Brouultm;wn Garffiflinel; df,nffi

aner'ftffi
S*intii ssJre inri

F.ft sti E-* eni

{
d"

uin

eh ll* s*rqft'r

ilin'=b

iu

Fabegrn

tf alqri {* {{ xa{
1ft {l
sHEi

#f,n irr {c*r*iic}

E
#"'

*.r% p rE mw$g

'F = rE m+Fg {q iEEdFd {l

1i

E'F ad

.
'$,

3 [u ircugf, S
'$

{btS smi
1F-tt
arai

I '& 'cqdffiw$; r'ffi l'ffi

i;
Elmi
,,t
l-

'Iff
'xu

'mmlat

Prnnlsr?
dintii

:j i t

1ff."t{ sr*i
{ S{S
Hi* -9.

i-H?.:i, imn lg r *

:.
: ,*'

:m,rlarS '+;i-.''F {de *i,nr$

-,

ry -_*.*

inf*n*i'uri

ad
,

;ij

,'l*,*+fu

{dr m i'e*} mnlarf;

.lF

fi][

1.
!*:

1t"l* ami

rGF#

'

F rE.mfrFE* '!fl $
[b
iF

ltrffi m{
&ffi mi
/-ft#

ru q

'

tljrl+Bry g
[E

neun4

rHrFd

;q{

#sn in,{mi*:l}

mr

E"F

mi

He*a iin *b iu **ntra

iln +b hv

I I

3. ELEMNNTE DE ANCORARE ALE PLACILOR ORTODONTICE

(arcuri, resorturi, quruburi) ce tind sd desprindd aparatul de pe c6mpul alveolo-dentar. Topografia particulard a arcadei dentare Si axele diferite de implantare ale dinlilor se traduc din punct de vedere geometric prin multiple planuri inclinate cu suprafe{e reduse gi inclindri foarte variabile. La acestea se addugd obligatoriu jocul formapiuiilor mobile din cavitatea bucalS (bride sau frenuri). Acest complex de factori face ca forfele principale, acfiondnd la nivelul componentelor aparatului dento-maxilar, sd dea naqtere unor for{e secundare nedorite care tind sd desprindd placa de pe cdmpul alveolo-dentar, sA deplaseze nefavorabil elementele active gi sd le impund efecte nedorite.

Eficienfa pl6cilor ortodontice depinde de stabilitatea lor. adicd de calitatea ancorajului. Pe l6ngd forlele fiziologice datorate gravitaliei, masticatiei sau fonatiei, apar forfe ortodontice principale mai intense declangate de elementele active ale placilor

Eficacitatea tratamentului ortodontic cu ajutorul placilor depinde deci direct de contracararea forfelor secundare. Din acest motiv, ancorajul este un element esential in conceperea unei pl5ci ortodontice.

ANCORAJUL
Definilie: Ancorajul reprezint[ sursa rezistenfei la ac{iunea componentelor active ale aparatului ortodontic. in momentul in care se ac[roneazd, cu o fortf, pentru a deplasa ortodontic un dinte, este necesard o forld opusd de rezisten dat1rde ancoraj [Et Pentru a infelege cdt mai bine ancorajul, trebuie cunoscute o serie de percepte: o Forla ortodonticd are tendinla sd deplaseze gi dinfii cupringi in ancoraj, ins6 acest lucru depinde de mdrimeaforlei, numdrut diilitor folosifi pentru ancora.l qi rrritenla lor la deplasare (calitatea tesuturilor parodontale gi rezistenfa fesutului osos inconjuritor, numdrul

(ancorajul reciproc). o Uneori se doreqte 9i o deplasare limitata a dintilor posteriori pentru a ?nchide un spafiu postextraciional. De exemplu, surplusul de spafiu ramas dupd incadrarea caninului prin extrac{ia premolarului I va fi inchis piin migrar"u ,p.. mezialu iinlilo. laterali. o Dacd spaliul pe arcadd este limitat gi foarte precis calculat pentru ?ncadrarea ortodonticb a caninilor ectopici gi a incisivilor (protrudafi sau inghesuifi), nu se acceptd nici o deplasare a dinfilor laterali folositi pentru anioraj. Se recomanda inciuderea unui numdr cdt mai mare de dinfi pentru un"oruj gi uo. fi deplasali simultan maxim doi dinfi, c6te unul pe fiecare hemiarcadd (sistemul ten * two din ortodontia fixd, adicd zece dinfi foiosili drept ancoraj pentru a deplasa doi dinfi). o Dacd se doreqte o deplasare dentard corporeald qi nu o basculare, ancorajul trebuie sd fie puternic, iar intensitatea for{elor redusd qi foarte bine controlatd (Coc6rl6). o Pentru ancoraj sunt indicate:
67

de rdddcini, mdrimea suprafefei radiculare). o in unele cazuti clinice se doregte qi deplasarea dinfilor incluqi in ancoraj:in ocluzia incrucigatd bilateral, fiecare hemiarcad[ aclionea zd ca ancoraj pentru herniaicada opusd

- gutierele acrilice - ancorajul extraoral (exemplu: arc facial inserat in tubugorul sudat la nivelul por{iunii rectilinii a unui croqet Adams) - arcul vestibular uneori - croqetul Adams comun pe incisivii centrali. o Elementele de ancorare trebuie plasate judicios pe intreag a arcadd, cdt mai aproape de elementele active, in mod echilibrat pe ambele hemiarcade. O ancorare echilibratl este ancorarea in trapez cu doui puncte de sprijin anterioare qi doud puncte posterioare sau ancorarea in triunghi. Ideal ar fi ancorajul cornbinattrapez qi triunghi.

Elementele de ancorare ale CRO$ETELE qi GUTIERELE.

pllcilor ortodontice cele mai utihzate

sunt

3.1. CRO$ETELE ORTODONTTCE

Croqetele folosesc pentru ancorarea de arcadele dentare fie

(ni$a papilard),

fie zonele anatomice ale dintilor (divergenfa fefelor aproximale ale

triunghiul interdentar

coroanelor dentare, retentivitatea subecuatoriald sau retentivitatea intregului contur dentar). Din acest punct de vedere, croqetele se clasificl astfel: o croqete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferiti de triunghiul interdentar 1. Crogetul Stahl 2. Crogetul in delta 3. Croqetul in s[geatd Schwarz (crogetul in trefla) 4. Crogetul in semisdgeatd Schwarz o Croqete ce folosesc pentru ancorare retentivititile anatomice ale coroanelor dentare 5. Crogetul direct 6. Crogetul Adams.

Retentivitatea triunghiului interdentar

Croqetul Stahl Crogetul in delta Cro$etul i{r sdgeatd Cro$etul in sernisdgeatd

Retentivitatea anatomici a coroanei

Crogetul direct Croqetul Adams

Elementele componente ale unui croget sunt urmdtoarele:

- Ansa croqetului sau porfiunea in contact cu zona de retenfie folositd - Bucla este porliunea elasticd a crogetului ce permite ansei s[ depdgeasc6 zona retentivd la aplicarea gi la indepdrtarea aparatului ortodontic - coada de retenfie sub forma a 2-3 cudufiinbazaacrilicd a pldcii.

