Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investește în oameni!”

Femeile şi migraţia internaţională
Raport de cercetare Nr. 8: Serie Cercetare Continuă - Proiect “Promovează femeia”

promoveaza

Raport de cercetare - Femeile şi migraţia internaţională

promoveaza

2

desi migraţia era începută de indivizi. Cu toate că indivizii. Principalul motiv pentru care femeile ajungeau sa migreze. dacă acest aspect ajungea sa fie discutat. şi mai putin în explicarea proceselor de schimbare sau mentinere a anumitor structuri socioeconomice. în timp ce ierarhiile socioeconomice şi simbolice transformate de migraţii erau privite ca procese anonime situate la nivel comunitar (Piore 1979). teoriile clasice ale migraţiei internaţionale nu s-au concentrat asupra relaţiilor de gen (Brettel. Cadru teoretic: Într-o primă fază. par cu atât mai interesante cu cât sunt în strânsă legatură cu schimbarea relaţiilor de putere din gospodării şi cu reorganizarea relaţiilor de gen. În plus. cât şi reconfigurări globale ale proceselor de producţie şi consum au lăsat loc abordărilor situaţionale ale migraţiei. Cazurile de disoluţie a familiei. foarte numeroase în cazul româncelor care pleacă în străinătate. cercetarea descrisă în raportul de faţă încearcă să extindă aceasta imagine a femeilor migrante prin sondarea schimbărilor induse la nivel de cuplu şi unitate familialî ca urmare a migraţiei ‘feminine’ în străinătate. 3 . însă. Declinul conceptelor de ‘comunitate’ sau ‘grup social’. scopul emigrării acestora fiind părăsirea ţării natale în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune. Absenţa relaţiilor de gen s-a reflectat la toate nivelurile de analiză a migraţiei.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral INTRODUCERE Multă vreme. Davidovic 2009). însă femeile migrante sunt considerate din ce în ce mai active în susţinerea financiară a familiilor lor prin remitenţe sau ca agenţi ai schimbărilor sociale în comunităţile de origine sau destinaţie. gospodăriile şi reţelele sociale au fost actori centrali în teoriile migraţiei. în strânsă legătură cu abilitatea femeilor sau a bărbatilor de a-şi mentine propriile proiecte de migraţie. Reunificarea familială a fost în continuare invocată ca o motivaţie importantă pentru mobilitatea şi munca în străinătate a femeilor. migraţia femeilor şi rolul principal pe care acestea le joacă în procesele de migraţie permit o examinare critică a transformarilor familiei (Verbal 2010. Relaţiile de putere concretizate în dinamica de gen nu au primit atenţia pe care ar fi meritat-o. unităţile de analiză ale proceselor de migraţie erau indivizii. erau familiile acestora. Acest gen de abordare simplificată a proceselor de migraţie a făcut ca femeile să nu conteze foarte mult. În aceste cazuri. rolul lor a fost punctat la nivelul luării deciziei de migraţie. migraţia a fost privită ca un proces în cadrul căruia individul abandona identitatea naţională din ţara de origine pentru a adopta cultura şi valorile statului de destinaţie şi a se integra complet în cadrul acestuia (Handlin 1973[1951]. Cu alte cuvinte. în paralel cu rolul lor de întreţinători ai acelor familii. Hollified 2000. Dacă autorii mentionaţi şi în general studiile despre migraţia internaţională a femeilor subliniază relativa dependenţă a migrantelor de familiile transnaţionale. Recent. genul a penetrat discuţiile despre migraţie. Massey et al 1993). rezultatele şi urmările ei erau reflectate mai degrabă la nivel colectiv. Femeile au fost implicit considerate dependente de bărbaţi în procesele de migraţie. familiile. Takaki 1993). iar femeile au început sa fie analizate ca principali protagonişti.

În acelaşi timp. cât şi din cea a societăţii. datorită menţinerii relaţiilor cu familia şi cunoscuţii din ţara de origine. Dincolo de beneficiile financiare evidente. migraţia reprezintă pentru multe cupluri un test în urma căruia coeziunea familială creşte sau scade. Astfel. decizia de migraţie internaţională pentru muncă a femeilor reprezintă o contestare a rolurilor tradiţionale de gen şi. posturile adresate bărbaţilor sunt mai bine remunerate. migraţia masculină este de preferat celei feminine. individul dezvoltă. În urma procesului de migraţie. de cele mai multe ori. familiile transnaţionale sunt adesea privite ca familii eşuate sau cu potenţial crescut de disoluţie. atât motivaţia cât şi consecinţele şi implicaţiile acestui proces. justificând într-o măsură mai mare opţiunea pentru emigrare a acestora. Adesea. familiile în care femeia optează pentru migraţie sunt percepute ca prezentând un risc mai mare de dezintegrare. o dublă identitate. Femeile migrante sunt adesea considerate de membrii comunităţii de origine ca unici actori responsabili pentru problemele familiale ulterioare. pe de o parte din cauza nevoii şi dorinţei de integrare în societatea în care a intrat. se regăsesc la nivel de unitate familială. dezvoltarea sectorului de servicii a facilitat angajarea femeilor. în principal ca eşecuri ale femeilor în îndeplinirea acestui rol. conducând în unele cazuri la divorţ. în general. (Ben-David şi Lavee 1994) 4 Riscul de dezintegrare familială este însă evaluat diferit în funcţie de partenerul care emigrează. unica soluţie întrevăzută pentru a ieşi dintr-o situaţie financiară dificilă. Dintr-o altă perspectivă. LeClere şi McLaughlin 1997) propun o perspectivă mai complexă. Un rol important în acest sens îl joacă familia. Dezindustrializarea a condus la o scădere a cererii de forţă de muncă masculină. schimbările dinamica socio-economică a produs o modificare a cererii locurilor de muncă. Într-un studiu realizat asupra migraţiei feminine din România. al vizitelor şi al comunicării regulate (Glick Shiller et. În schimb. atrage sancţiuni atât din partea familiei. iar. care reuşesc în acest fel să îşi susţină familiile. cu rolul esenţial de asigurare a coeziunii familiale. motivaţia indivizilor pentru migraţie nu este reprezentată de atingerea unor obiective personale. Reţeta unei familii stabile presupune prezenţa femeii în spaţiul domestic. inclusiv proprii parteneri. analizând cazurile de migraţie la nivel de familie. Separarea fizică a membrilor impune stabilirea unor strategii de menţinere a contactului dintre ei. Foamte-Ducu (2011) a arătat că. concomitent cu o creştere a competitivităţii pentru ocuparea acestora. membrii comunităţilor în care există .Raport de cercetare . Un argument secundar este faptul că. pe de altă parte. În strânsă legătură cu acest subiect sunt conceptele de migraţie şi familie transnaţională. de fapt. În cazul migranţilor lăsând în urmă în ţara de destinaţie membri ai familiilor este propusă o abordare duală. la nivel social. Pe de altă parte. disfuncţiile apărute la nivel de familie sunt privite. cât de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai la nivel de familie.Femeile şi migraţia internaţională O serie de lucrări mai recente (Moreno-Fontes Chammartin 2008. Cea dintâi este încadrată în normalitate. reprezentând o modalitate de exercitare a rolului de principal susţinător al familiei atribuit în mod tradiţional acestuia. în consecinţă. prin comparaţie. al 1995). Adesea. dar care menţin un contact permanent prin intermediul remitenţelor sociale. În ciuda faptului că migraţia transnaţională reprezintă. deşi migraţia este individuală. Din acest motiv. Familia transnaţională este formată din membri localizaţi în state diferite.

