P. 1
Cum Sa-ti Transformi Personalitatea

Cum Sa-ti Transformi Personalitatea

|Views: 34|Likes:
Published by Brandiu Edmond
PERSONALITATE
PERSONALITATE

More info:

Published by: Brandiu Edmond on Jun 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/08/2015

pdf

text

original

2

Cuprins
1. De ce TU e!ti acela care trebuie s" se schimbe.................................3 Tu e!ti singurul c"ruia chiar îi pas" de propriul succes.....................3 Nu încerca s" schimbi realitatea, ci conformeaz"-te acesteia...........3 2. Ghid de schimbare.........................................................................5 Definirea scopurilor majore...........................................................5 Perfec#ionarea constant"..............................................................5 Efortul consistent creaza "noroc"..................................................6 3. Recunoa!terea obstacolelor...........................................................7 Sabotându-ne în privin#a succesului..............................................7 Motive comune pentru st"ri emo#ionale negative...........................8 Identificare pân" la generalizare...................................................9 Identificarea necesit" un sens.....................................................10 Sindromul “Sunt Victim"”............................................................12 4. Adoptarea unei atitudini de succes................................................14 Crearea de cicluri mentale cu feedback pozitiv.............................14 Reinterpretarea !i eliminarea e!ecului.........................................15 Influen#a celorlal#i......................................................................16 Activitate interioara !i preg"tire mental"........................................17 5. Riscuri comune.............................................................................20 A!tept"ri nerealiste.....................................................................20 Paralelismul analizei....................................................................21 Trecerea la un nivel mai inalt.......................................................21 Neevaluarea rezultatelor..............................................................22

Juan.ro

Cum s!-"i transformi personalitatea

ace!tia l-au #inut neconsinderând faptul c" pre#ul începuse s" scad". Se a!teptau ca pia#a s" î!i revin" brusc. nu î#i accepta nici o scuz". De ce TU e!ti acela care trebuie s" se schimbe Tu e!ti singurul c"ruia chiar îi pas" de propriul succes Nim"nui nu îi pas" de succesul t"u cum î#i pas" #ie. E mult mai bine s" î#i deschizi orizonturile !i s" accep#i realitatea a!a cum este. care a avut un final nea!teptat: cei mai califica#i dintre concuren#i au pierdut to#i banii. doar pentru c" ai impresia c" sunt bune. poate mamei tale. Dac " într-adev " r îti dore ! ti succes. Nu vei fi primul !i nici ultimul care se izbe!te de o problem". reac#ion"m mai pl"cut la nereu!ite ale semenilor. a! putea spune c" lumea în general este mai entuziasmat" de e!ec. S-a dovedit c" la nivel de subcon!tient. Fii responsabil ! Promite-#i c" vei face orice î#i st" în putin#" s" î#i atingi obiectivele !i în caz de e!ec. De ce? Când au avut stocul unei companii. chiar dac" pia#a indica valoarea stocului mult mai mic". decât s" insi!ti pe o direc#ie gre!it" care sperai la început s" fie cea corect". Juan.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Dac" nu ai norocul s" g"se!ti câ#iva oameni care s" î#i fie cu adev"rat prieteni. Mai mult decât atât. care te vrea un so# des"vâr!it. Erau foarte siguri c" evaluarea lor era corect". trebuie s " îti asumi toate responsabilit"#ile. un tat" devotat !i un apreciat businessman. Îns" nu a fost a!a.3 1. validând concep#ia lor. vei fi singurul c"ruia îi pas" ce se întâmpl" în via#a ta. Nu încerca s" schimbi realitatea. Dac" nu ob#ii ceea ce vrei. Nu s-a n"scut înc" nimeni care s" #i-l ofere ca pe un cadou bine împachetat de Cr"ciun. decât la succesele lor. ci conformeaz"-te acesteia Am citit de curând un articol despre un concurs de pe pia#a bursier". nu fi atât de arogant încât s" nu renun#i la convingerile tale. deci nu e cazul s" capitulezi.

Câteodata va trebui s" te schimbi pentru a-#i atinge obiectivele. Când o piatr" love!te un obstacol.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . nu piatra. Descoperind greut"#ile vie#ii vei putea s" înve#i s" te adaptezi. dar niciodat" nu trece mai departe. se prelinge pe lâng" acesta. Juan. se crap" sau se opre!te acolo.4 În Aikido se spune “Fii apa.” Când apa love!te un obstacol.

î#i vei canaliza energia în direc#ia acesteia !i vei ajunge mult mai departe. Teoretic. Dac" reu!e!ti s" r"mâi la una din aceste idei. Un scop bine definit î#i ofer" posibilitatea s" î#i canalizezi energia în direc#ia corect". dar odat" realizat. Obiectivul t"u principal. po#i uni aceste obiective într-unul singur. poate fi: întâlnirea mai multor tipe sexi.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .5 2. De exemplu. aventurile de o noapte. Perfec#ionarea constant" Odat" ce #i-ai definit un Obiectiv principal. Ghid de schimbare Acum c" ai în#eles de ce în via#" trebuie s" te schimbi. “De la idee la bani”. Edward Deming. te va ajuta foarte mult în a-#i ghida lucrurile în via#". Ridic"-#i ochii !i gânde!te-te un moment la acest lucru. Trebuie s" !tii exact ceea ce î#i dore!ti. po#i s" î#i spui “Voi începe de acum s" ies cu femei din ce în ce mai frumoase”. Procesul va decurge natural din moment ce î#i vei însu!i alegerea f"cut" !i o vei recunoa!te ca fiind cea mai bun" pentru tine. mai bine îmbun"t"#e!te-l. cel pu#in în materie de via#" sentimental". în via#a personala. Este un proces greu de îndeplinit. care s" le întruneasc" pe toate. po#i aplica “Perfec#ionarea constant"” . Îti po#i defini Obiectivul principal în materie de orice. întrun timp mai scurt. Definirea scopurilor majore Napoleon Hill vorbe!te despre conceptul de “definire a principalelor scopuri” în cartea sa.principiul lui W. g"sirea unei rela#ii de lung" durat". Po#i chiar mai mult de atât: ia un pix !i o hârtie !i încearc" s" scrii exact ceea ce î#i dore!ti !i de ce. etc. Procesul acesta te for#eaz" s" î#i formulezi gândurile !i î#i d" posibilitatea s" le evaluezi în mod obiectiv. e momentul s" explor"m câteva c"i în vederea acestui lucru. Juan. În loc s"-#i setezi un obiectiv limitat.

