You are on page 1of 13

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Jurnalism , Relații Publice, Sociologie și Psihologie

, specializarea Psihologie

Influența muzicii asupra răspunsului emoțional la un set de imagini cu caracter afectiv

Student: Bănuț Alexandra

Sibiu 2012

1

....................1 2..................12 2 ......................10 Capitolul 6................................ Rezultate așteptate.........................5 Muzica ca metodă de inducție a emoțiilor......... Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate.........................2 Inducția și metodele de inducție a emoțiilor.....Cuprins Capitolul 1..............................................8 Capitolul 5..................................................................................4 2.............. Metodologia cercetării........................................................ Motivația alegerii temei.................................................................... Concluziile și limitele cercetării.............................3 Capitolul 2......................................................................................6 Capitolul 3....................................................................................................................7 Capitolul 4...............................11 Bibliografie.................................. Obiectivele şi ipoteza cercetării....................

Rezultatele acestei cercetări au demonstrat că stimulul muzical influențează evaluarea doar în cazul răspunsului emoțional la imagini negative. Cercetarea în domeniul emoțiilor. Pe langa dorința de a crește corpul de cercetare din domeniul emoțiilor. deși extrem de importantă pentru înțelegerea ființei umane. încărcat afectiv atât sub aspect pozitiv. Principalul motiv pentru alegerea acestei teme este diversificarea stimului muzical în așa fel încât să se poată observa influența mai multor tipuri de melodii asupra răspunsului emoțional la stimuli vizuali statici cu încărcătură afectivă. pe crearea unor metode de inducție standardizate. este deficitară sub aspectul metodelor de investigație utlizate. Motivația alegerii temei Cercetarea de fată are ca scop studiu influenței muzicii asupra răspunsului emoțional la un stimul vizual static. multe dintre ele axându-se pe modul în care acestea sunt activate. emoțiile reprezentând un factor greu de controlat în condiții de laborator. interesul crescut legat de modul în care muzica ne poate influența trăirile afective a reprezentat un puternic motiv pentru alegerea acestei teme de cercetare. Acest demers de cercetare a început de la cercetarea pentru lucrarea de diplomă în care am studiat influența unui singur stimul muzical asupra răspunsului emoțional la un set de fotografii.Capitolul 1. cât și sub aspect negativ. în așa fel încât evaluarea răspunsului emoțional să fie cât mai aproape de situațiile din realitate. Există numeroase direcții de cercetare a emoțiilor. pentru cele pozitive neînregistrându-se diferențe. 3 .

în funcție de acest stimul auditiv. Prin cercetarea de față am încercat să arăt că muzica poate amplifica raspunsurile emoționale la un stimul vizual și astfel să arăt că muzica este o metodă utilă de inducție a emoțiilor. Clark. fie în media. pe lângă scopul principal de a arăta influența mai multor stimuli muzicali asupra unui răspuns emoțional la un stimul vizual. 1981. Unii teoreticieni cognitivi ( Lazarus și Averill. deşi este o parte integrală din existenţa umana. atat sub aspect pozitiv cât și sub aspect negativ. Capitolul 2 Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate Conceptul de ‘’emoţie’’. Deşi este un termen des utilizat. ridică în continuare foarte multe probleme. Datorită aspectului metodologic deficitar în ceea ce privește studiul emoțiilor. ajungând să fie chiar la modă în zilele noastre. arareori întrebarea ‘’Ce este o emoţie?’’ generează acelaşi răspuns din partea mai multor persoane. acest studiu.Numeroase studii au demonstrat că cele mai utile metode de inducție folosesc de obicei proceduri combinate pentru a influența trăirile afective. Unii susțin că emoția este o funcție comună a unor situații stimulante din punct de vedere fiziologic și a evaluării persoanei asupra situației. 1983). 1972) descriu evaluarea ca fiind mai degrabă un set elaborat de procese cognitive (formate din evaluarea primară și 4 . inducțiile multiple intensificând experiența emoțională ( Bower. Cercetarea de față folosește muzica ca metodă ce contribuie la atmosfera de fundal și urmărește congruența evaluărilor unor imagini cu caracter pozitiv și negativ ce ocupă prim-planul atenției. are ca scop și creștere corpului de cercetare în ceea ce privește metodele de inducție ale emoțiilor. Această explicație a procesului cauzal vine din perspectiva cognitivă a emoțiilor. fie ei oameni de ştiinţa sau simpli indivizi Cercetătorii nu sunt înca de acord asupra modului exact în care emoțiile iau naștere. O utilitate importantă a acestui studiu se poate reflecta în orice domeniu în care oamenii interacționează dinamic sub aspect afectiv. psihologia reclamei sau psihoterapie.

