Elvetia

Pozitionare geografica

Scurt istoric
Primul stat elveian s-a format la 1 august 1291, prin unirea a trei cantoane: Uri, Schwyz i Unterwalden i a evoluat sub diverse forme de Uniuni sau Ligi de state independente pn aproape n a doua jumtate a secolului al XIX - lea. La 29 mai 1848, o dat cu adoptarea primei Constituii Federale, Elveia s-a constituit ca stat federal i a devenit una dintre cele mai tinere republici din Europa acelor vremuri. Confederaia Elveian este o republic federala de tip parlamentar alctuita din 23 de cantoane dintre care 3 (Appenzell, Basel, Unterwalden) se mpart la rndul lor, din considerente istorice, n cate doua semicantoane.

Date generale
suprafata: 41293 km2 populatia: 6 988 858 locuitori

densitatea populatiei: 159 locuitori/km2

capitala: Berna limbi oficiale: germana, franceza, italiana, retoromana

 moneda : francul elvetian

forma de stat: republica federala PIB (nominal) : 535,2 miliarde CHF (2009) PIB/locuitor: 68.638 CHF (2009) Cretere PIB: +2,6% (2010)

Economia
Economia elveian dispune de un nivel ridicat de dezvoltare, cu un puternic grad de internaionalizare i orientare spre export. Beneficiaz de un regim comercial liberal pentru produsele industriale, dar protecionist pentru produsele agroalimentare.

O caracteristic important a economiei Elveiene este dat de numrul mare de ntreprinderi mici i mijlocii cu mai puin de 250 de angajai. Ele reprezint 99.7% din numrul total al companiilor elveiene i asigur locuri de munca pentru mai mult de 70% din populaia apt de munc.

Contributia la PIB
Sectorul teriar (serviciile) :70% - Implicand 70 % din populatia activa - Sectorul financiar contribuie cu 11% Industria: 28% - Ocupand 23% din populaie Agricultura: 12 % - Muncind in acest domeniu doar 4 % din populatie

Potrivit ultimului raport publicat la 31.05.2012., de ctre Secretariatul de Stat pentru Economie de la Berna (SECO), n trimestrul I din 2012, Produsul Intern Brut al Elveiei a crescut cu +0,7%, n termeni reali, raportat la trimestrul precedent i cu +2% comparativ cu perioada similar din 2011

Creterea PIB n T1 2012 a fost susinut de sectoare de activitate, precum: serviciile de intermedieri financiare, asigurri, imobiliar, IT, R&D (+2,3%) i de cel al serviciilor publice (+0,8%), n timp ce sectoare precum: cel industrial, de construcii i turism (hotelurirestaurante) au avut aporturi negative.

Agricultura

Ramura principala este industria laptelui, vacile fiind tinute in principal in grajduri, datorita climei. Din surplusul de lapte se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara in munti, iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci.

Aici este singura regiune unde cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat zootehnia. Se cultiva grau, orz, secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Neuchatel, se practica viticultura. Elvetia poate produce numai jumatate din necesarul propriu de alimente.

Silvicultura
Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile si pe alocuri Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc hartie, case si mobila. Pe langa acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire si numeroase familii, iarna se ocupa de fabricarea unor obiecte traditionale - jucarii, cutiute muzicale

Industia
Industria elveian de maini, echipamente electrice i prelucrri metalice (grupat sub titulatura SWISSMEM) reprezint unul din principalii piloni de activitate economic din Elveia. Cu un numr de 337.887 angajai, adic 11% din totalul persoanelor ocupate n Elveia

SWISSMEM are un volum al exporturilor de 68,5 miliarde CHF, sectorul contribuie cu 35% din totalul exporturilor elveiene pe mapamond i cu 9,2% la formarea PIB.
Exporturile ctre statele BRIC i SUA au cunoscut evoluii pozitive (+6,6% ctre Brazilia, +14,2% ctre China, +17,7% ctre Rusia i +3,4% ctre SUA). n ultimii zece ani, ponderea exporturilor elveiene de astfel de produse, ctre statele BRIC s-a majorat de la 4,2% la 10,9%, tendin care se va manifesta i n perioada urmtoare

Livrrile ctre UE (pia care absoarbe cca. 60% din produsele industriei elveiene de profil) s-au diminuat cu -1,3% anul trecut. Singura excepie a reprezentat-o piaa german care a nregistrat o cretere de +3,2% i care cu un grad de absorbie de 27% din aceste exporturi elveiene, rmne de departe cea mai important pia.

