si popoarele din Uniunea Sovietica.

Muzeul cuprinde eiteva mii de piesc: vestigii arheoiogice, stampe, fresce, hrisoave domnesti, croniei, documente, tiparituri, tratate de corner^, mon^le, har^i, fotografii s.a., oglindind sprijinul primit de poporul romin din partea marelui sau prieten de la rasarit, din timpuri indepartate pina in zilele iK.astre, prietenia statornieita in decursnl istoriei intre cele doua popoare. / ' Muzeul Militar Central: Sir. Izvor, 13? lei. 27.25.90/110. Deschis zilnic intre 10 si 18; mar^i inchis. Exponatele muzeului prezinta dezvoltarea tehnicii military pe teri'toriul Rominiei de-a lungul veacurilor, evoca marile batalii ale poporului romin pentru cucerirea independenjei sale, inaltele pilde de eroism ale ostasilor romini in luptcle impotriva cotropitorilor, marile mi^cari sociale de la 1437, 1514, 1784, 1821, 1848, J907. O serie de fotografii si documente ilustreaza pregatirea si desfasurarea victorioasa a insurec^iei armate de la 23 August 1944 si contributia Rominiei la razboiul antihitlerist. Printre alte exponate care evoca momente din lupta eroica a ostasilor r o m i n i impotriva Germaniei fasciste se afla drapelele celor 15 d i v i z i i tare au participat la razboiul antihitlerist, fotografii infajisind primirea facuta de populafia unor localitati din R.P. Ungara si R.S. Cehoslovaca trupelor romine eliberatoare s.a. \/S Muzeul de istorie a orasului Bucuresti: B-dul 1848, 2 tel. 15.07.50. Deschis zilnic intre 11 si 2 ) ; luni inchis. Adapostit intr-un important monument de arhitcctura din ceiitrul capitalei, muzeul, deschis la 23 ianuarie 1959, in a j u n u l sarbAtoririi centenarului U n i r i i Principatelor, cuprinde in 14 sali peste 5.00(1 dc piese diferite, -tiustitnd dezvoltarea vietii economice si sociale de pe teritoriul si imprejurimi'e Bncurcstilor, din cele mai indepartate epoci pina in zilele noastre.

Miizeul national de antichitati al Academiei R.P.R.: Str. I. C. Frimu, II t f l . 12.53.90. Deschis zilnic i n l r e 10 si 15; luni inchis. Jnfiinfat !n 1834-1835, reorganizat in I H H 4 si apoi In 1932, muzeul a fost transI n i m a t pe baze noi in 1956. El cuprinde i l . i / . i colec^ii numismatice si arheologk-e l i t i toate epocilc si toate orinduirile exisli nli- pe teritoriul tarii noastre de-a liingul mik-niilor. Muzeul este bogat in obiecte pri\ n u l cultura geto-daca, traco-scita, romana. l in-le sint piesc unice, ca celebrul Tezaur ill- la Pietroasa (18,797 kg aur) sau Coiful i l i aur de la Poiana-Prahova, care-i asigura mi mare prestigiu si peste liotare. IV linga cele circa 6.000 de obiecte exjuisr in cele 12 sali, muzeul are un bogat l.i]mlarium en peste 1.800 de monumente juiirafice, majoritatea din vremea stapinirii i n i n a n e , alcatuiud cea mai bogata colec^ie ill- acest fel din sud-estul Europei. Muze-ul dispnne de asemenea de un depozit care ada[H^U-^te zeci de mii do piese arheologice si Muzeul de Muzeul Arhivelor Statului: Str. ArBucuresti lnc,'hr, Z lei. 16.21.60. Deschis ziln n- nitre 10 si 13, inclusiv duminica. I'us la dispozi^ia publiculni in forma aclu.ila de organizare in 1957. Expune material arhivistic referitor la evolut.ia m-risului 51 a cancelariei, manuscrise din epoca feudala, documente cu caracter lomic, documente referitoare la miscarile revolut.ir,nare, la relat.iile rominoi.-tc. I'lxpozitia permanenta de numismatica a Muzeului de istorie a oni.sului Bucuresti: B-dul Ana Ipalescu, 21 lei. 12.93.89. Deschisa

Muzeul romiiio-rus

/ i l n i c intre 11 si 18; luni inchis.

Dcschisaiin 1956, in cladirea Muzeului ^tiinjelor experimentale, expozitia | . i . / i n l a , in cele 7 sali ale sale, cronologic, din cele mai vechi timpuri si pina i / i , istoria monedelor care au circulat pe teritoriul Rominiei. Unica pe ^arl In genul ei, expozifia infatiscaza, prin har^i 51 stampe de epoca, drumurile comer. i.ili- din trecut, vechi tirguri si pie^e, sisteme de lucru in monetiriile de altadata, l ' i - i i i m jijnumeroase monede grecesti, dace, romane, bizantine, turcesti, rusesti, jOininesti etc., si diferite ordine, medalii, decora^ii. Expozitia cuprinde 9.000 ilc piese, dintre care 4.000 de monede diferite. Colectia ,,Maria si dr. G. Severeanu": Sir. I. C. Frimu, 26 lei. 12.94.82. Deschisa zilnic intre 11 si 18; luni inchis. Inaugurata in 1956, colecfia cuprinde, in cele 6 sali, numeroase v-;igii .,li trecutului: obiecte preistorice, silexuri, antichitati grecesti, geto-dace, roinani-, obieete meijievale si din epoci mai apropiate.

II I II

155

MUZEE

$1

COLECTM

DE A R T A .

Muzeul de aria al R.P.R.: Str. $tirbei Vodd, 1 tel. 13.30.30. Deschia zilnic intre 11 si 19; luni inchis.
I n f i i n f c a t in a n u l 1949, prin reunirea mai multor colec^ii, muzeul cuprinde un numar de circa 62.000 de piese. Este format din mai multe galerii dintre care doua sint mai i m p o r t a n t e : Galeria de arta romineasca si Galeria de art4 universala. In afara de aceste galerii, c u p r i n z i n d opere de pictura, sculptura si arta decorativa, inuzeul are un Cabinet de statnpe, cu un bogat material, care alimenteazi expozitiile temporare de grafica romineasca si straina. Muzeul este, de asemenea, inzestrat cu un atelier complex de restaurare si conservare a operelor de arta, precum si cu o biblioteca si o fototeca. tn cadrul muzeului funcjioneaza o sec^ie de expozifii care organizeaza toate expozi^iile de arta din {ara, precum si cele trimise pestc ho tare. Galeria de arta romineasca este format;! din 3 sectoare. Primul sector, de arta feudald, ilustreaza, prin operele expuse, evolu^ia artei din (arile romine In cursul epocii feudale. Este cea mai cuprinzatoare, mai bogata si mai unitara colec^ie din \&ra., oferind vizitatorului prilejul de a cunoaste crea^iile artistice din $ara uoastra din secolul al X-lea pina in secolul al XVIII-lea. Cele mai valoroase opere din colecfie sint broderiile, intre care se gasesc excmplare deosebite din secolele X I V - X V I , apoi icoanele, care dateaza de la inceputul veacului al XVI-lea pina in veacul al XVIII-lea, o bogata eclectic de obiecte din metale pre^ioase (incepind cu veacurile X I I I - X I V ) , manuscrise din secolele X I V - X V I I si un ansamblu unitar de pictura murala din secolul al XVI-lea. Mobilier sculptat si elemente de sculptura in piatra completeaza sectorul artel rominesti din epoca feudal a. Putemicc imagiiii ale dezvoltarii picturii si sculpturii rominesti, de la incep u t u l secolului al XlX-lea pina in zilele noastre, ofera sectorul de arta modernd si sectorul de arta c on temp or an a, Expunerea in salile rezervate acestor doua sectoare incepe cu lucrarile primilor pictori autohtoni laici (Eusta^ie A l t i n i , Ion Balomir, Nicolae Polcovnicul), urmate de portretele lui A. Chladek, N. I^ivaditi si ale altor pictori care au abordat cu predilecfie acest gen, si de operele pictorilor revolu^ionari de la 1848: Ion Negulici, Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal s.a. Bogat reprezentat in Galeria de arta romineasca, cu lucrari din toate genurile crea^iei sale, este pictorul Theodor Aman, ale carui compozi^ii istorice sint printre cele mai realizate din pictura romineasca. Nicolae Grigorescu, intemeietorul scolii natjonale de pictura, este reprezentat printr-o valoroasa selec^ie din bogata sa opera, incepind cu anii de formate si pina la epoca sa de maturitate. Muzeul expune un mare numar de lucrari ale lui Ion Andreescu, una din figurile cele mai puternice ale artei noastre plastice. Alaturi de ei figureaza si al^i pictori: Constantin Stahi, Emauuel PanaiteanuBardasare, George Demetrescu Mirea, Sava Henfia, unii dintre ei elevi ai lui Theodor A m a n . Cel mai mare colorist romln, Stefan Luchian, este reprezentat prin mai multc lucrari, unele cu adinca semuifica^ie sociala. Cu vadita influenza grigoresciana, unii artisti de la inceputul veacului nostru, ca Arthur Verona, Nicolae Vermont s.a. sint prezen^i prin creafii cu teme noi, rod al contactului mai strins cu via^a. Incep sa apara In pictura noastr;\ chipuri de muncitori. Abgar Balthazar reflecta mai ales via^a oamenilor simpli de la periferia orasului. In primele decenii ale veacului nostru sporeste rolul militant al artei plastice. Astfel, un s u f l u nou aduc lucrarile cu puternic caracter demascator ale lui Octav

Hftticila. Pictorul a dedicat un intreg ciclu rascoalelor ^aranesti din 1907, din .lie multe figureaza in muzeu. Dintre pictorii care s-au manifestat cu osebire intre cele doua razboaie mondiale i l n t reprezenta^i in muzeu Gheorghe Patrascu, Theodor Pallady, Nicolae Toil I t / a , ale carui lucrari, mai ales de grafica, poarta amprenta unei arte milil u u t r viguroase, tefan Dimitrescu, $tefan Popescu, Francisc Sirato .a., iar i l l n t r c arti^tii ajunsi in aceeasi perioada la maturitate si a caror crea^ie continua I < l u p a eliberarea (arii, un loc aparte 11 ocupa Jean Al. Steriadi, losif Iser i t . n i i i l Ressu. Cu lucrari diferite ca realizare si gen, mai i n t i l n i m in muzeu arti^ti ca Marius lltinescu, pictor indeosebi al peisajului orasenesc, apoi Nicolae Darascu, Cecilia t ' i i I r s e u - S t o r c k , Samuel Mutzner, Rodica Maniu, Rudolf Schweitzer-Cumpana, A n n 1 Baesu, Dumitru Ghiata, Lucian Grigorescu, Henri Catargi, H. M. Maxy i n l ( i i . De asemenea, v i z i t a t o r u l intilneste numeroase lucrari larg cunoscute, create tn u n i i de dupa eliberare, tablouri semnate de Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, (\\\. I v abin, St. Szony i numerosi al^ii. Multe din aceste lucrari bogate in idei i t i i i i t i m e n t e zugravesc pregnant chipul o m u l u i zilelor noastre, via^a i nazuin^ele | M t | M > r u l u i muncitor in lupta sa pentru construirea noii societa^i, gasind un ( u t i f u i i d rasunet in inima privitorului. l';ircurgind salile sectoarelor de arta moderna si contemporana, vizitatorul fiu'c cunostin^a totodata cu numeroase sculpturi create in aceeasi epoca. Se poate i i i i i K i r i astfel, dezvoltarea acestei arte de la Karl Storck, Ion Georgescu si Stefan loiicscu-Valbudea, p r i m i i nostri sculpt or i, la Dimitrie Paciurea i Constantin llrlncusi, apoi la cei contcmporani ca Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han, U m n u l u s lyadea, Constantin Baraschi, Boris Caragea, Ion Irimescu, Gheorghe Anj.;hel si al^ii mai tineri, care s-au afirmat in anii de dupa eliberarea ^arii. Galeria universala este f o r m a t a din doua sectoare: unul de arta europeand i nit ul de ar td orientals, si extr em-orient aid. Sectorul de ar 13, europeand cuprinde In cele douazeci de sali ale sale picturi si sculpturi din secolele X I V - X X , inso^ite ilr piese de mobilier, f a i a n f a , portelan, tapiserii, miniaturi etc., care intregesc t n i . i f j i t i e a stilurilor artistice din diferite f a r i i epoci. Salile destinate picturii italiene sint ilustrate de nume ca: Antonello da Mesd l n . i , Domenico Veneziano, Jacopo da Ponte da Bassano, Tiziano Vecellio, Jacopo ' I ' l i i l n r c t t o , Bronzino, Salvator Rosa, lyuca Giordano, Alessandro Magnasco. Pictura spaniola este bogat reprezentata, incepind cu p r i m i t i v i i 5! sfirsind cu epoca marii infloriri din secolul al XVII-lea. Alaturi de trei capodopere ale lui Domenikos Theotokopulos (HI Greco), gasim opere de Zurbaran, Murillo, I' i l i r r a , precum si portretul regelui Filip al IV-lea de Velasquez. Maestri ai scolii din Colonia ca I,ucas Cranach, Hans Multscher, Bartholme / i i hloin sint reprezenta^i in sala picturii germane. In sulile flamande si olandeze ne i n t i m p i n a tablouri de Jan van Eyck, Hans M r i n l i n g , Rogier van der Weyden, Pieter Brueghel eel Tinar, Jan Brueghel de \ < l o u r s , Rubens, lacob Jordaens, David Teniers eel tinar si Rembrandt. In salile galeriei sint expuse opere ale artistilor rusi si sovietici. Aici se afla t n l> l o u r i ale nuor pictori din secolele X V I I I - X I X ca Borovicovskj, Tropinin, H r p i n , Levitan, Veresciaghin, Aivazovski, Serov. Arta de dupa Marea Revolu^ie hm ialista din Octombrie cuprinde replici de autor dupa cunoscutele lucrari I u t rrogatoriul comunistilor" de loganson si ,,Fata Chirghiziei Sovietice" de Ciuik < i v , peisaje de erghei Gherasimov, ample compozi'fii de P. Sokolov-Skalka p t r M i m si sculpturi de Tomski, Manizer, M u h i n a . In salile dedicate artei franceze, citeva opere din secolul al XlV-lea sint u r i n a t e de lucrari din secolele X V I - X V I I I , printre care recunoastem nume de u n i o n cunoscut-i, cum sint: Claude I^orrain, Jacques Courtois, Nicolas Ivargilli i c , l l y a c i n t h e Rigaud, Grcuze etc. Pictura franceza culmineaza in aceasta galerie

156

157

I n ce private desenul, scoala romineasca este reprezentata prin aproape 7.000 i l . l u . i . n i , de la inceputurile ei si pina la marile realizari din anii de dupa elibeI r t l . l , i u r a r i l o r semnate de I. Negulici, C.D. Rosenthal, Carol Popp de Szathmary, II i .Mlauga cele peste 700 de desene ale l u i N. Grigorescu, din toatc f a z e l e Hk ill1 create, precum 5! cele a p a r j i n i n d unor artisti ca: St. I,uchian, N, T i . n i t z a , Th. Pallady, J. Al. Steriadi, I. Iser, C. Ressu, V. Kazar, I M.u i w f i si alt,ii. i . i . i l i c a straina cuprinde aproape 17.000 de gravuri si peste 2.000 de desene 1 m i n d mai tuturor scolilor, indcosebi cea franceza. Artisti de seama ca: i . K i n d t , Diirer, Piranesi, Goya, C a l l o t , D a u m i e r , Delacroix si a l f i i slnt reprei i ni lucrari de valoare. J,a acestea se adauga aproape 600 de stampe japoneze.

Mir/cul de arta feudala brincoveneasca Mogosoaia: Comuna ...swi/n - tel. 18.03.12. Deschis zilnic iiitre 9 si 17; luni si marti
ni. his.

I n a c t u a l a f o r m a de organizare a fost pus la dispozijia p u b l i c u l u i vizitator

In IDS?.
I ' . - i n a r c a b i l monument arhitectonic, palatul, ridicat in t i m p u l domnitorului i . i n l i n B r i n c o v e a n u ( 1 6 8 8 - 1 7 1 4 ) si restaurat cu pricepere, adaposteste picse i , | . i . / i - n t a t i v e privind arta si cultura din secolele X V I I - X I X . l lesele sint expuse pe g e n u r i : arhitectura (piese o r i g i n a t e si fotografii privind lujia a r h i t c c t u r i i laice din epoca respectiva), a r g i u t a r i c , ferecaturi de carti, . n l p l i i r a indeosebi in l e m n , tcsaturi de marc p r e j , d o c u m e n t e de epoca, tipai 1 1 in i rare etc. cu opere din secolul al XlX-lea. Numele care re^in aten^ia vizitatorilor sint ale realistilor Millet, H. D a u m i e r , Courbet. Dintre impresionisti, muzeul poseda picturi de Manet, Sisley, R e n o i r , Pissarro, iar din perioada postimpresiouista, de Paul Signac. Sculptura franceza din secolele XIX si XX este ilustrata de citcva piese datorate lui D a l o u , Rodin si Bourdellc. Sectorul de aria, orientald $i extrem-orientala poseda importante colec^ii de arta asiatica, cele mai numeroase provenind din Asia Mica, Persia, India, China si Japonia. In actuala expunere figureaza n u m a i o parte din patrimoniul sectiei: valoroase oglinzi de bronz (arta chineza, datfnd din secolul al II-lea i.c.n. VIII e . n . ) , statui din piatrii sau din marmura (provenind din China, Japonia, Siain, Cambodgia si datind din secolele I V - X V I I I e . n . ) , pictnri pe sul si gravuri semnate de cei mai de seama artisti chinezi si japonezi (executate mai ales in secolele X V I I - X V I I I si X I X ) . Din bogata colect,ie de textile sint expuse covoare de rugaciune, lucrate in r e n u m i t e centre din Asia Mica, broderii si brocarturi extrem-orientale. Statuaria mica este reprezentata !n asa-numita ,,Sala a jadurilor" printr-o importanta colect,ie de peste 180 de piese, sculptate in diferite pietre semidure ca: n e f r i t , jadeita, c u a r f , agat. In celelalte sali sint expuse statuete, vase si placi de ceramica chiueza, japoneza si persana, ca si arme, statuete si obiectc de arta decorativa, sculptate in fildes. Cabinetul de stampe cuprinde o vasta colect^ie de gravuri si desene (peste 34.000 de l u c r a r i ) . Dintre g r a v u r i , mai mult de 8.000 aparjin artiftilor romini: de la G. Asachi, Th. Aman si C.D. Stahi, din secolul trecut, apoi mai noii G. Popescu, N. Vermont, G. Pctrascu, pina la artistii care se manifesta astazi cu inulta maiestrie in acest domeniu, ca Gy. Szabo Bela, J. Perahim, Paul Erdos, V. Dobrian, Corina B e i u - A n g h e l u j a , Mariana Petrascu si alt,ii. l i i t . - r i n r la M u z e u l de arta al R.P.R.

M u z e u l de arta al R . P . R .

158

Muzeul ..Zambaccjan"; Sir. Muzeul Zambaccian, 21 tel, 11.23.66. Deschis zilnic intre 11 si 18; luni inchis. Infiinfat in 1947, muzeul cuprinde una dintre cele mai valoroase colec(:ii de arta: circa 40 de sculpturi, o eclectic de pestc 200 de tablouri ale celor mai reprezentativi maestri ai artei rominesti clasice si moderne. ca I. Andreescu, N. Grigorescu, !?t. lyuchian, Gh. Petrascu, N. Tonitza, Th. Pallady, I. Iser, C. Ressu, Al. Ciucurencu, N. Darascu, H. Catargi, Fr. $irato, C. Baba si altii. Colectia ..Elena si Dr. I. Dona Str. g-ral Dona, 12 14 tel. 13.76.54. Deschis mar^i, joi si dumiriica intre 10 si 13 si 1619. Sint expuse aici peste 50 de tablouri de N. Grigorescu, peisaje si flori de $t. IyUchian, portrete, uleiuri si acuarele de N. Tonitza, circa 45 de lucrari ale lui Gh. Muzeul de arta feudala brfncoPetrascu, la care se adauga valoroase pinze veneasca de la Mogosoaia scmnate de Th. Pallady, C. Ressu, I. Iser, J. Al. Steriadi, Fr. irato, N. Darascu, Al. Ciucurencu s.a. Colecfia pusa la dispozifia publicului in 1950 mai cuprinde numeroase alte obiecte de arta: covoare, ceramica, mici sculpturi, vechi statucte, argintarie cizelata etc. Muzeul ,,Cecilia i Frederic Storck": Str. Vasile Alecsandri, 16 tel. 11.78.89. Deschis mar^i, joi, duminica intre orele 10 si 13 si 16 18. Infiinfat In 1951, muzeul cuprinde peste 250 de sculpturi, circa 150 de picturi i desene si alte 80 de diferite obiecte de arta. Unele dintre lucrari slnt expuse chiar in atelierele undc au fost create. In afara de valoarea ei artistica, colectia aceasta are si un puternic caracter memorial, ilustrind activitatea artistilor din familia Storck: Karl Storck (1826 1887), primul profesor de sculptura al Scolii noastre de arte frumoase, Carol Storcfc (1854-1926) si Fr. Storck (1872 1942), Cecilia Cutescu-Storck, maestra emerita a artei din R.P.R. Muzeul ,,Cornel Meclrea' : Str. g-ral Budisteanu, 16 tel. 15.74.83. Deschis zilnic intre 14 i 20; duminica intre 10 i 13 si 16 20. Organizat In anul 1956, niuzeul cuprinde peste 100 de opere (machete, proiecte de monutncnte, busturi, statui 5.a.) ale artistului poporului C. Medrea (n. 1888), unul dintre sculptorii de seama ai ^arii.
s

(lolcctia .-Ion Minulescu": B-dul tlr. <M.'Marines ,19 tel. 14.31.32. I H ' H r l i i s d duminica intre 11 si 13
Colec^ie declarata de u t i l i t a t e publica. i n 1 9 4 7 ; c u p r i n d e lucrari de arta foarte l U I V r i t f , a d u n a t e de poet de-a l u n g u l v \i'\(i: vechi icoane populare pe sticla, n l u i n p e j a p o n e z e , m i n i a t u r i persane, sta1 iii'le e g i p t e n e , g r a v u r i , desene, arta dei i i r a t i v f i , podoabc o r i e n t a l e , costume (nipulare din diverse r e g i u n i , precum : >l n colec^ie de t a b l o u r i si s c u l p t u r i .

fi

Colectia ,?G. Oprescu": Str. dr. < 'Innet, 16(Cotroceni)tel. 14.90.12. 1 tcschisu duminica mtre 15 si 17.
C u p r i n d e c iteva m i l tie gravuri si l i l n g r a f i i , cu c i c l u r i i n t r e g i ale unor r e n u iii i ^ i artisti a i g e n u l u i : Diirer, R e m l u a n d t , Goya si a l ^ i i . Se a f l a aici circa I .000 de litografii de D a u m i e r , cam tot u t i t e a stampe japoneze si m i n i a t u r i persane, peste 200 dc acuarele englezesti. Nunicroase desene r o m i n e s t i , de la Griynrt-scu pina la maestri i c o n t e m p o r a n i , ufi-r;"i o privire de ansamblu asupra graI i t ' i i noastre d i n u l t i m u l ver.c. Colec^ia mai cuprinde mobila vcche de stil, circa 50 I ( M l de tablouri din d i f e r i t e scoli curopenc

M u / < . ' n l . Xambacciaii"

covoare vechi, c e r a m i c a , aproape rominesti.

Colectia ,,M. Weinberg": Str. Al. Sahia, 36 tel. 16.66.86. Deschisa j n i si duminica intre 16 si 18.
Colectia cuprinde circa 250 de lucrari reprezentative ale unor cuiioscuti a r t i ^ t i r o i n i i i i c a : N . V e r m o n t , N . T o n i t z a , O h . Petrascu, T h . P a l l a d y , J . A l . Steriadi, T'r. Sirato, C. Ressu, M . W. A r n o l d , K. S c h w e i t z c r - C u m p a n a , I^ucian Origorescu, Al. C i u c u r e n c u , Adam B a l ^ a t u , R. losif. Partea cea mai interesanta a actstei i ' i l c c ' t i i o constituie cele 150 de tablouri, g r a v u r i i desene al p i c t o r u l u i I . I s r r , d i n toate ctapclc sale d e create.

MUZEE

SI

CASE

M E M O R I A L E

Muzeul ,,Theodor Aman": Str. C.A. Rosetti, 8 tel. 14.58.12. Deschis / i l n i r intre 14 si 20; duminica intre 10 si 14 si 16 20; luni inchis.
\ i t :i pictorului Th. A man (1831 1 8 9 1 ) reprezinta o slnteza intre tradi^ia . n i i i - a , in ce a avut ea pozitiv, si s t u d i u l realist al vie^ii Inconjuratoare. n n i i u - l e sau se leaga inf iin^area p r i m e i coli super ioare de artil plastic a.

Muzeul de arta feudala al Academiei R.P.R. ,,Inginer D. MinOYici": Str. Minovici, 3 tel. 17.15.05. Deschis zilnic intre 10 si 13 si 1619; luni inchis. Cladirea acestui muzeu, construita in stil gotic englez si aflata in it imediata vecinatate a Muzeului de arta N. Minovici", adapostest" . populara ^w^iiitna ,,Dr. jur. A. Minovici", adapostestc vechi piese de mobilier mobilier de de stil, stil, tapiserii, tapiserii, tablouri, tabloui' aparfinind mai ales secolelor XVIpiese de XVII, sculpturi, sculpturi, ceramica, ceramica, vechi vechi manuscrise manuscri; din secolul al XVI-lea, edi(ii rare XVII, covoare orientale si alte obiecte de -IP arta. ni-t
160

I ti

n ] , deschis in 1908, construit dupa planurile pictorului, cuprinde peste 150

Hi i . i r i in u l e i , 24 de acuarele, peste 50 de deseue, aproape 200 de gravuri, i - i u r i , picturi m u r a l e , mobilier si alte obiecte care a u a p a r ^ i n u t p i c t o r u l u i .

,,Pictor Gh. Tattarescu": Str. Domnita Anastasia, 7 tel. II III.till. Deschis marti, vincri si duminica intre 10 si 13 si 16 20; |m m l , - 1G si 20.
161

Intr-o casa veche de peste ISO de ani (monument istoric), care a apar^inut pictorului, s-a deschis in anul 1951 Muzeul memorial Gheorghe Tattarescu". Reprezentant al academistnului in pictura, Tattarescu (1820 1894) a fost, ulftturi de Th. Aman, unul dintre intemeietorii inva^amintului artistic din Romt11 ia. Pictorul se remarca, indeosebi, in portretistica. Cele sapte sail ale muzcului prezinta atit lucrari ale lui Tattarescu, clt si o serie de documente si obiecte personale ale pictorului, biblioteca, atelierul sau de lucru etc. Muzeul George Enescu": Calea Victoriei, 141 tel. 15.83.55. Deschis zilnic intre 10 si 13 si 17 19; luni inchis. La un an de la moartea intemeietorului scolii muzicalc rominesti (1881 1955), In mai 1956, s-a deschis un muzeu memorial, expunind in cinci sali ale unei frumoase cladiri (monument de arhitcctura), un bogat material legat de via^a si opera ilustrului muzician. Se gasesc aci piese emoionante, de la mac he t a modestei case natale din satul Liveni, pina la masca sa mortuara. Muzeul reconstituie, cu amanun^ime, atmosfera in care a trait Knescu. El cuprinde, priutre altele, si biblioteca muzicalu de peste 2.000 de volnme a maestrului. Muzeul ,,Prof. dr. Victor Babes": Str. Andrei Mitresanu, 14 A tel. 12.53.01. Deschis marfi, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 19. Pionier al medicinli romincsti si patriot luminat, Victor Babe$ (1854 1926) a pus bazele bacteriologiei si seroterapiei in ^ara noastra. Pcschis in 1956, muzcul cuprinde manuscrise inedite ale savantului romin de reputable mondiala, lucrari originate, fotografii, planse, documente etc., care dau vizitatorului o imagine sugestivS asupra prodigioasei sale ac

Muzeul de arta popular a al R -P .R. Muzeul ,,Th. Amau"

,,Prof. dr. Gheorghe Marinescu": Sir. lulius Fucik, 27 tel. ! V>. J)eschis mar^i, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 19. t i / a t in 1954, in casa in care a trait marele savant, muzeul evoca persoM i i m l f i i u - i e t o r u l u i neurologic i r o m i n e , p r o f . dr. G h . Marinescu {1863 1938). obiecte, documente, c a r ^ i , f o t o g r a f i i , m e d a l i i , diplome etc. recon1 1 . 1 p i l d u i t o a r e , inchinata progresului, s t i i n t e i si bunastiirii omeiiirii, a i \ ; n i t de reputable mondiala.

' i iiM'inoriala ,,C.I. Nottara si C.C. Nottara": B-dul Dacia, 51 '',''>. Deschis marti, joi si duminica intre 10 si 13 si 16 19.
n i / M a in casa unde a locuit in u l t i m a piirte a v i e ^ i i sale C o n s t a n t i n i i . 1 i ( 1 H59 1935), f r u n t a s al t e a t r u l u i rominesc, p r e c u m si f i u l sau C.C. i 1 S9(| -1951), militant pentru dez volt area artei muz Scale rominesti, .1 memoriala deschisa !n 1956 c u p r i n d e un bogat material documentar, . m l \ i : i \ ; i ^ i crea^ia acestor doua f i g u r i r e p r e z e n t a t i v e ale c u l t u r i i noastre.

11'i/EE

DE

ETNOGRAFIE

SI

ARTA

POPULARA

M . I / . n l ile arta populara al R.P.R.: Calea Victoriei, 107 tel. i in. Deschis zilnic intre 11 si 19, duminica intre 11 si 20; luni 11" l i i

162 163

A d a p o s t i t din 1954 i n t r - u n p a l a t m n nuinent de a r h i t e c t u r a ) construit in pi I ! ma j u m a t a t c a secolului t r e c u t , m i l / c u t <-lispune de un fond de aproape 30.000 < l r | obiecte de arta p o p u l a r a , {esaturi, scuarjH si covoare, costume, sculpturi in I r i n i i , I obiecte din ceramica, p i c t u r i pe st u-U I sau pe lemn etc., grupate pe epoci ,.' r e g i u n i si infa^isim! dezvoltarea arid I popnlarc de pe t e r i t o r i u l R o m i n u - i . din u l t i m e l e doua-trei veacuri.

II

^ Muzeul sat u I n i Sos. Kisele//, 2(n - tel. 17.17.32 si 18.61.91, Desrliis zilnic intre 10 si 14 si 16 20; duminica intre 10 si 20; luni Such is.
Fe malul l a c u l u i H e r a s t r a t i , i n t r - u n I cadrn pitoresc, i n t i n s pe circa noua h e c - j tare, se afla Muzeul satului, cuprin/.indl peste 200 dc construc^ii vechi, o r i g i n a l e , aduse din toate regiunile ^arii, cu pcstc 1 15.500 de obiecte etnografice expuse.1 Deschis in 1936 ca o cxpozitic Ittl aer liber, Muzeul s a t u l u i s-a transform.^! in muzeu etnografic in 1948. Kste astazil u n u l dintre cele mai interesante i mall originale muzee, nu iiumai din ^ a r u , cl $i din intreaga lurne, ca o mare sintez&l a arhitecturii i a artei noastre populare.l Pr i n t r e exponate se a f l a tipuri de lo- ] cuin^e si de construc^ii din toate zonelc ' etnografice importante ale ^i'n'ii. Fiecare casa constitute la rindu-i un mic muzeu 1 cuprjiizind ustensilele gospodariei, tuobilierul, obiectele de arta populara care impodobesc i u t e r i o r u l ^etc.

I
. - . ' < ' > > - ,

'y*.

i r i t u r . i l . i .. C.risore Antipa"

de arta populara ,,Pr. N. Mi-

si casa de locuit din Muzcul

Muzeul jtiinVelor experimental

II! Iff

/t Muzeul de arta populara ..Dr. N, Minovici": Sir. dr. N. Minovicm 1 lei. 17.15.05. Deschis zilnic intre 10 si 13 si 16 si 19; luni inchis.
Amenajat din 1936, fntr-o cl Jdire care constitute un monument de arhitectura rornineasca, muzeul adaposteste piese de arta populara din mai multe r e g i u u i ale ^arii. Printre cele peste 5.000 de piese expuse se afla interioarc cu mobilier autentic ^aranesc si o serie dc valoroase obiecte de uz casnic, artistic exccutate.

164

-Mvr
MUZEE DE $T I I N TA SI T E H N I C A Muzeul de istorie naturala ,,Gr. Antipa": 0$. Kiseleff, 1 tel\ 13.89.19. Deschis zilnic intre 9 si 17; duminica intre 10 si 19; l u i i i ] inchis.
Bucurindu-se de o mare popularitate, este u n u l dintre cele mai vechi rau/i din ara (a fost inaugurat in actuala cladire in 1908). El cuprinde, in cele aproapf I 40 de sali, aproape 300.000 de piese. Sint adunate aici excmplare caracteristice fauncl I din toate regiunile globului. In sali speciale sint expuse animale care traiesc l.i noi in ^ara. Muzeul posed a una diutre cele mai bogate colec^ii de f l u t u r i d i n lume. "Unic in lume este scheletul u n u i d i n o t h e r i u , stramos al e l e f a n t u l u i , care j a trait pe meleagurile noastre intr-o alta era geologica.

'

i
/aLvo ii teatruui SALI D E EXPOZIT

..

X Muzeul stiintelor experimentale: B-dul Ana Ipatescu, 21 teL 12.93.89. Deschis miercuri si vineri intre 9 si 13; marti, joi.simbatfi si duminica intre 18 si 22; luni inchis.
Infiin^at in 195u, muzeul, reprezentind un obscrvator astronomic popular, aduce o importanta contribu^ie la raspindirea in masele largi a cunosttntclor despre univers. Inzestrat cu lunetc, telescoape, spectroscoape i instru men tele auxiliare nccesare, observatorul poate efectua cercetari astronomice ca: u r m a r i r c a corpurilor ceresti si marirea lor de sute de ori, fotografierea soarelui, a stelelor si a planetelor .a. Muzeul mai cuprinde o expozi^ie permanenta astronomica, in cadrul careia se afla o expozi^ie cu tema,,Cucerirca spajiului cosmic".

Muzeul centrului de documentare tehnica: Parcul Liberia til, 5 lei. 23.93.90. Deschis joi intre 7 si 17 si duminica intre 9 si 20 peiitru vizitatori individual!; zilnic intre 7 si 15 pentru institu^ii si scoli; luni inchis.
tnfiin^at in 1951, muzeul cuprinde diferite piese originale, machete, panoui* etc., ilustrind dezvoltarea tehnica din ara noastrfi in domeniul mecanicii, liidraulicii si al electricita^ii. Muzeul dispune de bibliotcca de specialitate, cu sala de lectura, sali expcrimeutale, laboratoare de fizica si chimie 1 s.a.

....

,,,,,
a

economic! na^ionale.

Muzeul tehnic al cailor ferate: Calea Grivitei, 193 B lei. 18.61.34 Deschis zilnic intre 10 si 18 pentru grupuri de vizitatori, duminica intre 9 si 13; luni inchis.
Cuprinde, in cele cinci sali, un bogat material documentar privind evolu^ia, de-a lungul veacurilor, a mijloacelor de transport. Muzeul infa^iseaza istoricul cailor ferate din ara noastrii, machete de vagoane si locomotive si fotografii. Sint prezentate, de asemenea, marile realizari ale regimului democrat-popular in domeniul transporturilor pe calea ferata. Muzeul adaposteste expozi^ia permanenta ,,Eroiccle lupte ale m u n c i t o r i l o r ceferisti".

ALTE

M U Z E E

t Muzeul literaturii routine: Sos. Kiseleff, 10 tel. 18.62.44. Deschis marti si simbata intre 10 si 14, miercuri si vineri intre 14 si 18,joi i duminica intre 10 si 18; luni inchis.
Deschis in 1958, unic in ^ar a in genul sau, muzeul unete numeroase si interesante piese muzeistice privind via^a si crea^ia mai tuturor scriitorilor nostri din trecut si de astazi. Se afla aci manuscrise, f o t o g r a f i i , primele traduceri in limba

166

Galeriile de arti ale Fondului plastic: Sala din B-dul g-ral Magheru, 20; sala din B-dul N. Bulcescu, 23; sala ,,Nicolae Cristea" Str. Jlrezoianu, 2325; sala din Calea Victories, 132; sala din Sir. Lips* cani, 20 (adapostesc periodic expo/i^ii colective sau individuals d pictura, sculptura, grai'ica, arta decorativa sau aplicala). Pavilionul central de expozitii din Parcul de cultura si odihna ,,Herastrau": Km. Kinele/f, 24. Sala ,,Dalles": B-dul A7, llalcescti, 18. Pavilioanele de expozitii A, B, si C din Parcul de cultura si odihna ,,Herastrau": Sos. Kiselcjj (Arcul de Triunif) sail p r i i i Plain Aciiitorilor.

TEATRE

SI A N S A M B L U R I

A R T I S T I C E

Cu toate ca inceputurile teatrului rominesc dateaza din primele decenii ale secolului al XlX-lea, miscarea teatrala din Rominia se mindreste cu o traditie de pionierat eroic, de?.voltata in conditiile luptelor poporului pentru emanciparea nationals de sub j u g u l otoman. Elemente de arta teatrala existau iiica din titnpuri vechi, alimentate de izvorul nesecat al crcatiei populare. Productii folclorice ca: jocul papusarilor, oratia de nunta, capra etc., constituiau manifestari artistice primitive care intretineau, in oarecare masura, gustul poporului pentru reprezentatiile teatrale. Incercari de teatru, propriu-zis, se semnaleaza pe la sfirsitul secol u l u i al XVIII-lea. O activitate artistica oarecum organizata se semnaleaza la Hucurcsti in primele decenii ale secolului al XlX-lea, cind domnita Ralu, fiica domnitorului Caragea, initiaza spectacole cu amatori mai intii in palatul domnesc, iar mai tirziu la teatrul de la Cismeaua Rosie (1817). Animatorul acestui teatru este actorul r Ar,-.^;-.

. , eaca s eza. ocetatea literard devine in 1833 Societatea filarmonicd, ai carei membri trebuie considerati, pe drept cuvint, intemeietorii teatrului rominesc. Se fac traduceri din repertoriul universal, se initiaza pregatirea viitoarelor cadre de actori romini, se porneste actiunea peutru construirea u n u i local corespunzator. Desi guvernul din vremea
168

,i nu acorda nici un sprijin, lucrarile de construc^ie incep in anul li, priii stradania patriotilor romini care lanseaza liste de sub i i|'p'e, fac donatii personale etc. In 1852 cladirea e gata. Teatrul eel isi deschide stagiuiiea in seara de 31 decembrie 1852, sub directia 1 ostache Caragiale, cu spectacolul ,,Zoe sau amor rominesc", vodeI lucalizat dupa Scribe si Melville, in interpretarea unei trupe rorni1 i Cu toate masurile potrivnice ale guvernului, care ar fi preferat M I ' l n n i e r a susfinuta de un coleetiv strain, evenimentul stirneste mare ' MI i i / i a s i u in rindurile populatiei capitalei, credincioasa idealurilor' l i i l i e i de la 1848. Teatrul eel mare care se va nurni ,,National" I'M in 1875 desfasoara o rodnica activitate culturala ^i patriotica, i M i l i i i n d pentru crearea unui repertoriu national ^i pentru difuzarea I n iiKise a ideilor inaintate ale vremii. Pe scena lui se fac auzite n i n cuplete, ,,cintecele cornice", vodeviluri etc. protestele poporumpotriva exploatarii burghezo-mo.siere.^ti. revendicarile maselor rureau o politica de delimitate nationals, drepturi cetatenesti \ iata mai buna. Treptat se formeaza un repertoriu national si se i/.a o puternica traditie progresista. 1 ' i i n nemuritoarele comedii satirice ale Uii Caragiale ,,O noapte I M I i nnoasa" si ,,O scrisoare pierduta" dramaturgia originala se .i/.a la un nivel artistic superior, cu o solida fundamentare realistca. In acelasi t i m p se creeaza cadre actoricesti de anvergura, : r a t e de personalitati ca: Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, i " l i s t . I. Xottara, lancu Petrescu, lancu lirezeanu, Aristide Demei i i . n l c si altii, alaturi de care se straduiesc pentru dezvoltarea miscarii i ' i l i ' a l e oameni de teatru ca: Al. Davila, Pompiliu Eliade, Paul i . 11 . I y s. a. l i . i d i t i i l e progresiste ale teatrului romiiiesc sint continuate si i | r i m u l razboi mondial. In al treilea si al patrulea deceniu 1 1 .rrolului nostru activeaza pe tarimul artei dramatice scriitori Victor Eftimiu, M. Sorbul, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, U K i r i ^ e s c u ; regizori ca: Soare Z. Soare, Ion Sava; actori ca: Ion . ' i l r s c u , G. Timica, Maria Filotti, Sonia Cluceru, Romald BulfinI'ony Bulandra s.a. I n liuetiresti, mi^carea teatrala se extinde. Apar teatre iioi, partii n l M r (Teatrul Mic, Teatrul Ventura, Comedia, Teatrul Vesel etc.). *' l i v i t a t c a lor se desfasoara insa, in general, la intimplare, repertor l l l i i n t alcatuite fara discernamint, urmarindu-se doar succesul de 1 1'rntru a nu ajunge la faliment, teatrele sint nevoite ca, alaturi i " u representative ale dramaturgiei universale, sa prezinte comedii llllltM i n l i c - r e , lipsite de idei si de valoare artistica, apte doar sa satis< X'lstul burgheziei cosmopolite si decadente. i ' i i | i l r i v a tendintelor burgheziei si mosierimii de a abate teatrul ' n i a r i l e lui traditii realiste, de a-1 degrada, transformindu-1 intr-un in 1 1 1 . M- < U intunecare a constiintei maselor, de cultivare a nationalisi i i i i l i i i . \dvinisniului sau obscurantislnului sub variate forme, lupta, cu i ' u-r destul de slabe dar cu convingere, uncle echipe artistice de i" i i i . cum a fost Campania Bulandra-Storin-Manolescu-Maximilian i i m r l r injghebari de mai mica amploare, ca gruparile Masca, lit si 13 + 1. Dar, mai ales impotriva politicii antipopulare a regii i i n l i i i liiirghezomosieresc, lupta formatiile amatoare aflate s u b influ-

169

Teatrul National !.!<. Caragiale" Sala Comedia

Adaugind la acestia pe cei 2.125.000 de spectator! ai teatrelor si i n i itu^iilor muzicale i de estrada, ai teatrelor de papusi si ai i 1 1 r u l u i de opera s.i balet, ajungem pentru anul 1961 la cifra .I' |n-sle 3,8 milioane de spectator!. i i t despre repertoriu, acesta se inibogateste in fiecare stagiune cu i n n si valoroase piese originale, tot mai mul^i dramaturgi abordind leiue uiajore ale actualitatii. Improspatlndu-si continuu tematica, i r r i izvor de inspira|ie il constituie profundele transformari petrei u i i iii toate compartimentele vietii din ^ara noastra, reflectind trecui n l ilr lupta si via'ta libera si mereu mai prospera, de astazi a po| i " i n ! u i , dramaturgia noastra realist-socialista, patrunsa de spirit. I M l i u i c si animata de umanismul socialist, isi sporeste forta educasi mobilizatoare. I'l in activitatea lor in slujba poporului, oamenii de teatru i-au i I U'.at simpatia unui public larg. Regimul democrat-popular a Dfcivt urtistilor condi^ii civilizate de viata, le-a redat demnitatea, i-ori incalcata 51 batjocorita in trecut, cind artistul era la cheremul hirilor grosolane ale protipendadei. Tr/aurul dramatvirgiei originale se bucura astazi de pretuirea pe o merita cu adevarat. Un exemplu concludent in acest sens i l . unstituie nrmatoarea compara1;ie: daca Jntre 1884 si 1944 (deci in i l i i nrs de 60 de ani) comedia lui I.L. Caragiale ,,O scrisoare pierduta" .i lust reprezentata la Bucuresti de 319 ori, intre 1948 si 1960 (deci in MI i n rs de numai 12 ani), cu piesa marelui dramaturg au avut loc 360 i l i rcprezentatii.
Foaier la Teatrul de opera balet

enta Partidului Comunist din Rominia (cercurile artistice D. Marinescu, Prietenii artei s.a.). Eliberarea tarii de sub jugul fascist face necesara scoaterea si a mi.^carii teatrale din Bucuresti din situatia cu totul precara in care o impinsese regimul burgliezo-mosieresc. Se simte nevoia unui repertoriu bine ales, cu un continut de idei inaintat, revolu^ionar. Publicul nou, muncitoresc, care isi croieste cu hotarire drum catre cultura, refuza piesele frivole, bulevardiere, comicul buf, gratuit. El cere uiiteatru care sa-i oglindeasca viata, preocuparile, nazuintele. Totodata trebuie creata o baza materials corespunzatoare care sa asigure condi^ii favorabile dezvoltarii miscarii teatrale. Insuficiente, salile de teatru erau si improprii, dispunind de instalatii rvidimentare. O data cu iustaurarea regimului democrat-popular, partidul si guvernul traduc in viata si in sectorul teatral politica de innoire. Teatre noi apar pe harta oras.ului: Teatrul muncitoresc C.F.R., Teatrul de opera si balet, Teatrul de vard ,,N. Balcescu", Teatrul de vard ,,23 August" s.a. Totodata, in unele sali, reamenajate sau renovate, iau fiinta teatre noi: Teatrul de comedie, Teatrul ,,C. Nottara", Teatrul pentru tineret si copii etc. Astfel, numarul salilor de teatru bucurestene (dramatice, de estrada si muzicale, de papusi, de opera si balet), creste de la 12 in 1950, la 17 in 1961. Sint luate, pe linie de stat, masuri pentru imbunatatirea conditiilor de trai ale actorilor. Portile salilor de spectacole se deschid unui public larg. I'a^a de 938.000 de spectator! in 1950, teatrele dramatice ale ora^ului inregistreaza in 1961 xin numar de 1.623.000 de spectator!.