Gerrards-Hesse și colab. imagini.1.secundară). Clark. deoarece este considerat că inducțiile multiple intensifică experiența emoțională ( Bower. anumite mirosuri. 1996). 1995). retrăirea unor scene sau imaginarea lor. Geneva Affective Picture Database (GAPED) care este o bază de date ce conține 730 de imagini creata pentru a crește numărul de stimuli emoționali vizuali. Beauregard. 2. Westermann și colab. mișcări faciale și ale corpului. 2007. În această bază de date sunt imagini cu carcater pozitiv. Cele mai utile metode de inducție deseori combină două proceduri pentru a influența anumite trăiri emoționale. un design eficient se bazează adesea pe o modalitate utilă de inducere a emoțiilor. mai puțin cunoscută. Combinațiile de succes pentru inducerea de emoții folosesc de obicei. imagini cu carcacter negativ și imagini neutre. 1994. inclusiv auto-declarații. în special intuitiv. 1983). 5 . Pentru cercetarea aceasta am ales să folosesc ca și stimul vizual o serie de imagini preluate dintr-o altă bază de date. hipnoză. filme și muzică ( Coan și Allen. În cercetarea emoțiilor. Imaginile neutre descriu în cea mai mare parte obiecte neanimate. și o a două metodă care contribuie la atmosfera de fundal congruentă ( Mayer. Allen. și anume.Inducția și metodele de inducție a emoțiilor Inducția unei experiențe emoționale este acel proces care duce de la percepția unui stimul emoțional la expresia și etichetarea stării emoționale rezultate. Numeroase tehnici de inducere a emoțiilor în laborator au fost dezvoltate și validate de-a lungul timpului. în timp ce Arnold ( 1960) descrie evaluarea ca fiind un proces automat. în primul rând o metodă de inducție ce ocupă prim-planul atenției. interacțiuni sociale după un anumit scenariu sau fără. 1981.

Liljestrom. au ignorat partea ceva mai complexă a proceselor emoționale prezente 6 . 2005). Bharucha. Juslin. ducând la creșterea afectivității pozitive. stimulării și pe baza congruenței dintre scena prezentată și normele interne ( morale) și externe (Glauser. a concentrării și vigilenței ( Sloboda și colab. 2011 apud. Scherer. Au existat numeroase dezbateri legate de posibilitatea ca muzica să inducă emoții ( poziția™emotivistă) sau doar să le exprime ( poziția™cognitivistă) ( Kivy. Cele mai importante funcții ale muzicii fac referire la modificarea dispoziției și la reglarea afectivă ( DeNora. Scherer și Zentner. Imaginile negative înfățișează șerpi. Barradas și Silva. stimulării și reducerii intensității acestora ( DeNora. Muzica ca metodă de inducție a emoțiilor Ideea că muzica poate produce anumite emoții ascultătorilor este o credință universală foarte veche. comportamentale și subiective (Balteș. 1990. Scherer și Zentner. Imaginile din GAPED sunt standardizate pe baza evaluărilor din punct de vedere al valenței. 1999). 2001). 1999. 2001).Imaginile cu carcater pozitiv înfățișează în special copii și pui de animale. Cercetătorii concentrându-se în special pe numărul mic de emoții bazale. precum și scene din natură. însă studiile recente susțin perspectiva™emotivistă. continue din punct de vedere evolutiv. Vastfjall. și oferind oportunitatea ventilării emoțiilor puternice. 2. Diferite studii arată faptul că muzica este un fenomen prezent în aproape toate aspectele vieții cotidiene. Imaginile au fost selectate în așa fel încât să varieze în conținut și în tonul afectiv de la plăcut la neplăcut și de la calm la excitant.2. Koelsch. 2008). Curtis și Paroo. care a atras doar recent atenția cercetătorilor din domeniul științelor afective și cognitive ( Juslin și Vastfjall. 2008. potrivit căreia muzică are capacitatea de a induce anumite modificări fiziologice. scene ce induc emoții legate de violarea unor norme morale și legale ( violarea drepturilor umane sau maltratarea animalelor). stimulant. 2010). 2001). 2006.

