BIBLIOGRAFIE Partea II

[1] [2] [3] VONCILA I., s.a.- Ma~ini electrice- Universitatea"Dunarea dejOg" Galati- 2003
BALA,C.

- Ma~ini electrice, E.D.P., Bucure~ti 1982

FRAN SUA, AL., MAGUREANU, R. - M~ini ~i actionari electrice. Elemente de executie,

Ed. Tehnica, Bucure~ti, 1986.

[4] rSl
r6]

RICHTER,R. - M~ini electrice,vol. I,II~ III, IV, E. T. Bucure~ti,1958-1960 CAMPEANU A. - M~ini electrice, Editura Scrisul Romanesc,Craiova 1978.
GHEORGHIU I.S. FRANSUA AL. - Tratat de ma~ini electrice, Vol.l, II, III, Ed. Academiei

R.S.R., Bucure~ti, 1968-1972.

[7] f81

NICOLAIDE A. - Ma~ini electrice vol. I, II, Ed. Scrisul Romanesc,Craiova, 1975 DORDEA T. - Ma~ini electrice EDP, Bucure~ti, 1970.

Paraschiv Ion

Elemente de ine.inerie electric~

PARTEA a II-a

CAPITOLUL I
TRANSFORMA TORUL ELECTRIC
Clasificarea ma~inilor electrice
Ma~inaelectricaesteun sistemde conversie a energieimecanice in energieelectrica~i mvers: - Generatorul transforma energia mecanica in energie electric a; - Motorul transformaenergiaelectricain energiemecanica; M~inile electrice soot in generalreversibiledin punct de vederefunctional, dar in decursultimpului s-au specializatdin punct de vedereconstructiv.Acestease pot clasifica dupacum urmeaza. Transformatoare: .. - monofazate; - polifazate; - speciale. ~ M~ini electricede curentaltemativ: - monofazate; -polifazate; - smcrone; - asincrone: -lara colector; -cu colector. Ma~inielectricede curentcontinuu: - generatoare : - cu excitatieseparam; - cu excitatiederivatie; - cu excitatieserie; -cu excitatiemixta; -motoare: - cu excitatieseparata; -cu excitatiederivatie; - cu excitatieserie; - cu excitatiemixm; M~ini electricespeciale:-tahogeneratoare; -servomotoare; - generatoare de sudura. 1. Transformatorul electric Transfornlatorulelectric este 0 m~ina electric a, cu doua sau mai multe inI~urari electricecuplatemagnetic, caretransfornla paranletriienergieielectricede curentaltemativ. 0 clasificarea transfornlatoarelor electriceesteUrnlatoarea: a. dupadestinatie - transformatoare de puteremonofazate sautrifazate,utilizate la transportul~i distributia energieielectrice,ridicatoaresaucoboratoare de tensiune;

-autotransfornlatoare, utilizate pentrureglajul tensiunii;

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de in!1:inerie electric~

- transformatoare de masura,de curent sautensiune,utilizate pentru adaptarea diferitelor

aparate de masura la marimilede masurat; - transformatoare speciale (de sudura, pentrucuptoare electrice); b. dupafelul marlmii transformate: -detensiune; -decurent; c. dupasensul transformarli: - transformatoare ridicatoare; - transformatoare coboratoare. 1.1 Elementeconstructive ale transformatorului electric Principaleleelemente constructiveale transfonnatoruluisunt: miezul de fief, inI~urarile, carcasa, rezervorulde ulei, releul de gaze. - M;ezul defie, reprezintacircuitul magnetical transfonnatorului prill care se inchid liniile campuluimagnetic produsde curentii altemativicarestrabat inf'~urarile. Miezul de fief serealizeaza din foi de tabla din otel de transfonnator (numitetole), izolate intre ele cu lac izolant. Pentru a obtine miezul de fief, tolele se res intre ele in scopul mic~orariispatiilorde aer~i deci a reluctanteicircuitului magnetic. Miezul feromagnetic pe care sunt ~ezate inf'~urarile se nume~te coloana,iar poqiunile din miez careunesccoloanele poartanumele dejuguri. La transfonnatoarele de mare putere se practica in coloanecanale de TaciTe prill care circula agentulde TaciTe (aer,ulei de transfonnator). Izolareatolelor cu lac izolant sauoxizi metaliciconduce la diminuarea curentilorturbionarice seinduc in miez. coloana

IT

IT '

'"

I ~

1ug

Fig.1.1Elemente constructive ale transfoffilatorului monofazat. - infa$urarile se realizeaza din materiale conductoare (Cu, AI). Pozitia inf'~urarilor este cilindrica coaxiala, i~urarea de joasa tensiune (JT) fiind de diametru mai mic, iar cea de inalta tensiune (IT) inconjurand pe cea de joasa tensiune (fig. 1.1). Spirele infa~urarii sunt izolate intre ele cu email, r~ini sintetice, fibra de sticla, etc. Infa~urarile se izoleaza intre ele prin straturi de polivinil, pre~pan, zone de aer ~i de asemenea,acestea se izoleaza rata de juguri ~i coloane.