(Foamte-Ducu 2011) Una dintre principalele cauze ale disoluţiei familiale în cazul familiilor cu femei migrante este reprezentată de refuzul şi de incapacitatea bărbatului de a accepta şi gestiona transferul de rol creat. (Foamte-Ducu 2011) Conform lui Pasti (2003) aceasta reprezintă o strategie adoptată de bărbat în scopul păstrării relaţiilor de putere tradiţionale în relaţia de cuplu.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral femei emigrante tind să anticipeze potenţiale probleme la nivelul familiilor din care fac parte. prepararea hranei. în măsură să le avantajeze în comparaţie cu 5 . prin prezentarea cazurilor dramatice de sinucidere a descendenţilor rămaşi în ţara de destinaţie. aşadar un proces simetric. în relaţie cu eşuarea îndeplinirii rolului de mamă îl joacă mass-media. Cazurile în care bărbaţii preiau sarcina de creştere şi îngrijire a descendenţilor sunt foarte puţin frecvente. îngrijirea copiilor etc. cât capacitatea de a asigura siguranţa financiară şi a oportunităţilor de dezvoltare pentru viitor. Asumarea responsabilităţii de asigurare a principalei surse de venit în gospodărie către femei poate fi interpretată ca o redefinire a maternităţii şi a modalităţilor de exercitare a acesteia. Schammah-Gesser şi Kemp 2003) observă că femeile migrante pentru muncă impun o nouă definiţie a maternităţii a cărei principală caracteristică nu mai este prezenţa fizică alături de descendenţi şi timpul efectiv dedicat acestora. În ţara noastră.) Îndeplinirea acestor sarcini este însă adesea preluată de alte persoane de sex feminin din cadrul familiei. Bărbaţii rămaşi în ţară devin la rândul lor responsabili cu achitarea responsabilităţilor care anterior reveneau partenerelor (curăţenie. Pentru multe dintre acestea. egalitare. FoamteDucu (2011 apud Raijman . experienţa migraţiei se constituie într-un fenomen de capacitare a acestora şi de eliberare de sarcinile tradiţionale domestice. În cazul femeilor. un rol important în formarea şi perpetuarea imaginii negative a acestor femei. din cercul de prieteni sau unei persoane angajate special în acest scop. reprezentând totodată un potenţial de pierdere a privilegiilor asociate masculinităţii. Membrii comunităţii de origine tind să le proiecteze şi să le generalizeze la nivelul propriilor comunităţi ca potenţiale ameninţări la coeziunea familiilor locale. prin scăderea ataşamentului migrantului faţă de valorile familiale tradiţionale. Inversarea rolurilor în cuplu nu este. în general această îndatorire fiind transferată altor persoane de sex feminin din familie. în măsură să îl avantajeze. situaţiile în care bărbatul îşi asumă rolurile partenerei constituind excepţii. în special de către femeile migrante şi mai puţin de către parteneri sau de către ceilalţi membri ai comunităţii întrucât importanţa rolului de principali susţinători ai familiei preluat de către acestea tinde să fie minimizată de către societate. rolul de mamă este pus sub semnul întrebării de însăşi femeile migrante. Această perspectivă este asumată. Rata crescută a divorţurilor în rândul familiilor cu membri emigranţi este explicată. (Ben-David şi Lavee 1994) Absenţa femeii din gospodărie presupune preluarea rolurilor familiale ale acesteia de către alţi membri ai familiei. concomitent cu creşterea gradului de individualism şi reducerea ataşamentului faţă de familie (Ben-David şi Lavee 1994). Preluarea rolului de principal susţinător al gospodăriei de către soţie pune sub semnul întrebării autonomía şi prestigiul bărbatului în cadrul familiei şi determină reducerea stimei de sine. totodată. în special în ceea ce priveşte educaţia. (Foamte-Ducu 2011) Pe de altă parte. expunerea la modele familiale diferite.

servicii domestice. Aşadar există o serie de procese care pot să schimbe anumite relaţii de gen şi stereotipurile asociate acestora. iar bărbatii rămân la origine cu aceştia. Deşi aceste schimbări survin în perioada de migraţie. precum cel de ingrijitor de familie şi copii. Prin această cercetare ne propunem să explorăm astfel de procese. în condiţiile în care bărbaţii lor nu au plecat în străinătate alături de ele sau au fost lipsiţi de ocupaţie datorită pierderii locurilor de muncă. Feminizarea forţei de muncă în aceste sectoare. Preluarea rolului de întreţinător de gospodărie de către femeile migrante poate să modifice deciziile şi negocierile între parteneri la nivel de familie şi gospodărie. Migraţia pentru muncă a cunoscut o tendinţă semnificativă de feminizare în anumite sectoare ale economiilor de destinaţie cum ar fi ingrijirea personală. se poate întampla ca bărbaţii să îşi asume roluri ‘tradiţional feminine’.Femeile şi migraţia internaţională situaţia anterioară din România. Schimbarea şi chiar inversarea relaţiilor de gen la nivel de gospodărie şi familie pot să capaciteze femeile în scopul accesării cu succes a pieţelor de muncă şi poate să schimbe ‘raporturile de forţe’ în negocierea dintre femeile candidate la diverse locuri de muncă şi angajatori. În plus. Dimensiunile empirice. aceste credinţe sociale guvernează 6 modul de funcţionare a gospodăriilor şi familiilor. problemele cauzate de migraţie devin manifeste în special la revenirea în ţară. De asemenea. Considerăm că munca în străinătate implică o serie de procese care schimbă substanţial relaţiile dintre femei şi bărbaţi în gospodării şi în pieţele de muncă. Cercetarile sociologice realizate pana în prezent în cadrul proiectului Promoveaza femeia au indicat faptul ca relaţiile de gen prescrise de stereotipuri influenteaza modul în care femeile şi bărbatii acceseaza şi se mentin în piaţa muncii. (Foamte-Ducu 2011) METODOLOGIE (1) Intrebarea de cercetare/obiectiv Întrebarea de la care pornim această cercetare este: cum schimbă experienţa de migraţie internaţională a femeilor relaţiile de gen în cadrul gospodăriei şi în piaţa muncii? Poate sa fie considerata experienta de migraţie un context facilitator pentru egalizarea sanselor de gen în piaţa muncii? (2) Premize şi dimensiuni conceptuale ale cercetarii În cadrul acestei cercetari suntem interesati de intelegerea relatiei dintre migraţia internaţionala pentru munca a femeilor şi reducerea inegalitatilor de gen. a determinat ămajore în rolurile familiale şi gospodăreşti ale femeilor migrante. reprezintă un punct de plecare în sensul contestării relaţiilor de putere din cadrul familiei şi refuzării întoarcerii în ţară. în cadrul familiei de provenienţă şi în comunitatea de origine. analitice şi spaţiotemporale asupra cărora ne oprim sunt:  Situatia socioeconomică pre-migraţie  Contextul deciziei de migraţie  Experienta de migraţie . migraţia echivalează în cazul unor femei cu obţinerea unui succes profesional. agricultură şi altele. sau cu posibilitatea urmării unei forme superioare de învăţământ. În cazul în care aceste femei au copii. Acestea au preluat în multe cazuri rolul de susţinător al gospodăriei.Raport de cercetare . plus segregarea masculină în sectoare economice aflate în declin sever.

