Professional Documents
Culture Documents
III. Stabilirea axului electric (vezi mai jos axul QRS) IV. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG Pentru unde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata
UNDA P
semnificatie: depolarizarea atriala; morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur; durata ntre 0,08-0,11 secunde; amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV; sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR unde este obligatoriu negativ; n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la V2 la V6; axa electric variaz ntre +30 + 75.
inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter atrial; generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular = ritm medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min. aparitiei unor extrasistolele medio-nodnale sau ventriculate (absenta in mod inconstant).
http://www.ecgl ibrary.com
HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral; hipertensiunea arterial; cardiopatia ischemic; la vrstnici.
http://www.learntheheart.com/EKGExampl es.html
SEGMENTUL PQ sau PR
Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara; Durata: sub 0,10 sec; Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA
A. Alungirea segmentului
- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vrstnici
Alungirea segmentului PQ
2. Bloc atrio-ventricular de gradul II Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach de cretere progresiv a segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV . Unda P este neurmat de un complex ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad.
Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix, constant, dar n mod izolat, nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsul ventricular (QRS).
Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se pierde, etc.)
Alungirea segmentului PQ
3. Bloc atrioventricular de gradul III
Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.
Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!! Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie. Este asemanator ligaturii a-III -a a lui Stannius.
Ritm impus de un pacemaker artificial. Undele P sunt absente. Sgeata roie indic momentul n care pacemaker-ul emite stimulul.
SEGMENTUL PQ sau PR
B. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este
reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.
Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff Parkinson-White WPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta () la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare
By-pass atrio-ventricular drept sau stng Lipsa segmentului Pq Deformarea QRS prin prezena undei delta dat de depolarizarea
ventricular pe ci ephaptice
Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRS
normal
By-pass HisPurkinje
COMPLEXUL QRS
Citire:
- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim - prima unda negativa (din fata lui R) = Q
Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara ncetinita, lenta. Apare in blocurile de ramura si n hipertrofiile ventriculare.
Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistolele ventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim
Semnificaia i morfologia undelor din complexul QRS n derivaiile planului frontal, depolarizarea ventricular este reprezentat de complexul QRS, n care:
Q reprezint depolarizarea septal; R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza ventriculelor.
In V5, V6 se nregistreaz complexul de tip epicardic stng, qR sau qRs (r/s<1) n care: - q este dat de depolarizarea septal; - R de depolarizarea ventriculului stng; - s de depolarizarea bazei ventriculului drept i conul arterei pulmonare.
n V3, V4 se nregistreaz un complex RS de tip echidifazic (R/S=1)
cand un vector de depolarizare vine catre electrod, acesta va inscrie o unda pozitiva (priveste faa pozitiv, nc nedepolarizata); cand un vector de depolarizare are directie opusa (fuge de electrodul explorator) se va inregistra o unda negativa. In fapt, electrodul explorator priveste acum fata depolarizata, negativa a miocardului
r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se indreapta catre electrodul explorator (electrodul vede partea pozitiva ) si au marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva = r S este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi privesc si ei VS, dar vectorul de depolarizare fuge de electrodul explorator. Unda S este mai mare pentru ca VS dezvolta forte mai mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VD Electrozii plasati in V5 si V6 vor inregistra un complex epicardic stang, in care: q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale fuge de V5 si V6;se va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa. R este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare vine, se indreapta catre electrodul explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.
- S este data de depolarizarea ventriculului drept. Vectorul acestuia este mic si fuge de electrodul explorator, deci va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa
COMPLEXUL QRS
Calculul QRS :
COMPLEXUL QRS
Calculul QRS : alte metode
Acesta diagrama arata cum polaritatea complexului QRS in DI, DII si DIII poate fi folosita pentru o estimare rapida a axului electric in plan frontal
COMPLEXUL QRS
Cauze ale deviaiei QRS
A. CAUZE FIZIOLOGICE 1.Deviatie la stanga cord orizontalizat QRS intre 0 si 30 grade se la tipul constitutional picnic (scund si ndesat) si la obezi; expirul profund; In pozitia culcat abdomenul comprima diafragmul; la femeile gravide; 2. Deviatie la dreapta cord verticalizat QRS intre +90 si +120 grade la tipul constitutional longilin (inalt si slab) la finalul inspirului fortat; in pozitia de ortostatism; B. CAUZE PATOLOGICE intalneste:
Bloc de ramura stanga Atentie!!! Un bloc de ramura stanga este de multe ori secundar unui infarct acut de miocard
Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza functie de segmentul TP care reprezinta diastola generala si este considerat linia izolelectrica a traseului.
Punct J subdenivelat
Punct J supradenivelat
SUPRADENIVELAREA SAU SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI ST PESTE VALORILE CONSIDERATE FIZIOLOGICE INDICA SEMNE DE LEZIUNE MIOCARDICA DATORATE BOLII CORONARIENE !!!
Supradenivelare patologica a ST in derivatiile DII, DIII, si aVF si subdenivelare in DI si aVL (leziune inferioara acuta)
Unda T
Semnificatia: repolarizarea final ventricular faza de repolarizare activ, rapid
Morfologia: asimetric, cu panta ascendent mai lent i cea descendent mai abrupt.
Sensul: pozitiva in majoritatea derivatiilor. Negativa in aVR si posibil si in V1, unde poate fi si bifazica
Axul electric: urmrete de regul AQRS, fa de care face un unghi mai mic de 60 grade Durata: in jur de 0,15 sec. Amplitudinea: 1/6 1/8 din amplitudinea QRS
Parametrii cei mai importanti pentru unda T sunt morfologia si sensul. Modificarea acestor parametri poate fi fiziologica si patologica
1. Modificari fiziologice ale undei T:
La sportivi: T-ample, ST supradenivelat pn la 3 mm n V3, V4 La vagotonici: T-ample, vegetative, bradicardie.
coronariana acuta T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predomominant pozitiv si ST subdenivelat, T negativ, asimetric tulburarile secundare de repolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura. Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascuit, cu baza largita Hipopotasemie: aplatizri ale undei T
TRIADA: NECROZA
LEZIUNE ISCHEMIE
NECROZA zona de culoare neagra din centru EXPRESIE PE EGG UNDA Q
LEZIUNE zona de culoare violacee din jurul necrozei EXPRESIE PE ECG ST supradenivelat aspect: marea unda monofazica sau unda Parde ISCHEMIE zona alb-galbuie din jurul leziunii. EXPRESIE PE ECG T negativ, simetric sau inclus in unda Parde.
ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala. Supradenivelare marcata de segment ST in DII, DIII, aVF si V4R. Semne in oglinda ST subdenivelat in derivatiile laterale: DI, aVL, V5 Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in dreapta, in faza supraacuta (cateva ore)
Derivatiile cu aceeasi culoare din tabelul din dreapta culeg informatii despre aceleasi zone din miocard. Ne ajuta sa intelegem localizarea Infarctului Acut de miocard.
INTERVALUL QT
Reprezint intervalul cuprins ntre nceputul undei Q si finalul undei T. Semnific depolarizarea i repolarizarea ventricular = ventriculograma Durata este dependent de frecvena cardiac. La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (400ms) Durata normala = 0,38 (380 ms) 0,44 sec (440 ms). Se masoara in DII sau in V2, V3, V4, V5 Se fac 3 masuratori consecutive si se face media. Scaderea sau cresterea QT reprezinta risc crescut pentru aritmii ventriculare severe : fibrilatie ventriculara, torsada varfurilor. Sindromul QT lung = alungirea intervalului > 480 ms Sindromul QT scurt = scurtarea intervalului