3.1.1. Croqetul Stahl Croqetul Stahl mai este denumit gi croget ocluzo-interdentar sau croget in picdtura. Se tealizeazd din sArmd elasticd de wipld cu diametrul de 0,7mm qi are urmdtoarele pirti componente: - ansa de formd circulari qi de dimensiunea spafiului interdentar in care se aplica; - bucla ce reprezintd prelungirea spre ocluzai a ansei. Traversea zd arcad.a prin niga masticatorie gi reprezintd porfiunea elasticd a croqetului. - reten{ia in bazaplacii. Crogetul Stahl are urmltoarele caracteristici: - Stabilitatea pldcilor ortodontice ancorate prin crogete Stahl este foarte bund. --Necesitd prezen[a unui spafiu interdentai unde sa se aplice, deci prezen[aa cel putin doi dinfi vecini, permanenfi sau temporari. - Impiedic[ egresiunea dinfilor pe care se aplicd, traversdnd planul de ocluzie. - Poate tealiza un contact prematur cu arCada antagonist5, determinand indl{are provizorie de ocluzie sau laterodeviere mandibulard. Din ur"rf motiv, este necesard studierea arcadei antagoniste gi stabilirea modului corect de plasare a croqetului. - Activarea croqetului se face prin cobordrea ansei intr-o zond, mai retentivd, plasata mai aproape de baza triunghiului interdentar.
- Este un croqet rezistent care se fractureaz?i rareori.

Confec{ionarea croqetului Stahl:

put6ndlezamucoasajugal6qifavoriz6ndretenfiauti-.ni.io Pentru a inl[tura acest inconvenient, crogetul stahl poate fr utllizat in varianta prefabricati ce se catacterizeazd, printr-o ansd metalicb in formi de sferd plina.

- Se incepe prin confecfionarea ansei circulare care este inchisa treptatpand la obfinerea dimensiunii dorite, cu ajutorul unui clegte cu o falcr rotundd gi o falca in jgheab. - Perpendicular pe planul ansei qi findnd ansa in vdrful clegtelui, se indoaie s6rma astfel incdt bucla obfinutd sd aibd indrlimea qi dimensiunea doriti. - Se aplicd pe model qi se marcheazd zona d,epliere inbazapldcii. Ansa croqetului este la distanfd de feiele vestibulaie ale dinfilor pe care se aplicd,

Crogetul Stahl prefabricat

Confeclionarea cro$etului Stahl

a
3.1.2. Crogetul in delta Este tot un croqet ocluzo-interdentar ca gi croqetul Stahl. utilizand aceeagi zond, d,e retenfie' Difer5 doar forma ansei care este triunghiulari, asemdnatoare literei greceqti delta. Ansa se confecf ioneazd' cu vArful spre spaliui interdentar gi baza spre mucoasa jugald, sprijinindu-se cu cele doud laturi ale sale pe fefele aproximale ale dintilor. Forma in triunghi a ansei permite o angajaie mai profunda in spafiul interdentar qi tealizarca unei bucle elastice cu dimensiune marita, frrd, uf"rumucoasa jugald. Modul de confecfionare este asem[nf,tor cu cel de realizar. u Stahl gi se utilizeazd tot sdrmd de wipl[ cu diametrul de 0,7mm. ".og.tului
Elementele componente ale crogetului ?n delta 1. Ansa 2. Bucla 3. Coada de retenfie inbazaplacii

70

3.1.3. Crogetul in

sigeatl Schwarz

Denumirea lui provine de la forma romboidal5 a ansei, asemdnatore cu vdrful unei sdgefi' Este un croqet pluridentar ce se aplic[ pe 2, 3 sau 4 dinfi laterali vecini, necesitdnd prezenla punctelor de contact interdentare. Elementele componente sunt: - Ansele romboidale corespunzdtoare fiecdrui spafiu interdentar. Ansa este formatd dintr-un vdrf ce pdtrunde in triunghiul interdentar sub punctul de contact qi din doi umeri (mezial qi distal) care se sprijinl subecuatorial pe cei doi dinfi vecini, la limita de trecere intre fala aproximald gi cea vestibular5. Ansele romboidale sunt conectate intre ele la nivelul mucoasei fixe prin segmente rectilinii de sArmi, paralele cu mucoas a, dar la distanfd de ea. - DouI bucle ce travers eazd, arcada: bucla anterioard prin niqa masticatorie dintre canin qi premolarul I 9i bucla posterioard la l-2mm de fafa distald a ultimului molar prezent pe
arcadd..

Doui cozi de reten{ie inbaza pldcii ortodontice.

Traseul cro$etului Schwarz incepe la marginea posterio ard. a pld,ciL unde se fixeazd cu o extremitate ondulat5, inconjoard fafa distala a ultimului molar ruu , la distanfd de ea c6nd se urmdreqte o distalizare, se indreaptb spre vestibul, apoi spre mezial pdstrAnd 2mm distanld de gingia rnarginali, face o cudurd verticald in jos gi o sdgeatd la nivelul prirnului spafiu interdentar. Urmeaz6" o porfiune rectilinie qi apoi o noud sdgeatd in urmdtorul spafiu interdentar. Extremitatea meziald sau anterioard trece dinspre vestibul spre palat incf,lecAnd arcada prin niqa dintre canin qi premolarul I, fixdndu_se inbaza pldcii.

Crogetul Schwarz are urmdtoarele caracteristici: - Conferd buni stabilitate aparatelor ortodontice. - Se aplicd in zonele laterale ale arcadelor, exclusiv pe dinfii permanenfi. - Datoritd lungimii sale, gradul de elasticitate este ridicat, iar acfiunea lui blandd gi lentd. - Permite egresiunea dinlilor laterali pe care se aplicd, de aceea contactul intre placd gi arcadalaterald se reduce la zona subecuatoriald".
71

- Adaptarea se face astfel incdt vdrful sdgefii sb pitrundd in spaliul interdent ar, dat sd nu il si nu lezeze papila. - Creeazd, zone retentive pentru alimente, fiind necesard o bund igiend - Accidentele sunt frecvente datoritd multiplelor plieri ale sarmei giorald. impun repararea sau inlocuirea in laborator.
preseze gi

se indoaie umerii sdgefii, se ?nchide sdgeata, se orizont aljzeazE porfiunea urmdtoare.de sdrmd (porliunea rectilinie) gi se confe c[ioneazdcealaltd sdgeatd. - se continud traseul dupd ultimul molar prezent pi ircada, realizdndu-se bucla posterioard sau distald' Mezial, traseul croqetului urmeazd,o bucla verticald ce strdbate arcadaprin niqa canin - premolar I. observalie: in situalia in care prin niqa canin premolar I, trece qi arcul vestibular. croqetul schwarz trebuie s[ fie primul care se aplicd gi se adapt eazd,inniqa masticatorie.