cât și spre cel negativ.vs. care nu deservesc o funcție comportamental adaptivă. Scherer și Zentner (2001) au sugerat o serie de reguli de producere pentru inducția emoțiilor prin intermediul muzicii. și anume valență. Capitolul 3 Obiectivele şi ipoteza cercetării 3. O3: Stabilirea influenței muzicii asupra evaluării din punct de vedere al dominanței ( în control.lipsit de control ) a unui stimul vizual. dimensiunea stimulare și dimensiunea dominanță. O2: Stabilirea influenței muzicii asupra evaluării din punct de vedere al stimulării (calm. 7 . în special stările afective produse de muzică. Cei doi au sugerat că muzica poate produce emoții prin intermediul a două căi.la oameni.vs.1 Obiectiv general Obiectivul principal al aceste lucrări este acela de a vedea modul în care anumite tipuri de muzic[ influentează evaluarea de-a lungul a trei dimensiuni. O1: Stabilirea influenței muzicii asupra evaluării din punct de vedere al valenței ( plăcut. și anume: calea centrală și calea periferică. și anume dimensiunea valență. O4: Stabilirea modului in care fiecare melodie influenteaza evaluarea imaginilor pe cele trei dimensiuni. ce împreună formează spațiul afectiv. Obiective specifice Obiectivele specifice ale acestei cercetări se referă în special la influența pe care o are muzica asupra celor trei dimensiuni evaluate.activat) a unui stimul vizual.vs.neplăcut) a unui stimul vizual. a unor stimuli vizuali incarcați afectiv atat spre polul pozitiv. stimulare și dominanță.

2. Capitolul 4. Dintre aceștia. Ipoteza experimentală: Prezența unui stimul auditiv pozitiv sau negativ influențeaza evaluarea răspunsurilor emoționale la anumiți stimuli vizuali. 8 . o variabilă dependentă cu 3 nivele și două grupuri independente. care va asculta muzica trista și 50 vor face parte din grupul 2 care vor fi supuși unui stimul auditiv pozitiv. 3. Variabila independenta este operaționalizata prin: stimulul auditiv cu două nivele stimul muzical ce induce tristețe și stimul muzical de induce fericire. având două niveluri. Variabila dependentă este răspunsul emoțional operaționalizat prin scorul obținut de participanți la probă nonverbală SAM cu trei nivele.3 Design-ul cercetarii Pentru realizarea acestui experiment. Selecția stimulilor În cadrul acestui experiment vor fi utilizați ca și stimuli atât imagini cat si extracte muzicale.sexul nefiind un criteriu de selecție. s-a folosit o singură variabilă independentă.scorul SAM pentru dimensiunea valența. Metodologia cercetarii Universul populaţiei (subiecţii cercetării) Persoanele care vor participa la experiment vor fi în totalitate studenți cazați în căminele Universității Lucian Blaga din Sibiu Lotul de subiecți va fi format din 100 de studenți. scorul SAM pentru dimensiunea stimulare și scorul SAM pentru dimensiunea dominanță.3. 50 vor face parte din grupul 1.

