il: Putte social spirit uman XIV: Puterea in at XV: Genial i potereacreaivi VE A supra succesula ‘XVI: Sinitatea fit puteres XVII: Sanitats gi proces imbolnivi PARTEA atta fajelesul XIX. Baza de dat a contin XX: Evolutia consti XI: Stag conpintl pure XI Lupa spiritual XI In eaten evar XXIV: Copelurie ‘Anexa A. AnexaB Anexa C Giosar "Note de subsot Despre Autor bss Ma 46 150 Isr 139 168 Ws 11 188 98 20s 209 210 217 ne Cuvant inainte Jmaginaiva ce arf daca afi avea acces Ia un spans simpy, prin do sau nu, la orice Inehare pe cite afi dori 0 punci? Un ispunsadevarat si demonstabil La orice intrbare ‘Gindiio3 lnasia Fe ci © vorba de inebirle care ne fedmdnt pe ffi inten nuit moment al viet “Oare prictena mea se vede cu vreun alt tip?” (Da/Na) “Oar copiul spune tot adevtul cu priv la stuatia si scolar?” (DaNu} sau de_chestiuni mai complexe ca: "Oare aceasta este oinvestfe sigur?” (Da/Nu) sau “Aceasta carers mith sf urmata?™ (DN, (Cerarf ded fiecaredinre noi am avea aceatsposbiliate? Scar impune imediat implica ulitare Gindijera din nou Ce sar intima cu greol si mult prea adesea = feagitl imperfectol nos sistem judiciae,dacd ar exsta un rispuns ela confirmabil a intrebarea, “Oare X este vinovat de acuzile care sunt aduse" (Da Nu) ‘Ce sar intimpl cu politica, dac8ne-a stain isu 8 pune intrebarea,"Candidatul Xate de gnd ore sini indepineasd cinstit promisiunile pe care l-a fet in campanie?” (DaINu)~ 3 am primi 0 toi acest spins? Si cesar intimpla cu publiciatea, ew retoica? Agi pris ideea. Dar nue votha numai de atit, Ce-o 38 se Intimple cu najionalismol? COare najunea X este cu adevirt dedicata democraici")? Cu guverml? ("Aceast lege chiar vine In ntimpinarea interesslor eetfeilor"?? acd este adevirat, aja cum se spune, c& omul a inva 88 ‘mints a numai o ord dupa ce a invalat s4 vorbeasc, atunet un fenomen de genul celui pe care aducem in discutie ar constitu seneza celei mai fandamentale schimbsi in domeni cunostei lumane, de a inceputurle societait pina acum. Transformarle pe care lear implica ~ incepind de ta domeniul comonicirit pan Ia ‘cd (dela conceptul fundamental al acesteia, pin a fecare dealPrefats E foarte dificil de explict ceva simp, O mare parte a acest car dedicat tocmai clarifiearit unui astel de lve extrem de Simpl, Daca vom resis inlelegem pe de--ntregul micar i un ‘Singur Iver simplu, ne vom dezvolia mutt eapactatea de a inglege natura universuli sa vii nses "Astzi, kinesilogia ete © sins bine determina, bazata pe testarearispunsulus mugchlor la stimuli, Un stiml port provoaea lu elspuns muscular puterni, unul negativ genereazh © sibie a Tonusului muscular. Ca tehnicd de diagnoza,testaea kinesologied sia dovedit in ulkimii 25 de ani apliabiitateain-nenumdrate omen. Cercetare nits de Goodear a ciptat un camp lgpit de faplicaie stunci cind de, Jobo Diamond dvs acest subigct a indemina publicul prin intermedia cifilor sale. Diamond a stailit (2 acest elspuns port sau negati al corpulu are le ait in urma ‘nor stimuli fire, et sia urma uno stimuli mental CCerctiile cae fae obictul acest volum au dus mai departe tchnica doctorlui Diamond prin descoperireafapulue lspunsul Kinesiologic reflects capaciateaorganismului uman de a diferentia ‘nu numal stimuli poztvi de cei negative i pe eet anabolic (ere Springs inala viata) de cei catabolic (care consumi si epuizes zi ‘ala, die mai ales prin fae edit e8tupal uman are eapactatea dea deoseb adevnl de fils In sine, testul ese simply, rapid silty lipsit de orice pico Ca lspuns lao afirmatie adevat, se petece 0 reactie muscular poz, In timp ceo afirmate fs va induce subiectlui un eéspans hogativ, Acest fenomen se perece independent de opine Subiectulii testis sau de cunostingcle acestuia cu prvire la respectivul domeniu, De asemenca, rlspunsurile sau dovedit a fi ‘alde indferent de apsrtenenja culturala@ subiccior sau de ‘momentul in eare-a avut foe testarea, Astfel,rezllatele testi Indeplinese cernfle stiniiee ale replicabibtai, pusind fi, pin Umar veificate de ete orice investigator. Pen prima dat in ‘storia umand, aceasta tehiea oferd bari ebiectiva pent Aistingerea adevaralu de faiteMai mult, am descoperit && acelagifenomen poste fi folosit entra @ calibra nivelle conytinfel mune, fowantmied de numere inwegi (de la 1 1a 1000), care stated putea relatv’ a nivelelor contin in tate dome limane 5 caibreaa toate nivelee posi ale pute ‘Mai depart, milioancle de calibre care au conimat aceasta Akscoperite str mai dezvalut @ straificare a nivelelor puters