- cu ajutorul

a doua sdgeatd.

Confecfionarea croqetului Schwarz: - Se incepe prin realizatea primei anse romboidale la o distan{d de 3-4cmde capdtul unui segment de sdrmd cu-lungimea de aproximativ l5cm qi diametrul de 0,7mm. - Ansa se adapteazdin primul spaliu interdentar qi se mar cheazd,locul unde va se va modela

cleqtelui

ffi W ffi u
Croqetul
?n

Confeclionarea ansei romboidale

1.1.4. Crogetul in semisi geatd Este o variant5 a croqetului in sdgeata schwarz cu ansa in forma unei jumiti{i de romb' care pe langd ancoraj, produce gi deplasa.i reduse ale dinfilor spre mezialsau spre distal in func{ie de cum se confecf ioneazd, gi .. dispune semisdgeata (in sensul umdrului semisagefii).

semisdgeatd aplicat in niga

dintre premolari. Ansa in jumdtate de romb (1)

72

se aplicd,

Ansa in semisdgeatd are contact doar cu unul dintre dinlii din zona interdentard unde fiind la o distanf6 de aproximativ lmm de celdlalt dinie.

3.1.5. Croqetul direct

coletului).

Este un croqet interdentar indicat in ancorarea pldcilor ortodontice dacd, existd condilii favorabile pentru retenfie (convexitatea vestibulard, a dinfilor laterali in zona
Se realizeazd' din sdrmd elasticd cu

diametrul de 0,6-0,8mm, are o formi liniari, iar activarea lui trebuie frcutd foarte discret deoarece pot sd apard, efecte negative ca de exemplu separarea dinfilor vecini, dislocarea pldcii ortodontice.

coletului

- ansa liniari, dispus[ subecuatorial, ?n treimea vestibulard

paraleld cu

Elementele componente sunt:

- bucla elastic5, reprezentatd de o portiune a

mucoasa gingivald

- reten{ia inbaza placii.

Crogetul direct are urmdtoarele caracteristici: - Oferd o bund stabilitate aparatelor ortodontice. - impiedicd migrarea dintil,or vecini bregelor inspre zonele edentate. - Este indicat in la menlindtoarele de spaliu gi mai pufin pentru stabilizarea .special aparatelor ortodontice active. - Limiteazl' mezial sau distal dintii asupra cdrora actioneazd, forte de mezializare sau de ; ' distalizare

Confeclionarea unui croget direct in niqa canin _ premolar I

73

Croqet direct ce limiteazd distal molarul

II inferior

3.1.6. Crogetul Adams

Este crogetul de eleclie pentru ancorarea plIcilor ortodontice, cdnd sectoarele laterale de arcadd nu prezintd puncte de contact interdeniare. Se aplicd in special pe molarii de 6 ani izola[i, dar gi pe arcade integre la nivelul dinfilor laterali sau frontali. Dupd Adams, croqetul poate fi confecfionat 9i in cazul dinfilor pa4)at erupfi dacd inainte de ,"ulirur" se grav'eaz6. corespunzf,tor modelul.

Elementele componente ale croqetului Adams sunt: - doui anse mici ce vin ?n contact cu fefele aproximale ale dintelui pe care se aplicd, folosind pentru retentivitate divergenla lor. cele doua anse sunt unite printr-o porfiune rectilinie de sdrm6, la distanfd de fala vestibulard a dintelui. - doui bucle in continuarea anselor vestibulare ce incalecd arcada gi strdbat planul de ocluzie prin nigele masticatorii - doui reten{ii inbazapldcii ortodontice.

Caracteristicile crogetului Adams: aparatelor ortodontice gi este foarte frecvent utilizat at6t pe dinfi laterali, cdt gi pe frontali, fiind singurul croget ce permite acest lucru. Dacd. se aplici pe frontali, poate determina inghesuirei acestora.

- oferd bund stabilitate

74

Se poate

aplica pe dinli izolali sau pe arcade integre, monodentar sau pluridentar'

Croqetul Adams pluridentar cu porfiunea rectilinie modificatd in scopul tracliunii elastice

- impiedicb egresiunea dinlilor pe care se aplicd. - Accidentele sunt destul de rare, repararea sau inlocuirea se vor face in laborator. - Porfiunea rectilinie nu are nici rol elastic, nici rol in stabilizare, de aceea poate suferi modificiri de formd in funcfie de cazul clinic. Poate lua formd de cdrlig sau de buton servind aplic[rii de tracliuni elastice sau la nivelul ei pot fi sudate elemente attxiliare (tubugoare sau arcuri). - Nu necesitd cleqti speciali pentru confec{ionare. - Permite conceperea unor variante de construcfie, ldrgindu-se astfel aria indicafiilor. Activarea se face prin cobordrea qi adaptarea anselor cdtre colet qi plasarea lor intr-o zondmai ingustd a coroanei.

Variante de construcfie ale croqetului Adams: o Crogetul Adams de trac{iune. Diferd de varianta clasicd prin construcfia unei prelungiri in formi de deget de mdnuqd sau a unei bucle circulare la nivelul porliunii de sdrmd rectilinie dintre cele doui anse vestibulare. Aceastd variantd, este indicatd pentru aplicarea unor diverse tracfiuni. . Semicroqetul Adams este indicat in cazul dinlilor in eruplie cu fala distald neretentivd. Prezinld doar ansa meziald, porliunea rectilinie a sdrmei prelungindu-se direct
cu bucla distal6.

Semicroqetul Adams

Crogetul Adams de tracliune

75

o Semicrogetul Adams accesoriu se aplicd pe arcade neintrerupte, rnai precis pe un grup de dinfi, crescdnd astfel gradul de ancorare gi stabilitatea plScii ortodontice. Porfiunea rectilinie a unui croqet Adams nu mai formeazd. cea de-a doua ansf, vestibularS ci se prelungeqte pAnd la por{iunea rectilinie a unui croqet Adarns vecin de care se fixeazi prin
sudurf,.

Confec{ionarea crogetului Adams :

Se realizeazd, dintr-un segment de sdrmd elasticd cu

diametrul de 0,7mm qi 5-8cm lungime,

cu ajutorul unui cleqte universal; - Se indoaie sdrma in forma literei ,,fJ" $i la dimensiunea fefei vestibulare a dintelui pe care se aplicd crogetul; - Se intorc capetele sirmei cu 180" de o parte qi de alta, astfel incdt sd rezulte cele douf, anse mici vestibulare de o parte qi de alta a porfiunii rectilinii; - Se rdsfrdnge sdrma spre ocluzal gi se modeleazd cele doud bucle care strdbat planul de ocluzie prin niqele masticatorii gi se frxeazd,inbazapldcii prin doud reten{ii ondulate. - Se verificd, adaptarea crogetului pe modelul de lucru gi traseul buclelor pentru a nu produce indlldri nedorite de ocluzie.