H. Farchione . Symphony no. Materiale utilizate Materialele folosite pentru acest experiment vor fi:       grupul 2) .Ca și stimuli vizuali vor fi folosite 30 de imagini ce fac parte din Geneva Affective Picture Database (GAPED). un tabel de evaluare a imaginilor doua laptopuri. Jancke .Ellard . respectiv stări triste pentru primul grup și stări fericite pentru grupul 2. 2006 și K. trei prezentări power-point ( una pentru instructaj. un consimţământ . Geneva Affective Picture Database (GAPED) este o bază de date ce conține 730 de imagini creată pentru a crește numărul de stimuli emoționali vizuali și de a diversifica seturile de imaginii utilizate în cercetările ce vizează inducția emoțiilor. Adagio for Strings. o listă de participanți. una pentru grupul 1 si una pentru Procedura experimentală Studenții vor intra in sala de curs si vor fi informati de faptul ca au ocazia de a participa la un studiu experimental. dintre care 15 imagini cu caracter pozitiv și 15 imagini cu caracter negativ. Ca și stimul auditiv în grupul 1. Barlow . 9 .  doua săli de curs. va fi utilizată melodia Samuel Barber. proiector. imagini cu carcacter negativ și imagini neutre. În această bază de date sunt imagini cu carcater pozitiv. Esslen. și melodia Beethoven.6 pentru grupul 2 datorită calităților sale recunoscute de alte cercetări ( Baumgartner . 2011) de a accentua anumite stări afective.

Vor fi informati cu privire la motivul efectuarii studiului. pentru cele pozitive neînregistrându-se diferențe. Acest lucru a fost confirmat și în cadrul lucrării de diploma când s-a observat faptul ca aceasta melodie are tendința de a amplifica evaluările negative ale imaginilor. ne așteptăm ca rezultatele din grupul 1 in care va fi folosita ca stimul aceasta melodie sa fie in conformitate cu cercetarile anterioare si sa augmenteze reactia emotionala la un stimul negativ. folosită pentru inducerea unei stări de fericire. pe dimensiunea stimulare ca fiind mai calme si pe dimensiunea stimulare ca reprezentand un stimul fata de care participantul nu simte ca il poate controla.6 (3rd mvt). Dupa prezentarea instructajului. participantii vor fi impartiti aleator in cele doua grupuri si vor fi rugati cei din grupul 2 sa mearga in sala alaturata. Symphony no. imaginile cu caracter negativ vor fi evaluate pe dimensiunea valenta ca fiind mai neplacute. vor viziona același set de imagini. dar pe fundal va rula melodia Beethoven. Adagio for Strings este un instrument util pentru inducerea stării de tristețe. 10 . În acest mod. Din acest punct de vedere. vor primi un tabel de evaluare si un instructaj. Cei ce vor completa consimtamantul informat. Adagio for Strings folosita pentru inducerea unei stari de trsitete. Participantii din primul grup vor viziona un set de imagini pe care va trebui sa le evalueze cu ajutorul tabelului din fata. Cei din cel de-al doilea grup. Capitolul 5 Rezultatele anticipate ale cercetării Cercetările anterioare au arătat că melodia lui Samuel Barber. in timp ce pe fundal va rula melodia lui Samuel Barber. ce anume implica acesta si despre procedura experimentala la care vor fi supusi.

alături de stimulii vizuali anxiogeni poate amplifica răspunsul emoțional.De asemenea. iar participantul va avea un sentiment de control in fata stimulului vizual. este de asteptat ca in cel de-al doilea grup. Astfel. acest studiu poate avea implicatii atat in domeniul artelor. muzicii. cel care va avea ca stimul melodia Beethoven. cinematografiei cat si în domeniul psihologiei reclamei. 11 . mai activatoare pe dimensiunea stimulare.  Evaluarea imaginilor se va baza doar pe o sarcină de tip auto-raportare. muzica. În cazul terapiei comportamentale ce folosește tehnică aversivă. atat spre polul pozitiv cat si spre polul negativ. imaginile cu carcacter pozitiv vor fi evaluate ca fiind mai placute pe dimensiunea valenta. Astfel.  Validitate externă a experimentului va fi scăzută din cauza limitărilor ce țin de eșantionare (generalizare valabilă doar la nivelul lotului de subiecți). aceste informații putând fi folosite de către agenții publicitari pentru a influența consumatorii și pentru a își vinde produsele. Symphony nr. Limite studiului Există o serie de limitări ale acestui studiu de care trebuie să se țină cont. cele doua melodii utilizate in studiul de fata au capacitatea de a induce anumite trairi afective. Un alt domeniu care poate profita de rezultatele acestui studiu poate fi ramura psihoterapiei care se ocupă cu tratarea anumitor fobii. în publicitate. Capitolul 6 Concluzii Conform rezultatelor asteptate.6 (3rd mvt) sa se observe o amplificare a evaluarilor imaginilor pozitive.