Ţările de destinaţie ale acestora au fost Germania. Centrele EURES sunt puncte de lucru din cadrul Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. (4) Populaţia şi zona studiată Colectarea s-a realizat în două etape corespunzatoare a două vizite de cercetare. Ţările de destinaţie ale participantelor la studiu sunt Italia. Spania. un număr variabil de respondenţi care să acopere cele trei categorii principale de persoane vizate de această cercetare: femei migrante şi bărbati cu partenere plecate. În Italia. cu o rată crescută a şomajului şi cu o piaţă a muncii la negru destul de dezvoltată. Principalele ţări de destinaţie ale emigranţilor români sunt Italia şi Spania. din 2008 numărul femeilor emigrante românce îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor. oferind o imagine de ansamblu asupra migraţiei pentru muncă de la nivelul ţării noastre. 7 . SOPEMI plasa România în primele 20 de ţări din lume în funcţie de creşterea numărului de emigranţi. bărbaţii cu care am discutat au avut la rândul lor experienţe de migraţie în străinătate. facilitând plasarea forţei de muncă româneşti în statele member ale Uniunii Europene. în aceeaşi ţară. sau care au fost plecate pentru muncă în străinătate. s-au purtat discuţii cu experţi din centrele EURES din fiecare judeţ. Informaţiile furnizate de aceştia vin în completarea perspectivei oferite de celelalte două categorii de respondenţi. cu peste 47% din populaţie având rezidenţa în mediul rural. Partenerii acestora au emigrat. prin selectarea respondenţilor de către expertul AJOFM din teritorii. Majoritatea respondentelor cu care am stat de vorbă au mai multe experienţe de migraţie. la rândul lor pentru muncă în străinătate. revenite în ţară permanent sau temporar. Pentru interviuri au fost selectaţi în fiecare judet. În 2010. Una dintre respondente este de naţionalitate belgiană şi este soţia unuia dintre bărbaţii cu experienţă de migraţie incluşi în studiu. În acelaşi timp. Ţara noastră continuă să fie în continuare considerată o ţară „rurală”. dar şi în state diferite. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR Contextul deciziei de migraţie Decizia de migraţie pentru muncă a femeilor impune o analiză bidimensională. datele statistice indicând o tendinţă ascendentă în acest sens. Grecia. necesară luarea în calcul a factorilor de la nivel macro-social care favorizeză acest fenomen. în judeţele Buzău şi Constanţa. După cum am menţionat. de asemenea. este însă. în oraşele-reşedinţă de judet. Vorbim în primul rând despre nivelul individual şi familial de decizie.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral  Situatia socioeconomica post-migraţie  Intenţii de viitor în relaţie cu migraţia internaţională. (3) Instrumente de cercetare Au fost elaborate 2 ghiduri de interviu:  Un ghid de interviu pentru femei migrante. în vizită  Un ghid de interviu pentru bărbaţi cu experienţă de migraţie internaţională sau parteneri ai unor femei cu experienţă de muncă în străinătate De asemenea. Italia şi Belgia.

AJOFM nu mai deţine nici un control asupra persoanelor angajate sau asupra angajatorilor.Raport de cercetare . cel de agricultură în Spania şi Danemarca. Totodată. Din acest motiv femeile par a fi preferate de angajatori pentru majoritatea locurilor de muncă disponibile peste graniţă. 41 ani. Ulterior. cum ar fi cel de îngrijire personală şi asistenţă socială în Germania. în general. Migraţia românească.” (femeie. Acest lucru este confirmat şi de încercările eşuate ale bărbaţilor de a se angaja pe aceste posturi: “A plecat soţia pentru că se califica mai bine pentru Spania. Astfel. judeţul Constanţa) Se remarcă o diferenţiere în funcţie de gen şi în ceea ce priveşte aplicarea anumitor criterii de selecţie a candidaţilor. nu contează atât de mult vârsta la angajare”(femeie.Femeile şi migraţia internaţională (Vlase 2012 apud SOPEMI 2010) Creşterea procentului femeilor migrante pentru muncă este facilitată în primul rând de oportunităţile mai mari de angajare peste graniţă. judeţul Buzău. 60% din migraţia feminină este în agricultură. 41 ani. la cules căpşuni. bărbaţii par să fie mai dezavantajaţi de 8 acest aspect. În fazele ulterioare acestei etape. cărora li se adaugă reţelele sociale create în ţările de destinaţie şi. acestea sunt accesate într-o măsură mai mare de către femei. comparând piaţa muncii din România cu cele de peste hotare. În ceea ce priveşte serviciile EURES. Rolul Centrului EURES este de informare şi sprijin. angajatorul contacteaza direct aplicantul. migrantă în Spania şi Italia) Migraţia pentru muncă este mijlocită şi de către instituţiile cu rol în intermedierea interacţiunii dintre forţa de muncă locală şi angajatorii de peste hotare. dar nu m-au selectat. contrar situaţiei de pe piaţa muncii naţionale. în Spania. depăşirea unui anumit prag de vârstă reprezintă într-o anumită măsură un dezavantaj şi la angajarea femeilor: ”Am fost respinsă din cauza vârstei. meticulozitatea. judeţul Buzău. implicit capitalul social deţinut de către fiecare individ în parte. domeniul hotelier şi diverse alte servicii în Italia. În mod paradoxal. Este vorba despre firmele private de recrutare şi despre reţeaua EURES. Spre exemplu. judeţul Buzău. instituţia se bucură de mai multă încredere din partea beneficiarilor decât firmele private de recrutare. dar şi a femeilor. Persoanele care doresc sa emigreze sunt asistate în procesul de depunere a dosarelor pe site-ul EURES. Aveam 38 de ani. Specificul posturilor ofertate solicită candidaţi cu trăsături considerate feminine ca răbdarea.” (bărbat. Cu toate acestea. (expert EURES. Cu toate acestea. Conform afirmaţiilor expertului EURES din judeţul Constanţa nu se poate contura un profil al femeilor care apelează la serviciile acestor reţele. Experţii cu care am discutat au susţinut că şi-ar dori sa deţină mai mult control asupra reţelei. Am încercat şi eu. îndemânarea. cererea de forţă de muncă feminină în străinătate o depăşeşte pe cea masculină. participantele la studiu constată că vârsta este un criteriu de departajare a aplicanţilor care cântăreşte mai mult în ochii angajatorilor din România decât a celor din ţările de destinaţie: “În afară. migrant în Italia) Putem vorbi despre sectoare economice în care femeile sunt majoritare. Într-unul din cazuri chiar mi s-a spus că sunt prea în vârstă. migrantă în Spania şi Italia). dar acest lucru presupune reorganizarea EURES. pentru femei. în particular nu este o migraţie selectivă. cererea în acest sens fiind adresată de către o paletă foarte diversificată de persoane din punct de vedere al nivelului şi al domeniului de . 47 ani.