- Carcasa

Din punct de vedere al modului de tacite, transfoffilatoarele se impart in, transfoffilatoare uscate, cu tacite naturala in aer, transfoffilatoare in ulei cu tacite naturala, la care ririezul ~i inf'~urarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (pentru puteri 1-1000 KV A) ~i transfoffilatoare cu ulei cu tacite artificiala a uleiului (la puteri foarte marl).
Cuva se realizeaza din tabla de otel neteda sau ondulata ~i serve~te la sustinerea agentului de tacite ~i la protejarea transfoffilatorului fata de influentele mediului.

- Rezervorul de ulei este un vas umplut partial cu ulei, aflat pe capacul cuvei, ce are destinatia sa preia variatiile de volum ale uleiului datorita variatiei temperaturii de functionare. - Releul de gaze este aparatul montat pe teava care leaga rezervorul de ulei cu carcasa, ce functioneaza la aparitia gazelor degajate in ulei, cand apace0 energie teffilica importanta,
Nnte de curs

Paraschiv Ion

Elemente de inginerieelectric~

datorita functionarii necorespunzatoare a transformatorului(scurtcircuit, strapungeriintre spire,suprasarcini de duratamare). 1.2 Transformatorul monofazat Consideramun transformatorcu doua inf'~urari situate pe coloanediferite pentru claritatea expunerii(fig. 1.2). 0 inf'~urare estealimentata de la 0 sursade curentaltemativ~i estenumitainf'~urare primara, iar cea de-a doua cedeazaenergiede curent altemativ ~i este numita i~urare secundara. Ambeleinfa~urariau acel~i sensde bobinare.

Fig. 1.2 Schema de principiu pentruun transfornlator monofazat.

1.2.1. Functionarea transformatorului in sarcin,i In acest regim de functionare, impedanta la bomele circuitului secundar este ZM. Principiul de functionare al transformatorului se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagneticaintre inI~urarea primara ce este alimentata cu tensiunea altemativa UI, este strabatuta de curentul altemativ iI, care produce un camp magnetic variabil, ale carui linii strabat in~urarea secundara. Ca urmare a acestui fenomen, conform legii inductiei electromagnetice,la bomele inI~urarii secundareaparetensiuneaelectromotoare indusa. In cadrul regimului de fiefS in sarcina, circuitul secundar este inchis ~i este strabatut de curentul i2. Fie WI numarul de spire ale infa~urarii primare ~i W 2 numarul de spire al infa~urarii secundare. Numim produsul (W IiI) solenatie primara instahtanee, ea produce campul magnetic de excita!ie. Numim produsul (W 2iV solenatie secundarainstantanee,ea produce un camp magnetic de reac!ie. In figura 1.3 s-a reprezentat spectrul liniilor de camp magnetic rezultant. Liniile de cimp se impart in trei categorii: a) cele cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului ~i care se inlantuie cu ambele infa~urari soot linii ale campului magnetic util r. b) cele care se inlantuie numai cu spirele propriei infa~urari ~i se inchid prin aer ~i miezul magnetic soot linii ale cimpului magnetic de dispersie al inI~urarii primare r I' ~i al i~urarii secundarer;.

Fig. 1.3Spectrulliniilor de campalelnfa~urarilorprimara~i secundara.