Fazele de lucru

in

confeclionarea cro getului Adams

76

.t \*

<-* ApRI{ATFI OR.TODONTICE MoI}rLr z,trtrt,E

,i\ 'ti

\\

i__ \ r t ,'
I

l-i

, \I

-j>

Aceste aparate se ancoreazd pe arcadelc dentare prin intennediul unor elcmcnte cle retentie cunr suut cro;etcle sau gutierele. Sr,rnt reprezentate de plicile palatinale gi plicilc linguale care au ca gi caractcristici principale urmdtclarele: o Pot fi oric6nd aplicate ;i indepdrtate din cavitatea buoalir dc rnedic gi cle pacient. . Declanqarea forfelor ortodontice se rcahzeazd prin defbrffrarea componentei elasticc (arcLrl) sau prin ac{iunea unor elernentc mecanice (glrrubul). r Aparatele au o agregare l-crma la nivelul arcadelor astl'el incit sd fie penrrisd clestbqurarea fbnctiilor aparatului dento-maxilar r;i deplasdrilc dentare in scop ortoclontic. o Dacd sunt utilizate pentru coreotarea anomaliilor dento-rnaxilarc, plZrcilc au nevoie clc forld ortodontich. retentie;i ancora.j. Dacd sunt r.rtilizate ca aparate cle contelttie, estc nevclie doar de retentie.

' -

\Avantajclc aparatelor mobilizabile sunt: Perrnit addugzirea cle elemente luncfionale, ldrgindu-se aria indicatiilor tcrapclrticc Se sprijinl pe dinti pi pe paroclonfiu, pericolul suprasolicitdrii r-rnor dinti tlincl reciLrs Realizarea in laborator este simpld qi irnplicir ur-r pret de cost redus Se pot utiliza gi, elcrncnte pref-abricate Adaptarea in cavitatea bucal[ este uqoard qi rapida
Prin indepdrtarea de pe arcade sunt posibile tratarnentele oclontale sau parodontale In cazul hiperactivdrii unor elernente apare o instabilitate a aparatului Unele elemente pot li activate de copil sau de apartindtor Se pot repara in cabinet sau in laborator.

Dezavantajcle: Pot fi inciepirtate de pacient nerespectdndu-se inclicatiile de tratarncnt LJnele elemente necesitd activdri frecvente qi implicit mai n-rultc controerle perioclice Nu pennit reclreslri ortodontice de finete Eletner"rtele componente se pot deforrna sau liactura la pacier-rtii neglijenti La pacientii alergici la acrilat, pot sd apar'/a reactii gingivale sau pzrrodontale.

plbcilor ortodontice au mociernizzrt. courplet tehnologia confecfiondrii aparatclor ortodontice. Elerlentele de ancorare qi elementele active ale placilor se conf'ecticln eazd din sflrmi de wipla cu diametrul intre 0,'1-2tntn. secfiune rotundd, clreptunghir-rlard sau t'rvald gi cu grad cle elasticitate clil'L'r'it (sarrria rn.alc pentru ligaturi. sarrna,ur. p.i,r.r.p.rri.r. d;;;;;;;i;;';j slirurf, elastich petttru corilectiorrarea elcntcntclor active dc ancorarc). 5i In compononta pldcilor ortodontice sunt cuprinse: 'i l. baza plicii ortoclonticc care se realizea'zd" tlin rirgini acrilicc ' 2. elementele active biomecanice (arcul. gurubul) sau firnctionale 3. elementelc de ancorarc (croEete. gLrticre).
.-*tf, L//

Riginile acrilicc baropolimcrizabile gi fotopolimerizabile utilizate in rczilizarea bazci

39

I.

BAZ-A I'I,AC-II OIIT()DONTICE

Baza din acrilat a plircilor ortoclontice reprezintdz.ona dc spriiin tnucozitl a aparatulLri. I-anivelul ei sunt fixate cclclalte clemente colnponente ale pldci[or: gr"rrub. arcltri. cropctc.

Caractcristicilc ;;i importanta bazei placii sunt urtnf,toarele: parlicipI la stabil itatea aparatului ortodontic
participd la t'nentinerea arcurilor din sArmd principalc Ai auxiliare participa I a transrnitcrea fbr{elor ortodtlntice poate l'i sectionatzi in doud sau in urai multe fiagrner-rte unite intre clc prin eletnente de zrc{iune (arcuri sau purubr-rri) trebuie sd tie suficient cle rczistentd. dar nur tbarte sr()ash pcntru u ltsigura un bun confbrt pacicntului (2-3mrn grosime, atAt superior, cAt gi inf'erior) marginilc sd fie upor ingrogate qi rotuniite pentru zr nu detcrmina leziuni dc clecubit fala mucozald vine in contact intim qi unitbrm cLl mucoasa climpului tnaxilar: la1a opusd, lucioasd. trcbuie sa fle cdt mai netedd, rnai planl Ei tirarte bine lustruita pentrLr a evila aderenlelc. pentru a nu crea dificultirli suplimentare rnigcdrilor lirnbii gi pentrr-r a pennite o bund ir-rtrefinere baza acrilicZr poatc 1'r extinsd la nivelul unor spatii edentatc. avand rol clc rncntiuittor
clc spatiu.

Modul de ac{iune al bazci pl[cilor:

Sub actiunea elementului activ (qurub ortodontic, arc clin sAmrd). baza pldcii exercitd for{e atdt pe supraf'a1a din{ilor cdt gi pe supraf'ata periostului procesului alveolar, prin intennediul pdrtilor nroi (rnucoasa citnpurlui maxilar). Aceste fortc cleterminir modillcari in pozilia dintilor gi structurii osului (procese cJe remodelare osoasf, cr,rprir-rzind laze dc resorbtie gi de apozilie).