În final vei ajunge oricum la un nivel de m"iestrie unde te bazezi mai mult pe capacit"#ile tale. atunci se diminueaz". Una dintre replicile mele preferate este urmatoarea: “There is no try.6 Yoda a spus multe lucruri în#elepte în trilogia Star Wars.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Dac" un lucru nu cre!te. decât pe noroc. Efortul consistent creeaz" “noroc” Dac" vei face un efort constant în a te apropia !i a interac#iona cu femei. Juan. dar este posibil pentru toat" lumea. tu de asemenea vei avea parte de o evoluare constant". te !i fere!te de posibile c"deri din momentul în care le-ai atins. Perfec#ionarea constant" nu te ajut" doar s" atingi #eluri greu de imaginat. mai bune sau mai rele. Se poate întâmpla mai repede la unii !i mai încet la al#ii.” Renun#" la sfatul mamei de a “încerca toate posibilit"#ile” !i f" tot ce î#i st" în putin#" pentru a#i vedea visul împlinit. Nu uita c" timpul inevitabil aduce schimb"ri.

Dac" “e!ti ajutat” !i de o gândire pesimist". de fapt. Ai fost vreodat" în situa#ia în care ai v"zut o femeie cu care vroiai s" te întâlne!ti.7 3. dar imediat intervine imagina#ia ta bogat". astfel vor disp"rea toate barierele dintre noi !i acea tip". c" totul va decurge firesc. s" vorbe!ti cu ea.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .. un obicei prost nu este chiar u!or de schimbat. plin" de idei “bine gândite” de cum vei fi tu respins !i niciodat" nu vei mai avea curajul s" o prive!ti. etc. Partea cea mai savuroas" este când. implic" efortul de a te schimba !i de a trece peste iner#ia lucrurilor. asta fiind mai mult o predispozi#ie genetic" a noastr". cu to#ii am fost. de cele mai multe ori. Aplicarea conceptelor de “Definire a scopurilor majore” !i de “Perfec#ionare constant"”. Tu î#i dore!ti s" mergi la acea tip". Juan.. î#i va lua ceva timp s" pui lucrurile în func#iune. într-un fel sau altul. f"r" s" îi d"m m"car o !ans"? $i nu în ultimul rând. Trebuie s" începem s" ne imagin"m c" se vor întâmpla lucruri nemaipomenite. încercarea unui lucru care nu l-ai mai f"cut. Cum probabil deja !tii. Bineîn#eles c" te sperii !i p"r"se!ti imediat incinta. Recunoa!terea obstacolelor Sabotându-ne în privin#a succesului Schimbarea înseamn". Am realizat c" asta ni se întâmpl" tuturor. acelea!i gre!eli. Întrebarea mea este: “De ce?” De ce nu ne ducem pur !i simplu sa intr"m în vorb" cu ea? Cum de reu!im s" ne priv"m de un posibil succes. Într-o carte citit" de curând era subliniat faptul c" b"rba#ii sunt complet nepricepu#i în a estima riscuri la fel cum sunt !i în a lua decizii în leg"tur" cu via#a lor. îns" nu te-ai dus s" vorbe!ti cu ea? Bineîn#eles. Nu e nici un secret: cu to#ii facem. cum putem sc"pa de obiceiul acesta de autoînfrângere a gândurilor !i ac#iunilor? R"spunsul cel mai la îndemân" este c" majoritatea dintre noi ne folosim imagina#ia pentru a creea anticip"ri tâmpite care ne sperie groaznic !i ne priveaz" de a lua m"suri.

3. chiar !i o stare negativ". Atitudinea de victim" sau de martir sunt tipare comportamentale de care oamenii nu se mai pot desprinde. Acest mod de gândire se poate transforma într-un nesfâr!it ciclu de declin.necunoscutul. Astfel.care puteau duce la moarte. ne dau posibilitatea s" atragem simpatia celor din jurul nostru.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Dac" în urma unui eveniment se întâmpl" s" intri într-o stare negativ". Frica de e!ec se poate s" fi fost avantajoas" la un anumit moment in istorie. Cele mai negative st"ri emo#ionale au evoluat probabil ca fiind st"ri de supravie#uire. întrucât este modul care îl cunosc cel mai bine de a atrage aten#ia celorlal#i. fie c" ai un motiv. nu î#i va fi extraordinar de u!or s" î#i schimbi modul de gândire. $tim prea bine cum s" inducem st"ri negative pentru a ob#ine aten#ie !i nimic altceva. St"rile emo#ionale negative. Celor c"rora le era fric" de situa#ii periculoase cel mai probabil le evitau. A!adar frica noastr" de e!ec poate fi tradus" ca fiind frica de necunoscut. fie c" nu-l ai. Orice lucru are un motiv. Juan. vei c"dea în aceea!i stare de fiecare dat" când un eveniment similar va avea loc. Motive comune pentru st"ri emo#ionale negative 1. le cre!teau !ansele de supravie#uire !i de transmitere mai departe a genelor. începi s" î#i spui “De ce tot fac asta? Sunt a!a un fraier! “. Frica ne-a f"cut s" evit"m situa#ii riscante .8 dup" aceast" decizie în#eleapt" de a renun#a. mai întâi trebuie s" înve#i s" nu te mai faci singur s" te sim#i prost !i apoi s" te autoeduci într-un spirit optimist care te va face s" te sim#i sigur pe tine. Aceast" asociere repetat" face evenimentul în sine o “ancora” care te trage spre st"ri pesimiste. cum ar fi frica sau triste#ea. Care e solu#ia? Pâi. incertitudinea . 2. putem dep"!i starea pesimist" în care am intrat. dar în#elegând motivul si încercând s" îl anul"m. Având în vedere ca ai aplicat ceva timp ideile eronate pe care le aveai.