în cazul primei decizii de migraţie pentru muncă. dar şi al vârstei. această teorie explică migraţia nu atât prin dorinţa de maximizare a veniturilor familiei. plecarea iniţială este. însă decizia finală a plecării fiind amânată. Motivaţia mobilităţii pentru muncă variază însă. în general. Pentru respondentele din studiul nostru migraţia a survenit într-un moment al vieţii în care se confruntau cu dificultăţi materiale. de cele mai multe ori. un alt factor important care influenţează selecţia statului de destinaţie este cunoaşterea limbii. În ciuda faptului că. În unele cazuri. O altă sursă de motivaţie în sensul emigrării o constituie experienţa anterioară de migraţie a partenerului . Aşadar. salariile putând ajunge până la 1000-2000 de euro pentru persoanele care presteaza ore suplimentare. Astfel. Alături de existenţa unei reţele sociale în ţara de destinaţie. Adesea. prin urmare m-a impulsionat şi pe mine tot timpul. cât prin necesitatea reducerii riscurilor la nivel de gospodărie. femeile migrante sunt privite ca principali actori responsabili pentru eşecurile înregistrate în familie. găsirea unui loc de muncă în România. Aşteptările vizavi de experienţa de migraţie a participanţilor la studiul nostru a vizat în majoritatea cazurilor acoperirea datoriilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. emigrarea pentru muncă constituie o ultimă soluţie. Principala motivaţie de a emigra a acestor femei este de natură financiară. migrant în Italia). în România. Femeile căsătorite optează pentru o migraţie periodică pentru perioade de aproximativ 6-7 luni.” (femeie. Din experienţa experţilor EURES. decizia pentru migraţie este luată de cele mai multe ori la nivel . determinată de un nivel de trai scăzut în ţară. La fel ca în cazul respondenţilor noştri. şi în funcţie de momentul migraţiei. în continuare propunem o scurtă analiză a factorilor decizionali manifestaţi la nivel individual şi de familie. însă o scădere a cererii de forţă de muncă din străinătate. în ciuda oportunităţilor existente şi a avantajelor materiale evidente. auzi tot felu’ de poveşti şi vezi că o duc mai bine. judeţul Buzău. determină renunţarea la postul în străinătate obţinut prin intermediul EURES. lucrează în ţară. dublat de lipsa perspectivei de îmbunătăţire a situaţiei. judeţul Buzău. Aşadar. de unitate familială. în măsură să reducă costurile asociate migraţiei. implicând amânări succesive ale hotărârii finale. partenerii femeilor care emigrează. opţiunea fiind luată în considerare în mod repetat. 41 de ani. 9 Lăsând la o parte factorii socio-economici care influenţează fluxurile de migraţie în străinătate. pentru multe femei.sau a membrilor din comunitatea de origine .„el dintotdeauna a vrut să plece. procesul decizional în sensul migraţiei este unul destul de dificil.“vezi că pleca unu’-altu’. criza economică a determinat.” (bărbat. Din perspectiva responsabililior din cadrul centrului EURES. 47 ani. încadrându-se în teoria noii economii a migraţiei formulată de Stark şi Bloom (1985). Atunci te gândeşti că ai putea pleca şi tu.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral educaţie. după cum am menţionat anterior. anterior plecării. migrantă în Spania şi Italia) . în special pentru forţa de muncă masculină din domeniul construcţiilor. Impulsul care a determinat migraţia a fost o schimbare negativă în viaţa profesională ce a determinat o reducere salarială. există o reticenţă şi o reţinere a persoanelor de a părăsi ţara.

