UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

REFERAT DREPT COMERCIAL:

DIZOLVAREA, FUZIUNEA SI LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

AN -III-, IMIT GRUPA 16284

STUDENTE: MITROFAN-LAGUSIS IOANA MODREANU ADRIANA MUNTEANU MADALINA RADU CRISTINA

Cuprins:
1

I.

Societatile comerciale introducere................................................................3

1. Clasificarea societatilor comerciale.......................................................3 2. Importanta societatilor comerciale........................................................4

II.

Dizolvarea sociatetii...................................................................... .....................5

1. Definitie.....................................................................................................5 2. Cazurile de dizolvare...............................................................................6 3. Operatiunile care se efectueaza cu ocazia dizolvarii unei societati

comerciale................................................................................................8 4. Consecinte juridice ale dizolvarii............................................................8

III.

Fuziunea si divizarea societatii......................................................... .................9

1. Definitie.................................................................................. ....................9 2. Clasificare..................................................................................................9 3. Conditii in care are loc fuziunea............................................................10 4. Cauze........................................................................................................11 5. Efectele fuziunii.......................................................................................12 6. Avantajele fuziunii...................................................................................13 7. Dezavantejele fuziunii.............................................................................14 8. Avantajele divizarii..................................................................................14

9. Dezavantajele divizarii............................................................................14
IV.

Lichidarea societatii............................................ ..............................................15 1.Definitie......................................................................................................15 2.Drepturi si obligatii ale lichidatorilor.......................................................16 3.Numirea lichidatorilor...............................................................................17 4.Procedura lichidarii societatilor comerciale...........................................18

V.

Reorganizarea activitatii unei societati comerciale........................................21

2

VI.

Bibliografie.................................................................................................... .... .23

I. Societatiile comerciale- introducere

Sociatetatile comerciale au luat nastere in perioada antica a dezvoltarii relatiilor comerciale intr-o forma arhaica, reprezentand un mijloc util de asociere a unui grup de persoane in vederea transpunerii in practica a unui scop caritabil sau oneros. Societatea comerciala a fost utilizata in dreptul roman, care prevedea ca aceasta constituie un contract, cu caracter consensual in temeiul caruia asociatii puneau ceva in comun in scopul de a realiza si de a imparti beneficii. Societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica,in care asociatii inteleg sa puna in comun anumite bunuri,pentru exercitarea unor fapte de comert in scopul realizarii si impartirii beneficiile rezultate . 1). Clasificarea societatilor comerciale Dupa adoptarea Legii nr. 31/1990, s-a revenit la clasificarea societatilor comerciale dupa natura lor, in societati de capitaluri si societati de persoane, avand in vedere enumerarea formelor de societate, in cuprinsul legii. Alaturi de societatile de persoane si cele de capital, ca societate de granita, care imprumuta atat trasaturi specifice societatilor de persoane cat si de la cele de capital s-a constituit societatea cu raspundere limitata, societate care, in special in actuala conjunctura social-economica din Romania, reprezinta forma cel mai des uzitata. n doctrina de specialitate, s-au propus i alte criterii de clasificare ale societilor comerciale, respectiv: n funcie de rspunderea asociailor: societi n care asociaii au rspundere limitat; societi n care asociaii au rspundere nelimitat. n funcie de structura capitalului social: societile comerciale cu capitalul social mprit n aciuni; societile comerciale cu capitalul social mprit n pri de interese. n funcie de titlurile de valoare: societi comerciale care emit titluri de valoare; societi comerciale care nu pot emite astfel de titluri.
3

Societile comerciale pot fi clasificate i avnd n vedere modul lor de reglementare. Din acest punct de vedere, exist: societi comerciale reglementate de Legea general, (Legea nr. 31/1990, republicat); societi comerciale reglementate n legi speciale: societile bancare, reglementate de Legea nr. 58/1998; societile agricole, reglementate de Legea nr. 36/1991; societile de asigurri, reglementate prin Legea nr. 32/2000.

2.)Importanta societatilor comerciale Importanta societatilor comerciale este conferita de constituirea lor din motive sociale si economice, din cele mai vechi timpuri. Initial, asocierea mai multor persoane in vederea desfasurarii unei activitati comerciala era perfectata prin incheierea unui contract de societate. Contractul de societate avea rolul de stabilire a unor reguli in baza carora se desfasura activitatea comerciala. Pentru ca in antichitate nu exista un set de legi, contractul de societate reprezenta cadrul juridic, prin aplicarea principiului libertatii de vointa. Chiar daca in acel moment nu era conceptualizat principiul libertatii conventiilor, consideram ca aplicarea lui in practica era vasta. In analiza importantei societatilor comerciale luam in considerare mai multe criterii, si anume: evolutia istorica, factorii care au determinat aparitia societatilor comerciale, partile implicata in raportul societar si organizarea si functionarea societatilor comerciale. a). Importanta societatilor comerciale se poate determina in functie de evolutia istorica in timp. Daca in Roma antica prezentau importanta societatile creata in vederea mentinerii bunurilor in cadrul aceleiasi familii, ulterior, in Evul Mediu, este evidentiata importanta societatilorin comandita simpla si a societatilor in participatiune pentru asociatii care doreau sa isi mentina anonimatul. In prezent, cele mai utilizate forme de societati comerciale sunt societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata, ca efect al raspunderii limitate a asociatilor. b). Importanta societatilor comerciale poate fi analizata in functie de factorii care au determinat aparitia lor, si anume , factori economici, juridici si sociali. Din punct de vedere economic determina o inflorire a economiei prin dezvoltarea afacerilor micilor si marilor intreprinzatori, influentand prosperitatea economica a oamenilor. In acest context intervin si interesele financiare, astfel incat societatile pe actiuni reprezinta un mijloc de acumulare a unui vast capital financiar pentru desfasurarea unor operatiuni comerciale interne si internationale. Mai mult, infiintarea unei societati comerciale
4