in facerle umane, elevnd o remarcabila-dstincie inte putere orf, c 9 inte fate eaitiiesiacente ale acestora. Acest hry, Findol sin, 2 condus la” seinerpretarea _comprehensiva a omportamentului uman pentru a identities clmpunle eneryetice Inviztbile care il contoleaed, S-a descoperit ed scala calibra ‘coincide ew subniveele lrarhickflosofetperene, pind imediat ‘orelaii eu fenomencle emotionale si intelectuale in soeologe. prihologie clinica si spiriualitate tational, Tn volumul de fa, sala congtingt a fost examinat in lumi escopernlor actsle ale fic Teortice avansate, ale dinamicilor ronlincare 9 eorie hans, Niveele calibrate repent cAmpurile ‘ke attsetie putemice din domeniul constinfeinsisi, ce. domind fevistenta umand si defines, prin urmare, cofinutul semnifcaia $1 “aloes, servind a ener organizatoare pens nenumarate modele ale comportamentul uman, ‘Aceassratficare a cimpurlor de atactic in fonctie de ivelele corespunzatoare ale constinfei fer. 0 now paradigm entre eeontextalizarca experienet umane de-a lungultimpul Prac, aevesind informagi spre care nu exstase pnd acum nici © sale dé spropiee, metoda noaste promite st fie att deo mare voloare in cercetirea storied, cit sis adued enorme benef Pesibile penta vitoral omen. In incerearea de a sublinia valores Bccsci tenict ex instrument de cercetae, am dat exemple ale Tolesti sale potentiate int-o gama larga activitaior umane intr sf speculativa) in art istore, comert, politi, medina, Sociologie si sinfele maturity (intro. sferd mai pragmatics) in marketing, publctate cereetare si dezvoltare into sfer empiric) in cerctaea pshologicd,filsotict si rligioass, Av fost sugerat anumiteaplicatit posible in domeniulcriminologici, informatilor, dependents auto-imbunaairi Inst posibiliiile de folosie si extrapolre ale metodei de ceretar descrse in aceast carte bia dict au fost amitite, Dey reaulatele deserise aici sunt produsul a douazeci de ani ce cerceiti sa milloane de calibras efeetuate de echipeinregi de investigators supra a mit de subicti,acast carte nu epreznt# dec un inceput Potential aceste tod penta inl cunodsterea not in toate slincle gi artele este mult mai mare se impune exploat eu fot tena, Probab i aspetul cet mt important cons in apt che Promites8 vind in ajorl dezvoltii si maturzri noaste sprite {in cele mai avansate nvele ale consing’ si int-un final, chiar 3 ‘uminari, Prin folosres procedeul Kinesiologic deseis aici ne sta la Aisportie informal nelimitate despre orice subiet. fe el prezent ‘a tocut Da inflegorea faptuli cd se poate sti ond despre alsolur rice ereazé la inoeput un oe patadigmatie. Aceast reactie provine in general din infelegeren caracteruui nonlocal, impersonal universal al consis isi si, ma ales, din observarea fap ci proprile noasre ginduri st metivair sont transparent peste tmp. Faptul ea fceare ind si aliune a noastr lash pent fotdeauna © lu de nesters in anivers poate idee eel putin nelnistitoare, Asa cum s- intimal 3 in cazul descopeii undelor radio sav razelor X, oexpansiune neagtepat consent noasire nu numa permite, dar eclao recontetualizae a integtinoaste vizium supra lami Implicsite noilor cunostnge reclama o actalizare a veshilor dei pen a forma un context mai larg, Desi acest luen! poate ocaziont un oarecate ses intelectual, 0 asemenea econtetualizare sinfificd a eomportamentlut unan poate dezvalu Sinucturile fundamentale ce stau la hiza problemelor sociale si ‘eronae,revelind prin aceasta soatile lo Deoarece acest subject este in relitate, nul extraondinar de Simply Toast dificil sie) prezentam une Iumi att de aay de ‘ompleitate. Cu riscul dea simplifia,putem observa dou’ catezor tenerale de cameni:accia care cred, respect care nu ered. Penta celia din urmdy tofu este fas pin Ia proba contrare, (adic pnd se dovedeste afi adevdral); pont coi din prima categorie ot cee este afrmat ct bund credings poate fi adevarat ~ de asemenea, pind la proba contrarie,adich pina ce nu se dovedeste a ffs Poritia pesimists a scepticism ein provine din lama. Manira mai optimists dea accepta informaile provine din’ prezenia Increderi in sine, Figcare dine acest stiluri este functional 5 fiecare ate argumentele sale pro conta. Serind luerare de ft, neat conffuntat ev problema de a prezenta informatie mele fro ‘manier cae s satisfaca amndoul acest abo ‘Acca carte est, prin urmare, sis il sil oximoronic. penn a focilita deopotrivaapa-numitcleinjeleger ale emisteei cere bale drepte gt sting, In reaitate, not cuncasem Iacurle prio