Baza plicii superioare aooperd palatul ur:rndrind fidcl lctcle palatinale ale dintilor superiori Ei pdtrunde ir-r triunghiurile interdentare sub punctelc do contact sub lbrrna uLnor prelungiri acrilice cu rol in urenfinerea aparatuh-ri. Posterior se extinde pflnir la niveh-rl f-etelor distale ale ultimilor tnolari prezenti pe arcadf,, t'iind riscroitd pc linia meclian[ qi in zonzr
elementelor active. in zona frontalir. fortna gi contactul placii cu dintii sunt variabile in lunctie de scopurl terapeutic urtndrit. in,ilaborator ba:za aparatului extinzdndu-se pflni la rnucl'ria ir-rcizalei. t lltcrior. rneclicul ortoclont va thcc gleluiri succesivc in aceasta rcg.iLrnc. ln zona laterald placa se extinde pe fa[a olald a dinfilor pirnzi la unire a trcirnii nteclii cu treirnea inciz.alir.
lJaza plicii inferioarc este in contact intirn ou reborc'lul alveolar Lrrmdrincl f-estclnul gingival pana la r,rltiururl lnolar prczcnt pe arcadd. Se intincle pana in lundurile de szrc paralinguale pentru a-gi putca excrcita acfiunea ,si pe fa{a internd a osului mandibular. Prezintf, o ugoard rdscroirc anterioard pentru a nn apdrea
40

leziuni de decubit la nivelul lirnbii. Se recontandd ca ba'za pld"cilor inf-erioare sf, lic mai groersd. in special la plircile cLr gurub. pentru a l't mai rigida gi pentru a transmite mai bine fbrta pAnir la extrernitdtile clistale ale placilor. Pozrtc fi arrnatf, cr-r llre cle otel inoxidabil.

-_J

Sectiunile bazei plicilor Baza actllicd a aparatelor ortodontice mobilizabile poate fl Lrnicd sau dil iizigrnenle multiple ce rezultd prin sectionarea acesteia. in firnctie clc moclul cle sectionarc. aitir_rnea bazei aparatului zlsLlpra dintilor qi prclceselor alveolare este clit'critir.

a. La maxilar. baza placii poate fi sectionatd pe linia meclianf,. in ,.1.". in ..y'.. in ftapez sau atipic sectorial. r Dacd baz'a pldaii este sectionatf, pe linia medianf,, prin indepdrtarea celor dguir jurn[tafi ale arcadei dentare sub actiunea elementr-rlui activ (gurubLrl). ef'cctul ortoclontic va fl
de dilatare sinretricd a arcadei.

a - baza

plicii

b - gurubul sensul cleplzr

41

o Dach placa este sectionatd in ..Y", cele trei lragrnentc slurt Lrnite prin clor-rir elernente active (guruburi, arcuri Cof'[in). Prin activarea acestora, se vzr produce o rtrhrirc radiarir ir
arcadei.

- baza pldcii

- 5r-rrr-rbr"rrile sensul deplasarii

placii sectionate in ,.Y". de mdrirc radiard a arcadei prin utilizarea

I3aza runui qurub tridimensional.

o Dacf, placa este sectionatf, in ,,1,." $i deplasarea fiagrnentului rnic albaz.ei placii se face pe latura lnare a..L"-ului, se produce o dilatare asimetricd a arcaclei: fi-agrnentr-rimare al bazer rdmdne aproape pe loc, iar tiagmentul rnic sulerd maximurn cle actir-rne ortodonticd. Dacd deplasarea fragtnentului rnic albazeiplacii se face pe latura micd a..l-,'-ului. se produce o deplasare a acestuia spre distal. ?n timp ce fiagmentul mare al bazei se va
mezializa ugor qi se vzi rota anterior.

aI - fi'agmentul mare al ba:zei. a2 fiagmentul mic; h - elcnrenrul activ (qunrhLrl) cl, C2 sensul acfiunii ortodontice
i,:

o Dacd placa srrperioard estc sec{ionatd in trapez, fiagmentul rr-ric se deplascazd spre vestibular, efectul ortodontic flind cle alungire a arcadei.

42

a^
b

baza

pldcii sectionate

trape'4.

gurubul

c. -sensul deplasdrii

Placd rnaxilard cu trei zone cle secfilrne: - secfionare anterioard intrapez - doud secfio'dri laterale ,.L" gi ale gurr-rburilor 'ontdri pe latura rnicd. respectiv pe latr.ra mare a ..L..-ului

i'

Dacd baz'a pld'cii este sectionatd atipic sectorial. elrectul ortodontic vzr Ii c.'centrat pe fragmentul trrai mic care se va deplasa in sensul de actir-rne al elernentului activ. Reguld: Elerncntul activ se monteazd astfel incAt 1br{a declanEatd sir 6e perpendiculard pe dintii cuprin;i in fiagrnentLrl rnai rnic al bazsi placii.
\i-

b. La mandibuld, baza placii poate ti sectionata pe linia rnecliana" parameclian unilateral sau bilateral. r DacI placa inferioard este sec{ionat[ pe linia rnediand. cele iroua 1iagnente ale bazei se deplaseazd sirnotric in sens transversal, el'ectul flind de largire simetric.l a arcaclei inferioare.
r

TE

Dacd baza plircii inl'ericlare estc sectionata ersirnetric unilateral, fiagrncntul rnai rnic iar I'ragrnentul tnare va suferi o cleplasare redusi spre vestibular cu ugoard rotatie.
se va deplasa spre ciistal.

' '

Dacd baza inferioard cstc sectionatd parameclian ' expansiune sau ldrgire
racliari a arcaclei inf-erioare.
43

sirnetric. actiunea va

fi

de

" a',^'-\
Placa inf-eri oard sectionatd paramedian unilateral I'}laci inferioare secf ionate

paramedian bilateral

Realizarea bazei

plicilor ortodontice din acrilat baropolimerizabil

Design-r-rl baz,ei placii trebuie sd fle atractiv pentru pacient. sa aibir o culoare pldcutir gi chiar se pot incorporzi diverse figurine sau elemente strdlucitoare. Fazelc dc Iucru in r eahzar ea b azet placi i sunt urmdtoarele :

a. Pregitirea modclului
Modelul trebuie s[ f-re umcd. saturat cu apd gi izolat cLr Lln izolator spccific maselgr acrilice. Aceastd operatie poate fi inlocuitd cu flerberea moclelului in solutie saturatf, cie sf,pur-r bazic tirnp de un minut. Se indcpdrteazd porfiunile de ghips ?n exces de pe sr-rpralala rnoclelelor. iar daca dinlii nu au erupl cornplet se va degaja cr.r griiei spatiul ilterdeptar gi coletul pri' gravare cu aproximativ 1-2mm, prote.iAnd cu rnultd grija partilc de model .ur. 1..pr.r.intd substanfd dur[ dentard.

b. Fixarea pe model a elemcntelor din sirmi,

qi arcuri

croqete

c.

