INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CIROZA HEPATICA

ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor care indeplinesc importanta functie de digestie si absorbtie a alimentelor Aparatul digestiv se compune din: A. tubul digestiv alcatuit din: -Cavitatea bucala- constituie prima portiune a tubului digestiv. -Faringele - este un organ cavitar, situat inaintea coloanei cervicale, la intretaierea cailor aeriene si digestive. -Esofagul - este reprezentat de un tub musculomucos in lungime de 25-30 cm, care incepe la faringe si se termina la nivelul stomacului prin orificiul cardia. -Stomacul - este un organ cavitar mobil, rezervor intermitent, reprezentand portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv. -Intestinul subtire - se intinde de la orificiul piloric pana la valvula ileocecala. -Intestinul gros - este ultimul segment al tubului digestiv, aprox. 1,7 m; B. anexele acestui tub : -Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid in cavitatea bucala, ele produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala. - Pancreasul - este o glanda mixta, alungita transversal si asezata intre potcoava duodenala si hilul splinei. -C. Ficatul - este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu functii multiple si importante in cadrul economiei generale a organismului. Ficatul este un organ asimetric. Cea mai mare parte a lui (aproximativ trei patrimi) se gaseste in jumatatea dreapta a abdomenului si numai restul (o patrime) se gaseste in jumatatea stanga. El raspunde deci hipocondrului drept, epigastrului si unei parti din hipocondrul stang.

 STRUCTURA HISTOLOGICA A FICATULUI Cuprinde capsula (alcatuita din tesut conjunctiv si elastic) si parenchimul hepatic (are ca unitate morfofunctionala lobulul hepatic). VASCULARIZATIA FICATULUI Este o circulatie dubla: nutritiva (transporta sangele oxigenat, ce provine din artera hepatica) si functionala(este constituita din ramificatiile venei porte, care aduce sange cu substantele nutritive, absorbite din intestine, pentru a fi metabolizare in ficat). care formeaza plexuri in jurul vaselor si canalelor hepatice. si parasimpatic INERVATIA FICATULUI Este de tip vegetativ, fiind asigurata de fibre simpatice si parasimpatice care formeaza plexuri in jurul vaselor si canalelor hepatice. Functiile ficatului pot fi grupate in trei mari categorii, si anume: A. functia de formare si eliminare a bilei, respectiv functia biliara B. functiile metabolice, respectiv participarea ficatului la fazele metabolismului intermediar C. alte functii, respectiv reglarea diferitelor mecanisme ale organismului.

 Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica hepatica cu evolutie progresiva, caracterizata din punct de vedere histiopatologic printrun process extensive de fibroza si de regenerare nodulara cu dezorganizarea arhitecturii hepatice normale. Din punct de vedere morfologic ciroza hepatica, se caracterizeaza prin: distrugerea variabila a masei hepatocitare prin necroze extinse formarea septurilor conjunctive prezenta regenerarii nodulare dezorganizarea arhitectonicii ficatului alterarea vascularizatiei. Clasificarea etiologica a cirozelor hepatice: Ciroza infectioasa Ciroza alcoolica Ciroza chimica Ciroza nutritionala Ciroza biliara primitive Ciroza congestive Ciroza sarcoidozica Ciroza prin defecte genetice Alte tipuri etiologice de ciroza Ciroza criptogenica

 Semne clinice specifice: primele semen ale bolii pot sa apara la orice varsta, mai frecvent intre 34-65 de ani. Astenia si scaderea capacitatii de efort: sunt semen frecvent intalnite, nespecifice care pot exprima o insuficienta hepatocitara sau o complicartie a cirozei hepatice Anorexia si scaderea ponderala: apare dupa o evolutie mai lunga a bolii. Anorexia este accentuata de alterarea mirosului sau existenta unei patologii gastro-duodenale. Ea este mascata la alcoolici, la care nu apare initial scadere ponderala datorita aportului caloric de 7cal./g pe care le furnizeaza alcoolul sau prin retentia hidrosalina (edeme, ascita). Disconfort abdominal, flatulenta, balonare, somnolenta postprandiala, greturi, varsaturi. Dureri abdominale: suportabile, adesea localizate in hipocondrul drept si declansate de eforturi si ortostatism, observate in etiologia virusal-hepatica exprimand inflamatia hepatica activa.

