TOXIINFECTII ALIMENTARE

Elev : Mihalciuc Vladut Hincu Lucian

DEFINITIE
Toxiinfectiile alimentare boli acute cu manifestari digestive si uneori neurologice, aparute in epidemii sau sporadic, dupa consum de alimente contaminate cu germeni sau toxinele lor.

ETIOLOGIE
Germenii implicati
Nr.crt. GERMENI

FRECVENTA
70%
30%- coagulazopozitiv, tipurile fagice III, IV si I, din infectii cutanate

1. 2.

Salmonella Stafilococul

) )

3.

E.Coli

5%- cu trei tipuri: enterotoxigen ETEC, enteroadeziv- EAEC, enterohemoragic- EHEC

4.

Shigella, Campylobacter spp, Yersinia enterocolitica, Vibrio parahae- moliticus, B.cereus, Proteus

PATOGENIE
2 MECANISME:
1.toxic prin enterotoxina( cel mai frecvent); 2. mixt enteobacterii, V.parahaemiliticus ( rar).

TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice determinate de : tipul si virulenta tulpinii implicate; doza infectanta; rezistenta gazdei.

TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU SALMONELLA

apare dupa consum de : oua, carne, lapte, legume. are mecanism patogenic mixt: toxic( prin enterotoxina); inflamator( prin interleukina IL-8 cu infiltrate de polimorfonucleare i mucoasa intestinului diaree apoasa cu leucocite.

Unele serotipuri pot determina infectii severe:

septicemia; meningite; endocardite; artrite; abcese hepatice etc.

TABLOU CLINIC
Incubatie: scurta( 24 ore) Tablou clinic: debut brusc (cu febr, frisoane, greuri, vrsturi, cefalee); perioada de stare (febr, diaree muco sanguinlent sau apoas zeam de carne, paloare, extremiti reci, mialgii, hipotensiune arterial, tahicardie, colaps fenomene neurologice. Formele grave evolueaz cu colaps i deces n primele 48 ore. La sugar, boala are aspect enterocolitic, dizenteriform, neurotoxic sau septicemic

Diagnostic pozitiv. epidemiologic (prezumtiv-consum alimente contaminate); clinic; laborator (izolarea agentului etiologic din aliment, fecale, snge, urin). Diagnostic diferenial: intoxicaia cu ciuperci, dizenteria, holera, abdomen acut.

TRATAMENT

regim alimentar; tratament simptomatic; patogenic.

Toxiinfecia alimentar cu stafilococ Apare dup consum de: brnz, lapte, ou, maionez, carne.

Stafilococul produce 2 tipuri de toxine.

Clinic

incubaie scurt (1-5 ore); debut brusc (greuri, vrsturi, dureri abdominale); perioada de stare (diaree, n absena febrei). Durata bolii este de cteva ore o zi.

Diagnostic pozitiv: epidemiologic; clinic; laborator(evidenierea enterotoxinei sau a agentului etiologic prin examen direct).

TRATAMENT

Nu are tratament etiologic.

Toxiinfecia alimentar cu Escherichia coli

Apare dup consum de carne, hamburgeri.

PATOGENIE
3 tipuri de toxine produse de E.coli:
ETEC-enterotoxigen (cel mai frecvent); EATC-enteroaderent n diareea cltorilor); EHEC-enterohemoragic (acioneaz prin toxina Shiga-like, diaree cu snge; tulpina O157-H7).

Determin 2 tablouri clinice: Diaree apoas- afebril, cu colici abdominale, cu incubaie de 24 ore i evoluie n 48-72 ore (determinat de EATC si ETEC); Colita hemoragic- cu diaree cu snge i febr; posibil complicate cu sdr. hemolitic-uremic i purpur trombocitopenic (determinate de EHEC). Nu are tratament etiologic.

Toxiinfecia alimentar cu Campylobacter

apare dup consum de carne de pui sau lapte de vac crud; se produce printr-o enterotoxin holeralike, o toxin Shigella-like i pot fi invazive ca salmonelele.

TABLOU CLINIC
incubaia 3-5 zile; debut brusc febr, cefalee, mialgii perioada de stare dureri abdominale; diaree apoasa sau cu snge; durata de 1-10 zile.

COMPLICATII
sdr.Guillain-Barr; artrite reactive.

TRATAMENT
Eritromicina

Toxiinfecia alimentar cu Yersinia enterocolitica

Apare dup consum de lapte crud, mai frecvent la copii.

Clinic: incubaia 1-9 zile; debut brusc (febr, dureri abdominale, cefalee; perioada de stare dureri abdominale, diaree. Rar, pot determina forme septicemice la imunodeprimai (diabetici, neoplazici, cirotici, vrstnici).

Toxiinfecia alimentar cu Vibrio parahaemoliticus

Apare dup consum de crustacee i alte fructe de mare.

Enterotoxina determin: febr; vrsturi; dureri abdominale; diaree sanguinolent, de tip turista.

Toxiinfecia alimentar cu Clostridium perfringens

Apare dup ingestie de carne contaminat.

Clostridium 2 tipuri de enterotoxine:

A (determin fenomene uoare); C (determin fenomene severe). Clinic: debutul este brusc cu: grea, vrsturi, dureri abdominale colicative, diaree sanguinolent, necroz i perforaie intestinal.

Toxiinfecia alimentar cu Bacillus cereus

Apare dup consum de alimente vegetale (mai ales orez).

Bacillus cereus are 2 tipuri de enterotoxine: toxina care determin fenomene de tip stafilococic are incubaie scurt (1-6 ore) i determin vrsturi i diaree. toxina care determin fenomene de tip Clostridium perfringens are incubaie lung (8-18 ore) determinnd dureri abdominale i diaree.

Preveniti intoxicatiile alimentare

evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preparate; asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4 8 C, in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 3 ore de la preparare (refrigerare);

consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reincalzite sau pastrate la frigider;I n cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 700 C; evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate; spalarea atenta a recipientelor in care se realizeaza prepararea alimentelor, inainte de fiecare masa si dupa folosirea toaletei;

- spalarea repetata a mainilor, nu numai dupa utilizarea toaletei si inainte de masa; - intretinerea curateniei tuturor suprafetelor bucatariei (paviment, mese de lucru); evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta vreo leziune sau infectie (panaritiu) la nivelul mainilor/degetelor - in cazul in care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril care sa izoleze complet leziunea/infectia de exterior ;

- spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor inainte de consumarea lor; - pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate prepararii alimentelor; - asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact intre alimentele destinate consumului si insecte sau animale;

- folosirea doar a surselor de apa potabila pentru preparea alimentelor si consumul uman - o atentie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii; - fierberea apei este obligatorie, in cazul in care exista indoieli asupra calitatii surselor de apa potabile ce sunt folosite pentru consumul uman si prepararea alimentelor;

- evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada, precum inghetata, prajituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;
- fierberea laptelui, in cazul in care acesta nu este pasteurizat.