Realizarea propriu-zisi a bazei doud tehnici dit'eritc:

plicii posibila prin

c.l. Tehnica pulberii Si a.lichiduttti - Se presard:pulbere pe supralata rnodelului. pornind cle la o extrernitate abaz.ei qi se adaugd lichid pdna la saturarea lui. - Opera{iunea se repetd pAnd ln obtinerea unei grosi rni a baz,ei clorite. Sc ulniregte cer rnaterialul depus pe rnodel si prczinte in permanen{d exces cle lichid. in cor contrar. vor apdrea zone cretoase itr trasa acrilatului sau pe suprafata ce vor da un aspect nepllcut. - Saturarea cu lichid se coutinud intr-un ritrn relativ lent, pAn[ cincl aipectLrl translurcicl al pldcii devine u$ot acest mornent rnodelul este inrroclus intr-un u;r J" p;";i;;;;, i,,;, 1P39-in ternperatura de 40'c E;i 2.1-2.5at'r tirnp de 20 rni'rrrc.
44

c.2. Tehnic(t paslei - intr-u1 goderu sc prepari pastZr acrilioZr prin trmestecarea in proporfie clc 2,-513 pulbcre cu lichidr"rl. Amesteonl trebuie s6 f're saturat de lichid. astl'cl incAt dupir 2-3 tnint-rte. cdncl incepc sd se tragd in fire, consisten{a lui s[ permitZr intinderea cu aiutorul spatr-rlci pe sLrprafa{a modelului. - Se urmbresc cu atenfie zonele ,.mai ascunse" de sr,rb retenliile crogetelot: saLt alc par{ilor laterale ale guruburilor. astfel inc6t la aceste nivele sh nu apard goluri de aer. Pentru a evita acest nea.iuns. in aceste zone merter:ialul se poate aplica prin tehnica pulberii qi lichidLrlui. - Seintinde rnaterialul pe suprafata rnodelului. se modeleazdcu exces de lichid ltr grosimezt gi intinderea doritd qi la final baz,a aparatului va fi lustnrita ou o cantitate de fironomer. - Se:introduce intr-un vas de presiune ca la tehnica precedentd.

Tehnica

pastei are avantajul oblinerii unor structuri mai

colnpacte ale bazclor

tehnica Lu'r dcsign
cr-r

aparatelor ortodontice. de calitate superioard. Confec{ionarca aparatelor din acrilat fotopolimcrizabil este ascmdndtoarc

utilizlrii
deosebit.

acrilatLrlui baropolirnerizabil. Aparatele au precizie fbartc bunir

gi

Sec{ionarea aperratelor se f-ace cu un disc rnetalic cie tip Horico. cu o fiezd cilinclrica sublire sau de prelerat cu ajutorul unui fierdslrdr,r cu pAnzd ingr-rstir deozrrecc aspcctul secliunii va fl continuu gi perf'ect.

Realizarea unui aparat mobilizabil de tip menlindtor cle spaliu. Faze de lucrr-r

45

/\
\l
?

\,\ PLACIOR ORTODONTICE

E,LEMENTE ACTIVR ALE

&

Sunt elemente generatoare de forfe ortodontice qi ac{ioneazd direct asupra din{ilor (arcurile) sau indirect prin intermediulbazei aparatului (gurubul, arcul Coffin). In funcfie de natura forlei, elementele active pot fi biomecanice (arcurile, quruburile) sau funcfionale (platoul retroincisiv, planul inclinat, scutul lingual, ntasa interocluzald). \

" '

2.1. ARCURILE Arcurile se confec\ioneazd din sdrmd elasticd din o{el inoxidabil cu grosime ce variazd intre 0,5-1 ,2mm in funclie de mdrimea zonei de acfiune (dinte sau grup dentar). Existd arcuri principale gi arcuri secundare, arcuri cu sediul oral sau vestibular, avdnd

---

reten{ia in placa bazd Si zona de ac{iune pe arcada dentar6. Arcurile vor fi prezentate in continuare dup6 urmdtoarea sistematizare'. a.1. Arcul Coffin a.2. Arcul vestibular a.3. Resorturile auxiliare.

2.1.1.

Arcul Coffin rl\..

Este un arc palatinal ce unegte fragmentele bazei pl5cii qi influenf eazd deplasdrile dentare prin intermediul bazei. Caracteristica sa o reprezintd. distanlarea in evantai a celor doud fragmente ale bazei pldcii pe care le unegte. Pentru o distanlare paralela a fragmentelor de plac5, trebuie folosite dou[ sau trei arcuri Coffin. Se realizeazd,drn sArmd cu diametrul de l,2mm gi are forma unei lire ce se intinde simetric de o parte qi de alta a liniei mediane, avdnd urmdtoarele limite: -limita anterioari la nivelul unui plan ce trece prin fefele meziale ale premolarilor I -limita posterioari la nivelul intersec{iei liniei mediane cu tangenta la fala distald a molarilor I.

Arcul Coffin clasic este montat la o placa palatinald sau la un monobloc gi

urmbtoarele

- o bucli principalS semicirculard", la nivelul limitei

posterioare a arcului. Pentru conferirea elasticit[1ii, bucla principal[ nu este inglobatd in acrilatulbazei, placa fiind secfionat[ distal la nivelul unui plan tangent la fa\a meziald, a molarilor I. - doui recurbiri anterioare ce servesc la ancorarea in acrilatul bazei pldcii.

pirfi componente:

are

2.1.2.

Arcul vestibular
46

Arcul vestibular (AV) este un element activ al aparatelor ortodontice pozilionat pe fafa vestibularb a dinfilor frontali gi confeclionat din sdrmi de ofel inoxidabil cu diametrul de 0,7mm. Clasificarea arcurilor vestibulare se face astfel: - AV active care produc deplasdri ale frontalilor - AV pasive care [inbuza la distanld de arcada dentard - AV funcjionale ce au rol in propulsia sau retropulsia mandibulei - AV utilizate in tratamentul despicdturilor labio-maxi lo-palatine.
( -l) -.^-a-

Arcurile vestibulare active

Elementele componente ale arcului vestibular sunt: - curbura principali ce reprezintd porfiunea centrald a arcului. Se rnodeleazd, dupd, forma ideald de arcad6, astfel incdt prin activare, arcul va lua contact cu acele suprafele ale dinfilor plasate mai vestibular gi le va presa spre oral pdnd c6nd din ce in ce mai mult din suprafala vestibulard a acestor dinfi vine in contact cu arcul vestibular.

Curbura principald a arcului vestibular se intinde intre treimile meziale ale feJelor vestibulare ale caninilor. Este plasatd de tehnician la mijlocul felelor vestibulare ale frontalilor, medicul urmdnd sd, adapteze pozi[ia in funcfie de scopul ortodontic urmdrit. - doui bucle de activare ce pornesc de lafalameziald, a caninilor spre fundul de sac vestibular unde sunt rnodelate in general in forma literei ,.U". inal{irnea buclei de activare depdqegte cu aproximativ 3mm indl{imea caninilor. Piciorul distal al buclei incalecd arcada prin niga dintre canin qi premolarul I in contact cdt mai strAns cu arcada pentru a nu influenta ocluzia gi se continud inbaza placii prin doui cozi de reten{ie ondulate.

Variante de constructie ale buclelor de activare: Buclele se modeleazd. rotunjit sau dreptunghiular in por{iunea lor superioard, diferenla intre ele const6nd doar in modul de activare. Activarea arcului se face prin tnchiderea buclelor rotunjite (accentuarea curburii principale) cu un cleqte crampon, iar placa bazd, se va qlefui progresiv cAte I mm la fiecare gedinfd de control sau prin inchiderea unghiurilor in cazul arcului vestibular cu bucle dreptunghiulare.