situaţia descrisă mai sus fiind valabilă în special în cazul familiilor cu copii mici. Prezenţa acestora din urmă acţionează într-un dublu sens. Astfel. prin facilitarea accesului iniţial. Soţia a a plecat în Spania pentru că acolo se făceau angajări. prin furnizarea informaţiilor necesare. opţiunea pentru un stat anume şi chiar pentru persoana care urmează să preia această responsabilitate este adesea dictată de oportunităţile existente: „Nu a fost o alegere propriu-zisă. şi un anumit nivel de multumire cu aranjamentul de ocupare. prima plecare este înlesnită de rude sau de cunoştinţe aflate în ţara de destinaţie. Cu toate că decizia pentru migraţie este luată la nivel de familie. Multe dintre femei pleacă mai mulţi ani la rând. Comportamentul ilicit al angajatorilor din străinătate este explicat de respondente şi prin faptul că migranţii nu sunt familiarizaţi cu legislaţia în vigoare din ţara de destinaţie şi prin urmare nu îşi cunosc drepturile în calitate de angajaţi. în special de existenţa descendenţilor.Femeile şi migraţia internaţională Un alt factor important ce favorizează atât migraţia iniţială. timp în care reuşesc să acumuleze venituri suficiente pentru a asigura 10 . În cazul unor profesii feminine din străinătate se Experienţa de migraţie Caracterul migraţiei pentru muncă în străinătate variază în funcţie de situaţia familială. prin remitenţe lunare/periodice şi prin vizite şi perioade prelungite petrecute în România. Munca la negru este caracterizată de practici ilicite din partea angajatorilor. Dacă era Italia sau Franţa nu era nicio diferenţă. constituie un factor motivant substanţial în sensul migrării. migrantă în Spania şi Italia). pe lângă lipsa unor perspective de îmbunătăţire a situaţiei în ţară în cazul întreruperii experienţei de migraţie. judeţul Buzău. femeile nu efectuează vizite în ţară. anumite relaţii sociale cu locul de destinatie. Contactul cu familia este păstrat prin intermediul telefonului. cum ar fi evitarea plăţii orelor de muncă prestate în afara programului. În acelaşi timp. În cazul migraţiei temporare.” (bărbat. prin acordarea de sprijin sub forma unei locuinţe temporare sau permanente sau chiar printr-un sprijin financiar (Vlase 2012). Vârsta descendenţilor joacă un rol important în acest sens. judeţul Buzău) subzistenţa familiei pentru întregul an. cât şi pe cele ulterioare este capitalul social deţinut de individ în ţara de destinaţie. 47 ani. Aceste practici sunt puse pe seama exemplelor negative oferite de antreprenorii români care şi-au deschis afaceri peste hotare: „[Străinii] s-au învăţat şi fac la fel ca patronii români” (femeie. Migraţia femeilor cu familie este de tip transnaţional. Capitalul social joacă un rol important şi în asigurarea succesiunii şi continuităţii episoadelor de migraţie prin oportunităţile de angajare create. pe termen scurt. Migraţia pentru muncă în străinătate presupune de multe ori acceptarea prestării muncii în afara formelor legale de angajare. Altele însă se declară nemulţumite de condiţiile oferite de angajatori sau de nerespectarea contractelor. copiii reprezintă principalul argument pentru revenirea în ţară şi pentru optarea pentru o migraţie de tip sezonier. ceea ce indică. mai degrabă decât pentru o migraţie pe perioade extinse. Adesea.Raport de cercetare . 41 ani. Într-o primă fază. multe dintre femeile ai căror copii rămân în ţară preferă să lucreze pe perioada verii.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral poate pune problema izolării sociale. 53 ani. şi la nivel de familie şi comunitate. ”Acolo munceşti şi se vede ce munceşti. acest lucru conferă acestor femei un grad de libertate şi autonomie pe care nu l-ar fi putut deţine în România.chiar dacă salariul pe care îl primeşti este mai mic decât al cetăţenilor de acolo. având o situaţie similară celei din România este cel al formării profesionale. acolo îţi permiţi să te plimbi. conform respondenţilor. În opinia respondenţilor noştri. judeţul Constanţa. în acelaşi timp oferindu-le posibilitatea adoptării unui stil de viaţă diferit: “E cu totul altă viaţă. Criteriile de selecţie a locurilor de muncă în ţară şi în străinătate diferă. migrantă în Spania) În ceea ce priveşte relaţiile cu angajatorii din străinătate. judeţul Buzău. sunt foarte respectuoşi”. jignita. şi de foarte multe ori am fost desconsiderata. să le determine să ia în calcul posibilităţi pe care nu le întrevedeau în România. Este vorba atât despre partenerul de viaţă. De asemenea. Experienţa de migraţie este în măsură să le lărgească perspectiva asupra oportunităţilor de dezvoltare personală. O altă consecinţă a experienţei de migraţie este aplicarea unor criterii mai stricte în selecţia unui loc de muncă în România. cu dizabilitati – nici nu ma intelegeam cu ei de multeori. în special despre posturile de îngrijitor la domiciliu care solicită asigurarea unei supravegheri şi îngrijiri permanente. migraţia unuia dintre membri acţionează în sensul motivării celorlalţi membri în această direcţie. Cu toate acestea. în cadrul celei dintâi. cât şi despre descendenţii de 11 . Exista femei. aici munceşti degeaba!” (femeie. chiar lovita. în cazul persoanelor care nu aveau discernamant. să vizitezi. Din punct de vedere al experienţelor de colaborare cu instituţiile publice din ţară şi străinătate.. diferitele subvenţii şi indemnizaţii disponibile imigranţilor sunt mai avantajoase faţă de cele din România. migrantă în Spania) Este de notat schimbarea atitudinală a migranţilor faţă de locurile de muncă produsă de experienţa muncii în străinătate. cele din urmă sunt mai eficiente şi mai rapide.” (femeie. Este vorba. m-am simtit mereu ca fiind la dispozitia lor. În plus. Astfel. Astfel. judeţul Buzău. migrantă în Spania) Unul dintre principalele beneficii ale experienţei de migraţie este remuneraţia net superioară potenţialelor câştiguri din ţară. absolvite în străinătate nu sunt în măsură să faciliteze obţinerea unui loc de muncă nici în ţara respectivă şi nici în România. cursurile de calificare. un domeniu. migrantă în Spania) Pe lângă îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiilor de origine. 41 ani. 41 ani. remuneraţia substanţială primită în ţările de destinaţie determină un nivel de toleranţă şi acceptabilitate în ceea ce priveşte condiţiile de muncă precare. În ciuda recurenţei în discursurile repondenţilor noştri. romance care rezista” (femeie. experienţele participanţilor la studiu diferă. 41 ani. practicile ilicite ale angajatorilor străini nu sunt întotdeauna generalizate: “Chiar dacă faci ore suplimentare eşti plătit. “Am lucrat mereu cu persoane varstnice. judeţul Buzău. (femeie. Viaţa socială Efectele experienţei de migraţie individuală se resfâng însă. Angajarea pe un post în ţara noastră devine condiţionată de obţinerea unui anumit nivel salarial şi de garanţia stabilităţii locului de muncă. Majoritatea respondentelor au susţinut că în România nu ar accepta să ocupe posturi echivalente cu cele pe care au lucrat în străinătate.