La nivel internaional, Elveia se plaseaz pe locul 10 n clasamentul mondial al exportatorilor de maini i echipamente electrice i electronice (dup Germania, Japonia, SUA, China, Italia, Frana, Coreea de Sud, Marea Britanie i Olanda), iar ntr-o statistic privind exportul acestor produse pe cap de locuitor, ara cantoanelor ocup primul loc.

Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata, alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite.
Multe dintre acestea sunt produse mici de calitate deosebita, de exemplu ceasurile elvetiene de renume mondial, care se fabrica mai ales in cantonul Jura. A celasi lucru se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc vopsele, iar cantoanele St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor lor textile

In aceea ce privesc importurile

Exist unele restricii aplicate importurilor de produse agricole, produse petroliere, detergeni i ingredienii acestora, ngrminte, echipamente militare, arme, muniie, materiale explozibile i narcotice pentru care se solicita o autorizaie special. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maxim 1 an i se acord doar rezidenilor i companiilor cu sediul n Elveia.

Importul autoturismelor i al unor anumite autovehicule utilitare este impozitat cu o cota de 4% din valoarea autovehicolului.

Materiile prime i componentele importante n Elveia dintr-o ar ter pot cpta statutul de marf de origine elveian i, n consecin, pot circula liber n rile UE daca valoarea adugat, creata prin prelucrare n Elveia, reprezint ntre 60% i 80% din preul de vnzare, n funcie de produs. Aceast prevedere este de interes, n special, n cazul produselor high-tech, produse cu greutate mic dar valoare mare. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate i apoi exportate, dup prelucrare, fr taxe, n rile europene.

Sectorul tertiar
Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume .

 In domeniul administrarii averilor, bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. Exista si multe banci private, dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara, astfel ca, in caz de faliment, proprietarii isi pierd toata averea personala.

Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor, cca. 21%, ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. Cu toate acestea, companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri in strainatate. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati, 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior.

Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. 13-14 miliarde franci elvetieni, fata de 9,7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT, Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector. Turismulare un aport de 3% la PIB.

Puncte turistice: - Alpii - Muzeul de Istorie din Berna - Palatul Stockalper - Lacul Lucerne - Turnul cu Ceas - Geneva - Jungfraujoch

Resurse umane: De cativa ani buni, Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare, firma Adecco, isi are sediul in Elvetia. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului, recurgand la numerosii specialisti implantati aici. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta, cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica.

Logistica si transport maritim: O cota de cca. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime, care are 130.000 de angajati. In epoca globalizarii, transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Khne & Nagel, a caror activitate este concentrata la Basel.

Taxe
Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7.6%. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice), medicamentele, anumite ziare, carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4% . Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool, inclusiv celor cu uz industrial, si este calculata n forma CHF/100 Kg. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV), de la 01.01.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun, bauturilor distilate, berii, autoturismelor, uleiurilor minerale, importate sau produse in Elvetia.

Sistemul de taxe i impozite n Elveia este foarte complex i se caracterizeaz prin existena a trei niveluri distincte : federal, cantonal i comunal. Impozitul pe profitul companiei : Rata total a impozitului pe profit la nivel federal, cantonal i comunal se nscrie aproximativ ntre 14,42% i 44,98% n funcie de nivelul profitului i locul de nregistrare a sediului

Taxa pe capital : ncepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplic o tax asupra capitalului i rezervelor corporaiilor a crei rat variaz ntre 1.89 si 9.48 la mie.

Elvetia si Romania
Fondul Tematic Cercetare cu obiectivul de a promova proiectele comune de cercetare romano-elvetiene Fondul Tematic Burse de Cercetare care va permite schimburi stiintifice intre Romania si Elvetia Agentia de implementare din Romania pentru cele doua fonduri este Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (CNCS-UEFISCDI). Partenerii din Elvetia sunt: Swiss National Science Foundation (SNSF) pentru Fondul Tematic Cercetaresi Rectors Conference of the Swiss Universities (CRUS) pentru Fondul Tematic Burse de Cercetare.