Oricum. În timp ce tu te sim#i foarte dezam"git de situa#ie. Conect"m momentul tr"it în prezent cu idei similare. pentru a fi mai u!or conectat" la p"rerile care le avem deja despre acel lucru. cu siguran#" de fiecare dat" când va trebui s" revii în acel loc. Când toate particularit"#ile care dau culoare unei experien#e lipsesc. Ambele concepte. !i vei asocia automat loca#ia cu o surs" de stres si probleme. pe care le-am sim#it !i atunci. identific"m fiecare parte a unei experien#e cu ceva similar tr"it în trecut. Iar dac" nu ar fi “generalizat” c" un tigru !i un ghepard (care seam"n" cu leii) sunt probabil la fel de periculo!i. îns" afli c" ea nu vrea s" î!i dea întâlniri cu b"rba#i supraponderali. poate ap"rea supra-generalizarea. Cu cât momentul actual este mai puternic. cu atât conexiunea este mai intens" !i mai adânc ancorat" în experien#a din trecut. Temerile noastre.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .9 De exemplu. au fost foarte la îndemân" acum sute de mii de ani. De exemplu. cel mai probabil ar fi fost mânca#i. Dac" str"mo!ii no!tri nu ar fi f"cut “conexiunea” c" un leu este periculos. vei avea o stare nepl"cut". de “conexiune” !i de “supra-generalizare”. s" presupunem c" e!ti un tip supraponderal !i c" ast"zi ai întâlnit o tip" superb" pe care ai fi vrut s" o invi#i la o cafea. mai mult ca sigur ar fi sfâr!it mânca#i. iara!i. Acestea au f"cut diferen#a dintre o via#" lung" !i o moarte rapid". s" presupunem c" vezi apoi o reclam" de Juan. dac" ai avut un eveniment nefericit într-un anumit ora!. Identificare pân" la generalizare Pentru a da un sens miilor de informa#ii care ne trec zi de zi prin minte. înainte valabile pentru situa#ii care implicau risc fizic. Acest mod de a identifica situa#ii similare înl"tur" elementele individuale fiec"rei experien#e. aceste mecanisme particulare au creat numeroase provoc"ri în secolul 21. Acest fenomen are loc când idei care nu au o rela#ie cauz"-efect real". ne limiteaz" acum în instan#e în care riscul pare s" fie mai mult psihologic. F"când conexiuni. sensuri. devin conecte doar pentru c" împ"rt"!esc caracteristici comune. simplific"m situa#ii. deci ne vine mai greu de distins experien#ele din moment ce sunt pu#ine tr"s"turi în mintea noastr" de diferen#iat.

Acest gen de experien#" te poate duce la “supra-generalizare”. E posibil înc" s" nu fi realizat. orice situa#ie în care te întâlne!ti cu femei. vei sim#i nevoia s" fii cu ea. devine tot mai dificil s" scapi de aceast" paradigm". prea tineri. Se întâmpl" !i altor b"rba#i. c" ai asociat acel prim dans din liceu. care sunt scunzi.10 articole sportive. nefiind capabili s" aga#e femei. Mai mult decât atât. Odat" ce se întâmpl" toate cele enumerate.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . cu situa#ii actuale în care sunt implicate persoane de sex feminin. e perfect natural. needuca#i. acest proces nu se întâmpl" doar b"rba#ilor supraponderali care sunt respin!i de femei atractive. chei. De fiecare dat" când vei vedea o tip" atractiv". care pune b"rba#ii supraponderali într-o lumin" foarte proast".. s"raci.”. întrucât nu g"sim cu ce anume s" îl asociem. Chiar mai r"u de atât. prea slabi. Dac" un lucru nu face parte din convingerile noastre. acest mecanism evoluat de supravie#uire se va transforma în propria ta închisoare. Tot ce trebuie este m"car o experien#" emo#ional" pentru ca o persoan" normal" s" înceap" s" generalizeze !i s" î!i zic" “asta-i treaba. î#i poate crea anxietate din cauza unei convingeri subcon!tiente c" e!ecul t"u de atunci este mai degrab" rezultatul stâng"ciei tale în preajma femeilor decât a faptului c" nu !tii s" dansezi. sau orice alt gen care #i-ar putea trece prin minte. Dintr-o dat". ne vine foarte greu s" îl compil"m. împreun" cu discomfortul !i jena tr"ite atunci. ai putea crea o repulsie care se declan!eaz" de fiecare dat" când te gânde!ti la acest subiect. Bineîn#eles. f"cândute s" crezi c" nici o femeie nu va mai fi atras" de tine vreodat". creierul nostru înzestrat cu resurse îl va conecta cu ceva deja existent. în vârst". Asocierea poate da un sens gre!it lucrurilor Un alt element periculos al asocierii este faptul c" mintea noastr" încearc" s" dea o explica#ie la orice. Drept pentru care. La fel de natural ca !i urm"torul sentiment: frica de a nu fi din nou respins. de a intra iar"!i în depresie !i de a-#i aminti c" femeile atractive nu î!i dau întâlnire cu b"rba#i supraponderali. Juan. nesiguri pe ei.