în contrast cu exemplul reprezentantelor de alte naţionalităţi: “Conflictele se iscau de obicei între femei. Pe de altă parte. Pe de o parte. migranţii întâmpină ostilitate din partea localnicilor din cauza modificărilor pe care toleranţa faţă de condiţiile precare de muncă le determină în dinamica pieţei muncii şi în comportamentul şi în aşteptările angajatorilor 12 În ciuda ostilităţii anterior menţionate. Astfel. 41 ani. ele fiind mai arţăgoase. opţiunea migraţiei pentru muncă este privită cu neîncredere şi dispreţ de către cunoscuţi. în ţările de destinaţie nu se confruntă cu deprecieri ale statusului din cauza profesiei pe care o exercită. în Spania. judeţul Buzău. 41 ani. marocancele sunt foarte vrednice…şi se ajută foarte mult între ele. dar pentru mine nu a contat” (femeie. 53 ani. respondentele apreciază faptul că spre deosebire de România. acolo suntem respectaţi.” (femeie. judeţul Buzău. Pe de o parte.“Sunt mulţi care cred că se duc acolo şi devin sclavi la patronii spanioli. mai politicosi – m-am simtit mai om acolo.” (femeie. migrantă în Spania). dar niciunul un s-a gândit să plece la rândul lui. judeţul Constanţa. dar un e aşa deloc. judeţul Buzău. conduce la o scădere a cererii de forţă de muncă locală: “Toţi spaniolii ne urăsc. Nu există solidaritate între femeile plecate la muncă în străinătate. când fiecare lucra pentru el şi urmărea să îl dea în gât pe celălalt. “Nu se uită nimeni urât la tine dacă le spui că eşti la cules de căpşuni. dar nu pot spune că am observat acest lucru şi la românce. judeţul Buzău.dar şi datorită percepţiei negative vizavi de angajatorii străini . emigranţii se confruntă cu atitudini contradictorii. În comunitatea de origine. se poate vorbi de relaţii sociale limitate şi în cadrul comunităţilor române de peste graniţă: Este adusă în discuţie lipsa de solidaritate dintre emigranţii români la locul de muncă şi în comunitatea din ţara de destinaţie în general. migrantă în Spania) faţă de forţa de muncă locală. judeţul Constanţa. patronii sunt cinstiţi” (femeie. migrantă în Spania).Raport de cercetare . Ce mai! La noi se simt rămăşiţele comunismului. Bulgăroaicele. Migraţia în străinătate are efecte negative în plan social şi în ţara de destinaţie. toleranţa ridicată a emigranţilor români faţă de condiţiile de muncă şi salariale precare. migrantă în Grecia). migrantă în Spania) . migrantă în Spania şi Italia) Pe de altă parte. 41 ani. migrantă în Spania) Diminuarea statutului profesional prin ocuparea unei funcţii inferioare celei din România nu este. judeţul Buzău. 41 ani. 41 ani. 41 ani.Femeile şi migraţia internaţională vârstă mai înaintată care optează pentru urmarea unei forme de învăţământ superior în străinătate. nivelul remuneraţiei obţinut peste graniţă inspiră admiraţia şi invidia celor din comunitatea de origine: „cunoştinţele au privit cu invidie plecarea în afară.” (femeie. migrantă în Spania şi Italia) . pe când aici eşti etichetat negativ. judeţul Buzău. “Sunt mai bine vazuta acolo – oamenii sunt altfel acolo – mai eleganti. însă considerată o pierdere pentru femeile incluse în studiu: “Ai statut şi ce faci?”(femeie.” (femeie.” (femeie. din cauza presupusei reduceri a statutului profesional şi social al individului “când le-am zis că plec să lucrez în agricultură au râs.

transferul de rol în sensul asumării de către soţie a responsabilităţii de principal susţinător financiar al familiei fusese realizat înainte de emigraţia propriu-zisă pentru muncă.” (femeie. cât şi socială. judeţul Constanţa. în timp ce partenerii lor sunt nevoiţi să preia cel puţin o parte din sarcinile domestice. fiind şi bolnav. astfel încât acestea devin principalii susţinători ai familiei. judeţul Constanţa. Interesant este că şi în cazurile de migraţie ale bărbaţilor se poate vorbi uneori de o inversare 13 . judeţul Buzău. Greul a fost cu îngrijirea tatălui care este destul de în vârstă şi are nevoie de medicamente şi atenţie. fiind membrii care deţineau un loc de muncă stabil. Conform relatărilor respondenţilor de sex masculin acomodarea cu noile sarcini se dovedeşte a fi uneori dificilă: „eu am preluat sarcinile ei. (Vlase 2012) În urma unui studiu realizat asupra migrantelor românce din Italia. atât economică. romancele [plecate] s-au invatat sa fie independente. Femeile cu experienţă de migraţie tind să se diferenţieze de ceilalţi membrii ai comunităţii de origine prin anumite aspecte şi elemente adoptate din cultura. Aşadar.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral Impactul migraţiei la nivel de familie Emigrarea pentru muncă a femeilor conduce de multe ori la un transfer de rol la nivel de unitate familială. mi-e dor de Romania”. 53 ani. migrant în Italia) Perioadele de revenire în ţară a soţiei corespund cu redistribuirea sarcinilor conform modelului stabilit înainte de plecarea iniţială. percepută ca superioară celei deţinute în comunitatea de origine anterior plecării. Vlase (2012) a arătat că dincolo de transferul de rol experienţele de migraţie ale femeilor sunt percepute de acestea ca o formă de emancipare. iar soţul de reparaţii şi aspecte tehnice. migrantă în Spania) Contactele stabilite în ţara de destinaţie şi experienţele trăite modifică percepţia subiectivă a identităţii sociale individuale ale migrantelor şi imprimă o identitate socială nouă. (femeie. din ţara de destinaţie. bărbaţii rămaşi în ţară devin responsabili cu atribuţiile ce reveneau anterior acesteia. 53 ani. în aceste cupluri. adoptarea unui model apropiat de cel egalitar şi încercările de instituire a acestuia în propria familie din comunitatea de origine atrage după sine generarea unor conflicte şi tensiuni. În acest mod. atât faţă de România. cand sunt în Spania. separarea de familie înseamnă. 47 ani. O dată cu plecarea partenerei. migrantă în Spania) Pentru femeile care emigrează fără partenerul de viaţă. Un aspect interesant remarcat în cadrul cercetării noastre este faptul că anterior experienţei de migraţie. stilul de viaţă şi gândirea Modelul de diviziune a muncii anterior experienţei de migraţie este unul de tip tradiţional în care soţia se ocupă de creşterea copiilor şi de sarcinile domestice. totodată eliberarea de responsabilităţile domestice şi dobândirea independenţei şi autonomiei faţă de acesta şi faţă de familie. Este şi percepţia respondentelor noastre: “Chiar dacă nu sunt inca la fel ca spaniolele. mi-e dor de Spania. aceste femei ezvoltă un ataşament dublu. în cadrul familiilor persoanelor cu care am discutat.” (bărbat. cât şi faţă de statele de destinaţie: “Acum cand sunt în tara. implicit. Pentru acestea. femeile reprezentau pricipalii susţinători ai gospodăriei.