171
170

Paralel cu activitatea teatrelor se dezvolta larga miscare a arti^tilor a m a t o r i d i n f a b r i c i s i u z i n e , constituiud un front insemnat al revolufiei culturale. Activind pe linga cluburile muncitoresti, in cadrul caselor de cultura raionale sau ale tineretului, formatiile artistics de amatori contribnie la dezvoltarea gustului artistic al oamenilor muncii, din rindurile lor ridicindu-se multe talente remarcabile care au urcat pe scenele teatrelor si institutiilor muzicale de stat.

SAL I D E T EATR U X Teatrul National ,,I.L. Caragiale": sala ,.Comedia" Pasajul Comedifi, pi'i'/i Calea l'/V/o/-/W. -/?- 14 tel. 14.71.71; sala Studio" Plata Awzei, 13 "tel. 15.15.53: casa de bilete speciala (-'a lea Victoriei, 44 tel. 14.71.71.
Teatrul National din Bucuresti a fost i n a u g u r a l in 1852 sub d e n u m i r e a de Teatrul eel mare (director Costache Caragiale) . In 1875, sub directors! ul l u i Alexandru Odobescu, cladirea t e a t r u l u i este renovata, cu care prilej se schimba si d e n u m i r e a lui in aceea de Teatrul National. I)c-a lungul anilor, la conduce re a lui s-au perindat reprezentant. i de f r u n t e ai miscarii dramatice si ai literat u r i i si artei din K o m i n i a , ca Matei Millo, C . A . R o s e t t i , M i h a i l Pascal ly, T.I,. Caragiale, Alexandru Uavila s.a. Cladirea T e a t r u l u i N a t i o n a l din Calea Victoriei f f i n d distrusa in august 1944, in u r m a bombardamentelor pirateresti ale a v i a t i c i hitleriste, activitatea p r i m e i scene dramatice a arii este c o n t i n u a t a Teatrul National ,,1-Iy. Caragiale" in salile Co media" si Studio" . Din Sala Studio 1952 a n u l aniversarii a 100 de ani de la nasterea lui I . L - Caragiale Teat r u l u i N a t i o n a l i s-a dat numele m a r e l u i d r a m a t u r g , glorie a t e a t r u l u i romincsc si maestru al creataei dramatice satirice. D i s p u n i n d de un colectiv artistic omogen si de inalta clasa, Teatrul National din Bucuresti a r e p u r t a t in u l t i m i i ani succese stralucite si in str a imitate (Paris, Venecia, Woscova)....__

M i l n i National. Opera romind ia f i i n ^ a in 1921, dupa ce m u z i c i e n i de f r u n t e Knt'scu, Ion jVona-Ottescu si al^ii pusesera bazele societatii lirice Opera. i K u l d e au loc in cladirea Teatrului liric din Str. Valter MTiraeiiH-ii 1111 p i u a i n I ' i i n , f i n d localul, suferind mari avarii i n urma c u t r e m u r u l u i , Opera r o m i n a n i i i i ; i i n sala fostei companii dramatice Bulandra-Maxlmilian-Manolescu-Stoi' pc Splaiul Independence!. Opera isi desfasoara activitatea in aceastfi sahl i l i i p f i cliberarea {aril de sub j u g u l fascist, Prin grija partidului si a guvcri i M h i i , in 1953 se construieste Teatrul de operd i balet al R.P.It,, cladire monu1 i l . i , cu o capacitate de 1.200 locuri, care, pentru prima oara, asigura colecM v n l i i i p r i m e i scene lirice a t,arii un cadru adecvat pentru punerea in scena a pi-etacole de inalta t ^ i n u t a artistica. . \ i l i i j l i i operei rominesti se bucura azi de mare prestigiu si peste hotare, ca u . ;i numeroaselor t u r n e e incununate de succes, intreprinse in u l t i m i i ani in ' r S.S., R.I*. Bulgaria, R .S. Cehoslovaca, Finlanda, F r a n t a , K.I"). G e r m a n a, I m l i . i , I n d o n e z i a , R . P. Polona si alte

I . i i M i l ,.Lucia Sturdza Bulantli.i Ji-dul Schitu Magnreanu, I Id. 14.60.60; sala ,,Studio" /* . I / . Sahia, 76 A tel. 12.74.50; i * de bilete speciala Calea \ ni<trit>i, 56 - tel. 16.79.77.
i m i l din p r i m e l e teatre de Stat din i | > i I , i h i . Si-a inccput activitatea in I >e a t u n c i si pina astazi a pre n l . i t peste 90 premiere, i litre care se i i u i n . n .i o serie de valoroase creat,ii ale I i ,i n i i i t u r g i e i noastre realist-socialiste. I ' l l i I i hid bogii^ia r e p e r t o r i u l u i , ca si i I l i n i i \ a de public care apreciaza calitai- i pretacolelor prezentate, teatrul a I'M l n ; i t in anii din u r m a si sala din Str. A I . Saliia. A functional s u b denumirea I * ttnlrttl Municipal pina in 1961, cind . i pa tat n u m e l e art iste i poporului I . i n 1,1 SI u r d z a Bulandra.

landra" din B - d u l Schitu Trulrul ,,Constantin' Nottara" : // ilul g-ral Magheru, 20; sala ..Slndio" B-dul ~ral Magheru l' !<!. 15.93.02; gradina de vara ,,9 Mui" Jntrarea Brezoianu, 31 ; riiHA de bilete speciala - B-dul 6 Martie, 2 - tel. 14.19.05

Cladirea Teatrului ,. I.ucia St irdza I l u Magureanu

^C Teatrul de opera si balet dfWhWfti: B-dul 6 Martie, 70-&Q&H casa de bilete speciala Calea Victoriei, 40 tel. 16.48.20.
Originile teatrului rominesc de opera si balet sc afla in activitatea Societdtii jilarmonice (1833) care, inca din p r i m i i a n i ai existence i sale, a intemeiat o co a let de liter aturd, declamatie $i muzicd vocaltl. In 1835, c l e v i i acestei scoli au debutat in vodevilu*! ,,Triumful amorului", spectacol considerat drept prima maiiifestare teatrala lirica romineasca la Bucuresti. In 1885, George Stephanescu creeaza prima trupa romineasca de operj'i (premiera cu I^ucia dc I v amermoor la 28 septembrie 1886) si apoi Asocialia lirico-dramatica care da o serie de spectacole in sala

l ' i i n i e l e spectacole ale teatrului au loc in anul 1946, in fosta sala ,,Modern". ^1 a drsfiisurat activitatea sub denumirea de Teatrul armatei pina la inceputul M t u i l i i i 1961, cind a capatat numele marelui actor Const. Nottara, societar al TcaI l u l u i National.

^ Teatrul pentru tin fret si copii: sala pentru tineret Str. Constantin Mifli1, JO tel. J5.(J5.88; sala pentru copii Sir. Dobrogeann-Gherea, ;' lei. 15.07.44
I ' l i m u l teatru de stat p e n t r u liiicrel a luat f i i n ^ a la Bucuresti in 1951 sub d e u u iii l i r a de Teatrul tineretului. In actuala organizare dateaza din 1960, A fost creat i u Kt'opul de a oferi copiilor si t i n e r e t u l u i spectacole de calitate adecvate v t i w t e i . Stimuleaza dramaturgia originala realist-socialista pentru copii si tineret

172
173

 h o i mondial ia fiin^a Teatrul JKUF, care, trei ani mai tirziu, se . i n Teatrul evreiesc de stat. Sala teatrului reconstruita in 1956 i nistala^ie de transla^ii la fiecare fotoliu, ceea ce permite audierea spec- '..I 111 limba romina. i ' i i i n f de stat de opereta: Splaiul Indipendentei, 1 tel. 13.98.48 !< spectacole de opereta au avut loc la Bucuresti in ultimele decenii i n l n i trecut, Ele erau prezentate in diverse gradini de vara, de catre II p:n (iculare, care nupiarau printre angaja^i reputa^i arti^ti ai acestui u t i. l i i . u i i t c si dupa 1900, spectacole de opereta, mult indragite de public, au i ' i n l i r si pe scena Teatrului National. i . i romineasca pase^te intr-o noua etapa a dezvoltarii sale dupa 1904, - i < l r u l companiei pc care o infiin^caza tcnoi-il si profesorul de muzica M I , printre interprc^i figureaza artistii V. Maximilian, Niculescu-Buzau I' cintaret N. Leonard, ,,prinul operetei", cum i se spuiiea. |ii i . u s l i n u t e de talente remarcabile, spectacolele de opereta din perioada lr doua razboaie mondiale nu se ridicau la un nivel artistic hialt, in * I MI ilc organizatorilor primind problema rentabilita^ii. in anii de dupa eliberarea ^arii de sub jugul fascist, statul democrat' i i Ticuza condi^iile necesare unei activita^i artistice dc inalt nivel, prin 11 .i unui Teatru de stat de opereta, dispunlnd de un local propriu si de [lv artistic valoros, care a dus si peste hotare faima operetei rominesti. I u a hi 1 local s-a mutat in 1953, I. .u ul satiric muzical ..Constanlin Tanase": sala ,,Savoy" - Calea i nW, 33 35 tel. 13.39.94; sala ,,Victoriei" Calea Victoriei^ I I t.'l. 15.04.18; gradina de vara ,,Hoema" Str. C.A. Rosetti,6; . . .1.- hilete speciala Calea Victoriei, 52 tel. 15.56.78.

Teatrul de opcreta

sj popular izeaza cele mai reprezentative creaj.ii din dramaturgia universal!* specif ice genului. \S Teatrul de comedie: Str. C. Bdldceanu, 2 - lei. 16.64.60; casa de 'bilete speciala Calea Victories, 56 tel. 16.79.77.
la f i i n ^ a in 1960, cu un p r o f i l artistic bine conturat si cu un colectiv inmaiiuiichind a c t o r i de comedie m u l t aprecia^i de p u b l i c u l spectator. Intre obiectivele sale p r i n c i p a l e este i acela de a incuraja creajia originala In do domeniul

co me diet satirice .

Teatrul Muncitoresc C.F.R.

Teatrul muncitoresc ,,C. F. R.": Calea Giulesti, 16 tel. 18.04.85; casa de bilete speciala Calea Victoriei, 40 tel. 14.72.34. Realizare importanta pe tarim artistic a regimului democrat-popular, teatrul a fost inaugurat in 1946, din ini^lativa Uniunii Sindicatelor C.F.R., cu o piesa evocind glorioasele lupte din februarie 1933 ale muncitorilor de la Atelierele ,,GriviJ;a", In prezeiit teatrul dispune de un colectiv artistic bine sudat si are un repertoriu larg accesibil marelui public. Teatrul Regiunii Rucuresti: $os. Stefan eel Mare, 34 tel. 12.66.40. Si-a inceput activitatea ca Teatrul de estrada al regiunii Bucuresti in 1952. Reorganizat subactuala denumire i n l 9 6 1 , c i n d i s - a pus la dispozi^ie si sala unde-si desfasoara activitatea pentru publicul bucurestean. Are o sec^ie de estrada si una de drama. Colectivul artistic al teatrului reprezinta cu regular it ate spectacole in satele si comunele regiunii Bucuresti in faa oamenilor muncii din unita^ile agricole socialiste. Teatrul evreiesc de stat: Sir. lulias Baras, 15 tel. 21.33.41- gradina de vara Str. Mircea Vodd, 5 tel. 21.36.71. In 1930 s-a infiinfcit Studioul Teatrului evreiesc din Bucuresti, iar in 1940 Teatrul Bara$eum. Era vorba Jnsa doar de conipanii particulare. Dupa eel de-al

174

TEATRE

DE

VARA

l . l n r i artistice precum

concerte de estrad:

rr

1- vara din Parcul de cultura si sport ,,23 August": Sir.. *.

, /;;" (,lin B-dul Munch) - tel. 21.47.87.

it !,, .953, o data cu amenajarca i n t r c g u l u i pare. Arc capacitate .1. lociiri, a;ezate in amfiteatru semicircular. ,.! de vara ,,Nicolae Balcescu": B-dul Bacurestii^Noi, 107 -

1,1 /.."/..;/.
, , u i , i n ,953, in stil clasic, in mijlocul parcului cu acela ? i r . K I I I dc l o c u r i . I
,

dc varadin Parcul

de cultura; ,i odihna

,,Heras t rau<':

1,,,,'1,'H-Arcid de Triumf - tel. 17.,62JO.

i,, 1950-1951. C a p a c i t a t e 2.800 de locuri.

,,,, Libertatii: Sir. Cutitul de argint, 5-7 - tel. 23.35.75.

N o u a clad ire a C i r c u l u i dc stat ,,
in

P a r c u l , U b e r t a t u . Capacitate 5.500 dc L Tcatrul de vara , : 23 August"

Continua t r a d i t i i l e g e n u l u i revuistic, creat i inaugural in 1913 in R o m i n l a de a c t o r u l Constuiilin Tanase ( 1 8 8 0 1 9 4 5 ) pc scena u n u i c i n e m a t o g r a f bucurc?tean $i d e z v o l t a t apoi in cadrul fostci c o m p a n i i Cdretbu?. In 1957 T c a t r u l satiricmuz ical a capatat n u m c l c i n t e m c i c t o r u l u i sau.

Teatrul ,,Tandarica" (papusi si marionele) : Str. Academiei, 20 tel, 15.32.88; sala ,,0rfeu" Calea Victoriei, 42 (Pasajul Comerlia) .
Ca t c a t r u c u l t , arta p.'ipu^arilor s-a dezvoltat abia dupii 23 August 1944,3 cind ia f i i n ^ a Tcatrul ,,Tandarica". C o l e c t i v u l t e a t r u l u i a dat in u l t i m i i a n i nameroase spectacole peste hotare 1 a participat la f e s t i v a l u r i I n t e r n a t i o n a l e ale teatrelor de m a r i o n c t e si pTipui, d o b i n d i n d i u n i t e i u n a n i m e aprecieri.

S^

ir

ul

de stal:

Aleea Circiilni, 2 11.01.20.

la Circul

Primele spectacole dc circ din B u e u r e s t i au loc in 1 8 7 7 1 8 7 8 ,

Sidoli, instalat i n t r - u n local de pe cheiul D i m b o v i t c i . A c t i v i t a t e a lui c o n t i : i n : i sporadic si neorganizat pina in 1 929 1930, cind inceteaza cu desfivirsire, din 1 ipsA de foiiduri . Pina la eliberarea ^.arii de sub j u g u l fascist, artistii de vizate, m u l t e orgauizate la t i r g u r i si iarmaroace. Din circ sint nevoi^i sa-^i clstige existen^a dindu-si concursul la diverse spectacole impro1954 ia f i i n ^ a Circ ul iif dc stat". In 1961 este t e r m i n a t a si data in folosin^a construc^ia noii si impozantcl cladiri de eirc, d i s p u n i n d de circa 2.500 de l o c u r i , o arena cu o s u p r a f a ^ a mare amploare si preze tit area u n o r n u m c r e pe apa, pe ghea^a etc. A i n t r c p r i n s t u r n e e i n V . R . S . S . , R . P . Polona, R . P . Bulgaria si alte i n i . p r i m i n d la r i n d u l sau v i z i t a u n o r a n s a m b l u r i de circ din Moscova, V a r s o v i a , Budapest a, Sofia, Praga, Berlin etc. 160 m a si de i n s t a l a ^ i i ultramoderne, care asijiura montarea unor spectacole de

176

ANSAMBLURI ARTISTICE Ansamblul de cintece si dansuri al Consiliului Central ai S i n d i i n telor: Str. Lipscani, 53 lei. 13.13.00. Great in antil 1946, p cntru a indruma activitatea echipelor artistice d
f I (> rti ^> t* * * * ->* '

1 1 in-,. i Sfatul Popular al Capitalei. Este compus dintr-un cor de circa 70 i t - . ) orchestra dc aconipaniament de 45 de persoane, o orchestra < h - 15 persoane, 7 solis.ti vocali, o forma^ie de dansuri populate i n i i r . A participat la Concursul International de la Agrigento (Italia) mule a ob^inut premiul I, la concursurile folclorice de la Nisa (1957), ..... i iiua, a fost premiat si a intreprins numeroase turnee in strainal u l l ! mi frumos succes a ob^inut la V e n e t i a i . ^

' . t l i l u l artistic al comitetului sindical al Ministerului Transpori Trlecomunicatiilor: B-dul Dinicu Golescu, 38 tel. 17 .15.49 i nil in anul 1949, cu elemente recrutate din masa muncitorilor cefe i j t n m !n scurt timp la o inalta maiestric artistica. Dispune azi de un i i < l i n 130 de persoane, o echipa. de dansuri compusa din 20 de peri - l u s t r a de muzica usoara alcatuita din 16 persoane, o orchestra de ll Od | m p t i l a r a , o forma^ic de mandoline compusa din 25 de persoane s.i
1

artistic al Uniunii Tineretului Muncitor: Str. Gutemberg,] 19 Ansamblul - tel. 15.43.26. i n f i i n f a t in 1946, ca brigadu artistica de tiuerct, pentru a da spectacole pe ^antierele de construcj:ie, in uzinc, fabric!, scoli etc. Azi este u n u l diu cele mal jnari ansambluri de artisti amatori din aru: 100 de coristi, 70 de dausatori $i 201 de instrumention populari, 20 instrumentisti de muzicu usoara. Uecorat cu Ordinul Muncii cl. I, I^aureat al Festivalurilor Mondiale ale] Tineretului si Studenfilor de la B e r l i n (1951), Bucuresti (1953), Moscova (1957)1 si Viena (1959) ?i participant Ja nume-1 roase alte festivaluri si concursuri inter-j nationale. In 1959 a intreprins un mare I turneu in TJ.R.S.S., in 1960 in Franta ?i I Cipru, iar in 1961 in Jugoslavia iji Grecia. I Ansamblul de cintece si dansuri al Armatei: Str. Uranus, 6 tel. 14.49.74. A l u a t fiiuta in 1947. Desfasoara o rodnicii activitatc, pe baza unui repertoriu de cintece si dansuri inspirat din viafa osta^easca din R.P.R. si din lupta poporului pentru pace si socialism. Dispnmdc un cor, o orchestra simfonicu pentru acorn pan lament si o forma^ie de balct. Este decorat cu Ordinul Muncii cl. I. A f u c u t numeroase turnee in Jaru si in stru imitate (printre altele in U.R.S.S., R.P. Chincza, R.P. Mongolil, R . S . Cehoslovaca, R.P. Polona etc.). X" AnsamLIuI folcloric de cintece si dansuri al Sfatului Popular al Capitalei: Str. Gulemberg, 19 tel. 13.98.04. i n f i i n f a t in 1953, pfiu selecfionarea si unificarea formatiilor artistice care

' ! < teatru alcatuita din

18 persoaue.

i l ul 1'i-stivalului Mondial al Tineretului si Studen^ilor de la Budapcsta < i i i r i p : i n t la Festivalul de la Bucuresti (1953); a intreprins turnee in luri.

DE

F I L M E SI

C I N E M ATO G R A FE

Sala A n s a m b l u l u i C.C.S

In ii i "il

Primvil spectacol de cinematograf a aviit loc in Bucuresti la 1896, cu un film de scurt metraj, proiectat la un aparat actiouat manual. Primul film de lung metraj a fost proiectat in 1912, de astadata cu ajutorul unui aparat actionat electric, in sala Eforia, dupa ce, in 1903, se deschisese in capitals primul cinematograf cu spectacole zilnice. Cinematografia romineasca si-a facut debutul prin anul 1912, cu filmul documentar ,,Razboiul pentru Independent^", in care au aparut actori de frunte ai teatrului rominesc, ca: A. Demetriade, C. Nottara, P. Liciu, I. Brezeanu, R. Bulfinski. In acelasi an luase fiin^a Societatea cinematografica ,,Lumina", care prodvicea filme documentare. Dar i l i l i r r a r c a tarii de sub jugul fascist nu se poate vorbi de o i i . ciuomatografica in adevaratul inteles al cuvintului. 'Iroscliirc de trecut, cind activitatea cinematografica se afla i i m i l l initiative! particulare, dezvoltiiidn-se anarhic, cu o tei nric/ntare in general determinata de interesele claselor ' 11 n.uc iji do ideologia lor, astazi, cea de a saptea arta se dez ! l . i an la an, cu sprijinul statului, regimul democrat-popular I I H i . i l n r i l o r din acest sector de activitate cele mai bune conn i i n rcalizarea unor filme rominesti care sa corespunda exii i i i . n . - l i i i public. I - M | : I partidului si a guvernului, in 1950 a luat fiin|a primul luiMiiatografic pentru jurnale de actualita^i, filme documen-

179

i i rfr . < i i t FIT*

< 1u i 11n 111 * > iTnT_ * i11

Studioul de

filme ,,Alex. Sahia"

Centrul de produc^ie cinematograf icii de la Buftea tare stiintifice si diafilme ,,Alexandru Sahia", precura si studioul de filme artistice ,,Bucuresti". Tot In anii regimului democratpopular a fost ridicata constructia Complexului cinematografic de la Buftea. Actst mare complex, menit sa ofere productiei cinematografice rominesti o baza materials conceputa dupa cele mai noi si mai moderne cerinte telinice, cuprinde, printre altele, 4 platouri de filmare interioare, un platou exterior, nn studio pentru sunet, un studio pentru filmari combinate, laboratoare speciale s.a. Aici se turneaza filme artistice de lung si de scurt metraj i filme de desene animate. Asezate in apropierea lacului Buftea-Flamiiizeni, studiourile complexului de la Buftea asigura un miuunat si pitoresc cadru natural, adecvat muncii de filmare. Astazi, la realizarea filmelor rominesti sint antrena^i cei mai buni actori si regizori care colaboreaza indeaproape cu echipele de operatori si tehnicieni, formate in acesti ani. La dispozitia cineastilor romini se afla Arhiva nationals de filme, care cuprinde o prelioasa colectie de productii atit ale cinematografiei rornineti, cit si ale unor studiouri din strfiinatate. Productiile cinematografiei rominesti se bucura de pre^uire nu numai in tara, dar, tot mai des, si peste hotare. In ultimii ani, participind la diverse festivaluri si concursuri Internationale, cinematografia romineasca a obtinut succese imbucuratoare, vadind si prin aceasta marile posibilitati de dezvoltare de care dispune. Astfel, in 1957, la Cannes, filmul de desen animat ,,Scurta istorie", realizat de I. Popescu-Gopo, a obtinut Medalia de aur. In 1958, un alt scurtrnetraj, ,,7 arte", a primit premiul I la Festivalul filmelor de deseu animat de la Tours. L,a Festivalul 1960 de la Karlovy Vary, doua productii rominesti au primit premiul I: scurt-metrajul de desen animat ,,Homo Sapiens" (premiat in 1960 si la San Francisco) si filmul artistic de lung metraj ,,Valurile Bunarii". La eel de-al doilca Festival si Concurs International al filmelor de papusi (Bucuresti 1960), printre filmele premiate este si eel realizat de Bob Calinescu: ,,Rap180

X
lodie in lemn". Alte filme rominesti premiate in 1960 peste hotare: ,,1'etita mincinoasa" (in R. P. Germana) i documentarul stiin^ific ,,Capul izolat" (la Santiago de Chile), Mentionam succesul remarcabil obtinut de ,,Valurile Dunarii" la Karlovy Vary, trebuie amintite si alte filme inspirate din lupta poporulnl pentru eliberarea tarii de sub jugul fascist, care au fost m u l t apreciate de public, ca lc Nepotii gornistului", cl Furtuna", ,,Secretul cifrului", ,,Strazile au amintiri", ,,Soldati fara uniforma". l i i n t r e filmele realizate dupa opere ale marelui clasic al dramaturgic! rominesti Ion Luca Caragiale, frumoase succese au ob^inut ,,Tele^rame", ,,O scrisoare pierduta", ,,D-ale carnavalului" si ,,Doua ln/.uri". In cursul anilor 1960 si 1961 studioul ,,Bucuresti" a realizat citeva valoroase filme artistice: ,,Badaranii" (dupa piesa cu acelasi titlu .1 l u i Carlo Goldoni), ,,Darclee", evocare a vietii si activita^ii marii riutdrete romine de celebritate mondiala, Hariclea Darclee (,,Setea". i h i p a romanul cu acela.^i titlu al scriitorului Titus Popovici, distins cu inedalia de argint la Festivalul International al filmului de la Mosi-o\ r :i, din 1961), ,,Portretul unui necunoscut" s.a. Factor important al H volutiei culturale, cinematograful a patrvins in acesti ani pina in cele m a i indepartate sate din tara, numarul instalatiilor cinematografice i l i ' s t i fiind azi de peste 30 ori mai mare decit in 1938. In ce priveste re^eaua cinematografiei, Bucurestii au facut un n r i a i j salt. Populatia capitalei are la dispozitie, astazi, 51 cinemat c i g r a f e cu banda normala. Numeroase f a b r i c ) , uzine si institutii an r i n e m a t o g r a f e sindicale proprii. Printre cinematografele construite ni ace.'jti ani se numara: ,,Infratirea intre popoare", ,,Drumul serii", , , ' . Bacovia", ,,30 Decembrie" s.a. Numai in 1961 au fost construi l f si date in folosinta trei uoi sali de cinematograf: ,,1 Mai", ,,G. Cosbuc" si ,,Floreasca" iar in 1962 alte doua. In anul 1961 au frecventat cinematografele bucurestene peste 28.000.000 spectator!.

181

S T U D I O U F U SI i N T R E P R I N D E R I CINEMATOGRAFICE Centrul de productie cinematografica Studioul Comuna Bit/lea - lei. 14.38.00 ,.Bucuresti":

Elena Pavel (sala si gradina): B-dul 6 Marlie, U tel. 15.63.84 Lumina: B-dul Central: B-dul Victoria: B-dul 13 Seplembrie 6 Marlie, 12 tel. 16.23.35 6 Marlie, 2 - lei. 14.12.24 6 Marlie, 7 - tel. 16.28.79 (sala si gradina): Sir. Doamuei, 9 lei. 16.35.38

Studioul de filme documentare si jurnale de actualitati ..Alexandra Sahia": B-dul Aviatorilor, 106 'tel. 17.22.03 Directia retelei cinematografice si difuzarii filmelor: Sir. Julius Fucik, 25 - tel. 12.41.28 Intreprinderea cinematografica a orasului Bucuresti: Calea Vacaresli, 21 - tel. 21.21.50

Tineretului: Calea Victories, 48 lei. 16.24.48 Timpuri Noi: B-dul 6 .Marlie, 18 - lei. 15.61.10 Maxim Gorki: Sir. 13 Deceinbrie, 5-7 - tel. 13.49.04 (Jrivita: Calea Grit'itei, (Poihil Basaral) tel. 16.25.39 V. Roaita (sala si gradina): B-dul 1 Mai, 57 lei. 17.05.47 Cultural: Piata Hie Piulilie, 2 lei. 17.08.58 Unirea (sala si gradina): B-dul 1 Mai, 143 tel. 17.10.21 Wratirea intre popoare: B-dul liucitreslii Noi, 68let. 17.31.64 Gh. Doja: Calea G r i v i f e i , 80 lei. 16.22.73 S M a r l i e (sala si gradina): .Sir. Bnzesti, 911 lei. 15.62.79 Al. Popov: Calea Grivitei, 137 lei. 16.26.10 C. David: Sos Cringati, 42 - tel. 17.38.81 Al. Sahia (sala si gradina): Calea Vdeflmdi, 21 tel. 21.49.46 Flacara: Calea Dudexli, 22 - tel. 21.35.40

SALI DE CINEMATOGRAF

Patria: D-dul g-ral Maglieru, 12-14 tel. 11.86.25 Republica: 11-diil g-ral Maglieru, 2 - tel. 11.03.72 Magheru: B-<liil. g-ral Maglieru, 29 - tel. 13.92.72 V. Alecsandri: Sir. E. Grigorescu, 24 - lei. 11.81.12 Biicuresti: B-dul 6 Marlic, 6 tel. 15.61.54 I.C. Frimu (sala si gradina): B-dul 6 Marlie, 16 tel. 16.29.1 Cinematograful ,,infrairea intre popoare" Cinematografele ,,I.C. Frimu"

uinina" de pe B-dul 6 Martie

Arta (salu si grudina): Calea Cald-\ rasi, 153 - tel. 21.31.86 T. Vladimirescu (sala si g r a d i n a ) : ] Calea Dudesti, 97 tel. 21.39.82\ Miorita: Calea Alosilor, 127 let. 14.27.14 Mosilor (salu si grading): Calea Mosilor, 221 tel. 12.52.93 M u n r u : Sos. Mihai Bravu 221 tel. 21.50.97 23 August (sala si gradiaa) : B-dul Gh. Dimilrov, 118 - lei. 12.32.77 Donca Siiuo (sala si gradina) : Sir. i Avrig, 1 - lei. 11.07.60 16 Februarie: B-tlid 30 Decembrie, 89 - tel. 11.07.49 Hie Pintilie (salu si gradinu): Son. \ Coleiitinii, 84 tel. 12.88.50 Popular: Sir. Matasari, 31 tel. 21.37.43 M. Eminescu: Sir. M. Eminescu, 127 - tel. 11.48.36 1 Mai: n-dul 1 Mai, 322 tel. 18.02.83
8 Mai: tel. 12.06.8

R A D I O D 1 F U Z I U N E ._.;'

SI T E L E V I Z I U N E

Str.

Lizeanu,

19

Volga: Sos. I. Pintilie, 01 lei. 11.91.26

Cinematograful ,,Patria"

Floreasea: Sir. I. S. Back, 2 tel. 12.28.30 Libertatii (sala si gradina): Sir. 11 Iwiie, 75 -'lei. 23.07.40 G. Cosbuc: Piata Cosbuc, 1 - tel. 23.71.01

Activitatea radiodifuziunii romine abia a pa^it in al patrulea deceniu. Ea a inceput in anvil 1929, o data cu instalarea primului post de radioemisiune, de 12 Kw, la Baneasa-Otopeni, ^i cu infiintarea studiourilor din Str. Al. Popov, 6062, sub denumirea de Radio Bucuresti. In anii cruiitei terori fasciste, invingind marile greutati din conditiile ilegalitatii, P.C.R. a dus o lupta inflacarata impotriva de?.informarii maselor. In acest scop, partidul a infiintat postul ilegal de radio ,,Rominia libera" care prin emisiunile patrunse de patriotism si internationalism proletar a contribuit la mobilizarea maselor In lupta impotriva jugului hitlerist si a dictaturii militaro-fasciste din ^ara. 0 dezvoltare mare a capatat radiodiiuziuuea abia in anii democra^iei populare, cind revolu^ia culturala din ^ara noastra a cuprius si sectorul radiofoniei. In R.P.R. radioul a devenit un niijloc de educare a maselor, un factor important in opera de ridicare a nivelului cultural al poporului. Radiodifuziunea romina emite azi programe pe urmatoarele lungimi de unda: 1935 m, 540 m, 397 m, 351 m, 202 m, 285 m, 261/330 m, 206 m, 210 m , 228 m, 477 m, 4,26 m, 4,16 m. Iii indeplinirea functiunilor sale, radiodifuziunea se bizuie si pe <> vasta retea de radioficare, cu ajutorul careia programele pot fi ascultate in satele cele mai indepartate, in. trenuri etc. Din 1957 functioneaza in capitala Studioul central de radioficare a orasulni Bucutesti.
Aspect din Studioul de t e l e v i z i u n e

Laminornl: B-dul Bucurestii Noi, 166 tel 17.00.50 Luceafarul: Calea Rahovei, 118 tel. 23.91.00 G. Bacovia: Sos. Giurgiului, 3 - id. 23.94.10 Drumul gerii: Str. Drumul Serii, 30 - lei. 14.10.37 Olga Bancic (sala si grudina): Calea '5.66.66 13 Septembrie. 193 - tel

Stefan eel mare: Son. Stefan eel Mare (colt str. Lizeanu) 30 Decembrie: Calea Ferentari, 86 - tel. 23.17.50 Aurel Vlaicu: Sos. Cotmceiti, 9 - tel. 13.62.56 B. Delavrancea: B-dul Libertatii, 70-72 - tel. 16.29.02 Gradina Progresul (numai in timpul verii): Str. Ion Vld, 6
184

Cit de mare extindere a luat in ultimii ani radiodifuziunea romina o dovedeste, printre altele, si sporul important inregistrat la numarul abonatilor radio din Bucuresti. Fata de 68.822 abonati in 1938, statist ica a inregistrat, in 1961, un mimar de 402.631 abonati (din care 108.163 la re^eaua de radioficare). Postul Bucuresti transmite zilnic trei programe centrale: programul I (intre orele 5 si 24; duminica 6-24) programul II (intre orele 10 i 0,55; simbata pinS la era 2) programul III (intre orele 2123; duminica 1923) Postul Bucuresti transmite, de asemenea, emisiuni speciale pentru strainatate, in limbile: romina, rusa, engleza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola, sirba, iraniana, turca, idis, araba. De la eliberarea ^arii pina astazi a crescut considerabil numarul emisiunilor transmise de posturile rominesti de radio. Astfel, in anul 1962 ait fost trarsm'se 24.594 ore de program, fata de 3.604 in anul 1938. In anul 1956 s-au pus si bazele eleviziunii televiziunii, infiin^indu-se postul si studioul centrului de televiziune Bucuresti si apoi citeva statii releu in diferite orase. i in acest domeniu ^ara noastra a primit ajutorul substantial al Uniunii Sovietice, care a pus la dispozitie documentatie tehnica, aparataje etc. Programele de televiziune pot fi urmarite astfel: luni, mar^i, joi si simbata de la orele 19 piiia in jurul orei 23; miercurea, de la orele l y pina in jurul orei 20; duminica, de la orele 9 pina in jurul orei 13 si de la orele 19 pina in j u r u l orei 23. Intre orele 15,30 si 18,30, duminica, se transmit manifestari sportive. O importanta realizare a regimului democrat-popular o constituie palatul in care se afla radiodifuziunea si televiziunea romina. In locul fostei cladiri care a adapostit primele studiouri de radio se inalta azi o noua construc^ie, monumentala, cuprinsa intre strazile Al. Popov si Temisana. Aici a fost data in func|iune o mare sala de concerte, cu circa 1.000 locuri. Pentru anii urmatori, directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. prevad construirea unor noi posturi de radio si televiziune. Coniitetul pentru radiodifuziune fi televiziune de pe linga Consiliul de Ministri: Sir. Al. Popoi-, 62 tel. 16.20.80.

SAL

DECONCERTSI ORCHESTRE SIMFONICE

Bucuretii cunosc azi o viata muzicala infloritoare ^i complexa. Inceputurile au fost insa, ca si in alte sectoare de activitate culturala s.i artistica, deosebit de grele. Societatea Filarmonica, infiintata in 1833, si-a orientat activitatea mai mult catre manifestari teatrale i literare. Spectacolele inuzicale se organizau doar sporadic, cu ocazia vreunui turneu iiitreprins de cine i?tie ce soprana sau tenor din strainatate. De o viata muzicala propriu-zisa se poate vorbi doar incepind din 15 decembrie 1868, cind OrcJiestra^Societdtii Filarmonice, infiintata cu citeva luni in urnia, sus^iiie primul sau concert. In 1904 ia fiin^a o orchestra simfouica a Jliaisterului Instruc^iunii Publice, creatie a violoncelistului Dimitrie Dinicn. Aici se afirma tinerii compozitori Castaldi, Noua-Ottescu, A. Alessandrescu s.a. Dar lucrurile merg inca anevoie. Numarul concertelor simfonice din capitala se ridica in rastimp de aproape 40 de ani (intre 1868 s.i 1906), abia
la 170. Incepind din 1920, vine la conducerea orchestrei simfonice < l i r i joml George Georgescu, care o reorganizeaza, devenind, u l t r r i o r ,

Orchestra Filarmonica.
KoUil sah'i :i I ' a l a t u l u i K . l ' . K .

imm

I I

Studioul de televiziune: Sir. Moliere, 2 lei. 18.67.80.

186

Intcriorul noii sali a Palatului R.P.R.

tuie faptul ca astazi muzica nu mai apartine unui grup restrins, de snobi, ci a devenit un bun al maselor. Concertele sint urmarite azi de un public nou, muncitoresc. Ele siut sus^inute nu iiumai in salile de concerte, dar foarte adesea chiar la clulmrile uzinelor sau fabricilor. A devenit o traditie de pilda ca Orchestra Filarmoiiica de stat George Enescu" sa deschida fiecare stagiune cu un concert dat chiar in mijlocul muncitorilor, intr-o mare uzina din Bucuresti. La cele 360 de concerte, sustinute in 1961 de orchestrele simfoiiice din capitals, au luat parte 194.000 de auditori. In acelasi timp fuiictioiieaza in capitala numeroase formatii muzicale de artisti amatori, ca Orchestra simfonica a Ansamblului artistic al V.T.M., Orchestra de camera a tnedicilor, care desfasoara, de asemenea, o bogata activitate. Se poate spline ca, in ce priveste viata muzicala, Bucurestii se situeaza azi la loc de frunte in rindul capitalelor europene. O maiiifestare care se bucura de un larg rasunet mondial este Festivalul si Concursul International ,,George Enescu", care are loc din trei in trei ani la Bucuresti si la care isi dau intilnire cei mai de seama interpre^i tineri din lumea intreaga, cit si personalita^i din cele mai reprezentative ale artei compoiiistice, interpretative si dirijorale contemporane.

In 1929, isi incepe activitatea la Bucuresti o noua forma^ie sim. fonica. Este vorba de Orchestra Radio, la pupitrul careia, printre primii-dirijori, se urea Theodor Rogalski. Desi animata de activitatea unor compozitori, dirijori si solisti de mare prestigiu numele marelui George Enescu, figureaza In fruntea acestei liste viata muzicala a orasului ramine, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, una din formele de manifestare artistica la care accesul maselor este extrem de limitat. Dupa instaurarea puterii populare, viata muzicala bucuresteaiia paseste pe un fagas nou. la fiin^a o noua formatie simfonica, Orchestra cinematografiei, iar Filarmonica si Oychestta Radio desfasoara o activitate muzicala sustinuta, realiziiid un numar de concerte incomparabil mai mare decit in trecut. Pe linga dirijori cu o vasta experien^a, la pupitrul orchestrclor simfonice din Bucuresti tree dirijori tineri si talentati, crescuti in anii regimului democrat-popular. Pe de alta parte, orchestrele bucurestene cinta adesea sub bagheta unor dirijori de faima mondiala, din diverse tari. La toate acestea trebuie adaugat faptul ca in u l t i m i i ani s-au ridicat multi solisti instrumentisti care au dus gloria artei interpretative rominesti departe peste hotare. Un suflu nou se resimte si in creatia compozitorilor nostri. Acestia gasesc, pentru lucrarile lor, bogate surse de inspiratie tematica in realitatile noi, socialistc, ca i in trecutul de lupta al poporului romin. De asemenea, folclorul muzical ofera compozitorilor un izvor nesecat de inspiratie. Un aspect dintre cele mai interesante al vietii muzicale din capitala ca de altfel al miscarii muzicale din intreaga tara Jl cousti-

tff I!BL

168

S A L I DE C O N C E R T

Mulu de concerte a radioteleviziunii: Str. Al. Popov, 62 tel. 16.20.80.

I i t i i i s l r u i t a in Talatul r a d i o d i f u z i u n i i , dupii cele mai noi cerin^e ale t e h n i t'apacitatea: 1.000 de locuri. A fost data in f o l o s i n f u in 1960.

Sala Palatului R.P.R.: Piata Palattilui tel. 15.97.10.

Este o realizare marea^a a regimului de democratic populara, cea mai modern^ sala de manifestari cultural-artistice din \a.r-j.t cu o capacitate de peste 3.000 tie locuri. Se ridica in mijlocul noului complex de locumfe din Pia{a P a l a t u l u i , gazduind manifestari cultural-artistice de o t i u u t a deosebita (concerte, r e c i t a l u r i , spectacole de teatru, f i l m , conferin^e etc.). Concertul inaugural al salii a fost sus^inut de marele violonist sovietic David Oistrach, in mai 1960. l u s t a l a ^ i i si amenajari speciale de aerisire, luminat si sonorizare asigura audi^ie si v i z i b i l i tate perfecta din orice punct al salii. Alaturi de sala mare de concerte se atla o salii mica de recitaluri, inaugurate in 1961, cu p r i l e j u l celui de-al doilea Festival si Concurs International George Encscu".

ORCHESTRE SIMFONICE

It

Orchestra simfonica a Filarmonicii de stat George Enescu": Str. franklin, 1-3.

I'r linga Orchestra simfonicn activeaza 1111 mare aiisamblu instrumental de i - .1 populara (Orchestra ,,Barbu Ltlutaru") , Corul Filarmonicii de stat ,,Ceorge I M I 11" si uii cvartet vocal.

Ateneul R.P.R.: Sir. Franklin, 1 tel. 16.00.60.

Una din cele mai vechi institu^ii culturale din capitala. Socictatea cultural;!. cu acest nume ia fiin^a la tnceputul l u i 1865, aviml drept scop ^increa de confer in^.e cu caracter de popularizare a stiin^ei, c u l t u r i i etc. Palatul Ateneului a fost construit in 1888, prin subscripfie publica, f i i m l destinat conferin^elor, concertelor si expozi^iilor. .Sala mare de concerte se afla la etaj. 15a are o capacitate de peste 900 de locuri. Aici isi desfasoara activitatea Filar monica de Stat George En esc u". Kxista, de asemenea, o sala studio pentru recitaluri.