de multe ori emo#iile pot umbri logica în interpretarea acestor semnale). La al doilea pas se poate întâmpla s" omitem semnale importante. La al patrulea pas. nu înseamn" neap"rat c" te evit". sunetul. dac" ne facem o p"rere gre!it" despre ce se întâmpl" în realitate. drept pentru care nu îi dai absolut deloc aten#ie. De exemplu. semnalul rezultat va fi. bineîn#eles. deci nu e cazul s" intri în depresie. se poate s" ac#ion"m într-un mod care ne va anula toate !ansele de succes. Filtrul min#ii separ" ce credem noi c" este adev"rat !i ce suntem capabili s" percem sau s" în#elegem. urmând de multe ori o cale gre!it". dac" o femeie nu î#i r"spunde la telefon. S" spunem c" la o petrecere o tip" foarte dr"gu#" face orice s" stea lâng" tine. Mintea noastr" se folose!te de memorie pentru a asocia semnalul primit cu semnale tr"ite în trecut. etc. (La acest pas. care transform" diversele semnale ale lumii exterioare (lumina. Gândurile care rezult" în mintea noastr" ca rezultat al semnalelor exterioare. La primul pas putem rata semnale sonore sub 20 Hz sau peste 20 kHz. La al treilea pas dac" facem conexiunea evenimentului din prezent cu unul nefericit din trecut. 3. rela#ii. de orice altceva. nefericit. întrucât nu le percepem a fi ca atare. De exemplu. Aici intervine “în#elesul”. nu o vei mai suna deloc . Dac" ai Juan. 2.când de fapt o femeie poate avea atâtea motive pentru care nu #i-a r"spuns la telefon.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . 4. etc. Percepem evenimente. dac" iei personal faptul c" ea nu te-a sunat !i î#i imaginezi c" nu e interesat" de tine.) în impulsuri electrice c"tre creier. nu o percepi a!a cum ea î!i dore!te. prin toate sim#urile noastre. proceseaz" !i r"spund informa#iilor din lumea exterioar": 1. duc la ac#iune sau la mai multe gânduri conectate pân" când primim o nou" percep#ie din afar". În acest proces putem fi influen#a#i de diver!i factori externi. când trebuie s" ne decidem ce atitudine lu"m. cum ar fi de exemplu soneria unui telefon aflat într-o geant". dar cum tu nu !tii nimic despre limbajul corpului.11 Iat" o schi#" despre cum oamenii se întâlnesc.

12 putea s" ai r"bdare !i s" o suni un moment mai târziu. cât !i st"rile interioare pe care le ai. 4. Trebuie s" fii atent cum percepi mediul exterior. E mult mai u!or s" spui c" nu tu e!ti cel de vin". 5. nu e!ti nevoit s" faci nici un efort pentru a schimba un lucru r"u. Primii trei pa!i au loc de cele mai multe ori la nivel de subcon!tient. decât ca pe una activ" în care tu ai puterea. Când tu e!ti victima. de ce ai încerca s" îl schimbi? 3. !i plaseaz" vina asupra altora. Sindromul “Sunt victim"” A!a cum am spus !i anterior. iar pasul patru numai câteodat" este f"cut în mod con!tient.. Î#i aduce simpatia !i aten#ia celorlal#i din jur.. prejudec"#ilor.care este mai u!or decât ra#ionamentul logic. Acest sindrom s-ar traduce prin sentimentul c" orice factor exterior î#i cauzeaz" r"u. etc. !i apuc"-te de Yoga. Unii inventeaz" adev"rate “telenovele” la care oamenii din jur sar în ajutor. st"rile negative sunt deseori folosite pentru a atrage aten#ia celor din jur. Îns" dac" vei suna !i îi vei spune “Te-am sunat mai devreme. Cei care î!i tr"iesc via#a fiind în continuu niste victime. sau abia a ie!it de la gym. ceea ce e mult mai bine decât a nu avea parte deloc de aten#ie. ai afla poate c" a avut de terminat un proiect. decât s" î#i asumi ceea ce se întâmpl" r"u în via#a ta. care duce câteodat" la concluzii dureroase. Sunt numeroase motive pentru care aceast" atitudine este atractiv": 1. Juan. !i sunt critice pentru c" se întâmpl" la nivel de subcon!tient. pentru a nu distorsiona realitatea. lucru care poate duce mai departe la sindromul “Sunt victim"”. atât emo#ional cât !i material. Asocierile în!el"toare sunt sursa perspectivelor înguste. f"cându-te s" vezi via#a mai mult ca pe o experien#" pasiv" care “#i se întampl"”. nepotrivirilor de situa#ie. 2. Nu e vina ta.în care mersul lucrurilor are premiza c" via#a ar trebui s" fie dreapt" . Este permis" gândirea ira#ional" bazat" pe emo#ie .ro Cum s!-"i transformi personalitatea . De ce nu m-ai sunat înapoi?” mai bine renun#" la telefon pentru o lun". devin exper#i în manipularea celorlal#i prin emo#ie !i vin". luând ap"rarea presupusei victime.