cel puţin temporar la ocuparea unui loc de muncă. soţia a preluat administrarea afacerii pentru o perioadă. de dorinţa de a părăsi România: ”De fiecare dată când vorbeam cu alţii care fuseseră plecaţi aveam impresia că îşi dau aere. uneori chiar mai nefavorabile. 41 ani. În viziunea lor. migraţia pentru muncă constituie o ultimă soluţie. migrantă în Spania) Astfel. şi dorinţa întemeierii unei familii.” (femeie. Pentru multe femei. judeţul Buzău. pe de o parte. femeile cu care am discutat prezentau un ataşament pronunţat faţă de ţară şi familie. o situaţie particulară este cea a femeilor fără partener. dar nu era aşa pentru că acum şi eu Din punct de vedere al vieţii personale. Cu toate acestea. Femeile emigrante întrevăd prospective foarte reduse de a-şi întemeia o familie în străinătate. nefiind luată în calcul ca un aranjament cu caracter permanent. Intenţia migraţiei permanente nu este determinată atât de condiţiile de viaţă foarte bune dintr-o anumită ţară de destinaţie. pentru majoritatea persoanelor cu care am discutat munca în străinătate este preferată celei din ţară şi acest lucru se datorează. percepând-o ca pe o necesitate temporară şi plănuind să revină definitiv în România pentru a fi alături de familie.” (bărbat.Raport de cercetare . a hotărât să se angajeze: “pentru că nu mai vroiam să stau acasă. Pentru acestea reconcilierea vieţii personale cu situaţia de migraţie este problematică. migrantă în Grecia) 14 . însă decizia plecării fiind amânată: “Îmi ziceam că oricât de greu ar fi. eventual cu stabilirea definitivă într-o ţară străină. Ulterior. comparativ cu cele din străinătate. Experienţa de migraţie a determinat însă o schimbare atitudinală profundă a acestora. Intenţii de viitor în relaţie cu migraţia internaţională Relatările respondenţilor despre experienţele personale de migraţie fac referire la o serie de aspecte negative. migrantă în Spania şi Italia) Anterior experienţei de migraţie. 34 ani. judeţul Constanţa. inversarea rolurilor este privită ca o necesitate impusă de un context de moment. judeţul Buzău. judeţul Buzău.” (femeie. opţiunea fiind luată în considerare în mod repetat.Femeile şi migraţia internaţională a rolului în sensul în care soţia preia o parte din atribuţiile bărbatului: „Când am plecat pentru prima dată din ţară. Se instalează un conflict personal între dorinţa de a continua experienţa migraţiei. Veniturile suficiente aduse de aceştia în gospodărie le-au determinat pe românce să renunţe. anterior primei plecări. datorită modificării percepţiei asupra perspectivelor şi oportunităţilor din România. în primul rând. în primul rând diferenţelor semnificative de nivel salarial: ”Aici în ţară şi dacă aş munci 10 ani şi tot nu aş lua banii pe care îi iau în Spania în 4 luni. ci. motivată şi impulsionată de perspectiva unei situaţii materiale precare în România. Este şi cazul unei doamne din Constanţa care în primii 3 ani de şedere în Grecia a preferat să nu muncească. Condiţiile de muncă din străinătate sunt. în special femeile privesc opţiunea migraţiei cu reticenţă. În cazul femeilor care au emigrat în urma căsătoriei cu un bărbat străin. întemeierea unei familii este condiţionată de restabilirea în România. eu de la mine de acasă nu plec. de multe ori. situaţia este diferită. migrant în Germania) Cu alte cuvinte şi într-un caz şi în celălalt. 41 ani. 46 ani. indiferent de cum va fi” (femeie. pe de altă parte. comparabile cu cele din România.

judeţul Constanţa.” (bărbat. însă. Când a ajuns acolo nu au vrut să îl ia la muncă din cauza vârstei. Preferinţa pentru restabilirea în România a fost formulată cu precădere de către respondenţii de sex masculin. ci au fost privite de către protagoniştii lor ca fiind situaţii excepţionale. Este de notat faptul că. bărbaţii s-au confruntat cu o serie de dificultăţi. însă castigul material este de 8 ori mai mare şi poate duce o viata cât se poate de decenta. în special creşterea statutului în ţara de destinaţie în comparaţie cu situaţia din România le determină pe acestea să ia în considerare stabilirea definitivă în străinătate. 34 ani. poţi primi 400 de euro pensie. migrantă în Grecia) 15 .Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral simt schimbarea care s-a produs în mine. judeţul Buzău. pentru bărbaţii cu experienţă redusă de migraţie. În mod surprinzător. judeţul Constanţa. există percepţia că în comparaţie cu România: “E mai liniştită lumea acolo. nu văd niciun viitor”. migrantă în Spania) Interesant este faptul că aceste experienţe negative nu s-au transformat în factori demotivanti. a preferat să revină în ţară unde şi-a redeschis afacerea pe care o dezvoltase în ţară înainte de a emigra. 41 ani. lucrurile stau diferit. În prezent. migrantă în Spania) Astfel. 41 ani. Îmbunătăţirea situaţiei femeilor emigrante peste graniţă este conştientizată şi de partenerii acestora rămaşi în ţară: „În plus. viaţa pe care o poate duce în afara României este cu mult superioara celei de aici în conditiile în care munceste la fel de mult. judeţul Buzău. care. Îmbunătăţirea situaţiei materiale. Pentru cupluri este preferată opţiunea migraţiei sezoniere cu păstrarea rezidenţei permanente în România. Experienţele de migraţie determină o deschidere către mobilitate la bărbaţi şi femei. nu îţi ajunge. pe care nu l-ar fi putut obţine în România. dar. desigur.” (femeie. 46 ani. ataşamentul faţă de situaţia prezentă din România. în timp ce femeile cu care am discutat nu au întâmpinat obstacole sau probleme deosebite în cadrul experienţelor de migraţie. deşi situaţia economică din statele de destinaţie s-a înrăutăţit în urma recesiunii. nu i-au fost respectate condiţiile. în egală măsură. migrantă în Spania şi Italia) Toate aceste beneficii dobândite în urma experienţei de migraţie conduc la dezvoltarea unui ataşament faţă de ţările de destinaţie. opţiunea emigrării nu este luată în calcul. Un exemplu este cazul unui bărbat din Buzău. dar şi de politicile instituţionale avantajoase: ”După vârsta de 52 de ani. În cazul femeilor. (femeie. Aici nu văd nicio soluţie. având o probabilitate redusă de a se repeta. 53 ani. dar e o sumă destul de importantă!”. în urma căreia obţinea un câştig salarial superior. este şi cazul persoanelor cu experienţe negative de migraţie. participanţii la studiu susţin că iau în considerare stabilirea definitivă şi într-o altă ţară decât cele în care deţin experienţe de migraţie. pentru o anumită perioadă de muncă. În acelaşi timp. care după doi ani de muncă în Germania. migrant în Germania) Atractivitatea ţărilor de destinaţie este dată nu numai de experienţele concrete de muncă. încă de la primul episod de migraţie: „S-a întors desfigurat complet. judeţul Buzău. (femeie. Totodată. Are siguranţa zilei de mâine.” (femeie. apreciază că mutarea permanentă în străinătate este cea mai bună soluţie pentru familie.