Orrhestra simfonica a radioteleviziunii: Str. Al. Popov, 62.

iv l i n g a orchestra simfonica mai cxista Orchestra de studio, Corul radiotele' i i i , o orchestra de muzica populard, o orchestra de estreidd si Corul de copii al i .i.lt'itclfviziunii.

1,1

Orchestra simfonica a cinematografiei: B-dul Dacia, 5.

Sala Dalles: B-dul Nicolae Rdlcescu, 18 lei. 12.54.68. Destinat a concertelor de m u z i c a de camera, sala c adapostita in edificiul donat Academiei K o m J n e de Ion Dalles.

Ofiriul de spectacole si turnee artistice (O.S.T.A.): Calea Victories,

I, I ifl. Lr).(>0.()0.

Noua sala de concerte a radioteleviziuiiii

CASE

DE

C U L T U R A , C L U E U R I, S A L DE CONFERINTE

i i . i n t i U n a n u l 1957, avind ca obiectiv principal mdrumarea a c t i v i t a t i i d i n ce in ce mai bogate a formatiilor de amatori din Bucure ti. Are Umre de activitate: arta dramatica, muzica, arta plastica, coregrafie, i . literara. Sectoral de muzica conduce un oficiu de indrumare a muzican-

Prin grija partichilui si a guverntilul, 1 oamenii muiicii din Bucuresti au posibilitalr.i sa-s.i petreaca timpul liber in mod placnt :,.i creator totodata, desf asurind o larga a c t i \ i tate culturala s.i artistica in cadrul c l u b u r i lor i caselor de cultura. In anii regimulnl democrat-popular, a fost organizata o vastil ' retea de asezaminte dotate cu mijloacelr necesare desfasurarii nnei variate activita(i cultural-artistice. Prin maiiifestarile pe cave le organizeaza, casele de cultura si cluburile intregesc complexa viata cultural-artistica a capitalei, contribuind alatnri de teatre, cinematografe, rnuzee etc. la educarea cetateneasca a populatiei, la cresterca nivelului politic, ideologic si cultural al celor ce rhuncesc. L<a casele de cultura si cluburi se organizeaza conferinte, seri literare, simpozioane, intilniri pe profesii, cercuri de cultura generala, de creatie sau de utilitate practic-gospodareasca, reuniuni tovarasesti s.a. In acelas.i tirnp, in aceste iiistitutii culturale, care s-au dovedit a fi nn cadru minunat de afirmare a elementelor talentate din popor, se desfasoara o bogata activitate artistica de amatori (ansamblnri corale, echipe de teatru, de teatru de papusi sau de dansuri populare, brigazi artistice de agitatie, cenacluri literare, cercuri de pictura, orchestre etc.). Datorita rodnicei lor activitati, depuse de colective liarnice, entuziaste i talentate, alcatuite din muncitori, studenti, intelectuali etc., cluburile si casele de cultura din Bucuresti sint frecventate de vm numar tot mai mare de ceta^eni. Casa agronomului: Str. Hadiodifuziunii, 2 (Bancasa) tel. 17.40.00. Deschisa zilnic intre 7,30 si 15,30.
Infiiiitata in anul 1953. Organizeaza c u n s f a t u i r i , s c h i m b u r i de expcrienta ?i conferinte de specialitate pentru cadrele calificate din toatc domeuiile a g r i c u l t u r i i .

< oamenilor de stiinta a Academiei R.P.R. : Plata V. Kuibisev, 9 l_'.'.i:>.13. Deschisa zilnic intre 8 si 21; duminica intre 18 si 22.
v I , , . , I l i i n t a in 1951. Dispune de sala de club, sala de spectacole (filme, con. n n f c r i n t e ) si restaurant. Organizeaza conferinte pe teme stiintifice si

V: 1IHU prieteniei romino-sovietice -^

Str. Batiste, 14 -

I ' mi.-'iO. Deschisa zilnic de la ora 18

, Infllntata in 1945 cu scopul de a contribui la popularizarea realizarilor din -A S si de a intari legaturile de prietenie romino-sovietice. Organizeaza eoni , s t i i n t i f i c e si politice, vizionari de filme, auditii mazicale, concerts, simpoloan, 'cxpozitii, intilniri intre oamenii muncii si icprezentantii vie t n art.* ,' culturale, romine si sovietice etc. In cadrul casei functioneaza si ,

, h i l , al celor ce invafa limba rusa. Dilpune de sala i gradina de cinematograf , sala de conferinte, sala d poiltll, biblioteca, discoteca, colectie de ziare si reviste sovietn e s. rommest,.

^Casa scriitorilor JMihail SadoTeanu": Calea Victoriei, 113 1-1.79.76. Deschisa zilnic intre 8 si 22.

tel.

A m c n a j a t a In 1951 cu profit de casa de create si club, sub conducerea u n u i , , , , , , i t c t alcatuit din membri ai tlniunii scriitorilor d i u R . l ' . K . 1" cadral e,,

Casa arhitectului: Str. Episcopiei, 9 tel. 14.07.43. Deschisa zilnic intre 7,30 si 14,30; mavlea si vinerea si intre 17,30 si 20,30.
Creata o data cu U n i u n e a arliitectilor din R.I'.R. (1951). Desfasoara o activitate multilateral;"!: discu^ii pe tcme de creatie, conferinte de specialitate, expoz i ^ i i , spcctacole, excursii dociimeiitare etc.

Casa centrala a armatei: Str. Constantin Mille, 1 tel. 13.86.80. Deschisa zilnic intre 9 si 11 si 1822; luni inchisa.
Desfasoara o larga si bogata activitate cultural-artistica si sportiva in rindurile militarilor din For^ele arraate ale R . P . R . Dispune de un cdificiu i m p u n a t o r , c u p r i n z i n d o sala de receptii, sala de spectacole, biblioteca, terasa de vara, sali de conferiute etc.

Casa creatiei populare: Piata V. Kuibisev, 7 tel. 15.2S.08. Deschisa zilnic intre 9 si 15.
192

scriitorii desfasoara o rodnica activitate culturala si artistic! (discu^ii de create, intilniri cu scriitorii strain! invita(i in R.P.R., vizionari de filme etc.). Dispune de biblioteca (circa 30.000 de volume), cu o secfie specials, axata pe probleme de literatura, precum si tie sala de cantina-restaurant. Casa universitarilor: Str. Dionisie Lupu, 46 - tel. 12.66.11. Deschisa zilnic intre 8 si 16,30. Intiinjata in anul 1947, sta la dispozijia cadrelor didactice din invajainintul superior, care desfasoara aici o bogata activitate culturala si artistica. Dispune de sala de cinematograf, biblioteca, sali de lectura, restaurant, pare. Casa ziaristilor: Calea Victoriei, 163 tel. 15.65.25. Deschisa zilnic intre 9 si 15 si 1822. Infiin^ata in 1953. Organizeaza conferinte de presa, intilniri Intre ziaristii romini si straini, vizionari de filme. Dispune de sala de spectacole, restaurant, pare.
CASE DE CULTURA

pa de dansuri populare, o orchestra de histrumente populare, o echipa de teat r u , o orchestra r it mica. Organizeaza: rercuri de arte plastice, dansuri moderne. Dispune de biblioteca, sala de lectura, Hula de conferinte, gradina de vara (400 (U- locuri). X Casa de cultura a raionului ,,N. Balcescu": Str. 11 iunie, 41 - tel. 23.67.00. Deschisa zilnic intre 9 si 12 si 17 22. A luat fiin^a in 1956. Organizeaza: t ' T c u r i de studii muzicale (canto, vioara, piiui}, dc balet pentru copii, de arta plaslica, cere literar. in cadrul casei func^ioni-aza echipe de amatori de dansuri populare, teatru si teatru de papusi, brigada artistica, orchestre de muzica populara ^i muzica usoara, cor. Dispune de doua sali de spectacole, sali de expozi^ii, sala de club, grudina ilc vara (400 de locuri) si sali de repetitii. ^ Casa de cultura a raionului ,.Grivita Rosie": Calea Grivitei, 261 lei. 18.46.44. Deschisa zilnic intre 10 si 13 si 1622; duminica intre

Casa prieteniei romino-sovietice

JOc
Casa de cultura a raionului ,,Nicolae Balcescu"

14 si 23. '
infiin^ata in 1953. Organizcaza cercuri <le croitorie, radiofonie, limbi straine, canto, pian, acordeon, vioara, balet pentru copii. In cadrul casei isi desfasoara activitatea formatii de amatori de: danhuri populare, muzica populara, muzica usoara, teatru, canto clasic; brigada artistica, teatru de papusi s.a. Dispune de said de spectacole, sali de repetitii, sali peiitru cercurile profesionale sau artistice, sala de club. Casa de cultura a raionului ,,23 August": Calea Mosilor, 290 tel. 12.70.72. Deschisa zilnic intre

Casa de cultura a raionului ,,1 Mai": Str. Mihail Eminescut 89 - tel. 11.84.04. Deschisa zilnic intre 10 si 13 si 14 22. Func^ioueaza intr-o cladire noua, data in folosina in 1958. Organizcaza: manifestari artistice si culturale, cercuri de balet, dcsen tehnic. In cadrul casei functioneaza for mat ii d e amatori de teatru, dansuri populare, muzica popular a si muzica usoara, cor. Dispune de sala de spectacole si sali de repetitii. tn cadrul casei functioneaza biblioteca populara ,,Mihail Eminescu". Filiala casei de cultura a raionului ,,1 Mai" ,,Stepan Sahumian" Str. Armeneascd, 911 tel. 13.49.96. Deschisa zilnic iritre 10 si 14 si 18 22; duminica intre 10 si 22; luni diniinea^a inchisa. In cadrul casei functioneaza un ansamblu artistic de amatori format din corul Komitas (100 de persoane), o echi-

14 si 22.
A luat fiin^a in 1960. Organizeaza, pentru amatori, cercuri de arta plastica, ilesen tehnic, dansuri moderne, literatura. 1 Y n t r u copii sint organ izate cercuri 'K- balet, vioara, acordeon i pian. In eadrul casei isi desfasoara activitatca o echipa de teatru, o echipa de dansuri populare, o orchestra de muzica populara $i usoara si o brigada artistica.

I ' t - . p u n e de o sala de spectacole, biblioteca (circa 28.000 de v o l u m e ) , club, | tit1 lectura, sali de cursuri i p e n t r u cercuri.

casei de cultura a raionului ,,16 Februarie": Sala din Sir. , , 3 ~ tel. 17.09.13. Deschisa zilnic intre 14 si 22
I M .[nine de o sala de spectacole (300 de locuri), s;.la de club, sala de repi .

liuHii de cultura a raionului ,, Tudor Vladimirescu" ,,Baruch Berea": Mr. Mircea Vodd, 5 tel. 22.24.94. Deschisa zilnic intre 9 si 14, HO . i P) -22.
In i \ i < l r u l casei isi desfasoara activitatea f o r m a ^ i i a r t i s t i c e de amatori (ansar M u i l l - f o l c l o r , brigada artistica de agitate etc.). Orgunizeaza cursuri si cercu i itt i . u l i o , f o t o - a m a t o r i , croitorie, balet pentru copii. Dispune de sali de c 1 ub f A l l ilc r e p e t i ^ i i pentru forma^iile de amatori etc.

CASE

DE

CULTURA

ALE

T I N E R E T U L U I

TiiHa de niUuru a studentilor ,,Grigore Preoteasa": Calea Plevnei, l\l -- tel. 14.85.07. Deschisa' zilnic intre 8 si 16 si 20 22; duiiiinica I n l r i ! 20 si 22; luni inchisa.
I i i f i i n ^ a t a in 1956. Organizeaza c o n f e r i n ^ e , spectacole ale unor forma^ii artisH I T profesioniste sau de amatori, p r e z e n t a r i de f i l m e , cercuri de ini^iere muzicala i [ ' i i n , vioara, chitara), de dansuri m o d e r n e , de f o t o - a m a t o r i . In cadrul casei funcl i n i i c a z f i un cineclub si cenaclul literar ,,Mihail Eminescu". Tot aci isi desfusoara Caca scriitorilor Interior al unei case de culturil a t i n e r e t u l u l Dispune de o sala de spectacole (400 de locuri), sali pentru cercurile speciale, biblioteca s.a,

Casa de cultura a raionului ,,V.I. Lenin": Sir. Mdrgeanului, 83. Deschisa zilnic intre 14 si 22.
I n a u g u r a t a in 1960. Organizeaza diverse cercuri si cursuri. In cadrul casei ti desfasoara activitatea diverse echipe artistice {dansuri populare, brigada artistica, teatru e t c . ) .

Casa de cultura a raionului ,,30 Decembrie" ,,Friedrich Schiller": Str. Batiste, 15 tel. 11.98.52. Deschisa zilnic intre 9 si 22.
Organizeaza cercuri de arta populara aplicata, foto-amatori, muzicft pentru copii; cursuri de desen tehnic, croitorie, limba germana ( p e n t r u copii i adulti}, radio, balet p e n t r u copii. in cadrul casei f u n c ^ i o n e a z u forma^ii de teatru, dansuri popular e, balet, cor, muzica usoara, teatru de papusi. Dispune de biblioteca (circa 10.000 de volume), sala de lectura, sala de conferin^e.

Casa de cultura a raionului ,,16 Februarie" ,,Petofi Sandor": Str. Zalomit, 48 tel. 16.25.79. Deschisa zilnic intre 9 si 14 si 17-22.
Organizeaza cercuri de balet pentru copii, de acordeon, de chitara, de pian, de croitorie, de desen tehnic, de dansuri moderne, arta plastica, canto, tn cadrul casei func^ioneaza doua forma^ii de t e a t r u , o orchestra de copii de acordeoane si alta de muzica usoara, o brigada artistica de agitafie, o formatie de dansuri populare, o formate de teatru de papusi.

196

197

activitatea mai multe forma^ii artistice studen^esti (colective de teatru, ansamblu de cintece si 'dansuri, orchestra de niuzica usoara, orchestra de muzica populara s.a.). Dispune de biblioteca (17.000 de v o l u m e ) , sali de lectura, sala de spectacole,I sali de conferiu^e si peiitru repeti^ii etc.

teatru, de o orchestra de muzicu^e, de o orchestra de muzica populara si usoara si de un cor. Organizeaza cercuri de arta plastica si arta dccorativa. l)ispune de o sala de spectacle (pcstc 600 de locuri), biblioteca, sala de sport s.a. Casa de cultura a tineretului din raionul ,,Grivita Rosie": B-dul Bucurestii Noi, 48 tel. 18.64.66. Deschisa zilnic intre 17 si 21; duminica intre 9 si 14 si 17 22. Functioneaza !ntr-o cladire noua, inaugurata in 1958. Dispune, printre altele, de o sala de spectacole (cu 700 de locuri), de o bibliotecl (cu circa 22.000 de vol u m e ) , de sali si terenuri de sport. In cadrul casei activeaza o echipa de teatru, una de dansuri populare, o brigade artistica, dou'v orchestre (de niuzica usoara si popular^), un ansamblu de cintece si dansuri pionieresti, f o r m a t din 300 de copii, un cere de arta plastica, unul de arta populara si un cere literar.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,30 Decembrie": Aleea Alexandru, 38 tel. 18.03.72. Deschisa zilnic intre 10 si 22.
Infiin^ata in 1959. In cadrul casei isi desfasoara activitatea o forma^ie de dansuri populare, o forma^ie corala, o echipa de teatrti, un cere de muzica instrumentala", un cere de arta plastica si un cere de aeromodele si navomodele, iar pentru copii un cere de balet si altul de pian. Peste 30 dc sali stau la dispozijia tinerilor vizitatori, printre care o sala de spectacole, sali de club, de repetitii etc.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,.23 August": Sos. Vergului, 7 tel. 11.01.02. Deschisa zilnic intre 9 si 22.
Functioneaza iiitr-o cladire noua, data in f o l o s i n f a in 1958. Numeroase forma|ii artistice de amatori (de teatru, de dansuri populare, de cor, de muzica usoara), precum si o orchestra de mandoline, alcatuita din copii, ofera programe in sala de spectacole (cu circa 700 de locuri) a casei. In afara salii de spectacol ' casa dispune de o biblioteca cu peste 5.000 de volume, de o camera a pionierilor si de sali speciale in care activeaza diverse cercuri (de arta plastica, de navomodele) precum si cenaclul literar ,,23 August".

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,16 Februarie": B-dul Grozavesti, 82 tel. 14.03.96. Deschisa zilnic intre 9 si 13 si 17 22.
Func^ioneaza intr-o cladire n o u a , inaugurate in 1958. Activitatea artistica de la aceasta casa e s u s ^ i n u t a de o f o r m a ^ i e de d a n s u r i populare, de o ecliipa de

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,N. Balcescu": Calea Serban Vodd, 213 - lei. 23.62.02. Deschisa zilnic intre 9 si 13 si 17 20.
i n f i i n t a t a in 1958. La aceasta casa activeazfi numeroase forma^ii artistice: Palatul Pionierilor de teatru, de teatru de papusi, de muzica populara si usoarfi, de cor, de dansuri populare s.a. Organizeaza cercuri de arta plastica, de foto-amatori, de balet p e n t r u copii, de vioara, acordeon si pian pentru copii. Dispune de sala de spectacole, biblioteca, sala de sport, sala de club etc.

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,16 Februarie

Casa de cultura a tineretului din raionul ,,Tudor Vladimirescu": Str. Turturele, 11 tel. 21.38.37. Deschisa zilnic intre 9 si 14 si 17 21.
Functioneaza iutr-o cladire noua, data in folosinta in 1958. Programele artistice care au loc aici sint sus(inute de diverse f o r m a t i i (teatru, brigada artistica, orchestra dc muzica populara si usoara, cor, dansuri populare, ansamblu de cintece si dansuri pionieresti, alcatuit din 100 de copii s.a.). Functioneaza pentru amatori un cere de arte plastiee, un cere de teatru de papusi, iar pentru copii, cercuri de balet, pian, vioara si acordeon. Sala de spectacole a casei are circa 700 de locuri, iar biblioteca numara, aproxitnativ. 18.000 de volume.

\y Palatul Pionierilor: B-dul prof.

dr. Marinescu, 2 tel. 15.52.50.

Grija Partidului Muncitoresc Romin si a Guvernului R.P.R. pentru o educate s&natoasa si multilateral!! a tinerei genera^ii isi gaseste expresia si in aceasta minunata realizare care este Talatul rionierilor. r n vechi monument arhitectonic al Bucurestilor (a doua j u m a t a t e a secolului al XVII-lea), situat pe coasta dealului Cotroceni, a lost transformat in 1948

199

II

1949 si adaptat actualei destinatii: focar de educate si cultura, sport si distrac^ie pentru pionieri si, In general, pentru tineretul scolar Intre 9 si 14 ani. Sub supravegherea unor competente cadre didactice, indrumatori artistici, instructor! de sport etc., se desfasoara la Palatul Pionierilor o foarte bogatii activitate, t r e / i n d interesul copiilor pentru cele mai variate si utile preocupari in domeniul stiin^ei, tehnicii, artei, sportului. S-au creat astfel, dotate cu tot utilajul necesar, pe masura micilor cercetatori, cercuri de: mecanica, mecanica-auto, electrotehnica, telecomunica^ii (inclusiv un post de radioemisiune pentru a ma tori), botanica, zoologie, chitnie, fizica, matematica, istorie, literatura, arta decorativa, pictura sculptura, muzica, balet, teatru, f i l a t e l i e , turism etc. Mai exista o mare sala de lectura, un teatru cu gradina de varii, o sala ,,a basmclor", terenuri si sali de sport, bazin de innot cu tobogan. Palatul are un imens si splendid pare.

Inaugurat in 1950. Organizeaza: < rcuri pentru amatori (teatru, teatru i marionete, foto, aero-navo-modelism, i i i - r a t u r a ) ; cercuri de balet, pian si i < i ; i r a pentru copii; expozi^ii individuale i rolective ale artistilor plastici amaI ' t r t ; conferin^e etc. In cadrul clubului 1 unc^ioneaza o orchestra semisimfonica, u n cor de adul^i si un cor de copii (peste
'.'00).

Dispune de biblioteca (circa 36.000 de v o l u m e ) , sala de f estivita^i, suli de re~ l i r t i t i i s.a.

CLUBURI

ALE

UNOR

INSTITDJM ?i iNTREPRINDERI

Clubul lucratorilor sanitari: B-dul Hvpublicii, 21. Deschis zilnic intre H,30 si 23.
Infiin^at Jn 1958. Organizeaza: cercuri Me teatru, teatru de papusi, foto-amalori, filatelie; cursuri de balet pentru t opii, gimnastica ritmica pentru copii, < roitorie, limbi straine s.a. In cadrul rlubului isi desfa^oara activitatea o orchestra semisimfonica, o orchestra de t amera, un ansamblu de estrada si brigazi artistice. Dispune de sala de spectacole, bibliotec& (circa 14.000 de volume), sali de icpeti^ii si de cursuri

Clubul ,,Gririta Rosie": Calea Grivitei, 353.

Dispune de o sala de spectacole si cinematograf (circa 450 de locuri), sala de conferinfe, sali speciale pentru diverse cercuri de amatori (arta plastica, aeromodelism, foto), sali de repeti^ii pentru forma^iunile artistice (cor, dansuri populare, orchestra de muzica populara, orchestra de balalaici, orchestra de mandoline, brigada artistica), sala de balet pentru copii, sala pentru r e u n i u n i tovarasesti, biblioteca (circa 60.000 de volume), gradina de vara (800 de locuri) si altele. O sala speciala adaposteste expozi^ia p e r m a n e n t a ,,Trecutul de lupta al muncitorilor ceferisti de la Grivi^a".

I
I FT
Clubul sindicatelor din Invatamlut

^ Clubul sindicatelor din invatamint: B-dul 6 Martie, 29. Deschis zilnic intre 9 si 22.

Clubul uzinelor ,,Gnvita Rosie

yClubul uzinelor ,,Republica<': B-dul Muncii, 256.

'

Func^ioneaza i n t r - u n local nou, una din cele mai moderne constructii de ucest fel din t a *a. Cuprinde o sala de spectacole si cinematograf cu peste 600 de locuri, o biblioteca (circa 16.000 de volume), sala de lectura, popicarie, sali de repeti^ii pentru forma^iile artistice, o sala de conferin^e si altele. In 1961, In cadrul clubului a luc.t f i i c ^ a p r i r r u l teatru popular din Bucuresti, al carui colectiv tste a l c a t u i t din artisti amatori. Clubul fabricii ,,Adesgo": Calea $erban Vodd, 209.

Dispune de sala de spectacole si cintmatograf (400 de locuri), biblioteca si sala dc l e c t u r a , sala de repeti^ii pentru formatiile artistice de amalori, aal& pentru d i f e r i t e jocuri distractive si altele,

Clubul uzinelor textile ,,7 Noiembrie": Calea Dudetit 169.

Dispune de sala de spectacole ( 4 0 0 de l o c u r i ) , biblioteca, sala de lectura, sMi de club (sah, ten is de masa), sala. cie c x p o z i ^ i i s.a. Organizeaza cercuri de m u z i c a , de croitorie, gospodarie etc.

Clubul uzinelor ,,Vulcan": Sir. Samuel Vulcan, 10.

Are sali speciale p e r t r u c< r f < r i r ^ c , s p c c l c c o l c ( 4 5 0 de It c uri), biblioteca, sal& de balet pentru copii, si.la, de ?uh etc. Grganizcaza diverse cercuri artistice si alte manifestari culturale.

201

Clubul lucratorilor din finante-banci:

Sir. Doamnei, 2,

B I BLIOTEC De la impunatoarele sali de lectura ale Bibliotecii Acadeiuiei R.P.R. sau ale Bibliotecii centrale de stat si pina la raftuletul cu carti J;de imprumut" din bibliotecile de casa, existente In toate cartierele ora^ului, raspindirea luminii cart^i prin biblioteci publice cunoas.te in Bucurestii anilcr nostri - ca si in intreaga tara, de aitfel nebanuite proportii. Se poate spune ca nu exista im loc de activitate, cu un colectiv cit de restrins, in care sa nu se afle familiarul dulap cu carti de imprumutat. Ca o consecint,a a intregii si tumultuoasei desfasurari a revolutiei iioastre culturale, cartea a devenit nu iiumai un prilej de recreate si destindere, ci si o necesitate spirituals de prim ordin pentru to^i cei care au fost eliberati nu numai de sclavajul social, ci si din bezna ignorantei. In 1961, in capitala t_arii erau deschise 1.584 de biblioteci, dintre care 583 biblioteci documentare, apartinind unor institutii ^i intrepriuderi, 275 biblioteci scolare, 710 biblioteci publice (raionale, populare, sindicale si ale caselor de cultura), 14 biblioteci universitare s.i 2 biblioteci centrale (nationale). Numai intr-un singur an, in 1959, bibliotecile documentare din Bucures.ti au tnregistrat un numar de 197.000 de cititori, iar cele sindicale 261.139 de cititori. Sint cifre elocveute, care vorbesc de la sine nu numai despre extinderea necunoscuta in trecut a ret,elei de biblioteci din capitala ^arii, ci i despre marele interes pe care-1 manifests astazi, pentru carte, masele largi de oameni ai muncii. **" Biblioteca Academiei R.P.R.: Calea Vicloriei, 125 tel. 14.16.51. si 15.S5.34. Deschisa zilnic intre 8 si 22; vineri si duminica intre 8 si 14.
Cea mai mare colec^ie de tipTirituri, manuscrise, documente, stampe etc., din tara. infiin^ata in 1867, ca biblioteca a Society ii Academice Rom inc. La ace a data avea doar 73 de volume, cea mai mare parte din ele scrieri religioase din secolele X V I I X V I I I . Din 1901 indeplinejte f u n c ^ i a de bibliotcea nationala. In 1960, Biblioteca Academiei B..P.R. insuma peste 3.000.000 de car^i, pcste 1.000.000 de periodice, 200.000 dc foi volante, 1.800 de carfi rominesti, vechi, 3.100 de liarti, 115.000 de stampe $i desene, 34.600 de partituri muzicale, 117.600 de piese numismatice etc.

TMspune de o sala de spectacole si conferin^e, cu 400 de locuri, biblioteca, sala de lectura, sala pcntru cercul de arta plastica, sala pentru $ah, sala pentru copii etc. Pe linga club activeaza mai m u l t e format ii artistice: cor, teatru, brigazi artistice de agita^ie, dansuri populaie, orchestra de muzica usoara, balet copii.

Clubul fabricii de iigarete ,,Bucure$ti": B-dul Regiei, 2.

Are o sala de spectacole cu 450 de locuri, biblioteca, sala de lectura, sali pentru diferite cercuri (croitorie, sah etc.), sali pentru repeti^iile formatiilor artistice: dansuri, brigada artistica de agitable, balet copii. Pentru actlvitatea in aer liber, clubul dispune de o gradina de vara cu 300 de locuri.

Clubul uzinelor de niasini electrice: Sir. Vatafidui,

4.

Clubul dispune de o sala de conferin^e cu 200 de locuri, biblioteca, sali pentru repeti^iile f o r m a j i i l o r artistice, orchestra, cor, teatru, brigada artistica de agita^ic, dansuri, sali pentru diferite cercuri: aero mode lism, sah, arta plastica.

SALI

DE

C O N F E R I N T E

Lecloratul central al Consiliului pentru raspindirea cuno$tintelor cultural-stiintifice: Sir. Biserica Amzci, 5 7.
Sn cadrul lectoratului se organizeaza cicluri de conferin^e pe probleme actuale ale situa^iei interne si Internationale, pe teme diverse din d o m c n i u l ijtiin(:elor socialc, s t i i n t e l o r n a t u r i i , artei, literaturii etc. Majoritatea prelegerilor sint urmate de proiec^ii dc diafilme, f i l m e documentarc sau f i l m e artistice.^

Aula Bibliotecii centrale universitare:

C l u b u l uzinelor ,,Republica"

Plata

Republiciim

In cadrul Bibliotecii func^ioneaza: S&ctia de bibliografie ft documentare', Sfctia de organizare a colectiilor; Sectia. de colectii speciale (Cabinetul numismatic, Cabinetul de stampe, gravuri ji mutica, Cubinetul de manuscrise, documente, hdrfi
Printre tipTiriturile i manuscrisele vcchi si rare romiuesti se afla: Codicele Voronetean si Psaltirea Schciana (texte rominesti din secolele X V - X V I , traduse dupa originale slavone), Liturghierul slavon (1508), prima t i p a r i t u r a din Rominia, Tetraevanghelul romin, tiparit la Brasov dc diaconul Coresi ( 1 5 6 0 1 5 6 1 ) , Pravila de la Govora (1640) s.a. Se afla, de asenienea, manuscrise originale, apar^inind scriitorilor N. Balcescu, V. Alecsandri, I. Ghica, M. Eminescu, I. Creangu,

jt carti rare).

203

tor

Mr-

I.I,. Caragiale s.a. In fondul de documente se alia autografe (scrisori, car^i do vizita etc.) de la Barbusse, I^incoln, Romain Rolland, Wagner, Brahms, coresponden^a lui Ion Ghica cu Ch. Fourier, a lui V. Conta cu Ch. Darwin 5.a. Cabinetui numismatic conserva peste 100.000 de monede de toate specific i din toate timpurile, emise in aproape toate ^arile lumii, si, in priraul rind, cc]<care au circulat pe teritoriul farii Rominesti, Moldovei si Transilvaniei. Se ] mai afla aici o importanta eclectic de medalii, plachete, decorafii si insigne rominesti si straine, sigilij, camee, o eclectic filatelica $.a. Great in 1867, o data cu Biblioteca Academiei, Cabinetui de stantpe confine azi circa 50.000 de gravuri. Tot aci se mai afia un mare nu mar de desene romtnesti: Aman (peste 250), Grigorescu (330), Pallady (circa 1.000), Steriadi (peste 200). Printre colecfiile Cabinetului se numarS o serie de aproape 200 de acuarele din secolul al XVIII-lea, privind vechile costume populate din Transilvania si numeroase gravuri populate. Fondul rominesc pastrat aici este u n i c , at it prin bogafia lucrarilor oglindind inceputurile graficii la noi In ara, cit si prin seriile complete ale operelor gravorilor romini moderni. Gravura straina e reprezentata prin opere de pre ale principalilor maestri europeni. Colecfia de gravuri si desene japoneze numara circa 1.000 de piese. Cabinetui mai cuprinde si o bogata fototeca documentary (circa 60.000 piese). Biblioteca Academiei R.P.R. este o institute de cultura, cu o bogata activitate, care se ocupa nu numai de organ izarea $i valor if icarea fondul ui sau de car^i, documente, manuscrise, stampc etc., ci si cu cercetari de bibliologie, publicind importante lucrari bibliografice si documentare, printre care repertoriile de bibliografie na^ionala retrospectiva si revista ,,Studii i cercetari de bibliologie". De la 200 de cititori pe luna, ci^i inregistra cu ani in urma, biblioteca, impreuna cu toate filialele sale, a ajuns azi la aproape 3.500 pe zi. Ea intre^ine legaturi de schimb cu peste 3.300 de biblioteci si institu^ii stiin^ifice din tara i din strainatate.

I tut A f i i n d amploarea pe care a luat-o i i n i i i ani a c t i v i t a t e a b i b l i o t e c i i ,

i de vechea cladire s-a construit ' ft i'iit o aripa noua cu mai multe etaje
i v i u r u c o n d i ^ i i mai bune de conser-

i colec^iilor si pune la dispozitia i ilor sali speciale de consult;i.re. K i It I ioteca centrala de stat a

l l . r . K . : Sir. Ion Ghica, 4 tel. l<- r'.,W* deschis zilnic intre 8 si ' I ; < > ; joi s i duminica dupa-amiaza In. hisfi'
I nml cnciclopedic de peste 3.500.000
>i n i i i t a ^ i , cuprinzind manuscrise, incum i c r o f i l m e , fotocopii, p a r t i t u r i ,

i' t i - i i l c , car^i, periodice, stampe, har^i,

i , benzi de magnetofon etc. i m i t i n u i n d tradi^ia primci biblioteci ' i l e , infiin^ata la inceputul secol i i h n t r e c u t la Bucuresti pe linga scoala i * I i Sf. Sava, pe baza R e g u l a m e n t u l u i t ' T ' i i i e , Biblioteca centrala de stat este

*3rr w - - ' '

Biblioteca Academiei R P R

' i , i iistiizi sa exercite un rol impori Ifll in via^a culturala a ^arii. i n t i i n t u t a in 1955 ca Biblioteca na^io" - i i cca mai mare biblioteca publica, i i i n l r p l i n e s t c rolul de depozit legal ceuBiblioteca central;! de stat a R.P-R. |n imind si distribuind altor mari l i i M m i l - e l exemplarcle cuvenite din l i i i n . n v i produc^ie de tipar a R.P.R.i intocmind statistica oficiala a acestei I ..... l u i ' t i i . Pe aceasta baza publica bibliografia na^ionaia curenta de eviden^a si I rare : ,,Bibliografia R.P.R." (car^i, albume, har^i, note muzicale), ' l o g r a f i a periodicelor din R.P.R." (articole si recenzii) si ..Anuarul car^ii i l l ii K . r . R . " ;i satisfacc nevoile actuate de informare stiinfif ica, a inceput in 1957 | n i l > l it -art- a ,,Catalogului colectiv al car^ilor straine intrate in bibliotecile din i i V. ." concomitent cu organizarea catalogului colectiv national pe fise. Prin ( n i l t l H urea ,,Repertoriului periodicelor straine din R.P.R." (abonamente) si a , > i t o r i u l u i periodicelor straine din R.P.R." (schimb international) ea a creat i" i i t n n e n t e de lucru valoroase in activitatea de informare stiinfifica. * i n l r u de coordonare a activita^ii bibliografice, ea editeaza numeroase biblioH i l i i pe cele mai variate teme, punindu-le la dispozitia bibliotecilor de masa. KM i 1 1- totodata centrul de indrumare a muncii metodice pentru bibliotecile de I- i i in ,i publica. u-iul de informare stiin^ifica da informa^ii bibliografice si documentare .o i l i si intocme^te la cerere iuforma^ii bibliografice scrise pentru cititori, cerceI i i . . 1 1 , i t i H t i t u ^ i i , organiza^ii si intreprinderi. Hiblioteca centrala de stat intre^ine schimburi de publica^ii cu biblioteci si I n i M iiU- din aproape 100 de t,ari. I n afara de cele 8 sali de lectura specializate, in care cititorii gasesc tot ce este ..... i m p o r t a n t pentru studiul lor, o sala de auditii muzicale individule la casca
205

.
Illlilioteca centrala pedagogica: in I'unduri, 20. Deschisa zilnic i . i l i n 7,30 si 21.
I mill de specialitate: 150.000 de voi un ^i periodice rominesti si straine.

Illlilioteca oraseneasca ,,Mihail Nmluvranu": S(r. Slatineanu, 16 11.1)8.68. Deschisa zilnic intre III ; i 13 si 16 si 21; duminica intre 'I i;i 14; luni inchisa.
I mid enciclopedic: 70.000 de volume i l r> ik- titluri de periodice.

IliMioteca centrala a Institutului ili iiicdicina si farmacie: B-dul dr. I ' - l i n llroza, 8 tel. 14.29.30. Desi In 1.1 /.ilnic intre 7 si 15; duminica Ilirlimii.
I 1 .,nd de specialitate: viilitiiii'. Bihlioteca centrala universitara sta la dispozi^ia iubitorilor de muzica si a celor care fac diferite studii in domeniul acesta. 1.000.000 de

Illlilioteca centrala a Institutului (Hilllrhnic: Calea Grivitei, 132 iii(. 13.94.40. Deschisa zilnic intre IH HI 21; duminica pina la 13.
I'ulid dominant de lucrari tehnice si Mtutrnmtice: 350.000 de volume.

Sala de lectura la Biblioteca centrala A.R.I,.U.S.

Biblioteca centrala de stat Seetia imprumut (cu acces liber la rafturi): Str. Doarnnei, 12 tel. 14.13.57. Deschisa luni, marti, joi, intre 8 13; miercuri, vineri, simbata intre 14 si 20,30. Biblioteca centrala de stat Filiala pentru copii si tineret: B-dul 6 Martie, 65 tel. 13.34.85. Deschisa luni, marti, joi, intre 14 si 21 miercuri, vineri si duminica intre 9 si 14.
A luat fiinta in 1959. Fond de car^i 13.000 de volume.

Illlilioteca Institutului de stiinte I'l'oiioinice ,,V. I. Lenin": Str. I ,1,1,'1-,'n ISasliliei,2 tel. 11.06.10. l i r x r h i s u zilnic intre 8 si 15; dun i i n i r . i inchisa.
I .mil de
V.illlllll-.

Biblioteca de literatura sttaisa

specialitate: 326.054

de

centrala universitara: Str. S. Kirov, 1 (Piata Republicii) X- Biblioteca tel. 13.27.73. Deschisa zilnic intre 8 si 13,30 si 14,30 si'21; duminica dupa-amiaza inehisa.
Fond cnciclopedic de peste 300.000 de volume. Infiin^ata in 1894 51 inaugurata un an mai tirziu, cu un fond de 3.400 de volume, sub numele de Fundatia universitard, cu scopul de a sta la dispozi^ia in general, a studen^ilor. In 1948 devine Biblioteca centrala universitara a Universita^ii ,,Bucuresti", cu o noua organizare, avind sub conducerea ei at it bibliotecile facultatilor, cit si pe cele ale caminelor studen^esti.^*

Ilililioteca Institutului de istorie Hi Acudcmiei R.P.R.: B-dul Avialiiri/iii-, / tel. 18.25.86. Deschisa f l l n i c intre 7 si 15; duminica liii'liiHa.
I'ullll de specialitate: 80.000 de voI t l h i r , 3.000 de titluri dc pt-riodice.

Biblioteca centrala A.R.L.U.S.: Str. Ion Ghica, 5 tel. 13.93.44. Deschisa zilnic intre 8 si 21; duminica inchisa.
Fond enciclopcdic: 168.000 de volume, publica^ii ruse si sovietice in original si traducere.

Ilililioteca Centrului de documenting niedicala: Str. Polona, 4 li'/, 1:1.67.25. Deschisa zilnic intre 8 I '2V!; l u n i intre 12 si 22; duminica InrlllHJ.
r'niul de lucrfiri din toatc dortieniile lnrilli'lili-1: 23.000 de volume si 1.564 ilr l l t l i t r i de periodice.

206

Biblioteca Institutulu! de documentare tchnica I . D . T . Sir. V. Kul" btsev, 27 29 lei. 13.40.10. Deschisa zilnic intre 8 si 21; simbaUl ft duminica intre 8 si 14.
Fond de publica^ii tehnice $i ^ t i i n ^ i f i c ^ din toatc d o m e n i i l c : 1 20 .000 de v o l u nu . 40.000 de per.odice, microfilme 5.a.

Bib,iotcca Biblioteca

KogalniceW ,

popular, .Ublioteca popu ara ,,P. Biblioteca populara ,,V. Raionul Hiblioteca ra.onala Biblioteca populara Biblioteca populara

Mai,

Noi, 48. 139.

Biblioteca de literatura straina: Sir. Fundaliei, 2lei. 13.71.!>7,\ Deschisa luni, miercuri, vineri intre 14 si 21 marti, joi si d u m i n i r A intre 8 si 14,30; simbata inchisa.
Fond de car^i (istoria literaturii $i literatura u n i v e r s a l a in toate l i m b i l r ) 120.000 de volume.

Str.

Co9>e

Sahia". So*. Berceni, 183

(Aparatorii

BIBl. I O T E C I R A I O N A L E Raionul ,,30 Decembrie" : Biblioteca raionala ,,Alex. Vlahuta": Sir. Cristian Tell, 10. Biblioteca populara ,,G. Topirceanu": Sos. Bucuresti-Ploiegli, H Biblioteca populara ,,G. Ibraileann": Str. Lacului, 7. Biblioteca populara ,,I. Slayici": Str. av. Radu Seller, 26.

"==
Biblioteca .Ublioteca populara

! I

Raionul ,,1 Mai": Biblioteca raionala Biblioteca populara Biblioteca populara Biblioteca populara

ldul Dimcu Golescu, 11.

,,I.L. Caragiale": Sos. Armalei Sovietice, 711 ,,Ion Budai-Deleanu": Str. Maica Domnului, I . ,,Ion Paun-Pincio": Str. 30 Decembrie, 50. ,,Olga Bancic": Sos. Ste/an eel Mare, 54.

Hiblioleca populara

Raionul ,,23 August": Biblioteca raionala ,,C. Dobrogeanu-Gherea": Str. Ziduri, 33. Biblioteca populara ..Traian Demetrescu": B-dul Gh. Dimilrov ,!>'.>. Biblioteca populara ,,N. Beldiceanu": B-dul Republicii, 40 (Pantt Union). Biblioteca pentru copii ,,Cravata rosie": Sos. Pantelimon, 77. Biblioteca populara ,,A1. Odobescu": B-dul Maresal F.I.Tolbuhin, /'.'.'/ Biblioteca populara ,,C. Negruzzi": B-dul 30 Decembrie, 75. Raionul ,,Tudor Vladiinirescu": Biblioteca raionala ,,Tudor Vladimirescu": Calea Dudesti, 28. Biblioteca populara ..Barbu Delavrancea": Calea Cdldrasi, 319. Biblioteca populara Anton Pann": Calea Dudesti, 185. Biblioteca populara ,,Ion Neculce": B-dul Ion ulea, 113 (DudestiCioplea). Biblioteca populara ..Maxim Gorki": Str. Laborator, 46. Biblioteca populara w Hristo Batev": B-dul Hristo Botev, 20 Biblioteca populara ,,Barbu Lazareanu": Calea Vdcdresti, 29. Raionul ,,V. I. Lenin": Biblioteca raionala ,,V. Alecsandri": Sos. Ferentari, 72. Biblioteca populara ,,Gh. Sincai": Prelungirea Ferentari, 5. Biblioteca populara ,,Stefan Gheorghiu": Calea Alexandriei, >M. Biblioteca populara ,,Ion Creanga": B-dul Ghencea, 116. Biblioteca populara ,,D. Cantemir": Calea 13 -Septembrie, 215. Raionul ,,Grivi^a Rosie": Biblioteca raionala ..Dimitrie Bolintineanu": Parcul N. Bdlcescu $os. Bucurestii Noi.