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de ine:inerie electrica

Notam cu <1> fluxul fascicular dat de campul magnetic util prin sectiuneatransversalaa circuitului magnetic. Fluxurile totale utile ale inI~urarii primare ~i secundaresunt: %1 = Wl<1>, respectiv \fu2 = W2<I>. Fluxurile de dispersie ale inI~urarii primare~i secundare sunt'dl, respectiv 'd2. Fluxurile totale ale inI~urarii primare 'I ~i secundare'2 sunt date de expresiile:

'I
'2

='UI + 'dI = WI

<1> + 'dI

(1)

= 'U2 + 'd2 = W2<1>

+ 'd2

Fluxurile utile sunt cele necesarepentru functionarea transformatorului ~i ele sunt mult mai marl decat fluxurile de dispersie, deoarece reluctanta prin circuitul magnetic este mutt mai mica deciit reluctanta in aer, RFe Ro. 1.2.2. Regimuri particulare defunc(ionare ale transformatorului a) Functionarea la mers in got in acestregim de functionare, impedanta consumatorului la bomele secundarului este Z2 = 00 iar curentul in secundareste i2 = O. Incercarea la mersul in gol se efectueazaprill alimentarea inI~urarii primare cu tensiunea U 10 = UIn ". Deoarecein secundarnu se transfera energie (i2 = 0), intreaga energie absorbita de primar de la retea serve~tela crearea campului magnetic util ~i de dispersie ~i la acoperirea pierderilor Joule in primar. Din acest motiv intensitatea curentului primar de mers in gol este mult mill mica decat intensitatea curentului primar

nominal (IJo= (2-10)%IJn ),

incercarea la mers in gol permite determinarea parametrilor transformatorului: Kr,APFe" Printr-o incercare de mers in gol se deduce marimea numita raport de transformare al transformatorului electric monofazat (u 10/ U 20) care este raportul dintre tensiunea primara ~i tensiuneasecundara,in valori erective, la mersul in gol. Kr =~=.!L=~
U2O W2 U2O

(2)

Puterea electrica activa primita de primar este utilizata in cea mill mare masura pentru acoperireapierderilor in fief L\PFe in miezul magnetic (pierderile Joule fiind neglijabile) :
~O = RJIJO
2

+ APFe

(3)

deci

L\PFrPlo

(4)

Functionarea transformatorului in scurtcircuit In acestregim i~urarea secundara este scurtcircuitataZz = 0 ~i se alimenteaza i~urarea primara cu tensiune mult redusa rata de cea nominala, numita tensiune de scurtcircuit(U Isc)' parametru foarteimportantal transformatorului. Tensiunea de scurtcircuit estetensiunea din primarul transformatorului la functionarea acestuiain scurtcircuit,pentru careseobtin in celedouai~urari curentiinominali. in acest regim Z2 = 0 => U 2 = 0, jar U Isc U In. Deoarece tensiunea Uz = 0, putereaelectricaconsumata de transformatorde la retea esteutilizata numaipentruacoperirea pierderilor.Pierderilein fief pot fi neglijatedeci,pentru ca acestea depind de tensiunea de alimentare a primarului care este foarte redusa (U Isc U In), jar putereaactiva primita de transformator esteutilizata pentru acoperirea pierderilorJoule(nominale).
Note de curs

~)

Paraschiv Ion

Elemente de in2:inerie electricA

(5) Regimul de scurtcircuit al transformatorului electric monofazat serve~te la determinarea experimental a a doi parametri importanti ai transformatorului:tensiuneade scurtcircuitU Isc ~i pierderileJoulealetransformatorului in regim nominal PIn = Psc. Tensiunea de scurtcircuitseexprimauzualin procente fata de tensiunea nominala:
[%] Uln ~i are in mod uzual valori u Isc = 5 -12%. ulsc

=[ ~ ] .100

(6)

1.2.3Bilantul A . de puteri al transformatorului In evaluareabilantului de puteri active ale transformatoruluiintervin urmatoarele elemente: - putereaactiva primita de primarul transformatoruluide la sursa de alimentare
PI = VIII cosCPI;

- putereaactiva consumataprin pie.rdenlein

fief PFe=PT + PH (PI pierderi prin cele doua infa~urari

curentiturbionari,PHpierderiprin fenomenul de histerezis); - pierderi de putere activa prin erect Joule in

PJ = RIII2 + R2I22 = PJI + PJ2; puterea activacedata de secundar receptoruluiP2 =U 21 2 COg CP2;
putereaelectromagneticaactiva P.

