You are on page 1of 3

Maitreyi – Mircea Eliade Tema si viziunea despre lume

Contextul epocii
In contextul literaturii interbelice, multitudinea de formule epice lasa loc si romanului modern in care temele sunt generate de experiente individuale. In aceasta epoca romanul romanesc s-a sincronizat spectaculos cu literatura europeana, asa cum preconiza si teoreticianul modernismului, Eugen Lovinescu. In aceasta perioada au coexistat romanul modern- numit “ionic” de N. Manolescu si “de analiza” de G. Ibraileanu – cu romanul traditional numit roman de creatie. Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezinta doua tendinte compementare: pe de o parte “experienta”. Autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual si erotic, pe de alta parte fantasticul, reflectand “experienta sacrului”. Romanul modern de analiza psihologica “Maitreyi” face parte din prima tendinta, fiind un roman al autenticitatii si al experientei, dar si un roman exotic.

Tipul de roman
Romanul “Maitreyi” ilustreaza un tip de scriitura favorizat de scriitorii interbelici-“romanul experientei”. Acesta se construieste pornind de la relatarea unei experiente personale, o experienta puternica, de mare intensitate, care ii marcheaza existenta si ii modeleaza personalitatea. Fiind o relatare intima, formula narativa abordata este aceea a jurnalului.

Geneza
Geneza romanului se afla intr-o experienta cu un profund caracter autobiografic, consemnata de autor in memoriile sale. In timpul sederii sale in India, tanarul Eliade a fost gazduit de inteleptul Dasgupta,al doilea om de cultura al Indiei dupa celebrul poet Rabindranath Tagore. Acolo o va cunoaste pe fiica acestuia, Maitreyi, de care se va indragosti, dand astfel nastere firului epic al romanului ce poarta numele personajului principal feminin.

Tema
Tema romanului lui eliade este iubirea-pasiune infiripata”intre doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite” (Ovid. S. Crohmalniceanu). Cei doi protagonisti, Allan, inginer englez venit sa proiecteze sistemul unei delte, si Maitreyi, tanara poeta hindusa, isi traiesc iubirea ca pe o experienta extatica, insa cultura ii determina sa o abandoneze. Intensitatea relatiei dintre cei doi reprezentanti ai unor culturi foarte diferite creste odata cu dragostea lor, pentru Allan avand insa o dulba semnificatie: erotica, predandui-se trup si suflet Maitreyiei, si culturala, descoperind lumea exotica a Indiei.

cand el o zareste pe fata accidental in masina tatalui ei.Cea de-a doua perspectiva textuala reda. cu sanii puternici. La inceput. pe masura ce jurnalul se scrie si propune o analiza a semnificatiile acestei iubiri exotice. . dimpotriva. infirmandu-le sau. Perspectiva narativa Fiind un roman al experientei ce relateaza evenimente personale. O consecinta a preferintei pentru aceasta formula narativa se reflecta in compozitia romanului care impleteste trei perspective narative. trait intr-o perfecta armonie cu vibratiile unei naturi primordiale in a carei ritmuri si pulsatii cosmice se simte perfect integrata. cresterea in intensitate. Multiplicarea perspectivei narative confera autentiticitate trairilor si evenimentelor istorisite sustinand . seful lui Allan. in care Allan consemneaza cu acuratete senzatiile si trairile declansate de intalnirea cu Maitreyi. Acesta se petrece intr-o dupa-amiaza apropiata Craciunului. de catre un personaj-narator. in final. vor desavarsi imaginea fascinanta a femeii care intruchipeaza un erotism salbatic si pasional. perspectiva narativa este profund subiectiva. sinceritatea povestirii. I. naruirea brutala a iubirii datorata unor factori externi. ea este evocata inca de la inceput. autenticitatea faptelor consemnate in “insemnarile mele din acel an”. La a doua intalnire insa. si caracterul profund subiectiv si implicarea emotionala a autorului identificat cu personajul narator. o imagine mult mai autentica a faptelor asupra carora eul narator revine. De fapt. prin comentariile dintre paranteze adaugate ulterior desfasurarii evenimentelor. A treia perspectiva narativa suprinde confesiunea personajului narator. intarind anumite aspecte. atingerea paroxismului in trairea sentimentelor si. de fecioara bengaleza crescuta prea plin. intrucat suprinde debutul legaturii dintre cei doi. relatarea fiind realizata la pers. remarcandu-I eleganta si feminitatea evidentiate de sariul albastru de matase pe care il purta. cu buzele carnoase si rasfrante.Structura Structura romanului reuneste trei secvente majore care include toate etapele care se succed in cristalizarea aventurii erotice: nasterea sentimentului. aceasta I se parea “urata-cu ochii ei prea mari si prea negri. aceasta ii apare tanarului mult mai frumoasa. In ceea ce priveste figura Maitreyiei. ca un fruct trecut in copt”. in acelasi timp. intalnirea acestor doua suflete inseamna si apropierea dintre doua culturi diametral opuse:hinduism si occidentalism.” Incipitul constituie si prima dintre secventele narative semnificative pentru experienta iubirii. infiriparea lui. inginerul Narendra Sen. fiecare gest al Maitreyiei va fi notat in jurnal si interpretat. fapt ce arata impactul puternic pe care l-a avut asupra lui Allan: “am sovait putin in fata acestui caiet pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa in care am intalnit-o pe Maitreyi. deci o perspectiva narativa autodiegetica. sporind dragostea si admiratia lui Allan. Toate aparitiile tinerei bengaleze care vor avea loc de aici inainte. Astfel. Prima este cea a jurnalului intim propriu-zis. Scene reprezentative Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii.

asa cum crezuse initial. Opinie si concluzie In opinia mea. Dragostea pentru un guru. . Aceasta genereaza reactia violenta a familiei Sen care se justifica prin constrangerile culturale care interziceau casatoria intre membrii unor religii diferite. cand Maitreyi ii confeseaza prima ei iubire-un copac. este doar inca o dovada a imposibilitatii umane de a schimba destinul. cu o zestre spirituala aparte. lasandu-i-o astfel. lunatica Chabu. sunt experiente pe care Allan le considera stranii si nepotrivite pentru o fata de doar 16 ani.Conflict Allan provine dintr-o civilizatie occidentala care exclude misterul existential Astfel. Allan se muta in Calcutta pentru o scurta perioada de timp. ea se racordeaza la pulsatiie universale si este traita panteist. Allan va realiza astfel. Allan paraseste locuinta familiei Sen in care fusese gazduit cu atata prietenie. El nu le recepteaza deloc ca fiind niste experiente initiatice in tainele profunde ale erosului. si a nimanui altuia. iubirea-pasiune dintre Allan si Maitreyi sugereaza ideea ca refacerea imaginii cuplului ideal prin erosul inteles ca experienta sacra din care emana Puterea Vietii si credinta in mitul fericirii depline prin iubire sunt doua aspiratii constante ale conditiei umane care se manifesta indifirenet de timp. fata baietoasa dar in care va incerca sa regaseasca iubirea si caldura Maitreyiei. Deznodamant Deznodamantul curma abrupt povestea de iubire dintre cei doi indragostiti si propune rezolvari diferite ale destinelor individuale. el observa cu amuzament inclinatia spre panteism si animism. asa va fi trupul lui mie”. Oferindu-i-se vanzatorului de fructe. ca eu vi fi a lui Allan. romanul “Maitreyi”. in intensitatea momentului. in curand se convinge ca orgoliul lui Narendra Sen si prejudecatile lumii sale mult prea puternic inradacinate in modul lui de a gandi incat sa-l determine sa ia o hotarare diferita. In aceasta civilizatie hindusa. in pofida oricarui sacrificiu. aceea de a-I apartine pentru totdeauna. le dezvaluie iubirea interzisa de convenientele sociale. sau pentru strainul ce i-a pus ghirlande la gat in templu. iubitului sau. acesta fiind uimit de frumusetea si pasiunea ce incarcau aceasta clipa unica: “Ma leg de tine. si cum iti sunt tie razele. Vazand ca nimic nu poate schimba situatia dramatica in care se afla. se retrage in singuratate intr-un sat de la poalele muntilor Himalaya. in timpul unui delir. Maitreyi alege de bunavoie sacrificiul de sine pentru a-si tine astfel promisiunea facuta dlui Allan. La polul opus se afla civilizatia Maitreyiei. comparandu-le cu educatia tipic europeana din care tainele universale au fost alungata de rationalismul crud.Insa chiar si esuata. Scurta logodna se naruieste deoarce sora mai mica a Maitreyiei. Acolo o va intalni pe Jenia Isaac. iubirea este inteleasa ca o experienta unica. Maitreyi rosteste un juramant care il va robi complet pe european. un barbat cu mult mai in varsta. profunda. si intelege ulterior ca bunavointa aceea reflecta dorinta inginerului de a-l infia si nu de a-l casatori cu Maitreyi. pamantule. In momentul logodnei langa lac. ea spera sa forteze mana tatalui sau care ar pute-o repudia din cauza rusinii. spatiu sau cultura. incercand disperat sa afle vesti despre Maitreyi de la Kohka. Dar. fara reusita. ca nu o va putea vedea in nicio alta femeie si isi incheie jurnalul cu o singura propozitie: “ As vrea sa privesc ochii Maitreyiei”. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia. asa ii voi astepta eu venirea. in ciuda opozitiei ferme a familiei.