-'' , r

. Arcul vestibular cu bucle triunghiulare ii

se

rcalizeazd din sdrmf, cu diarnetrul mai mic (0,6mm) pentru a nu declanqa forle prea mari. Are un control mai bun asupra caninilor pe care poate orcliza sau distaliza. Curbura principald este intinsd intre fe{ele distale ale caninilor unde se reflectd cdtre mezial realizdnd bucle triunghiulare. Bralul mezial al buclei este in contact strdns cu arcada dentarf, intre incisivul lateral qi canin. Se termind prin doud cozi de reten{ie in baza pldcii ortodontice.

o Bra{ul distal al buclei de activare poate fi realizat

prin confecfionarea unei prelungiri orizontale, servind astfel la aplicarea de tracfiuni elastice intre caninul drept gi cel
stdng.

oruhzdrli sau distalizlrii caniniIor.

o Bucla in forrnd de ,,T", in deget de minugi sau in ,.M" se utlhzeazd, ?n scopul

Confec{ionarea arcului vestibular - Este necesar un fragment de s6rmd cu diametrul de 0,7mm qi lungime a egald, cu perimetrul arcadei. Se modeleazd curbura principal5 cu m6na astfel incdt sd urmdreascd forma ideald a arcadei gi sI stea netensionatd pe regiunea vestibulard a arcadei frontale. - Se insemneazd. locul de incepere a buclelor de activare, mai precis in dreptul treimii meziale a fefei vestibulare a caninului. - Se confec\ioneazd buclele de activare {indnd sdrma cu cleqtele crampon gi indoind-o progresiv gi bl6nd cu mAna.

Indica{iile arcului vestibular

Oralizarea incisivilor

prin inclinarea lor

spre

palatinal sau spre lingual.

Schila unui aparat ortodontic:

Inclinarea este mai ampl6 dacd arcul vestibular este plasat mai aproape de marginea incizall qi mai moderati cdnd arcul este mai aproape de colet. Pentru ca deplasarea sd se poat[ produce, este necesard qlefuireabazei pldcii in regiunea retroincisiv6.

o Derotarea incisivilor rotafi, acfiondnd in cuplu de forle cu baza pldcii sau cu un resort auxiliar in ,,S" sau in ,,8". Pentru a permite derotarea, este necesard qlefuirea bazei
pl6cii corespunz[tor.

Cuplu de forle arc vestibular * resort auxiliar

Efecte verticale ale arcului vestibular, posibile prin aplicarea unor elemente retentive pe fefele vestibulare ale frontalilor (butoni de compozit, c6rlige, bracket-uri). Pentru egresiunea incisivilor superiori de exemplu, arcul vestibular se va modela astfel incdt in pozifie de repaus sI fie plasat cdtre muchia rncizald. Pacientul introduce aparatul in cavitatea bucald gi va ridica arcul aplicdndu-l tensionat deasupra elementelor
retentive. Pentru ingresiunea frontalilor superiori, arcul vestibular va ocupa in repaus o pozilie mai apropiatd de coletul din{ilor. Pacientul va agdla arcul sub elementele retentive dupd introducerea aparatului in cavitatea bucal5. o Distalizarea sau onlizarea caninilor prin modificarea buclei de activare in forma literei ,,T", in deget de mdnuqd sau in ,,M". Aceste deplasdri preced oralizarea sau alinierea

frontalilor.

49

Arc vestibr"rlar cu bucld in deget de mdnugd. Efect de distalizare a caninului

Arc vestibular cu bucli in ,,T". Efect de

oralizare a caninului

vestibulare ale frontalilor.

Arcurile vestibulare pasive au ca rol indepdrtareabuzei superioare sau inferioare de arcadele dentare. Se construiesc din s6rmd cu grosimea de 0,8mm qi la distan!6 de fefele

' I

curbura principald la nivelul celuilalt maxilar. Pentru realizarea arcurilor vestibulare funcfionale este necesar ca cele doud modele sd fie fixate in pozifia de ocluzie corectatd stabilitd de medicul ortodont.

Arcurile vestibulare func{ionale au rol in ghidarea rnandibulei in propulsie sau in retropulsie' Se caracterizeazd, prin faptul ci retenfiile sunt la nivelul unui-max1lar, iar

50

mandibulei se aplicd la o plac[ superioarS: reten{iile sunt plasate in baza pldcii superioare, iar curbura principald in contact cu frontalii inferiori dacS sunt vestibuloinclinafi sau la distanfa de acegtia dacd sunt lingualizafi.

o Arcul vestibular pentru retropulsia

o Placa inferioard cu arc vestibular superior poate avea dublu rol: propulsia mandibulei gi palatinizarea incisivilor superiori.

Confectionarea arcurilor vestibulare in pozilie de ocluzie corectata

pasive ce prezintd la nivelul curburii principale ondulalii ale sdrmei pentru retenfionarea unei pelote acrilice. Rolul ei este de a ghida cicatrizarea dupd intervenfia chirurgicald sau de a frdna creqterea excesivi a bontului median foarte proeminent.

Arcurile vestibulare in cazut despiciturilor labio-maxilo-palatine sunt arcuri

51

2.1.3. Resorturile auxiliare

Resorturile auxiliare (RA) sunt elemente active ale aparatelor ortodontice aclioneazd.pe un numdr lirnitat de dinfi: I-2 dinft, excep{ional pe 3-4 dinfi.
Elementele comPonente sunt: - o parte activf,, in contact cu dintele ce trebuie deplasat; - una sau mai multe bucle de activare; - una sau mai multe cozi de reten{ie in acrilatulbazei placii.

ce

Clasificarea resorturilor auxiliare se face in funcfie de acliunea lor: o Resorturi cu ac{iune mezio-distalS: in ac de siguran!6, liniar, autoactivabil, in,,V" o Resorturi cu ac{iune oro-vestibulari: in,,S", in ,,8",in ciuperc[, in ,,IJ".
o Resortul auxiliar in ac de siguran{i Este indicat pentru incadrarea pe arcadd a caninilor ectopici, acfiunea sa fiind distopalatinizarea qi egresiunea caninilor. Extremitatea sa liberd (partea activa) vine in contact cu fafa meziall a caninului la nivelul coletului. Traseul se continud spre vestibul unde formeazd:un helix, apoi trece peste planul ocluzal prin niga dintre cei doi premolari qi se termind printr-o retenfie inbaza placii sau in peretele vestibular al unei gutiere laterale. Se activeazd de la nivelul buclei in helix, iar deplasdrile optirne sunt de aproximativ lmm / lun[.