Relatiilede legatura intre puterileenumerate sunt: PJ=PJ +P I

(7)

P=PJ2+Ppe+P2 Bilantui deputeri reactivealetransformatorului cuprinde: - putereareactivaprimita de primar de la sursade alimentareQI =UI I I sin CPt ; - puterea reactiva pierduta datorita campului magnetic de dispersie Qd =QdI2 + Qd2I ;

puterea reactivautila de magnetizare Q~;

puterea reactiva cedata prin secundarul transformatorului, sarcinii Q2 = V2I2 sinCP2; - putereareactiva electromagnetica cedatade primar, secundarului in procesulde magnetizare Q. . Intre elementele ce intervin in bilantui de puterereactivaexistarelatiile: QI =Qd12 +Q (8)

Q=Qd21 +Qj! +Q2 Expresiile(7) ~i (8) suntilustratein figurile 1.4,respectiv1.5:

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente deine:inerie electrica

Fig. .4 Bilantul de puteri active a1transformatorului.

Fig. 1.5Bilantul deputeri reactiveal transformatorului. 1.2.4Caracteristicile transformatorului monofazat a) Caracteristica externa 0 importanta deosebitain functionareatransfoffi1atorului 0 are dependenta dintre tensiunea V2 la bomelesecundarului ~i curentul12debitatde acesta pe 0 sarcinaexterioara Z. Vzual aceasta caracteristica se obtine experimental ~i poate avea una din foffi1ele din figura 1.6,dependente denatura sarcinii. . Caracteristica se traseazala tensiunede alimentare~i factor de putere in secundar
constante VI = ct.; COSq>2 = ct.

Fig. .6 Caracteristica extema a transfonnatorului electric. In figura 1.6 seobservarigiditateacaracteristiciiextemea transfornlatorului, carese exprimaprin caderea relativade tensiune:

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de inginerieelectric~

Aceastacaderede tensiunereprezintacatevaprocentedin tensiunea nominata.Deci transformatorulalimenteaza in secundar consumatoriila tensiunerelativ constanta, rata de variatiacurentuluide sarcina 12.
b) Caracteristica randamentului Prin definitie randamentul unui transfornlator este: P2 11=PI unclePI esteputereaprimita de la retea; P2 esteputerea cedata consumatorului din secundar. Pornind de la expresiile celor doua puteri: ,P1=PJ+PFe+P2 P2 = U2I2 cos<P2 expresia randamentului devine: 11= U2I2 cosCP2 U2I2 cosCP2 +PJ +PFe

12)

cu

Raportul dintre cei doi curenti II ~i 12hind constant, se poate inlocui curentul primar II expresia 12 = KrIJ . Considerand tensiunea de alimentare U 1 = ct, atunci

U 2 = U 1/ K T = ct. ~i rezulta ca pierderile in fief care depind de amplitudinea ~i frecventa tensiunii sunt constante PFe= ct. Se obtine expresia randamentului 11 = f(I2) pentru
cosCP2 = ct.

Valoarea maxima 11ma randamentului, la factor de putere dat al sarcinii conectate in secu,ndar, are loc pentru valoarea curentul h determinat de ecuatia: d11= 0 dI2 (1 '2\
,'-~

Prin rezolvareaecuatiei (13) se gase~te PJ = PFe , deci randamentulatinge valoarea

maxima la aceaincarcare 12pentru care pierderile Joule sunt egale cu pierderile in fief. In mod uzual, caracteristica randamentului se traseazagrafic pe baza datelor obtinute prin incercari experimentale ~i are forma celei reprezentatein figura 1.7. Practic s-a observat ca valoarea maxima a randamentului se obtine injurul valorii curentului 12 = 0,7120. Randamentul transformatorului este mai ridicat decat cel al m~inilor rotative neintervenind pierderile mecanice. La transformatoarele de putere medie ~i mare 10-1000 KV A, randamentul este 0,95-0,97, la transformatoarele de putere foarte mare poate dep~i 0,99, iar la cele de putere foarte mica, randamentul scadesub 0,7.
T]

O,712n

12n

12

Fig. 1.7Caracteristica randarnentului.

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de ine:inerie electrica

1.3 Transformatorul trifazat In principiu, un transformatortrifazat se obtine cu ajutorul a trei transformatoare monofazate identice,ale caror infa~urariprimaTeStintconectate in conexiunilestea(Y) sau triunghi (D) ~i secundare in conexiunilestea(z), triunghi (d) sauzig zag(z). Obtinerea transformatorului trifazat cu ajutorul a trei transformatoare nu estefolosita in practicadecat la unitati de foarte mare putere. Constructiacurentaa transformatoarelor trifazateserealizeaza cu ajutorulunui singurmiez de fief cu trei coloane.