Victimizarea este deseori întreaga perspectiv" a unei persoane. Dând vina tot timpul pe lucruri din exterior atunci când ceva nu merge. iar tu r"mâi f"r" nici o !ans" de a-#i schimba via#a în bine. fra#i sau prieteni.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .13 6. adoptat de la p"rin#i. În concluzie. Acest sindrom poate fi un model bine înr"d"cinat. f"când pe-a victima via#a ta niciodat" nu va evolua din cauza faptului c" tu ai renun#at la acest lucru. Chiar !i lucrurile bune se transform" în lucruri negative sunt g"site motive ascunse. Primul pas în a da trecutului o experien#" nepl"cut". Juan. riscurile sau efectele adverse sunt atent cânt"rite. astfel încât totul este interpretat ca fiind o nedreptate. automat le transferi lor puterea. ca fiind un lucru negativ. întrucât “victima” este atât de obi!nuit" s" i se întâmple numai lucruri rele. s" înve#i din ea !i s" o accep#i ca pe un risc pe care #i l-ai asumat întrucât nu exista alt" alternativ". este s" î#i recuno!ti partea ta de vin". încât nu îi vine s" cread" c" i se poate întâmpla !i un lucru bun.

dar asta implic" un efort sus#inut de concentrare. Decât s" te întrebi “Cine e de vin"?”. ca de exemplu “Pe tipa aia nu a! vedea-o interesat" de cineva care Juan. deci pentru a dori s" le schimbi trebuie s" explor"m foarte atent leg"turile dintre con!tient !i subcon!tient. Mai mult decât atât. Con!tientul !i incon!tientul sunt Incon!tientul conduce con!tientul. mereu într-o bucl" de feedback. îl în mod con!tient s" î#i redirectezi Impulsuri subcon!tiente vin !i se instaleaz" în mintea noastr" f"r" m"car s" ne d"m seama. O viziune negativ" a lucrurilor aduce probleme !i e!ec. Creearea de cicluri mentale cu feedback pozitiv Emo#iile sunt adânc înr"d"cinate în subconstientul t"u. Privind în perspectiv". prin urmare acestea le vei vedea prima oar" când vei examina toate posibilit"#ile. a!adar po#i face un efort pentru a te autoeduca în privin#a asta. Adoptarea unei atitudini de succes Probabil una dintre primele schimb"ri care trebuie s" le faci este s" î#i percepi experien#ele într-un mod mai pl"cut. Fiind pozitiv vei avea parte de succes. la fel de bine se poate întâmpla !i incon!tient !i î!i exercit" influen#a. mai degrab" încearc": “Cum a! putea s" o schimb în bine?”. aceast" mic" schimbare este un element crucial al unei min#i de succes. Este posibil s" schimb"m sensul acestui proces !i s" folosim gânduri con!tiente pentru a ne influen#a subcon!tientul. dar invers. acestea cap"t" o influen#" foarte mare în via#a noastr" con!tient".ro Cum s!-"i transformi personalitatea . O viziune pozitiv" aduce beneficii sau solu#ii !i le g"se!te foarte u!or.14 4. g"se!te-i o conexiune pozitiv". Dac" te surprinzi intrând într-o stare negativ". Când un impuls negativ vine din po#i l"sa s" te manipuleze sau po#i gândirea. Schimbarea modelelor tale subcon!tiente este un ciclu constant de identificare !i reprogramare a lor. În special când ai parte de o experien#" nepl"cut".

î#i ia ceva timp s" le schimbi.15 arat" ca mine”. aceasta fiind o chestiune mult mai important" pentru femei decât aspectul fizic” . atunci angajeaz"-te în a-#i face con!tientul s" î#i controleze subcon!tientul. câteodat". cu atât e!ecurile scad la num"r. Din moment ce înve#i din el. înseamn" c" orice rezultat. este pentru tine o experien#" negativ". nu numai în via#a intim". c" aceast" putere este mai important" decât efortul pe care îl cere.fapt demonstrat de oameni cu capul pe umeri. trebuie s" întrerupi con!tient asocierile gre!ite !i s" le schimbi: “Ea probabil ar fi atras" de personalitatea mea impresionant". se gândesc c" trebuie s" fie o tip" influent" !i de!teapt". “E!ecul este un succes atâta timp cât înve#i ceva din el”. de aceea trebuie s" urm"re!ti în continuu aceste convingeri care te limiteaz".ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Aceste bariere ale subcon!tientului s-au dezvoltat pe ascuns în decursul câtorva ani. Reinterpretarea !i eliminarea e!ecului Odat" ce suntem programa#i s" interpret"m lucrurile pe care le vedem în jurul nostru într-un anume fel. nu ai mai fi gândit la modul "sta. iar !ansele de succes devin mai mari. Gânde!te-te un moment la rolul important pe care îl joac" subcon!tientul în toate aspectele din via#a ta. A!teptându-te la o satisfac#ie instant". Recunoscând c" po#i transforma o nereu!it" în ceva pozitiv. Majoritatea b"rba#ilor când v"d o femeie atractiv" îmbr"cat" foarte bine. Dac" e!ti de acord cu mine. trebuie s" ne reprogram"m. Juan. vei evolua. este un pas înainte în a-#i dep"!i frica de e!ec. altul decât succesul. Cum a spus !i scriitorul Malcom Forbes. Frica de e!ec !i sentimentele rezultate dintr-o depresie apar de cele mai multe ori din cauza unei perspective înguste. Acum î#i vei da seama cât de valoroas" este abilitatea de a-#i schimba subcon!tientul. Cu cât evoluezi mai mult. Privind dincolo de o satisfac#ie instant" !i înv"#ând cum s" te por#i în situa#ii critice te va face s" identifici partea bun" a unui e!ec. Dac" #i-ar fi spus cineva c" multe femei se îmbrac" sexi întrucât sunt nesigure pe ele. Cea mai critic" reinterpretare care trebuie s" o faci este s" folose!ti e!ecul pentru a creea o schimbare spre succes în loc s" accep#i situa#ia ca pe o stare permanent". Chiar !i atunci când le-ai identificat.