D1TURI.I NTREPRINDERI POLIGRAFICE, ORGANE SI AGENTM DE PRESA, U N IT AT I DE D I F U Z A R E

Prima tipografie bucuresteana a fost inflin^ata in anul 1678, iar cea diutii carte scoasa de sub teascurile ei a fost o culegere de scrieri cu caracter moral, ,,Cheia in^elesului", tradusa din limba rusa de catre mitropolitul Varlaam. Primele ziare bucurestene apar mult mai tirziu, in condi^iile dezvoltarii capitalismului, ale aviutului luptei poporului pentru eliberare sociala si - fc>-' _T na^ionala, pentru progres: ,,Curierulrominesc" tT " ^ in 1829 si ,,Curierul de ambe sexe" in 1836. (iirupind din 1840, in capitala ca si in alte orase ale ^arii apar MM increase publicatii noi care contribuie la pregatirea ideologica si |inlitica a revolu^iei de la 1848, ca de pilda ,,Magazinul istoric pentru l i i i c i n " , editat de N. Balcescu si August Treboniu Laurian. Victoria icvolu^iei de la 1848 la Bvfcuresti, permite apari^ia unor publicatii I ' M ..Poporul su-veran", ,,Pruncul romin" s.a., in care sint tiparite crUi mai importante lucrari ale lui Balcescu si o intreaga literatura pronresista care rellecta ideile inaintate ale militan^ilor de frvmte pe I f t r i m social si politic de la 1848. () data cu dezvoltarea proletariatului, vad lumina tiparului primele /.lure ale clasei muncitoare: in 1872 ,,Lucratorul romin", ca oficios ill ..Asocia^iei generale a lucratorilor din Rominia", iar in 1880

209

208

Chid turistic Bucuresti

,,Rominia viitoare", care reflecta inceputurile patrunderii idcilor marxiste in cercurile socialiste din Rominia. La sfirsitul secolului trecut $i inceputul secolului nostru, presn muncitoreasca si democratica a continuat sa se dezvolte, duciud < lupta apriga impotriva presei reac^ionare, demascind politica ceicurilor guvernante exploatatoare. In 1920 apare revista ,,Lupta dp clasa", organ teoretic al sec^iei Uucuresti a Partidului Socialist, care, dupa constituirea, in mai 1921, a Partidului Comunist Romin eveniment de insemnatate istorica in viata poporului nostru devint organ al P.C.R. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, in condi^iile grele ale cruntei terori si opresiuni pe care le dezlan^uie impotriva clasel muncitoare si a forfelor democratice si progresiste guvernairfii reactionari, presa condusa sau indrumata de P.C.R. are un rol de seamil in raspindirea cuvintului partidului in masele largi populare, in mobilizarea lor la lupta impotriva exploatarii si a politicii de fascizare a arii, sus^inuta cu ardoare de fi^uicile aflate in slujba marelui capital. In 1931 apare la Bucuresti ,,Sciuteia" ilegala, organ al P.C.R., care-si indeplineste cu cinste sarcinile de tribuna revolu^ionara a poporului. in 1943, In plina dictatura antonesciana, apare ilegal, sub conducerea P.C.R., ziarul ,,Rominia libera" care, condanmindcriminalul razboi antisovietic, cheama poporul la lupta pentru incliegarea unui front unic al tuturor for^elor patriotice antifasciste, pentru rasturnarea odiosului regim fascist si intoarcerea armelor impotriva Oermaniei hitleriste. Cit despre activitatea editorials din anii regimului burghezomosieresc, aceasta se reduce, cu pu^ine excep^ii, la tiparirea in tiraje mari a unei literaturi minore, obscurantiste, patrunse de ideile cosmopolitismului, ale sovinismului sau na^ionalismului, in tiinp ce opere cu adevarat valoroase din literatura romina sau din literatura universala abia ajung sa vada lumina tiparului in citeva sute de exemplare. In f a f a puterii populare, instaurate dupa eliberarea ^arii de sub jugul fascist, statea sarcina grea si complexa, de a crea toate conditiile pentru inflorirea unei inalte culturi, fara de care socialisimil este de neconceput. Se punea, cu alte cuvinte, sarcina crearii bazei materiale pentru o larga .^i profunda revolu^ie culturala. Acestei sarcini i-a facut fa^a cu succes statul de democratic populara, aplicind cu consecven^a linia politica a partidului, facind mari investitii din liugetul statului. reorganiziiid din temelii intreaga via^a culturala a arii. Cuvintul scris, cartea, presa, formeaza uu important capitol al acestei revolu^ii. Opera intreprinsa de stat in acest domeniu este vasta: crearea de intreprinderi poligrafice, de edituri, cu o varietate de profiluri, organizarea re^elei de librarii ^i biblioteci, tiparirea si raspindirea in tiraje necunoscute in trecut a presei cotidiene si periodice, t r a i n i c legata de necesitafile maselor largi etc. Nicicind nu a fost valorificat pe un plan atit de larg la noi in ^ara ca astazi, tezaurul mostenirii noastre culturale si al celei universale. In acelasi timp, sprijinita de stat, s-a nascut in anii nostri o noua literatura, ce-^i soarbe for^a creatoare din realitatea socialista, din marile realizari ale construc^iei socialiste. Astazi, cele 16 edituri cxistente in capitals tiparesc anual circa 3.000 de titluri de car^i

Combinatul poligrafic ,,Casa Scinteii"

, l , , , , s M r i (in limba romina si limbile minoritatilor nationale). cu ....... i, im de pestc 40.000 de coli de editura, Intr-un tiraj de peste , |rcn "SO de reviste cu 67.000.000 de exemplare, cit apar in intreaga , ,,<-a 20 de ziare si 40 de reviste se tiparesc la Bucu

.. 3 o d e c u un ^ dt 837.ooo.ooo e EDITURI

I .li

politica: Pla

1 - lei. 17.60.10.

-"'\rKr^^dit

I...../; Cl?cute a e P" ^clo"couniste ? i m uncitore ? ti m material , n'vtvimTntu! de partld. lucrari dc economic politica, fllo.o ,e .stor.e, llUrt llKtoDalft! literatura politica pentru tineret, literatura s.nd.cala, ..... .,!, ilc agitate vizuala etc.

,.,,i,,,ra Academiei R.P.R.: Str. l.C. Frimu, .22 - tel. 11.15.65

t. I,,,,! fiinta in 1948. Publica lucrarile $1 rezultatele cercetarilor efectuate , ,,,::;, p"^ cele noua .ectiunl 1 Ptin instituted sale de eercetar, ,t.in t ifice,
14

2\0

211

A G E N T M

DE

PRESA
1

oia l i n e n - l u l l . i (organ al C.C. al U.T.M.): Piafa

I: li(>. 10

Scinteii, 1 -

Agenfia rouiiiui de presa Scinteii) - tel. 17.60.10

AGERPRESS: Pia^a Scinteii, 1

in 1949. Transmite informa|ii de presa intern

I t i l m in. i l i a Bucurestiului (/.iar al Comitetului orasenese B u o u r f s l i r M . l i . si ;d Si'atului popular al orasuhii Rucuresti): Str. Brezoiamt, lei. 27.27.77 ro^u (orpan al Comitetului regional si orasenosc al P.M.R. n l Sfatului popular al regiunii Bucuresti): Piala Scinteii, 1 tel. : 22

A g c n f i a dispune de un servieiit foto en o fototeca bogata, pusa la d i s p o z i ^ i u ordain: lor de stat, i n s t i t u t i i l o r , tntreprinderilor, organiza^iilor economice 9! obijtcsti etc,

V|>.n-area Patriei (organ al Minislcrului For^elor Armate ale R . P . R . ) : Htr. Iwor, 137 - tel. 27.25.'JO I Hire (organ al sfaturilor populare din R.P. R. in limba maghiarS): C i . i ( . i X<-iiiteii, 1 tel. 17.60.10 INriK-r Weg (organ al sl'aturilor popularo din R.P.R. in lirnba . m . i i i n ) : Str. Brezoiaiui, 13 tel. 16.02.99 1 ' i u i i i l popular (organ al U.C.F.S.): Sir. Vasile Conta, 1(1 If I . II ,1.0!) I i Sport (organ al U.C.F.S. in limba maghiara): Str. Vasile, Conta, 16
R E V I ST E

Agentia TASS (U.R.S.S.): Kir. Porumbaru, 16 Agentia ,.China Noua" ( R . P . Chiueza): Str. B-dul Dacia, 30 Agentia C.T.K. (R.S. CehosLovaea) : Str. Drubeta, 4 8 Agentia A.B.N. (R.D. German;!) : Sir. N. Iora, 22 Agentia M.T.I. ( R . P . Ungar;!): Str. Pi tar Musi, 29 Agentia P.A.P. ( R . P . Polo.n.1) : Sir. Mircea Vudii, 14 Agentia Tanjug ( P i . S . I ' . lugoslavia): Str. Drubeta, 4 8

AGENTM

DE

PUBLICITATE

Publicatii teoretice si de politica generala

kiiinniuiiist (edi^ia in limba roniiiia a revistei teoretice si politice i M i n i l d u l i i i Central al Partidului Comimisl al (Jniunii Sovielice) ipuro d(^ 18 ori pe a n ) : Sir. (lutenberg, 3 bis tel. 14.54.49 I l.iijila de clasa (organ t e o r e l i c si politic al C.C. al P . M . R . ) (apare i : Piafa Scinteii, 1 lei. 17.60.20 Scinleii, 1 tel.

Agentia de publicitate a Editurii ,,Scinteia": Plain Palatului Republicii, Bloc 8 tel. 16.S5.17 Agenfia de publicitate a Fondului plastic Arlis: Sir. Garii de Nurd, 8 - tel. 18.48.90 Agentia de publicitate a Camerei de comert a R.P.R. Publicom: B-<lnl A'. Balcesni, 22 - tel, 14.75.35

M i n n a de partid (publicatie lunara): Plata I , till.III

Z I A RE
Scinteia (organ al C.C. al P.M.R.): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.10 /iarul eel mai raspmdit i mai i u b i t al oamenilor muucii din R . P . R . (apartzilnic in 1.000,000 de exetnplare). P r i m u l nuuiar al ,,Scinteii" a a p a r u t la 15 august 1931, in conditiile grcle ale ilegalitafii. A intrat in al patrulea deceniu de glorioasa aetivitate, pusa in slujha clasi-i muucitoare, in lupta aeestcia pentru paee, democra^ie 91 socialism. Educa maHt-Uiu spiritul ideologic! marxist-leniuiste, popularizeaza realizarile regiraului democrat-popular, propaga si popularizeaza hotaririle partidului, mohiliziod masc-Ula infaptuirea lor.

M U M . a in sindicate (organ al Comitetului Cenlral al Sindicatelor I n . R . I ' . R . ) (apare lunar): Plata Scinteii, 1 - lei. 17.HO.10 Munkaselet (organ in limba maghiara al C.C.S.) (apare saptaminal): / ' i < i / f i Scinteii, 1 tel. 17.73.67 I'nilrii apararea pacii (revista editata de Comitetul national peiit.ru n | i . i r i M - r a pacii din R.P.R.) (apare lunar): Str. Polond, nr. 19 I'rublenie ale pacii i socialismului (cdifia in limba romina a revistei i i i i i - r i in- si informative a partidelor comuniste si muncitoresti) (apare I i r ) : Piatd Scinleii, 1 lei. 17.68.06 I'l.ilili-nif Internationale (raspunsuri la i n t r u b a r i l u i i | . . i n - la dona l u n i ) : Plata Scinteii, 1 lei. 17.60.10 cititorilor)

Rominia libera (organ al s f a l n r i l o r pnpnlare din Scinteii, 1 - tel. 17.67.59

R . P . R . ) : 1'iiiln

Munca (organ al C.C.S. din R.P.R.): Piala Scinteii, 1 - tel. 17.37.:',!

1 ' i i t l t l r i i i r de filozofie (edi^ia in limba romina a revistei sovietice , , | | I I I I | H K 1,1 (j)HJ!OCO(j)HH", organ al Institutului de filozofie al Acal'i i d<- sliin^e a U.U.S.S.) (apare lunar): Sir. Gutenberg, 3 bis ttl. 11.51.49

214

215

Timpuri no! (editia in limba romina a revistei sovietice 1T Houoe BpeMH" (apare saptaminal): Sir. Ion Ghica, 5 tel. 15.36.29 Tinarul leninist (revista editata de C.C. al U.T.M.) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.20

Publicatii pentru tineri si copii

Scinteia pionierului (organ al C.C. al U.T.M.) (apare saptaminal): Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.10 Cravata rosie (revista pionierilor si scolarilor, editata de C.C. al U.T.M.) (apare l u n a r ) : Piata Scinteii', 1 tel. 17.60.20 Ifjmunfcas (organ in limba maghiara al C.C. al U.T.M.) (apare saptaminal): Piata Scinteii, 1 tel. 17.66.33 Luminita (revista celor mici, editata de C.C. al U.T.M.) (apare l u n a r ) : Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.20 Pionir (organ al C.C. al U.T.M. in limba maghiarii): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.35.16 Stiinta si tehnica (revista ilustrata editata de C.C. al U.T.M. si Consiliul pentru raspindirea cunostintelor cultural-stiintifice) (apare lunar): Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.20 Tineretnl lumii (editia in limba romina a revistei Internationale editate de F.M.T.D.) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.20 Viata gtudenteasca (revista a Asocia^iilor sludentilor din R . P . R . ) (apare' de 20 d'e ori pe a n ) : Piata Scinteii, 1 tel'. 17.06.28

Muzica (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si al U n i u n i i compozitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Str. 13 Decem<<n,', 4-6 - tel. 15.21.19 Neue Literatur (revista in limba germana a Uniunii scriitorilor din H.l'.R.) (apare semestrial): B-dul Ana Ipatescu, 15 tel. 12.20.40 Presa noastra (organ al Uniunii zianstilor dm H.P.R.) (apare l u n a r ) : Calea Victoriei, 163 tel. 15.21.02 Secolul 20 (revista de literatura universala, editata de Uniunea Icriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Calea Victoriei, 115 tel. 16.79.22 Teatrul (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si al I niunii scriitorilor din R.P.R.) (apare lunar): Str. C. Mille, 5 7
(./. 14.35.88

Viata militara (revista iluslratS, de literatura si arta, editata de Mmisterul Fortelor Armate Direc^ia superioara politics) (apare lunar): Sir. Izvor, 137 tel. 27.25.90 Viata romineasca (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare lunar)': B-dul Ana Ipatescu, 15 tel. 11.88.85 Veac nou (organ al Consiliului General ARLUS) (apare saplfiminal): Sir. Ion Ghica, 3 5 - tel. 13.03.10 Hoiiiiii BHK" (organ al Consiliului general A R L U S pentru populatia m-raineanii din R.P.R.) (apare bilunar): Sir. Ion Ghica, 3 5 !<!. 14.33.57

Publicatii stiintifice si de tnvatanomt

Gazeta invatamintului (organ al Ministerului Invatamintului si i l l C.C. al Sindicatului muncitorilor din invatamint) (apare saptamin a l ) : Piafa Scinteii, 1 tel. 17.60.10 Gazeta matematica si fi/.ica (publica^ie pentru sludiul si raspindirea stiintelor matematice si {izicej (apare lunar): Str. Academiei, 14 lei. 14.46.53 Natura (organ al Societatii de stiinte naturale 51 geogratie din H.P.R.) (apare la doua luni): B-dul Schitu Magureanu, 9 t e l . 11.75.26 Revisla de pedagogic (organ al Institutului de stiin^e pedagogice) (apare lunar): Str. Sjinlii Apostoli, 14 tel. 15'85.74 In afara de aceste reviste, apar la Bucuresti, un mare numar de publicatii stiin\iiice, editate de catre institutele de studii si cercetari ale Academiei R.P.R. (vezi capitolul rcspectiv).

Publicatii literare, culturale si artistice

Arta plaslica (organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta si al Uniunii artistilor plastici din R.P.R.) (apare la dona luni): Str. Constantin Mille, 5 7 tel. 13.75.61 Cinema (revista lunara de culfura cinemaiogratica): il-dul 6 Marlie, 65 tel. 16.71.40 Contemporanul (saptaminal politic, social, cultural; organ al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta): Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.10 Femeia (revista social-politica si culturala, 'editata de Consiliul national al femeilor din R.P.R.) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 tel. 17.33.71 Flacara (revista ilustrata, social-politica si literar-artistica ""(apare s a p t a m i n a l ) : Piata Scinteii, 1 tel. 17.60.10 Cazeta literara (organ al Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare s a p t a m i n a l ) : B-dul Ana Ipatescu, 15 tel. 12.74.26 Indrumatorul cultural (organ al Comitetului de Stat pentru Culturn si Arta) (apare lunar): Piata Scinteii, 1 ~ tel. 17.10.92 Luceafarul (revista a Uniunii scriitorilor din R.P.R.) (apare Je doua ori pe luna): B-dul Ana Ipiitescu, 15 tel. 11.38.51 Magazin (supliment saptaminal al ziarului ,,Rominia liberii"): Piafa Scinteii, ] tel. 17.60:10
216

Publicatii de sport
Cultura fizica si sport (organ al Uniunii de cultura fizica si sport din H.P.R.) (apare trimestrial): Str. Vasile Conta, 16 tel. 11.79.70 Revista de sah (organ al Federatiei de sah) (apare lunar) :Str. ~\7asile Conta, 16 - tel. 12.42.28
217

Sport (revista ilustrata, editata dc U n i u n e a de cultura fjy.ica si spl din R . l ' . R . ) (apare de doua ori pe l u n a ) : Sir. Vasile Conla, 16 i 11.10.05

Publicatii pentru sate

Agricultura socialists (organ al C o n s i l i u l u i Superior al Agricu| t u r i i ) (apare odata pe suptamiua): Piata Snnteii, 1 tel. 17.32.1 Albina (organ al Ase/.amintelor c u l t u r a l e din R.P.R.) t a m i n a l ) : Piafa Scinleii, 1 tel. 17.06.89 (apare flfl

Probleme agricole (revista de stiinfa si praclica agrieola si I i s l a ) (apare lunar): B-dul G-ral Magheru, 3234 . "

Sateanca (revista social-politic:! si e u l t u r a l a , edilata de Consilill* n a t i o18.43.81 n a l al femeilor din R.P.R.) (apare l u n a r ) : Piata Scinteii, 1 lei.

Publicatii medico-sanitare
Chirurgia (revista e d i t a t a de Uniunea Societafilor de s t i i n t e m e d i e a l n j

i n n r r i i i l socialist (organ al Minigterului Comertului Interior si al I l l i l i i n i i sindieatelor din comerful de stat. si cooperafia de consuin din M I' I t . ) (apare saplaminal): Str. Doainnei, 12 tel. 15.10.14^ l!oiiHtructorul (organ al Comitetului de slat pentru constructii, fclllli'clura si sistematizare si al C.C. al U n i u n i i sindicalelor din inlre|il I n d c i i !< industriei materialelor de constructii si intreprinderile de r u i ^ i i ) (apare saptaminal): Str. Gradina cu cai, 7 lei. IS.10.92 l.ir/.rtu finantelor (organ al Ministerului Kinantelor si al Bftnoii de ' i l , i i | (apare saptaminal): Str. Smirdan, 5 tel. 14.87.66 Mnmutorul forestier (organ al M i n i s t e r u l u i Economiei Forestiere i l ( l . C . al sindieatelor muncitorilor din intreprinderile economiei i i i i ' r e ) (apare s a p t a m i n a l ) : B-dul g-ral Alagheru, 31 ICrviHta de statistica (organ al Direcjiei centrale de statistiea) (apare : Sir. Slavropuleos, 6 tel. 13.62.24 I ' I m i c a noua (organ al Consiliului national al inginerilor si tehniciei i l l n r din R.P.R.) (apare saptaminal): Str. Miltail Eminescu, A" Ifl. 1:1.89.89 \ i.iia cooperatiei mestesugaresti (organ al U n i u n i i centrale a coope . i i i . n mestesugSresti d i n R.P.R.) (apare s a p t a m i n a l ) : Sir. liacani, 1 i,-1 14.59.46

din R.P.R.) (apare la doua luni): Str. Progresului, 10' tel. 14.10.XH\
Igiena (revista editata de Uniunea Societafilor de stance medii'.iln 1

Alte reviste
i i l . i i i lia (organ al Asociafiei t'ilatelistilor din R.P.H.) (apare la doua l i i n i ) : Sir. Biserica Enei, 16 tel.'16.67.15 I'nigramul de radio si televiziune (apare saplaminal): Sir. Al. POJIW Ifl. 16.20.80 l(< Ims (revista de cuvinte inerucisate) (apare de doua ori pe luna): I'mtn Sclnteii, 1 tel. 17.60.10 Hr/.ica (revista de satira si umor) (apare de doua ori pe luna): Calea I ., l,,ri,-i, 25 tel. 14.28.15 \ n i . ~ i i i i r i i l si pescarul sporliv (apare l u n a r ) : Calea Moqilor, 128 |l I i:i.fifi.98

din R . P . R . ) (apare trimestrial): Str. Pragresiilui, 10 ~ tel. 14.10.fi'J

Medicina interna (revista editata de Uniunea SocietiHilor de s t i i u | , medicale din R.P.R.) (apare lunar): Sir. Progresului, 10 tel. 14.10.U2 \ Muncitorul sanitar (organ al M i n i s t e r u l u i Sanatatii si Prevederilor Sociale si al C.C, al Uniunii Sindieatelor din nnila{.ile sanitnrr) (apare saptaminal): Sir. Alex. Sahia, 1 tel. 14.16.13 Sanatatea (organ al C.C. al Crucii Rosii a R.P.R.) (apare l u n a r ) : .Sir. Uiserira Amzei, 29 - tel. 11.26.96 Viata medicala (organ al Uniunii Societatilor de stiinte m e d i c a l e din R . P . R . ) (apare bilunar): Sir. Progrem'iliii, I0'1el. 14.10.A'.1.'

' ' '

Publica|ii

juridice
PUBLICAJII IN CULTURALE ROMlNESTI LIMBI STRAlNE

Justifia noua (organ al Asociatiei j u r i s t i l o r din H.J'.R.) ( a j i M n lunar): B-dul g-ral Maseru, 22 tel. 15.92.59

Publicatii tehnice si de specialitate

Arhitectura R.P.R. (organ al U n i u n i i arhitecfilor din R.P.R. si al C o m i t e t u l u i de stat pentru construcjii, arhitectura si sistematizan-J (apare la doua l u n i ) : Sir. Episcopiei, 9 tel. 13.98.SO

PyMMHHH (revista lunara ilustrata in limba rusa): Str. li, dliirtt, 5 tel. 13.65.66 Hoiiinanie d'Aujourd'hui (revista lunara ilustrata in lirnba franceza) : i- Ion Chica, 5 tel. 13.65.60 Itiiniunia Today (revista lunara ilustrata in limba engleza): Sir. ! (iliiai, 5 tel. 13.65.66 Idiiiiunien Heute (revista lunara ilustrata in limba germana): Sir. f..;i Chiai, 5 tel. 13.65.66

218 219

Luomania (rcvista lunara ilustrala in liniba chincza): Sir. /"H Cliica, 5 tel. 13.65.66 Rumania de hov (revistu lunara ilustrata in limba spaniola): > Ion Ghica, 5 - tel. 13.65.66 PySftlllCKajl airrepaTypa (caiet. trimeslrial de liter.il.ura in l i m l i i i l rusa): Str. Ion Ghica, 5 tel. 14.59.37 Revue Roumaine (caiet trimestrial de literatura in limba t'rancez|H Str. Ion Ghica, 5 - tel. 14.59.37 Rumanian Review (caiet trimestrial de literalura in liniba englo/.n)B Str. Ion Ghica, 5 - tel. 14.59.37 Rumanische Rundschau (caiet I r i i n e s t r i a l de literaturii in l i u i l m germana): Sir. Ion Gliica, 5 tel. 14.59.37 HcuycoTBO B PjMHHCKOii Hapojpoii PcciiyC.iiiKe (album de a: mestrial in liniba rusa): Piata Scinteii, 1 tel. 17.67.80 L'art dans la Republique Populaire Roumaine (album do arta seiiicin t r i a l in limba Iranceza): Piata Scinteii, 1 lei. 17.67.80 Kunst in der Rumanischen Volksrepublik (album de arta s e m e s l r i . i l in limba germana): Piata Scinleii, 1 lei. 17.67.80 El arte en la Republica Popular Runiana (album de arta SCIIH-, trial in limba spaniola): Piata Scinteii, 1 tel. 17.67.80 Arts in the Rumanian People's Republic (album de arta s e m e s l r i a l in limba engleza): Piata Scinteii, 1 tel. 17.67.80 In afara de aceste ziare si reviste, in Bucuresti mai apare un marl] numar de publica^ii ale unor ministere, departamenle, i n s t i t n l r stiin^ifice si uzine, 15 serii din ,,Analele rornino-sovietice" s.a.

\fiifi, 85; nr. 28 Sos. Crln. , 22; nr. 29 B-dul Muncii, f l i l u c u r i ) ; nr. 30 Calea Ra. ' i , 415; iir. 32 B-dul Repu11, 10 (Colentina); ur. 33 I'antelimon, 175; nr.. 34 irn Grivitei, 134 136; nr. 35 (tiurgiului, 35; nr. 37 Calea Inn, Vodd, 120; nr. 41 - Piafo 'nlinnti. 5; nr. 42 Calea Mosi274; nr. 43 - Calea 13 Sepi'irie, J96; nr. 44 Sos. Giulesti n r u r i ) ; nr. 45 Calea Vdcdresti, ' ; nr. 46 Sos. Mi/mi Bravu, '; nr. 50 B-dul 6 Marlie, 17; 51 - B-dul N. Titulescu, 131; S5 - Sir. Alex. Popov, 3; nr. 57 .Sir. Berzei, 41; nr. 58 Str. mm Goldjaden, 1; nr. 62 i / n l Ma-regal F.I. Tolbubin, 62; .. 63 Sir. J7 iunie, 23; nr. 73 Mr. Bac/t (bloc 9/3 earlier FJoi a) ; nr. 74 Str. M. Eminescu, ir. 77 - B-dul Anul 1848, 32 .11 n i n e si reproducer! de arta) I liruriu ,,Cartea prin posta": Str. l - n rira Enei, 16 tel.'16.32.52
U N IT A J I D E

?.

^'H^* '-.

k
aria ,,Mihail Eminescu"

Libraria noastri, or. 1

DIFUZAREA PRESEI Doamnei, 5; Piata Palalu..publicii, bloc 5; Calea Gri152- B-dul Magheru, 14, Izvor; Plata N. Bdlcescu; - lei. de i, Nord r . i , m i l l , Gdrii uani we u , I f . 7 2 . 6 5 ; Str. Glinka (Cartier Floftiuca); Piafa Dorobanti; Plata 11 Piata 1 Mai; Piata 1'lnl.i.lie: Plata II,,- Pintilie; \niembrie; Piata Romana.
Str.
ANTICAR1ATE

L i B;R A R i j
Libraria ..Mihail Eminescu": B-dul Republicii, 5 tel. 15.S~.fi] Libraria Acadcmiei R.P.R.: Calca Victoriei, 27 lei. 14.08.50] Libraria copiilor: B-dul g-ral Magheru, 27 [tel. 13.36.11 Libraria tinerelului: B-dul Scliitu Magureanii, 2 tel. 15.S3.98 Libraria ,.Cartea Rusa": Calea Victoriei, 42 tel. 13.73.88 Libraria ,,I.L. Caragiale": Calca Grivilei, 80 lei. 13.85.56 Libraria ,,G. Cosbuc": Sir. Lipscani, 26 tel. 14.54.05 ..Libraria Noastra" nr. 1 Calea Vicloriei, 43 tel. 16.28.94; nr. 4 B-dnl N. Balcescu, 2 (tehnica) ; nr. 8 B-dul Bucureslii Noi (bloc IV); nr. 10 Calea Rahovei, 107; nr. 11 Str. M. Eminescu, 117; nr. 12 Sos. Ste/an eel Mare, 20; nr. 14 B-dul 1 Mai, 161: nr. 15 B-dul Republicii, 72; nr. 16 Chiosc Gara de Nord; nr. 17 B-dul g-ral Magheru, 6; nr. 19 Calea Dudesti, 90: nr. 20 - Sos. Cotroceni, 16; nr. 21 Calea Ferentari, 72; nr. 24 Sir. Vatra Luminoasd, 39; nr. 25 Sos. Miliai Bravu, 1; nr. 26 Calea

till

Nr. 1: Calea Victoriei, 43 lei. 15.46.00; nr. 3: B-dul g-ral Mai i , 2; nr. 5: Str. Bdratiei, 59; nr. 9: Sir. Polizu, 2 tel. 15.35.93; ... 10: Calea Victoriei, 106; nr. 11: B-dul 6 Marlie, 25; nr. 7: Paso/u t ,Ingres; nr. 8: B-dul Atiul 1848, 12; nr. 6: Calea Dorobanti, 98 MAGAZINE ,,F I L A T E L I A"

/: <lnl N. Balcescu, 35; Piala Palalului Republicii (bloc 7)

221

220

NSTITUTII

MEDICO-SAN

TARE

Pina sa se ajunga la succesele de astli in domeniul medicinii, cu care se miiiiln i > pe drept ciivint ^ara noastra, a trebuit 01 mai intii sa fie infritita o indelungata inn poiere. Ca si in restul farii, pe i n a l n i i l i Dimbovitei ,,medicina" a i'ost practical! veacuri de-a rindul de catre tot felul de bali, ,,vrajitoare", ..doftoroaie", ,,tamaduitoaro"j de tot felul de sarlatani care administriiil ..tratamente" cu plante medicinale pe care If asociau cu anmnite forinule mistice, san Ir reduceau la farmece si descintece. Priinii medici apar abia prin secolnl > l XVI-lea, pe lingd curdle domnesti. Ma-surl sanitare se consemiieaza, in pravile, m u l t Imai tirziu (1652, pe vremea lui Matei Husarab). Sfirsitul secolului al XVII-lea ,}l inceputul celui de-al XVIII-len marcheaza in i sfirsit, aparifia intiitilui spital in Bucuresti: Spitalul Coltea, constrtilt de spatarul Mihail Cantacuzino (1704). Urmatorul Pantelimon HO construeste ir.tre 1735 - 1750. Numarul uiiitafilor spitalicesti .se inmul^este incepind din 1750. lau fiinta: Spitalul Sf. Vineri (1763), apoi azilul de la fosta manastire Sarindar si Spitalul de ciumafi tie la Dudesti (1796). In 1776 la Bucuresti, se deschide prima farmacie. Incep sa apara pitacuri domnesti care stabilesc indatoririle inedicilor, controlul niedicamentelor etc. Domnitorul Alex. .^utu institute (1783) Epitropia Obsliilor, avind atribu^ii cu caracter social si creeazt postul de arhiiatros (medic primar) al Bucurestilor. Progrese mai insemnate in ce priveste organizarea .sanitara si medicala a Bucurestilor se rcalizeaza la inceputul secolului al XlX-left (1802: introducerea vaccinarii antivariolice; 1804: un lazaret pentru ciuma^i; 18131815: Spitalul Filanlropia). Dar abia in urma aplicarii Regulamentului Organic, problema sanatafii publice incept; intrucitva a deveni o preocupare a ocirniuirii. Prin aplicarea Kc gulamentului Organic, se infiin^eaza Eforia Spitalelor civile (1832), se stabileste legislafia sanitara etc. Un eveniinent de seama in dezvoltarea institufiilor sanitare i l constituie organizarea serviciului sanitar in fara Romineasca de catre doctorul Carol Davila (1859). Dupa citiva ani (1857), dr. N. Kretulescu pune bazele Societdtii medico-stiintifice. In anul istoric al Uniril (1859), apare prima revista medicala, ,,Medicul romin", careia ii \ u urma, in 1862, ,,Monitorul medical". O alta data importanta este anul 1867, cind se emite decretul <lcinfiin^are a Facultatii de medicinii. Tot atunci apare ,,Gazeta spi talelor" si se infiinteaza Asociafia medicilor romini, urmata (ISWij de Asocialia farmacistilor. Doctorul I. Felix intocmeste in 1874 prim.i lege sanitara, care prevede constituirea unui consiliu medical superior si crearea de comisii de igiena si de salubritate publica. Doi ani mai tirziu (1876) ia fiinfa Crucea Rosie Komina.
222

1 I I ]

fit primele decenii ale secolului al XX-lea activeaza neobosit BHtru sanatatea poporului savan^i de reputatie europeana: ', llnl)es, Toma lonescu, Gh. Marinescu, I. Nanu-Muscel, I. Canlil'.lno s.a. Dar cforturile lor in direc^ia crearii unei largi Mule medico-sanitare nu gasesc sprijinul cuvenit. Statul burghezoi i i i - s c nu se preocupa de starea sanata^ii poporului. Asisten^a nlcala in spitalele particulare este extrem de costisitoare, iar HlArul paturilor in spitale, insuficient. in mediul rural nu exists M i ' i . ( S nici o casa de nasteri. In lipsa unei industrii farmaceutice, Nli>)"> itatea niedicamentelor sint importate si deci costa enorm. In n i p re circiumile rasar ca ciupercile, farmaciile si policlinicele sint u l i r n i de rare chiar si la Bucuresti. V l n \ a mizera a maselor muncitoare exploatate la singe, subnutri^ia Hliijni ita^ii popula^iei, criminala indiferen^a manifestata de statul Bdrnliezo-mosieresc fa^a de sanatatea poporului au facut ca inaintea l u i do-al doilea razboi mondial Rominia sa bata recorduri europene priveste mortalitatea infantilii sau raspindirea unor boli ca > i M r . n l , malaria, tuberculoza. ' ' i l n a ^ i a se schimba radical abia dupa ce clasa muncitoare, condusa id | i u r t i d , isi ia soarta in propriile sale miini, trecind la faurirea unei I n r l r l a f i noi, socialiste. In couditiile cresterii neintrerupte a nivelului de via^a, material i i'iiRural al celor ce muncesc, se imbunatateste continuu starea ! niTitate a poporului. i ' ilata cu na^ionalizarea (1948 1949) sanatoriilor si spitalelor i iculare, precum si a farmaciilor, se asigura salaria^ilor tratamenI n l Kratuit in spitale si asisten^a medicala, tot gratuita, in cadrul |inllcliiiicilor si al circumscrip^iilor sanitare. Ihi^ctul statului incepe sa prevada sume din ce in ce mai mari la . | i i l o l u l asisten^ei medicale si ocrotirii sociale (1.824.000.000 lei In 1950, peste 10 miliarde lei in 1961). Se organizeaza o vasta re^ea I ico-sanitara. Pa^a de 30.812 in 1938, numarul pe ^ara al paturilor III pitale ajunge in 1961 la 137.000. i ii lotirea sanata^ii este, pentru prima data la noi, organizata pe stiii4ifice,. punindu-se accentul pe prevenirea bolilor. In acest . "|> nu fost create sta^iuni sanitare si antiepidemice si se desfasoara H .(iniita activitate de educate sanitara. Progrese de uriasa insemn i i . i l c au fost ob^inute in domeniul ocrotirii mamei si copilului, niliiidu-se noi maternitati .si creindu-se o intreaga retea de case lie unsteri, crese .si camine. Infiintarea de servicii medico-sanitare, < l i n i c i , dispeusare si o serie de alte unita^i medicale pe linga ii rroasc iiitreprinderi, vadeste aten^ia deosebita ce se acorda asis' i medicale a muncitorilor. Sta^iunile balneo-climaterice, locuri i ' i m a t e altadata huzurului si desfriului claselor exploatatoare, au (nl puse la dispozi^ia oamenilor muncii. Produc^ia de medicamente, ilc liistrumente si aparate medicale, aproape inexistenta in ^ara 1 1 . 1 in trecut, cunoaste azi o puternica dezvoltare. A crescut iilcrabil numarul medicilor (peste 25.000 in 1961 fa^a de 8.234 in -) .;! al cadrelor medii sanitare (de aproape sapte ori in 1961 fa^a i ' Id.'irt). i^tiinfa medicala romineasca dobindeste succese remarcai ' i l i I v i i se bucura de tot mai mare prestigiu peste hotare.
223

Toate acestea se reflecta in Im bunatatirea simtitoare .si c o i i l u n i a starii sanitare a p o p u l a l i 1961, mortalitatea infantila n IM z u t l a 6 , 9 % faf5 de aproape 301 cit era in anii dinainte de razbfl mortalitatea generals a s c a / n l I 8,7%0 fa^a de 20 %0. iar spof| a n u a l al p o p u l a t i o n a a t i n i " > indice neniaiintilnit in treoiilu) t:arii noastre. Posibilita^ile de asistenta tin sanitara din capitala au en . necontenit in anii puterii p o p n l . m Rind pe rind au luat fiin(;i Bucure,sti noi institutii sanitai' spitalicesti: Centrul de a s i s f r n | A a cardiacilor - ASCAR (19-15), vSpitalul ,.Dr. St. Stmca" (1951), Spitalul de ochi nr. 22 (1949), Ccn trul de liematologie ,-ji transfn (1949), Institutul oncologic ( 1 ' M ' M Spitalul ,,Dr. Carol Davila" (1951), Spitalul de boli contagioase nr. I (1955), Spitalul ,,Fundeni" (1959) etc. Pentru copii se infiiii! Centrul de neuropsihiatrie infant 11 ' (1947), spitalele ,,Caraiman", ,,CoM troceiii" si ,,30 Decembrie", lust I tutul clinic de pediatrie ,,Ivrrn'h> Irza" (1945) etc. Vecliile baze spi talicesti siut largite. Se creeazil " serie de institute de cercetari medicale: ftiziologie (1949), inframicin biologie (1950), terapeutica (1953) s.a. Se deschid noi spitale si din pensare TBC, noi maternitafi. Numarul circumscripfiilor medical* creste &e la 151 in 1955, la 228 in 1961, amplasarea lor facindti-M j astfel incit sa acopere uecesitatile ceta^enilor din toate cartierelo, Parmaciile publice insutneaza, la sfirsitul anului 1961, peste 145 de unitafi, la care se adauga 16 puncte farmaceutice. Marea grija cu care partidul si guvernul se preocupa de sanatali-.i publica se vade^te si in prevederile directivelor celui de-al III-lcii Congres al P.M.R.: investifiile pentru ocrotirea sanatatii vor fi if I mai rnari; capacitatea de spitalizare va creste pe fara cu circa 18.00(1 de paturi; se vor construi circa 100 de noi policlinic! orasenesti 9! raionale; fata de 1959, numarul celor trimifji la odihna si cura In statiuni balneoclimaterice va create in 1965 cu peste 30 la sutrt, SPITALE PENTRU ADULT'
Spitalul de adulti ,,Bernatb Andrei": Sir. Traian, 2<J - id. 2L2Q..,I in forma actuahl funcfioiieaza din 1951 1952, ca urmarc a reorganizarii fo.sln lui spital ,,Caritas", fnfiin{at in 1927. In 1953 a fost complet rcamcnajat. Prohl interne, chirurgie, ftiziologie, obstetric;"! 5! giuecologie. N u m a r de p a t u r i : 6l

^ Spitalul de 13.40.60

adulti ,,Brincovenesc":

B-ilnl G. Cosbuc, 14 lei.

Ctitorie a baiiesc-i Safta Brincovcanu (1835). Dat in folosiuta, initial, ca anexa a a z i l u l u i dc b u t r i n i fondat in 1751, devine ulterior defalcindu-se ca institutie ilc sine statatoare si adaugindu-i-se noi pavilioane (1824, 1856, 1876, 1891) tuiul din cele mai mari spitale din Bucurcsti. In 1904 s-a construit actuala cladire centrala, pavilionul de consulta^ii, laboratorul s.a. Din 1949, in cadrul spitalului func^ioneaza Institutul de balncologie si fizioterapie, cu o sec^ie de agen^i fizici (hidroterapic, elcctroterapie, pneumoterapie) . Profil: interne, chirurgie, ortopedie, balneo-fizioterapic, maternitate. N u m a r de paturi: 730.

Spitalul de adulti ,,Bucur": Sir. Bucur, 10 lei. 15 .60 .18

Construit in 1936 1938 ca policlinic;!, reprofilat in 1941 1943 ca spital de boli dermato-venerice. Din 1952 in actuala organizare. Profil: interne, chirurgie.

^/Spitalul de adulti ,,Coltea": B-dul Aiiitl 1848, 1 lei. 13.88.82

Construit intre 1695 si 1709 de spatarul Miliail Cantacuzino. Jn 1837 este total renovat. in 1867, in cadrul spitalului se creeaza primul laborator de analizechimice din ^ara. in 1887, vcchiul local este darimat, iar in locul lui se construit'ste cladirea existeiita si astazi. Reutilat dnpa eliberarca ^arii. in cadrul servic i u l u i de chirurgie s-au efectuat primele opera^ii asupra co r d u lu i. profil: interne^ radiologie, O.R.Iy., oftalmologie, oncologie. N u m a r de paturi: 615.

Spitalul de adulti ,,Prof. dr. I. Cantacuzino": Sir. Ion Movilii, 5 lei. 11.94.07 ^ Spitalul de adulfi ..Colfea" (A) \JU.

224

225

, , . i , , l , , l M.T.Tc. nr. 3: os. Stefan

Func{ioneaza din 1934 in actualul pavilion cu 5 etaje. P r o f i l : i n t e r n e , I m l ) de nutri^ie (serviciu i n f i i n ^ a t in 1948), chirurgie, niatcrnitate, O.R.I,., urolofu Numar de paturi: 602.

eel Mare, 49 lei. 11.25.30

i ..... i . i n n . M / a dill 1947 cu profil de boli pulmonare. N | . n . i l i i l M.T.Tc. nr. 4: Str. Kiev, 3 \ <>l>:;tetricu ?i ginecologic. Furluna, 88 lei. B-dul Gh. 14.80.06 lei. 17.14.84

VT Spitalul de adulti ,,Colentina' 11.79.38

Sos,

Stefan

eel Marc,

89 20

, . , i . . l i i l niilitar central: Sir. Stejan

1

C o n s t r u i t in 164 de pforia Spitalelor civile. In 1885, 1895, 1919 si 193:1 s u construit noi pavilioane. Profil: interne (clinica I n s t i t u t u l u i de medic in a i n t c r u A al Academici R . P . R . ) , chirurgie, neurologic, dermatologie, boli profesional ( ortopcdie, uro logic. Tot in cadrul spitalului functioncaza Cent ml dermato venerian. Numar de paturi: 640.

i n i . i l i i l Ministerului Afacerilor Interne:

Dimitrov, 50

r<ili<Tmica Academiei R.P.R.: Calea Victoriei, 178 lei. 15.64.21 I ' o l i r l i n i c a si spitalul ,,Casei
II 10

Spitalul de adulti ,,Dr. Carol Davila": Calea Grivilei, 4 lei. 14.9fi.lt.

Inauguiat in 1951. In 1953 i 1954 s-au amenajat 2 i-linici u n i v e r s i t a r e . P r m ' i l < h i r u r g i e , interne, radiologie.

Scinteii": Plata

Scinleii;

1 tel.

r..ln l i n i r a Consiliului de Ministri: Sir. Ilaia Lijscldtz, 8 r.ilirliiiica ,,F.R.B.": Sos. Morarilur, 2 lei. 11.39.85 institutiilor de a r i a : Str. g-ral Cristian Tell, 18 lei.

^^Spitalul clinic de adulti ,,Fundeni": os. Fundeni, 37 tel. 11.78.&U

Unul din cele mai mari si mat modern utilate spitale din {ara. C o n s t m i l In anii r e g i m u l u i democrat-popular, a fost dat in folosin^a in 1959. Profil: c h i r u r gie, interne, urologic, i^ediatrie. N u m a r de paturi: 648.

Spitalul clinic de adulti ,,I.C. Frimu": Str. Hatmannl Arbore, tel. 11.94.90

'.'/ .i

r..li, l i n i i .1 interdepartamentala 11.11.77

nr.

1:

Str.

Spiru

Haret,

14

Great in 1941 prin contopirea a doua unita^i mai vechi. Profil: c h i r u r g k - < l r urgen^a, interne, ortopedie. N u m a r de paturi: 410,

I'olii'linica interdepartamentala nr. 2: Str. Al. Sahia, 39 I'olirlinica si spitalul I.T.B.: Str. Dr. Gropovici, 2 I'lilii-linica garnizoanei Bucuresti : Sir. Cobdlcescu, 26 lei. 13.88.06 I'olirliiiica Ministerului Afacerilor Interne: Str. Mihai 1'iilirlinica nr. 10: Str. Ilaia Lifschilz, 8 - tel. Voda, 15

de adulti ,,Prof. dr. Gh. Marinescu": Sos. Bcrceni, 10 tel~ 14.08.80

Construit in 1912, deteriorat in t i m p u l p r i m u l u i razboi mondial, a inceput s;\ func^ioneze abia in 1923, cu profil de neurologic. Dupa eliberarea t l i r ^ > r e u t i l a t , i-au fost amcnajatc i alte servicii. Profil actual: neurologic, psihiatrie, neurochirurgie, pediatric, interne, maternitate, T.B.C. O sec^ie a s p i t a l u l u i f u n c t i " neaza in comuna Balaceanca (pe oseaua Bvicuresti-Olteni^a., prin Popesti Leordeni, la km 18) - tel. 21.77.02. N u m a r de p a t u r i : 2.982.