Fig. 1.8Moduri de realizarea circuitului magnetic la transformatorul trifazat. In practica,cele trei coloanese ~eaza in acel~i plan, dar in acestfel se obtine 0 nesimetriemagneticaa fluxurllor pe cele trei faze care nu este importanta. Deci teoria transformatorului trifazat pe 0 fazaesteacee~i cu ceaa transformatorului monofazat. 1.3.1Grupe de conexiuneale transformatorului trifazat La realizarea i~urarilor transformatorului trifazat se impune obligativitatea respectarii urmatoarelor condifii: a) DoroTea bomelor conform STAS, se noteaza cu A, B, C inceputurile~i cu X, Y, Z sfar~iturileinfa~urarilor de faza din primar, ~i a, b, c inceputurile ~i x, y, z sfar~iturile infa~urarilor din secundar (fig. 1.9); b) conexiunileinfa~urarilor pot fi steaY, triunghi D, zig zag(Z). trifazat

monofazat

NO

!_/'OODJ .--/aro.

x
x

nO

Fig.l.9 Notareabomelortransfomlatorului electric.

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de ine:inerie electric a.

In cazul conexiunii in stea (Y pentru primar, y pentru secundar)au loc relatiile unnatoare intre tensiunea de linie ~i ceade faza,curentulde linie ~i eel de faza(fig.I.16a): II=Ir;UI=.J3ur (14) Pentruconexiunea triunghi (D pentruprimar, d pentru secundar) (fig.l.1O.b) exista relatiile de legatura:
VI

= Vr;II = J3Ir

(15)

Tinand seamade modul de conectare al infa~urarilor de faza se obtin pentru transformatorul trifazat tipurile de conexiuni: Y -y; Y -d; Y -z; D-y; D-d; D-z. Conexiunea zigzag se realizeaza numai in secundarultrnsformatorului. Conexiunile transformatorului se deosebesc unele de altele nu numai prill felul legaturilor dintre inI~urarile de faza, dar ~i prill defazajul introdus intre tensiunea primara, respectiv secundara. a. b c

A
y

B
n

A1
y
a

c~
z

G g

x
b x
c
z

Fig.l.lO Conexiunea in stea (a), in triunghi (b), in zigzag (c). Grupa de conexiuni reprezinta defazajul dintre tensiuneade linie din primar U AB~i tensiunea de linie din secundarUab, masurat in sellSorar ~i exprimat in multipli de 30. Exemplificam pe transformatorul monofazat: a) cele doua inf'~urari au acel~i sellS de i~urare (fig.l.ll.a.); fluxul magnetic in cele doua infa~urari are acel~i sellS,tensiunea de asemeneaare acel~i sellS;defazajul este 0, deci avem grupa de conexiuni O. b) cele doua i~urari au sens diferit de in~urare (fig.l.ll.c.), sau bomele Stint notate diferit (fig.l.ll.b.); fluxulin cele doua in~urari este de sellScontrar, de aceeafazorii tensiune au sellS contrar ~i defazajulintre ace~tia este 180; grupa de conexiuni este in acest caz6.

1!AX

~~
lJax

ax~
a b c

monofazat. Fig.! 1 Grupede conexiunila transformatorul

Note de curs

Paraschiv Ion

Elemente de in2inerieelectrica

Pentrucazul transfomlatoruluitrifazat se analizeaza conexiunea Y -y. Facemipoteza ca in~urarile au acel~i sens de inf'~urare.Diagramele de fazori pentrutensiunilede fazadin primar ~i secundarsoot reprezentate in fig.I.12 (1!NA,1!NB,1!NC,1!na,1!nb,1!nc)' Se reprezinta tensiunilede linie 1!AB' 1!ab' a caror defazajse detemlina0, grupade conexiuni
va fi O. Se va nota Y -y O.

x y
Fig. 1.12 Grupa de conexiuni Y-y 0,

Se studiazaconexiuneaY -d din figura 1.13. ~i se face aceea~i ipoteza ca in cazul precedent. Se reprezinta diagrama fazoriala a tensiunilor de faza din primar (!:!NA;!:!NB'!:!NC). Pentru tensiunile din secundarse fac observatiile : !:!xa =!:!ca (din cauzaconexiunii d) fiind in faza cu tensiunea!:!NA; analog!:! yb =!:!ab fiind in faza cu tensiunea !:!NA; analog!:!zc =!2bc ~i in fazacu !2NC. In punctulA seaducefazorul !:!ab ~i seobserva defazajulintre tensiunile !:!AB'!:!ab de 330. Rezulta grupade conexiuni 11, care
se noteaza Y -d 11.

Note de curs