o Resortul auxiliar liniar Este cunoscut qi sub denumirea de arc in diapazon deoarece prin porfiunea liberd se aseamdnd cu un diapazon simplu. Este indicat pentru mezializarea sau distalizarea unui dinte frontal sau lateral. Capdtul sdu liber trebuie sI vind in contact corect cu dintele pe care ac[ioneazd. arcul fiind indoit uqor spre dinte pentru o mai bun6 stabilitate qi pentru a nu leza mucoasa labiald. Se realizeazd din s6rmd cu diametrul de 0,7mm. Por{iunea liberd trebuie sd fie suficient de lungi (aproximativ 15mm) pentru a conferi arcului elasticitate. Traseul se continui printr-o coadd de retenfie in acrilatul bazei placii care se indoaie inspre direclia in care va acfiona resortul auxiliar.
53

Resortul auxiliar liniar (in diapazon)

Arcul este eficient pe distanfe relativ mari, dezavantajul fiind reprezentat de spa{iul necesar. Din acest considerent, arcul se poate confecfiona prin adiugarea unei bucle circulare cu diametrul de 3-4rnm care reduce traseul resortului in diapazon de
la 15mm pdna la 5-7mm.
RA liniar cu gi fdrd bucld circulard

o Resortul auxiliar autoactivabil Este alcdtuit din doud arcuri de mezializare clasice aplicate la o placa seclionatd median. Indicafia terapeuticd este de inchidere a diastemei prin mezializarea incisivilor centrali. Caracteristica acestui resort este fixarea cozii de reten{ie in jumdtatea opusd abazer plicii pe care se afld incisivul ce trebuie meziahzat Astfel, la fiecare activare a qurubului, in loc s[ se distanleze d,e dinte, resortul se aplicd gi mai fenn, autoactivdndu-se odatd cu
qurubul.

Pdrfile intermediare ale resortului autoactivabil nu trebuie inglobate in acrilat gi nici atinse in momentul secfiondrii placii.
C

onfeclionarea resortului autoactivabil

o Resortul auxiliar in ,,V" Acest resort a fost imaginat gi realizat de profesorul Boboc cu o porfiune activd angulatd in forma literei ,,V". Are contact intim cu zonele orald gi vestibul ard, ale felelor aproximale ale dintelui pe care se aplic6, acfiunea lui putdnd fi dirijata spre colet sau spre incizal in funcfie de cazul clinic.

Indicafii : inchiderea diastemei, inchiderea spaliilor in microdontii, anodonfii, st[ri postextracfionale.

Avantajele acestui resort sunt: aplicd forla

la nivelul intregii

suprafe{e aproximale cu posibilitatea dirijarii spre colet sau spre marginea incrzald,, activdrile sunt bine dozate, afecteazd fizionomia, permit deplasarea unor grupe de din{i.

nu

o Resortul auxiliar in ,rS"

Se confeclioneazl din sArmd elasticd cu diametrul de 0,5-0,6mm qi este alcatuit dintro retenlie in baza pldcii qi o porliune activd in forma literei n,S" cu doua bucle deschise. Extremitatea prirnei bucle se sprijind pe dinte, iar cealaltd se continud cu retenfia in acrilat' Se fixeazd perpendicular pe fa[a orald a dintelui pe care actioneazdpentru a nu se deforma qi se protej eazd cu un platou de acrilat.

Acest lucru se obfine acoperind buclele de activare cu ceard in momentul fixdrii arcului pe model, inainte de a aplica acrilatul gi rdmdndnd descoperitd doar coada de retentie. Traseul arcului este la distanfd de lmm de mucoasa palatind.
Se activeazd, prin deschiderea ugoard a buclelor.

Pentru a mlri elasticitatea arcului, in dreptul buclei ,,S" au fost realizate bucle circulare. Astfel cregte gi lungirnea arcului odat6 cu elastici tatea.

Indicafiile resortului in ,,s" sunt pentru vestibularizarea dinfilor frontali gi derotarea lor acfiondnd in cuplu de forfe cu arcul vestibular.

55

r Resortul auxiliar in ,,E" Are aspectul a doud resorturi in ,,S" suprapuse fiind alcdtuit din doud bucle inchise in form6 de 8 qi doud cozi de retenfie inbaza placii. Plaja de activare este mai redusS, dar forfa exercitatd este mai mare. Are doar efect de vestibularizare a dinfilor, iar dacd ac\ioneazd in cuplu de forle cu arcul vestibular, ac\ioneazd. qi in densul derotIrii. Prima bucl6 a resortului in ,,8" ce vine in contact cu dintele este mai mare asigurdnd contactul cu fafa oral6. Activarea se face prin intinderea buclelor ce trebuie construite cdt mai strdns pentru a permite atdt activarea c6t gi pdstrarea elasticitdtii, cunoscdndu-se faptul cd pe mdsurd ce arcul se lungeqte iqi pierde din elasticitate. Elasticitatea resortului in ,,8" este relativ redusd gi determind ruperi frecvente ale sArmei prin activare. Repararea gi inlocuirea lui se executd doar pe rnodel.

o Resortul auxiliar in ciuperci Se realizeaz\, din sdrmd foarte elasticd de wipl6 cu diametrul de 0,6-0,7rnm qi actioneazd pe grupul frontal in sensul vestibularizirii gi alinierii acestuia. Elementele componente sunt urmdtoarele: - curbura principalS, portiunea centrald a arcului in contact cu fefele palatinale ale incisivilor in treimea medie coronard - doud bucle largi de activare in ,,S" - doul retenfii inbaza placii. Pentru a evita deraparea arcului pe fafa orald.a dinfilor qi destabilizareaaparatului in sens vertical, placa poate fi prelungita in zona frontald deasupra arcului sau poate fi addugatd o bard metalicf, de stabilizare.

56

. Resortul auxiliar in ,rIJ" Are aspectul literei ,,fJ" sau a unei anse inchise cu doud retenfii inbaza plicii. Spre deosebire de resorturile auxiliare in ,,S" gi in ,,8", nu implicd o lungime mare de sdrmd, astfel plaja de
activare este mai redus5, dar forfa declangatd e intensd. Este indicat pentru derotarea caninilor, ac{iondnd in cuplu de forle cu arcul vestibular.

Reguli generale privind confec{ionarea arcurilor din

sirml

Se examineazd" modelele de lucru gi se indepdrteazl porfiunile din ghips ce ar modifica relafiile ocluzale qi corectitudinea executdrii aparatului ortodontic - Se realizeazd, deretentivizarca prin foliere a modelului inferior - Se aqeazd arcurile cu porfiunea activ6 in contact cu dintele pe care trebuie sd acfioneze - Elementele de retenlie sd fie la ugoard distanfa de mucoase - Buclele de activare ale elementelor active se acoperd cu ceard care le frxeazd,de model - Stratul de ceard sd nu fie mai gros decdt planul pd4ii active al arcului, sd fie neted in suprafafd gi sd se prelungeascl in aceeaqi grosime in zona unde trebuie activat arcul.

57