Subiect teoretic - examen Concept si structura: Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatilor ( serviciilor) care

presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza ( presteaza), precum si organismele lor profesionale . Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila: 1. Tinerea contabilitatii; 2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare; 3. Audit statutar; 4. Alte lucrari de audit financiar-contabil; 5. Management financiar-contabil; 6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala); 7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor; 8. Evaluari de intreprinderi si titluri; 9. Alte servicii contabile si paracontabile. Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita : Prin compartimente proprii; Prin externalizare.

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in : Dependenti, cu statut de angajati; Independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea : Individual; In forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

Activitatea de audit statutar este, dupa toate aparentele, componenta cea mai importanta a profesiei contabile, explicata prin pozitia sa de ultim aparator al interesului public pe fluxul inregistrat de situatiile financiare ale unei entitati in drumul lor spre utilizatorii ( consumatorii) finali. Prin audit, in sensul cel mai larg, se intelege examinarea profesionala a unei informatii, efectuata de o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate : standard, norma sau reglementare. Sunt de retinut elementele fundamentale continute in definitie, fara de care activitatea nu poate fi definita ca fiind un audit: Examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind informatia (informatiile) examinata(e); Persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si sa fie independenta ; Obiectul examinarii : orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara, fiscala , juridica etc.; Scopul examinarii : emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportarea gradului de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit; Calitatea opiniei : motivate; Criteriul de apreciere : un standard, o norma sau o reglementare.

Prin audit financiar se intelege orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, cercetare sau studiu in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite. Altfel spus, auditul financiar este este auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii il constituie informatia financiar-contabila, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie profesionist contabil. Prin audit statutar se intelege examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor,

in scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei , a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la standardele nationale si internationale de audit. Altfel spus, intre auditul statutar si auditul financiar este o diferenta de la parte la intreg : Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, iar criteriul de calitate il constituie standardele nationale sau internationale de audit. Rezulta ca orice audit statutar este un audit financiar, dar nu orice audit financiar este si audit statutar. De exemplu, auditul stocurilor cerut unui expert contabil de catre un investitor la intreprinderea unde doreste sa investeasca este un audit financiar, dar nu este un audit statutar. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri. Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii : conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozite in tarile in care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare. Asa se explica faptul ca desi la inceputurile profesiei serviciile fiscale erau oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de Contabilitate , situatie care se mentine pentru intreprinderile mici si mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca si relatia simbiotica dintre fiscalitate si Contabilitate au dus la aparitia firmelor de consultanta multicompetente; departamentele fiscale din cadrul firmelor de Contabilitate sunt alcatuite din contabili specializati in fiscalitate si din profesionisti in domeniile juridic si economic. Alti furnizori de servicii fiscale sunt avocatii, care au inceput prin implicarea lor in litigiile fiscale si care si-au extins aria de servicii catre planificarea fiscala in special in domeniul fuziunilor si achizitiilor de intreprinderi, fara ca la nivel global acestia sa aiba o pozitie relevanta in piata serviciilor fiscale.

Exista trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: Educatia : asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica : comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea : certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor implicati in aceasta profesie; reglementarea unei profesii este un raspuns prcis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de : Profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; Conditiile de piata in care activeaza profesia; Calitatea servciilor furnizate de membrii sai.

De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii : Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; Cerintele referitoare la educatia continua; Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili; Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus. Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii : Autoreglementarea, specifica economiilor liberale : organismul professional este recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; Reglementarea externa : profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul ia delegat sarcini de reglementare;

Coreglementarea : reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere : actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc. In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii este ( in mod paradoxal ) platit de catre intreprinderea respective, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, mentionate mai sus, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate. Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili - , sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale: Cum altfel s-ar putea masura activitatile economice? Cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? Cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? Cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia , intre munca si capital?

FEDERATIA INTERNATIONALA A CONTABILILOR ( IFAC)

In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa , care cuprinde 155 de organisme membre si asociate din 118 state , reprezentand peste 2.5 milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.

IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si toate specializarile profesiei : Contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit , tehnologia informatiei, insolvabilitate etc. Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate. Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt : Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE); Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEEF); Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM); Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA); Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).

In toate tarile, indiferent de nivelul de dezvoltare, multe persoane sunt implicate in profesia de contabil, ca, de exemplu , functionari si contabili, tehnicieni contabili, experti contabili sau contabili autorizati , experti in tehnologia informatiei, auditori etc., care poseda multe calitati si lucreaza pe posturi diferite; ei lucreaza in practica publica (libera), in industrie, comert, educatie, institutii guvernamentale etc. Cu toate acestea , dezvoltarea sustinuta a profesiei de contabil se realizeaza cel mai bine prin crearea de organisme profesionale de Contabilitate care au ca obiective de baza protejarea interesului public, stabilirea standardelor profesionale, de conduita profesionala, si reprezinta contabilii profesionisti si personalul de Contabilitate. Organismul profesional de Contabilitate trebuie sa aiba propria structura de reglementare adecvata cadrului legal national.O structura de reglementare consta in : O lege a contabililor sau o alta legislatie care recunoaste organismul profesional ca entitate legala care reprezinta profesia si care ii poate conferi putere legala pentru reglementarea membrilor; Un statut si regulamente proprii; Cerinte de admitere si un registru al membrilor;

Reguli de conduita profesionala si etica in afara cadrului legal ( de exemplu, reguli cu privire la independenta). Aceste reguli trebuie sa se bazeze pe Codul etic al IFAC;

Standarde contabile si de audit; Sisteme disciplinare pentru membrii care nu respecta regulile de conduita ale organismului; Cerinte de autorizare pentru auditori si alte functii; Sisteme de monitorizare pentru membrii.