18.29.80

I'oliolinica nr. 11: Str. g-ral Praporgescu, 24 tel. 16.71.78 I'lllirlinica si spitalul Ministerului de Finante: Str. I'nliflinica si gpitalul Ministernlui Transporturilor si Doamnei, 2

XSpitalul de adulti ,,Ilie Pintilie": B-dul 30 Dccembrie, 12.85.39

35 tel.

Construit in 1837, ca ospiciu dc alienati m i u t a l i . In 1860, mai toate p a v i l i o a nele erau degradate. Renovat si marit intre 1882 si 1906, r e p r o f i l a t in 1941. Din 1945, organizat pe alte baze. Profil actual: interne, chirurgie, maternitate.

Telecomu-

.urii\iilor: Sir. Postei, 5 lei. 04 I'olirlinica uzinelor textile ,,7 Noiembrie": Calea Dudesti, 175
;l :! 1.28. 13

V
'

Spitalul

,,Panduri": os. Panduri, 20 - tel.

13.73.40

In actuala orgaiiizare f u n c ^ i o n e a z a din 1946. P r o f i l : ' c h i r u r g i e , urologie, pe- diatrie.

I'lllirlinica organizatiilor de masa:

Sir.

N.

Filipescu,

22 tel.

Spitalul de adulti ,,Dr. St. Stinca": $os. Pantelltnon, 27 tel. 11.97.37

I n f i i n ^ a t in 1951. Profil actual: interne, chirurgie.

I ' ', .HI

1 ' o l i r l u i K a si spitalul fabricii de confectii si tricotaje II ilul Arniata Poporului, 7 tel. 13.80.80 ..Bucuresti":

Spitalul de adulti ,,Alex. Sahia": Str. Mircea Vodd, 49 tel. 21.49.40

Construit i n t r e 1924 i 1928. Cladirea a fost renovatu in 1951. Profil: i n t e r n e , chirurgie, maternitate.

1'nliolinica dc santiere: Str. Vasile Lasctir, 27 lei. 11.81.95

231

J226

POLICLINICI RAIONALE PENTRU ADULJI ?l CORN

Raionul ,,16 Februarie": Policlinica ,:Coltea": Sir. Teilor, 3 lei. 14.54.50 Policlinics ..Basarab": Son. Basarab, 6 lei. 18.22.90 Policlinica ..Militari": B-dul Libertdtii, 78 id. 14.52.84 Polirlinica de copii ,.Stirbei Voda": Sir. Slirbei Voda, 89 Id. 14.04.65 Policlinica speciala (cu plata): Sir. Teilor, 3 lei. 14.54.50 Servicii de consultatii speciale (cu plata): f}os. Giulesli, 5 lei. 17.50.10: Calea Plevnei, 1<J lei. 15.26.02 Raionul ,,Tudor Vladimirescu": Policlinica ,,G. Coshuc". B-dul G. Cosbuc, 3 - lei. 13.79.96 Policlinica ,.Bradului': Sir. Bradului, 53 - lei. S1.6S.77 Policlinica ,.7 Noiembrie": Sir. Stan Jwlelul, 8 lei. Policlinica ..Dudesti-Cioplea' : B-dul Jon Sulea, 88 lei. Policlinica de copii ,,CaIarasi": Calea Cdlaraxi, 22 let. Policlinica de copii ,,Dristor": Sir. Drislor, 111 lei. Policlinica speciala (cu plata): Sir. Negustori, 1 Id. Raionul ,,30 Decembric": 21.52.18 21.51.77 21.79.54 21.33.58 13.76.87

!'..!< linica de copii ,,Raliova": Calea lialiovei, 278 lei. 23.45.00 linica speciala (on plata): Splaiul L'nirii, 8 lei. 14.78.37 I H U M . m i l ,,1 Mai": r > i l i < l i n i c u ,.Cantacu/ino": Sir. C.A. Roselli, 36 lei. 16.73.17 I .1.. l i n i r a ..Masina de Piine" (copii si adulli): Sir. Masina de piine, til. 11.55.29 si 11.55.36 I'nliclinica ,,Colfntina" eras: Sir. 30 Decembrie, 47 lei. 12.11.37 I'oliclinica ,.Colentina": Sos. Sle/an eel Mare, 89 lei. 11.64.47 I'nliclinica de copii ,,Caragiale": Sir. Caragiale, 12 lei. 12.38.11 r..li.-linica s{!fciala (cu p l a l a ) : Sir. Ttajacl, 1 tel. 12.79.26 H i i i i m i i l ,.23 August": 1'iilirl inica I',.I,, linica 1'iiliclinica I'nlirlinica
' I l.'l In'

. lanouliii : Sos. J a n c i i l i / i , 11 lei. 21.28.43 ,.Dimitro'v": B-dul Gh. Dimitrov, 103 lei. 11.27.37 ,.Pantelimon": .Sos. Pantelimon, 226 lei. 12.56.07 de copii ,,30 Decembrie": B-dnl Mitncii, 21 lei.

i i 'U.;<;

1'iilirlinica de copii ..D. Onciul": Sir. Diinilrie Onciul, 10 lei. 1'uliclinica speeiala (c,u p l a l a ) : Sir. Marafescu, 24 lei. 11.61.06 Tnlirlinica speciala de fizioterapie (cu p l a l a ) : Sir. 10 Mcse, 22 1,1. 12.47.56
r . . i H > t t u l ,,Gi'ivita Rosic":

Policlinica i nilicaiu raionala: Sir. Dionisie Lupii, 16 lei. 13.34.80 Policlinica de copii ..Grigore Alexandrescu": Calea Dorolanti, 39 lei. 11.47.20 Policlinica speciala (cu plata): Calea Griviici, 7 lei. Raionul ,,Nicolae Balccscu": 15.34.98

Policlinica ,,Prof. dr. Gh. Marinescu": Sos. Berceui, 10 lei. 14.08.80 Policlinica ,.Bucur": Sir. Bucur, 10 lei. 15.34.20 Policlinica de copii ..Serban Voda": Calea Serban Voda, 211 lei. 23.58.02 Policlinica ..Giurgiului". Sir. Giurgiului, 128 - lei. 23.31.41 Raionul ,,V. I. Lenin": Policlinica ..Brincovenesc": Splaiul Unirii, 8 lei. 14.78.37 Policiinica ..Ferentari". Sir. Veseliei, 73 lei. 23.13.00 Policlinica ,.13 Septembrie": Calea 13 Seplembrie, 51 lei. 27.16.78 Policlinica ..Raliova": Sir. Soldal Candea, 3 tel. 23.34.10 Policlinica de copii ,.Izvor": Sir. S/iutii. Apostoli, 2 lei. 16.62.13
232
I,

1'iiliclinica I'nliclinica I'nliclinica I'oliclinica

..Grivita": Sir. Consl. Jiat'id Ticii, 18 lei. 17.38.61 ..Vasile Roaita": B-dnl 1 Mai, 37 lei. 18.65.50 de copii ,,Caraiman": Sir. Caraiinan, 33 A lei. 17.17.15 speciala (cu p l a t a ) : B-dul 1 Mai, 41 lei. 17.78.34

ALTE

UNITAJI

?! INSTITUTM SAN !T A RE

MEDICO-

I'nliclinica Provincie si Triaj: Sir. Mitropolit A. fjaguna, 4 l e i .

; r,i>

< i nirul
1:1.110

de hematologie si transfuzie: Sir. dr. Felix, 89 tel.

(irnlrr de microradiografie: nr. 1: Calea Cdldraqilor, 13; nr. 2: i /,-,; M;xilt>r, 192; nr. 3: S.HS. Viilor, 90; nr. 4: Piata Hie Pinlilie,9
233

Oficiul farmaceutic al capilal||

Sir. Ali'cu Coitstantinescu, S Centrul antituberculos: Str. Filipescu, 27 lei. 12.01.15 Centrul dermatovenerian: .S'/H A'. Filipescu, 27 tel. 11.5:!.tl Centrul de neuropsihiatrie infill) tila: Str. Vasile Lascar, 14 15.48.27
Inspectia de stat pentru igicnf si protectia muncii: Str. Miht Vodd, 23 - tel. 16.07.20

Centre rainnale. raionul ,,30 l)ij cembrie": Str. l.C. Frimu,H - tel. 12.13.05; raionul ,.1 Mai' Str. Precupetii Vechi, 1 let 11.70.69: raionul ,,23 Aupnsl'l Calea Mosilor, 192 tel. 12.80.(>H\ S c d i u l Inspectiei dc stat pentru raionul ,,Tudor Vladimirescu": Sir,* igiena^i protec^ia muncii din raionul Minluleasa, 11 lei. 14.42.2:i;l ,,3U Dccembrie" raionul ,,N. Balcescu": Calea Si ban Vodd, 5 lei. 14.52.27; raionul ,,V. T. Lenin": Calea Rahov* 296 lei. 23.58.10; raionul ,,16 Februarie": Calea Grivilei, 67 tel. 16.42.61; raionul ,,Grivita Rosie" B-dul Banu Mania, 9 ] lei. 17.75.81
. .. FARMACII

5, din B-aul g-r al

Farmacii

permanente

'

nr. 1: Str. Edgar Qninet. 6 tel. 15.14.73; nr. 5: B-dul Magheru, 18 lei. 14.61.14; nr. 9: Sos. Slejan eel Mare, 2 lei. 12.86.57; nr. 22: B-dul Bepublicii, 65 lei. 15.04.97; nr. 25: Sos. Mihai Bravu, 12 lei. 12.89.56; nr. 38: Calea Vdcdresti, 39 lei. 21.45.7fi; __.. , nr. 59: . Calea nr. 46: Sos. Mihai Bravu, 274 tel. 21.72.66; resti, 171 lei. 14.17.00; nr. 70: Calea Itahovei, 399 - tel. 23.37.40; nr. 73: Calea 13 Seplembrie, 106 lei. 15.38.65; nr. 75: Sos. Cotroceni, 6 tel. 13.82.27; nr. 84 B-dul Duca, 10-12 - lei. 17.00.54; nr. 100: B-dul Bucureslii Noi (Bloc 11) lei. 17.11.65; nr. Ill: Str. 7 Noiembrie, 13 lei. 12.24.30

lei. 11.80.40; nr. 14: Str. Vasile Lascor, 129 - tel. 12.13.58; 16: Str. Maica Domiiului, 7 lei. 12.07.51; nr. 17: Str. Glinka, >.- 53 - tel. 11.54.72; nr. 18: B-dul Anul 1848, 10 - tel. 14.17.9419: B-dul Anul 1848, 5 tel. 14.12.28; nr. 20: B-dul ^.nul 1848* ')' tel. 15.21.03; nr. 23: Calea Mosiior, 217 tel. 11.80.57? iii nr. 26: Sos. Armalei Sovietice, 36 lei. 11.37.44; nr. 29: B-dul Gh.. hiniitrov, 93 lei. 11.61.79; nr. 30: B-dul Gh. Dimilrov, 137 lei. nr 11.82.02; nr. 31: B-dul Maresal FJ. Tolbuhin, 111 lei. 21.76.89nr. 32: B-dul Maresal FJ. 'Tolbuhin, 159 - lei. 21.69.83; nr. 33: Sos. lancului, 89 tel. 21.58.41; nr. 34: Str. Vatra Lummoasa,, 18 - tel. 21.45.49; nr. 35: Sos. Panlelimon, 213 lei. 11.88.79; nr. 36: B-dul G. Cosbuc, 1 lei. 15.12.72; nr.40: Calea Calarasitor, - tel. 22.02.80; nr. 41: Calea Calarasilor, 135 - tel. 21.75.06; 34 44: Str. T/i. Speranta, 1 tel. 21.78.65; nr. 45: Calea Dunr. .i, 133 tel. 21.29.33; nr. 48: Calea Victoriei, 2 t e l . 15.13.12;r/ryl 51: Str. Miliai Voda, 8 tel. 14.83.70; nr. 52: Str. 30 Decembrie, ur'. tel. 13.64.86; nr. 54: Calea Rahovei, 5 lei. 15.12.63; nr, /<" Calea Serban Voda, 21 lei. 13.61.26; nr. 57: Str. 11 lunie, r,!>: -lei. 23.09.80; nr. 61: Calea Serban Vodd, 258 lei. 23.64.50; 63: Sos. Giurgiului, 105 lei. 23.90.02; nr.9 64: Calea Fererita ' 05 09 W: nr. 6T " -' f>4. - tel. 23.47.00;

Farmacii semi permanente (7,30-21,30)

%
nr. 2: Str. Academiei, 24 lei. 14.44.10; nr. 3: B-dul N. // cescu, 7 tel. 14.15.03; nr. 4: B-dul A. Balcexcu, 35 - tel. 13.38.90: nr. 6: Calea Victoriei, 103105 tel. 15.05.54; nr. 8: Str. l\l. Eminescu, 17 tel. 12.01.48; nr. 10: B-dul Aviatorilor, 21 -- Id. 17.38.53; nr. 11: Calea Dorobanli, 159 tel. 12.09.76; nr. 12: Piata C.A. Hosetli, 3 tel. 13.35.58; nr. 13: Str. Vasile Lasc/ir,

VI.

J- " -

Pan dun,

Bdul 6 Marlie, nr. 80 1303.

B.lu

- ".- ri' ^'^^^^!' S&^'"*:-';'"HjJi"-M "

(olescu, 29 nr. 83: Calea .35.95;B-duf .16.90;- tel.. . Chili-

235

234

, lei, 167 tel. 17.17.49; nr. 102: Sos. Bucurestii Noi, 153 - f><)| 17.10.45; nr. 103: B-dul Pucii, 12 - tel. 14.81.36; nr. 106: Sos. /(, <:cni, 63 lei. 14.87.28; nr. 109: B-dul 30 Decembrie, 1 - tel. 11.81.:.'!!{ nr. 118: B-dul Muncii, 102 tel. 21.44.02; nr. 119: Sic. StiYfciJ Voda, 76 (e/. 13.45.97; nr. 123: Sos. Ste/are cei Mare, BJoc yl 7 '- Mj| 12.03.30

trasee

Farmacii cu program normal (7,30-13 si 15-20)

nr. 7: Calea Victoriei, 206 lei. 13.17.45; nr. 15: Sos. Stefan eel Mare, 224 tel. 12.88.65; nr. 21: Calea Mosilor, 53 tel. ~15.59.15; nr. 27: Sos. Armatei Sot'ietice, 131 -- tel. 11.02.03; nr. 37: Piafa (I. C.oxbuc, 7 tel. 23.13.55; nr. 42: Calea Cdlarasilor, 184 tel. 21.58.95; nr. 43: Calea Dudesti, 57 tel. 21.43.79; nr. 47: Sir. Laborator, 1 tel. 21.37.02; nr.'49: Calea Victoriei, 14 tel. 13.77.66; nr. 50: B-dul 6 Martie, 19 - tel. 16.30.55; nr. 56: Calea $erban Voda, 81 - tel. 23.87.01; nr. 58: Calea liahovei, 79 - - lei. 16.27.39; nr. 62: .Sos. Pieptanari, 25 -- tel. 23.33.66; nr. 65: B-dul Clif.it<:ea, 2 tel. 15.65.59; nr. 66: Sos. Viilor, 49 -- tel. 23.18.30; nr. 74: Str. C. Davila, 7 - tel. 13.44.63; nr. 78: Sir. $lirbei Voda, -55 tel. 15.15.25; nr. 82: Piafa Buzesti, 2 tel. 15.18.87; nr. 88: B-dul N. Titulescu, 88 tel. 17~.07.18; nr. 95: Sos. Giurgiului, 291 tel. 24.66.56; nr. 96: Sir. Margeanuhii, 53 tel. 23.59.40; nr. 98: Sos. Bucuresti Ploiesti tel. 17.14.32; nr. 99: B-dul Gloriei, 81 - lei. 17.38.30; nr. 104: Com. Jilava; nr. 105: Com. Chiajna; nr. 107: Popesti-Leordeni; nr. 108: B-dul Ion Sulea, 136 tel. 21.26.S9; nr. 112: Sos. Brdilei, 2 - tel. 12.32.96; nr. 113: Com. Ileraslrau Pipera tel. 17.44.57; nr. 114: Com. Bragadiru; nr. 115: Com. Olopeni; nr. 116: Fabrica de confectii si tricotaje ,,Bucuresli" - tel. 15.91.84; nr. 117: Calea Dudesti, 236;' nr. 120: Calea Se'rban Vodd, 147 tel. 23.52.02; nr. 121: Uzinele ,,Semanatoarea" tel. 13.44.99; nr. 122: Uzinele de masini eleclrice -- tel. 15.84.10; nr. 124: Casa Scinteii tel. 18.67.40; nr. 125: Com. Stefanesti; nr. 126: Com. Afumali; nr. 127: Com. Domnesti; Farmacia veterinara: B-dul liepublicii, '28 - tel. 13.14.06

ierul Colentina I'l'ttiiiviiie: Gara Basarab I i i i ' j i u i i l Splaiul Unirii Calea Mosilor I ' l u i i ' i i l Hahova Str. Uranus Podul Izvor Podul Sos. Giulesti cartierul 16 Februarie i i ui'l i e r u l Tudor Vladimirescu Calea 13 Septembrie I f v t i i ' Plata Buzesti Pia^a Scinteii I i . n r l i d - u l Dudesti-Cioplea Calea Dudesti Str. Si. Vineri i . t i l r i i Mosilor B-dul Hristo Botev Str. Vasile Lascar ^im. tSletan eel Mare B-dul Hie Pintilie Str. Sevastopol il d u l 1 Mai Pia^a Scinteii > T'mia 1848 B-dul N. Baleescu Calea Doroban^i Calea Flo Sos. ii inisca S i r . Alex. Popov Pipera Calea Grivitei B-dul Bucurestii Noi Carid-ul Straulesti i l I'lircul Rahova Str. Uranus Podul Izvor Plata Unirii C.iilea Calarasi Fabrica ,,Granitul" II U-dul Pieptanari B-dul G. Cosbuc Pia\a Unirii Podul I'/.vor Calea 13 Septembrie Cartierul Tudor Vladimirescu 10 Sir. Alex. Popov Calea Grivi^ei os. Chitila Str. Fagului II C.iu-tierul 16 Februarie Calea Giulesti Podul Grozavesti S.OS. Grozavesti B-dul Geniului Sos. Panduri Calea 13 Septembrie B-dul Ghencea Cartierul Tudor Vladimirescu Serban v.m Gara Progresul Cimitirul Serban Voda Pia^a -ui Belu - Calea , c foaui os Basarab " t3, "' T^-cavab ;"". T , /vor - Gara Basarab - ^ ilaru i Ciurel 12

JS^ttfS^^Sr-08*

j;S^^^^^
Calea Calarasi - 1 ^ _ B dul G. Cosbuc - Pia^a Unirii - Pt r4\ShlVdtflTar^leaGrivnei ^Cartierul Straulesti
21

1848

BAI

PUBLICE

Buile piibliee si populare sint Jotate cu bai de cada, bai de abur umed, bai de aer useat, bazine etc. Siiit deservite de personal de specialitate, c a l i f i c a t . Baia ccntrala: Str. Biserica End, 8 tel. 13.08.47. Deschisa r/.ilnic intre orcle 10 si 18; duminica intre 7 si 12; m a r t i inchisa. Baia arcului: Str. Arcuhii, 2 lei. 14.16.40. Deschisa zilnic intre 11 si 19; duminica intre 7 si 12; miercuri inchisa.
236

^^% - ^ ^^ str . ,1 lunie - P^^nirU a P r o f f ul -sC;--t Sar - Str. Vutor - Str. __ Pia^a 1848 - ^ r g/t g _ _ Lacul Tei __ Calea Dudest. - P^ a Str. Laborator - ^H Mai - Str. Clabucet __ Plata Bornana - B d __ s - Voto . . . x]r Pia^a uz Str. ;ft Parcul Rahova ^ alea Berzei - riay* ^ Str B-dul ^ Bucurestii Noi ^. B. ^

Cartierul Apar^^Voda - PU*a Un,r CimitirulBelu - Cag.. M u l Andr<mache - Calea Mosilor ^

241

23 Uzinele ,,Republica" B-dul Muncii Calea Calarasi l ' i . i | Unirii B-dul G. Cosbuc Calea Ferentari 24 Uzinele ,,Republica" B-dul Muncii Sos. Mihai Bravu ^^ Stefan eel Mare Str. Sevastopol Pia^a Buzesti Gar* ^1 Nord Calea Grivijei B-dul Bucurestii Noi Cartierul DAniM roaia 25 Piaja Muncii Calea Calarasi Piata Unirii Podul Izvor Str. Uranus Calea 13 Septembrie Sos. Panduri I n s l i l u l i l l pedagogic Cartierul Militari (B-dul Liberta^ii) 26 Str. Laborator Sos. Mihai Bravu Sos. Stefan eel Marc Str. Sevastopol Pia^a Buzesti Gara de Nord B-dul T i l u lescu 27 Str. Laborator B-dul Muncii Sos. Mihai Bravu Sos. Strdni eel Mare Str. Sevastopol B-dul N. Titulescu Gara de Nnnl 28 Fabrica ,,Granitul" Sos. Ca^elu Fabrica de cabluri si ni.-iln riale electroizolante 29 Gara Progresul C.F.R. Centura Jilava Au tobuze: 31 Sos. Oltenvfei Calea Vacaresti Splaiul Unirii Pia^a IH'iH Piata Romana Pia^a Dorobanti Pia^a Scinteii 32 Calea Serban Voda Sos. Viilor Str. Fabrica de chibrituri Gara Filaret Str. Nifon Str. Antim Calea Victoriei Sir, Doamnei B-dul N. Balcescu B-dul g-ral Magheru Str. Binrica Anizei Calea Grivitei Gara de Nord 33 Foisorul de foe Str. M. Eminescu Pia^a Romana Str. !i Lemnea Gara de Nord B-dul Dinicu Golescu Str. Berzei Calea Plevnei Str. V. Pirvan Str. B. P. Hasdeu Str. Izvor Str. Sabinelor Str. Uranus Calea Rahovei Sos. Viilor Str. Fabrica de chibrituri Str. dr. Istrati Parcul L i b e r t a ( i i B-dul Marasesti Podul Marasesti Str. Aurora Str. Train n Str. Valeriu Braniste Str. Popa Nan Foisorul de foe 34 Piafa Muncii Piata Vitan Calea Dudesti Str. Cauzasi Plata Unirii B-diil Anul 1848 B-dul N. Balcescu Piafl Victoriei B-dul 1 Mai Pia^a 7 Noiembrie Str. Clabucet 35 Sir. Barbu Vacarescu (Cartierul Floreasca) Calea Floreasca Str. Polona Str. Dionisie Lupu B-dul Republicii B-dul N. Balcescu Str. Batiste Str. Alex. Sahia Str. Polona Calea Floreasca Cartierul Floreasca (Str. Barbu Vacarescu) 37 Foisorul de foe B-dul Dacia B-dul g-ral Magheru Str. V. Kuibisev -- Str. G. Peri Str. Stirbei Voda Str. Driimiil Taberei 38 Cartierul Cringasi Teatrul muncitoresc C.F.R. Calea Grivifoi Str. Popa Tatu B-dul Schitu Magureanu Splaiul Independen^ei Piata Unirii Str. Cauzasi Str. Ghenadie Petrescu Str. Delea Noua Str. Dristor (Calea Dudesti) 39 Fabrica de confecfii si tricotaje Palatul Pionierilor B-dul Geniului C.F.R. Razoare Str. Drumul Serii Str. Margeanului Sos. Alexandriei Str. Amurgului Str. Bacus Prelungirea Ferentari
242

i l Moara Vitan Str. Laborator Str. g-ral Papazoglu i i ' . u l Unirii Podul erban Voda I ' l r l m i t f i r e a Ferentari B-dul Pieptanari Cimitirul Belu ' ' l l m t y e i Str. C. Brincoveanu Str. Htrtopului i . . i i Teatrului de opereta Splaiul Unirii Str. Danielopol 1 1 Bibescu Voda Str. Cuza Voda Str. Sincai Calea l i m n Voda Sos. Oltenrfei Uzinele ,,Danubiana" N o r d u l u i Sos. Pipera Comuna Pipera (Farmacie) ' l i r a ,,Granitul" Comuna Pantelimon l M K M ,, Granitul" Comuna Pantelimon Comuna Cernica .mil ul Tineretului Aeroportul Baneasa Padurea Baneasa i . i n i l i i l Tineretului Aeroportul Baneasa Comuna Otopeni C.F.R. Balotesti i i i c T u l Colentina Str. 7 Noiembrie os. Stefanesti Str. I . i i r r i n a Teodoroiu II i l u l Liberta^ii Comuna Rosu Comuna Chiajna AH I u r i i r r u l Fundeni Sos. Fundeni Sos. Armatei Sovietice n (iherase Str. Eliade intre vii Str. Popa Nicolae Str. i n / i a Str. Baicului ijos. Pantelimon Str. Marasescu II i l u l Dimitrov (Str. pictor Obedeanu) 1 i l r a Vacaresti Sos. Olteni^ei Comuna Popesti-Leordeni l l / . i n i ' l c ,,Danubiana" i r l . i i ' r u l Colentina B-dul Republicii Linia de Centura lli i M K H ul Rahova Sos. Magurele Comuna Magurele ' l u l l - i l l Rahova Sos. Alexandriei Comuna Bragadiru Coi i i n . i Cornetu UN . . i r l i i ' r u l Tudor Vladimirescu Comuna Domnesti ..Ira Progresul Comuna Jilava Comuna 30 Decembrie ' . M i n n a Aduna^ii-Copaceni n l i c r u l Straulesti Comuna Mogosoaia Comuna Buftea '" i i i n i i n a Crevedia i i - a n d u l Tineretului Podul Baneasa Comuna Baneasa . i r l i r i - u l Vatra Noua (til j i r l i i - r u l Aparatorii Patriei Comuna Berceni i> I . n ' l i c r u l 16 Februarie Comuna Giulesti-Sirbi i r . Kagului Fabrica de zahar Comuna Chitila l l / . i n o l e ,,9 Mai" B-dul Ion Sulea Str. Ecaterina Teodoroiu Sir. Macaralei B-dul Muncii Uzinele ,,Republica" os. Uinlesti Pantelimon B-dul 30 Decembrie Fabrica ,,Grani-

1.

i '..iri.ierul Dudesti-Cioplea Uzinele ,,9 Mai" Comuna Catelu ('iiiuuna Glina Ii7 Slraudul Tineretului Piata Scinteii Podul Baneasa Padurea n.iiieasa C.F.R. Tunari fill It i l u l Libertatii (farmacie) Str. Conductei B-dul Pacii Str, l.in'iTiiei Fabrica ,,Tehnica lemnului" (' ( ',.iri ierul Colentina Str. 7 Noiembrie Comuna tefanesti Vale 70 B-dul Libertatii Comuna Chiajna Comuna Dragomiresti Deal 71 (lara Progresul C.F.R. Centura Bumbacaria Jilava
243

n,r

Troleibuze: 81 B-dul Armatei Poporului (B-dul Liberta^ii) Palatul Podul Cotroceni Str. Stefan Furturiii Gara de Nord l ' i . i | . i Victoriei Pia|a Scinteii Aeroportul Baneasa 82 Piata de flori -- Piata Victoriei -- Piata Aviatorilor - l'ia(| Seinteii Aeroportul Baneasa 83 Piata de flori - - Pia|a Romana -- Pia^a Victoriei -- Podnl Herastrau Sos. Nordului 84 Str. Carol Davila (Facultatea de medicina) -- B-dul G Manic B-dul Republicii Scoala l a n c u l u i Curl i c r u l V a l r a Lmninoimll - (B-dul Marelui Stadion) 85 Gara Obor -- B-dul Dimitrov -- B-dul Republicii - B-dul 6 Martie Calea Plevnei Gara de Nord 86 Str. Delea Koua Str. Popa Nan Foisorul de Foe Slis Traian Sir. Taras Sevcenco B-dul. Dacia Piata Roman.i Pia^a Victoriei Fia^a Aviatorilor Pia^a Scinteii Gara Bain., i 88 B-dul Lacul Tei - Str. Barbu Vacarescu Str. Tunari - S i r , Alecu Russo Str. Icoanei Str. Al. Sahia Pia^a R o s c l l i B-dul 6 Martie Facultatea de medicina B-dul Eroilor A c a d r mia Militara Drurnul Serii Calea 13 Septembrie 89 B-dul Armatei Poporului (B-dul Libertatii) Palatul P i o n i c r i l o r - Facultatea de medicina B-dul 6 Martie B-dul Republicii Scoala lancului - Cartierul Vatra Luminoasa (B-dul Marelui Stadion) Stadia de taximetre din Pia^a Univcrsita^ii

Statii de autotaximetre GETAX

uUoriile cu autotaximetre de stat in orasj se taxeaza conform . I n h i i de taxat care marcheaza. 3 lei pornirea si 0,50 lei pentru i' 150 m parcursi cu turismele Volga sau 3 lei pornirea si 0,50 nlrii fiecare 200 m parcursi cu turismele Pobeda sau Moscvici. |i. sta^ionare 30 lei. i i f u r a orasului, tariful se reduce la 2,50 kilometrul pentru tuIc Volga si lei 2 pentru turismele Pobeda si Moscvici, taxindu-se i r s u l dus-intors. iiu'ii/ile pentru trimiterea de taximetre la ore si locuri solicitate u-rlucaza prin telefon : 12.t2.4o si 12.03.86. X l n | i i de taximetre: 'i ilul Dinicu Golescu; Gara de Nord (Colonade); Str. Tarusanu li'lf; B-dul Gh. Duca; Str. Atelierului (Calea Grlvltel); Plata 7/i; Plata Romana; Plata Hie Pintilie; Str. Stefan Furtuna n Grivitei; Calea Grivitei (Calea Victoriei); Plata Amzei; B-dul ln'rii; Str. Orient (Plata Gemeni); Piata Kuibisev; B-dul Dinicu ii'n Str. Stefan Furtuna; Str. Transllvaniel Str. Berzel; Str. in Sfr. Tlieodor Aman; Al. Popov Calea Victoriei; Ateneul i I t . ; Str. C.A. Rosetti Str. Dionisie Lupu; Str. Al. Sahia <!. A. Rosetti; Str. Maria Rosetti; Str. Vasile Lascar Str. Robert I I ITU; Sir. Popa Tatu Str. Schitu Magureanu; B-dul N. Bdlcescu Mr. Kirov); Str. Batistel Str. N. Fillpescu; Str. Itallana B-dul li'liiililicii; Str. Ion Vidu; Str. Biserlca Enei; Plata 13 Decembrle; I'liilit Itosetti; Universitate; Str. V. Pirvan B-dul 6 Martie; B-dul I l l m l i i Itolev; Str. Brezolanu Str. Dobrogeanu-Gherea; Str. Curiatl iX/i/imi/ Independentei; Podul Elefterie; Podul Izvor; Podul Mlhal Voda; Mr. ,S'/. Gheorghe Nou; Str. Sf. Vinerl; B-dul 1848; Str. Covad ftlr, Ifi'/icari; Tribunalul Capilalei; Plata Tealrului de opereld; Sir. \'hitllri Str. Apolodor; Str. Bibescu Voda Str. Danielopol; Str. tltmtilii'i Str. Antim; Podul erban Voda; Calea S^erban Voda filr, Itibescit Voda; Plata Scinteii; Plata 7 Nolembrle; Restaurantul i,/'iwi'lni.s" B-dul 1 Mai; Piata Dorobanti; B-dul Banu Mania; ('il/i'ii Ihtrobantl; Str. Tunari; Ilalele Obor; Oborul Vechi; Foisor; B-dul 'I'lillniliiii; Plata lancului; Str. Traian; Plata Muncii; Plata Vitan; fifilniiil Unirii (Lindrlel); Parcul Libertatii; Piata Chirigiu; Str. ftflninliiin; Podul Cotroceni; Statla B.M.; Podul Basarab (Grivlta); I ' l n l n 16 Februarie; Sos. Chltlla; Podul Constanta; Plata Grant; Parcul llnliii\'n; Gara Filaret; Cimitlrul Belu; Splaiul Unlrll Uzlnele I \infiri Noi; Gara de Est i i i n de taxicamioane: (I ,lnl 1 Mai, 54-tel. 17.76.91; Splaiul Unirii, 24 - tel. 15.10.10; t i i n i ' i i l Mosilor, 27 - tel. 12.69.29; Podul Cotroceni; B-dul I I Iniliinirescu (colt cu Sos. Panduri); Calea S^erban Voda; Calea f ' ' H i i f u t f i f t (cinema Volga); Plata Muncii; Plata Vitan; Gara de Nord; i,am II/HII-; Gara Filaret; Gara Basarab

I'

244

245

Statii pentru aprovizionarea cu benzine, motorine, uleiuri si unsori

II ', Vergului: B-dul Muncii, 2; lancului: Sos. lancului coif I n i l i ' l i i n o n ; Avrig: Str. Avrig colt Sos. lancului Statii Tn directia Bucurejti-Alexandria -Ro?iori M i m i i r -.Sir. 11 lunie colt B-dul G. Cosbuc; Ferentari-Rahova: i I ,1-i'nliiri colt Calea Rahovei; Plata Rahovei: Calea Rahovei, 427 Statii Tn directia Alexandria-Giurgiu-Oltenita > i . i . .. Vodfi: Plata Mihai Voda; V. Pirvan: B-dul 6 Martie colt Str. i n ; Baratiei: Sir. Sf. Vineri, 24; Bunibacuri: 5os. Giurgiului, Progregului: Sos. Giurgiului, 172; Berceni: Sos. Berceni col[ Sos.

o secfie de spalat, gresat si s p r i i tii pentu toate directiile retei;

Statii in directia Bucurejti-Ploiesti

i ,

I'KINCIPALELE

REGULI

DE

CIRCULAJIE

Statii in directia Bucure5ti-Ttrgovi5te 5i Bucure 5 ti-Pite 5 ti

benzin*" P.e"lru a Provizionarea cu

a /iie Pintilie, . Chitilei, 67

24-

Chitil,

ii in directia Bucuresti-UrziceniConstanta 3 .. Col r e " tin : ?os. Armatei Sow.. *ice, 7&f; Maria Rosetti: Str. M,mlt nui, 26; Colentina Pod: C all Decembne, 25

Statii Tn directia Bucure$ti-Cal5r.i',. Scaune: Str. Scaune, 3; Calea Calarasi colt cu Str Voda; Dimitrov: ' B-dul uimitrov colt Sos. Mihai Bravu; Pantelimon suburbana: Prelungirea Sos. Pante-

u l ik- referitoare la indrumarea, supravegherea f i controlul circulate!, i niasurile necesare pentru asigurarea securitiitii circula^iei, slnt prevaI n i u s t r u c ^ i u n i legale. i M I persoaiiele fizice sint obligate sa respecte regulile de circulate, semnele 1 1 1 u re lor de circulate, semnalizarile s e ma f oar el or elect rice, semnalele |illu >i iiidica^iile lucratorilor de mili^ie p r i v i n d circula^ia. . i l i z a r i l e semafoarelor elcctrice pentru dirijarea circulatiei sint urmatoa 11 I n in i ii a de culoare verde permit e vehiculelor sa-i continue d r u m u l drept u l r , sa faca viraj la dreapta sau la stinga, iar pietonilor sa traverseze strada ; I mi < l r culoare galbena interzice vehiculelor ^i p i e t o n i l o r sa intre in intersec^ie. \ i l i i . i i l n l ori pietonul surprins de culoarea galbena in interseC^e continua sa i l r . In cazul strazilor cu loc de r e f u g i u , pietonii care la apari^ia culorii galmi ;iu trecut de jumatatca strazii, sint obliga^i s;i astepte pe acest loc si sa fltlnue traversarea numai la l u m i n a de culoare v e r d e ; lumina de culoare ro^ie in M.I ,,Stop" si interzice vehiculelor si pietonilor sa circule prin intersec^ie. se a d m i t e : v i r a j u l vehiculelor spre dreapta, daca acestea nu stini r c u l a ^ i a altor vehicule sau pietonilor care tree prin acea intersectie. la i v e r d e ; v i r a j u l vehiculelor la stinga numai in strazi cu circulate intr-un r t i s , cu obliga^ia de a nu s t i n j e n i circula(.ia vehiculelor ce vin din partea . in cazul intersectiilor in forma de ,,T" vehiculele care nu au in dreapta s t r a d a , pot circula drept inainte pe culoarea rosie a semaforului electric, M I I ; I inchisa a intersec^iei, cu condi^ia sii nu stinjeneasca circula^ia vehiculeflil * vin din partea stinga. n i i i i i l e l e lucratorilor de m i l i ^ i e care dirijeaza circula^ia sint u r m a t o a r e l e r Ma laterala fa^a de vehiculele sau pietonii care se apropie de intersectie, l ' i i n l e l u m i n i i de culoare verde a semaforului electric; pozi^ia cu bra^ul y l t . i i M l n n a s u l ridicat vertical corespunde l u m i n i i de culoare galbena a semaforului i 1 1 u - ; pozi^ia cu fa^a sau cu spatele spre vehiculul sau pietonul care se apropie i m l r r s e c t i e , corespunde l u m i n i i de culoare rosie a semaforului electric si inn> i i in n , i ,,Stop" ; pozi^ia cu bra^ul sting ridicat vertical cu palma miinii inainte n u ni b r a ^ u l sting intin s orizontal cu palma m i i n i i inainte, reprezinta ,,Stop" I M n i i ii vrliiculele ce vin din fa^a ; pozi^ia cu b r a ^ u l drept intins orizontal cu palma M i n i m i n a i n t e , reprezinta ,,Stop" pentru vehiculele ce vin din s p a t e ; pozitia cu i - I i i r i i l s t i n g ridicat vertical cu palma miinii inainte si cu bra^ul drept intins tn I / n u t a l cu palma miinii inainte, reprezinta ,,Stop" pentru vehiculele ce vin l i n I'a^a si din spate. Daca in centrul intersec^iei unde circula^ia este dirijata n i M cu lor lie semaforului electric, se gaseste si un lucrator de mili^ie care dirii circula^ia, conducatorii vehiculelor si pietonii vor respecta semnalele lui I n . n daca ele nu corespund culorilor l u m i n i i s e m a f o r u l u i electric. I F n e l e obliga^ii ale conducatorilor de vehicule cu trac^iune mecanica: In t i m p u l conducerii vehiculelor sa aiba asupra lor: carnetul ds conducere

corespunzator tipului de vehicul pe care-1 conduc, permisul sau autoriza^ia <' circulate a vehiculului pe care il conduc. Sa opreasca imediat: la semnalul lucratorilor de mili^ie si sa respecte indicft*^ tiile date de acestia (oprirea se face la 5 m de lucratorul de milit^ie) ; la scmnaliH conducatorilor de coloane; la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnall^H dat prin ridicarea bastonului alb). Sa opreasca imediat cind comit un accident de circulate si sa dea concursull ori de cite ori vor trece pe linga locul u n u i accident pentru salvarea vie^ii perso^H nelor accidentate si transportarea acestora la cea mai apropiata unitate sanitaria care poate acorda asisten^a medicala. Sa nu conduca nici un fel de vehicul clnd se gasesc sub 'influenza bauturilol ] alcoolice si sa nu consume asemenea bauturi hi t i m p cc sc gasesc pe p a r c n r . Conducatorul u n u i vehicul trebuie sa semnalizeze cu claxonul, cu l u m i n i l r , cu semnalizatorul sau cu bra^ul peiitru a preveni un pericol sau a nu stinjeni circuh'tia. Semnalizarile cu claxonul se fac: la intersecfcii n e d i r i j a t e ; pentru prevenirea pietonilor; la curbe; iu apropierea virfurilor de p a n t a ; la depasiri; i n locuri cu vizibilitate redusa si ori de cite ori este nevoie pentru prevenirea u n u i pericol. Claxonul nu poate fi folosit in alt scop sau in mod abuziv. Semnalizarile cu claxonul sint interzise noaptea intre orele 22 si 6. Semnalizarea In t i m p u l nopt,ii se face cu l u m i n i l e , schimbindu-se de citeva ori faza mica cu faza mare. Semnali* zarea cu semnalizatoarele luminoase, iar in lipsa acestora cu bra^ul, este obligatorie: la depasiri sau viraje la stinga ori la dreapta; cind vehiculul se pune in miscare. Inteu^ia de a vira spre stinga ori spre dreapta sau de a depasi, se semnalizeaz'i cu eel pu^in 25 m in localita^i si 50 m In afara localita^ilor, inainte de executarea v i r a j u l u i sau depasirii. Pentru autotarisme, viteza maxima permisa in localita^i este de 50 km pe ora, iar in afara localita^ilor de 80 km pe ora. Pentru motociclete, motorete si scutere, viteza maxima permisa in localita^i este de 40 km pe ora, iar in afara localitatilor de 60 km pe ora. In Republica Populara Romina, toate vehiculele circula pe partea dreapta a d r u m u l u i sau strazii iu sensul de mers. In timpul mersului conducatorii de vehicule cu trac^iune mecanica vor pastra fat/i de trotuarul sau marginea din dreapta d r u m u l u i , o distan^a de eel mult un metru sau eel pu^in 0,5 m. In cazul circula^iei pe doua rinduri, in apropiere de intersect-ii, rindul al doilea trebuie sa pastreze aceeasi distan^a fa^a de r i n d u l din dreapta. Distan^a in mers intre vehiculele cu trac^iune mecanica va fi in localitat,! de 10 m iar in afara localitatilor de 30 m fa^a de vehiculul din fat,a. Vehiculele se depasesc numai pe partea stinga cu except.ia tramvaielor care se depasesc pe partea dreapta. Tramvaiele in mers pot fi depasite si pe stinga atunci cind strada este cu sens unic sau cind intre sinele din dreapta si marginea trotuar u l u i nu exista loc pentru depasire. Depasirea in afara 1 oca 1 it a. (.i lor se va executa numai dupa ce conducatorul v e h i c u l u l u i ce urmeaza a fi depasit a raspuns prin semnal ca a sesizat inten^ia de a fi depasit. Cel ce executa depasirea este obligat: sa semnalizeze inten^ia de a se angaja in depasire, sa pastreze in timpul depasirii o distan^a laterala suficienta de vehiculul depasit, asigurind securitatea circula^iei, sa reintre pe partea dreaptfi a strazii sau d r u m u l u i dupa ce se va sigura ca aceasta se poate face fara pericol p e n t r u vehiculul depasit. Conducatorul vehiculului ce urmeaza a fi depasit este obligat sa nu mareasca viteza si sa se angajeze cit mai mult pe marginea dreapta a strazii sau d r u m u l u i . Depasirea este interzisa: in intersect,ii nedirijate si bifurca^ii de d r u m u r i , in piefe aglomerate sau cu sens giratoriu (ocolire) ; in apropierea virfurilor de panta ; in curbe lipsite de vizibilitate ; pe p o d u r i ; la trecere pentru pietoni; la treceri de cale ferata i la mai p u ^ i u de 50 m de aceasta; prin stabile de tramvai, cind tramvaiul este oprit sau daca tramvaiul sa gaseste la mai pu^in de 50 m de stable ; in locurile lipsite de vizibilitate. Nu este permisa depasirea unui vehicul atunci cind acesta depaseste un alt vehicul (triplare) sau cind se gaseste la acelasi nivel cu un alt vehicul ce vine din sens opus. In localita^i Intiietatea de trecere (prioritatea) o are vehiculul care circula din dreapta, iar in afara localita^ilor vehiculul care circula pe d r u m u l principal. N u au intiietate (prioritate) de dreapta in localita^i, conducatorii de vehicule care circula pe strazi laterale si vor sa traverseze sau sa p'ltrunda in arterele (strazile) cu circulate intensa, pe care circula tramvaie, troleibuze, autobuze sau cind la iesirea din aceste strazi (laterale) se gaseste plantat semnul indicator ,,Aten^ie d r u m cu prioritate" sau semuul ,,Stop". Oprirea sau sta^ionarea vehiculelor sint permise numai pe partea dreapta a strazii sau d r u m u l u i in direc^ia mersului si cit mai aproape de trotuar sau marginea drumului. Parcarea vehiculelor este permisa numai in locurile marcate In acest scop prin semne indicatoare. Cetat,enii straini veni^i temporar sau !n tranzit, pot conduce auto vehicule pe drumurile publice din Republica Populara Romina daca sint posesori de carncte de conducere Internationale eliberate de autorita^ile competente ale sta-

Marcaje pentru iesirea dm Bucuresti pe soselele na^ionale / pentru Sos. Bucuresti-Ploiesti (prin Baneasa) / a) pentru Sos. Bucuresti-Ploiesti (prin Buftea) >. pentru $os. Bucuresli-Buzau (prin UrZ1ceni) 3. pentru Sos. Bucuresti-Caldrasi 4. pentru Sos. Bucuresti-Oltenita 5. pentru Sos. Bucuresti-Giurgiu f>. pentru Sos. Bucuresti-Alexandria 7. pentru Sos. Bucuresti-Pitesti (t5 blite de Aceste marcaje sint asezate pe strazi ? x la mter.ectH (tabhf riiloare galbena).
T R A S E E DE AUTOBUZE SI AUTOGARI IRTA

(legaturi auto cu provmcia)

intreprinderea regiouala tran.porturi auto Bucuresti (IRTA) - Sir. Svaiaru, Preda, 5 - tel. 23.30.M 1350Autobaza calatori Bueuresti - So.. Vulor, 40 - tel. 23.U.5U Autogara Central* Deserve? te

Calea Victoriei, 2 - tel. 13.36.42

cursele de atobu.e

ri,n. Vilcea

(178 km); - - DraganesU

{&l

C3 LsSu Snagov'-Sat; Bucuresti

i (100 km);

km)- Bucuresti - Balasoem (33 km), Autogara Filaret - Gara Filar*' ^ e curscle de autobuze de

- Hotarele (132 km)

249
248

/'r<: (32 km), prin Tigdnesti (28 km); Bucuresti Cdciulati (20 km), ' prin Balotesti; Bucuresti Peris-Gard (28 km) Taril'ele pentru calatori se percep pe loc si pe zone din 5 in 5 pina In 100 km; apoi se maresc la 10 km. Pentru bagaje pina la 15 kg nu se (imTop taxe. Depasirile de greutate se taxeaza diri 10 in 10 kg pe zone t l m 30 in 30 km. Antobaze pentru marfuri: nr. 1 Sos. Armatei Sovietice, 6365 .-/. 11.43.14 si 12.56.50; nr. 2 $os'. Giulesti, 153 tel. 17.13.11 si 17.20.16; nr. 4 Str. Epical, 34 tel. 23.05.00 si 23.23.80; nr. 5 .S'tr. Dined tefan, 44 tel. 23.11.01 si 23.94.60; nr. 6 Str. < Inlmcet, 68 tel. 18.06.69

STAJII
Autogara centrala I.R.T.A.,

SI

AGENTII

DE

VOIAJ

C . F . R.