CAZUL I Prezentarea cazului D.-na S.L., in varsta de 55 de ani, cu domiciliul in Tulcea, casatorita de 25 de ani, pensionara, fosta contabila, de nationalitate romana, de religie ortodoxa, se prezinta la sectia de boli interna a Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea pe data de 10.03.2012, cu diagnosticul de ciroza hepatica virala C. Motivele internarii La internare pacienta S.L. a acuzat urmatoarele semne subiective: - durere moderata in epigastru - anxietate - constipatie - inapetenta - astenie fizica marcata - prurit tegumentar La examenul clinic s-au constatat urmatoarele semne obiective: - splenomegalie moderata - ficat cu margine inferioara la 2,3cm sub rebordul costal cu consistenta crescuta - usoara scadere ponderala - tegumente subicterice; steulte vasculare pe torace Profilul pacientului D-na S.L. este in prezent pensionara traieste impreuna cu sotul intr-o garsoniera, avand ca sursa de venit pensia. In urma discutiei cu pacienta am constatat ca este ingrijorata, pentru sora ei care va suferi o interventie chirurgicala. Din aceasta cauza comunicarea cu doamna S.L. nu a decurs normal, dumneaiei fiind agitata, anxioasa raspunzand aproape monosilabic la intrebarile puse. Perceptia starii de sanatate In ultimile 5 luni pacienta nu a mai urmat tratamentul prescris de medic, punand pe primul plan problemele familiei - toate acestea ducand la agravarea simptomelor deja prezente. Modul de viata al pacientei, in ultimul timp, a fost dezechilibrat - urmand un regim alimentar neadecvat si ore de somn insuficiente. Nu consuma alcool sau tutun. Din antecedentele fiziologice reiese ca prima menstruatie a avut-o la varsta de 15 ani, ultima menstra la 45 de ani (menopauza), a avut un copil si un singur avort. In 1997 a fost spitalizata, prima oara, pentru extirparea unui fibrom uterin, in afara acestuia nu a mai suferit nici o interventie chirurgicala. Tot din antecedente pacienta relateaza ca in urma cu 5 ani, a fost diagnosticata cu hepatita cronica, cu virus C pe care nu a tratat-o.

Antecedente heredo-colaterale nun e dau nici o informatie in legatura cu actuala boala a pacientului (nici un membru al familiei nu a suferit de aceasta boala). Istoricul bolii actuale Pacienta realizeaza ca boala actuala a fost descoperita pe data de 15 februarie 1997, in timpul unei interventii chirurgicale de extirpare a unui fibrom uterin in Clinica de chirurgie generala a Spitalului Militar, unde intraoperator s-a observat structura macroscopica a ficatului marit de volum si cu o consistenta dura la palpare. La 2 luni de la aceasta interventie chirurgicala i s-a efectuat o proba de punctie biopsica ce a confirmat diagnosticul de ciroza hepatica virala C. In ambulator a urmat tratament cu Liv-52 (5 zile dupa care l-a intrerupt); vitamine din grupul B-B1 si B6 i.m. 6 8 zile; vitamina C2 comprimate pe zi -8 zile; Hepatodrainol200 de picaturi de 3 ori pe zi- cu 15 minute inainte de masa si Metoclopramid 1 fiola i.m. la nevoie. Toate aceste medicamente fiind intrerupte de 5 luni. Acum se interneaza pentru reevaluare si tratament. Ecografie abdominala ( 11.03.2012) - ficat cu structura neomogena, contur neregulat, consistenta crescuta - pancreas omogen - colecist cu dublu contur, fara calculi, destines de volum - splina destinsa de volum = splenomegalie - vena porta = 9mm (hipertensiune portala incipienta) - cavitatea peritoneala nu vizualizeaza lichid de ascita Computer tomograf (12.03.2012) Ficat usor marit in dimensiune, contur boselat cu structura difuz neomogena la administrarea substantei de contrast cu aspect polinodular. Colecist mult distins, pereti ingrosati, fara calculi. Splenomegalie moderata cu structura omogena. Cavitatea peritoneala fara lichid de ascita.