atunci ai curajul s" le ceri ajutorul în privin#a asta. v"zându-l cum e!ueaz". Dac" vrei s" ai succes !i s" înve#i de la oameni care au Juan. Din moment ce î#i exprimi direct aceast" dorin#". În mod inco!tient vei deveni ca ei doar pentru c" stai în preajma lor. E!ecul este v"zut de majoritatea oamenilor ca fiind un lucru total negativ. nu mai încearc" s" fac" ceva în nici o direc#ie.lumea real" se bazeaz" pe ni!te principii mai complexe. Influen#a celorlal#i Trebuie s" fi auzit !i pân" acum de ideea c" ajungi s" semeni foarte mult cu oamenii cu care î#i petreci timpul. pentru c" ace!tia renun#" u!or !i nu înva#" din obstacole !i provoc"ri. fie c" î#i sunt prieteni. înainte s" ajungi tipul care !tie 100 de feluri de a aborda o situa#ie.16 Parte din acest mod de a gândi este !i convingerea c" exist" o tehnic" “de aur” care este garantat" s" mearg" tot timpul. Ideea este c" nimic nu va merge de fiecare dat". realizând c" tot timpul vor fi !i regrese. de frica insuccesului. indiferent de ce au f"cut.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . îns" po#i înv"#a cum s" î#i îmbun"t"#e!ti abordarea. asocia#i sau colegi. Elimin" oamenii negativi ale caror tr"s"turi nu ai vrea s" le mo!tene!ti !i înconjur"-te de cei care au parte de succes. înv"#ându-te cum s" le prime!ti. Dac" nu e!ti bun la ag"#at femei. Începe cu un lucru care s" îl faci implicit în orice conjunctur" !i exerseaz"-l de mai multe ori pân" îl asimilezi. Vei avea mai mult succes concentrându-te pe o singur" tehnic" decât diluându-#i eforturile pentru a le încerca pe toate în acela!i timp. Drept pentru care se a!teapt" s" le mearg" de fiecare dat".“Ea mi-a respins avansurile. vei vedea schimb"ri majore în ceea ce prive!te frica de e!ec !i chiar e!ecul în sine. Întrucât mul#i dintre noi cred cu t"rie c" aceast" solu#ie exist". deci majoritatea femeilor mai mult ca sigur nu m" plac”. Acesta este un mod copil"resc de a gândi . Asta nu înseamn" c" ar trebui s" începi s" înve#i 100 de abord"ri diferite pentru fiecare caz în parte. Privind în perspectiv". nu le vei l"sa impresia c" vrei s" profi#i de experien#a lor prin a ie!i împreun". Ei le atribuie un în#eles !i le generalizeaz" prea mult . !i urm"rind s" asimilezi permanent ceva din ele. îns" cuno!ti oameni care sunt. deci e mai mult ca sigur c" nu m" place.

cu siguran#" nu vor ajunge departe. în timp ce î#i aminte!ti diverse situa#ii când ai fost a!a. Juan. De exemplu. Acum închide ochii !i imagineaz"-te în fiecare din situa#iile care te-au f"cut s" sim#i acele st"ri. Mul#i tipi care îi cunosc se fac singuri s" se simt" foarte prost la ideea de a se întâlni cu femei. întrucât î!i spun c" nu simt cu adev"rat acel lucru. Apoi scrie 3 d"#i din via#a ta când ai sim#it aceste st"ri. am ve!ti noi pentru ei: Tot timpul !i-l imagineaz" ! A!a c" m"car imagineaz"-#i-l atunci când ai nevoie de el. F"-#i un obicei în a fi indulgent cu tine însu#i prin discu#ii pozitive. înseamn" c" po#i avea aceste sentimente oricând vrei. Când ceva nu merge tocmai cum vroiai tu. În acela!i timp. Urmatoarele exerci#ii î#i vor folosi con!tientul pentru a creea pozitivitate în subcon!tient. nu te întreba de ce e!ti atât de fraier tot timpul. aprob"ri !i vizualiz"ri. stai pe lâng" ei. Nu te critica când î#i vorbe!ti #ie însu#i. În acest caz. Î#i po#i aminti o conjunctur" în care te-ai sim#it foarte bine? Sau alta în care te-ai sim#it foarte puternic !i influent? Dac" po#i acest lucru. Cum s" aplici aceast" tactic": Scrie pe o bucat" de hârtie 3 st"ri în care #i-ar face pl"cere s" po#i intra oricând ai chef.17 deja acest lucru. vizualizeaz" situa#ia îmbun"t"#it" care #i-o dore!ti pentru data care vine !i nu te descuraja. Activitate interioar" !i preg"tire mental" Am analizat cât de influent este subcon!tientul nostru !i cât de important este s" te asiguri c" reprezint" un factor pozitiv pentru tine. dac" vrei s" te sim#i puternic !i influent. !i va fi bine atât pentru tine cât !i pentru ei. Majoritatea oamenilor nu î!i folosesc amintirile pentru a se sim#i bine. atâta timp cât te ridici la nivelul lor. nu î#i spune c" ai dat gre!. pentru fiecare stare care #i-o aminte!ti. 1 : Controleaz"-#i emo#iile !i st"rile interioare Când zic st"ri interioare m" refer la ceea ce sim#i în"untrul t"u despre o anumit" situa#ie. În modul "sta. f" un gest unic. respir" adânc !i încruci!eaz"-#i mâinile pe lâng" corp. Exerci#iul nr. ci doar !i-l imagineaz".ro Cum s!-"i transformi personalitatea .

în am"nunt: cum te vezi îmbr"cat.18 Dac" repe#i acest proces de a-#i aminti o stare pl"cut" !i în acela!i timp de a face un gest anume. lucrurile care te-au influen#at pe parcurs. Culege tr"s"turile care î#i lipsesc din aceast" imagine ideal". etc. etc. Mergi mai departe !i imagineaz"-#i ce este în"untrul acestei identit"#i ideale: convingerile pe care le ai. de influent. cu atât vei deveni mai repede persoana dorit". ce expresie a fe#ei ai. s" repe#i gestul în timp ce î#i aminte!ti acele sentimente pl"cute. 2 : Imaginea ta ideal" Închide ochii !i imagineaz"-te a!a cum î#i dore!ti tu s" devii. astfel încât s" o vezi în toate experien#ele care le ai !i care le vei avea. etc. E posibil s" î#i fie mai greu la început. !i vei intra în starea care o dore!ti. î#i va fi foarte u!or s" intri în orice stare dore!ti. f"r" s" mai conteze anturajul în care e!ti. Juan. cât e!ti de încrez"tor. nu-#i subestima niciodat" puterea min#ii. Cu cât repe#i procesul mai mult. Construie!te-#i întreaga imagine !i f"-o s" par" cât se poate de real". În final. Po#i face acest exerci#iu oriunde !i oricând. Acum ia aceast" imagine creat" !i consider" c" o po#i multiplica de cate ori vrei.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . tot ce î#i va r"mâne de f"cut în viitor este s" închizi ochii. dar în medii diferite. !i deschide ochii. imagineaz"-#i ce este dincolo de aceast" identitate ideal": experien#ele prin care ai trecut pentru a ajunge în postura aceasta. E ca !i cum ai avea un buton pe care îl po#i ap"sa ori de câte ori vrei s" te sim#i bine. dar din momentul în care vei st"pâni procesul. ( Poate acest proces s" te ajute !i în momentul în care nu te sim#i în largul t"u în prezen#a unei tipe? Vom vedea! ) Exerci#iul nr. cum ai reac#iona în diverse situa#ii. Du-te în alt loc unde ai mai multe chestii care î#i pot distrage aten#ia !i încearc" s" repe#i procesul. Te po#i oricând întoarce !i ad"uga sau elimina tr"s"turi. Urm"torul pas este s" intri în celelalte 2 st"ri. Oricât ar suna de “fantastic”.

trebuie s" fii ferm convins de ceea ce spui. trecutul t"u va deveni din ce în ce mai luminos. deci vei avea nevoie de un loc confortabil unde s" îl practici. folosind acest exerci#iu pentru a-#i îmbun"t"#i situa#ia. Imagineaz"-#i o linie care s" reprezinte via#a ta. Presupunem c" trecutul este situat în stânga. Exerci#iul nr. transformând experien#ele incomode în lucruri din care ai avut de înv"#at. vizualizându-#i întâmpl"rile recente care au avut loc. iar viitorul în dreapta liniei. a!a c" trebuie s" crezi cu adev"rat. Aceast" lumin" se r"spânde!te atât peste lucrurile pl"cute din trecut. f"cându-te s" nu mai ai o impresie atât de sumbr" despre ele !i s" le po#i privi cu senin"tate. cât !i peste experien#ele nefavorabile de care ai avut parte. când spui “Îmi place de mine”. Po#i face orice cu timpul t"u !i cu spa#iul în care tr"ie!ti. în inima ta !i pe linia vie#ii tale. Opre!te-te în locul în care începe linia. Juan. Plute!te u!or deasupra ei spre trecut.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . îns" în timp ce o roste!ti. amintindu-#i locul de unde ai v"zuto ini#ial. îns" este un mod foarte la îndemân" de a-#i stimula energia pozitiv". Prive!te-o dintr-o alt" perspectiv". s" nu î#i fie ru!ine cu tine însu#i nu este echivalent cu a fi narcisist. Acum imagineaz"-#i c" începi s" plute!ti !i s" te ridici încet deasupra liniei. Ideea este s" nu fii foarte exigent cu tine însu#i !i s" sim#i c" meri#i s" ai succes. Pozi#ioneaz"-te înainte de începutul liniei. Accelereaz" ritmul !i identific" întâmpl"rile mai importante din trecut. Po#i vedea !i liniile p"rin#ilor intersectându-#i linia ta. !i imagineaz"-#i o etern" surs" de iubire sub forma unei lumini puternice care se reflect" în mintea ta. De fiecare dat" când vei repeta procesul. S" fii împ"cat cu tine. chiar dac" trebuie s" o spui cu glas mai sc"zut.19 Exerci#iul nr. Pun pariu c" #i se pare nebunie curat". 3 : Scurgerea timpului Acest exerci#iu este o idee mai solicitant. Repet"-#i de 10 ori “Îmi place de mine”. 4 : “Îmi place de mine” Acest exerci#iu este posibil s" #i se par" prostesc.

Te-ai surprins vreodat" f"când un lucru de nenum"rate ori. Subcon!tientul controleaz" majoritatea ac#iunilor noastre !i pân" nu asimilezi complet cele de mai sus. Când nu mai po#i de ner"bdare s" iei toate cluburile la rând. mai bine folose!te-#i entuziasmul ini#ial pentru a înfrunta riscurile situa#iei reale.. Le amintim acum pentru a le putea depista !i evita în viitor. În loc s" î#i spore!ti a!tept"rile. te va ajuta s" ajungi la o stare permanent" de fericire. mai ales dac" succesul care îl sperau la început nu se arat" atât de rapid. Cred c" tipele atractive chiar prefer" un tip care !tie lucrurile acestea pentru o rela#ie de lung" durat" cât !i pentru o simpl" întâlnire. pe care majoritatea îl cunoa!tem. î#i vor fi de folos din toate punctele de vedere. Oricum. Exact ca o pern" care î!i reia forma ini#ial" din moment ce nu mai stai pe ea.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .20 5. Juan. vreau s" m" opresc din f"cut asta” ? Este un sentiment ciudat. tind s" devin" foarte entuzia!ti !i s" aib" a!tept"ri mari. A!tept"ri nerealiste Oamenii în momentul în care se hot"r"sc asupra unor schimb"ri în via#a lor. deci însu!indu-#i cum trebuie cele spuse. Aceste cuno!tin#e sunt o adev"rat" investi#ie în via#a ta. asimilând acest material. Dar când vine vremea s" ia cu adev"rat atitudine în acea direc#ie sunt imediat descuraja#i. mai ales din moment ce. realizeaz" c" exist" !i acolo riscul de a fi respins. Riscuri comune Odat" ce te-ai hot"rât s" te schimbi. noi oamenii tindem s" ne ducem înapoi de unde am plecat. Din proprie experien#" pot spune c" schimb"rile pe termen lung nu sunt tocmai u!or de realizat. !i spunându-#i “Stai un pic. imediat ce presiunea dispare. nu se adreseaz" numai acestor aspecte din via#a ta. Folose!te-#i exaltarea ini#ial" pentru a vedea aceast" posibilitate ca doar o parte a unui proces care duce la succes. cum ar fi începerea unei diete sau a unei rela#ii de durat".. î#i va fi greu s" realizezi poten#ialul t"u maxim. sunt un num"r de obiceiuri !i scuze penibile pe care le inventezi cu u!urin#".

E!ti mult mai convins de un lucru tr"it pe propria piele.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Încep"torii tot timpul vor s" înve#e mai întâi trucurile mae!trilor. este aceea c" se hazardeaz" prea mult în a înv"#a replici. concentrare !i determinare. Cel mai bine înve#i din experien#e tr"ite de tine personal. Acest nivel necesit" energie. Mai mult decât atât. trucuri !i alte teorii !i nu apuc" s" le pun" în practic". Dar înainte s" îi dai jos pe ace!tia. l"sând la o parte rezultatele concrete în detrimentul înv"#"rii unui lucru de care ai nevoie. acest lucru dându-le sentimentul c" fac ceva în privin#a asta. Dorin#a de a-!i îmbun"t"#i lista personal" de femei îi conduce la a studia diverse practici de ag"#at. încercând s" le iei num"rul de telefon sau email-ul. De multe ori succesul ajunge s" fie o mul#umire întârziat". deci e terenul “b"ie#ilor mari”. nu din pove!ti ale prietenilor !i nici din c"r#i de genul “Cum s" am !i eu o fat"”. Trecerea la un nivel mai înalt La un nivel mai înalt nici nu mai este nevoie s" !tii cu exactitate care e urm"torul pas de f"cut. mai bine vorbe!ti cu 20 de femei timp de 3 minute. În spatele acestui sentiment poate fi o scuz" care le permite frica de a se apropia de femei !i le distruge dorin#a de a avea rezultate de la acestea. “Paralelismul analizei” este o capcan" care împiedic" b"rba#ii s" ias" la o întâlnire cu o femeie !i s" î!i construiasc" minimul de experien#" de care au nevoie pentru a-!i dobândi succesul.21 Paralelismul analizei O gre!eal" des întâlnit" a b"rba#ilor care vor s" aib" mai mult succes la femei. cuno!tin#ele pe care le cape#i din experien#ele personale î#i m"resc încrederea în tine !i formeaz" o impresie bun" despre tine în ochii celorlal#i. decât de acela!i lucru citit undeva. În loc s" vorbe!ti într-o sear" cu o femeie timp de 3 ore. îns" este egal" cu zero atâta timp cât nu o pui în practic". Teoria î!i are rolul ei. ci pur !i simplu la!i lucrurile s" curg" f"r" s" mai #ii cont de ce se întâmpl" în afar". trebuie s" prinzi echilibrul !i controlul situa#iilor. Juan. Vei avea nevoie de aceast" îndemânare toat" via#a.

cu siguran#" nu vei lua atitudine din momentul în care vei termina cartea.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . alegi prima variant". tocmai pentru ca munca ta s" fie sus#inut" !i eficient". În caz contrar. trebuie ca fiecare piatr" pe care p"!e!ti s" fie una sigur" !i atent aleas". Trebuie s" fii convins c" este destul de important pentru tine acest lucru. Po#i începe cu propuneri indecente. când anume s" ofere o floare. ai pierdut înc" dinainainte s" începi. În schimb nu dau aten#ie tuturor aspectelor.22 De asemenea. drept pentru care nu î!i ating obiectivul final de a r"mâne cu tipa respectiv". Pentru a trece râul de pe malul pe care te afli pân" pe malul “b"ie#ilor mari”. Nu-#i evalua rezultatele Dac" femeile nu sunt atât de importante pentru tine. de la a face rost de num"rul ei de telefon în 3 minute. Dac" între a face orice s" te întâlne!ti cu o tip" !i a fi singur. sper ca ti-a placut acest material si nu uita sa vizitezi juan. orice crezi tu c" va prinde. Ia-o încet. analizeaz" cu aten#ie fiecare pas dintre tine !i obiectivul t"u înainte s" î#i setezi a!tept"rile. cum ar fi cum s" se comporte la o întâlnire. replici nepotrivite. Unii b"rba#i poate au o tehnic" numai a lor prin care fac rost de numere de telefon !i î!i dau întâlniri cu u!urin#".ro pentru mai multe detalii. pân" la a creea o atmosfer" intim" între voi doi în acelea!i 3 minute. Îti multumesc ca ai citit. înseamn" c" undeva la mijloc ne intersect"m obiectivele !i aceast" carte chiar te poate ajuta. Îmbun"t"#irea rezultatelor de pân" acum presupune un efort considerabil !i asumarea unor riscuri. Juan Juan. atâta timp cât e!ti con!tient de calea care trebuie s" o urmezi !i nu vrei s" sari direct la nivelul de sus.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->