inseamna o delimitare neta intre patrimoniul societatii si patrimoniul propriu al asociatilor. c). Importanta societatilor comerciale este distincta in functie de partile implicate in raportul societar. Pentru comercianti reprezinta o institutie care le ofera o anumita structura organizatorica si un suport normativ in baza caruia sa-si desfasoare activitatea pentru a putea interactiona cu alte societati comerciale. Pentru organismele competente ale statului, posibilitatea de a verifica daca activitatea comerciala se desfasoara cu respectarea normelor juridice in vigoare. d). Importanta societatilor comerciale este reliefata si prin importanta organizarii si functionarii societatilor comerciale. Organismele societare au rolul de a determina buna desfasurare a activitatii in cadrul societatii, dar si in relatiile cu tertii. De asemenea, organismele societare influenteaza realizarea obiectului de activitate al societatii, adoptarea si transpunerea in practica a hotararilor adunarii generale, celeritatea incheierii operatiunilor comerciale, dar si protejarea intereselor societatii comerciale si ale asociatilor. .

II. Dizolvarea societatii

1)Definitie: Modalitatea incetarii unei societati comerciale,indiferent de forma sa de constituire este dizolvarea. Prin dizolvare se intelege incetarea calitatii de persoana juridica a unei societati comerciale in cazurile prevazute de lege sau de actul constitutiv. Dizolvarea este situatia de exceptie de la functionarea societatii comerciale. Interesul legii este ca societatile acestea sa functioneze, sa nu ajunga la dizolvare. Dizolvarea se poate produce: pe baza unei hotrri a asociailor; prin hotrrea instanei judectoreti; n virtutea legii (de drept). Legea societilor comerciale prevede cauze comune, generale de dizolvare a societilor comerciale i cauze specifice fiecrei forme. a)Procedura dizolvarii societatilor comerciale Legea nr 31/1990 stabileste o procedura cu 2 faze distincte,cea a dizolvarii urmata de lichidare.Procedura dizolvarii constituie o faza distincta si numai dupa parcurgerea acesteia se poate trece la faza lichidarii societatii care se dispune de adunarea generala competenta sa numeasca si lichidatorii.Rezulta astfel ca in reglementarea
5

Legii nr 31/1990 activitatea de lichidare si de repartizare a partimoniului social este de competenta lichidatorilor si nu a instantei judecatoresti. 2)Cazurile de dizolvare Cazurile de dizolvare sunt tratate in doua texte deosebite ale legii:art.169 si art.170. Primul enunta cazurile generale,aplicabile tuturor societatilor comerciale,incluzand si cazuri specifice societatilor de capital,in timp ce urmatorul se refera numai la cazurile specifice societatilor in nume colectiv si cu raspundere limitata. Potrivit art.169 orice societate se dizolva: -prin trecerea timpului stabilit pentru durata sa; -prin imposibilitatea realizarii obiectului pentru care a fost constituita; -prin faliment; -prin hotararea adunarii generale Potrivit acelorasi prevederi,ale art.169,mai sunt inscrise si alte doua dispozitii cu caracter general aplicabile atat societatilor de capital cat si societatilor de persoane.Acestea sunt: -reducerea capitalului la jumatate(art. 110) in cazul societatilor pe actiuni sau pentru restul societatilor,de persoane si cu raspundere limitata,sub minimul stabilit pentru fiecare forma de societate. Reducerea capitalului social,in conditiile aratate,nu atrage de drept dizolvarea,asociatii putand lua hotararea de a-l completa,situatie in care societatea va putea sa-si continue activitatea. -in cazul specific al societatilor pe actiuni dizolvarea va putea interveni daca numarul actionarilor s-a redus sub cinci si au trecut mai mult de 6 luni de la aceasta data. Cazurile de dizolvare a societatilor in nume colectiv,cu raspundere limitata si in comandita simpla si pe actiuni: Potrivit art.170 dizolvarea acestor societati poate interveni datorita falimentului,incapacitatii,excluderii sau retragerii asociatului. Potrivit societatilor in comandita simpla dizolvarea poate interveni daca a ramas un singur comanditat si,nu a fost inscrisa clauza continuarii de catre mostenitori,precum si datorita inca. pacitatii,excluderii sau retragerii singurului comanditat. n societile n nume colectiv, dac un asociat decedeaz i dac nu exist convenie contrar, societatea trebuie s plteasc partea ce se cuvine motenitorilor, dup ultimul bilan contabil aprobat, n termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, dac asociaii rmai nu prefer s continue societatea cu motenitorii care consimt la aceasta. Motenitorii rmn rspunztori, potrivit art. 224, pn la publicarea schimbrilor intervenite. n societile n nume colectiv, n comandit simpl i n cele cu rspundere limitat, asociaii pot hotr, o dat cu dizolvarea, cu cvorumul i majoritatea prevzute pentru modificarea actului constitutiv, i modul de lichidare a societii, atunci cnd sunt de acord cu privire la repartizarea i lichidarea patrimoniului societii i cnd asigur
6