Statii C. F. R. Bucuresti Nord: Cai de acces prin B-dul Dinicu Golescu (tramvaie 12; autobuze 32, 33; troleibuze 81, 85) sau prin Calea Grivitei (iramvaie 6, 10, 15, 24, 26, 27; autobuze 32, 33, 38; troleibuze 81, 85); Tllefoane: seful sta^iei 17.13.87; reclamatii 17.05.56; infornm|ii 17.20.30 17.20.37 17.20.38 17.20.39 17.07.28
Case de bilete, bagaje i mesagerii in trafic local $i international, Uepozite de I I . I K H J C de mina, sali de a^teptare clasa 1 i 2, sali de a^teptare pentru mame i ' " I ' i i , birou de i n f o r m a t i i , oficiu telefonic urban i interurban, oficiu P.T.T.R. i 1 BC, punct farmaceutic, librarie, frizerie, chio^curi cu ziare^i reviste, restaui ml r, bufete etc. Sosiri si plecari spre toate ora^ele din ^ara si strainatate in vagoane-clasa si i l i - i l o r m i t cu t r e u u r i directe sau de legaturil.

Bucuretsti Giurgiu Bujoru (104 k m ) ; Bucuresti Scarifoara (41 km), prin Hotarele; Bucuresti Mdndslirea (91 kin), prin Oltenifa; Bucuresti Izvoarele (48 km), prin Hntarele; Bucuresti Vidra (22 km) Gostinari (34 km) Mironesti (40 k m ) ; Bucuresti Vidra (22 km) Gostinari (34 km) Prundu (44 km); Bucuresti Oltenita Greaca (95 km); Bucuresti Chirnogi (61 km) Autogara ,,Grivita Rosie" B-dul Bucurestii Noi, 85 tel. 17.64.09 Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucuresti Cosoba (22 km); Bucuresti Ghergani (31 km); Bucuresti Trestieni Draganeasa (34 km); Bucuresti Dobra (47 km); Bucuresti Brezoaia (30 k m ) ; Bucuresti Romtnesti (45 k m ) ; Bucuresti Poiana (40 k m ) ; Bucuresti Vinatorii Mid (64 km); Bucuresti Lunguletu (33 k m ) ; Bucuresli Pollogi (45 km), prin Lunguletu; Bucuresti Ur$i (191 km), prin Pitesti (109 km) Autogara ,,23 August" Gara de Est (Obor) tel. 11.04.95 Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucurepti Amara (125 km), prin Urziceni (53 km) si Slobozia (116 km); Bucuresti Buzdu( 108 km), prin Urziceni (53 km) Zdrnesti Sldnic (127 km); Bucuresti -- Calarasi (123 km), prin Fundulea si Lehliu; Bucuresli Ulesti (61 km), prin Cosereni; Bucuresli Rddulesti (53 km), prin Fierbinti; Bucuresti I.C. Frimu (58 km); Bucuresti Giurgeni (163 km); Bucuresti Reviga (107 km) Autostatia Baneasa Sir. Girlei, 2 tel. 17.04.28 Deserveste cursele de autobuze de pe traseele: Bucuresti SnagovSat =38 km), prin Sdftica-Tincdbesli; Bucuresti Balotesti Sanatoriu (17 km); Bucuresti Tincdbesti (20 km); Bucuresti Snagov
250

Bucuresti Basarab: Cai de acces prin B-dul Basarab (tramvaie 2, 12) K I I I I prin Calea Grivifei Podul Basarab (tramvaie 6, 10, 24, 26, 27 ; n u l o b u z 35); Telefoane: seful statiei 17.01.1013948; informa^i IT.01.10/2127
Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc. Sosiri si plecari de trenuri !n direc^ia Rosiori, Pitesti, Buzau, Braila si Galati.

Bucuresti Baneasa: Cai de acces prin Sos. Baneasa (troleibuze 81, 82); Trlcjoane: seful statiei 17.07.08; informa^i 17.01.10J3536; I..ill. 10 J35'.37; 17.01.1012027
( u s e de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc. Sosiri $i plecari de trenuri in direc^ia Constanta si Calarasi.

Bucuresti Obor: Cai de acces prin B-dul Gheorghe Dimitrov (tramvaie 7,1-1, 26, 27), troleibuz 55; Tele/on 11.07.42
t'asc de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc. Snsiri si plecari de trenuri in direc^ia Ciulni^a, Calarasi fi Constanta.

251

Titan: Cai de acces prin B-dul Muncii (tramvaie 23, 24); 21.70.54

Telfjnni

cu: Atena, Beigrau, AJti.***, Moscova, Odesa, Paris, Praga, Sofia, Viena, Varsovia, Zurich, orasele deservite de linii Internationale se pot asigura legaturi convenabile In lice localitate de pe glob. c- liniile interne, pasagerii au dreptul la transportul gratuit a 10 kg bagaj de - - i ~ oa v, T iar pe liniile interns ii intre 3 si 10 ani beneficiaza de o re-

Case de bilete, bagaje si mesagerii in t r a f i c local, sail de asteptare etc. Sosiri si plecari de treiiuri in direc^ia Olteni^a.

Bucuresti Progresul: Cai de acces prin Sos. Giurgiului (tramvaie /", 17); Telefon - 17.01.10/3467 Case de bilete, bagaje si mesagerii in trafic local, sali de asteptare etc. Sosiri si plecari de trenuri in direc^ia Giurgiu.

; ^; Iv liniile interne, copiii pin;\ la 3 ani s.i intre 3 s HiTfi* de 85%, respectiv 50%. Pe liuiile Internationale, copiii pina la 2 ani I l i t i * 1 2 si 12 ani beneficiaza de reducere de 9 0 % , respectiv 50%. I'.isagerii trebuie sa se prezinte la aeroport cu 30 minute inaintea orei de (ilri'iire a avionului pentru cursele interne si cu 1 ora pentru cursele iuterna^io-

Agentii de voiaj C.F.R.

Agenda de voiaj nr. 1: Calea Victoriei, 12; Telefoane: seful agenjiol 13.44.15; informatii trafic local 14.65.69; inl'ormatii t r a f i c interna^ional 14.49.61 Agentia centrala de rezervari: B-dul Republicii, 16 tel. 16.33.46 i 14.74.33 pentru linii Internationale si 15.12.54 pentru linii interne Tt'lHype 260 Amentia ,,Sabena": B-dul N. Bdlcescu, 22 tel. 15.12.26 Agentia ,,NAVROM" (Navigatia maritima si fluviala romina): / I tlul Republicii, 16 linii Internationale tel. 16.33.46; B-dul I H n i c u Golescu, 38 linii interne tel. 18.02.90

Agentia de voiaj nr. 2: Calea Grivitei, 130; Telefoane: seful agenfitf - 14.13.31; informatii 17.01.10/4200
I*a agen^iile de voiaj C.F.R. se vind bilete de calfitorie pentru intreaga (arfi 1 pentru strainatate, suplimente pentru vagoane de d o r m i t , tichete pentru Innuri cu locuri rezervate, s u p l i m e n t e peutru trenuri accelerate, abonamente dc orice fel, buletinc pentru calatorie in grupuri, bilete in circuit cu pre r e d u s , bilete speciale, bilete de calatorie turistica, o b ^ i n u t e prin O . N . T . ,,Carpa^i" etc. Iva agen|iile de voiaj C.F.R. se pot procura bilete de calatorie cu eel m u l t 10 zile inainte de plecarea trenului, iar la t r e n u r i l e cu locuri rezervate, cu 5 zikinaintc de plecarea t r e n u l u i . I^a trenurile cu locuri rezervate se pot ob^ine tichete pentru locuri de la agen^iile de voiaj C.F.R. eel mai tirziu cu 3 ore inainte de plecarea t r e n u l u i .

Agenda T A R O M din Pia^a

AEROPORTUR!

SI

AGENJN

R E Z E R V A R I

Aeroportul

international

Bam-as a :

Sos,

Bucuresti-Ploiesti tel.

17.40.40
Amenajat cu instala^ii tehnice moderne si facilita^i pentru trafic ca: hotel tranzit, restaurant, birou de schimb, oficiu postal etc. deserveste traficul aerian intern 51 international. I^iniile regulate interne exploatate de T A R O M (Transporturile aeriene romine) asigura legaturi zilnice cu orasele: Arad, Bacau, Baia-Mare, C l u j , Constanta, Craiova, Deva, Gala^i, Iai, Oradea, Brasov, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timioara, Tg. Mures i Tulcea. lyiniile interna^ionalc regulate, exploatate de: T A R O M ( T r a n s p o r t u r i l e aeriene romJne), AEROFI^OT ( U . R . S . S . ) , A . U . A . (Austria) C.S.A. (R.S. Cehoslovaca),

253

252

^______
AGENT" DE TURISM HOTELURI Oficiiil national de turism ,,CARPATI" (ONT) B-dul g-ral Magheru f tel. 14.51.60 Organizeaza: sosirea, sederea si plecarea turistilor romini In strainatate 9! ft turistilor strain! in RomJnia; calatorii turistice individuale si In grup in tarAM calatorii de studii in principalele centre de folclor si arta populara din l a t A ) calatorii pentru sporturi de iarna in mun^ii Carpa^i; excursii dc vinatoare In Carpa^i (vinat mare, ursi, cerbi, mistre^i) ; excursii de vinatoare si pescuit in Delta Dunarii; croaziere pe Dunare, in Delta si pe Marea Neagra; excursii pentru vizitarea principalelor orase si monumente ale naturii etc. ONT asigura turistilor: accesul in hoteluri si restaurante de prirnul raiiR In capitala si in principalele orase sau centre turistice; servicii dc autoturiam ( autocare, vagoane speciale si automotoare pe liniile principale interne; servk'll de ghizi si interpre^i; rezervari de locuri pe toate caile de comunica^ii interuo 91 exterue; rezervari de locuri la spectacole si manifestari cultural-sportivOi Editeaza prospecte, buletine, pliante, har^i, brosuri. Agenda ONT Bucuresti: Calea Victoriei, 100 tel. 15.74.11 al 15.19.72 Filiala ONT: B-dul Republicii, 68 tel. 14.08.00 Filiala ONT; B-dul Republicii, 4 tel. 14.72.08 .llvi-rse magazine. Hotel ,,Ath4nee palace" Oficiul national de turism. Noul sediu, din B-dul g-ral Magheru
HOT

E L U Rl

DE

CATEGORIILE

LUX Magheru, 10 -

Ambasador: B-dul g-ral tel. 11.04.40

La panei; i v o t u u ,

salon de frizerie si coafura

V*Athenee Palace: Sir, Episcopiei, 1 (col\ Calea Victoriei) tel. 14.08.99

' '

aide: B-dul g-ral Magheru, 5-7 - frf. UMM

254

X Union:

str. AMde

ItH.ALURI
de t u t u n f i divers,- ,'

DE

ALIMENTAT1E

PUBL1CA

HOTELUR,

DE

CATEGOR

A ||-a

Cismigiu: B-dul 6 Martie, 18 - tel 14 7

\7*

victoria: Calea Victnn'f!

'

r<r

^s.w^L^* 10%

, ,

*Ct,

_f^ foO JO

41M

Cerna: B-dul Dinicu Golescu, 29' - tel. 15.3464 Dunarea: Calea Grwitei, 140 ~ tel. 17 .?/) y ' Oltenia:

Alimenta^ia publica este inca tinul din domeniile in care capitala Republic!! 1'opulare Roinine este de iierecunoscut. Creterea nivelului de trai al oamenilor muncii, sporirea exigen^elor publicului cousumator, largirea bazelor de aprovizionare sint factori importanti care concura la organizarea si dezvoltarea unei largi si bine utilate retele d e restaurante, brastrii, cofetarii, bufete etc. La sfirsitul anu'ui 161, capitala tarii numara 951 unitati de alimentatie publica. Acest numar a crescut 5! este in continua crestere, pe masura ce se cladesc noi blocnri in toate cartierele orasului.

RESTAURANTE VmliiiHiiilor: B-dul g-ral Magheru, 6 8 tel. 12.82.11 Palace (cu gradina de vara) : Str. Episcopiei, 1 3 14.08.99 I l i i . u r . - M i : Calea Victorici, 36 tel. 13.44.82 u . . I. u (cu gradina de vara): Str. C-tin Milte, 4 tel. 14.46.52 II. ...I. . (grudina de vara pe lacul Herastrau) : B-dul Aviatorilor, !,!. 17.63.49 I l i n r ^ i : Sox. lancului, 32 i ..... I rn here (restaurant-berarie) : Str. Stavropoleos, S l . i t i i i r : Sir. Kuibisev, 9 ..,., (CM gradina de vara): Str. C. A. Rosetti, 1 tel. 14.02.17 < .... n i l . , (specialitate zahana ; cu gradina de vara): Splaiul Unirii,9 i . . t n i n i u : B-dul 6 Martie, 22 < .... i i u, loi i l l : B-dul 6 Martie, 13 I ..iiiin-iii: Sos. Colroceni, 9 I t c l i n Dunarii: B-dul Itepublicii, 2 l i i i . i l i n \ i l i i : Str. 30 Decembrie, 19 liini.irca : B-dul N. Balcescu, 3 liiiiiihiiiiti: Calea Dorobanti, 154

< .lulu inns: (restaurant-berarie) B-dul 6 Martie, 18

257

/( i/id

g-ral

Ma-

i. ..i.i Sir. dr. Lister, 1 ..... I . . . . . i ii k'l'adina de vara): nblirii, 92 I ' M 1 1 ii ^radina de vara): -i,, 1 - tel. 18.66.22 ' i Ici'iiHu de vara): B-dul , --7 - tel. 14.49.30 i . i c l i i n l de vara): os-

... . N. i ; . i . i : Calea Grivitei, 94 ...... ( r u grudina de vara): //, I'arcul de culturd si tel. 17.10.95 >i..|ilou: Sir. Icoanei, 2 I'Uxll; ll-diil N. Titulescu, 86 I'rx'uriil (apecialitate pescarie): II ilnl V. Hdlcescu, 9 I'rii'Artif (lorasa de vara pe maliil l u c ' i i l u i Herastrau): Parcul de ill/mil fi. odiltnd ,,Herdstrdu" I.-/ li.illlM I'nlHiiu: li-dul 1 Mai, 67 l'rc (gradina de vara): Parcul !> . nllnnl xi odihnd ,,Herdstrdu" I n,ii,ni'ii prin Soseaua Nordului) I . ' ir.M.38 I'm cu I Trandaficilor (cu gradina l v n r r t ) : Calea Dorobanli, 3 I.I r.'.-l/i.27 I'oilAvurul: Calea Victoriei, 15 llr f l|u: Calea Rahovei, 90 Wlrrlul (nil gradina de *>, .S/i'/im eel Mare, 24 tin vara):

Trrnna colonadelor (cu gradina mi'ii): B-dul Republicii, 10 I nlrrii (cu gradina de vara): I 'rt/cii \'iifdrexti, 1$ ii: B-dul Republicii, 6 ilc zi: B-dul Republicii, 15 Kt-staurautul ^Carul cu here"
259

RESTAURANT E-PENSIUNE SAU CUAUTOSERVIRHl

BUFETE

,,E X P R E S "

Bulevard: B-dul N. Balcescu, 25 Caraiman: Calea Victoriei, 116 Lipscani: Str. Lipscani, 18 Modern: Piafa Palatului Republicii (Bloc 3) Mures: Str. Lipscani, 12 Rapid: B-dul Anul 1848, 40 RESTAURANTE $1 B U F E T E I N G A R I ? l A E R O P O R T U R I

v a l : li-dul g-ral Magheru, 12 ' i < n i i n . i : B-dul Armatei Sovietice, 1 I uli. /; ilnl g-ral Magheru, 7 V . M . I /; did Gh. Duca, 1 3 \ riu: Calea Victoriei, 31 B U F E T E ,,L ACTO" HIM mi: Str. Academiei, 29; B-dul 6 Marlie, 9; B-dul It :.'.'l-25; B-dul g-ral Magheru, 2; IAURANTE IN IM P R E J U R I M I L E Dinicu Go-

Gara de Nord - tel. 17.07.11 Gara de Est (Obor) tel. 11.07.42 Aeroportul Baneasa tel. 17.40.40/32
BAR U R I

ORA$ULUI

Continental: Sir. G. G. Assan, 3 tel. 15.79.82 Melody: B-dul g-ral Magheru, 1214 - tel. 12.18.81 Restaurantul ,,Baneasa-Padure"

ll.ini'usa-padiire: Padurea Baneasa tel. 17.05.96 ll.mrasa-pod: Sos. Bucuresti-Ploiesti tel. 17.20.39 I ' m n l Privighetorilor: Padurea Baneasa
BRASERII, COFETARII

Mliina: Str. Academiei., 19; \ ..i.i ml ina: Sos. Stefan ctl Mare, 34; Vinlinsador: B-dul g-ral Magheru, ti S. Athenee Palace: Str. Episcol>n'i, I; Bucuresti Calea Victofiti, ,<}. Carpati: B-dul N. Balcescu, I Central: B-dul Anul 1848, 30; i MI.i ijjradina de vara): Str. C. A. llnxi'ili, 1; Circiilui: Sos. Stefan eel \l,nc. 83 85; Colte'i: B-dul Rei n i l i l i i - i i , 15; Delicia: Calea Grivi\:'i. 152; Dorobanti: Calea Dorolinnli, 178; Eniinescn: Str. M. Emi182; Floreasca: Str^ Bach, 4; : Anul 1848, 6; Infratirea: Dudesti, 41; Infratirea: B-dul Bucurestii-Noi (blocuri); Latina: It-dul Republicii, 01; Lamiita: /.' did 0 Marlie, 30; Levantica: Sir. 11 lunie, 42; Lipscani: Str. l.ipscdiu, 81; Nord: Str. Garii de Nord, 08; Opera: Piafa M. Kof&lniceanu, 8; Opereta: Piata TeaIriilui de operetd (bloc turn); Primaverii: Calea Mosilor, 272; Raliova: B-dul G. Cosbuc, 95; Kasaritul: Sos. Mihai Bravu, 2;
260

Terasa restaurantului ..Pescarus"

Republica: Calea Victories, 63; Scala: B-dul N. Bdlcescu, 38; Teatrului: Calea Victoriei, 52; Tineretului: B-dul 6 Martie, 11; Tosca: B-dul\ 6 Martie, 101; Trandafirul alh: B-dul g-ral Magheru, 26; Union: Plata Palatului Republicii; Universitatii: B-dul Republicii, 6: Verdun: B-dul Tolbuhin, 31; Vergului: B-dul Muncii, 11; Victoria: j Calea Victoriei, 14

i cooperatist) detine in intregime comer^ul cu ridicata si i , i n romertul cu amanuntul. Prin unitati comerciale bine aproliuli i i n r a d r n t t ' de personal c a l i f i c a t , coinertul .socialist p u m :

PAT I S ER I I

Dirste: B-dul Republicii, 15; Lihertatii: Cale.a Serban Vodci, 17; Lipscani: Sir. Lipscani, 19; Popular: B-dul 6 Martie, 15

i l i a publicului consumator produse din ce in ce mai multe, i . n n a calitate $i la pre^uri tot mai scazute, fabricate in tara. I " n i l i i n i i ani, ca urmare a ridicarii nivelului de trai al populatiei, n l simtitor vinzarile de marfuri cu amanuntul, prin unitatile 11 n i socialist. Astfel, numai in 1961 s-au vindut in capitala 711",, mai multe tesaturi de Una, cu 39,5% mai multe |esaturi de cu peste 54% mai multa incaltaminte, cu 84,2% mai multa si de peste doua ori mai multe articole cultural-sportive
MI 1959.

UNITATI

COMERCIALE

Inca din a doua jumatate a secolului a XV-lea, documentele atesta existenta la Bucuresti a unor pravalii deschise de catre diversi negustori pentru a satisface cerintele clasei stapinitoare. Un secol mai tirziu, j intr-un document datind din 13 mai 1563, se menfioneaza, intre altele, si existenta unui ,,bazar" (piata de marfuri) pe linga Biserica Domneasca. In aceasta perioada, un interes sporit pentru negot il arata nu numai j boierii, dar si manastirile care cauta sa-si j consolideze pozitiile economice, stapinind un numar tot mai mare dc pravalii 9! de mori. I,a mijlocul secolului al XVII-lea, \ia\a. comerciala a orasului este concentrata in jurul Curtii Domnesti si a ,,tirgului dinauntru" aflat Unga zidurile acesteia, de unde pornesc si drumuri cemunti. leaga orasul de celelalte tirguri si orase de la Dunare dinspre In secolul al XVIII-lea, activitatea tot mai accentuate, a mestesugarilor si a negustorilor este o marturie a adincirii procesului de descompunere a orinduirii feudale si de afirmare in viafa politica a tarii a burgheziei in devenire. Pe masura consolidarii si largirii piet,ei interne si a dezvoltarii continue a economiei de marfuri, in secolul al XlX-lea si in primele decenii ale secolului nostru apar in capitals, ca si in alte orase ale tarii, noi magazine. Nucleul comercial al orasului, cuprins altadata intre actuala Piata a tlnirii, Piata Sf. Gheorghe si Calea Mosilor, se extinde in perioada dintre cele doua razboaie mondiale spre vest, cuprinziiid o portiune a Caii Victoriei si B-dul 6 Martie. Comertul particular, anarhic, specific dezvoltarii capitaliste a farii, este insa un mijloc de saracire si spoliere a populatiei muncitoare.

i H i i ii urmatorii 6 ani, Dircctivele celui de-al Ill-lea Congres al r prevad punerea in vinzare a unei cantitati de niarfuiji de doua Mil m a i mare decit in 1959. Printre altele, in 1965, magaiinele din l.ara vor desface de 2,52,7 ori mai multa came ca in 1959, tin -I '1,5 ori mai mult lapte, de 2 "ori mai multe ^esaturi, inclusiv 11 c ( i i , de 2 2,3 ori mai multe biciclete, de circa 9,4 ori mai multe i' ii-. i i | u l a l a tarii cuprinde o vasta retea de uiiita|i comerciale univer.iliiuentare, textile, metalo-chimice etc., raspiiidite iii toate Ii M Ic, in care brigazi de buna deservire stau la dispozi^ia cumpai i l n r . S-a introdus in ultimul timp s.i este in curs de extindere i i . mill magazinelor cu autoservire. In mill 1961, Bucurestii aveau un mimar de 4.958 unitati comerciale Ml. In acelasi an, volumul vinzarilor de marfuri cu amanuntul I nmcrtul socialist s-a ridicat in capitala la peste 8,5 miliarde lei. I n l i u i e sa ^inem seama de faptul ca dezvoltarea capitalei, prin > i | ' H i i i , i unor cvartale noi de blocuri de locuin^e i a unor cartiere i dus cu sine i la sporirea corespunzatoare a numarului unita^ilor i n i n ( i i l u i de stat. In noile blocuri s-au deschis in ultimii ani ultraIn ue unitati de mare capacitate, adevarata mindrie a comertului 111st din Romiiiia. Xumai in anii 1960 1961 au fost deschise zeci de i l ' m i i magazine. I ' M la Bucuresti isi au sediul intreprinderile de comert exterior :m luat fiinta in anii regimului democrat-popular. Astazi, Rominia m i i r ( i n e relatii comerciale cu peste 80 de tari. Fata de 1950, volumul i n l u l u i exterior al tarii a crescut de peste doua ori. Numai fata ih lilHO, exporturile de masini si utilaje au crescut in 1961 cu 31%, o de noi tipuri de masini fabricate in R.P.R. intrind in listele de i n . i i f u r i exportate.

MAGAZINE

Comertul din Republica Populara Romina se dezvolta intr-un ritm viu, pe baza noilor relatii de productie, relatiile de productie socialiste, extinse in intreaga econoinie. In tara noastra a fost lichidat elementul intermediar, parazitar si exploatator, care se interpunea intre producator si consumator, realizind profituri mari. Astazi, comerful socialist

Universale-generale Bucuresti: Sir. Baratiei, 2 tel. 15.07.92 (deschis 813 si 1621) Central: Str. C. A. Rosetti, 5 tel. 15.93.12 (deschis 722, duminica 713) (are si raioane de produse alimentare)
263

262

Grivita: Calea Grivitei, 142 (<|<M. chis 7,30-21,30, inclusiv dumimV,,) Vultnrul de mare: Str. Baraliri, 31 - tel. 13.76.68 Victoria: Calea Victoriei, 17 tel. 13.54.50 (deschis 722; d u m i nica 715) Stofe, matasuri, tesaturi, pTnzeturi B-dul N. Balcescu, 2 A; B-dul N. Bdlcescu, 26 A; B-dul Bucuresli Noi (blocuri); B-dul 6 Martie, 43fa B-dul g-ral Magheru, 34 (tesatu de in si cinepa) ; B-dul 6 Martie, / fL Calea Victoriei, 25; Calea Victd*w riei, 31; os. Mihai Bravu, 16 (tesaturi de in si cinepa) ; Str. Glinka (colt cu str. Donizetti earlier Floreasca); Str. Lipscani, 36; Str. Lipscani, 38; Str. Lipscani, 57 (tesaturi de in si cinepa) ; Str. Lipscani, 64 (albituri) ; Str.. Lipscani, 88 Magazinul noutatilor: B-dul g-ral Maglieru, 13 Magazinul Ateneului Calea Victoriei, 94 Galanterie B-dul N. Bdlcescu, 24 (specializat cravate); B-dul N. Balcescu, 26 (pentru barbati); B-dul g-ral Magfieru, 3 (specializat ciorapi); B-dul g-ral Magheru, 3 (pentru barbati si femei); B-dul g-ral Magheru, 34 (Piala Romana) (pentru barbati si femei); B-dul 6 Martie, 1 (pentru barbati si femei); B-dul 6 Martie, 18 (specializat cravate) ; B-dul Anul 1848, nr. 24 (pentru barbati); Calea Victoriei, 14 (specializat tricotaje pentru femei); Calea Victoriei, 56 (pentru barbati); Calea Victoriei, 89 (specializat camasi-cravate) ; Calea Victoriei, 93 (speciajizat ciorapi) ; Str. Academiei, 2 bis (pentru barbati si femei); Calea Grivitei, 162;

I . Briand, 11 (specializat tricotaje pentru femei) ; Sir. Lipscani, 37 i i - i i barba$i si femei); Sir. Lipscani, 40 (pentru barbati); 'ii Lipscani, 41 (specializat tricotaje pentru femei); Sir. Lip", 45 (pentru femei); Str. Lipscani, 50 (specializat camasi. < ! < ) ; Str. Lipscani, 69 (pentru femei); Str. Lipscani, 84 (pentru I i n l>a(,i si femei) ; Favorit (specializat palarii pentru barbati si femei); I'nilii Teatrului de opereta (blocul turn) B-dul g-ral Magheru, 1 3; Mioiira: B-dul JV. Balcescu, 36 (specializat tricotaje pentru femei);
Confectii

III

/>' </K/ N. Bdlcescu, 34 (pentru femei) ; B-dul Bncurestii Noi, 11 (blocuri) (pentru barbati, femei, copii) ; B-dul G. Duca, 3 (pentru barl i . i l l , femei, copii) ; B-dul Muncii, 90 (blocuri) (pentru barbati, femei, n | i i i i ; Calea Ferenlari, 72 (pentru barbati, femei, copii) ; Calea Grivitei, III Ipentru barbati si femei) ; Calea Victoriei, 21 (pentru barbat.i, femei, Oopii); Calea Victoriei, 33 (pentru barbati si femei); Calea Victoriei, 61 I" ''ializat confectii la ultima proba) ; Sos. Mihai Bravu, 1 (pentru l.;irliati si femei); Str. Academiei, 1 bis (specializat blanuri) ; Str. Lipsnuii, 55 (pentru barbati, femei si copii) ; Confectia (pentru barbati, IVinei, copii) ; Calea Victoriei, 28; Calea Victoriei, 112 (specializat ronl'ectii pentru tiueret) ; Elegant (pentru barbati si femei): B-dul A'. Bdlcescu, 17, Modern: B-dul 6 Martie, 8

Noul magazin de coufec^ii din cartierul Floreasca

265

Articole de sport-foto-muzica Magazine ,,Romarta"

B-dul Republicii, 14 (cosmetice, parfumerie, tricotaje, lenjerie, electrice, portelanuri) ; Calea Victoriei, 54 (incaltaminte barbati i femei) ; Calea Victoriei, 60 (tesaturi bumbac, lina, matase, cont'ectii barbati, incaltaminte); Calea Victoriei, 62 (tesaturi, matase, lina); Calea Victoriei, 64 (tricotaje, marochinarie, parfumerie) ; Calea Victoriei, 66 (galanterie, tricotaje barbati); Calea Victoriei, 68 (tesaturi matase)

'LI'-I

j-vv.

__

ializat articole foto); Lipscani, <ift, 9 (specializat loioj; Str. UK. ^,^ , .. f. i , M (specializat materiale sportive) ; Melodia: B-dul g-ral Magtien. //; Muzica: Str. A. Briand, 11; Romania: Calea Victoriei, 48

Mobile tncaltaminte
N. Bdlcescu, 32 (pentru barbati si femei) ; B-dul Bucurestii Noi i (blocuri) (pentru barbati, femei si copii) ; B-dul g-ral Magheru, 35 (pentru barbati si femei) ; B-dul 6 Martie, 5 (pentru barbati si femei) ; B-dul Muncii, 90 (pentru barbati si femei) ; Calea Ferentari, 72 (pentru barbati, femei si copii) ; Calea Grivitei, 153 (pentru barbati si femei) ; Calea Victoriei, 20 (pentru barbati si femei) ; Calea Victoriei, 77 (pentru barba$i si femei) ; Piata Palatului Republicii (blocuri) (pentru barba^i si femei) ; Str. Aristide Briand, 20 (pentru barbati si femei) ; Str. Lipscani, 30 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 41 (pentru barbati) ; Str. Lipscani, 34 (pentru copii) ; Str. Lipscani, 45 (pentru barbati) ; Str. Lipscani, 47 (pentru femei) ; Str. Lipscani, 56 (pentru barbati, femei si copii) ; Str. Lipscani, 78 (pentru barbati, femei si copii) ; Calea Grivitei, 84 (specializat incaltaminte din cauciuc) ; B-dul Schitu Magureanu, 6 (I ilnl Anul 1848, 18; B-dul Banu Mania, 2; B-dul Bucurestii Noi f l i l n r i t r i ) ; B-dul Gh. Dimitrov, 95; B-dul 6 Martie, 36; B-dul 'Muncii, III! (hlocuri); Calea Grivifei, 99; Calea Grivitei, 150; Calea Mosilor, 145; 1'iili'u Victoriei, 89; Piata Gdrii de Nord (bloc A); Str. 30 Dccernfcri'd, 62; Str. Doamnei, ' 16-18; Sir. Al. Sahia, 31; Caminul: Piata ,\nizei (mobilier, covoare)

Stofe de m o b i l e , covoare, articole de t a p i t e r i e Calea Victoriei, 45 A; Str. Lipscani, 67; Calea Grivitei, 149 [Articole electrice si de menaj
It-dul Anul 1848, 3; B-dul Anul 1848, 35; B-dul Bucureslii Noi (litwuri); B-dul 30 Decembrie, 16, 114; B-dul G. Cosbuc, 5; B-dul I . . Duca, 11; B-dul Libertdtii, 6; B-dul g-ral Magheru, 43; B-dul I Mai, 171; B-dul Muncii, 90 (bloc A 3); Calea Grivitei, 119; Calea Noul magn zhi ,,C&minul" din Pia<a Amzei

Articole si jucarii pentru copii

'

B-dul Bucurestii Noi (blocuri) ; B-dul g-ral Magheru, 3; Calea Ferentari, 72; tjioseaua Miliai Bravu, 2; Str. Lizeanu, 2; Trei ursuleti: Str. Doamnei, 9; Tandarica: Str. Lipscani, 58; La doi iepurasi: Str. Lipscani, 20; Lumea copiilor: Sir. Lipscani, 69; Magazinul copiilor: Calea Victoriei, 32-34; Motanvl incaltat: Calea Victoriei, 23; Aschiuta: Calea Grivitei, 342

Articole cosmetice si de parfumerie

B-dul Anul 1848, 16; Str. Academiei, 25; Str. Lipscani, 60; Calea Victoriei, 26; Cosmetica: B-dul 6 Martie, 5; Crinul: B-dul g-ral Magheru, 1; Garofita: Calea Victoriei, 61; Ghiocelul: B-dul N. Bdlcescu, 22; Liliacul: Calea Victoriei, 68; Trandafirul: Calea Victoriei, 26; Violeta: B-dul N. Bdlcescu, 2

Articole de marochinarie
B-dul N.^Balcescu, 25; B-dul G. Duca, 2-4; scani, 68
266

Peseta: Str.

Lip267

Ferentari, 72; Ferometal: Calea Mosilor, 207; Calea Rahovei, 105, 200, 316; Calea Victoriei, 122; Electrocasnica: B-dul Anul 1848, 6; Electroiclmica: B-dul g-ral Magheru, 33; Sos. Armatei Sovietice, 14; Sos. lancului, 60; Sos. Mihai Bravu, 10; Sos. Pantelimon, 4; Plata Amzei, 10; Str. Academiei, 4 (radio-televizoare) ; Sir. Academiei, 5 (i'rigidere, masini de cusut) ; Str. Aristide Briand, 5; Str. aviator Belter, 4; Str. Ceaikovski (bloc 25) (Cartier Floreasca) ; Calea Grivitei, 342 (radio-televizoare) ; Str. 13 Decembrie, 2 (radio-televizoare) ; Str. Lipscani, 98100; Str. Stavropoleos, 8; Plata Palatului Republicii (articole din mase plastice) ; Tehnometal: Calea Victoriei, 39 A; B-dul 6 Martie, 10; B-dul N. Balcescu, 22; Calea Grivitei, 154; Sos. Mihai Bravu, 24 (deschis zilnic 7 21; duminica 812)

anal: B-dul N. Balcescu, 26; Maga< I I H I | de articole si decoratiuni inten d , u r : Calea Victoriei, 26; Magazinnl cxpozitie al Fondului plastic: II <lnI g-ral Magheru, 22; Miorita: iS'lr. A. Briand, 1

Ceasuri-Bijuterii
ll-dul K-ral Magheru, 5; Calea ^u,* . V.V/oriei, 22; Sos. Mihai Bravu, I 1

Auto-moto-accesori i
Sos. Armatei Sovietice, 4; Str. Doamnei, 14 (accesorii-inoto) ; Str. Lipscani, 102; Piata Garii de Nord; Automoto: B-dul g-ral Magheru, 22

Articole pentru fumatori

B-dul Anul 1848, 36; B-dul N. lldlcescu, 16; B-dul g-ral Maheru, 1-3; B-dul g-ral Magheru , ll-dul g-ral Magheru 22; B-dul <i Martie, 8; Tutunul: Calea Victoriei, 94

nil 11
t H N 0M t I A I

Articole de artizanat, decoratiuni interioare

Arta popular;!: Calea Victoriei, 118; Piata Palatului Republicii (bloc 6); Calea Victoriei, 91; Artarom: B-dul g-ral Magheru, 2; Arti-

Magazine alimentare generale

Calea Magazinul ,,Tehnometal" d in Victoriei

Magazinul ,,Electrotehnica" din B-dul g-ral

Comaliment: B-dul g-ral Magheru, 30; Piata Amzei, 15 Alimentara: 'B-dul Anul 1848, 20; B-dul Bucurestii Noi (blocuri); B-dul Bucurestii Noi, 151; B-dul 30 Decembrie, 18; B-dul G. Duca, 35; B-dul 1 Mai, 126; B-dul Maresal Tolbuhin, 108; B-dul Muncii, 90 (blocuri); B-dul Muncii, 152; Calea Dorobanti, 174; Calea Ferentari, 2; Calea Ferentari, 72; Calea Floreasca, 120; Calea Grivitei, 411; Calea Grivitei, 115; Calea Rahovei, 415; Calea erban Vodd, 1; Calea Victoriei, 143; Calea Victoriei, 73; Sos. Mihai Bravu, 1; B-dul Republicii, 26; os. Mihai Bravu, 221; Str. Apolodor, 2; Sir. aviator Seller, 9; Str. Brezoianu, 60; Str. Cauzasi, 1; Str. C. A. Rosetti, 26; Str. Ceaikovski (bloc 204); Str. Decebal, 1; Str. Glinka, 53 (Cartier Floreasca); Sir. 11 Junie, 51; Str. Llnariei, 98; Str. Vasile Lascar, 129

Magazine alimentare cu autoservire 1

Modern: B-dul 6 Martie, 85; Calea Grivitei, 170174; Plata Teatrului de operetd (blocul turn); Plata Kogdlniceanu, 1; Str. Cristian Tell, 13; Bitolia: Str. Bitoliei, 1 (deschis 7 22, inclusiv duminica) ; 1 Mai: Sos. Stefan eel Mare, 118; Unic: B-dul N. Balcescu, 33 (deschis 7 22, inclusiv duminica)

Mezeluri, brtnzeturi, delicatese

$tr. C. A. Rosetti, 15; B-dul Gh. Dimitrov, 106; B-dul 1 Mai, 127; Str. C. . Biloliei, 2; B-dul Republicii, 59; Calea Floreasca, 205; Calea Str

269
268

Fructe si legume Aprozar: B-dul N. Balcescu, 2; B-dul Bucurestii Noi, 149 (blocuri); B-dul g-ral Magheru, 43; B-dul 6 Martie, 7; B-dul Muncii, 90 (blocuri); Calea Ferentari (blocuri); Calea Rahovei, 203; Sos. Stefan eel Mare, 152; Str. Academiei, 9; Str. Batistei, 9; Str. Ceaikovski (bloc 205), (Cartier Floreasca); Str. Glinka, 53 (Cartier Floreasca); Str. Stirbei Voda, 17; B-dul Dinicu Golescu (bloc 3); Plata Teatrului de opereta (blocul-turn) (magazin cu autoservire)

'i "/As-

Dulciuri-Cafea
B-dul Anul 1848, 34; B-dul N. Balcescu, 3 5 (bombonerie); Str. Bitoliei, 2; B-dul 1 Mai, 63; B-dul 6 Martie, 15; B-dul 6 Martie, 23; Calea Rahovei, 107; Calea Victoriei, 33 (bombonerie) ; Calea Victoriei, 45; Sos. Mihai Bravu, 6; Str. Batistei, 5; Str. Mihail Eminescu, 17; Str. Vasile Lascar, 111; B-dul g-ral Maghtru, 12; Calea Victoriei, 114; Str. Beloiannis, 8

Bauturi
B-dul 1 Mai, 208; Calea Rahovei, 24; Calea Serban Voda, 266; Sos. Ste/aw eel Mare, 18; Str. arh. Mincu, 1 Magazinul ,,A.rt;i popular!" Grivitei, ISO (deschis 7 22, inclusiv duminica) ; Sos. Mihai Bravu, 4; Calea Victoriei, 75; Str. Academiei, 4; Str. Academiei, 26; Str. Batistei, 1; Str. Halelor, 7; Str. Alex. Sahia, 56; Avintul (specializat mezeluri si conserve de carne): B-dul Republicii, 23; Mistretul (specializat niezeluri si conserve de came): Plata M. Kogalniceanu, 8 (deschis 7 22, inclusiv duminica) Conserve si preparate din peste Noul magazin alimentar cu autoservire ,,UnicM

Delta Dunarii: B-dul g-ral Magheru, 3234; Str. Beldiman, 2; B-dul 6 Martie, 5 Produse lactate

B-dul Bucureslii Noi (blocuri); B-dul Hrislo Bolev, 10; B-dul Muncii, 90; Calea Dorobanti, 170; Calea Plevnei, 5; Sos. Cotroceni, 17; Sos. Mihai Bravu, 145; Str. Batistei, 5; B-dul Dinicu Golescu, 2125; Str. Glinka, 53 (earlier Floreasca); Str. 11 lunie, 22; Str. Viitor, 117; Miorita: Piata M. Kogalniceanu, 8 (deschis 7 22, inclusiv duminica) si B-dul An'ul 1848, 8 Produse conservate prin frig
271 270

Polar: B-dul g-ral Magheru, 3234; B-dul Muncii, 102

Produse ,,Gostat"

,. Pl.

Produse apicole B-dul N. Balccscu, Sir. 30 Decembrie, 6220; Calea Grivifei, 286; Plata Kogdlniceanu, 5;

Florarii B-dul Republicii, 15; Calea Plevnel, 5 7; Plata Teatrului de opereta (blocul-turn); Plata Amzei, 26; Plata Hie Pinlilie; Plata V. Kuibisev, 5; Plata Romano,; Plata Palatului Republicii (blocurl); Plata'RoseM, 5; Str. 30 Decembrie, 33; Codlea: B-dul N. Balcescu, 7; Horticola .,1 Mai"' Splaiul Unirii, 4 Magazine ,,Consignatia" Calea Grivitei, 153; Calea Mosilor, 368; Pasajul Vilagros; Str. Bdrafiei, Sir. Doamnei, Str. 47; Edgar Quinet, 13 19; Str. Dobrogeanu-Gherea, 8; Str. Cretulescu, 4;

Noul roagazin de articole de meiiaj din Pia^a Amzei

Hie Pintilie: Str. Berzei Una din celc mai vechi pictc din capitala. Prevazuta cu hala. 1 Mai: n-dul 1 Mai

7 Noiembrie: B-dnl 1 Afni

Pia^a are i halfi.

Obor: Str. Cimpul Mosilor

PIETE ALIMENTARE

Colentina: $os. Armatei Sovietice Cringasi: Calea Cringasi 30 Decembrie (Amzei): Plata Amzei Dorobantilor: Plata Dorobantilor Dudesti-Cioplea: Calea Dudesti Elefterie: Splaiul Independentei Emilia Irza: B-dul Land Tel (Podul Elejterle)

Una din cele mai moderne ^i mai mari hale din sud-estul Europei, terminata in 1946. Camere frigorifere de 8 000 m 8 , cu o capacitate de 400 vagoane alimente, amenajate in u l t i m i i ani. Progresul: Sos. Glitrgiului Parcul Rahovei: Calea llahovel Puisor: Calea 13 Septembrie Traian: Calea Calarasllor (colt cu Str. Pia^a are i hala. Traian) (Parcul lialiova)

M. Dminescu: Str. Mihail Eminescu (colt cu Str. Aurel Victim) 16 Februarie: Piata 16 Februarie Ferentari: Calea Ferentarilor
Coustruita in 1947, o data cu bloeurile de locuinfe.

Unirii: Plata Unirii A doua pia(a din capitala, in ordinea importan;ci, prcvazuta cu hale de mare capacitate.

Vasile Lascar: Sir. Vasile Lascar (Gemenl) Vitan: Calea Dudesti lu incinta 51 in imediata apropiere a pietclor functioneaza unitati comerciale de stat pentru produse alimentare, textile, metalo-chimice i articole de uz casnic, precum i unitati de alimentatie publica.
273

G. Cosbuc: B-dul G. Cosbuc (Antrepozite) Grivita Rosier Calea Grivitei

272

I N T R E P R I N D E R i DE STAT PENTRU COMERT EXTERIOR

Agroexport: Sir. Ion Ghica, 2 tf.l. 13.92.94 Cartimex: Sir. Aristide Briand, 1418 lei. 16.19.10 Chimiinport: B-dnl Republicii, 10 lei. 16.06.36 Kxporllemn: Plata Rose.tti, 4 tel. 14.79.90 Fructexport: B-dnl g-ral Maghern, 1 lei. 16.10.0(1 Industrialexport: Sir. Gabriel Peri, 2 tel. 14.18.80 Masininiporl: Sir. M. Eminescu, 10 tel. 12.65.20 Mas inexpert: B-d(d g-ral Magheru, 7 Metalimport: B-dul (i Marlic, 42 lei. 1S.34.-33 Mineralimportexport: Str. G.G. Assan, 3 Petrolexport: B-dnl 6 Marlie, 42 lei. 15.70.11 Prodexport: Sir. Gabriel Peri, 5-7 lei. 16.16.60 Rominoexport: Piala Rosetti, 4 tel. 16.41.10 Tehnoimport: Str. Doamnei, 5 lei. 13.10.20 UNITATI DE DE Intreprinderea-canal-apa-Bucuresti (ICAB): Sir. C-tin Mills, 8 li'l. 13.28.10. Inchideri-deschideri tel. 13.28.10; pentru sesizarea iinor defecf,iuni constatate la reteaua de c^nalizare sau de racordare a minalizarii lei. 11.29.77; pentru lucrari de vidanjare tel. l'i.71.45; gospodaria canalizarii Sir. Slefanescu Assan, 26; pentru M.injarea unor defectiuni survenite la reteaua de apa (conducte, guri ilr apa, bransameiite, control, instalatii interioare etc.), cetajenii se |inl. adresa: raioanele ,,1 Mai" si ,,30 Decembrie" lei. 12.41.35 (Sos. Sli'/nii eel Mare, 112); raioanele ,,Tudor Vladimirescu" si ,,23 August" tel. 22.00.75 (sir. Th. Speranta, 51); raioanele ,,V. I. Lenin" si ,,N. Balcescu" tel. 23.83.60 (calea Rahovei, 148); raioanele ,,Grivita Itosie" si ,,16 Februarie": B-dul N. Titulescu, 129 tel. 18.42.75; ilrl'cotiuuile la contoare pot fi sesizate indil'erent de raion si la teleIn.mele: 13.80.07 sau 16.61.30 (grupa contoare). Cetatenii se pot adresa ICAB-ului la telefoanele amintite, intro orele 7 si 15. De la orele 15 la 18 se primesc reclamatii numai la tel. 13.80.07 sau 16.61.30 interior 15 Intreprinderea ..Coinbuslibilul" Bucuresti: Str. /. Vidii, 13 lei, l';.!>0.22 Intreprinderea de distributia gazelor Bueurejli: Calea Vicloriei, 56 /</. 14.76.00 Intreprinderea de salubritate Bucuresti (ISB): Calea Plevnei, 80 tel. 15.60.00; subunitati: B-dul Alex. I. Cuza, 105 tel. 27.10.98; Str. Fierari, 26 A tel. 11.96.46; Sos. Panteliimn, 27 tel.12.32.08; Calea Serban Voda, 186 tel. 23.99.27; Calea Ferentari, 123 tel. 23.51.70; Sir. B. Buicliu, 5 tel. 15.21.75 Intreprinderea de spalatorie, curatatorie, boiangerie . iSulYmil Sir. dr. Clinciu, 3 tel. 14.63.11; dintre unitatile principale citam: central nr. 1: Piala Palalului R.P.R. (bloc 2); centrul nr. 2: G. Coshue, 2; centrul nr. 4: Sir. Vasile Lascar, 142; centrul nr. 44: Calea Mosilor, 8S; centrul nr. 42: Str. C. A. Rosetti, 26; centrul nr. 16: Sir. Mendeleev, 6; centrul nr. 16: Sir. N. Beloiannis, 7 Intreprinderea pentru colectarea metalelor: Sir. Th. Aman, 4; Depozite de colectare: nr. 1 Sir. Glucozei, 87; nr. 2 Sos Baicului, 16; nr. 3: Calea Alexandriei, 9; nr. 4: B-dul Bucureslii Noi, 145; nr. 5 Sos. Giurgiului, 144; nr. 6 Calea Dorobanli, 126; nr. 7 Splainl Independenlei, 294; nr. 8 Sir. Cantemir, 55; nr. 9 Sos. Mihai Bravu, 180; nr. 11 Sir. Pulsar, 18; nr. 12 os. Cotroceni, JiO; nr. 13 Calea Alexandriei, 144; nr. 41 Sos. Oltenitei, 194; nr. 15 B-dnl Ion Sulea, 8 Inlreprinderea poligrafica ..Gutenberg": Sir. 30 Decembrie, 40 tel. 13.69.59 (imprimate diverse, carfi de vix.ita, legatorie de carti) ; dintre unitatile principale citam pe acelea din Str. Edgar Quinet, 15; Sir. 13 Decembrie, 5; Sir. Pompiliu Eliade, 2 (Piata Kogdlniceanu) Intreprinderi prestari servicii manuale: Str. Berzei, 25 tel. 14.97.10 14.85.35; pentru mutari de mobilier, incarcaturi descarcari de marfuri, ambalari lei. 21.51.67 21.36.12 12.62.27 12.69.87 15.91.94; pentru curafat geamuri si i'erestre, curatat si lustruit ]>ardoseli de orice fel, repara^ii de parchete, zugruveli, vopsitorii in ulei etc. lei. 16.4S.50 14.85.35; peatru reparatii si montari de

S E R V I R E

POPULATIE

O larga si bine organizata refea de unilati de deservire asigurJ populafiei din capitals satisfacerea diverselor cerinte gospodaresti sau n uiKir prestajii de serviciu. Numfirul acestor unitati, de stat sau cooperatiste, raspindite in toate carlierele orasului, a crescut mult in ultimii ani, peiitru a lace i'ata necesilalilor sporile ale populafiei, Administratia Asigurarilor de stat (ADAS): Directia Genera 14: Sir. Smirdan, 5 -- tel. 13.03.58; Directia regionala Bucuresti: Sir. 1. 7 Gliica,7 lei. 13.66.43; Directia orasului Bucuresti: Str. Ion Chi en, - tel. 16.61.04 Inspectorate raionale ADAS: raiouul ,,30 Decernbrie": Sir. Roma, 7 - tel. 11.84.76; raionul ,,i Mai": Sir. Spalarului, 49 tel. 12.24.08; raionnl ,,23 August": B-dnl F.I. Tolbuhin, 55 tel. 21.21.72; raionul Tudor Vladimirescu" :Str. Negru Voda, 16 lei. 21.72.00; raionul ,;i\. Balcescu": Sir. Jiibescu Voda, 16 tel. 15.11.57; raionul ,,V. I. Lenin": Sir. Baleriilor, 33 lei. 16.72.66; raionul ,,16 Februarie": Sir. Popa Tatu, 35 tel. 16.48.97; raionul ,,Grivita Rosie": B-dul Banu Mania, 9 tel. 17.26.66 Centre de comenzi pentru butelii aragaz: Sir. 11 Itmie, 46 lei. 23.29.10 - 23.88.90 23.84.60 (pentru raioanele ,,V. I. Lenin", N. Bllcescu ", ,.1 Mai", ,,Tudor Vladimirescu"). Sir. Caransebea, 15 - tel. 27.10.10 - 17.72.00 (pentru raioanele ,,30 Decembrie", ,,16 Fehruarie", ,,Grivita Rosie", ,,1 Mai") .,Gliidul capitalei" (pentru informafii privind strazile orasului lei. 14.70.45)
274

275

sobe de teracota lei. 21.51.67; penlru lucrari tie cosorit, curfil.m si desfundari de sobe tel. 15.63.82 15.76.40 17.67.41 11.85.25; pentru lucrari fotografii artistice pe placi de portelan ll emailate, retusari de fotografii, reconstituiri de tablonri 51 iotogratlH - tel. 16.48.50 Intreprinderea de distribuire a energiei electrice BUCUFONI) (IDEB): B-dul IMai, 41 tel. 18.08.00; serviciul dcranjannoiilf electrice in retea - let. 18.23.40 17.29.53; plata perilru eonsimml energiei electrice la casieriile situate in: B-dul 1 Mai 41 43 ( p e n l r u raionul ,.30 Decembrie") tel. 18.08.00/205; B-dul liepulilicii, 2m (pentru raionul Tudor Vladimirescu") -- tel. 18.08.00/229; Soil Miliai Bravu, 27 (pentru raionul ,,23 August") tel. 18.08.00/230; Str. Mihail Eminescu, 156 (j'entru raionxil ,A Mai") t e l . 12.50.60; Str. Sabinelor, 94 (pentru raionul ,,V. I. Lenin") tel. 23.90.00; Sir. II lunie, 18 (pentru raionul ,,N. Balcescu") tel. 23.25.03 Calea G'rit'ilei, 19i8 (pentru raioanele 5I10 FeLruarie" si ,,Grivita Rosie") Inlreprinderea regionala de transporturi auto Bucuresti: unituu Ac reparatii automobile si motociclete: B-dul A7. Titulefcu, 171 tel. 17.31.51; Str. Fabrica de diilrituri, 1517 - tel. 23.22.20; So*. Struuleyti, 1 tel. 17.60.10/1354 Intreprinderea metalurgica inlretineri si reparatii: Calea Raliovci, 54 tel. 13.30.48 Studio foto (studio si laboiator pentru fotografii artistice): li-dul Scliitu Mdgiireaitu, 4 tel. 14.80.24 Cooperative mestesugaresti Arta si precizie: Str. 30 Decembrie, 13 tel. 15.60.53 (specific: ceasornicarie, reparatii de bijuterii) ; dintre unitafile principale citam: centrul n. 4 B-dul N. Balcescu, 26; centrul nr. 5 B-dul Republicii, 39; centrul din Piata Palaluhii Bepublicii; centrul din Calea Viclorei, 25; centrul din Str. 30 Decembrie, 50. Avintul imbracamintei: (specific: croitorie si lenjerie, remaiaj, stopaj, reparatii confectii); dintre unitatile mai importante citam: unitatea din Piata Gdrii de Nord; unitatea din Str. Stirbei Vodd, 16. unitatea din B-dul Dinicu Golescu, 9; unitatea B-dul Bucurestii Noi (Bloc 5). Cooperativa blanarilor: Str. Sj. Aposloli, 34 tel. 15 55 10 (specific: confectionare si reparatii de blaiiuri) ; dintre unitatile principale citam: centrul nr. 2 Str. Lipscani, 19; centrul nr. 23 Str. Academiei, 27; centrul din Sir. Collei, 2; centrul din Str. 30 Decembrie, 32 Casa de mode: Str. C. Exarcu, 1 tel. 15.78.04; dintre unitatile principale citam: centrul din Calea Victoriei, 18 (confectii femei) ; centrul din Calea Victoriei, 112 (confectii barbafi); centrul nr. 3 (de lux) Calea Victoriei, 128 tel. 15.26.92; centrul nr. 4 (de lux) B-dul general Magheru, 39 tel. 12.56.75; centrul nr. 5 (de lux) Calea Victoriei, 134 tel. 15.26.92; centrul din Str. Doamnei, 3 Arta incaltamintei: Calea Mosilor, 239 tel. 12.25.00 (specific: comenzi si reparatii de incal^amiiite) ; dintre unitatile principale
276

rrntrul nr. 7 Calea Victoriei, 52; cenlrul nr. 1 li-dul Toli i , !>!; centrul nr. 31 Calea Floreasca, 117 (pentru incaltaminte ira) ; centrul din Str. Viitor, 117; centrul din Str. Tunari, 85 l i i n i i i nou (specific croitorie, lenjerie); dintre unitatile mai impori' i-iiiim: unitatea din Str. Kuibtfev, 7; unitatea din Plata Kogalu i i i , 3; unitatea din Piata 7 Noiembrie, 1: unitatea din Str. Carol / ' i i r i / i i , 111; unitatea din Str. M. Eminescu, 172. I iiuifjrafia populara: Str. Cvltei, 9 tel. 15.52.66 (specific: I'otogratii, fliliicopii); dintre unitatile principale citam: unitatea nr. 8 Sir. ' '"/feu, "lira, 9 9 (fotoceramica) (fotoceramica) ;; un.n...... unitatea nr. . 9 - - B-dul Bnciirestii Noi 6 Calea Calea Victoriei, Victoriei, 38; 38; unitatea unitatea nr. 12 Str. I him- 1); unitatea nr. 16 \nxlide lirinnd, 12 (I'oto color); unitatea nr. 38 Str. rraiwun, a, iinilulea nr. 41 B-dul Muncii, 90; unitatea din Str. Beldiman, 1; iinilutea din Str. Academiei, 2.

liliiii, 23 ( p e n t r u copii) Smbracamintea: Sir. Uranus, 111 tel. 23.04.90; dintre unitatile (irincipale c i t a m : centrul nr. 42 B-dul 6 Marlie, 17 (specific: ronl'ectii) ; centrul nr. 27 B-dul 6 Martie, 95 (specific: confectii, lingerie) ; centrul nr. 2 .Str. Brezoianu, 35 (specific confectii) ; cvntrul nr. 26 B-dul 6 Martie, 30 (specific: balonseide, remaiaj) ; central din Sfr. liibescu Voda, 24; centrul divi Sir. Vlnatori, 1. Incaltamintea manuala: Sos. Viilor, 44 tel. 23.40.20 (specific: comiinzi si reparatii incaltaminte); dintre unitatile principale citam: centrul ur. 8 Calea Vdcaresti, 29; centrul nr. 9 Str. Smlrdan, I 21; centrul nr. 22 Calea Rahavei, 218 (reparatii); centrul din ('idea Mosilor, 51 (specific: incaltaminte pentru copii s,i incaltaminte ortopedica) Intrecerea: Str. 30 Decembrie, 62 tel. 15.37.70: dintre unitatile principale citam: centrul nr. 27 Str. Baratiei, 29 (specific sepci, liascuri, balonseide, flori artit'iciale) ; centrul nr. 25 Sos. Mihai liravu, 116 (specific: sepci, baseui'i, corsete, flori artiticiale, curatat pfilarii, articole nou-nascu-fi) ; centrul din Str. Lipscani, 39 si centrul din Sfr. Lipscani, 74. Meseriasii cizmari: Calea Grlvilei, 97 tel. 13.95.10 (specific: n'paratii si comenzi incaltaminte) ; d i n t r e unitatile principale citam: centrul nr. 7 Calea Victoriei, 101; centrul nr. 2 Calea Victoriei, 134; centrul nr. 1 C a l e a G r i v i f e i , 331; centrul nr. 1 6 P i a t a Amzei, 2 ( r e p a r a t i i ) ; centrul nr. 14 Sfr. Mendeleev, 11 Metalo-casnica: Sos. Armatei Sovielicc, 15 tel. 12.20.20; dintre unitatile principale citam: centrul nr. 38 Calea GrU'itei, 120 (specific: obiecto de uz casnic) ; centrul nr. 42 Sfr. Viitor, 116 (specific: instalatii sanitaro) ; centrul nr. 70 Sfr. S/. Gheorghe Nou, 11 lei. 15.64.50 (specific: reparatii biciclete) ; centrul din Sfr. M. Locustfnnii. 3: centrul din Sir. Buzesti, 78 tel. 15.18.58; centrul din Sos. leanu,

Giurgiului, 178 lei. 23.77.01; centrul din B-dul Hristo Bolev K<i\ centrul din Sos. Stefan eel Mare, 1 (specific: intretinere si r e p a r a t i i '! motociclete, motorete, scutere, masini-auto) Mobila $i tapiterie: Str. Bdcani, 1 tel. 13.11.06 (specific: l i n i | i l , i rie, tapiterie); dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19. Str. Al. Sahia, 29; centrul nr. 59 Str. dr. Felix, 44; centrul . l u l l Sir. Baratiei, 38; centrul din B-dul Muncii, 100; centrul din ('ii/i'r|| Cdldrasi, 3; centrul din .Sir. Buzesli, 31. Deservirea: centrul din Sir. Baratiei, 35 lei. 15.54.40 ( p e n l i t l l servieii la domiciliu: spalat si calcat rufc, spalat geamuri, parclieli',1 mici comisioane, insotitori penlru batrini si bolnavi) ; centrul dil|| Pasajul Selari, 5 (specific: lustruirea si vopsirea obiectelor din p i e l i ' ) | centrele din Sir. Doamnei, 5 si Sir. Aristide Briand, 1 (specific: rt'|uiratii stilouri, oclielari, bibelouri) Marochinerul: Sir. Italiand, 20 tel. 16.66.89 (specific: marocliinarie) ; dintre unitatile principale citam: centrul nr. 19 /'ui/| Comedia; centrul din Calea Vicloriei, 56; centrul din B-dul lii'/i blicii, 50; centrul din B-dul N. Bdlcescu, 26 Radio Progres: Sir. Sf. Gheorghe Nou, 24 tel. 13.42.77 (specil'ii'll reparatii de aparate de radio si televiziune) ; dintre unitatile principal))^ cilam: centrul din Str. 30 JJecemlirie, 16 lei. 15.75.23; centrul din Piata Kogdlniceanu, 7; centrul din Calea Vdcdres.ti, 51; centrul nr. 21 Piata Kogdlniceanu, 8 tel. 15.04.47; centrul nr. 22 B-dul G. Duca, 1& tel. 18.28.89; centrul nr. 40 Calea Grivitei (Bloc E 2) : lei, 17.29.40; centrul nr. 62 - B-dul Muncii, 98. Tehnometalica (specific: reparatii moto, instalatii electrice-sanitani, rcparatii frigidere, aragaze si alte obiecte de uz casnic, niclielaj, cromaj, argiritat) ; dintre unitatile principale citam: unitatea din Sir, Cobalcescu, 10; unitatea din Sir. Mihai Vodd, 10 lei. 14.19.06; unitatea din Str. Timisuliii, 4; unitatea din Calea Rahovei, 403 Tehnica incaltamintei: Sir. Uranus, 138 tel. 23.14.33 (specific: comen/.i si reparatii incallaminte) ; dintre unitatile principale c i t a m : centrul din Piata Garii de Nord; centrnl nr. 12 Sir. Brezoianu, 6; centrul nr. 11 Sir. Malei Millo, 2; centrul nr. 1 Sir. Uranus, I3N; centrul din B-dul 6 Marlie, 77 Tehnica sticlei (specific: montari de geamuri, reparatii, ramc p e n l i - n lablouri e t c . ) ; dintre unitatile principale citarn: centrul din Culm Mosilor, 34 si 208; centrul din Calea Dorobanti, 133; centrul din Sir. Buzesli, 19; centrul din B-dnl Bucurestii Noi (Bloc 2A) ; centrul din Calea Serban Vodd, 235. Tricotextil: Sir. Smirdan, 11 tel. 16.32.09 (specific: t r i c u l a j r dc comanda, remaiaj) ; dintre unita|ile principale c i t a m : centrul nr. 26 Sir. Brezoianu, 3; centrul nr. 2 Sir. Kdgar Quinel, 11; cenlrul din Calea Vicloriei, 112; centrul din B-dul 6 Marlie, 77; centrul < l i n Sir. Lipscani, 19; centrul din Piata Garii de Nord (Bloc C) Sirguinfa: Str. Episcopiei, 7 tel. 13.90.09; dintre u n i t a t i l e p r i n c i pale citam: centrul nr. 12 Calea Vicloriei, 108 (specific: c o i n e n / i , confectii, balonseide, pularii barbatesti) ; centrul nr. 23 Sir. /'>>
278

Mi fl (n|)ccil'ic: confectii barbati si broderie mecanica) ; centrul din I M .i/(/c Briand, 12; centrul din Str. Episcopiei, 6; centrul din '.ii/i'.trn, 52 (Floreasca) . . i . . . ! < : Sr. Lipscani, 23 lei. 14.62.27 (specific: lenjei'ie, conl'i'cl, 11, i slupaj, balonseide etc.); dintre unitatile principale c h a i n : I ur. 20 Calea Cdlarasi, 1; centrul nr. 41 B-dul Republic!!, 47; i i i i i m l din Calea Mosilor, 27 lei. 14.03.64 (specific: calcat si repaI - , dc iinbracaminte, care sc ridica de la domicilinl clien^ilor) H|inriil: .Sir. Gabroveni, 5 lei. 16.66.19; dintre unitatile principale in <-<-ntrul nr. 19 Sir. Lipscani, 72 (specific: confectii); centrul .Sir. Sf. Vineri, 27 (specific: balonseide); centrul nr. 5 Str. Lin. /," (specific: confectii, balonseide); centrul nr. 20 Sir. .1/11, 19 (specific: confectii) NlAriiiula: Calea Grivitei, 59 tel. 13.06.18 (specific: comenzi . l i . i i n i n l e ) ; dinlre unitatile mai importante citam: unitatea din ii I/ITU Constantinescu, 5; unitatea din Calea Dorobanli, 19; unitatea dm .Sir. Stirbei Void, 96

POSTA-TEIEFON-TELEGRAF Prhmil document care aminteste de existenta olacelor de posta, precum si de obliga^ia satelor si tirgurilor din tara de a pune la dispozi^ia cxirierilor potali diferite mijloace de transport, dateaza din anul 1399. Este vorba de un hrisov eniis de Mircea eel Batriii, prin care satul Pulcauti era scutit de a da ,,cai de olac". In secolul al XVII-lea, serviciul postal este asigurat atit de curieri interni (asanumitii lipcani) cit si de curieri exterui (calarasi). In secolul al XVIII-lea iau f iinta primele releuri de posta, in special pe druinnrile principale (Bucure^ti-Tirgovite, Bucure.sti-Craiova, Bucuresti-Giurgiu .'y.a.), Hi 1 <irgaiii/,eaza sta^ii postale speciale, se emit o serie de lirisoave care ri'Ulementeaza expedierea corespondentei. Dupa 1830 se stabileste, pi'Utrn prima oara in Tara Romhieasca, obligatia de a se plati taxe pn.ftale pentru corespondenta particulara. ,,Anuarul Principatnlui ' I ' f t r i i Kominesti" pe aiuil 1842 ne informeaza ca serviciul postal dcpindea in acea vreme de Departamentnl IMnauntru (llinistervil de I n t e r n e ) si ca Directiunea si Casa postelor se aflau la Bucuresti. instaInU 1 intr-o cladire de pe strada denumita ,,Posta Veche" (azi Str. Meiidrloi-v). Aparitia, in 1858, a primelor marci postale rominesti si stabilirea iiioiiopolului de stat asupra expedierii de scrisori constituie factor! important! in reorganizarea, pe baze moderne, a reljelei postale din !\ oininia.

279

O FIC I I

SI

G H I S E E P. T. T. R.

tioneaza zilnic intre orele 6 si 21 si efectneaza serviciile de ponden^a, mandate, mesagerii, telegrame, abonamente radiofo< onvorbiri telefonice locale, interurbane, Internationale, openii C.E.C, presa, filatelie etc. i i l i . - i i l e P.T.T.R. Bucuresti 1 , 2 , 3 , 4 , 5 9 10,12,20, si 25 functioi intre orele 6 si 24 pentru serviciile de telegraf si telefon. niiciile P.T.T.R. Bucuresti 1 si Bucuresti 3 sint deschise fara i n i i . r u p e r e pentru serviciul de telegraf. l , ; i oficiile Bucuresti 1 si Bucuresti 3 functioueaza si ghi.see 1 ' i i i l n i fototelegrame interne si externe. KM Oficiile P.T.T.R.
Bucuresti 1 Calea Victoria', 12 Aceasta unitatc functioueaza in Palatul Po$telnr, cliXdirc construita iutrc anii I H * 4 (Ai 1900. in anul 1958, in aceasta cladire a fust instalata Kxpozi^ia i n t c r n a |l"iiala ,,Centenarul marcii postale romine^ti 51 al po^tei de star 1 .
Jtul Pojtelor

Continua dezvoltare social-economica a tarii a atras dupa sine si o crestere a activitatii in sectorul de posta si telecomunica^ii. Dupa eliberarea tarii de sub jugul fascist, nevoia unor legaturi operative intre Jntreprinderi, institufii si alte unita^i economice, culturale etc., ca si cre.^terea exigen^elor oamenilor muncii, peutru care telefonul a incetat de mult a mai fi un ,,lux", an creat necesitatea largirii retelelor telefonice si telegrafice, a sporirii operatiunilor dc posta si a dotar ii acestora cu iioi mijloace de deservire a populatiei. Progresele realizate sint apreciabile. Daca Jn 1938, de pilda, in intreaga {ara erau inregistrafi 69.000 de abonuti telefonici, in 1961 numarul acestora crescuse la 217.000. In 1938, prin oficiile I'.T.T. din }ara erau expediate 172.000 de exemplare ziare si diverse publica^ii. Doua decenii mai tirziu aceasta cifra so ridica la peste 800.000, iar in 1961 la peste 1 inilion. Luind drept criteriu de coiuparatie anul 1950, constatam ca numarul oficiilor si al marilor ghisee postale existente in capitals in 1959 era de Sfi (fa^a de 41), iar al cutiilor postale de 525 (fata de 422). In aceeasi perioada de timp, numarul abonatilor telefonici din capitala a crescut de la 52.222 la 90.648, iar convorbirile telefonice interurbane, de la 1.524.000 la 2.784.000. Fata de 865.000 de telegrame expediate in 1950, s-au inregistrat in 1959 aproape 1.000.000 de telegrame. In 1961, prin oficiile postale ale capitalei, s-au expediat peste 54.000.000 de scrisori si peste 5.000.000 mandate telegrafice si colete. Pentru viitor, in vederea ridicarii telecomunicatiilor la o treapta de activitate superioara, Directivele celui de-al Ill-lea Congres al r.M.R. prevad investitii masive, dintre care o parte substantiala va fi alocata capitalei.
280

Hnruresti 2 B-dul Banu Mania, 16; Bucuresli 3 Sos. Ste/an i'i'l Mare, 15; Bucuresti 4 Calea Dudesti, 99 101; Bucuresti 5 Sir. Uranus, 132; Bucuresti 6 Spl. Unirii, 116; Bucuresti 7 os. Giurgiului, S6; Bucuresti 8 Sos. Berceni, 18; Bucuresti 9 Str. Yiitorului, 90; Bucuresti 10 Sos. Ste./an eel Mare, 240; Bucuresti 11 - $os. 7 Noiembrie, 1; Bucuresti 12 Str. Garii de Nord (Blonil A); Bucuresti 13 Str. Al. Saliia, 32; Bucuresti 14 Calea Ferentari, 72; Bucuresti 15 Sos. Cotroceni, 12; Bucuresti 16 JS-ilul Pdcii, 100; Bucuresti 17 Sos. Giulesli, 54; Bucuresti 18 Sos. Bucuresli-Ploiesti, 16; Bucuresti 19 B-dul Ion Snlea, 171; Bucuresti 20 Calea Calarasi, 137; Bucuresti 21 Sos. Popeslil.i'ordeni, 1; Bucuresti 22 Calea Grivitd, 2; Bucuresti 23 Sir. Ghenadie Pelrexcu, 2<l; Bucuresti 24 B-dul 30 Dceembrie, 104; Bucuresti 25 Calea Alexandriei, 1; Bucuresti 26 B-tlul Bucitrestii .'Voi, 35; Bucuresti 27 Culfa 13 Septembrie, 196; Bucuresti 28 (ara de Sud (I'ilaret); Bucuresti 29 Calea Calarasi, 298; Bucuresti 30 Str. GlinlM (Bloc 53); Bucuresti 31 Sos. Cringa-si, 66; Bucuresti 32 B-dnl 1 Mai (Bloc F) (Piata Chibrit); Bucuresti 33 Casa Scinteii; Bucuresti 34 B-dul Maresal F.I. Tolbuhin, 19; Bucuresti 35 Sir. dr. Carol Dat'ila, 33; Bucuresti 36 Ji-dul si-rat .Wagheru, 43; Bucuresti 37 B-dul Hristo Bolev, 2; Bucuresti 38 Sir. Maica Domnului, 52; Bucuresti 40 Str. 11 lunie, 12; Bucuresti 41 B-dul 1 Mai, 141; Bucuresti 42 Piata G. Cosbuc, 1; Bucuresti 44 S(r. Lindriei, 103; Bucuresti 45 Piata Palatului K.P.R. (Bloc 10); Bucuresti 46 Str. Izvor, 20; Bucuresti 49 B-dul Muncii (Bloc E 2); Bucuresti 51 - Calea Alexandriei, 99

281

Ghisee p r i n c i p a l e
Deschise zilnic intre orele 6 si 21, en exceptia ghiseului de pe peronnl Garii de Nord al carui orar este 6-24. Calea Victoriei, 38 (func^ioueazl in Palatul telefoanelor); Aeroportul international Bdneasa; Sir. Aristide JJriand, 5; Calea Grivitei, 232: Sir. Ion Vidu, 2; Gara de Nord (peron); Hotel Athenee Palace; Hotel Lido OFICII TELEFONICE
S P EC I A L E

Victoria - - Calea Victoriei, 37 ( P a l a t u l telefoanelor), orele (*> 24; 6 Martie B-dul G Alartie, 23 25, orele 6-24; Buzesti Sir. Buzegti, 4, orele 723; Peron Peronul Garii de Nord, orele 0> 24; Serban Voda Splaitil Unirii, 39, orele 7 23; Vacaresti Calea Vacarexti, 137, orelc ' 7 23: Palatului '- Piata Palattihn 11.P.It. (lilocul 7), orele 7-22
S ER V

m-iw

Ciisa de ecoiioimi !fi consemnatiuui (C.E.C.) Banca de Slat a K.I' R-

Cll TELEFONICE SPECIALS

02 Deranjamente telefonice 03 ini'ormatii (numerele de telefou) 04 Centrala de interior a serviciilor P.T.T.R. 05 P r e s t a f i i lelefonice special*: inesaje locale si interurbaiic; ora exacta; apel la ora ceruta; rezultatul tragerilor Loto Central, 1'ronoexpres, C.E.C.; starea timpului in localilali importante, balneocliniaterice si turistice din |ara; stra/i din localitate, niijloace de Iransport in comun si localitaji cuprinse in nomenclatura administrativa a R . P . K . ; i'armacii de serviciu noaptea. adresa, numarul do tclefon si specialitatea policlinicilor si a medicilor autorizati pentru cnnsultafii la domiciliu; programul manifesta^iilor oulturale, artistic* si sportive locale; rezultate sportive si pronosport 06 Serviciul de salvare 07 Comenzi pentru avize si oonvorbiri Internationale 08 Serviciul de ponipieri 09 Comenzi pentru avize si convorbiri interurbane 17.19.10 si 1 1 . 1 8 . 9 0 pentru tranamiterea telegramelor prin telefon de la domiciliul abonatilor (functioneaza permanent)
282

Palalul Telefoanelor din Calea Victoriei

B A N G ! S I A G E N T I I C.E.C. Iiistitutiilt: bancare apar o data cu aparitia 51 dezvoltarea capitalistnului. Inainte de aceasta, operafiile de imprutnut se faceau dc catre diver^i camatari $i zarafi, banii aflati iu circulatie fiiiid, 111 ceil mai mare parte, de provenienta straina. Cea dintii banca ia fiintil ca intreprindere particulars la lasi in 1856, din initiativa domnitorului Gr. Al. Ghica. E lichidata insa curind (1860), dupa ce pusese in circulatie primele bilete de banca romineijti. In 1880 se infiin^eaza Banca Nationals, a carei activitate ca si a celorlalte banci din tara noastra avea sa se desfasoare ill sprijimil speculatiilor financiare practicate de clasele exploatatoare. Abia in anii regimului democrat-popular, dupa etatizare (1946) si nationalizare (1948), devenita banca de stat si organizata ca institute autonoma in 1955, ea ajunge sa detina un rol de mare insemnatate in economic nationals, fiind o pirghie importanta in opera de construire a socialismului. Banca de Stat a R.P.R. Cenlrala: Sir. Lijwcani, 25 lei. 13.04.10; Directia opera|iilor cu slrainatatea: Calea Victoriei, 22 trl. 13.04.10112 Birouri dc schimb; Centrala Bancii de Stat gltisee si casierie) Str. Lipscani, 25 tel. 13.04.10; Gara de Nord, Aeroporlul Baneasa, Hotel Lido, Hotel Athenee Palace
Banca de Stat, institute de sine statatoare, este unica banca de cinisiune a }urii si central de efectuare a decontarilor interne; ea acorda credite pe tcrmen scurt si cfcctucaza toate opera^iile bancare cu strainatatea.

> I . . C . a crescut sinister. La slirsitul lui 1961, de pilda, la ficcare doi locuitori i i llucurestilor unul era de^inator al unui libret de economii. In Bucxircsti, opera^innile C.I5.C. se pot efectua la cele opt case raiouale tK H i i n i i , 35 agcntii proprii, 700 de gUisee C . K . C . din intreprinderi ^i i n s t i t u ^ i i . )m cum ^i la toatc ofieiile postale.

Case raionale si agentii C.E.C.: Raionul ,.23 August": Calea MosiInr. 327 - tel. 12.38.60; Calea Mosilor, 123; Lzinele ,.23 August" l l a i o n u l ,,N. Bakoacu": Cntea Bahovci, 185 lei. 23.09.50; Calea Si'rhan Voda, 258; Piala Bibescu Vnda; Raionul ,,Grivita Rosie": 'll-dul Banu Manta, 7 tel. 17.01.45; B-dul 1 Mai, 139; Uzinele ,,<lrivifa Rosie"; Raioiuil ,.16 Fobruaric": Piata Palatului Tiepublicii; Calea Grivitei, 119 tel. 16.32.66; Calm Grivilci 130; Nos. Colroceni, 13; B-dul 6 Martie, 20; Raionul ,,"V. I. Lenin" Calea Victoriei, 13 - lei. 15.48.10; Calea 13 Septemlrie, 115; B-dul Ii Martie, 63; Raionul ,,1 Mai": Piata Rosclti, 4 tel. 15.26.90; Str. Orientului, 18; Raionul ,,30 Decembrie": Str. Nikos Beloiannis, 5 lei. 15.95.99; Sos. Stefan eel Mare, 2; B-dul N. Bcilcescit, 24; Calea Victoriei, 95; Piata Dorolianfi, 5; Combinatul poligrafic ,,Casa Sctnteii"; ul ,,Tudor Calea Vacaresti, 41 tel. 21.75.71: Raionul i u,,. Vladimirescu": . ' -^ 0/1 B-dul Am/I 1848, 41; Calea Dudesli, 'JO.
-.-

C L U BU

SI BAZE SPORT STRANDURI

V E,

Sucursalele si filialele raionale: Raionul ,,23 August": Str. Cirestilui, 6 let. 21.41.64; Raionul ,,Nicolae Ralcescu": Str. Bibescu 'Vodd, 15 lei. 15.20.85; Raionul ,,16 t'ebruarie": Sos. Giulesti, 3 - tel. 18.40.31; Raionul ,,Grivita Rosie": Calea Grivitei, 262 tel. 17.72.26; Raionul ,,V. I. Lenin":' Str. Bateriilor, 48 lei. 14.88.52; Raionul ,,1 Mai": Sos. Stefan eel Mare, 238 tel. 11.62.08; Raionul ,,30 Decembrie": Str. Londra, 10 lei. 11.51.35 Sucursala orasului Bucuresti: Str. Lipscani, 16 tel. 13.04.1011092 Banca de investitii: Str. Doamnei, 2 tel. 13.46.40 Casa de eronomii si consemnatiuni (C.E.C.): Calea Victoriei, 13 tel. 15.48.10
Organizata prin legea din septcmbrie 1864, semnata de M. Ivogalniceanu, ca institute (casa) de depuneri si consemnatiuni. In 1881, i se alatura Casa dr tconomii, capatind extindere in vcderea acordarii de i m p r u m u t u r i statului, comunelor, asezamintelor de binefacere, precum si particnlarilor. in 1930 se desparte in doua: Casa de depuneri si Casa generald de economii, iiitrodnciiidu-sc cecurile postale. Deimmirea de C.E.C. (Casa de economii si cccuri postale) apare doi ani mai tirziu. De pe urma activita^ii ei p r o f i t a u aproapc exclusiv i n t r c p r i n d c r i l c capitaliste, exploatatoare, care realizau mari p r o f i t n r i cu a j u t o r u l impruniviturilor ob^iuute din fondurile depunatorilor. Devine o institutic pusa in slujba intereselor poporului abia in anii r e g i m u l u i democrat-popular, dupa fuzionarea cu Casa de depuneri (1948). In u l t i m i i ani, ca urmare a ridicarii n i v e l u l u i de trai al popula^iei, n u m a r u l depunatorilor la
284

l)e un inceput cit de cit organizat al sportului in Bucures,ti se poate vorbi abia in a doua jumatate a secolului al XlX-lea, o data cu introducerea educatiei fizice in s.coli. In prima jumatate a secohilui se citeaz3. doar o incercare de a se deschide o scoala de scrima, gimnastica i dans (1834). Oiua, sport national rominesc, s-a bucurat de multa popularitate in rindurile tineretului. In 1868 s-a intemeiat la Bucure^ti Societatea romind de arms, gimnastica si da-re la semn, pepiniera a cadrelor de educate fizica, ' pina dupa primul razboi mondial. Priniii organizatori i animator! sportivi an fost proiesorii de educate fizica. Progresul e totusi lent. In 1871 ia fiinta un nou club sportiv. Societatea de tragcre la semn. in jurul anului 1894, se deschide prima s.coala de ciclism i se aonstruie^te primul velodrom, iar in 1896 au loc la ,Bucures.ti intreceri cicliste cxi participarea xinor sportivi din strainatate. intre 1905 si 1908 se semnaleaza primele intilniri de fotbal si de box, in 1909 se desfa^oara primul campionat de fotbal. In 1912 ia fiinta Federatia societatilor sportive din Romania, iar in 1914 se constituie Comitetul Olimpic Homin (C.O.R.), afiliat la Comitetul International Olimpic (C.I.O.).

285

.iMi****11

I I I H i . ( ) 0 de titieri si virstnici din Bucuresti au coiicurat la marile I n l i r c r r i sportive de masa, Spartacliiada de iarna a tineretului, con, H I M! cultural-sportiv al tineretului si crosurilor populare. I 11 impuls important a fost dat miscarii de cultura fizica si sport de lluirmrea C.C. al P . M . R . d i n iunie 1949, in baza careia se creeaza Cotni\tftlil de cultura fizica si sport de pe linga Consiliul de Ministri, care c Iransforma, in 1957, in Uniunea de cultura fizica si sport (U.C.F.S.). In nrma reorganizarii miscarii sportive, se pun bazele asociatiilor npurlive pe ramuri de productie. Se reconstruiesc pe baze moderne: H l n d i o n u l Republicii, Complexul sportiv ,,Giulesti", Complexul sporl l v al tineretului, Complexul sportiv ,,Progresvil", Poligonul de tir , , ' l u i i a r i " , Complexul pentru sporturi nautice de la Snagov etc. Se I'l.iistruiesc: Parcul de cultura si sport ,,23 August", Complexul sportiv l i i u i i m o " , sala sporturilor ,,Floreasca", Baza hipica din parcul ,,ProI'liiioaia". I^i amenajeaza complexe sportive numeroase intreprinderi i nistitutii: uzinele ,,23 August", uzinele ,,Vulcan", uzinele de autoIni/.r s.a. Totodata iau fiinta intreprinderi speciale, unde se fabrica m . i l e r i a l e sportive necesare practicarii oricarui sport.

Stadionul ,,Republiclt" O oarecare intensificare a activitatii sportive se remarca abia d i i p : i primul razboi mondial. Atletii romini iau parte (1920) la o iiitilnin international;! la Paris. I<a Bucuresti se organizeaza primele i n t i l n i i : Internationale. Totusi miscarea de cultura fizica si sport se desfasom.i in anonimat. Reprezentantii clasei conducatoare se intereseaza <lu:n de disciplinele considerate de ,,elita" (tenisul de cimp, patiiiajul intrecerile hipice, unde se pariaza sume enorme). De celelalte se do/.in tereseaza aproape complet. vSingurul sport de mare popularitate c s l i fotbalul. In 1930 ia fiinta Federatia ronnnd de fotbal (P.R.F.A.). Cele citeva baze sportive, construite in timpul regimului burghezo-mo sieresc, sint cu totul insuficiente, raportindu-le la numarul amatorilm de sport. Cit despre posibilitatile de practicare a sporturilor, acestr.i sint foarte limitate maselor largi de oanieni ai muncii care nu au nici timp pentru sport, si nici mijloace pentru procurarea echipamentiilui necesar (in cea mai mare parte importat din strainatate). Abia dupa instaurarea regimului democrat-popular, miscarea di: cultura fizica si sport din Romjnia se transforma radical, capatind o amploare deosebita. Ca urmare a politicii partidului de creare a uiu-i miscari sportive de mase, sportul inceteaza de a mai fi apanajul asa ziselor elite. Oamenii muncii patrund cu miile pe stadioane, pe pistelc de atlctlsm, in sa ile de gimnastica. In 1945 ia fiinta Organiznlni sportul popular, prin interinediul careia Jntreaga viata sportiva din t^arft se transforma, innoindu-se. Se desfiinteaza profesionismul. Sportul devine un mijloc de educatie fizica de masa, de educatie cetateiieascfi, un prilej de destindere la indemina oricui. Se introduce Complexul sportiv deschis tuturor tinerilor din uzine, s.coli ^i facultati sau de la sate. Concursurile de masa (spartacliiadele, concursurile sportive <!< vara ale tineretului, crosurile de 1 Mai si 7 Noiembrie etc.) antrenea/.a mii si mii de sportivi amatori din rindul carora se ridica sportivi de perforiuanta, recordmeni si campioni. In anul 1961, de pilda,

286

Bucurestii numara azi: 13 mari cluburi sportive, care dispun zeci de baze sportive, 7 mari stadioane, 527 asociatii sportive, orgal nizate in cadrul unor mtreprinderi s.i institutii econouiice si cultural care dispun de 131 de terenuri de volei, 58 de terenuri du f o t b a l , 29 de sali sau arene de popice si un mare numar de alte terenuri si saHv pentru diverse discipline sportive. Ca urmare a sprijinului pe care-1 acorda statul democrat-popular dezvoltarii sportului, de la an la an creste iiumarul acelora care aduc tarii medalii olimpice, titluri de campioni mondiali, europeni, balcanici etc. La cea de-a 17-a editie a Jocurilor Olimpice de vara de la Roma (august-septembrie 1960), sportul rominesc si-a r e a f i r m a t din plin prestigiul international cucerit in ultimii ani, reprezentantii Rominiei obtinind 3 medalii de aur, o medalie de argint si 6 medalii de bronz. Prin aceste rezultate, echipa R.P.R. la Olimpiada de la Roma s-a plasat pe locul al 10-lea in clasnmentul neoficial pe tari, tnaintea multor tari cu vechi traditii in sport. Cit despre echipele sportive bucurestene, succesele lor pe plan international, din. cursul aiiului 1961, sint deosebit de graitoare. Astfel, ,,Rapid"-Bucuresti, a cucerit cupa ctimpionilor Europei la volei mnsculin, ,,Stiinta,,-Bucuresti, cupa campioiiilor Europei la handbal feminin in 7, iar echipu R . P . R . de handbal rnasculin in 7 i ecliipa R.P.R. dublu femei la tenis de masa an devenit campioane mondiale.

Complexul spottiv ,,Giule$U"

Uniunea de cultura fizica si sport (U.C.F.S.): Sir. Vasile Conta, 16 >mplcxul sportiv ,,l)iiiaiiu

tel. 11.79.70 11.10.05 la Hinta in 1957. I,a aceasta adresa i^i au sediilc fedcratiile de: atletism,
baschet, box, calarie i pentatlon modern, ciclism, fotbal, gimnastica, haltere, handbal, lupte, tnotociclism, nata^ie, oinri, popice, tugbi, ah, schi, scrima, sporturi nautice, tenis de masa, tenis de cimp, tir, volei. XJ.C.F.S. numara peste 2.700.000 de membri, oiganizaVi in 10.500 de asociatii sportive. Aproape 3.000 de asociatii sportive, insumind circa 1.000.000 de membri, sint organizate in intreprinderi. Uniunea de cullura fizica si sport Consiliul orasenesc, Bucuresti:

Sir. N. Filipescu, 23 - tel. 12.89.93

CLUBURI SPORTIVE

Steaua: Caa Clubul sportiv

Dianlo:

lel.

J8.20.1B

$os. Metalul : S(, S,. W*, : Sir.*- StaicoM

. Al eel Mare 43

1172.2

Stiinta: Calea Plevnet, Vointa: Sir. Colfei, 42

- W.tel. UM.

289
288

Facara: A,. Popov, 27 __ <rf C -a: cw,nel- 2 , _ M Ohmp,a: Sir. G.G. Assan, 3-M

6 _

M,

I2 28 3<)

^ "14

,,

COMPLEXE

SPORTIVE

STADIOANE

Coniplexul sportiv ,,23 August": B-dul Muncii, 43

C u p r i n d e : ccl mai mare stadioii din \ara, coustruit. in 1953, a v i n d o c n p . n l tatc de 80.000 de locnri, pista 51 sectoare de atlctism ; t t - r c n u r i (U- f o t b a l , Iiaiid bal, baschet, tenis, volei; patinoar a r t i f i c i a l ; t u r n dc p a r a s u t i s m f S 5 m n i a l ^ i n i r )

Complexul sportiv ..Dinanio : Sos. Qtefan eel Mare, 43

Cuprinde: s t a d i o u u l ,,l)inamo", construit in 1 9 5 1 1 9 5 2 , cu o capacitate dp 22.000 de locuri ^i teren de f o t b a l , liandbal, r u g b i ; sala de sport; polipon de t i r | terenuri dc volei, baschet, tenis ; tcrenuri de a n t r e n a m e n t ; pista de popicc ; v t - l o drom ; pista de atletism.

Complexul sportiv ^Progresul'': Sir. dr. Staicovici, 42 Cuprinde: stadionul ,,Progresul" (amenajat in 1950), cu terenuri de f o t b a l ; arena pentru handbal, volei, tenis; sail de tenis de masfi; piste ?i sector de atletism.

Complexul sportiv ,,Steaua": B-dul Ghencea

Construit in anul I960 1 961. Cuprinde : t e r e n u r i de fotbal, r u g b i , h a n d b a l ; pista < l f atletism, terenuri de volei, baschet, atletism; poligon de t i r .

Complexul eportiv al tineretului: Aleea trandului, 2

Cuprinde: ,,Stadionul t i n e r e t u l u i " , reamenajat in 1953; terenuri de volei, baschet, rugbi, handbal, tenis, pista si sectoare de a t l e t i s m ; poligon de t i r ; sala tie antrenament pentru scrima, box, ha It ere etc.

Stadionul ,,RepubIicii": Str. Putul cu apd rece, 59

Unul din cele mai vechi stadioane din Bucuresti. Co nip let transformat in 1946 1948. Capacitatea: 30.000 de locuri. Din 1958, instala^ii de iluminat pentru jocuri de nocturna. Cuprinde: teren de fotbal, rugbi, handbal; pista si sectoare de atletism; sala de scrima ; bac de iarna pentru sporturi nautice ; sala de gimnasticii; sala de haltere.

Complexul sportiv ,,Giulesti": Calea Giulesti, W

Cuprinde: stadionul Giulesti", complet reconstruit dupa 23 August 1944, cu capacitate de 20.000 de locuri si teren de fotbal si r u g b i ; pista de atletism; terenuri de volei, basehct, rugbi, handbal; sala de sport; poligon de t i r ; pista de popice; sali de a n t r e n a m e n t e ; sala de pregatire f i z i c a generala.

291

Complexul sportiv ,,Floreasca": Sir. aviator Popa Marin, 2 Cuprinde: sala de sporturi cu 3.000 de locuri, construita in 1949 pentru box, handbal redus, lupte, scrima, tenis de masa, volei etc. ; bazin acoperit (capacitate circa 500 dc locuri) ; sala de atletism {cu o pista de 70 m) ; teren de baschet. Stadionul ,,Unirea": os. Oltenitci, 13 Construit in 1950. Cuprinde: teren de fotbal; pista de atletism, terenuri de volei, baschet etc. si o pista spcciala pentru competitii de motocros. Complexul de natatie al tineretului: Aleea Slrandului, 1 Cuprinde: ,,trandul tineretului", bazin de f n o t ; bazin pentru sarituri; sala de girrmastica ; teren de antrenarnent. BA2E H I P I C E

SALI

51

ARENE DE POPICE

C.S. ,,Unirea": $os. lancului, 130; C.S. ,,OHmpia": Sir. Larlssa, 2; C.S. ,,Progresul-': Sos. Nordultii, 7 9 POLIGOANE DE TIR Poligonul de tir ,.Tunari": Aleea Micsunele, 12 (in padnrea Baneasa) ; C.S. ,,Progresul" . Sos. Nordului, 79; I.C.F.: Str. Maior Ene, 12; C.S. ,,Dinaiuo": iSos. tejan eel Mare, 43 BAZE S P O R T I V E ALE UNOR I N S T I T U J M INTREPRINDERI 5'

Terenul hipic din parcul ,,Procopoaia": Calea Plevnei, 114 BAZE NAUTICE Asociatia sportiva Combinatul poligrafic ,,Casa Scinteii": $os. Strdulesti (pista de allelism; terenuri de volei, fotbal, baschet, tenis; poligon de tir) Asociatia sportiva P.T.T.: Sos. Mihai Bravu (terenuri de volei, handbal; arena de popicg trandul Tineretului $trandul ,,I<ido'

Centrul de sporturi nautice Snagov; C.S. ,,Unirea": pe lacul Herdstrau; C.S. ,,Progresul'': Sos. Norduliti, 79; pe lacul Floreasca; C.S. ,,Stiinta": pe lacul Ileraslrau; pe lacul Tei; C.S. ,.l)inamo": pe lacul

Asociatia sportiva a salariatilor Ministerului Metalurgiei 9! Constructiilor de Masini: ]S-dul Tei (terenuri de volci, tenis; pislii do popice) Asociatia sportiva a salariatilor Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor: Sir. Sevastopol (tcrenuri do volei, baschet, tenis; arena de popice) Asociatia sportiva a salariatilor Atelierelor centrale I.T.B.: Laciil Tei (teren de i'otbal, tercnuri de volei; baza iiuuticu) Asociatia sportiva . V u l c a n a salariatilor uzinelor Vulcan": Calea 13 Septembrie, 211 (terenuri de I'otbal, basc.het.; arena de popice} Asociatia sportiva Gloria" a salariatilor uzinelor ,,Republica": li-tlnl Muncii, 250 (terenuri de volei, folbal, rugbi, baschet; arena de popice) Asociatia sportiva ..Sirena" a salariatilor uzinelor de pompe si masini agricole: Sir. Zitluri Musi, 25 (terenuri de volei, i'otbal, baschet; arena de popice; pista de allotism Asociatia sportiva ..Cinient" a salariatilor fabricii de ciment ,,Bucuresti": B-dul Muncii, 240 (tcrennri de volei, bandbal; sala de popice) Asociatia sportiva a salariatilor I.C.A.B.: Calea Floreasca, 240 (terenuri de I'otbal, volei, baschet, tenis)
STRANDURI

Parcul de cultura i odihua ,,HerastTau"

tllnuiara (azi Calea Mosilor). Un plan datind din anul 1791 infa^iijruy.u orasul acoperit in cea mai mare parte (80%) de livezi si vii. P i i m e l e gradini amenajate sint amiutite la inceputul secolului al XV Ill-lea. ttr/.estrarea Bucurestilor cu spa^ii verzi, de mai larga accesibilil u t e , incepe insa abia in secolul al XlX-lea. Se ameiiajeaza citeva f.iadini, Soseaua KiseleH este plantata cu tei, iar in jurul ei se trancir/.a un pare. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea este ameinijat Cifmigiul, dupa care urmeaza Gradina Icoanei i Gradina botaiiii-<l. In anul 1906 ia fiinta actualul Pare al Libirtdtii, dupa care, ninnicipalitatea burghezo-mosiereasca pare a se declara muHumita. Tree aproape trei decenii pina sa se amenajeze Parcul national (1930 1936), din care se va dezvolta, in anii regimului democrat-popular, I'arcul de cultura si odihna ,,Herdstrdu". Traiisformarea capitalei intr-o imensa gradina insorita se efectueaza in ritm rapid, dupa planuri armonios intocmite, o data cu preluarea puterii politice si economice de catre clasa muncitoare condusa de piirtid. Inzestrarea Bucurestilor, cu noi parcuri si gradini, incepe a l i o preocupare temeinica a orgauelor de partid si de stat. Hotarirea C . C . al P.M.U. ^i a Consiliului de Mini^tri, cu privire la planul geon-,,,,t;P socialists a oraului Bucuresti, ,,rc' ^ prevede *" r.i i^ronrpn

..C.F.R." Soy. Bucurefti-Ploiefti (lacul Baneana) ,,Floreasca I4' Sos. Nordului (lucid Floreasca) ,,Floreasca II" Calea Floreanca (lacul Floreasca) .I.C.A.B...-Baneasa": Sos. Bucurefti-Ploiefli (lacul ,I.C.A.B.-Tei': B-dul Lacul, Tei ..Izvor": Sir. dr. Staicovici, -14 ,,Lido": fi-dnl g-ral Magheru, 5-7 ..Tineretului": Aleea Strandiilni, 1

Baneasa)

PARCURI

SI

GRADINI

PUBLICE

Bucurestii an uu vechi renume de oras plin de verdea^a si flori. Strazi, denuniite inca si astazi: oseaua Viilor, Eliade intre vii, Ziduri intre vii etc., atesta faptul ca in anii adolescentei sale, capitala patriei ii orinduia locuiiitele printre vii si livezi. Vaste terenuri plantate cu vi^a de vie inaiutau de la margine pina spre Ulita Calicilor (azi Calea Rahovei), Podul Beilicului (azi Calea Jierban Voda) sau Uli^a tirgului
294

lui si de zone ilr Jiiocuinte". baza hotaririlor partidului si guvernului, in capitala a aparut in ace^ti ani un mare numar de parcuri, gradini s.i scuaruri care contribuie substantial la infrumuse^area orasului. Cartiere marginas.e,
295

\ t i . i t o r i l o r , os. Nordului, $os. Bucure^ti-Ploie^ti, os. Baneasa, ^os. Kiseleff i Alcea Trandafirilor. Coastruct.il cultural-artistice: ,,Muzeul satului", Sala |{ i i l i . i l a de expozitii", ,,Teatrul de vara" (2.800 de locuri), estradi de amatori, (uivilioane de expozitii, pavilioane cu biblioteci, sali de lectura etc. Distractii: ,,Orasul Copiilor" (scrinciob, covorul fermecat, calusei, lanturi, . i \ i o ; i u e , tobogan, biciclete etc.), restaurantul ,,Pescarus", restaurantul si braseria I'.uc", restaurantul ,,Miorita", cofetarie, vaporase, barci. Pentru plimbari pe l " 7 i Iraversari exista trei debarcadere, doua In apropierea salii ccntrale de expo/ t \ i i , al treilea la intrarea de pe B-dul Aviatorilor. Amenajari sportive: baze pentru ambarca^iuui diferite (iole, caiac, canoe), I ' i r u u r i de tenis, volei, baschet, pista de popice s.a. in interior se afla busturiale unorfiguri de luptatori revolutionary comunitisi i iil ifascisti romini sau din alte t.ari (^tefau Glieorghiu, Hristo Botev, lulius I'ticik s.a.), ale unor mari scriitori i arti?ti romini i strilini (Grigorescu, Aman, \'lahuta, Cosbuc, Caragiale, Kminescu, Sahia, Ady Endre, I^eouardo da Vinci, Shakespeare, Beethoven, Hugo, Goethe, I^ev Tolstoi, Puskin, Petofi, Gorki, K .ihindranath Tagore, Twain s.a.), grupuri simbolice etc. Parcul de cultura $i sport ,,23 August": B-dul Muncii. Intrari: Str. Maior Coravu; B-dul Muncii. Intrarea la Teatrul de vara: Str. ing. < ,1'istescu. Important^ realizare a regimului democrat-popular. Se iutinde pe o suprafat,a .U- circa 54 ha, pe locul Jostului maidan al Vergului. Construit !ntr-un timp u-cord (martie-august 1953), gratie unei entuziaste si masive participari a tiuerel u l u i bucurestean prin munca patriotic!, a fost inaugural cu prilejul celui de-al Alei noi in Parcul I^iberta^ii

20.

Gridina ,,Cismigin". Plimbare pe lac

impinzite odinioara de maidane 51 inecate in miasme si praf, sint impodobite azi de zeci si zeci de spa^ii verzi. Numai intr-un singtir an 1959 spatiile verzi ale oraului au crescut cu inca 422.000 in 2 . Astazi, in capitala \ari\, revine in niedie un spatiu verde de 6 in' pe cap de locuitor. Daca in 1938 existau in Bucure^ti 195 lia spa^ii verzi, in 1948 suprafa^a lor era de 203 ha, pentru ca ill 1960 sa ajungft la 860 ha. Locuri de odilma si de destindere, parcurile si gradinilo Bucure^tilor sint, totodata, minunate locuri de tnaiiifestari culturali . artistice si sportive, o serie de amenajari si construct!; speciale oferind populatiei posibilitati variate de a-si petrece timpul liber. Parcul de cultura si odihna ,,Herastrau": B-dul Aviatorilor. Intrarra principals prin Piata Aviatorilor cu intreaga perspectiva a bulevar dului, spre oras (zona de sud). Intrarea a Il-a, pentru restaurantul ,,Pescarus", prill B-dul Aviatorilor (Bordei). Intrarea a Ill-a, p e n t r u debarcader si iiitregul pare (zona de sud si de nord), prin B-dul Aviatorilor. Intrarea a IV-a, pentru bazele sportive (zona de nord). prin Sos. Nordului. Intrarea a V-a, pentru ,,Orasul copiilor" (zmui de nord), prin os. Nordului. Intrarea a Vl-a, pentru Sala centralil de expozitii (zona de sud), prin fjos. Kiseleff. Intrarea a VII a, pentru Muzeul satului (zona de sud), prin JJos. Kiseleff. I n t n i r r a a VHI-a pentru Teatrul de vara (zona de sud) prin os. Kiseleff (Arcul de Triumf). Cel mai mare pare al Bucure^tilor (circa 187 ha), inaugural, iu forma a c t u a l s , in anul 1951. Se dcsfa^oura pe ambele maluri ale lacului Herastrau, intrc 11 c l u l

297 296

,,|)uru iiegu^atorul". In apropicre {mahalaua Siirindarului) locuia Marele Ci^megiu, i i ' l u a dregiitorul insarcinat cu aprovizionarea cu apa a orasului. Be aci a luat fi nrfidina numele. In anii regimului democrat-popular, gradina Cismigiu care ocupa o suprs* fti^a de 17 ha a fost reamenajata cu scopul de a se crea populatiei condi^ij i i mai pliicute dc recreare. Aleile au fost asfaltate. Puncte de atrac^ic: terasa t l i - trandafiri, col^.ul zoologic, foisorul piiuuilor, chioscul porumbeilor, col^ul celor mici, rondul roman cu buslurile clasicilor literaturii romine, f i u t i n a lui Emiuescu ( ilrbarcader. Functioneaza: bufetul ,,Buturuga" : o imitate de ape mint-rale.

Gradina botanica: Sos. Cotroceni (podul

Cotroceni)

$n Gradina botanica

Ini^iata in 1855 de doctorul C. Davila, e realizata partial (18601866) ju yradina fostei manastiri Cotroceni. in anii 1874 1878 e mutata in fa^a Universita^ii dc azi, pentru ca in 18841885 sa fie amenajata pe locul actual, unde mai cxistau citeva amenajari horticole. Un rol important in realizarea ei a avut-o savantul botanist dr. I>. Brandza. Gradina botanica se intinde pe circa 17 ha. Din 1954 trece sub conducerea Ministerului inva^amintului pc linga Universitatea Bucurcsti si este reorganizata pe baze moderne in anul 1955, conform planului elaborat de un consiliu stiin^ific anume constituit. Cuprinde mai multe sec^ii printre care: plant e exotice cultivate in sere, plante medicinale, plaute decorative, pepitiiera si sector de experimentari, grupe gcografice de plante din toate rt-fiiunilc arii e ^c. in inter iorul gradinii se afla noua clad ire a Institiitulu j botanic, care-si desfasoara activitatea in cadrul Facultfi^ii de stiin^e nattirale.

in 1'arcul ,,N. Baicescu'1 IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor de la Bucuresti. In pare se afla stadionul ,,23 August". Altii construetie importanta este ,,Teatrul de vara" (4.300 de locuri), in forma de semicerc, in peretjle unei coline naturale si ,,Teatrul de vara pentru copii''.

Parcul Libertatii: Str. 11 lunie. Intrarea principals, (nord): Pia|a Libertatii. Intrarea a Il-a (vest): Str. dr. C.I. Istrati. Intrarea a Ill-a (sud): Str. Cu^itul de argint si Calea Serban Voda. Intrarea a IV-a (sud-est): Calca erban Voda.
Amenajat pc latura odinioara deluroasa si acoperita de vii a Bucurestilor, unde la 1848 s-a citit populatiei proclamafia guvernului revolu^ionar, Hotarirea crearii parcului dateaza din 1894, insa planlarile incep abia dupa zece ani, pe o suprafa|a de circa 36 ha. Inaugural si dat in folosin^a la 1906. In ultimii ani a fost complet reamenajat. in pare a fost ridicata recent o construc^ie monumentala: Panteonul eroilor clasei muncitoare. Se mai afla aci: ,,Arenele I^iberta^ii" (5.500 de locuri), ,,F!nt!na zodiacului" (la intrarea principala), ,,Fintina" lui Gr. Cantacuzino, ,,Muzeul centrului de documen tare tehnica". Pe lacul din interiorul parcului, amatorii pot face plimburi cu ambarca^iuni.

Gradina Ci^migiu: B-dul 6 Martie. Intrari prin: B-dul 6 Martie (patru intrari), prin Str. Stirbei Voda; prin B-dul Schitu Magureanu (trei intrari)
Cea mai vecbe gradina organizata i cea mai centrala din Bucure^ti. Amenajata (1849 1856) in jurul lacului cunoscut in trecut sub nuraele de ,,lacul lui

298

Parcul,.P. Kiseleff": Sos. A/,/,// Arcul de Triumf-Piata Srlm

Create a generalului rus Pavel I leff ( 1 8 3 1 ) , reorganizat in primele dr. ale secolulu'i al X X - l e a . Se intitule suprafata de aproape 18 ha, de o p si de alta a $os. Kiseleff. Gradina Icoanei: Piata Al. Salmi Circa 1 ha. Amenajata in 1875 pc In cul fostei b a l t i a Icoanei, secata In I M ' / I I ,

I'nK-iil ,,Procopoaia": Intrdri prin Slirbei Vodd Sir. St. Furtuna Si'lainl Independentei Calea Plevnei A iiii-najat in 1954. In interior: teren hipic. I'urciil ,,C.F.R.": Sir. Dinicn Golescn Piata Gdrii de Nord
\ i i u - i i a j a t in 1950.

I'lirciil Facultatii de medicina: Intrari prin B-dul dr. Pctru Groza Splaiul Independentei Calea Stirbei Voda
I'lire ul circnlui: Aleea Circului A m e n a j a t in 1962.

Parcul ,.Pu?kin": Piata Al Sahln

Circa 0,8 ha. Amenajat o datft i<H parcelarea din j n r u l lacului. Mic Inc f| pod in stil rustic.

I'UNCTE

TURISTICE

IN

I M P R E J U R I M I LE

Parcul ..Nioolae Balcescu": l!-,lnl Bucurestii j\oi. 109

Circa 12 ha. Amenajat in 19511, In stil clasic. In interior: Teatrul de vara ,,N. 11..I cescu" (2.000 locuri); doua b i b l i o l r , I publice.

O RAS U L U1
I Irasul Bucuresti este situat in mijlocul unei iiitinse si bogate i i i u p i i , Cimpia Romiua. Spre nord, ea se iiitiude pina spre reghmea rioirijtilor, iu est se continua cu cimpiile Baraganului si Mosti.stei, In sud cu cimpia inalta a Burnasului, iar in vest cu cimpia Neajl . p v u l u i . Toate acestea alcatuiesc cadrul natural al iniprejurimilor i .ipitalei. Situate mai aproape sau mai departe de oras, aceste imprejurimi "U-ra amatorilor de excursii variate posibilitati de recreare. Ei au la ilispozi^ie paduri, cimpuri pentru vinatoare, lacuri si riuri pentru prscuit si diferite sporturi nautice si pot vizita objective de interes Ktoric sau de mare valoare artistica, importante unita^i ecoiiomice i l i u Industrie sau din agricultura. Totodata, Bucurestii se afla la scurte distante, aproape egale, i l i - pitoreasca vale a Prahovei si de valea Dunarii, principala artera l l u v i a l a din sud-estul Europei. I'etitru deplasarea in aceste locuri exista o bogata retea de drumuri iinxlerne iji de cai ferate.

Parcul ,.8 Mai": B-dul Lacnl Tn

I'opas In Parcul ,,Puskin" .') --\ c--' *~ '"
Circa 9 h a ' Amenajat in 1948. S i l i i . i l -pe malul sud-estic al lacului Tci. In interior: estrada pentru sprcM pentru copii (trenuletul copiilor), mai m u l l r

cole, restaurant, colt de distrac(ii Statui.

Parcul ,,ToIbuhin": B-dul Tolbuhin, 131-133 si Sos. Miliai Bnn;,, J.08 1 Iz

A m e n a j a t in 1951.

Parcul ,,\itaii":

Calea

Dudesli,

130 134

A m e n a j a t in 1952. In interior: estrada peutru spectacole.

Gradina ,,G. Cosbuc": B-dul G. Cosbuc

A u i e u a j a t in 1952. In i n t e r i o r : b a z i n .

PUNCTE

TURISTICE

LA

NORD

DE

BUCURE?TI

Parcul ,,Giulesti": Sos. Amenajat in 1953.

Giulesli

Parcul copilului: B-dul 1 Mai Sir. Siret, 91

Amenajat in 1947. In interior: distractii pentru copii

Parcul ,.Ferentari": Inlrarca prin Calea Ferentari-Str.

Amenajat in 1949.

Bacus

Parcul Teatrului de opera si balet. B-dul 6 Mar tie

Ameuajat in 1953.

I'ornind din Piata Teatrului de opereta si din Pia^a Sf. Gheorghe, se ih-sprind, spre nord, in iiiteriorul ora.sului, aproape paralel, doua mari . n i r r e de circulate: una de-a luiigul Caii Victoriei i $oselei Kisel i - f i , cealalta de-a lungul bulevardelor: 1848, Nicolae Balcescu, Magheru, Ana Ipatescu si Aviatorilor; prima se indreapta catre I ' i . i l a Scinteii, de undc pleacii mai departe drumul nat,ional Uucun - s t i Otopeni Ploiesti (D.N.I.). Acesta, la rindul lui, se leaga | n i u drumul regional Baneasa Straulesti, cu drumul national Bu. nn-.^ti Buftea Ploiesti ( D . N . I . A . ) . Pe aceste cai de acces amal i i r i i de excursii pot ajunge in doua regiuni turistice bine distincte: n u a e valea Colentinei, cealalta cimpia Suagovului.

300

301

Valea Colentinei
Valea Colentinei prin proportiile sale, ca si prin existenta m i n i sirag de laciiri si paduri, constituie o zomi naturala deosebit dx pitoreasca. Pe traieetul ei se afla trei pimcte turistice interesaiih 1 si atragatoare: padurea Baneasa, coniuna Mogosoaia si coimm.i Buftea. Padurea Baneasa deosebit de frecventata de catre bucuresteni, in lunile de vara, se afla la nordul vaii Colentinei, la o distant;! dr 10,5 km de centrul orasului (Pia^a Sf. Gheorghe). Mijloace de trans port: autobuzul 48 din fa^a fptrandului tineretnlui, pe drunuil national nr. 1 cu o deviere de la 1 km 10,5 pe o alee asfaltata, spru dreapta. Padurea Baneasa reprezinta o mica parte din fostii codn ai Vlasiei. Datorita amenajarilor facute in anii puterii populare, ca 1 a fost transformata intr-un frumos pare de agrement. l"n punct special de atrac^ie este col^ul zoologic, care dispune de citeva sute da exemplare de animale. Vizitatorii au la dispozitie doua restaurante bine amenajate si o static de parcare a vehiculelor. Comuna Mogosoaia este asezata in nord-vestul orasului, la o distan^a de 14 kin. Cai de acces: cu autoturismul pe oseaua Bucures.ti Baneasa Straulesti, drumul national 1 A, sau cu tramvaiul 6 si in continuare cu autobuznl ur. 60 (de la statia ,,I,aminorul" - Bucurestii Noi), sau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Grivi{a Rosie". Localitatea cuprinde un ansamblu de obiective turistice: Palatul Mogosoaia, Tin pare, un lac cu strand si o casa de creatie a oamenilor de arta. Palatul Mogosoaia, adapostind un muzeu de arta fendala brincoveneasca, este sitnat pe malul lacului cu acelasi nume, in mijlocul parcului. Acest palat a fost construit in anul 1702 de Constantin Brincoveanu. Asemanator celorlalte palate brincovenesti de la Potlogi, Simbata de Sus si Brincoveni, palatul de la Mogosoaia este construit intr-un stil care imbina elemente ale arhitecturii autohtone cu arta italiana. Kl are forma dreptunghiulara cu 5 iesiiiduri si cu fatada principala spre lac. In anii puterii populare, acest monument istoric a fost amenajat, iar comorile de arta pe care le cnprinde au devenit accesibile maselor largi populare. De altfel, aici au fost aduse si expuse opere de arta brincoveneasca si din alte regiuni ale ^arii. Casa de create a oamenilor de arta este adapostita intr-o cladire anexa a palatului. Muzeul cit si casa de create sint deschise in tot cursul anului. Parcul, lacul si strandul sint obiective turistice cu caracter sezonier. Parcul este prevazut cu un debarcader impodobit cu coloane, statui, garduri vii, arbusti, care sporesc pitorescul locului. Comuna Buftea este situata tot pe drumul national 1 A, la distanta de 2022 km de centrul orasului. Caile de acces: cu autoturismul pe Soseaua Bucuresti Baneasa Straulesti (drumul national 1 A), sau pe calea ferata Bucuresti Nord Ploiesti, pina la stadia Buftea, sau cu tramvaiul nr. 6 si in continuare cu autobuzul nr. 60, san cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Grivi$a Rosie". Buftea are ca obiective importante: Centrul de produc^ie cinematografica, lacul, parcul si palatul Buftea. Centrul de producfie cinematografica, rea302

In padurea Baneasa. Spectacol de estrada in aer liber

Padurea Mogo^oaia. $trandul

303

lizare a regimului democrat-popular, se afld la o distanta de 2,5 kin de gara Buftea si numai la 0,5 km de drumul national 1 A. El este situat intr-un cadru natural pitoresc, pe malul lacului Buftea, care face parte din salba lacurilor Colentinei. Intregul complex c i n e m a t o grafic ocupa o suprafata de cca. 30 ha in cimpia Bucurestilor, la <> altitudine de cca. 110. Deosebit de interesant este ansamblul plantatiilor parcului in care mai exista specii de stejar din vechiul codru al Vlasiei. Pe m a l u l lacului se inalta palatul Buftea. Stilul coiistruc^iei apartine iieogoticului gernian de la mijlocul veacului trecut.

CTmpia Snagovul U ! Cimpia Snagovului este situata la contactul cimpiei Ploiestilor cu cimpia Baraganului. Snagovul, Cdlddrusani si Malul Rosu formeaza in aceasta cimpie un ansamblu turistic de propor^ii mari, cu numeroase si intinsilacuri, incadrate de o bogata vegetable arborescenta. Comuna Snagov este situata pe drumul national nr. 1, Bucuresti Ploiesti, la 38 km nord de orasul Bucuresti. Cai de acces: cu autoturismul pe Soseaua Bucuresti Ploiesti, sau autobuzul I . R . T . A . , de la autostatia ,,Baneasa" pina la km 35 cu o deviere spre dreapta in padure, pe drum asfaltat, sau pe calca ferata din Gara de Nord pina la comuna Snagov. Desi asezata in mijlocul cimpiei Romine, localitatea Snagov se bucura de un microclimat placut, datorita existentei lacului si padurii, factori care tempereaza arsi^a verii. Lacul Snagov se intinde pe o suprafata de 576 ha ; hmgimea sa este de 18 km, latimea maxima pina la 1 km, iar adincimea ajunge in uncle locuri pina la 9 m. Pe lac se pot practica diferite sporturi nautice, se pot face plimbari de agrement, se poatipescui. Pe malurile lui au fost construite peste 120 de vile frumoasr si confortabile in care se recreeaza oameni ai muncii. (O treime din suprafata lacului este declarata monument al naturii, in care se gasi'sc o serie de specii rare (nufarul indian s.a.). Padurea Snagov este amenajata ca un imeiis pare ill cadrul caruia se gasesc plaje, restaurantr, chioscuri pentru produse alimentare si bauturi racoritoare etc. In padure se afla si doua rezervatii naturale: una botanica si alta zoolo gica. Pe iiisula din mijlocul lacului se ridica un vechi monument istorio, inanastirea Snagov, datind de la sfirsitul secolului al XlV-lea. Refacer.ea acestui monument istoric se atribuie domnului Tarii Romine.^ti, Vlad Tepes (14561462), care se presupune ca ar fi fost inmormint;it aici. In trecutul cultural al }arii, aceasta manastire a jucat un ml important, deoarece a adapostit unul din priinele centre tipografic* ale Tarii Rominesti, la sfirsitul secolului al XVII-lea. Tot aici si-a desfasurat in mare parte din activitatea sa de traducator si tipogral Antim Ivireanu, una dilitre luminoasele figuri ale culturii noastri 1 vechi.
304

Lacul Snagov. Plaja Caldainsani. Parcwl siVpadurea Caldorusani sint situate In partea sud-estica a lacului Snagov, la o departare de 44 km de oraul Bucuresti. Cai de acces: cu autoturism din Plata Scinteii pe drumul national u r . 1 pina la kiloinetrxi 21 si in continuare spre dreapta, pe sjoseaua lialote^ti GradLstea Greci, sau pe calea ferata din Gara de Nord pina la stadia Greci. Acest punct tuiistic atrage in special pe amatorii de pescu t si vinatoare. Lacul Caldarusani, ca si Snagovul, vechi liman fluviatil, cu o .suprafata de cca. 575 h a . , din care lacul propriu-zis ocupa 275 ha, are o fauna ichtiologica deosebit de variata, cuprinzind multe specii de pesti. Data fiind predominarea pe?telui rapitor, pescuitul este agreabil pentru lanseta. Pe lac se gasesc ambarcatiuni care stau la dispozitia pescarilor sportivi. In padurile din jur padnrea Moara Saraca, Caciulati ^i Micsunesti se practica vinatoarea de iepnri si fazar.i. Pescarii s.i vinatorii sportivi au la dispozitie cabana Sitaru din apropierea lacului. Tin alt punct de atractie il formeaza manastireu Ctildarusani, ctitorie a lui Matei Basarab, ridicata in anul 1638. Malul Rosu este un punct vinatoresc situat in apropiere de Caldarusani si Snagov. El se afla la o distanta de 60 km de Bucuresti. Cai de acces: cu autoturismul pe drvimul national nr. 1, cu deviere la dreapta pe drumul regional Tiganesti Gruiu Bojdani, sau cu autobuzul I.R.T.A. pina la Tiganesti $i apoi cu mijloace organizate local. Malul Rosu este asezat intr-o padure, in mijlocul careia se intinde, ca o irnensa oglinda smaltuita de plante acvatice, ,,Balta Neagra", cu o iutindere de 35 ha, unde se pescuiete mai ales stiuca. Aici amatorii de vinat intilnesc iepuri, caprioare, fazani i cerbi lopatari.

305.

PUNCTE

TURISTICE

LA

EST

DE

BUCURL'

'i

In partea de est a orasului, iubitorii de excursii gasesc, de aseiiirm i locuri de mare atractie turistica ill punctele: valea Pasdrea-Sindril i(<i. Pusnicul-Cernica, Balta Pitarului. Valea Pasarea-Sindrilita prezinta interes deosebit pentru p e s r a i i l sportivi. Ea se afla la o distanta de 25 30 km de Bucures,ti/ pe dm mill national nr. 2 (Bucuresti-Urziceiii). /Cai de acees: cu a u t o l i i i / u l I . R . T . A . , de la capatul liniei de tramvai 7 si 14 (directia Pantelinioin In cadrul unui peisaj caracteristic cimpiei Baraganului, in c a n apa Siiidrilitei, afluent pe stinga al riului Pasarea, si-a sapat o v a l e adinca, cu versante inalte si drepte, se intilnesc un numar de i a / n n ca, de exemplu, iazul indrilita nr. l , n r . 2 si Piteasca. Aici se pr.n tica un pescuit stationar, iar ca specii predominante sint: cipriniolrlt . mai ales crapul de talie mare (de la 2 4 k g ) . X Pusnicul-Cernica. Acest complex turistic, situat pe interfliu i u l Pasarea-Colentina, se afla in partea estica a capitalei, la o d i s t a n i i de 13 km. ; 'Cai de acces: pe calea ferata Bucuresti-Calarasi, cu p l r care din Gara de Nord sau din Gara Baneasa pina la halta C o z u - n i sau cu autobuzul I.R.T.A., de la capatul liniei de tramvai 7 si 14 ( d i n dreptul Intreprinderii ,,Solidaritatea") pina la Cozieni Bratiesti. Complexul turistic Pusnicul Cernica prezinta o fizionomie s] cifica. Farmecul il da covorul verde si des al masivului paduros, alcatuit din foioase ca: stejarul, teiul, jugastrul, carpenul etc., c i l .si de salba lacurilor adapostite in vaile largi ale riurilor Colentina si Pasarea. Plantele erbacee infloresc timpuriu primavara: brJndusr, viorele, lacramioare, ghiocei, stinjeni galbeni s.a. In anii p u t c t i i populate, padurea Pusnicul a fost traiisformata intr-un imens p a r r de agrement, prevazut cu o serie de instalatii moderne, care fac odilnu vizitatorilor cit mai placuta. Intr-o pozitie incintatoare, pe m a l u l lacului Pasarea lac cu marginile acoperite cu stuf i nuferi sc afla o confortabila cabana i un restaurant care stau la dispozH i:i vizitatorilor tot timpul anului. in poiana cabanei se afla amenaj;il;i o scena demontabila, uiide, in timpul sezonului de vara, au loc difcrite spectacole in aer liber. De asemenea, pe malul lacului PasariM se gaseste un strand bine amenajat. Pescarii amatori 151 pot practic.-i sportul in lacurile Pasarea i Cernica. Padurea Cernica i padurea Pasarea ofera placute posibilitati < l c vinat. Se vineaza aici iepuri, caprioare si fazani. Primavara i toamna. in perioada trecerii pasarilor migratoare, se pot vina sitari, r a j r , gite salbatice .a. In marginea de sud a padurii Cernica, pe valea Colentinei, a fost coiistruit de curind un baraj care a permis crearea unui lac de acumulare cu o suprafata de 350 ha s.i capacitate de 7 mil. m apa. Acrst lac servete la irigarea a mii de hectare teren arabil. Balta Pitarului, aflata in bazinul Dimbovitei, in sud-estul capita l e i . la o distanta de numai 25 km, aduce aminte de peisajul specific Deltei Dunarii. Cai de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autog:ir;i ,,Filaret" pe drumul national nr. 4 (Bucuresti Oltenita) pina hi kilometrul 21 si, in continuare, pe 7 km drum comuiial sau pe calc.i
306

Cabana Branejti din padutea Pusnicul

l , . i a t a Bucureti Oltenia pina la statia Plataresti, care se afla la km departare de balta. In mijlocul unei paduri intinse se afla Halta Pitarului cu o suprafata de 123 ha. Acest punct turistic atrage |,rscarii sportivi prin variet'atea si bogatia speciilor de peti. Aici 1C pescuieste intre plauri, intocmai ca in Delta. Lacul este amenajat CU cca. 50 de ambarcatiuni si dispuiie i de podiumuri pentru pescuit. in padurea Pitarului exista si un fond de vinatoare (fazanijsi capre). IVntru primirea sportivilor este amenajata o cabana speciala.

I'UNCTE

TURISTICE

LA

SUD

DE

BUCURESTI

In partea sudica a orasjului, Cimpia Burnasului ?i Valea Dunarii ronstituie doua frumoase zone turistice.

Ctmpia Burnasului
Este o regiune care ofera aspecte dintre cele mai atragatoare. Ea pfistreaza, bine conservate, intinse si frumoase paduri de stejar, cum sint padurile Dadilov, Comana si altele. Vlad Tepes este un punct vinatoresc situat la o departare de 70 km de oras/in c'impia Burnasului. Cai de acces: cu autoturismul pe druinul national nr. 5 (BucurestiGiurgiu) pina la sud de Calugareni (35 k m ) , cu abatere spre est prin comuna Mihai Bravu V l a d Tepes,
307

sau pe calea ferata BucurestiGiurgiu pina la halta Vlad Tuprf, sau cu autobuz I.R.T.A., de la autogara ,,Filaret" pina la I ' / (km 35). Natura acestei regiuni este inciiitatoare. Aici intilniin padure salbatica, intinsa pe o suprafata de 4 000 ha, represent m i l o ramasi^a din codrii Vlasiei. Aceasta padure, declarata m o n u n n n i al naturii, este inconjurata de un intins teren arabil de i < . i 5 000 ha, pe care se practica vinatul specific de stepa, mai ales v i i u l n l de potirnichi si iepuri. In padure se vineaza porci mistreti, en i n lopatari, caprioare, fazani. Baneasa Burnusului este un alt punct vinatoresc. Cai de accell cu autoturism pe drumul national nr. 5, cu abatere spre Bam sau cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Filaret", sau pe c u l i ' . i ferata BucurestiGiurgiu pina la gara Baneasa. Specificul a c < " l n i fond vinatoresc il constituie vinatoarea de iepuri. Tot in aceasta direc^ie, la o distanta de 17 km de Bucuresti, |>r drumul national nr. 5, se afla Gospodaria agricola de stat ,,30 Derm brie", una din cele mai moderne gospodarii de stat din imediata apropiere a orasului Bucuresti, cu un profil economic complex < l r productie vegetala si animala. In cadrul acestei gospodarii proiln sele animale sint valorificate pe scara industrial^, gospodaria f i i n d dotata cu instalatii moderne pentru prepararea produselor lactnta si a celor din came. Cai de acces: cu tramvaiul 17 sau 12 pina la capnt si in contiuuare cu autobuzul 59.

PLANURILE PRINCIPALELOR SALI DE SPECTACOLE

Valea Dunarii
Valea Duiiarii atrage prin varietatea aspectelor ei peisagistifo. Lunca joasa se desfasoara ca un culoar larg si verde, presarat din Inc in loc cu ochiuri de apa lacuri mai mari sau niai mici, legate, ]>'-iu girle, de Dunare. Puuctele turistice sint numeroase si deosebit >\<cautate. Giurgiu. Orasul se afla pe malul sting al Dunarii, in punctul n u d e fluviul se ingusteaza eel mai mult.,El poate fi considerat ca un port al orasului Bucuresti, aflindu-se situat la o departare de numai 65 k i n Cai de acces: cu autobuzul I.R.T.A. de la autogara ,,Filaret", | e drumul national nr. 5 BucurestiGiurgiu sau pe calea ferata din gara BucurestiNord sau din gara Progresul. Principalul obiectiv turistic de aci este podul de peste Dunare, ,,Podul Prieteniei", rare leaga tara noastra de R.P. Bulgaria si constituie in prezent una din cele mai mari construc^ii de acest gen din Europa, avind o lungiimde 2 200 m. El a fost construit in anii 19521954 de catre Republicn Populara Romina si R.P. Bulgaria in colaboare cu U.R.S.S., R.S. Cehoslovaca, R.P. Ungara si R.P. Polona. ,,Podul Prieteniei" creea/a o legatura atit feroviara cit si rutiera intre cele doua tari prietene, constituind totodata o importanta artera internationala intre 1'r ninsula Balcanica si tarile situate la nord de Dunare. La Ginrgiii, Dunarea ofera posibilitatea unui pescuit bogat. OltenitaPrunduBoian. Orasul-port Oltenita, cu noul sau saulicr naval, punctele viiiatoresti Prundu si Boian, specifice pentru v i n a tul de balta si pescuitul sportiv in Dunare, reprezinta obiective turist inadesea frecventate de bucuresteni.
308