and Beauregard. 43 10. (1999). G. Spies. 27. Averill J (1972) Emotion and cognition: With Special Reference to Aaxiety. 2 . Oxford: Oxford University Press. Music as a technology of the self. (2008) Emotional responses to music: the need to consider underlying mechanisms. E. 3. T. (1995) Mood inductions for four specific moods: A procedure employing guided imagery vignettes with music. Emotional effects of music: Production rules. & Zentner. (2001). & Scherer. K. In P. Juslin... Mood and memory. (2010). 27–49 4. British Journal of Psychology.. Spielberger 5. F. Sloboda (eds). A. K. Allen. K. 5.. . (2007). B.. American Psychologist. N. Văstfjăll. New York: Oxford University Press 6. 557–580. On the induction of depressed mood in the laboratory: Evaluation and comparison of the Velten and musical procedures. M. Experimental induction of emotional states and their effectiveness: A review. DeNora. 55–78 7. Volume I: Psychological aspects.. Music and emotion: Theory and research (pp. 36. New York: Columbia University Press 2. (1994). Ed. B. K. D. S. Stahl. J. N. 151-159 9. R. Bower. (1983). & Allen. R. (1981). Arnold. Coan. 8. 85. M. Mayer. & Hesse. Current trends in Theory and Research Voi. J. J. European Journal of Social Psychology. Clark.. Handbook of emotion elicitation and assessment. Journal of Mental Imagery 19 (1-2). & Hesse. F. Relative effectiveness and validity of mood induction procedures: A meta-analysis.. Behavior Research Methods.. Juslin & J. Poetics. M. 12 . P. Gerrards-Hesse. Westermann.D. Behav Brain Sci 31: 559–621 11. J.P. Emotion and personality. In: Aaxiety. Dan-Glauser. Ch. 12. A. Spies. R.. Lazarus R. (1996). D. 26. 31-36. R. 361– 92). The Geneva Affective PicturE Database (GAPED): A new 730 picture database focusing on valence and normative significance.Bibliografie: 1. (1960). 129–148. Advances in Behavioural Research and Therapy.H. Scherer. G. K.

si Jancke. (2008) An experience sampling study of emotional reactions to music: listener. P. Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei 17. 5. S. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca. D. N. Ellard . 60. Juslin.. Images. S. (2006). Văstfjăll. O’Neill. Barradas. NY: Cornell University Press. 2011. David H.Todd J. L. J. P (1990) Music Alone: Philosophical Reflections on the Purely Musical Experience.F. G.. Musicae Scientiae.. 2011 Emotiile induse de muzica: corelate psihofiziologice si deferente interindividuale. and Music. 16. A. Relative Effectiveness of Emotion Induction Procedures and the Role of Personal Relevance in a Clinical Sample: A Comparison of Film. 9–32 15. From emotion perception to emotion experience: Emotions evoked by pictures and classical music.. Sloboda. Balteș. Kivy. & Ivaldi. Farchione . A. Barlow.13. Baumgartner. Esslen. J Psychopathol Behav Assess.R. 13 . A.. Functions of music in everyday life: an exploratory study using the Experience Sampling Method. and situation. Ithaca. International Journal of Psychophysiology.. M. Kristen K.. T. A.. music. Silva. (2001). Emotion 5:668– 683 14. Liljeström. 34-43 18.