Apreciere nursing Pacienta prezinta o respiratie dificila datorita surselor de ordin psihologic: anxietatea, stresul, situatia de criza in care se afla, manifestata orin tahipnee (nr. respiratii =20r/minut).Timbrul vocii este de intensitate scazuta manifestata prin voce stinsa. Pulsul este de asemenea usor accelerat- 98/minut, iar TA se afla in limite normale. Bolnava nu-si poate satisface nevoia de a se alimenta si hidrata datorita inapetentei prezente de aproximativ 2 luni si a durerilor moderate in epigastru. Digestia, de asemenea, se face cu dificultate, alimentele, fiind greu absorbite la nivelul intestinului- scaderea peristaltismului intestinal. Prezinta o hidratare insuficienta fiind tradusa prin pierderei in greutate, slabiciune, tegumente si mucoase uscate si urini concentrate. Cantitatea de urina emisa in prima zi este de 950ml, cu o frecventa de 3-5 mictiuni pe zi. Datorita aportului redus in lichide, urinile emise sunt usor concentrate. Prezinta constipatie (1scaun la 6 zile) emis cu dificultate, ca urmare a unuei hidratari insuficiente si unei alimentatii sarace in reziduri, dar si din cause simptomatice (prezenta cirozei hepatice si a hemoroizilor). Constipatia este insotita de flatulenta, crampe si dureri abdominale. Din acesta cauza prezinta dificultate in a se deplasa, aceasta fiind ingreunata si de astenia fizica marcata. Somnul este perturbat, din aceeasi cauza psihologica- anxietate, prezentand insomnii terminale- dupa o adormire normala, se trezeste sin u mai poate adormi. Toate acestea sunt traduse prin iritabilitate- o stare de tensiune psihica continua manifestata prin neliniste, framantare, somn intrerupt si superficial. Prezinta dificultate in a se imbraca datorita dezechilibrelor de ordin fizic: durerea, slabirea fizica; de ordin psihologic: anxietate si stresul. La nivelul nevoii de a proteja tegumentele prezinta dificultate datorita prezentei pruritului, a tegumentelor uscate ce pot duce la alterarea integritarii pielii prin aparitia leziunilor de gradaj. La nivelul mucoasei anale prezina hemoroizi ce duc la alterarea manifestarilor de independenta la acest nivel.

Nevoia de a evita pericolele, de asemenea, este alterata datorita vulnerabilitatii crescute fata de pericol: organism slabit, oboist, anxietatii si durerii. De asemenea dezhidratarea predispune tegumentele la lezare. Comunicarea este insuficienta datorita surselor de ordin psihic (anxietate, stress, situatia de criza = spitalizarea), dar si surselor de ordin fizic: dureri epigastrice, crampe abdominale, dezechilibrul hidroelectrolitic. Nevoia de a se recreea este si ea alterata datorita durerilor, anxietatii si tristetii manifestata prin indispozitie care impiedica pacienta sa se inveseleasca Prezinta dependenta si la nivelul nevoii de a invata datorita durerii ce duce la modificari ale ritmului respirator si cardiac, la neliniste, iritabilitate, tema, anxietate- sentimente de tensiune pe care le simte pacienta in fata problemelor vietii.
Nevoi fundamentale la care bolnava prezinta dependenta: 1. Nevoia de a elimina: absenta scaunului dezechilibru al eliminarilor 2. Nevoia de a respira si a avea o buna respiratie: dificultate in respiratie 3. Nevoia de a se alimenta si hidrata: dezechilibru nutritional si hidric dificultate in a urma regimul alimentar

4. Nevoia de a evita pericolele: alterarea starii generale potential de dezechilibru fizic si psihic 5. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre: dezechilibrul integritatii tegumentelor si mucoaselor 6. Nevoia de a dormi: ore insuficiente de somn 7. Nevoia de a comunica: comunicare ineficienta 8. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: intoleranta la activitate 9. Nevoia de a se imbraca si dezbraca dificulatatea in a se imbraca 10. Nevoia de a se recrea: imposibilitatea de a se recrea 11. Nevoia de a invata: scaderea capacitatii de concentrare