stingerea pasivului sau regularizarea lui n acord cu creditorii. Prin votul unanim al asociailor se poate hotr i asupra modului n care activele rmase dup plata creditorilor vor fi mprite ntre asociai. n lipsa acordului unanim privind mprirea bunurilor, va fi urmat procedura lichidrii prevzut de prezenta lege. Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rmase dup plata creditorilor are loc la data radierii societii din registrul comerului. Registrul va elibera fiecrui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, n baza cruia asociatul poate proceda la nscrierea bunurilor imobile n cartea funciar.

Cazurile de dizolvare a societatii prin hotrre a asociailor n caz de dizolvare a societii prin hotrre a asociailor, acetia vor putea reveni, cu majoritatea cerut pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotrrii luate, att timp ct nu s-a fcut nici o repartiie din activ. Noua hotrre se menioneaz n registrul comerului, dup care oficiul registrului comerului o va trimite Monitorului Oficial al Romniei, spre publicare n Partea a IV-a, pe cheltuiala societii. Creditorii i orice parte interesat pot face opoziie la tribunal mpotriva hotrrii, n condiiile art. 62. Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului trebuie inscrisa si publicata in Monitorul Oficial,conform art.173 pentru a putea fi opozabila tertilor.Acestia au insa dreptul de a se opune pe cale judiciara,opozitia tertilor atragand suspendarea masurii. Din momentul dizolvrii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot ntreprinde noi operaiuni. n caz contrar, acetia sunt personal i solidar rspunztori pentru aciunile ntreprinse

Consecintele juridice ale dizolvarii Masura dizolvarii societatii,indiferent ca a intervenit prin hotarare judecatoreasca sau prin hotararea adunarii generale(sau a asociatilor) reprezinta o prima etapa in procesul activitatii sale.Ca persoana juridica societatea continua sa existe avand insa cu totul alte atributii.Aceste atributii sunt exercitate de administratori sau de lichidatorii desemnati in acest scop.Toata activitatea pe care o vor desfasura lichidatorii este destinata transformarii patrimoniului societatii in numerar pentru plata datoriilor si impartirea activului intre asociatii.Perioada care incepe odata cu dizolvarea societatii si se intinde pana la impartirea activului intre asociati este denumita perioada lichidarii,astfel ca singurele operatii permise sunt cele specifice scopului
7

urmarit,societatea nemaiputand exercita in mod legal niciun act de activitate comerciala. 3)Operatiunile care se efectueaza cu ocazia dizolvarii unei societati comerciale 1. Inventarierea si evaluarea a tuturor elementelor de Activ si Pasiv (a elementelor pozitiei financiare, respectiv active, datorii si capitaluri). Cu ocazia acestei operatiuni se stabileste existentul faptic, iar prin evaluare se determina noile valori actualizate din momentul invenatrierii; 2. Intocmirea situatiilor financiare de catre societatea comerciala care este supusa dizolvarii sau lichidarii in conformitate cu prevederile legale privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare; 3. Stabilirea de catre AGA sau de catre asociati a operatiilor care urmeaza sa fie efectuate sau realizate de catre lichidator; 4.Valorificare tuturor elementelor de activ; 5. Achitarea datoriilor societatii intr-o ordine impusa de catre legislatie sau in conformitate cu prevederile unor sentinte si acte judecatoresti; 6. Stabilirea rezultatului lichidarii (toate operatiile lichidarii sunt supuse fiscalitatii); 7. Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a altor obligatii rezultate fie din lichidarea propriu-zisa, fie din partaj; 8. Intocmirea bilantului dupa efectuarea tuturor operatiunilor de lichidare propriu-zisa (poarta denumirea de bilant de partaj); 9. Efectuarea partajului capitalului propriu (activ net rezultat din lichidare intre actionari). 4)Consecintele juridice ale dizolvarii Masura dizolvarii societatii,indiferent ca a intervenit prin hotarare judecatoreasca sau prin hotararea adunarii generale(sau a asociatilor) reprezinta o prima etapa in procesul activitatii sale.Ca persoana juridica societatea continua sa existe avand insa cu totul alte atributii.Aceste atributii sunt exercitate de administratori sau de lichidatorii desemnati in acest scop.Toata activitatea pe care o vor desfasura lichidatorii este destinata transformarii patrimoniului societatii in numerar pentru plata datoriilor si impartirea activului intre asociatii.Perioada care incepe odata cu dizolvarea societatii si se intinde pana la impartirea activului intre asociati este denumita perioada lichidarii,astfel ca singurele operatii permise sunt cele specifice scopului urmarit,societatea nemaiputand exercita in mod legal niciun act de activitate comerciala.

III. Fuziunea si divizarea societatii

8

Cand afacerea trece intr-o noua etapa de dezvoltare, cand piata evolueaza sau mediul economic se schimba, firmele pot fi nevoite sa se divizeze sau sa fuzioneze cu alte companii. Firmele aflate in crestere sunt reorganizate iar cele care se afla in declin isi inchid liniile de business neprofitabile sau sunt vandute. 1)Definitie:Fuziunea este operatia prin care patrimoniul unei societati este transmis altei societati deja existente sau unei noi societati care se constituie. Din punct de vedere juridic, operatiunea de fuziune este reglementata prin Legea nr. 31/1990, republicata (art. 233-244). 2)Clasificare: Fuziunea se realizeaza fie prin absorbirea unei societati de catre o alta societate, fie prin contopirea a doua sau mai multe societati. (art.233 din Legea 31/1990, republicata ). A. Fuziunea prin absorbtie are loc atunci cand o societate este de acord sa transfere patrimoniul altei societati. Transferarea patrimoniului se poate face in totalitate sau partial. Societatea care absoarbe dobandeste atat drepturile cat si obligatiile celei absorbite. B. Fuziunea prin contopire se realizeaza atunci cand doua sau mai multe societati, prin transferarea patrimoniului, alcatuiesc o noua sociatate. In acest caz drepturile si obligatiile vechilor societati se transfera celei nou infiintate.

A.Operaiunile care se efectueaz cu ocazia fuziunii prin absorbie : 1. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv ale societilor comerciale care fuzioneaz, nregistrarea rezultatelor inventarierii i ale evalurii. 2.ntocmirea situaiilor financiare de ctre societile comerciale care urmeaz s fuzioneze 3.Determinarea capitalului propriu* (activului net) pe baza bilanului de fuziune. 4. Determinarea raportului de schimb al aciunilor i al prilor sociale, pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite n cadrul acestei operaiuni se efectueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau a prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la numrul de aciuni sau de pri sociale emise;
9

b) stabilirea raportului de schimb al aciunilor i al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori prii sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii absorbante; c) determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale ce trebuie emise de societatea comercial care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societilor comerciale absorbite la valoarea contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea numrului de aciuni ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; d) determinarea majorrii capitalului social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea numrului de aciuni care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; e) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. B. Operaiunile care se efectueaz cu ocazia fuziunii prin contopire: 1.inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv, ntocmirea situaiilor financiare de fuziune i determinarea capitalului propriu (activului net); 2.constituirea noii societi comerciale pe baza capitalului propriu (activului net) a societilor comerciale care fuzioneaz i determinarea numrului de aciuni prin raportarea capitalului propriu (activului net) la valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale; 3.reflectarea n contabilitatea societii comerciale nou nfiinate a capitalurilor aportate, a drepturilor i obligaiilor societilor comerciale care i nceteaz existena. 3)Conditii in care are loc fuziunea: - in cazul constituirii uneia sau mai multe societati noi, la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele; - in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. Documentul de baza in care sunt evidentiate principalele operatii financiare si contabile angajate intre societatile care fuzioneaza este proiectul de fuziune, care constituie totodata documentul justificativ pentru contabilizarea operatiei in societatea absorbanta sau in noua societate. Proiectul de fuziune cuprinde un numar de indicatii destinate sa evidentieze realitatea operatiei in plan economic si juridic si sa permita traducerea contabila in societatile care se reunesc. Aceste indicatii cuprind: - forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune; - fundamentarea si conditiile fuziunii;
10

- stabilirea si evaluarea activului si pasivului care se transmit societatilor benefizire; - modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la care acestea dau dreptul la dividende; - raportul de schimb al actiunilor sau partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; - cu antumul primei de fuziune; - drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje; - data bilantului contabil de fuziune care va fi aceeasi pentru toate societatile;

Atat dizlovarea cat si fuziunea sunt evenimente in viata societatilor comerciale care atrag o modificare a actului constitutive si a statutului.Spre deosebire de dizolvare care este actul premergator al incetarii personalitatii juridice si a calitatii de subiect de drept,fuziunea sub ambele sale forme,nu este decat o modalitate de reorganizare a personelor juridice. 4)Cauze Printre cauzele care determina doua sau mai multe societati comerciale sa fuzioneze sunt formarea unei societati noi cu capital mai important,sau suprimarea concurentei intre acele societati care au acelasi obiect. Operatiunea fuziunii poate interveni in doua moduri diferite,respectiv prin constituirea unei noi societati sau incorporarea la una sau din societatile existente. Constituirea unei societati noi se realizeaza prin pierderea identitatii si personalitatii juridice a asociatilor care fuzioneaza.In termini plastici se poate spune ca in acest caz toate societatilemor pentru a se naste una noua. In cazul fuziunii prin incorporare una din societati isi continua existenta incorporand pe celelalte societati care dispar.

Indiferent de forma in care opereaza fuziunea,aceasta nu poate interveni decat dupa ce a fost luata hotararea fiecarei societati in parte. Pentru a nu prejudicia drepturile tertilor sau ale creditorilor va trebui incheiat si publicat bilantul fiecarei societati.De altfel pentru a garanta drepturile tertilor si a creditorilor fuziunea nu va deveni operanta decat dupa 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial,perioada in care creditorii societatii vor putea face opozitie,ceea ce suspenda executarea fuziunii pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Astfel,fuziunea se decide de catre asociati in adunarea generala.Pentru societatile de persoane in care domina increderea reciproca este necesara
11

unanimitatea voturilor asociatilor.In ce priveste societatile de capital va fi necesar votul majoritatii asociatilor.

5)Efectele fuziunii 1. Transmiterea universala a patrimoniului a) Activul transmis- prin fuziune se transmit, in principiu, toate drepturile care au apartinut societatii absorbite sau societatilor care se unesc. -dreptul de a actiona in justitie apartine societatii absorbante sau societatii noi create -societatea absorbanta poate formula actiune in justitie pentru repararea prejudiciului cauzat de administratotrii societatii absorbite -societatea absorbanta poate sa continue executarea silita de societatesa absorbita, fara sa obtina un nou titlu executoriu b) Drepturile de proprietate industriala- drepturile asupra marcilor de fabrica si a celor de comert se transmit societatii absorbante, cu exceptia cazului cand o terta persoana intenteaza actiune in constatarea nulitatii absolute a fuziunii. c) Pasivul transmis Se transmit societatii absorbante: -datoriile nescadente ale societatii absorbite -obligatia de garantie pentru viciile lucrului care apartinea societatii absorbite, in cazul unui contract de vanzare-cumparare -datoriile care izvorasc dintr-un fapt al societatii absorbite, chiar daca au caracter personal -obligatia de nonconcurenta asumata de societatea absorbita d)transmiterea contractelor Fuziunea prin absorbie are ca efect subrogaia legal a societii absorbante, n drepturile societii absorbite, fr nici o alt formalitate, cu excepia celei de publicitate prevzut n legislaia societilor comerciale. n aceste condiii, societatea absorbant preia i contractele societilor absorbite. Instanta de judecata poate sa limiteze la o anumita suma raspunderea societatii absorbante pentru datoriile societatii absorbite.

12

6)Avantajele fuziunii Fuziunea aduce beneficii legate de consolidarea pe piata a companiei, obtinerea unei cote mai mari de piata locala sau chiar extinderea in alte regiuni geografice. Un alt avantaj al fuziunii este legat de salvarea afacerii si a personalului in conditiile competitiei din piata si a efectelor acesteia asupra firmei. Integrarea pe verticala a afacerii este un alt beneficiu al fuziunii, pentru ca scurteaza lantul dintre productie si distributie. De exemplu, un producator de mobila poate achizitiona un furnizor de lemn pentru a elimina problema achizitiei materiei prime. Pentru ca vor fi reduse anumite costuri, va creste si profitul firmei. Un alt avantaj al fuziunii este diversificarea portofoliului de produse prin lansarea propriei game sau cumpararea unui jucator care ofera deja acel produs. Fuziunea ofera si un avantaj si in ceea ce priveste fiscalitatea( gruparea a doua sau a mai multor institutii poate aduce avantaje fiscale, achizitia unei companii fiind considerata o investitie).

7)Dezavantajele fuziunii Unul dintre dezavantajele fuziunii este pastrarea echipei manageriale si a fiecarui departament in parte (vanzari, productie, marketing etc). De cele mai multe ori, contractele de fuziune/achizitie se construiesc in timp indelungat si presupun conlucrarea unor solide echipe de consultanti, juristi, strategi. Un alt dezavantaj al fuziunii este riscul de a nu obtine rezultatele dorite. De multe ori, noua companie se naste sub presiunea obligativitatii succesului imediat, iar aceasta presiune se transfera direct catre angajati

8)Avantajele divizarii Un avantaj al divizarii este faptul ca sunt eliminate anumite produse sau servicii pe care le ofera compania, iar aceasta se poate concentra doar pe cateva activitati principale de business.
13

De asemenea, externalizarea functiilor suport (contabilitate, IT, administrare imobile etc) reduce costurile legate de personalul specializat care se ocupa de ele. Alt avantaj al divizarii este iesirea de pe o piata regionala si indreptarea resurselor spre alte directii mai profitabile. Si divizarea unei companii are beneficii fiscale. Un exemplu este cel al firmelor cu sediul central intr-o tara cu un regim fiscal mai putin strict, dar care au activitate in diverse alte zone din lume.

9)Dezavantajele divizarii: In cazul divizarii, una dintre probleme este legata de transferul de bani de la o companie la alta, care se face mai dificil si pe alte baze decat anterior. Un impediment de care firmele se lovesc atat in cazul unei fuziuni, cat si in cel al unei divizari, este faptul ca accesul la credite bancare si la licitatii al noilor entitati se face mai greu, deoarece nu exista un istoric comun si o cifra de afaceri cumulata. Cand se incheie procedura de fuziune sau divizare Data fuziunii are doua aspecte. Primul este momentul la care sunt considerate teoretic societatile ca fiind fuzionate sau divizate. Acest moment este legat de data bilanturilor de fuziune sau divizare. Al doilea moment in fuziune sau divizare este cel in care se inregistreaza din punct de vedere juridic si contabil efectele acestei procedurii. Fuziunea este considerata realizata de-abia dupa aprobarea acesteia de catre actionari sau asociati, dupa ce, in prealabil, creditorii societatii au avut termen de o luna pentru a-si exprima opozitia. Fuziunea sau divizarea va produce efecte in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in Registrul Comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele, iar in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) care a aprobat operatiunea. Exceptie de la aceste variante fac situatiile cand partile stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data.

De cat timp este nevoie pentru o fuziune/divizare In principiu, fuziunea sau divizarea poate dura intre trei si patru luni. In practica, o divizare dureaza intre sase luni si un an, inclusiv perioada de analiza si evaluare a impactului deciziei, pregatirea si transformarea companiei. Pentru o fuziune poate fi nevoie de sase luni pana la doi ani, inclusiv negocierile.
14

Cauzele intarzierilor sunt termenele de convocare a AGA, luarea hotararilor si efectuarea formalitatilor intr-o tara straina, daca firma are un asociat persoana fizica sau firma straina. Alte cauze sunt legate de procedura efectuata la Registrul Comertului, care poate fi amanata, daca exista nereguli si proiectul de fuziune sau divizare va fi refacut. Intarzieri pot sa apara si din cauza indeciziei actionarilor de a aproba forma finala a proiectului, din cauza opozitiei din partea creditorilor, a dificultatii in evaluarea companiei sau de perioada de vacanta de vara a judecatorilor.

IV. Lichidarea societatii

1).Definitie Prin lichidare trebuie inteleasa nu numai incetarea functionarii ca persoana juridica a societatilor comerciale dar,din punct de vedere strict juridic,ca un complex de operatii financiare,economice,administrative si juridice al carui scop este realizarea activului social,achitarea pasivului si distribuirea a ceea ce a mai ramas in afara beneficiilor. Lichidarea se face in primul rand in interesul asociatilor dar si in interesul creditorilor.Pentru acest ratiuni societatea intrata in stare de lichidare trebuie sa aiba personalitate juridica si sa ramana un subiect de drept distinct de subiectii de drept,persoane fizice sau juridice , care au constiuit-o. Operatiile de lichidare se efectueaza de administratorii societatii pana la numirea lichidatorilor,dupa care orice activitate a acestora inceteaza.Lichidatorii pot fi numiti prin hotarare judecatoreasca sau prin actul de modificare a societatii.Dupa intrarea lor in functie vor trebui sa incheie un bilant din care sa rezulte situatia economica si financiara a societatii. 2).Drepturi si obligatii ale lichidatorilor Potrivit art .173 din lege se recunosc lichidatorilor anumite drepturi utile pentru realizarea sarcinilor ce le revin. Astfel lichidatorii: a)pot fi subiecti de drept procesual activ si pasiv b)pot sa aduca la indeplinire toate operatiile de comert necesare lichidarii
15

c)pot sa faca acte de dispozitie scotand la licitatie publica atat bunurile mobile cat si imobile ale societatii d)pot face tranzactii,sa lichideze si sa incaseze creantele societatii e)sa contracteze imprumuturi neipotecare sau sa faca operatii cambiale. Sunt interzise lichidatorilor : a)ipotecarea bunurilor societatii aflate in lichidare b)nu pot plati asociatilor nicio suma in contul partilor sociale care s-ar cuveni acestora Lichidatorii, potrivit art 249 din legea nr 31/1990 vor putea : - sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii; - sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare; - sa vanda , prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vanzarea bunurilor nu se poate face in bloc; - sa faca tranzactii; - sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de faliment al debitorilor, dand chitanta; - sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare sis a indeplineasca orice alte acte necesare. In cazul in care in actul constitutiv nu este specificat lichidatorii nu pot constitui ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor. Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii. Lichidatorii care au achitat datoriile societatii comerciale cu proprii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti.

3).Numirea lichidatorilor
16

Pentru societatile de persoane, inclusiv societatea cu rapsundere limitata ,este prevazut in art.185 ca numirea lichidatorilor sa fie facuta de toti asociatii ,daca nu se prevede altfel in contractul de societate.Pentru cazul in care nu va fi intrunita unanimitatea voturilor,numirea va fi facuta de instanta judecatoreasca la cererea oricarui administrator al societatii. Pentru societatile de capital,conform art.187,numirea lichidatorilor se face de adunarea generala.Aceasta hotaraste cu majoritatea necesara pentru modificarea statutului.Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pe o perioada anterioara , incepand cu ultimul bilant. In ce priveste durata operatiilor de lichidare ,daca aceasta se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar,lichidatorii vor fi obligati sa intocmeasca un bilant anual. Bilantul,insotit de raportul cenzorilor,se va depune la registrul comertului si va fi publicat in Monitorul Oficial. In situatia lichidarii societatii comerciale,actionarii au dreptul de a primi contravaloarea actiunilor ,pe care le detin ,cu indeplinirea anumitor conditii.In domeniul societatilor de capitaluri,actionarii au dreptul de a participa la desemnarea lichidatorilor prin exercitarea dreptului de vot in adunarea generala , daca lichidarea este voluntara. In conformitate cu art.286,dupa terminarea procedurii de lichidare,lichidatorii vor intocmi o situatie financiara finala,aratand contravaloarea ce revine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii.Pe de alta parte,in art.256 se reglementeaza ca Lichidatorii nu pot plati asociatilor nicio suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare,inaintea achitarii creditorilor societatii.In privinta lichidarii societatii comerciale , dreptul actionarilor implica atat dreptul la rambursarea valorii aportului, cat si dreptul la cota parte ce revine actionarilor din beneficiilor nete. Daca nu se numeste niciun lichidator,intervine direct radierea societatii comerciale din registrul comertului,iar actionarii societatii au dreptul la impartirea bunurilor aflate in patrimoniul societatii in termenul de prescriptie de 6 luni de la data comunicarii incheierii de radiere la sediul societatii.

4).Procedura lichidarii societatilor comerciale Elementele care definesc si care caracterizeaza procesul de incetare a existentei societatii comerciale decurg din legea romana asupra notiunii , rolului si functiilor societatiii comerciale.
17

Disparitia societatilor comerciale este guvernata de principii si norme aflate intrun raport de cauzalitate cu cele care se aplica organizarii si functionarii acestor unitati. Este important sa se confere prioritate principiului salvgardarii societatii, atunci cand interesele tertilor nu sunt prejudiciate. Din perspectiva noilor reglementari, s-au detaliat si particularitatile procedurii colective concursuale in raport de procedura lichidarii , astfel cum este detailata in dreptul comun. Elementele de noutate, introduse de Legea 31/1990 au fost analizate comparativ cu vechea reglementare dar trebuie apreciate oportunitatea si eficienta textelor legale in vigoare. In ceea ce priveste faza a doua a incetarii existentei societatilor comerciale, faza lichidarii, trebuie sa se aiba in vedere statutul practicienilor in reorganizare si lichidare, astfel cum a fost definit prin Legea nr 85/2006. In paralel trebuie evidentiate si elemente care contureaza acest statut si din perspectiva O.U.G. nr 86/2006. Aporturile asociatilor , intentia acestora de a exercita in comun o activitate comerciala si impartirea profitului sunt elemente esentiale pentru existeta societatii si se reflecta mai precis pe parcursul etapelor de incetare a existentei societatii comerciale. Lichidarea este o procedura care poate fi declansata numai la cererea asociatilor, ceea ce ar permite si interpretarea potrivit careia , in tot acest interval de timp asociatii ar putea inlatura motivele care determina initierea acestei proceduri. Reglementarea Legii 31/1990 referitoare la modul in care se realizeaza a doua faza a incetarii existentei societatii comerciale lichidarea- contine principii , dispozitii generale, comune tuturor formelor de societate comerciala, cat si dispozitii specifice pentru societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni , dar si pentru celelelate categorii de societati. Indiferent de forma juridica a societatii comerciale, ansamblul de operatiuni efectuate in etapa lichidarii au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale sunt aplicabile tuturor societatilor comerciale. Personalitatea juridica a societatii comerciale subzista pentru nevoile lichidarii, in cazul tuturor societatilor comerciale, lichidarea unei societati comerciale se face in interesul asociatilor si reprezinta o etapa obligatorie, nu facultativa.

18

Potrivit art 246 din Legea nr 31/1990 pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii anumite reguli si anume : pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu anumite exceptii; actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depuse , prin grija lichidatorilor , la Oficiul Registrul Cometului si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei;

Dupa indeplinirea acestor formalitati, lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie. Societatilor comerciale in lichidare li se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Cele mai importante modificari produse de trecerea de la faza de lichidare a societatii comerciale, indifferent de forma sa juridica , sunt modificarea obiectului si conceptul societatii, inlocuirea administratorilor cu lichidatarii societatii si predarea gestiunii de catre administratori lichidatorilor. Interventia instantei in faza lichidarii are un character exceptional; ea priveste numirea lichidatorilor, in cazurile in care acestia nu au fost numiti de asociati, in conditiile legii si solutionarea opozitiilor privind situatia financiara de lichidare si proiectul de repartizare. Lichidatorii conform art 247 din Legea 31/1990 vor putea fi persone fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati in conditiile prevazute de lege.Ei au aceeasi raspundere ca administratorii. Lichidatorii trebuie, imediat dupa preluarea functiei, impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii respective si sa le semneze. Ei sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li sau incredintat de catre administratori, precum si actele societatii. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. Mandatul lichidatorilor, ca si cel al administratorilor, are un continut contractual si legal, iar raspunderea lichidatorilor este aceeasi cu raspunderea administratorilor societatii.
19

Referitor la lichidarea activului si pasivului unei societati comerciale, legea reglementeaza atat operatiunile care dau continut acestei etape, cat si actiunile in justitie pe care le pot promova lichidatorii impotriva asociatilor sau pe care le pot intenta creditorii impotriva lichidatorilor sau in subsidiar, impotriva asociatilor. Drepturile asociatilor, cele care le sunt cuvenite, din lichiarea societatii comerciale, constau in valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii, precum si in partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nedistribuite.Aceste drepturi nu pot fi insa valorificate decat dupa achitarea datoriiilor fata de creditorii societatii si numai daca a ramas un sold activ. Lichidatorii organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii comerciale, avand un rol hotarator in administrarea societatii aflate in lichidare. Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Procedura de radiere a societatilor comerciale din registrul comertului a format obiectul a mai multor analize, pornind de la elementele care ii definesc continutul si finalitatea , precum si de la controversele existente in doctrina, dar si in practica de specialitate. Exita deosebiri intre cadrul procedurii lichidarii societatilor comerciale deosebiri nuantate in Legea 85/2006 si in Legea 31/1990. Indiferent de forma juridica a societatii , nota dominanta a procedurii lichidarii , cum este pervazuta in Legea 31/1990 o reprezinta aceea ca se efectueaza in principal, in interesul asociatilor, lucru deosebit fata de o alta procedura: aceea a falimentului. In cazul procedurii lichidarii prevazute de Legea 31/1990, un efect al dizolvarii unei societati comerciale este acela ca activitatea acesteia va fi subordonata exigentelor lichidarii, iar personalitatea juridica de care beneficiaza societatea subzista pentru nevoile lichidarii. La lichidarea societatii comerciale, cum este reglementata de Legea 31/1990, creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile ce decurg din creantele ajunse la termen, dupa cum lichidatorii pot exercita actiuni in interesul lichidarii, fara ca declansarea lichidarii sa conduca in mod automat la suspendarea actiunilor judiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului au a bunurilor sale. Titlul VII al Legii 31/1990 ce se refera la lichidarea societatilor comerciale nu contine o prevedere legala care sa prevada suspendarea curgerii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor pentru creantele nascute anterior declansarii procedurii lichidarii, impotriva societatii aflate in lichidare.

20

In procedura lichidarii reglementata de Legea 31/1990, legiuitorul nu a instituit ca o consecinta a declansarii procedurii lichidarii, suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale. Procedura lichidarii prevede obligativitatea vanzarii prin licitatie publica de catre lichidatori atat a imobilelor cat si a averii mobiliare a societatii. Scopul lichidarii il reprezinta repartizarea patrimoniului social in principal in interesul asociatilor. Legea 31/1990 contureaza actualitatea sistemului de drept romanesc si confera legitimitate apartenentei sale la sistemul de drept unitar European.

V.Reorganizarea activitatii unei societati comerciale

Scopul procedurii de reorganizare este de a institui o procedura de plata a pasivului debitorului, in incetare de plati, prin reorganizarea intreprinderii si a activitatii acesteia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului. Ea este de competenta tribunalului in jurisdictia in care se afla sediul debitorului, organele care o aplica fiind: instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor si comitetul creditorilor. Procedura demareaza cu cererea introdusa la tribunal de catre debitori sau creditori, ori de camera de comert si industrie teritoriala. Este interzis administratorilor societatii comerciale sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul acestei proceduri. Orice constituire de garantii reale sau personale, in afara celor prevazute de lege, efectuate dupa aceasta data sunt nule. Reorganizarea activitatii debitorului sau lichidarea unor pasive ale debitorului societatii comerciale va fi realizata conform unui plan . Debitorul va fi obligat sa indeplineasca fara intarziere schimbarile prevazute in plan, reorganizarea va fi condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului . Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata, prin vanzare, de catre lichidator, sub controlul judecatorului-sindic. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr.52/1994 privind valorile imobiliare si bursele de valori. Creantele vor fi platite, atat in cazul lichidarii unor bunuri din averea debitorului, cat si in cazul falimentului, in ordinea prevazuta de Legea 64/1995.
21

Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatoruli, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Procedura de lichidare judiciara va fi inchisa prin aprobarea de catre judecatorul-sindic aproba raportul final, facut de lichidator, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi distribuite Transferarea patrimoniului se poate face in totalitate sau partial . Societatea care absoarbe dobandeste atat drepturile cat si obligatiile celei absorbite.

VI.Bibliografie:

22

1. Nicoleta Rodica Dominte, Organizarea si functionarea societatilor comerciale, Editura C.H. Beck 2. Dr. Raul Petrescu, Drept Comercial, Editura Romfel 3. Fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea socitatilor comerciale. Retragerea si excluderea asociatiolor. Implicatiile fiscale ale operatiilor - Culegere de Acte Normative 4. Ioan Schiau, Curs de drept comercial, Editura Rosetti, 2004.

23