16 . Deşi având un caracter temporar.Femeile şi migraţia internaţională CONCLUZII Cu toate că migraţia unuia dintre soţi în străinătate prilejuieşte inversarea rolurilor între parteneri şi o redistribuţie a sarcinilor în gospodărie. cel puţin la creşterea gradului de toleranţă vizavi de acestea. Aceasta se constituie nu numai într-o experienţă în măsură să acţioneze la nivel de cuplu. dar şi la nivel de comunitate. contribuind dacă nu la adoptarea unor modele similare. prin expunerea repetată a membrilor acesteia la modele atipice de distribuţie a sarcinilor domestice. Este vorba. în cazul familiilor incluse în studiu nu se poate vorbi despre o schimbare permanentă a rolurilor şi atribuţiilor tradiţionale de gen. Un impact semnificativ pe care aceste experienţe îl au asupra indivizilor vizează perspectiva asupra pieţei muncii şi practicilor din România şi implicit asupra comportamentului adoptat în calitate de actori în această sferă. migraţia sezonieră pe termen lung prilejuieşte o inversare a rolurilor tradiţionale de gen. în sensul scăderii interesului pentru piaţa muncii locale. se ia în calcul migraţia sezonieră a unuia dintre parteneri ca mijloc principal de asigurare a subzistenţei familiei. mai degrabă despre crearea unei dispoziţii către flexibilizare şi negociere la nivel de cuplu. Alături de emigrarea definitivă din ţară.Raport de cercetare . În plus. migraţia pentru muncă determină o re-evaluare a opţiunilor şi strategiilor de viaţă pe termen lung.

Linda. Brettell. 3. 2. Glick Schiller. Oxford: Berg. Szanton Blanc. şi Edward Taylor. bridge. Migration. Arnith. 1994. LeClere. 1973 [1951]. şi Ulla Vuorela. 4.ac.uk/reports/CEP-Mig-OR. Hollified. 12. Cluj-Napoca.Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral BIBLIOGRAFIE 1. 2005. ‘Migration and Marital Distress: The Case of Soviet Immigrants’. Nina. Basch. 2000. http://www. gender. şi Yoav Lavee.pdf 17 . McLaughlin.icgmd. Frank. 2011. şi James F. Unpublished PhD thesis..ids. Adela Pellegrino. http://www. Massey. The uprooted. Boston: Little Brown. Joaquin Arango. Susie.. Department of Sociology and Social Work. 2002. Cristina(1995). Gender and Migration: Overview Report. şi Elizabeth Wildsmith.pdf 8. fr/cedir2//wp-content/uploads/2012/07/GLICK-SCHILLER-Nina-BASH-Linda-et-SZANTON-BLANCCristina-From-immigrant-to-transmigrant1. 2009. coord. Journal of Divorce and Remarriage 21 (3/4): 133-46. From migrant to transmigrant: theorizing transnaţional migration. Graeme Hugo. Sanja. 1993. 9. 1997. Moreno-Fontes Chammartin. şi Hazel Reeves. 6. Anthropological Quarterly. Strategies of Transnaţional Motherhood: The Case of Romanian Women. Social Forces 83 (3): 919-48. ‚Theories of Internaţional Migration: A Review and Appraisal’. BRIDGE. Foamte-Ducu. Population and Development Review 19 (3): 431-66. ‘Family migration and changes în women’s earnings: A decomposition analysis’. Douglas S. Jolly.pdf 10. New European frontiers and global networks. Gloria (2008).info/docs/paper_ilo. Oscar. Caroline. Population Research and Policy Review 16: 315–35. Ali Kouaouci. equality and development. Ben-David. Felicia B. London: Routledge. Babes-Bolyai University. Davidovic. 5. Reanne. ‘The Grass Widows of Mexico: Migration and Union Dissolution în a Binaţional Context’.cedir. ‚Female Romanian Migratory Labor în Spain: The Characteristics of ‘Otherness’’. 68(1): 48-66. şi Diane K. Handlin. Intersections 10 (1): 681-707. 7. http://www. Migration Theory: Talking Across Disciplines. 2005. Deborah. 11. Internaţional Labour Office. Viorela. Bryceson. The Transnaţional Family.

Pribilsky. 2004.Raport de cercetare . Stark. ‘Gender and Migration-Driven Changes în Rural Eastern Romania. Tesi di Dottorato. 2012. European Journal of Population 4: 23-37. ‘Migration and social change: Some conceptual reflections’. 15. 14. Migrants’ Perspectives’. Piore. OECDhttp://www. Ionela. 20. SOPEMI (2010) Internaţional Migration Outlook. 18. Oded. Journal of Ethnic and Migration Studies 36 (10): 1537–63. Vlase. Verbal. Cambridge University Press.pdf 17. and family life among Ecuadorian transnaţional migrants în New York City and the Ecuadorian’. Dana Gabriela. 2010. Internaţional Review of Social Research 2 (2): 21-38. Portes. 1988. New York: Penguin Books. ‘On Marriage and Migration’. Female labour migration towards Italy: the case of Romanian female domestic workers în Trieste. 19. Universita degli Studi di Trieste. Global Networks 4 (3): 313-34. 2010.nbbmuseum. ‘Aprendemos a convivir: conjugal relations. co-parenting. Birds of Passage: Migrant Labour and Industrial Societies. Takaki. Strangers from a different shore: A history of Asian Americans. Alejandro. Michael J.be/doc/ seminar2010/nl/bibliografie/kansengroepen/sopemi2010. 18 . 1979. 16. Jason. Roland (1989).Femeile şi migraţia internaţională 13.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Instituto de Formación Integral 19 .

3/S/33543 Editat sub egida ANOFM Publicat: ianuarie 2013 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României www.com .promoveazafemeia.PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Produs în cadrul proiectului „PROMOVEAZĂ FEMEIA” POSDRU/71/6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful