P. 1
32936521 Moneda Si Credit Grile

32936521 Moneda Si Credit Grile

|Views: 0|Likes:
Published by Ciobanu Marian

More info:

Published by: Ciobanu Marian on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2014

pdf

text

original

MONEDA SI CREDIT –modele de teste grilǎ

1. Ca etalon al valorii, moneda face posibilǎ: a) Compararea preţurilor mǎrfurilor şi serviciilor celor mai diferite; b) Stabilirea raporturilor de echivalenţǎ între mǎrfuri şi servicii; c) Reglarea imediatǎ a obligaţiilor pecuniare între parteneri; 2. Ca instrument de platǎ, moneda nu reprezintǎ: a) Mijloc de reglare imediatǎ a obligaţiilor pecuniare dintre parteneri; b) Rezervǎ de valoar “lichidǎ”; c) Etalon al valorii; 3. Banii au apǎrut: a) Aproximativ în acelaşi timp cu scrisul; b) În epoca fierului; c) În epoca pietrei; 4. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii: a) Au dat posibilitatea schimbului lesnicios; b) Au defavorizat inegalitatea de avere; c) Au defavorizat starea de îndatorare; d) Au impulsionat producţia; 5. Moneda fiduciarǎ şi banii de cont au luat naştere: a) Odatǎ cu apariţia unor reţele de bǎnci comerciale; b) Datoritǎ predominǎrii economiei naturale; c) În Lidia; 6. Legǎtura dintre monedǎ şi credit poate fi urmǎritǎ: a) În vânzarea mǎrfurilor cu plata amânatǎ; b) În acordarea de împrumuturi prin cont curent; c) Pe linia creditului public, ceea ce conferǎ banilor un pronunţat caracter financiar; 7. Moneda reprezintǎ un activ financiar specific, care: a) Exprimǎ lichiditate perfectǎ; b) Nu asigurǎ un venit, un randament; c) Exprimǎ o lichiditate atenuatǎ; 8. Construirea depozitelor la termen pe seama disponibilitǎţilor monetare: a) Asigurǎ anumite venituri deponenţilor sub formǎ de dobândǎ; b) Atenueazǎ lichiditatea activelor financiare; 9. Dezetatizarea vizeazǎ: a) Transferul de prerogative în favoarea unei comunitǎţi internaţionale; b) Tranziţia de la economia condusǎ administrativ, pe bazǎ de plan central, unde moneda este controlatǎ de stat, pânǎ la extrem, la economia de piaţǎ; 10. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta: a) Preţurile; b) Proporţiile în economie; c) Destinaţia investiţiilor; d) Volumul creditelor; 11. Mecanismele fundamentale contemporane de reglare a vieţii economice: a) Mecanismul reglǎrii economice prin plan central; b) Dereglementarea; c) Mecanismul reglǎrii prin piaţǎ;

1

12. Formele “etatizǎrii” monedei în economia socialistǎ sunt: a) Înlocuirea mecanismului de stabilire a preţului în procesul confruntǎrii cererii cu oferta; b) Eliminarea creditului comercial; c) Subordonarea activitǎţii sectorului bancar faţǎ de plan; d) Introducerea convertibilitǎţii; 13. Formele dezetatizǎrii monedei în economia de piaţǎ sunt: a) Stabilirea relaţiilor de concurenţǎ între întreprinderi; b) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin eficienţǎ; c) Funcţionarea bursei de valori; d) Suprimarea convertibilitǎţii; 14. Neconvertibilitatea monedei a avut ca rezultat: a) Înlesnirea protecţionismului; b) Favorizarea circulaţiei bunurilor şi persoanelor; c) A îngreunat accesul la realizǎrile tehnico-ştiinţifice ale comunitǎţii internaţionale; 15. In procesul tranziţiei la economia de piaţǎ, acţiunea statului asupra activitǎţii întreprinzǎtorilor devine, în mod necesar: a) Indirectǎ, prin impozite, taxe vamale, prime la export, etc; b) Directǎ, prin prevederile înscrise în planul obligatoriu realizat la nivel central; 16. Prin structurarea aparatului bancar, în condiţiile dezetatizǎrii monedei, presupune; a) Lichidarea monopolului statului asupra bǎncilor; b) Reaşezarea raporturilor între banca de emisiune şi celelalte bǎnci; c) Acordarea nemijlocitǎde credit de cǎtre banca de emisiune; d) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin eficienţǎ; 17. Principalele ipostaze ale relaţiilor bǎneşti şi de credit sunt: a) Legitǎţile ce le guverneazǎ; b) Reglementǎri juridice, uzanţele, practica monetarǎ şi de credit din diverse ţǎri ca şi pe plan internaţional; c) Rolul monedei, al bǎncilor, creditului în viaţa ecomonicǎ şi socialǎ; 18. Disciplina “Monedǎ şi credit” studiazǎ: a) Natura banilor ce mijlocesc schimbul; b) Condiţiile şi limitele emisiunii monedei; c) Mecanismele de reglare a masei monetare în circulaţie; d) Ansamblul relaţiilor de schimb şi repartiţie; 19. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta: a) Destinaţia investiţiilor; b) Volumul creditelor; c) Nivelul dobânzii; d) Cursul de schimb; 20. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii: a) Au defavorizat starea de îndatorare; b) Au impulsionat producţia; c) Au favorizat primele forme ale creditului; d) Au schimbat relaţiile din operaţiunile de schimb;

2

21. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat în principal prin urmǎtoarele trǎsǎturi: a) Fǎrâmiţare; b) Centralizarea baterii monedei; c) Deteriorare; d) Lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţǎri; 22. Deteriorarea monedei s-a datorat: a) reducerii conţinutului de metal de cǎtre conducǎtorii statului; b) tehnicii de confecţionare a monedelor, care, pânǎ în sec. XVII, a fost cae a cleştelui şi ciocanului; c) uzǎrii şi falsificǎrii; d) creşterii cursului dolarului; 23. In bimetalism, în ceea ce priveşte modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele douǎ metale, aur şi argint, distingem urmǎtoarele variante: a) a monedei paralele; b) a monedei etalon; c) a monedei billon; d) a monedei duble; 24. In varianta monedei duble, raportul de valoare între cele douǎ metale monetare era: a) Fixat de stat; b) Liber; c) Stabilit prin lege; d) Stabilit pe piaţǎ; 25. In condiţiile în care, prin lege se stabilea raportul Au- Ag la 1: 15,5, iar piaţa, ca urmare a ieftinirii argintului, determinǎ un raport de 1: 16,5 : a) Funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur; b) Aurul era supraevaluat juridic; c) Aurul era moneda bunǎ; d) Argintul era subevaluat juridic; 26. Dintre ţǎrile care au adoptat bimetalismul în moneda paralelǎ distingem: a) Germania; b) SUA; c) România; d) Franţa; 27. In 1865, ţǎrile care au înfiinţat Uniunea Latinǎ au susţinut: a) Monometalismul aur; b) Bimetalismul; c) Monometalismul argint; 28. Elementele sistemului monetar clasic sunt: a) Metalul monetar; b) Unitatea monetarǎ; c) Baterea şi circulaţia monedei; d) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor; e) Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie; f) Convertibilitatea;

3

In 1971. b) S-arealizat trecerea de la cursurile fixe la cele flotante. Bancnotele sunt cambii ale bǎncilor de emisiune şi au urmǎtoarele atribute în condiţiile emisiunii pe linie de credit: a) Circulǎ în întreaga ţarǎ. Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie este legatǎ de: a) Uzura monedelor din metal preţios. b) Inadaptarea lor la cerinţele efectuǎrii unor plǎţi în sume variabile. d) Sunt convertibili î metal preţios. b) Libera tezaurizare. b) Sunt poliţe la vedere asupra oricǎrei bǎnci. b) Emisiunea de bani pentru necesitǎţile statului. În condiţiile contemporane. b) Pe linia convertibilitǎţii bancnotelor în metal preţios. monedǎ fiduciarǎ. Monedele de billon se caracterizau prin acea cǎ: a) Fǎceau obiectul baterii libere. b) Cantitetea de metal preţios aferentǎ etalonului. d) Sunt numite bani reprezentativi. în funcţie de definiţia oficialǎ în aur a etalonului. 33. Banii de hârtie se caracterizeazǎ prin faptul cǎ: a) Au un curs forţat. impozitelor şi a cumpǎrǎrii mǎrfurilor din comerţul cu amǎnuntul. b) Au valoare proprie. c) Necesitatea reintroducerii etalonului aur-monedǎ. d) Imposibilitatea plǎţii salariilor. 4 . 37. c) Pierderile de metal preţios prin uzurǎ în timpul circulaţiei. c) Satisfacerea nevoilor de bani a statului. c) Împrumutarea denumirii monedei dintr-o altǎ ţarǎ. 31. c) Pe linie bancarǎ. 34. b) Reprezentau o necesitate din raţiuni tehnice. d) Cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionatǎ cu ea. în solvabilitatea şi buna sa credinţǎ. atunci când în acoperirea creditelor nu se ţine seama în suficientǎ mǎsurǎ. 29. 35. 36. c) Sunt convertibile în metalul monetar. Adaptarea spontanǎ a cantitǎţii de bani în circulaţie la necesitǎţile economiei era asiguratǎ prin: a) Monetizarea liberǎ. c) S-a adoptat al doilea amendament al statutului FMI. prin care ţǎrile membre renunţau la a-şi defini monedele printr-o cantitete de metal preţios Denumirea unitǎţii monetare decurgea din: a) Metalul folosit pentru barerea monedei. dupǎ aproape trei decenii de aplicare a etalonului monetar aur-devize instituit la Bretton Woods: a) S-a sistat convertibilitatea în aur a dolarului american. emisiunea excesivǎ a banilor se face: a) Pentru acoperirea deficitelor bugetare. c) Erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ.30. 32. de volumul depunerilor şi ritmul creşterii producţiei. c) Sunt neconvertibili. Limitele utilizǎrii cambiilor ca bani pânǎ la scadenţǎ sunt: a) Lipsa de siguranţǎ a creditorului în debitor.

c) Obligaţia ţǎrilor membre de a folosi dolarul ca monedǎ unicǎ în tranzacţiile internaţionale. c) Deficitele bugetare nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 10 % faţǎ de PIB. b) Un curs faţǎ de DST. Cursul central în cadrul SME reprezintǎ: a) Un curs faţǎ de ECU. 41. banca centralǎ cumpǎra valutǎ de referinţǎ. c) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se deprecia şi tindea sǎ iasǎ din tunel prin partea inferioarǎ. b) Nu s-a renunţat la valorile paritare aur. a cantitǎţii corespunzǎtoare de aur. banca centralǎ vindea valutǎ. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt: a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 1. b) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se reprecia. 38. Procesul de dematerializare a monedei presupune: a) Dematerializarea aurului. c) baterea lor constituia monopol de stat. prin bani de cont. c) Un curs stabilit în funcţie de conţinutul aur al fiecǎrei monede. apǎrat cu stricteţe. d) Datoria publicǎ nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 60 % din PIB. 5 . c) Aurul era retras din circulaţie. 42. 46. b) Înlocuirea progresivǎ a senmelor monetare în circulaţie. Monedele de billon se caracterizau prin: a) erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ. devenind punct de referinţǎ în cadrul sistemului.5.5 %. c) O unitate de cont.39. c) Locul aurului era preluat de ECU. b) cantitatea acestor monede în circulaţie trebuia menţinutǎ la un nivel ridicat. Proiectul monedei unice europene : a) Suprimarea rolului tuturor bǎncilor centrale naţionale existente. ca urmare a ieftinirii argintului determina un raport de 1: 16. stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei fiecǎrie ţǎri. a numerarului. Banca Centralǎ Europeanǎ. b) Marja ratei dobânzii nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 2 %. 44. 40. prin lege se stabilea raportul Au-Ag la 1: 15. ECU reprezintǎ : a) Punct de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”: b) Punct de referinţǎ în cadrul Sistemului Monetar European. Sistemul Monetar Eurpean (SME) se caracterizeazǎ prin aceea cǎ: a) S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite. b) Bǎncile centrale ar urma sǎ fie înlocuite în funcţiile lor esenţiale printr-o bancǎ centralǎ unicǎ. b) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul argintului. 45.5 : a) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul aurului. d) Aurul era supraevaluat juridic. 43. În condiţiile în care. Metoda de stabilire a cursului valutar în sistemul “şarpelui monetar”: a) Era aceeaşi ca şi la cursurile fixe practicate în cadrul FMI. a cantitǎţii corespunzǎtoare de argint. iar piaţa. stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei fiecǎrie ţǎri membre.

primind suma de le cumpǎrǎtor. b) Cursul de schimb al monedelor trebuie sǎ înregistreze variaţii mai mari de 2. ci totala sa negare. 54. b) Sub raport valoric se produce o echivalare (regularizare) numai în final. c) Banii erau poliţe asupra bogǎţiei sociale. c) Poliţe asupra bogǎţiei sociale. 48. cǎ banii nu au pierdut orice legǎturǎ cu aurul. c) Banii de hârtie. Doctrina marxistǎ avea în vedere. La banii de hârtie: a) Vânzǎtorul de mǎrfuri. în final a aurului. 51. ECU reprezintǎ: a) O unitate de cont folositǎ de FMI.25 %. a unei mǎrfi. dupǎ ce vânzǎtorul de mǎrfuri foloseşte pentru cumpǎrǎri banii obţinuţi şi numai dacǎ preţurile mǎrfurilor nu au crescut între timp. d) O unitate de cont definitǎ pe baza coşului de valute ale ţǎrilor membre ale SME. b) Creditul comercial. poate folosi banii de hârtie pentru procurarea altor mǎrfuri. b) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este imediatǎ.5 %. Economişti precum J. b) Între monedele vechi şi cele noi existǎ şi elemente comune. 52. f) O mixturǎ între bancnote şi banii de hârtie. 6 . c) Banii sunt bani de hârtie puşi în circulaţie prin acordarea de credite statului de cǎtre institutul de emisiune. Anghel Ruginǎ. 50. ci bancnote convertibile. în acelaşi timp. banii treceau de la cumpǎrǎtor la vânzǎtor. 53. Moneda contemporanǎ dematerializatǎ reprezintǎ: a) Titluri de creanţǎ asupra statului. Roeff. urmǎtoarele forme: a) Banii care au decurs dintr-o selecţie în lumea mǎrfurilor. vânzarea mǎrfurilor cu plata ulterioarǎ. c) Punctul de referinţǎ în cadrul SME. La banii sub forma bancnotelor: a) Vânzǎtorul nu primeşte o valoare echivalentǎ cu cea a mǎrfurilor. susţin cǎ: a) Moneda modernǎ nu-i o simplǎ transformare a monedei materiale. b) Punctul de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”. c) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este imediatǎ. d) Bani marfǎ. în rolul de echivalent general.47. Dematerializarea monedei este interpretatǎ diferit. şi. c) Regularizarea raporturilor s-ar produce dacǎ vânzǎtorul ar da titlurile de creanţǎ la schimb contra aur. e) Poliţe asupra bǎncii centrale. prin acorderea de credite statului de cǎtre institutul de emisiune. La banii cu valoare intrinsecǎ: a) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este imediatǎ. c) PIB trebuie sǎ creascǎ annual cu cel puţin 3 %. b) Marfa trecea de la vânzǎtor la cumpǎrǎtor. potrivit cu suma înscrisǎ şi cu definiţia etalonului monetar. 49. drept cǎi de genezǎ a banilor. b) Titluri de creanţǎ asupra bogǎţiei sociale. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt: a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei trebuie sǎ depǎşeascǎ 1.

ca unitate monetarǎ. c) Convertibilitatea bancnotelor în lingouri de aur. d) Reflectǎ întotdeauna paritatea puterii de cumpǎrare a monedelor.888671g/ 0. c) Ne aflǎm în cazul unei cotǎri indirecte. c) Este raportul valoric între douǎ monede. stabilit pe piaţǎ. raportul rezultat. b) Circulaţia liberǎ a aurului pe plan internaţional. b) Aur-monedǎ. e) Devize. 63. 64.55. 1 lirǎ sterlinǎ = 2. Având în vedere cǎ la Paris cotarea are forma 1 $ = 8. funcţie de conţinutul acestora în metal preţios. când valuta strǎinǎ.888671g. b) 0.46 $ : a) Avem cotare indirectǎ.13281g. Având în vedere cǎ la Londra cotarea are forma 1 lirǎ sterlinǎ = 1. Paritatea monetarǎ: a) Se numeşte şi paritate metalicǎ.68 lire sterline. Abaterea cursului de la paritate se menţine în aşa-numitele “puncte-aur” în condiţiile etalonului: a) Aur-clasic. b) 0. 1 DM = 0. 61. paritatea valutarǎ lirǎsterlinǎ/ marcǎ se determinǎ astfel: a) 0.888671g aur. Ştiind cǎ la 18 noiembrie 1967. este exprimatǎ într-o sumǎ variabilǎ în moneda naţionalǎ.48828 g aur fin.888671g. paritatea valutarǎ lirǎ sterlinǎ/ dolar se determinǎ astfel: a) 2. se numeşte: a) Paritate metalicǎ.242806g/ 0. b) Paritate valutarǎ. 60. 7 . atunci la Londra cotarea are forma: a) 1$ = 0.888671g aur. Având în vedere cǎ la Tokyo cotarea are forma 1 $ = 235 yeni japonezi: a) Avem cotare directǎ.46 $. Cunoscând cǎ 1 USD = 0. b) 1 lirǎ sterlinǎ = 1.242806g. c) Aur-lingouri. este exprimat într-o sumǎ variabilǎ în moneda naţionalǎ a Japoniei. 58.888671g aur fin şi 1 GBP = 2. b) Avem cotare indirectǎ. în funcţie de cerere şi ofertǎ. 56. 59. c) 1 yen japonez = (1/ 235) $.25 FF. ca unitate monetarǎ. c) Paritate monetarǎ. 1 GBP = 2. Etalonul aur-monedǎ presupune: a) Baterea liberǎ a monedelor de aur. d) dolarul SUA.13281g aur şi 1dolar = 0. Ştiind cǎ la 24 octombrie 1969. avem: a) O cotare directǎ.13281g/ 0. b) O cotare indirectǎ. d) Aur-devize. b) Este raportul valoric între douǎ monede.80 USD.888671g/ 2. 62. 57. b) Etalonul monetar naţional englez este exprimat în valuta strǎinǎ. Dacǎ lira sterlinǎ coteazǎ indirect.242806g aur şi 1$ = 0.

în cazul în care cussul atingea nivelul superior de 1 GBP = 2. d) Costul relativ al remiterii aurului în strǎinǎtate ( transport.65.89+ 2. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur”. d) Cursul devizelor scade sub paritate. 8 . 71.25 %. “Punctele-aur” reprezintǎ: a) cursul superior şi inferior al devizelor. În condiţiile cursurilor fixe introduse prin acordurile de la Bretton Woods. deficitarǎ sau excedentarǎ.25 %. d) Alǎturi de Banca Abgliei. c) o altǎ denumire pentru cursurile fixe instituite de FMI. erau dependente de: a) Cererea şi oferta de valutǎ pe piaţǎ. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur” erau de: a) +/. b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ. c) Situaţia balanţei de plǎţi externe a zilei. În cazul cursurilor flotante. b) Punctul de export al aurului. 67. d) Bǎncile centrale nu sunt obligate sǎ intervinǎ pe piaţa valutarǎ. prin mecanismul “punctelor-aur”.). b) Limita de abatere de la paritate este de +/-15 %. b) +/.96 USD ( 2.2. În cazul cotǎrii directe: a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ. d) Cursul de scǎdere al devizelor la care exportatorii preschimbǎ valuta în aur. d) Sistemul de cotare nu exercitǎ nici o influenţǎ asupra raporturilor valorice dintre monede. b) o formǎ de limitare “ naturalǎ” a abaterii cursului de la paritate. c) Cursul crescut al devizelor la nivelul la care este mai convenabilǎ remiterea aurului în strǎinǎtate. limitate prin intervenţia statalǎ. c) +/. b) Cererea pentru devize este mai mare decât oferta. c) Intervenţia Bǎncii Angliei era obligatorie. Dacǎ balanţa de plǎţi a zilei pentru o ţarǎ este deficitarǎ. ambalare etc. de la care este avantajos. Punctul superior al aurului este: a) Punctul de import al aurului. 70. c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local nu este exprimat nemijlocit.89 USD. cǎ 1 GBP = 2.25 %* 2. pebaza definiţiilor aur. b) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin cumpǎrarea de dolari. e) Piaţa. 66. atunci: a) Cererea pentru devize este mai micǎ decât oferta. sub raport comercial.1 %.2. 69. c) Nu existǎ o limitǎ de abatere a cursurilor faţǎ de paritate.15 %. instituite din 1973: a) Limita de abatere de la paritate este de +/. a exporta sau a importa aur. 68. era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ banca centralǎ americanǎ. cunoscând.89): a) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin vânzarea de dolari. limita abaterile cursurilor de la paritate. c) Cursul devizelor creşte peste paritate. 72. b) Intervenţia pe piaţǎ a bǎncilor centrale.

d) Certǎ. era definit printr-un conţinut aur egal cu cel al unui : a) ECU. f) Sigurǎ. c) Incertǎ. Cotarea directǎ se numeşte şi: e) Nesigurǎ.1%. 79. 81. c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local este exprimat nemijlocit. Eşafodajul monetar de forma unei “piramide rǎsturnate” este specific etalonului: a) aur-clasic. b) 12. Cotarea indirectǎ se numeşte şi: a) Nesigurǎ. Raporturile de preschimbare dintre monede sunt influenţate de urmǎtorii factori: a) economici. b) aur-monedǎ. h) Certǎ. În cazul cotǎrii indirecte: a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ. 76. psihologici. Stabilirea ponderii monedelorîn coşul valutar DST se face în funcţie de : 9 .1035 g aur. c) evoluţia puterii de cumpǎrare a monedelor implicate. c) constituirea de rezerve monetare la nivelul Institutului Monetar European.73. d) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar. c) aur-lingouri. instituţionalizat în 1944 la Bretton Woods. 83. b) instituirea cursurilor fixe cu abateri minime de la paritate de +/. presupune: a) Reintroducerea convertibilitǎţii bancnotelor în aur pe plan naţional. format din 12 valute. 75. Care din urmǎtoarele afirmaţii sunt adevǎrate în cazul DST: a) reprezintǎ o valutǎ de creaţie colectivǎ.444 Kg aur. 77. d) situaţia balanţelor de plǎţi zilnice a ţǎrilor ale cǎror monede intrǎ în cotare. 80. b) Sigurǎ. c) USD. 78. b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ. Iniţial. Etalonul aur-devize. 74. politici. ca urmare a evoluţiei diferite a cursurilor de schimb pe pieţele valutare. c) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar. b) Stabilirea paritǎţii valutare. c) Speculaţii. Un lingou aur standard este definit prin: a) 400 uncii aur. DST-ul. ca o valutǎ de creaţie colectivǎ. d) aur-devize. c) 31. b) valoarea sa se stabileşte în baza unui coş valutar. Arbitrajul valutar presupune: a) Intervenţia bǎncilor de emisiune în cadrul sistemului cursurilor fixe specific etalonului aur-devize. b) mǎrimea etalonului naţional şi a monedei strǎine. b) EURO. g) Incertǎ. format din 5 valute. 82. format din 16 valute.

86. c) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice. b) Trǎgǎtorului. c) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat. c) Beneficiar. d) Debitorului. împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor. 92. c) La ordin. d) Nivelul PIB al ţǎrilor participante. c) Beneficiarului. b) Locul unde a fost emisǎ trata. d) Locul şi data emiterii. dobânda: a) Nu se percepe în general. 84. Trata se adreseazǎ: a) Trasului. e) Creditorului. Biletul la ordin este emis de: a) Debitor. b) Paritatea valutarǎ a monedelor ţǎrilor membre. c) 4 persoane. 93. Biletul la ordin se adreseazǎ: a) Trasului. apar: a) 2 persoane. b) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ. e) Creditorului. c) Beneficiar. b) Trǎgǎtor. 87. 89. b) Obligaţia de platǎ necondiţionatǎ. c) Beneficiarului. în cazuri speciale. c) Locul unde se efectueazǎ plata. d) Debitorului. 90. 91. b) Trǎgǎtorului. 88. e) Creditor. d) Debitor. Cambia este: 10 . d) Trǎgǎtor. c) Volumul exporturilor de bunuri şi servicii ale ţǎrilor membre. Un înscris cambial poate fi: a) La purtǎtor.a) Puterea de cumpǎrare a monedelor ţǎrilor membre. Domicilierea unei trate se referǎ la: a) Domiciliul/ sediul trǎgǎtorului. b) Creditor. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin: a) Denumirea de bilet la ordin. înscrisǎ în text. e) Tras. b) Nominativ. 85. Trata este emisǎ de: a) Tras. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin. b) 3 persoane. În cazul biletului la ordin.

96. d) Beneficiarului. c) Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune. necondiţionat. 100.a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ. b) Pe verso-ul cambiei. Girul este plin. Formula girului se înscrie: a) Pe faţa cambiei. e) Trasului. d) Nici în cazul tratei. Acceptul comercial aparţine: a) Debitorului. anexǎ la efectul de comerţ. d) Pe verso-ul biletului la ordin. 103. d) Nici în cazul tratei. b) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci. 97. c) Banca acceptǎ sǎ sconteze înainte de scadenţǎ un efect de comerţ. Acceptul comercial apare: a) Numai în cazul biletului la ordin. c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani. c) Numele bǎncii care garanteazǎ este înscris lângǎ numele trasului. d) Scontarea unor cambii comerciale. În cazul acceptului bancar: a) Banca acceptǎ sǎ plǎteascǎ la scadenţǎ un efect de comerţ. b) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ. 94. nici în cazul biletului la ordin. e) Pe un înscris separat. 101. b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit. nici în cazul biletului la ordin. Girul poate sǎ aparǎ: a) Numai în cazul biletului la ordin. când: a) Numele noului tras este înscris expres pe efectul de comerţ. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu: a) Operaţiunile de finanţare a investiţiilor agenţilor economici. 99. b) Creditorului. c) Bǎncii. d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale. c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin. Girul reprezintǎ: a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane. Girul reprezintǎ: a) O andosare. b) Numai în cazul tratei. 95. c) Pe faţa biletului la ordin. abstract. b) Un angajament de platǎ scris. solidar cu debitorul. dându-i garanţii suplimentare. 98. b) Numai în cazul tratei. f) Trǎgǎtorului. c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei. Bancnotele sunt: 11 . b) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ. b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ. 102. d) Banca acceptǎ sǎ gireze un efect de comerţ. c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin. c) O platǎ în sensul stingerii obligaţiei.

c) o formǎ particularǎ a dobânzii. 109. În condiţii normale. 107. c) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar. c) este realizatǎ când economia stagneazǎ. iniţiativa plǎţii aparţine: a) bǎncii. d) Creanţe generalizate asupra economiei. 110. În cazul cecului apar ca protagonişti: a) 2 pǎrţi. b) valoarea tratei la scadenţǎ. b) poate fi orice agent economic. În cazul cecului. b) creditorului.a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor. 114. Creditul de scont este acordat de : a) tras. taxa oficoalǎ a scontului este: a) mai micǎ decât taxa scontului privat. Cecul este întotdeauna plǎtibil: a) la vedere. b) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale. b) este realizatǎ de cǎtre bǎncile comerciale. 111. Scontul reprezintǎ: a) valoarea tratei în momentul prezentǎrii la scontare. Reducerea ratei oficiale a scontului: a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ. 112. c) debitorului. b) trǎgǎtor. c) este obligatoriu agent economic nebancar. c) egalǎ cu taxa scontului privat. d) bancǎ. 113. b) Trǎgǎtor. b) mai mare decât taxa scontului privat. 104. c) 4 pǎrţi. Cecul este emis de: a) Tras. b) trǎgǎtor. b) Cambii ale bǎncii de emisiune. c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor. b) la un numǎr de zile de la prezentare. c) beneficiar. c) creditor. Creditul de scont este primit de: a) tras. 108. În cazul cecului. c) la un numǎr de zile de la data emiterii. 105. Scontul este: a) una dintre operaţiunile pasive ale bǎncilor comerciale. d) bancǎ. 12 . trasul: a) este obligaoriu o bancǎ. 106. c) Beneficiar. b) 3 pǎrţi.

c) pentru utilizarea credtelor. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt: a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui. în perspectiva realǎ a returnǎrii creditului: a) economia este reglatǎ conform regulilor pieţei b) atât întreprinderile cât şi bǎncile sunt subordonate planului imperativ. Separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui. b) capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primeşte cu titlu de împrumut. d) acţioneazǎ ca un factor de susţinere a cursului monedei naţionale. b) creditul comercial. presupune: a) capitalul de împrumut este folosit de agentul economic excedentar. 120. ca trǎsǎturǎ a creditului. şi asupra eoluţiei indicatorilor economici: a) da. 13 . e) acţioneazǎ ca un factor de redresare a balanţei de plǎţi. c) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb. prin nerambursarea sa normalǎ. O dobândǎ scǎzutǎ. f) este realizatǎ pentru a reduce suma creditelor acordate. 122. c) bǎncile apar ca intermediari specifici. c) irelevant. f) agraveazǎ deficitul balanţei de plǎţi externe. 115. dobânda se coreleazǎ cu rata profituluiobţinutǎ de întreprinzǎtori.d) este realizatǎ când economia este “supraîncǎlzitǎ”. d) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire. c) reduce fluxul încasǎrilor valutare. 116. b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii. c) delimitarea între finanţarea bugetarǎ şi creditarea bancarǎ se estompeazǎ. se interpun între cei care dispun de resurse de finanţat şi cei care au nevoie de ele. substitundu-se subvenţiilor statului. e) creditul obligatar. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut. c) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut. Majorarea ratei oficiale a scontului: a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine. inferioarǎ ratei inflaţiei: a) constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite. În cazul în care bǎncile sunt lipsite de o adevǎratǎ autonomie şi accept o creditare impusǎ de stat. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt: a) creditul ca încredere. presupune: a) dobânda reprezintǎ “chiria” pe care o plǎteşte debitorul pentru dreptul ce i se acordǎ de a utiliza capitalul de împrumut. b) dobânda calculatǎ numai pentru soldurile creditoare ale conturilor bancare curnte deschise clienţilor. d) creditul devine. 119. practicatǎ în unele perioade. b) favorizeazǎ cererea de credite. 121. Nivelul dobânzii exercitǎ influenţ asupravolumului creditelor şi. ca trǎsǎturǎ a creditului. adesea. b) participarea a cel puţin 3 intermediari. e) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate. 118. prin urmare. o formǎ de finanţare a piederilor. 117. b) nu. d) rambursarea creditelor la scadenţǎ.

c) din angajarea de cheltuieli în succesiunea tuturor momentelor circuitului economic. d) termenul la care trebuie rambursat. d) componenta financiarǎ. c) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma amânǎrii plǎţii. b) destinaţia creditului. b) reprezintǎ o finanţare dezintermediatǎ. Dintre criteriile de structurare a creditului. 131. 125. b) nivelului eficienţei în activitatea agenţilor economici. d) restricţionarea lui prin însǎşi destinaţia sa. Cea mai economicǎ. creditul comercial se transform în: a) credit bancar.123. 126. nu numai la debutul sǎu. amintim: a) el este limitat prin proporţiile capitalului de rezervǎ al producǎtorului. b) accelereazǎ circuitul capitalului real. Prin transferul prin scont la bǎnci a titlurilor creditului comercial (înscrisurile cambiale). 14 . Componentele ce acţioneazǎ ca aspecte ce motiveazǎ amânarea termenelor de platǎ în ceea ce privşte creditul comercial sunt: a) componenta tradiţionalǎ. în funcţie de cererea şi oferta de disponibilitǎţi. d) participarea bǎncilor ca intermediari este obligatorie. 130. c) credit obligatar. mai realǎ şi mai adecvatǎ formǎ de garantare a creditelor este: a) garantarea financiarǎ. Finanţarea directǎ se caracterizeazǎ prin: a) nu este mediatǎ de bǎnci. b) credit ipotecar. 129. bazatǎ pe situaţia financiarǎ de ansamblu a debitorului. 128. Creditul bancar este: a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor. 127. c) proporţiile creditului comercial depind de regularitatea încasǎrii contravalorii mǎrfurilor vândute pe credit anterior. Dintre cauzele care duc la îngrǎdirea creditului comercial. Creditul comercial este: a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinderilor. c) componenta bancarǎ. Dificultatea aprecierii durateipentru care se legitimeazǎ creditele decurge din acţiunea concomitentǎ a: a) particularitǎţii sectorului de activitate. b) un credit ce constǎ în vânzarea cu plaa în rate a unor bunuri de consum personal de valori mari şi folosinţǎ îndelungatǎ. b) componenta comercialǎ. 124. b) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma amânǎrii plǎţii. c) agenţii excedentari pun la dispoziţia agenţilor deficitari fondurile lor pe piaţa monetarǎ deschisǎ şi pe piaţa de capital la o dobândǎ ce se formeazǎ ad-hoc. amintim: a) natura economicǎ şi participanţi. b) garantarea prin gajarea unor active fixe şi circulante c) implicarea garanţiei unei terţe persoane. c) natura garanţiilor ce servesc ca acoperire.

d) modalitǎţi de girare. Cauzele principale ale creşterii fǎrǎ precedent a datoriei publice sunt: a) deficitele bugetare. 140. b) tipuri de obligaţiuni. f) creditarea conturilor în marjǎ. Dintre modalitǎţile tehnice de creditare a activitǎţii curente a agenţilor nefinanciari. c) modalitǎţi de rambursare şi facilitǎţi acordate subscriptorilor. 134. b) linia de credit simplǎ. c) linia de credit confirmatǎ. b) bancherul apare doar în ipostaza de deţinǎtor al sumei împrumutate. 139. celǎlalt participant fiind banca. e) au o operativitate slabǎ. 135. Linia de credit simplǎ se caracterizeazǎ prin: a) este limita maximǎ a creditului ce se acceptǎ a se acorda într-un cadru general prestabilit. în orice direcţie. Creditul bancar se caracterizeazǎ prin: a) unul din participanţi este agent nefinanciar. 133. Un împrumut public poate fi lansat prin: a) emisiune de obligaţiuni distribuite direct de cǎtre organismul districtual sau municipal. c) este mult mai flexibil. b) emisiunea de obligaţiuni prin intermaediul unui consorţiu sau sindicat bancar. Condiţiile primordiale pentru lansarea unui împrumut obligatar de stat sunt: a) existenţa unei puternice pieţe financiare. b) creditul garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi. c) sunt garantate în mod expres. Creditul obligatar reprezintǎ: a) creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de împrumut. 138. c) practicarea unro dobânzi atractive suportate prin anuitǎţi ale datoriei publice. c) existenţa instituţiilor adecvate pentru emisiunea obligaţiunilor. 136. b) se mai numesc credite de trezorerie sau credite non-afectate. e) creditele cu destinaţie specialǎ. Împrumuturile obligatare se caracterizeazǎ prin: a) modalitǎţi de lansare. c) pune în evidenţǎ un mecanism de creditare cu autoîncǎrcare pe mǎsurǎ ce creditele anterioare au fost rambursate. d) linia de credit revolving. convenit de bancǎ. 15 . b) beneficieazǎ de o consemnare într-un document scris. c) creditul sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor. 137. se poate mişca ad-libitum. Avansurile în cont curent se caracterizeazǎ prin: a) sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casǎ. producǎtor. b) nivelul ridicat al cheltuielilor neproductive. amintim: a) avansurile în cont curent. b) posibilitatea rambursǎrii din veniturile realizate pe seama exploatǎrii obiectivelor publice.c) un credit garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi. 132. d) sunt garantate prin starea de bonitate a debitorului. adicǎ un agent financiar. c) andosare.

b) Prima de rambursare. 150. f) Cupon. b) Deţinerea şi negocierea lor nu modificã structura ĩn consiliul de administraţie. b) Garantarea de cãtre stat prin aceste obligaţiuni a creditelor cu caracter privat angajate la bãnci de cãtre deţinãtori. c) Termen scurt. 146. 147. Rambursarea ĩmprumuturilor publice obligatare se face din: a) fonduri speciale de amortisment ale datoriei publice. b) fondul asigurãrilor sociale de stat. Supracreditarea se caracterizeazã prin: 16 . Tipurile de obligaţiuni cu care opereazǎ creditul obligatar sunt: a) obligaţiuni cu venit fix. mai puţin grevante decât plãţile de dividende. In general. d) obligaţiuni cu drept de vot. o obligaţiune se caracterizeazã prin: a) Valoare nominalã. 144. Rambursarea ĩmprumutului public poate avea loc prin: a) Anuitãţi constante. c) obligaţiuni cu ratǎ variabilǎ. c) Primirea de credite cu dobândã subvenţionatã de stat. d) Elemente de identificare şi securitate. b) obligaţiuni indexabile. Dacã valoarea de rambursare la maturitate a obligaţiunilor depãşeşte valoarea lor nominalã. deoarece: a) Nu conferã subscriptorilor drept de vot. Creditul real se caracterizeazã prin: a) Este acordat pe temeiul unor garanţii materiale certe. e) Imediat dupã emitere. b) Termen mediu.141. c) Are la bazã calitãţile morale ale solicitantului. amintim: a) Scutirea de impozit pe venitul aferent cupoanelor primite anual. e) Duratã de maturitate. c) Dobânzile la obligaţiuni sunt mai mic. Emisiunea de obligaţiuni este adesea o formã preferatã de mobilizare a capitalurilor societãţilor comerciale. Dintre facilitãţile acordate de puterea publicã deţinãtorilor de obligaţiuni statale. c) Tragere la sorţi. c) sursele bugetare curente. c) Prima de la contractele pe opţiuni. 148. intervine: a) Prima de emisiune. d) excedentele bugetare. b) Amortismente constante. 143. 149. 145. 142. reputaţia lui de a-şi ĩndeplini prompt obligaţia. c) Preţ de emisiune. b) Curs. Prin creditul ipotecar se mobilizeazã capitaluri disponibile pe: a) Termen lung. d) La sfârşitul perioadei. b) Are la bazã ĩncrederea de care se bucurã debitorul.

Intre eficienţa ĩn activitatea economicã şi necesarul de fonduri. c) Cambii de bronz. Pentru prevenirea riscurilor pe linia creditãrii. dându-i ordin sã plãteascã) 158. Riscurile creditului pot fi generate de: a) Abuzul de credit b) Insolvabilitatea debitorilor şi deţinerea de cãtre bancã a unor informaţii inexacte privind debitorii c) Adaptarea elsticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei d) Lipsa de promptitudine a debitorilor la rambursarea creditelor e) Crizele economice şi convulsiile politice f) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalorulor. b) Cecul. Titlurile de credit la ordin: a) Se transmit prin gir. d) Sã contituie garanţii acoperitoare reale. bãncile trebuie: a) Sã deţinã informaţii pertinente asupra situaţiei patrimoniale şi financiare a debitorilor. creditul genereazã o serie de efecte favorabile . Titlurile de credit ce presupun drepturi complexe patrimoniale şi nepatrimoniale sunt: a) Acţiunile. atunci când el emite titlul de credit. c) Este achitat cu ocazia scontãrii. fãrã acoperire se numesc: a) Watante. rezerve şi provizioane. c) Obligaţiunile emise de societãţile comerciale. Spre deosebire de cambie. b) Nu poate fi tras decât asupra unei bãnci. b) Trate de complezenţã. d) Warantul. 156. 155. 154. Prin funcţiile pe care le ĩndeplineşte . 159. b) Sã aibã o bunã evaluare a evoluţiei viitoare a clienţilor. 17 . cum ar fi: a) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalurilor b) Concentrarea capitalurilor c) Deteriorarea puterii de cumpãrarea banilor prin supracreditare d) Adaptarea elasticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei e) Favorizarea unor operaţii economice ce atenteazã la lichiditatea bancarã 153. Cambia se numeşte bilet la ordin: a) Dacã obligaţia de platã este luatã de debitor. b) Când cel care emite cambia e un creditor şi prin cambie se adreseazã unei terţe persoane(debitorului. c) Sã acorde credite peste necesitãţile reale ale economiei.a) Se produce sub influenţa unor solicitãri insistente de ĩmprumuturi din partea agenţilor economici cu o situaţie economico-financiarã precarã. 157. Tratele emise ce nu au la bazã operaţiuni comerciale. cecul: a) Este ĩntotdeauna plãtibil numai la vedere. b) Este o expresie a insuficienţei aprovizionãrii cu bani a economiei c) Conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii d) Conduce la proliferarea platilor restante 151. existã un raport: a) Invers proporţional b) Direct proporţional 152. c) Prin simpla predare a titlului. b) Prin cesiune. ĩn cazul ĩn care celelalte condiţii sunt invariabile.

c) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scontare. Bãncile comerciale acceptã la scont titlurile de credit: a) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin situaţia lor financiarã. b) Nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare. d) Ineficace pe termen mediu şi lung. b) S = (V*T)*100 /360 *P. 166. c) Un instrument de combatere a recesiunii şi a şomajului. tara dobânzii este consideratã: a) Formã de redistribuire a plusvalorii. 164. 170. b) O formã particularã de participare a bancherilor la ĩnsuşirea fãrã platã a plusprodusului. b) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor. In gândirea marxistã. c) Gradul de risc. de transformare: a) A creditului comercial ĩn credit bancar. c) O recompensã pentru renunţarea la lichiditate pentru o anumitã perioadã de timp. In doctrina keynesistã. 162. d) Profitul bancar. b) Ĩntreprinderile private. a) Dobânda bonificatã reprezintã: Remunerarea disponibilitãţilor bãneşti ale titularilor de conturi constituite ca depozite la bancã. 169. c) Ĩntreprinderile de stat. Factorii de care este dependentã dobânda perceputã sunt: a) Erodarea monetarã. 163. 167. c) Este ĩnsuşitã de ĩntreprinzãtor. Terapia anti-inflaţie prin majorarea dobânzii are o bunã eficienţã cu aplicare la : a) Populaţie. b) Constituie o formã de profit. c) Dobânda de la operaţiunile de rescontare. Taxa scontului privat reprezintã: a) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul scontãrii şi scadenţã. b) Dobânda pe care o ĩncaseazã bãncile de la clienţii lor ĩn calitate de debitori. Scontul este o operaţiune acitvã de creditare. Diferenţa dintre suma ĩncasatã de la banca centralã prin rescont şi suma plãtitã ĩntreprinzãtorului ĩn cardul operaţiunii de scontare: a) Va servi la acoperirea cheltuielilor bãncii comerciale. Scontul se calculeazã dupã relaţia: a) S = ( V*T*P) / 360 (12)*100. dobânda apare ca: a) Formã de redistribuire a plusvalorii. 165. d) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor. Numerele de dobânzi se calculeazã dupã formula: 18 . 161. e) Rezerva minimã obligatorie.160. c) S = ( V*T*P)*100 / 360 (12). 168. b) A creditului bancar ĩn credit comercial. c) A creditului bancar ĩn credit de consum. d) S= numere de dobânzi/ divizorul fix. b) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scadenţã. b) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin probitatea de care au dat dovadã ĩn a onora obligaţiile asumate. c) Prevãzute cu cel mult douã semnãturi şi cu scadenţe apropiate.

c) Furnizorul este protejat faţã de riscul privind insolvabilitatea clienţilor. c) Coeficienţi de lichiditate.. c) 360*100*P. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã: a) Datoria flotantã. c) Cotarea la bursã a ĩntreprinderilor. Dintre dezavantajele finanţãrii indirecte. c) Societãţile de asigurãri. d) Coeficienţi de dispersie a riscului. de for monetar şi adoptã mãsuri obligatorii de genul: a) Nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bãnci trebuie sã le deţinã la banca centralã. b) Creditarea bãncilor comerciale şi a altor bãnci. b) Datoria consolidatã.. Intermadiarii financiari cu funcţie principalã de creare de monedã sunt: a) Organisme financiare din cadrul sistemului bancar.. d) Influenţarea cursului de schimb al monedei naţionale. bãncile de emisiune ĩndeplinesc urmãtoarele funcţii: a) Emisiunea de monedã . casele de factoring percep: a) Un dividend. b) Organisme financiare specializate. amintim: a) Scumpirea resurselor. d) Poate ĩntãrzia finanţarea. 172. e) Realizeazã execuţia de casã a bugetului de stat. b) O dobândã. b) Nivelul minim al rezervelor legale ale ĩntreprinderilor. 175. c) (360*100)/P. Plata cu anticipaţie a titlurilor de creanţã. 177. e) Sporeşte . 178. d) Serviciul vânzãri ţine ĩn cont un singur cont „casa de factoring” 173. Intr-o economie de piaţã.. Divizorul fix se calculeazã dupã formula: a) (360*100)/ P. b) Ameliorarea calitativã a resurselor de finanţare. c) Un comision. b) V*T... b) Primeau depuneri de valori spre pãstrare. 19 . Avantajele operaţiilor de factoring sunt: a) Furnizorul nu se mai ocupã el ĩnsuşi de scontarea titlurilor de credit primite de la clienţi. prin intermediari financiari.. 171.. d) Emiteau bancnote. Banca de emisiune apare ĩn raporturile sale cu celelalte bãnci ĩn calitate de autoritate. Trapeziştii greci şi argentarii romani se pcupau cu: a) Ĩnlesneau schimbul de monede. b) Furnizorul primeşte primeşte suma cu anticipaţie de la casa de factoring.. c) Multiplicã intermediarii. b) V*T. 174.circulaţiei. c) Datoria nerambursatã la scadenţã. 179. 176. c) Acordau credite.a) (V*T)/ P. resurselor de finanţare..

c) Titlurile de credit servesc bãncilor de emisiune dobânda. b) Acţiuni indirecte. ca centru valutar al ţãrii. 181. Prin capitalizare. b) Ĩn general. 20 . c) Veniturile din dobânzi ar creşte. 188.. 184. b) Primele la export. banca de emisiune: a) Ĩşi consolideazã rezerva valutarã. pot fi: a) Controlul importurilor. b) Scãderea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi. ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia. asupra datoriei publice. c) Controlul plãţilor ĩn devize.. b) De risc. 187. Banca de emisiune influenţeazã cererea şi oferta de valutã ĩn funcţie de conjunctura şi exigenţele politice valutare. b) Sub forma aplicãrii unor stimulente la export. asupra politicii de credit şi monetare. prin: a) Intervenţii directe pe piaţã. In cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale: a) Titlurile de credit rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale. Capitalul propriu constituit la dispoziţia bãncii de emisiune are ca principalã trãsãturã: a) Ĩnregistreazã o dimensiune mai redusã decât la bãncile comerciale. b) Ĩnregistreazã o dimensiune mai ridicatã decât la bãncile comerciale. 186. influenţând: a) Ĩn special. mãrimea acestui credit este ĩntotdeauna egalã cu valoarea portofoliului de cambii. b) Influenţeazã cursul monedei naţionale faţã de valutele de referinţã. 182. d) Ca sumã. c) Ĩn special. Prin intermediul opetaţiunilor de vânzare-cumpãrare de aur şi devize. d) Veniturile din dobânzi ar scãdea. un procent asupra volumului portofoliului de cambii. Constituirea de active reprezentând titluri de stat permite bãncii de emisiune sã intervinã pe piaţa deschisã (open-market). b) Dublul celei a capitalului social. acest credit se cuantificã aplicându-se. Banca de emisiune. c) Cae a provizioanelor. e) Rigoarea monetarã ar putea avea efecte perverse asupra economiei. de regulã. e) Ca sumã. rambursãrii ĩmprumuturilor. Provizioanele bancare pot fi: a) Reglementate.180. resursele proprii constituite sub forma fondului de rezervã al bãncilor comerciale ating o mãrime egalã cu: a) Cea acapitalului social. 185. Restricţiile valutare. dobândeşte atribuţii pe linia aplicãrii politicii statului: a) Sub forma unor restricţii valutare.. c) De rezervã.. d) Preluarea unor plãţi din ĩncasãrile valutaredin subvenţionarea exprtului. b) Titlurile de credit nu rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale. aplicate de banca de emisiune ca centru valutar al ţãrii. ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia. 183. c) Ĩndeplineşte obiectivele politicii monetar valutare practicate ĩn ţara respectivã.. O politicã monetarã riguroasã ar ĩnsemna noi rate ridicate de dobânzi interne care ar avea ca efect: a) Sporirea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi.. 189. asupra constituirii fondului de protocol al ĩntreprinderii.

ca diferenţã ĩntre: a) Taxa scontului privat şi taxa oficialã a scontului practicatã de banca de emisiune. Prin rescontare. Remiterile sunt a) Operatiuni de transfer a unor documente .cum ar fi a) Finantarea bancilor de catre stat b) Supracreditarea c) Introducerea sistemelor de asigurare a depozitelor bancare d) Stabilirea obligatiilor pentru banci de a respecta anumiti coeficienti de lichiditate 21 . Diversificarea portofoliului reprezinta o alta cale de optimizare a performantelor bancare. obţinute de la banca de emisiune.titluri ..la solicitarea clientilor bancii b) Operatiuni de plata conditionata efectuata de banca in baza documentelor de incarcare si expediere a marfurilor c) Servicii de incasare de catre o banca a diverselor creante sub forma de cambii. se numesc: a) Operaţiuni de lombardare. garantate cu efecte publice.. banca de depozit ĩnregistreazã un profit chiar ĩn aceeaşi zi ĩn care a efectuat scontarea.de constituire a unor stocuri sezoniere in agricultura si industria de prelucrare a materiilor prime agricole d) Se obtine prin lombardare 193.dar in contul clientului c) Banca actioneaza in numele si in contul sau 194.. c) taxa oficialã a scontului şi dobânda la conturile ATS.sume de bani. c) Operaţiuni de recreditare. Creditul pe termen mediu mobilizabil se caracterizeazã prin: a) Este de aceeasi factura cu creditul de exploatare b) Faciliteaza refinantarea la termene scurte. Tot mai multe tari occidentale adopta masuri speciale de sustinere a starii de lichiditate bancara..d) La vedere. In cadrul operatiunilor de comision a) Banca actioneaza in numele si in contul clientului sau b) Operatiunile sunt efectuate in numele bancii.. Operatiuni de mandat sunt a) Operatiuni de administrare a hartiilor de valoare b) Operatiuni de administrare a unor patrimonii c) Remiterile d) Acreditivele 196. b) taxa oficialã a scontului şi taxa scontului privat. 190. 191..prioritare. b) Operaţiuni de reescont... Acele operaţiuni de ĩmprumut ale bãncilor comerciale.doua scopuri principale a) Minimizarea riscului lipsei de lichiditate b) Mentinerea si cresterea profitului existent c) Supracreditarea 198.facturi si alte hartii de valoare apartinand clientilor sai 195. 192.dar care acopera necesitatile de mijloace banesti pe o durata mai mare c) Prin acest credit se acopera necesitatile de export. Prioritare pentru activitatea oricarei banci sunt urmatoarela motivatii a) Profitabilitatea b) Supracreditarea c) Asigurarea lichiditatii d) Executarea silita a garantiilor 197.

199. In situatia cand o banca nu poate sa-si asigure in mod curent lichiditate,urmare a faptului ca relatiile sale cu clientii nu genereaza o crestere a resurelor a) Va trebui sa apeleze la recreditare,adresandu-se bancilor de emisiune b) Angajeaza credite pe piata interbancara c) Apeleaza la supracreditare 200. Activitatea principala a unei banci consta in a) Realizarea operatiunilor de decontare b) Efectuarea operatiilor pe piata financiara c) „comertul” cu bani d) vanzarea titlurilor de valori mobiliare 201. Figurativ ,banca este a) „cheia de bolta” a activitatii economice b) „sangele economiei” c) „templul” banilor d) „piatra de hotar” in delimitarea relatiilor de schimb 202. Pentru cel care doreste sa contracteze un imprumut,banca este a) Autoritatea absoluta b) Un partener de afaceri c) Un mediu favorabil oricarei afaceri d) Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite in orice situatie 203. Sustinerea de catre unii autori a faptului ca bancile (operatiunile bancare) au aparut inca cu mii de ani inainte de Hristos are in vedere faptul ca a) Bancile asigurau punerea in circulatie a bancnotelor b) Bancile acordau credit comercial c) Bancile asigurau pastrarea unor obiecte de valoare d) Bancile asigurau baterea monedelor 204. Pe linie monetara, despre aparitia bancii se poate vorbi o data cu a) Punerea in circulatie a banilor cu valoare intrinseca b) Crearea monedei fidunciare c) Preschimbarea monedelor de catre zarafi d) Acordarea creditelor de catre camatari 205. Care dintre bancile mentionate in variantele de raspuns au aparut in sec. XII-XVI a) Banca de Barcelona b) Banca de Venetia c) Banca de Hamburg d) Banca de Stockolm e) Banca de Milano f) Banca de Amsterdam 206. Adevarata „piatra de hotar” pentru aparitia bancilor moderne este marcata de infiintarea a) Bancii de Amsterdam b) Bancii de Hamburg c) Bancii Angliei d) Bancii de Stockolm e) Sistemul Federal de Rezerve 207. In conditiile actuale ,pentru studierea structurii activitatii bancilor este necesar ,cu deosebire,sa se aiba in vedere trei procese de profunda semnificatie.Marcati-le in variantele de raspuns a) Pozitia bancilor ca intermediari financiari cu caracter specific b) Transferarea activitatii pietelor financiare spre activitatea bancara

22

c) Accentuarea procesului de concurenta in economiile occidentale pe fondul integrarii economice si monetare d) Restructurarea de ansamblu a activitatii bancare in tarile care inregistreaza tranzitia de la economia centralizata la cea de piata e) Raspunsurile a),b),si d) 208. Aportul bancilor si a altor intermediari financiari in infiintarea agentilor economici ,in pofida tendintei de dezintermediere ,se mentine destul de ridicat ,reprezentand a) 50%-60% din total b) 60%-70% din total c) 70%-80% din total d) 80%-90% din total 209. Procesul de concurenta in sistemele bancare occidentale se accentueaza prin a) Tendinta de specializare a operatiunilor bancare b) Tendinta de universalizare a operatiunilor bancare c) Tendinta de separare a operatiunilor bancare de operatiunile de pe piata financiara d) Tendinta de nationalizare a principalelor banci 210. In cadrul sistemelor bancare moderne ,operatiunea de emisiune baneasca constituie monopolul a) Bancilor comerciale b) Bancilor de afaceri c) unei singure sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitar (FED-ul in SUA); d) trezoreriei statului 211. Dupa natura proprietatii capitalului ,in decursul timpului bancile de emisiune au fost a) Numai banci private b) Numai banci ale statului c) Numai banci mixte d) Banci private,ale statului si mixte 212. Banca de emisiune ca „placa turnanta” a sistemului bancar mai este denumita a) „marea finanta” b) banca centrala c) „banca a bancilor” d) banca de referinta 213. Ca ” banca a bancilor” ,banca de emisiune asigura a) Punerea in circulatie a bacnotelor b) Creditarea bancilor comerciale c) Executia de casa a bugetului de stat d) Gestionarea rezervei valutare 214. Principiile „scolii bancare” in ceea ce priveste emisiunea baneasca constau in a) Acoperirea bacnotelor in circulatie cu aur in proportie de 100% b) Mentinerea unui stoc de metal pretios de circa 1/3 din valoarea bacnotelor emise c) Emisiunea bacnotelor pe baza cambiilor comerciale scontate d) Emisiunea „banilor de hartie” 215. Legea lui Robert Peel din1844 prin care se stabileau principiile emisiunii bacnotelor in Anglia se baza pe a) Teoria metalista asupra banilor b) Teoria keynesiana c) Teoria cantitativa asupra banilor d) Teoria scolii monetariste e) Teoria scolii bancare 216. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte banci se manifesta prin

23

a) Operatiuni de creditare b) Operatiuni de open-market c) Calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii d) Raspunsurile a) si b) 217. Prin executia de casa a bugetului ,bancile de emisiune isi manifesta functia de a) „casier ” al statului b) emisiune monetara c) banca a guvernului 218. Dintre operatiunile pasive ale bancilor de emisiune se remarca a) Depunerile b) Operatiunile de decontare c) Operatiunile de vanzare-cumparare de aur si devize d) Emisiunea baneasca 219. In cadrul operatiunilor active desfasurate de catre banca de emisiune,destingem a) Constituirea capitalului propriu b) Operatiuni de creditare c) Decontarile intra si interbancare d) Depunerile 220. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin a) Operatiuni de rescontare b) Credite pe gaj de efecte comerciale c) Credite guvernamentale d) Credit de lombard 221. Depunerile in conturi la dispozitia bancii de emisiune provin a) De la celelalte banci din cadrul sistemului bancar b) De la populatie c) De la stat ,ca rezerve financiare d) Uneori de la marile intreprinderi 222. Bancile comerciale ,in acceptiune moderna, au aparut a) Concomitent cu aparitia si dezvoltare vietii sociale b) In a doua jumatate a Evului Mediu c) Din necesitatea de a se realiza schimbul de monede de catre zarafi d) Ca expresie a dezvoltarii comertului si acumularii de capitaluri banesti 223. In procesul de aparitie a bancilor comerciale,un rol aparte l-au avut a) Zarafii b) Curtierii c) Brokerii d) Camatarii e) Dealerii 224. La baza procesului de redistribuire a capitalurilor banesti sub forma creditelor acordate de catre banci se situeazã : a. Emisiunea bãneascã b. Depozitele bancare constituite pe seama depunerilor c. Impozitele şi taxele percepute de la populaţie d. Veniturile bugetare 225. In epoca modernã , rolul şi locul bãncilor comerciale sunt strâns legate de : a. Calitatea lor de a realiza emisiunea de bancnote b. Calitatea lor de intermediari ĩn contextul relaţiei economii-investiţii c. Necesitatea realizãrii transferului de monedã de la localitate la alta

24

Operaţiuni de mandat e. Utilizeazã ca instrument de decontare numai cecul 234. Capitalului financiar b. Prin intermediul lor se evidenţiazã o multitudine de operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi b. Plasamente pe piaţa externã de capital 228. Practicarea unui nivel ĩnalt al dobânzilor d. Toate operaţiunile au loc la solicitarea titularilor c. Conturile ATS (Automatic Transfer System).Soldul poate fi utilizat şi pentru plãţile curente 233. Capitalului social c. bãncile comerciale ĩn cadrul operaţiunilor pasive. Depozite la dispoziţia altor bãnci c. Menţinerii unui anumit plafon de lichiditãţi d. Conturile NOW şi SUPERNOW au ca trãsãturã comunã: a. Rezervelor bancare minime obligatorii d. bãncile comerciale pot deschide clienţilor lor: a.d. Conturi simple de ĩmprumut c. Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare d. Realizãrii de plasamente pe piaţa financiarã c. Conturi de depozit cu dobândã b. Numai a) şi b) 227. Depozite la termen b. In general . pentru a se asigura o stare de regularitate ĩn procesul de economisire. Bãncile comerciale ĩşi constituie capitalul propriu pe seama: a. In cadrul depozitelor la termen. Conturile curente deschise persoanelor fizice şi juridice se caracterizeazã prin aceea cã: a. Depozite la vedere d. Operaţiunile pasive efectuate de cãtre bãncile comerciale constau ĩn: a. Dau posibilitatea obţinerii unor dobânzi mai mari decât cele la depozitele la termen d. Acordãrii creditelor b. Necesitatea realizãrii plãţilor cu numerar 226. presupun: 25 . Operaţiuni active b. Depozite prin cont curent 231. Care dintre variantele de rãspuns sunt adevãrate: a. Operaţiuni comerciale şi de comision d. Care dintre variantele de rãspuns reprezintã operaţiuni efectuate de cãtre bãncile comerciale: a. ca alternativã a conturilor NOW. Capitalizãrii prin majorarea capitalului social 230. Fondului de rezervã şi provizioanelor 229. Formarea capitalului propriu b. Scontarea c.Se folosesc numai pentru depunerile la termen c. Operaţiuni pasive c. Conturi de economii simple d. Se folosesc numai pentru depunerile la vedere b. constituie mai multe catgorii de depozite. Bãncile comerciale ĩşi constituie provizioane ĩn vederea: a. Conturi de economii dupã un anumit program de depunere 232.

Bãncilor de scontare d. Din necesitatea echilibrãrii bancare a resurselor cu angajamentele c. peste un termen nelimitat c. Operaţiunile de report presupun: a. la acelaşi curs . Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de efecte publice b. Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de mãrfuri 239. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de cãtre vânzãtor. Operaţiuni de finanţare a activitãţii comerciale b. Creditului pe termen scurt mobilizabil d. Susţinerea cheltuielilor curente prin aşa – zisele credite non-afectate d. Operaţiuni de finanţare a investiţiilor 26 . In cadrul creditelor pentru activitatea de exploatare. Reescontul. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim neremunerat c. Bãncile de afaceri sunt banci de depozit specializate ĩn: a. Avansului ĩn cont curent b. Bancii de emisiune 236. Operaţiuni de finanţare a activitãţii de exploatare c. Scontarea titlurilor de credit comercial b. Unei alte bãnci comerciale c. Pentru asigurarea echilibrului ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţa financiarã 237. Ĩmprumutul pe gaj de efecte comerciale şi mãrfuri c. peste un termen scurt d. ca operaţiune pasivã a bãncii comerciale. Ca operaţiuni active ale bãncilor comerciale. Statului b. Din necesitatea obţinerii de cãtre clienţii bancilor comerciale a unor credite nelimitate b. Ĩmprumutul pe gaj de acţiuni şi efecte publice d. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim remunerat cu dobândã specificã economiilor la termen d. creditarea creanţelor include ca operaţiuni: a. Operaţiunile de reescont şi lombardare sunt utilizate: a.a. Procurarea de titluri de valori mobiliare pe piaţa financiarã 241. Creditului pe termen mijlociu mobilizabil 240. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de cãtre vânzãtor. Pentru asigurarea operativã a echilibrãrii ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţã interbancarã d. creditele de trezorerie se manifestã sub forma : a. Creditului bugetar c. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim pentru care se acordã o dobândã comparativã cu depunerile la vedere b. constituie o modalitate de procurare a unor resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale: a. Constituirea de depozite la vedere cu o gamã largã de scadenţe 235. Pensiunea 238. au ca destinaţie : a. Creditarea gospodãriilor familiale şi a persoanelor particulare . Achiziţionarea de bunuri durabile cu valoare mare c. Construcţia de locuinţe b. ca o categorie distinctã a operaţiunilor active efectuate de cãtre bãncile comerciale. la acelaşi curs .

d. Banci de afaceri c. Finanţarea unor ramuri care nu prezintã interes pentru bancile comerciale b. Banci de tip rural d. Au o dobândã relativ redusã c. Favorizareacreşterii influenţei ĩn conducerea societãţilor pe acţiuni d. Lãrgirea activitãţii de leasing d. Creditarea unor scopuri speciale 245. au ca scop: a. Gestionarea rezervei valutare c. garantarea şi asigurarea creditelor comerciale care au ca obiectiv dezvoltarea activitãţii de comerţ exterior 27 . Bãncile ipotecare se structureazã ĩn : a. Bãnci agricole 247. Companiile şi trusturile de investiţii ĩşi mobilizeazã capitalurile bãneşti prin: a. Sunt negociabile d. Bãnci de tip urban b. Omogenizarea condiţiilor de creditare b. Au caracter neproductiv b. Preluarea de cãtre organismele de plasament colectiv a unei pãrţi din creditele acordate de bancã 244. ca operaţiune specificã a „Organismelor de plasament colectiv de valori mobiliare” OPCVM . Emiterea de acţiuni şi obligaţiuni b. Emisiunea de titluri de valori mobiliare proprii b. Achiziţionarea de ĩntreprinderi şi realizarea de fuziuni ĩntre firme 242. Valorificarea c6t mai ĩnaltã a capitalurilor prin sporirea dividendelor şi a valorii titlurilor obţinute c. bancare şi financiare privind comerţul exterior d. Atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligaţiuni pe pieţele interne şi externe b. Plasamentul titlurilor de ĩmprumut ale statului b. Emisiunea cambiilor şi biletelor la ordin c. Operaţiunile de rescontare 249. Emiterea de titluri de credit comercial d. Participarea la crearea de societãţi comerciale. Au caracter productiv 248. Emiterea de scrisuri financiare c. Efectuarea de servicii bancare decurgând din schimburile internaţionale c. Principala trãsãturã a creditelor acordate de cãtre bãncile agricole este aceea cã: a. ca o categorie distinctã a bãncilor de afaceri. Societãţile de portofoliu . Titularizarea . Orientarea politicii economice a societãţilor pe acţiuni . are ca scop : a. Bãncile şi celelalte instituţii de credit specializate au ca principal obiectiv: a. Diversificarea ofertei de credite c. Facilitarea unor operaţiuni valutare. Emiterea de bonuri de tezaur 246. Activitãţi de consiliere a managementului financiar al firmelor e. Depunerea sumelor ĩn conturile de depozit pe termen mediu şi lung d. Activitatea bancilor de comerţ exterior este orientatã spre: a. Efectuarea operaţiunilor de lombardare d. Bãncile ipotecare sunt banci specializate care ĩşi mobilizeazã resursele prin: a. mai ales cu privire la activitatea de investiţii 243.

Incasso 252. ĩn special. Societãţile financiare sunt profilate . Bonurilor de tezaur e. Structurarea depozitelor bancare pe cele douã componente: la vedere şi la termen b. ĩn activitatea bãncilor s-au produs câteva mutaţii semnificative. Leasing b. In condiţiile economiilor moderne actuale. marile bãnci se remarcã prin faptul cã: a. lichiditatea ĩnseamnã posibilitatea acestora: a. Pentru banci. Acordã credite marilor companii fãrã restricţii 28 . De a rambursa creditele acordate agenţilor economici la scadenţã 254. De a efectua plãţi directe cãtre clienţii lor ĩn numerar b. Optimizarea structurii activelor ca mãsurã a prevenirii lipsei de lichiditãţi la nivelul bãncilor. Specializarea bancarã c. Activitatea oricãrei banci antreneazã ĩn mod automat fluxuri de „monedã centralã” ce constau ĩn: a. sub forma: a. Soldul rezultat ĩn urma compensãrilor interbancare atunci când ĩncasãrile sunt mai mari decât plãţile d. Depunerile ĩn cont curent b. Selecţia activelor prin confruntarea profitabilitãţii cu riscurile c. Efectelor comerciale 253. Societaţile de asigurãri mobilizeazã ĩnsemnate capitaluri bãneşti prin: a. Factoring c. Depozitelor la vedre b. Lombard d. Certificatelor de depozit c. De a acorda credite cu dobânda pieţei c. Dezetatizarea şi liberalizarea bãncilor e. Soldul favorabil dintre depunerile şi solicitãrile ĩn numerar b. Soldul favorabil dintre creditele acordate şi creditele rambursate 255. In lupta de concurenţã . Accentuarea modernizãrii tehnicilor şi tehnologiilor de informaticã bancarã 257. Creşterea controlului statului asupra bãncilor private f.e. De a efectua plãţi dispuse de titularii de conturi ĩn orice moment d. Resursele mobilizate prin casele de economii se constituie ĩn principal. Ĩncasarea şi gestionarea primelor de asigurare d. Acordarea de ĩmprumuturi 251. Cumpãrarea de valutã şi alte hârtii de valoare exprimate ĩn valutã 250. Diversificarea portofoliului plasamentelor d. Soldul dintre dobânzile bonificate şi dobânzile ĩncasate c.Menţionaţi care sunt acestea ĩn variantele de rãspuns: a. Amplificarea forţei marilor bãnci corelatã cu intensificarea internaţionalizãrii şi dezvoltãrii inegale a bãncilor pe naţiuni b. Universalizarea operaţiunilor bancare d. Depozitelor pe termen lung d. Constituirea fondului de risc şi a provizioanelor 256. Dispun de reţele extinse de unitãţi operaţionale b. presupune: a. Plata despãgubirilor c. ĩn activitatea de: a.

Motivaţia universalizãrii operaţiunilor bancare este una singurã: a. Procesul de concentrare a capitalului bancar a fãcut ca ĩn anul 1968. Sa-şi declare independenţa c. Boston b.. 12 Bãnci Federale de Rezervã din care mai bine de jumãtate din activele acestora sunt deţinute de trei bãnci 260. Concentrarea la dispoziţia celor mai mari 10 bãnci comerciale americane a circa 30% din totalul activelor. d. 12 Bãnci Federale de Rezervã ale cãror active sunt constituite ĩn pãrţi egale c. Creşterea gradului de lichiditate. 263. Onoreazã cererile de credite ale unor ĩntreprinderi tot mai mari care nu pot fi clienţi decât ai unor banci pe mãsurã 258. 262.Care sunt acestea? a. c. In 1913. Creşterea numãrului de bãnci comerciale care opereazã ĩn afara S. Concentrarea unor importante capitaluri bãneşti. Au posibilitatea de atragere a depunerilor şi realizarea de plasamente ĩn condiţiile profitabilitãţii ridicate d. Internaţionalizarea sistemului bancar american este pusã ĩn evidenţã. sã fuzioneze douã mari bãnci comerciale. New York c. cea de-a doua reţea mondialã o deţin bãncile din: a. Sa stabileascã nivelul ratei oficiale a scontului. Marea Britanie.A. b. O bancã de emisiune şi 12 Bãnci Federale de Rezervã ce ĩşi au sediul ĩn tot atâtea oraşe mari americane b. 265. Cea mai mare bancã din cadrul FED . d. Existenţa Sistemului Federal de Rezerve. Chicago d. prin: a. c. dupã SUA. 29 . bãncile naţionale au fost obligate : a. cu circa 30% din active este Banca Federalã de Rezerve din: a. Numãrul mare de bãnci naţionale. dupã ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve. Franţa. Japonia. Intervenţia statului prin naţionalizarea bancarã a fost de mai mari proporţii ĩn: a. 12 Bãnci Federale de Rezervã care au sediile situate ĩn trei mari oraşe americane: New York . Obţinerea unui profit cât mai mare. Sã adere la FED b. San Francisco 261. c. b. b. Chicago şi San Francisco d.U. ĩn Anglia . ĩn primul rând. d. Midland Bank cu Barkley’s Bank c. Pe plan extern. Extinderea reţelei bancare.c. SUA. Sistemul Federal de Rezerve(FED) este constituit din : a. Sã participe cu capital sub forma depunerilor la fondul de rezerve minime obligatorii d. Midland Bank cu National Provincial Bank d. Lloyd’s Bank cu Midland Bank b. Westminster Bank cu National Provincial Bank 259. Germania. 264.

Universal ĩn formã „en detail”. d. d. Banca la domiciliu. b. la Londra. bãnci ipotecare. b. e. c. Instituirea unui control sever din partea statului. Modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare se referã la: a. Minimalizarea riscului lipsei de lichiditãţi. Ĩnfiinţarea Bãncii Angliei. Bãncile germane universale profilate ĩn operaţiuni „en gros” se identificã cu: 30 . bãnci comerciale. c. b. Bãncilor cooperatiste şi populare. Existenţa unor reglementãri bancare moderne. Descentralizare. Marilor bãnci comerciale. Naţionalizarea bãncilor franceze a fost urmatã de: Reorganizarea lor. Asimilarea şi introducerea ĩn tehnica bancarã a celor mai moderne produse şi instrumente bancare. Liberalizare. 270. Universalizare. 266. 269. b. Marea Britanie. Japonia. Banca cu cea mai diversificatã reţea de unitãţi operative.b. d. d. c. Banca ce acordã credite fãrã dobândã. Selecţia activelor. bãncile din Marea Britanie se structureazã ĩn: a. sunt: a. Sistemul bancar german se individualizeazã prin banca de tip: a. Descentralizarea deciziilor la nivel local şi regional. Dezvoltarea cecurilor şi a bãncilor comerciale. c. case de economii şi cooperative de credit. Bãncile britanice se caracterizeazã printr-un ĩnalt grad de: a. b. c. bãncile universale de tip „en detail” persupun existenţa: a. b. Germania. b. d. Universal ĩn formã „en gros”. Societãţilor de asigurãri. 267. 271. Franţa. Banca ce asigurã distribuirea automatã a numerarului. 272. In Germania. b. d. bãnci de afaceri. e. Concentrarea tuturor funcţiilor bancare şi competenţelor comerciale ĩntrunsingur loc. „ALL FINANZ” 273. d. Concentrarea activitãţii bancare. Banca viitorului se prefigureazã a fi: a. d. percizaţi de Claude Simone ĩn „Les banques”. a. c. 274. Concentrarea celor mai mari pãrţi ale activitãţii bancare ĩn câteva consorţii cu sediu la Paris. Principalii factori de succes ai activitãţii bancare ĩn Anglia. c. 268. d. c. c. ĩn principal. Achiziţionarea celor mai performante echipamente de informaticã. Bãncilor de afaceri. Universal ĩn formã clasicã. Specializare.

b.Bãncile de comerţ exterior.stat. industria. Bãnci de emisiune. Ipotecare. De investiţii. b. funcţia de bancã centralã era ĩndeplinitã de: a. Bãncile pariziene din perioada monarhiei se individualizeazã printr-o serie de caracteristici esenţiale: a.Bãncile de afaceri. Concentrarea. Se implicã ĩn politica operaţiunilor de open-market. Consiliul Rezervelor Federale. Modificã necesarul de rezerve. 281. Promovarea legii care guverneazã tutela bãncilor. Universalizarea. Dupã opinia unor specialişti ĩn domeniul monetar. Au ĩn vedere gestionarea marilor capitaluri bãneşti. c. d. Bãnci naţionale. Caracteristicile sistemului bancar american sunt: a. 276. d. Banci de stat. d. c. c.a. dolarul? a. Federale de rezerve. Locul III. b.bancar. Manifestarea unei atitudini şi autoritãţi bancare mai mult de ordin juridicoadministrativ decât de naturã economico. b. 31 . Bãncile comerciale orientate spre activitatea industrialã. c. b. Consiliul Guvernatorilor. Primul loc. Bãnci comerciale. Societãţile de investiţii. Cea mai mare bancã comercialã. Ultimul loc. Situarea la baza raporturilor dintre bãnci şi economie a unor reglementãri ce decurg din dreptul roman. Prin Legea bancarã din 1933. Descentralizarea. Pânã la ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve . Controleazã rata de scont. 275. 277. Trezorerie. c. Locul II. 278. Legea Bãncii Naţionale (Naţional Bank Art) a stat la baza structurãrii bãncilor americane ĩn: a. 279. Comerciale. d.financiarã. care este poziţia sistemului bancar american faţã de ceilalţi exponenţi ai puterii: politica. adicã statuarea raporturilor bancã. Elaboreazã coordonatele politicii monetare. d. c. Existenţa unor reglementãri bancare ce decurg din dreptul comercial scris. bãncile americane se structureazã ĩn bãnci: a. b. Consiliul Guvernatorilor este acel organism care: a. b. Trãsãturile definitorii prin care s-a impus consolidarea sistemului bancar francez sunt: a. d. c. d. d. b. 280. Specializarea. c. ĩn anumite limite. 282.

Internaţionalizare. 287. d. b. a. Cametei. Banca Naţionalã a Moldovei a dat faliment datoritã: b. Decompartimentarea activitãţii bãncilor. d. Naţionalizare. d. Prima bancã ĩnfiinţatã ĩn Principatele Române a fost: a. 32 . prin proiectele sale de reformã. Instituţii financiar. d. b. Universalizarea operaţiunilor. Dereglementare. Transformarea cãmãtarilor ĩn bancheri. bãncile franceze continuau sã acorde credite cu dobânzi „preferenţiale” ĩn: a. sistemul bancar francez se compune din: a. La adresa bãncilor franceze s-au formulat o serie de critici din partea patronatului ĩn legãturã cu politica acestora de : a. Participã la finanţarea operaţiunilor internaţionale. 288. Construcţii de locuinţe. Industrie. Banca Naţionalã a României. Ca exponente ale statului. b. Prin Legea bancarã din 1984. d. 286. Agriculturã. c. Opereazã cu economiile mãrunte ale populaţiei. Banca de Credit Românã. Unirea bãncii centrale cu bãncile comerciale. c. c. Participarea unor reprezentanţi ai capitalului strãin. Dezetatizare.bancare. Contribuţia statului. 289. Banca Naţionalã a Moldovei. c. prin: a.Acordã credite direct statului sau ĩntreprinderilor din domeniul public. Bãnci. Ĩnfiinţarea Bãncii Naţionale a Moldovei. e. b. d. Deintermediere. Evoluţiile din ultimii ani au potenţat concurenţa şi mobilitatea ĩn activitatea bancarã din Franţa. b. 285. Creditul Funciar Rural. c. e. Sistemul bancar din ţara noastrã s-a realizat prin: a. Universalizare. c. a avut ĩn vedere: naţionalizarea bãncilor comerciale. 284. Guvernul Francez. 291. consolidarea sistemului bancar prin asigurarea unei strânse legãturi cu industria. b. 283. Industraşilor. 290. d. Specializare. Case de asigurãri. b. constituirea la Paris a uneia dintre cele mai mari pieţe financiare europene. Moşierilor. ĩn anii 60. c. c. b. d. Exporturi. d. c. Crearea sistemului bancardin ţara noastrã a ĩnsemnat o reacţie ĩmpotriva: a. Alte instituţii de credit. concentrarea prin fuziune a bãncilor comerciale. Comercianţilor.

294. Acordarea de ĩmprumuturi ipotecare. Ĩnlocuirii ĩn bunã mãsurã a capitalului strãin cu cel autohton. Reducerea numãrului de bãnci. c. Banca Naţionalã a României a luat fiinţã ca: a. ĩn perioada economiei socialiste. Banca Româneascã. Emisiunii excesive de bancnote convertibile ĩn aur şi argint. Scontarea cambiilor. d. Creditul Funciar Rural. dupã primul rãzboi mondial şi pânã la criza economicã din 1929-1933. ĩn România. Falimentarea mai multor bãnci mici şi mijlocii. Contractãrii de ĩmprumuturi externe. ĩn perioada crizei economice şi pânã la cel de-al doilea rãzboi mondial. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte constituirea capitalului propriu. In Transilvania. 292. Marcaţi variantele corecte: a. d. perioada interbelicã.XIX-lea şi ĩnceputul sec XX. c. Dezvoltarea sistemului bamcar ĩn România ĩn prima parte a perioadei interbelice s-a realizat sub impulsul: a. d. f. Societate pe acţiuni cu capital mixt( public şi privat). 298. d. Desãvârşirii României Mari. d. evoluţia bãncilor s-a caracterizat prin: a. Bãncile din România au cunoscut o dezvoltare deosebitã: a. Activitatea Bãncii Albina a fost orientatã cu prioritate spre: a. Accentuarea universalizãrii operaţiunilor. 296. c. d. Societate pe acţiuni cu capital privat. Banca Transilvania. ĩn a doua jumãtate a sec. la sfârşitul sec. c.a. Societate pe acţiuni cu capital public. Banca Unitã pt Industrie şi Ipotecã. Emisiunea de bilete de bancã. b. Banca Generalã Românã. d. Principalele operaţiuni ale Bãncii Albina erau: a. Societate pe acţiuni cu capital strãin. Agriculturã. c. Rescontare. b. ĩnceputul sec XX. 299. b. Banca Agricolã. Accentuarea centralizãrii capitalului bancar. Domeniul public. Industrie. b. b. 293. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte plasamentele. b. e. d. c. la ĩnceputul sec. Comerţ. d. 33 . pt apãrarea populaţiei autohtone.XIX-lea. 295. c. c.XIX-lea. b. b. 297. au apãrut şi bãnci cu capital românesc. In perioada crizei economice din 1929-1933 şi pânã la cel de-al doilea rãzboi mondial. b. Dezvoltãrii industriei. Dezvoltãrii generale a capitalismului. o reţea de bãnci comerciale şi instituţii de credit specializate s-a ĩnfiinţat: a. c.

Preşedinţiei. c. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã. Banca de Investiţii. Prin Legea bancarã din 1934 s-a instituit: a. e.300. e. b. e. Banca de Credit Românã. BCR. c. Banca Românã de Comerţ Exterior. 303. 302. Preluarea de cãtre AVAB a unor credite ĩn contul datoriei publice. Asociaţia Românã a Bãncilor. Computerizarea. c. Guvernului. d. BCR. c. Proliferarea creditului comercial. e. BNR. BCR. Societatea Bancarã Românã. g. c. b. b. Banca Agricolã. Existenţa unei reţela de bãnci comerciale independente de BNR. b. b. 34 . In decembrie 1946. Aparatul bancar din perioada economiei planificate centralizat se caracterizeazã prin: a. Independenţa activitãţii bancare ĩn cadrul sistemului de planificare centralizatã. c. 1948. 304. d. 306. Parlamentului. mai multe bãnci româneşti s -au constituit ĩn „marea finanţã”: a. Exclusã de la reescontare. d. b. e. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã. BRD. c. d. sistemul bancar românesc cuprindea: a. 307. CEC. Banca Comercialã Italianã Românã. Defiinţatã. Ministerului de Finanţe. b. Transformatã ĩn bancã de emisiune. Accentuarea concurenţei ĩn sistemul bancar. f. c. La 1 sept. 305. BNR a fost: a. d. BNR este subordonatã: a. d. 301. Banca Româneascã. b. d. Banca de Credit pt Investiţii. Consiliul Superior Bancar. d. Progranul de constituire şi restructurare a bãncilor comerciale ca societãţi pe acţiuni din 1993 avea ca principale obiective: a. Banca Naţionalã a României. Asocierea şi fuzionarea bãncilor. In 1968 s-au ĩnfiinţat ĩn ţara noastrã noi bãnci specializate: a. Etatizatã şi reorganizatã. Capitalizarea. Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare. Partidului de guvernãmânt. Consiliul Guvernatorilor. Inaintea celui de al doilea rãzboi mondial. Privatizarea bãncilor cu capital de stat.

In prezent. d. Sprijinã sectorul privat. Lichiditatea este: a Calitatea unui activ de a fi negociabil imediat fãrã riscul unei pierderi sensibile de capital b Capacitatea de a obţine profit c Capacitatea de realizare a unei trezorerii pozitive 314. b BRD. 312. b. dintre bãncile comerciale din România. Agregatul monetar M1 al masei monetare. Rata lichiditãţii economiei se poate mãsura prin: a Raportul dintre niveul lichiditãţii şi PIB b Raportul dintre PIB şi nivelul lichiditãţii c Raportul dintre venituri şi cheltuieli 316. Fondul pt garantarea creditelor este o instituţie financiarã care: a. ĩn Franţa . o poziţie prioritarã ca volum de activitate este deţinut de: a Banca Românã de Comerţ Exterior. 309. d Ignorant. c BCR. Criteriile de structurare a componentelor masei monetare sunt: a Viteza de circualţie a monedei b Intensitatea cu care circula moneda c Exigibilitatea monedei d Rentabilitatea 317. c Arbitrar. d Banca Agricolã. Garagteazã tranzacţiile de valori mobiliare. Mihail Manoilescu structureazã componentele avuţiei unei naţiuni ĩn urmãtoarele grupe: a Bogãţiile naturale ale ţãrii b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie c Mãrfurile de orice fel d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide 315. Vânzarea unui activ antreneazã urmãtoarele feluri de costuri: a De negociere b De lichidare c De producţie 313. 311.308. In decembrie 1990 avea urmãtoarele componente: a Biletele de banca b Depozitele la vedere la instituţiile de credit 35 . Sistemul bancar prin cadrul sau organizatoric şi prin funcţiile sale trebuie sã: a Asigure buna funcţionare a instrumentelor de reglare a mecanismului monetar b Sã contribuie la fluidizarea fluxurilor baneşti necesare desfaşurãrii unei activitaţi economice normale c Sã se individualizeze ca un sector priioritar ĩn cadrul economiei d Sã se impunã la nivelul ĩntregii economii 310. In condiţiile economiei planificate centralizat. c. prolifereazã un mecanism decizional: a Absolutist. Asigurã supravegherea activitãţii monetare şi de credit. b Concurenţial. Asigurã emisiunea titlurilor de ĩmprumut ale statului.

Masa monetarã ĩn circulaţie ĩn prezent este constituitã din: a Numerar(bilete de bancã şi monedã metalicã) b Bani de cont c Bani cu valoare intrinsecã 323. Dupã aprecierea profesorului Mario Arcelli. In general. In ceea ce priveşte viteza de circulaţie a banilor. din punct de vedere al dinamicii masei monetare. ţãrile ĩn curs de dezvoltare deţin o pondere: a Mult mai mare de mijloace de platã sub formã lichidã(M1) b Mult mai micã de mijloace de platã sub formã lichidã(M1) c Egalã ĩntre cele douã agregate monetare(M1 şi M2) 321. Pentru monatarişti: a Cantitatea de monedã ĩn circulaţie regleazã ĩn mod fundamental rata inflaţiei b Este suficient ca autoritãţile monetare sã stãpâneascã emisiunea şi sã dirijeze creditul pentru a ĩnfrâna creşterea preţurilor c Variaţia masei monetare ar reprezenta elementul motor al nivelului general al preţurilor 320. Masa monetarã ĩn circulaţie are ĩn contrapartidã.c Bonuri de tezaur d Bonuri emise de societãţile financiare 318. Un export . Un deficit al balanţei de plãţi se traduce printr-o: a „puncţie” de monedã . Contrapartidele reprezentând „creditul intern net”. evidenţiatã ĩn activul bilanţului bãncilor de emisiune urmãtoarele componente: a Aurul monetar b Creanţele bãncii de emisiune asupra partenerilor strãini(devize) c Creanţele rezultate din credite interne acordate statului(bonuri de tezaur şi titluri de stat) d Credite interne acordate bãncilor comerciale e Altor agenţi economici necomerciali 325. definirea agregatelor monetare este mai dificilã. exprimatã prin mãrimea valorii tranzacţionate printr-o unitate monetarã ĩn sens larg(M2). ĩn cazul ţãrilor industrializate se constatã: a O stabilizare cu o uşoarã tendinţã de scãdere b O tendinţã de scãdere destul de puternicã c O creştere 322. datoritã: a Inovaţiei financiare b Fluctuaţiei cursurilor valutare c Scãderii rentabilitãţii activelor financiare 319. reprezintã: a O creştere a ĩncasãrilor ĩn monedã proprie b O diminuare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã c O stagnare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã 326. de creştere a lichiditãţilor interne c o scãdere a lichiditãţilor interne 327. de lichiditãţi interne b „injecţie” de monedã . Masa monetarã ĩn circulaţie exprimã angajamentele de platã ce se reflectã ĩn: a Pasivul bilanţului bãncilor de emisiune b Activul bilanţului bãncilor de emisiune c Portofoliul trezoreriei statului 324. cuprind urmãtoarele pozitii: a Credite interne acordate statului b Credite interne acordate economiei 36 .

conform lui Fisher. Viteza de circulaţie a banilor micşoreazã cantitatea de monedã necesarã: Dacã are loc accelerarea ei. Numai oferta de credite din partea agenţilor economici. Ĩnseamnã ĩnlocuirea monedei temporar pasive prin crearea de monedã activã. Are ca rezultat sporirea masei monetare. Oferta de monedã exprimã: Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei. Cererea de monedã. atât activul cât şi pasivul bilanţului sãu. Sporeşte doar activul bilanţului sãu. cu suma creditului. Resurselor la vedere şi a disponibilitãţilor constituite pe termen scurt. M*V = P*Q. justificatã prin proporţiile şi caracteristicile economiei. a b c 330. Cererea de monedã exprimã: Cantitatea de bani necesarã. a b c 333. care se determinã prin confruntarea cererii de investiţii cu oferta de economii: N-ar avea nici o influenţã asupra cererii de monedã. a b c 338.c 328. degajate pe termen lung. Cantitatea de bani necesarã. a b c 335. Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei. Ĩmprumuturilor contractate pe piaţa obligaţiunilor. Fluctuantã. a b c 336. a b c 332. a b c d 329. M*P = V*Q. formulatã de Irving Fisher. a b c 334. Crescãtoare. Credite externe acordate economiei Creditele interne acordate statului reprezintã: creanţe nete asupra trezoreriei ansamblul titlurilor publice ĩn portofoliu cãrora le corespund resursele pe care bancile le-au acordat trezoreriei publice titlurile de credit asupra intreprinderilor şi gospodãriilor populaţiei creanţele nete asupra economiei Când o bancã acordã un credit unuia ditre clienţii sãi: Sporeşte ĩn acelaşi timp şi cu aceeaşi sumã. Este dependentã de rata de economisire. Fisher considerã viteza de circulaţie a monedei ca fiind: Stabilã. a b c d 331. depinde numai de: 37 . Finanţarea monetarã prin intermediul bãncilor: Se sprijinã pe resursele la vedere şi disponibilitãţile pe termen scurt. rata dobânzii. La clasici. Depinde de utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente. Bãncile nu ĩndeplinesc un rol monetar atunci când finanţeazã economia pe baza: Capitalurilor proprii. justificatã prin proporţiile şi caracteristicile economiei. Numai cererea de credite din partea agenţilor economici. Scade pasivul bilanţului sãu cu suma creditului. Ecuaţia cantitativã a monedei. a b c 337. Dacã se menţine constantã. Are o influenţã majorã asupra cererii de monedã. Dacã are loc ĩncetinirea acesteia. şi prin credite pe termen lung. este: P = M*V/Q.

O creştere a masei monetare va provoca o scãdere a ratei dobânzii. o ratã scãzutã a dobânzii: Favorizeaza cumpãrarea de obligaţiuni. Trebuie sã scadã cu o ratã constantã. politica monetarã este: Eficace numai pe termen lung. ci şi de anticipãrile privind randamentul investiţiilor. Trebuie sã aibã ĩn vedere cã stocul de monedã trebuie sã se ajusteze la evoluţiile pe termen lung ale economiei reale. independent de conjunctura imediatã. O creştere a masei monetare va provoca o creştere a ratei dobânzii. Conform analizei keynesiste. dependent de conjunctura imediatã. Descurajeazã investiţiile. a b c d 346. a b c 343. politica monetarã este: Eficace numai pe termen lung. a b c 348. Keynes adaugã la cererea de monedã pt tranzacţii a clasicilor: O cerere pt bunuri şi servicii. O cerere pt speculaţii. Investiţiile depind nu numai de rata dobânzii. Politica bugetarã are un impact foarte puternic. a b c 341. Eficace numai pe termen scurt. Dupã monetarişti. politica monetarã: Are un caracter tranzitoriu asupra economiei reale. Numai de rata dobânzii. independent de conjunctura imediatã. Pentru clasici şi keynesişti. Politica bugetarã are un impact slab. 38 . Investiţiile depind numai de rata dobânzii. ci şi de rata dobânzii. Rata dobânzii nu poate fi prea mult ridicatã pentru cã ar distruge lichiditatea. a b c d 345. nu şi de rata dobânzii. cererea de monedã depinde: Nu numai de tranzacţii. Dupã monetarişti. nu şi de tranzacţii. a b c Rata dobânzii. Keynes nu atribuie o prea mare eficacitate politicilor monetare din urmãtoarele motive: Rata dobânzii nu poate fi prea mult coborâtã pentru cã ar distruge lichiditatea. Dupã Keynes. a b c 344. Variaţiile preţurilor. Eficace numai pe termen scurt. a b c d 342. numai de tranzacţii. Volumul tranzacţiilor. Pentru monetarişti: Economia este foarte sensibilã la variaţiile investiţiilor. Descurajeazã cumpãrarea de obligaţiuni. Pentru monetarişti. a b c 340. Ineficace. O cerere pt bunuri complementare. Nu trebuie utilizatã ĩntr-o manierã voluntaristã. masa monetarã: Trebuie sã creascã cu o ratã constantã. Trebuie sã creascã cu o ratã constantã.a b c 339. Stimulezã investiţiile. Ineficace. Economia este puţin sensibilã la variaţiile investiţiilor. Pentru keynesişti: Este posibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei monetare. Este imposibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei monetare. a b c d 347.

. Ca urmare a achitãrii sumei datorate furnizorului.. aşa cum se ĩntâmplã. Metodele americane de reglare a stocului de monedã centralã prezintã urmãtoarele caracteristici esenţiale.. a b c 355. Bãncile nu acordã credite decât ĩn condiţiile obţinerii unui beneficiu. cu predilecţie.. Trebuie sã evite frecventele modificãri ale ritmului de creştere a masei monetare care ar putea avea efecte imprevizibile asupra preţurilor economiei reale. a b c 354. Debitul contului curent al bãncii comerciale. a b c 351. Politica monetarã trebuie sã fie conceputã pe termen mediu. ĩn Franţa. Prin achiziţionarea de pe piaţã a unor creanţe ale agenţilor economici. Ele se aplicã pe o piaţã pe care banca centralã intervine prin cumpãrarea şi vânzarea de titluri ale datoriei publice. Ele o pot face ĩn urmãtoarele moduri: Ĩmprumutând bãncile ĩn mod direct prin reescont.ea: Monetizeazã o creanţã preexistentã. a b c 352. a b c 353. a b c 357. Majorarea soldurilor debitoare ale conturilor curente. activitatea practicã nu confirmã capacitatea autoritãţilor monetare de a influenţa prin masa monetarã conjunctura economicã pe termen scurt. Prin ĩmprumuturile pe care banca centralã le acordã bãncilor comerciale sub forma reescontului sau primirea ĩn pensiune a efectelor reprezentative ale creanţelor. Distrucţia de monedã. a b c 356. Odatã cu rambursarea creditelor are loc la nivelul agenţilor economici. 39 .. aşa cum se ĩntâmplã. depozitelor. iar acest beneficiu depinde de: . Creditul contului furnizorului. cu predilecţie.. demonetizeazã o creanţã preexistentã. aşa cum se reflectã aceasta ĩn contabilitatea bãncii: Diminuarea soldurilor creditoare ale conturilor curente. Emisiunea de monedã ĩn circulaţie. costul refinanţãrii. Bãncile de emisiune trebuie sã furnizeze celorlalte bãnci o cantitate de monedã centralã. Cumpãrând titluri de ĩmprumut ale statului. a In opinia monetariştilor. Moneda bãncii centrale poate fi creatã ĩn urmãtoarele moduri: Prin intrarea de capitaluri din exterior ĩn condiţiile ĩn care banca centralã intervine pe piaţa schimburilor. ĩn SUA. Rambursarea creditelor echivaleazã cu: Retragerea de monedã din circulaţie. Intervenind pe piaţa capitalurilor de la care se aprovizioneazã bãncile şi alţi agenţi economici. a b c 350. rata inflaţiei. Când banca creeaza monedã ĩn contrapartidã unui credit. pt cã: Relaţiile pe termen scurt ĩntre variantele financiare şi activitatea economi cã nu sunt bine determinate...349. are loc un transfer de disponibil din contul cumpãrãtorului. ĩn : Debitul contului furnizorului. Majorarea soldurilor creditoare ale conturilor curente. Transformã datoria cumpãrãtorului faţã de furnizor ĩn propria sa datorie faţã de furnizor pt soldul creditor al contului curent.

prezintã ca principale caracteristici: Lichiditatea. 40 . Excedentul de ofertã de monedã faţã de cerere genereazã: Inflaţie. In general. Riscul de pierderi sensibile de capital. a b c 359. Moneda este un activ lichid de o lichiditate perfectã şi de un randament: Ĩnalt. ca ofertã de monedã: Numai de autoritãţile monetare. ci şi tuturor agenţilor economici nebancari. Mãreşte oferta globalã de monedã... a b c 367. Doctrina lui Leon Walras considerã oferta de monedã: Ca fiind elasticã. a b c 360. a b c 366. a b 364. Calitatea necorespunzãtoare a gestiunii agenţilor economici. Din acumulãri de ĩnc. a b c Intervenţiile se fac la preţurile pieţei stabilite ad-hoc. Aceastã piaţã este deschisã larg nu numai bãncilor. De investitorii de capital care achiziţioneazã titluri de creanţã. Zero. a b c d 361. Stagflaţie. De organisme . Mihail Manoilescu.? şi prezintã pe piaţã lichiditãţi ĩn schimbul activelor nelichide. Mediu. Un remarcabil precursor şi deschizãtor de noi orizonturi ĩn studierea lichiditãţii economiei a fost economistul român: Ion Ionescu de la Brad. De cumpãrãtorii de bunuri de consum.b c d e 358. Masã monetarã propriu zisã.. inelasticã. Ofera exageratã de monedã poate fi generatã de: O gestiune a finanţelor publice ĩn condiţii de deficitate.. Aceastã piaţã este deschisã doar bãncilor.. Diminueazã oferta globalã de monedã. Ca fiind datã. moneda este pusã ĩn circulaţie. Deflaţie. Ca fiind crescãtoare. Oferta de monedã (de capitaluri lichide) provine din surse variate: Din economie. Negociabilitatea. creşterea ratei dobânzii: Ĩnfrâneazã achiziţiile. Componenta monetarã M1 mai poartã denumirea de: Masã monetarã ĩn rezervã. Din crearea de monedã de cãtre sistemul bancar.? prealabile. Costin Kiriţescu. Bazã monetarã. ca activ lichid. a b c d 363. Intervenţiile se fac la preţuri prestabilite. a b c d 365. Din lichiditãţi anterioare de capitaluri. a b c d 362. Ĩncurajeazã achiziţiile. Disponibilitatea.. Moneda. In prezent.

evolueazã ĩn favoarea: Plãţilor prin cont Plaţilor ĩn numerar Titlurilor cambiale Banii de cont au o circulaţie: Extrabancarã Bancarã Atât bancarã cât şi Extrabancarã Puterea de cumpãrare a banilor sub forma numerarului şi a banilor de cont este: Aceeaşi Diferã Este dependentã de mãrimea fiecãrei componente ĩn circulaţie Banii de cont ĩndeplinesc: Doar funcţia de mijloc de circulaţie Atât funcţia de mijloc de platã cât şi funcţia de mijloc de circulaţie Doar funcţia de mijloc de platã Numerarul este mijloc de plata legal: Cu caracter general Ĩntr-o sferã mai limitatã Numai când se gãseşte la populaţie In economia planificatã . Inflaţia este o stare de dezechilibru ĩn economia şi finanţele unei ţãri. a b c d 369. Tezele fundamentale ale Scolii monetariste de la Chicago. organizaţiile. ea nefiind decât un remediu provizoriu. Inflaţia cu gfeu poate promova dezvoltarea. Circulaţia monetarã contemporanã cuprinde : Circulaţia numerarului. Inflaţia nu este inevitabilã ĩn perioadele de dezvoltare. a b c 378. Raporturile de mãrime ĩntre circulaţai numerarului şi circulaţia banilor de scont. Circulaţia banilor cu valoare intrinsecã. a b c 375. Circulaţia cambiilor. conduse de Milton Friedman sunt: Inflaţia este peste tot şi ĩntotdeauna un fecomen monerar. a b c 374. a b c d 370. Circulaţia banilor de cont.368. a b c 371. instituţiile erau obligate prin lege sa-şi pãstreze disponibilitãţile lor: Ĩn conturi la mai multe bãnci Ĩn conturi la o anumitã bancã Numai ĩn conturi deschise la banca centralã Livrarile de mãrfuri pe credit comercial ĩntre unitãţile economice au fost ĩn economia de comandã: Permise Interzise Condiţionate Acreditivul ĩnseamnã: Un incasso documentar Un mandat acordat unei bãnci de a accepta plata dacã condiţiile stabilite au fost respectate de furnizor Plata condiţionatã In lucrarea „Plãţile fãrã numerar ĩn România” a lui Dimitrie Toma sunt prezentate ca modalitãţi de decontare: 41 . unitaţile ecopnomice . a b c 373. componente ale circulaţiei monetare. a b c 377. a b c 376. a b c 372.

a Acceptarea b Compensarea c Scrisoarea de garanţie d Ordinul de virament e Acreditivul 379. Compensarea: a Exclude folosirea efectivã a banilor ĩn afarã de exprimarea preţului b Nu exclude folosirea efectivã a banilor c Foloseşte atât instrumente de decontare bazate pe consimţãmântul nemijlocit(incasso-ul). cât şi folosirea acreditivului 380. atunci când acestea dobândesc proporţii ridicate b Este starea ĩn care neefectuarea plãţilor ĩn termen de cãtre unii agenţi economici se propagã cãtre alţi agenţi economici . blocajul financiar are ca suport: a Ĩntârzierea mãsurilor colective b Tipul de economie ĩn care predominã ĩntreprinderile de stat. devenind cauza incapacitãţii de platã a acestora din urmã c Este diferit calitativ faţã de simplele ĩntârziei ĩn efectuarea plãţilor d Ĩnseamnã emisiunea cecurilor fãrã acoperire 381. La noi. cu potenţarea preocupãrii ĩntreprinderilor pentru asigurarea permanentã a capacitãţii de platã 382. Potrivit principiului prudenţei bancare. cãreia instituţia falimentului ĩi este total strãinã. Economia reglatã prin plan central imperativ: a Este lipsitã de selectivitate b Genereazã inevitabil fenomene de propagare ĩn lanţ a neplãţilor c Se caracterizeazã prin selectivitate d Agenţii economici neviabili sunt sistematic eliminaţi din circuit prin mecanismul falimentului 384. Activitatea de creditarea bancarã trebuie sã prezinte interes pentru: a Piaţa financiarã b Banca şi clienţii acesteia c Agenţiile de valori mobiliare d Organele financiare 386. Soluţia eliminãrii blocajului financiar ĩn economia româneascã actualã constã ĩn: a Compensarea plãţilor reciproce datorate b Creditarea excesivã c Substituirea relaţiilor administrative dintre ĩntreprinderi cu relaţiile economice ĩntre parteneri ĩn condiţii normale. Capacitatea de platã a debitorilor se determinã prin: a Analiza economico-financiarã privind perioada de referinţã (trecutã şi viitoare) b Realizarea unui studiu de piaţã c Ĩntocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli 42 . inaplicabilã c Privatizarea ĩntreprinderilor de stat 383. Blocajul financiar: a Are ca punct de plecare plãţile restante . bãncile comerciale vor urmãri ca solicitanţii de credite sã dea dovadã de: a Generozitate b Altruism c Credibilitate d Perseverenţã 385.

b Practicarea unor dobânzi mai mari. cel mai adesea. 43 . b Refinanţare bugetarã. Principiile creditãrii sunt: a Planificarea creditelor şi a resurselor de acoperire a acestora. b Diferã de la o ţarã la alta. persoanele fizice trebuie sã: a Realizeze venituri certe cu caracter permanent. c Sunt specifice numai economiilor de piaţã dezvoltate. Uzanţele şi principiile bancare referitoare la activitatea de creditare se caracterizeazã prin aceea cã: a Au un grad de valabilitate universal. d Rambursarea creditelor la scadenţele stabilite prin contractul de credite. 391. In condiţiile actuale din ţara noastrã. Pentru a putea angaja credite. d Nu ĩnregistreze debite restante şi alte datorii. b Creditele acordate agenţilor economici şi populaţiei. se concretizeazã ĩn: a Disponibilitãţi şi depozite ale agenţilor economici şi populaţiei. cuprind: a Ĩmprumuturile de refinanţare de la BNR. 394. Incã din faza de planificare. c Numai pentru destinaţia stabilitã prin contracte.d Statutul rezultatelor financiare 387. b Garanteze creditele solicitate. 393. pentru cuantificarea resurselor şi a necesarului total de credite. Plasamentele. se va urmãri: a Egalizarea operaţiunilor de scontare cu cele de reescontare atât ca structurã a portofoliului cât şi ca mãrime. 389. c Numerarul şi celelalte disponibilitãţi ale bãncilor. d Programul privind creditele şi resursele de acoperire ale acestora ĩn lei şi ĩn valutã 392. deficitul de resurse se acoperã prin: a Ĩmprumuturi externe. c Planul de finanţare a activitãţii economico-sociale. c Disponibilitãţi şi depozite ale celorlalte bãnci. pt diminuarea riscului lipsei de lichiditãţi. b Acordarea nelimitatã a creditelor. d Capitalizarea bãncilor comerciale. d Indiferent de destinaţie. ĩn decursul timpului s-au folosit: a Bugetul de venituri şi cheltuieli. d Se aplicã exclusiv debitorilor. Resursele de creditare. d Liniile de refinanţare externã. 395. 390. ca operaţiuni pasive ale bãncilor comerciale. 388. b Planul trimestrial de credite. componenta de contrapartidã a resurselor de creditare. In practica bancarã din ţara noastrã. Imprumuturile şi scrisorile de garanţie solicitate bãncilor se acordã: a Independent de cunoaşterea obiectului creditabil. c Atragã disponibilitãţi la dispoziţia bãncii. c Garantarea materialã a creditelor. b Fãrã a face o evaluare a situaţiei financiare a debitorului. d Rezervele bancare minime obligatorii. c Accelerarea operaţiunilor de decontare. c Credite de refinanţare primite de la BNR. b Capitalul propriu al agenţilor economici.

a b c d 400. Totale. rate credite. Totalitatea ĩncasãrilor pe care le realizeazã debitorul din valorificarea obiectului creditabil. a b c d 402. ordinea operãrii plãţilor va fi: Rate credite. dobânzi. Anual. Valoarea obiectului creditabil. O singurã datã. la solicitarea expresã a debitorului. Valoarea actualizatã ĩn funcţie de valoarea de piaţã. Garanţia bancarã reprezintã: Valoarea activelor fixe şi circulante ale debitorului. comisioane. dupã natura lor. dobânzi. reeşalonarea poate avea loc: O singurã datã. Pt stabilirea cuantumului garanţiei creditelor se va avea ĩn vedere: Valoarea contabilã a bunurilor ce fac obiectul garanţiei.d 396. Dupã declanşarea acţiunii de executare silitã. a b c d e 397. Parţiale. a b c d 404. Valoarea de „goodwill”. Comisioane. Procedura de reeşalonare a unui credit poate sã opereze: Oricând. Comisioane. rate credite. In cadrul unei relaţii de creditare. Trimestrial. dobânzi. Lunar. a b c d 398. a b c 403. Nominale. Garanţia creditelor se verificã de cãtre bancã: Zilnic. a b c d 401. Numai dupã epuizarea tuturor facilitãţilor oferite de rescadenţare. Din punct de vedere juridic. atât ca structurã cât şi din punct de vedere al maturitãţii lor. In condiţiile ĩn care un agent economic are de achitat bãncii sale diferite creanţe din activitatea de creditare. De douã ori. cu admiterea facilitãţilor la rescadenţare. garanţiile pot fi: Reale. Un ĩnscris numit „Scrisoare de garanţie bancarã”. La propunerea bãncii. analiza financiarã a unui agent economic are ca punct de plecare: Balanţa de verificare Contul de rezultate Bilanţul contabil Fluxurile de lichiditãţi nete(cash-flow) 44 . a b c d Asigurarea corelãrii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora. Definitorii ĩn analiza şi evaluarea unui agent economic implicat ĩn relaţia de creditare sunt: Studiul de piaţã Analiza economico-financiarã Analiza aspectelor nefinanciare Analiza resurselor umane Intotdeuna . Personale. a b c d 399. Posibilitatea de valorificare a elementelor ce compun garanţia. fãrã a se admite rescadenţãri. Fãrã limitare deoarece se percep dobânzi majorante.

a b c d 412. a b c d 413.1 In cadrul activitãţii de garantare a creditelor BCR.1 şi 10 Este egalã cu 10.1 Este mai mare decât 10.405. BCR va urmari dacã: Existã o strategie pe urmãtorii 3-5 ani Se prezintã modalitatea de realizare a strategiei propuse Sunt prezentate alternativele şi implicaţiile ĩn cazul nerealizãrii strategiei propuse Existã sau nu un plan de restructuarare şi redresare financiarã Criteriul „felul locuinţei” pentru evaluarea performanţelor populaţiei de cãtre BCR se noteazã cu 3 puncte dacã este vorba de: Apartement cu chirie 45 . a b c d 411. a b c d 410. gradul de ĩndatorare se determinã: Ponderând datoriile totale cu mãrimea capitalului propriu net Ca raport procentual ĩntre datoriile totale şi capitalul propriu net Ca medie aritmeticã dintre datoriile totale şi capitalul propriu net Ca raport ĩntre capitalul propriu net şi datoriile totale Intre criteriile de performanţã BCR. pe baza datelor de bilanţ se urmãreşte: Nivelul activelor corporale Structura activelor circulante Determinarea pragului de rentabilitate Determinarea activului net Contul de rezultate. a b c d 407. cheltuielilor şi profitului din activitatea de exploatare Veniturilor. a b c d 406. ca document de sintezã. cheltuielilor şi profitului din activitatea financiarã Veniturilor. cheltuielilor şi profitului din activitatea excepţionalã Repartizãrii profitului net Pierderilor şi modului de recuperare a lor La BCR . viteza de rotaţie a activelor circulante e notatã cu punctaj maxim dacã: Este mai micã sau egalã cu 5 Este cuprinsã strict ĩntre 5. a Ca un prim obiectiv . pune ĩn evidenţã: Evoluţia fluxurilor de lichiditãţi nete Evoluţia fluxurilor de ĩncasãri şi plãţi Evoluţia fluxurilor de venituri şi cheltuieli Evoluţia mişcãrilor patrimoniale Datele pe care le oferã contul de rezultate permit realizarea unor analize asupra: Veniturilor. a b c d 414. cele mai bine cotate sunt: Ipoteca Garanţia bancarã Gajul cu deposedare Depozitul bancar Calitatea organizatoricã va fi apreciatã de cãtre BCR cu referire la : Capacitatea de adaptare la modificãrile structurale Organizarea fluxului tehnologic Utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane Experienţa managerialã Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare . a b c d e 408. a b c d 409. nivelul lichiditãţii curente notat cu punctaj maxim este: Mai mare sau egal cu 100% Mai mare sau egal cu 125% Mai mare sau egal cu 150% Mai mare sau egal cu 170% La nivelul BCR.

ĩn cadrul criteriilor de evaluare a performanţelor persoanelor fizice de cãtre BCR. se acordã pe o peioadã de maximum: a 12 luni b 1 an şi 4 luni c 18 luni d 2 ani 422. ĩntâmpinã anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea c Care se reeşaloneazã 420. Creditele pe termen lung agreate de bãncile comerciale din România se acordã pe o perioadã de: a 5-7 ani 46 . ca operaţiuni ale bãncilor comerciale din ţara noastrã. cotatã cu 4 punte. Serviciul datoriei poate fi considerat bun atunci când : a Rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor se face la scadenţã sau cu o ĩntârziere de maximum 7 zile b Rambursarea se ĩntârzie cu 10 zile c Rambursarea se ĩntârzie pânã la 30 zile d Anuitãţile sunt plãtite cu o ĩntârziere mai mare de 30 zile 418. Referitor la situaţia familialã. temporar. ĩnregistreazã: a Bãrbatul celibatar b Femeia celibatarã c Persoanele cãsãtorite d Divorţaţii e Vãduvele 417. este notat cu 4 puncte dacã este vorba de: a nivel mediu sau superior b comerciant c lucrãtor specializat d pensionar e muncitor sezonier 416.b Chirie fond locativ c Chirie d Casã proprietate 415. o faorte buna reprezentare . Creditele de nivel standard sunt acelea: a La care rambursarea se efectueazã la timp dar impun anumite riscuri ĩn administrarea datoriei b La care rambursarea se efectueazã la timp şi nu implicã nici un fel de risc ĩn administrarea datoriei c Care se acordã unor clienţi cu performanţe foarte bune dar care temporar ĩntâmpinã anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea 419. Creditele pe termen scurt. Creditele „ĩn observaţie” sunt cele : a Monitorizate de cãtre bancã b Acordate clienţilor cu performanţe foarte bune dar care . „Calificarea”. Creditele „ĩndoielnice” sunt: a Cele neprotejate b Acelea care din punct de vedere al rambursãrii şi garantãrii(?garanţiei) prezintã o stare de totalã incertitudine c Cele mai neperformante credite pe care le poate ĩnregistra o bancã d Rãspunsurile a) şi b) 421.

Creditele pentru stocuri şi cheltuieli constituite temporar se acordã: a Automat. funcţie de: a Starea de bonitate b Serviciul datoriei şi posibilitatea de rambursare c Natura garanţiei d Nivelul dobânzii 424. necesarul de credite sub forma liniei de credite se determinã ĩn funcţie de : a Nivelul trezoreriei b Cifra de afaceri şi durata medie de ĩncasare a clienţilor c Perioada de creditare ĩn zile d Nivelul capitalului social 430. atunci când creditele de casã devin insuficiente 47 . creditele de trezorerie se acordã: a Direct prin contul curent b Prin intermediul unui cont separat de ĩmprumut c Pe stocuri d Printr-un cont de corespondent 427. Creditul de capital se acordã agenţilor economici pentru: a Procurarea de cative financiare b Sporirea capitalului propriu c Procurarea cativelor circulante necesare activitãţii de exploatare d Realizarea investiţiilor 425. Ca relaţie de calcul . Pot beneficia de linii de credit numai acei agenţi economici care: a Au o trezorerie pozitivã b Inregistreazã o stare de bonitate bunã(categoria A sau B) şi un serviciu al datoriei corespunzãtor c Sunt clienţi stabili ai bãncii şi efectueazã operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi cu regularitate d Dispun de un capital social de cel puţin 10 mil lei 429.b 7-9 ani c 10-15 ani d 5-25 ani e peste 10 ani 423. Linia de credit reprezintã acea modalitate specificã de creditare ce impune drept condiţie: a Soldul creditor al contului de ĩmprumut sã nu depãşeascã plafonul de credit aprobat b Plãţile sã nu fie mai mari ca ĩncasãrile c Soldul debitor al contului curent sã nu depãşeascã plafonul de credit aprobat d Soldul debitor al contului de ĩmprumut sã fie ĩntotdeauna mai mare decât plafonul de credit aprobat 428. Stabilirea necesarului de credite pentru capital sau de trezorerie se face pe baza: a Bugetului de venituri şi cheltuieli b Situaţia fluxului de lichiditãţi (cash-flow) c Balanţei de verificare d Situaţiei privind stabilirea necesarului de mijloace circulante şi a resurselor de finanţare e Contului de rezultate 426. Ca tehnicã de creditare. Fiecare bancã va recomanda clienţilor acea categorie de credite care corespunde cel mai bine propriului interes.

b Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. c Lunar. 432. c ĩn baza unei cereri ĩnsoţite de un borderou al facturilor. b Prin cont curent. In categoria stocurilor de materii prime şi produse care fac obiectul unui credit specific. se includ: a Produsele agricole şi agroalimentare. Creditele de factoring se acordã: a Prin cont separat de ĩmprumut. Creditele de scont trebuie sã ĩndeplineascã cumulativ trei condiţii: a Sã fie garantate cu deschiderea unui acreditiv. d Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare. c Casei Incidenţelor de Plãţi. d Contul plãtitorului şi al beneficiarului. se va urmãri cu stricteţe sã nu fie creditate cecurile agenţilor economici care figureazã ĩn evidenţele: a Camerei de Comerţ şi Industrie. b Ĩncasarea valutei aferente exportului şi transformarea ei ĩn lei sã se facã prin intermediul conturilor bancare. Scontarea titlurilor de credit se va face ĩn limita unor plafoane de plasament ĩn titluri scontate de (banca centralã) centrala bãncii: a Anual. Creditul pt producţia de export şi exportul de produse presupune ca restricţii: a Beneficiarii creditului sã aibã contul curent şi contul valutar deschise la banca creditoare. b Imobilizãrile corporale. 433. e Intervalul de timp dintre momentul prezentãrii la scont şi scadenţã sã nu depãşeascã 12 luni. c Produse de provenienţã vegetalã sau animalã. f Titlurile de credit care fac obiectul acestui credit sã nu fie supuse girului. d Zilnic. 434. b Posesorul titlurilor de credit şa fie client al bãncii la care a solicitat scontarea. d Stocuri de natura activelor circulante care se consumã ĩntr-o perioadã mai mare de un trimestru. fãrã a depãşi un an. d Durata ciclului de exploatare sã nu depãşeascã 12 luni. In cazul creditelor pe cecurile remise spre ĩncasare. d Titlul de credit sã acceptat legal la platã.b Ĩn baza unei documentaţii specifice c Printr-un cont separat de ĩmprumut d Pe o perioadã de maximum 9 zile 431. 437. d Persoanelor fizice. Din documentaţia ĩntocmitã pt angajarea creditelor pt producţia de export şi exportul de produse trebuie sã rezulte: a Cantitatea şi felul mãrfii. 435. c Condiţiile şi graficul de livrare. cu excepţia produselor cu ciclu lung de fabricaţie. 436. c Sã se ĩncadreze ĩn limita capitalului propriu. c Taxa oficialã a scontului sã fie mai mare sau egalã cu taxa scontului privat. b Instrumentul de platã utilizat. b Semestrial. e Preţul mãrfii ĩn funcţie de relaţia stabilitã. 48 .

In sistemele monetare bazate pe semne bãneşti neconvertibile: a Mecanismele de autoreglare a banilor ĩn circulaţie sunt blocate b Excesul de bani nu se resoarbe. Echilibrul monetar reprezintã: a Acea stare ĩn care oferta şi cererea de monedã sunt egale b Acea stare ĩn care nu existã nici inflaţie nici deflaţie c Acea stare ĩn care nu existã nici exces de bani. nici penurie de bani ĩn circulaţie 444. pânã la 15 zile lucrãtoare. indiferent de: a Natura capitalului social . d Valuta ĩn care se face creditarea. Creditele pe termen scurt ĩn valutã se acordã agenţilor economici. c Ĩn limita unui plafon stabilit de bancã. c Nivelul cursului valutar. Creditele pentru cumpãrarea de active se ĩncadreazã ĩn categoria creditelor ce se acordã pe maximum: a 5 ani b 10 ani c 15 ani d 20 ani 442. O expresie formalizatã a echilibrului monetar a realizat-o economistul olandez Johann Koopman : a C+S+dM=C+I+d L b C+S+d L=C+I+d M c C+d M +d L=I+S 446. b Agenţii economici cu o situaţie economico-financiarã foarte bunã. Acordarea creditelor pentru operaţiunile de leasing presupune: a Existenţa contractului de leasing b Actele care fac obiectul contractelor de leasing sã fie asigurate c Termenul de acodare a creditelor sã nu depãşeascã durata contractului de leasing d contractu de leasing sã fie realizabil pe perioada acordãrii creditului e plata chiriei sã se efectueze ĩn contul societãţii de leasing 443. pânã la nivelul care declanşeazã mecanismele de autoreglare. 439. a cheltuielilor de consumaţie şi a celor pentru investiţii c Comportamentul subiectiv ala ĩntreprinzãtorilor şi al populaţiei faţã de monedã 49 . 440. apoi echilibrul se restebileşte 445. Bãncile comerciale acordã credite pt dezvoltare ĩn cofinanţare cu alte societãţi bancare. Asupra stãrii monedei influenţeazã decisiv o serie de factori economici: a Nivelul emisiunii suplimentare de monedã b Evoluţia veniturilor. ci determinã creşterea preturilor şi implicit deprecierea banilor c Abaterile ofertei de monedã faţã de cererea de monedã are proporţii reduse. b Forma de organizare. b realizarea unor obiective de investiţii de valori mari c finanţarea statului d a-şi dispersa şi lichida riscul de creditare 441. pt: a activitatea de exploatare. Creditele pt facilitãţi de cont se acordã: a Pe perioade scurte de timp. d Prin cont separat de ĩmprumut. dar care nu pot face temporar faţã plãţilor din motive justificate economic.438.

d 447. preconiza: Creşterea masei bãneşti prin dobânzi reduse Scãderea masei bãneşti prin dobânzi scãzute Efectuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public Diminuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public Principalii factori de genezã a procesului inflaţionist ĩn economia româneascã planificatã central au fost: Distorsiuni ĩn structura macroeconomicã Dezvoltarea unor ramuri şi subramuri energofage şi mari consumatoare de materii prime din import Metoda administrativã de conducere a economiei Forţarea exporturilor ĩn condiţii de privare severã a consumului intern 50 . a b c d 448. de a ĩndeplini funcţia de mijloc de tezaurizare Principalele trãsãturi ale comportamentului monetar sunt: Echilibrul monetar nu cere ca masa monetarã ĩn circulaţie sã rãmânã constantã. a b c d Prezenţa ĩncrederii ĩn capacitatea banilor de a-şi conserva valoarea. a b c d 453. a b c 454. a b c d 455. a b c 450. ci sã se adapteze la necesitãţile economiei Echilibrul monetar este. cãtre activitãţi speculative Producerea de redistribuiri valorice ĩn relaţiile economice internaţionale Raportul de inversã proportionalitate ĩntre inflaţie şi şomaj şi-a regasit reflectarea graficã sub numele de: Curba lui Laffer Curba lui Phillips Modelul Hicks-Hansen Keynes. care se regãsesc ĩn manifestarea actualã a acestui fenomen sunt: Suprasaturarea arterelor circulaţiei Creşterea preturilor şi tarifelor şi deprecierea banilor Redistribuirea venitului naţional Cauzele inflaţiei sunt: Finanţarea pe linie de credit bancar a deficitelor bugetare Efectuarea de cheltuieli excesive pentru investiţii ĩn raport cu potenţialul real al economiei Cresterea preţurilor provocatã de monopoluri Dintre cauzele inflaţiei amintim: Acoperirea prin credit bancar a unor imobilizãri de resurse Schimbul neechivalent ĩn raporturile cu strãinãtatea Ĩnregistrarea de pirderi valorice prin folosirea ĩn decontãri a unor valute instabile Dintre implicatiile economice ale inflaţiei amintim: Distorsiuni ĩn formarea preturilor Distorsiuni ĩn structurarea ramurilor Drenarea fondurilor din sfera producţiei in sfera circulatiei . a b c 449. dintre acestea şi venituri Trãsãturile tradiţionale ale inflaţiei. prin natura sa stabil Echilibrul monetar nu presupune preţuri neschimbate Echilibrul monetar nu este legat de echilibrul general Inflaţia determinã: O creştere autoĩntreţinutã a preturilor Reducerea puterii de cumpãrare a banilor Redistribuirea venitului naţional ca efect al disparitãţilor dintre preţuri. a b c 451. a b c 452. pentru a susţine conjunctura economicã şi a contracara şomajul.

a b c 463. ĩntr-un scurt interval de timp Acordarea in serie de indemnizaţii şi sporuri de salarii retroactiv Reducerea duratei sãptãmânii de muncã şi eliberarea de salarii fãrã exigenţe privind realizarea de indici economico-financiari Exportul „turistic” Dintre cauzele nereflectarii reale a procesului de erodare a puterii de cumparare a banilor ĩn indicele preţurilor consideram: Lipsa de reacţie liberã a preţurilor la schimbãriele realţiei dintre cererea şi oferta de mãrfuri ĩn cadrul mijloacelor de producţie Existenta preţurilor de mercurial la bunurile de consum Cele mai semnificative efecte economice genarate de procesul inflationist sunt: Inflaţia favorizeazã creşterea preţurilor Inflaţia ĩncurajeaza economiile şi stimuleazã extinderea volumului creditelor ĩn economie Inflaţia privilegiazã debitorii Inflaţia favorizeazã creditorii Rata lichiditãţii economiei se determinã ca raport ĩntre: Nivelul lichiditãţii şi venitul naţional(VN) Nivelul lichiditãţii şi PIB Deficitul bugetar şi PIB In conditiile mecanismului cotãrii ĩn limitele „punctelor aur”. ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã a bãncilor de emisiune cursurile fixe instituite de FMI au caracter artificial susţinut deliberat In condiţiile punctelor aur. determinã importatorul sã opteze pentru: Convertirea bancnotelor ţãrii sale ĩn aur şi de a remite aur ĩn strãinãtate Cumpãrarea de devize şi remiterea lor ĩn strãinãtate Ii este indiferent deoarece orice opţiune ar avea:remitere de devize sau de aur ĩn strãinãtate. a b c d 459. un importator german va opta pentru: Va cumpãra şi va remite spre creditori devize Va achita suma datoratã ĩn monedã naţionalã efectivã sub forma monedelor ĩn metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti la preţ fix Ii este indiferent dacã remite devize sau monedã naţionalã efectivã sub forma monedelor ĩn metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti la preţ fix Intre cursurile fixe din secolul trecut. a b c 460. a b c 462. a b c d 457. dacã cursul paritar reprezintã 1$-3. a b 458. trebuie sã suporte cheltuielile de transport şi asigurare Funcţionarea coşului DST comportã urmatoarele elemente tehnice: 51 . costul devizelor ĩn dolari americani este de 1$-3. bazate pe punctele aur şi cursurile fixe instituite de FMI existã urmatoarele deosebiri: punctele aur reprezintã o formã de limitare „artificialã” a abaterii cursului de la paritate. a b c 461. ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã a bãncilor de emisiune punctele aur reprezintã o formã de limitare „naturalã” a abaterii cursului de la paritate. creşterea devizelor peste 1% faţã de raportul paritar.40DM(cheltuielile remiterii aurului ĩn strãinãtate sunt de 1% din valoarea mãrfii ). In perioada postdecembristã a economiei româneşti.456.53DM. factorii de potenţare şi accelerare a inflaţiei au fost Deblocarea numitelor parţi sociale.

a b c d Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar. portivit cu paritatea valutarã a monedelor ţãrilor membre Stabilirea valorii zilnice a DST-ului . nemediatã de bãnci Inovaţia financiarã a diversificat modalitãţile de constituire a fondurilor ĩntreprinderilor Odatã cu dezvoltarea economiilor moderne. pentru cã: Sursele de finanţare s-au multiplicat A luat amploare finanţarea directã. a b c d 466. a b c d e 467. a b c d 469. cunoaşte ĩn ultimele decenii o reducere relativã. de regulã: Prin numãrul de obligaţiuni emise pe an Prin mãrimea procentualã a datoriei publice faţã de PNB Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de valoarea nominalã a obligaţiunilor Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de PNB Datoria publicã. atât cel bancar . anterior determinate Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului.a b c d e 464. presupune: Titularii de disponibilitãţi ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama depozitelor ce le au constituite la bãnci Banca creazã o nouã putere de cumpãrare. pe care deţinãtorii de monedã pasivã nu au utilizat-o Titularii de disponibilitãţi nu ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama depozitelor ce le au constituite la bãnci Masa monetarã pasivã este ĩnlocuitã cu masa monetarã activã Dinamica masei monetare ĩn circulaţie nu poate fi pusã ĩn evidenţã prin funcţia redistributivã a creditului pt cã: Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei active cu moneda pasivã Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã Cantitatea de monedã ĩn economie rãmâne aceeaşi moneda activã este egalã cu moneda pasivã 52 . pe baza ratei de schimb zilnice Creditul. cât şi cel comercial . pe baza volumului exporturilor de bunuri şi servicii ale ţãrilor membre Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului. nemediatã de bãnci A luat amploare finanţarea indirectã. a b c d 465. a b c d 468. odatã angajatã. cea mai accesibilã formã de ĩmprumut publice este: Ĩmprumutul bancar Ĩmprumutul obligatar Emisiunea de acţiuni Creditul comercial Luarea ĩn calculul creditelor de acordat a disponibilitãţilor monatare latente concentrate la bãnci. prin practicarea unor dobânzi atractive suportate prin anuitãţi duce la: O creştere a cheltuielilor bugetare O scãdere a cheltuielilor bugetare O relaxare a fiscalitãţii O accentuare a fiscalitãţii Un nivel constant al cheltuielilor bugetare In cazul bugetelor locale. prin ĩnsumarea echivalentelor ĩn dolari ale sumelor fixe aferente monedelor coşului. creditul obligatar a ĩnregistrat creşteri de proporţii şi se mãsoarã . pe baza nivelului PIB al ţãrii participante Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar. portivit ponderilor monedelor ĩn coş.

Minimizarea costurilor. Asigurarea lichiditãţii. a b c d 473.470. 53 . cu caracter de obligativitate. ci ca mijloc de platã legal valoarea bãneascã a biletelor de bancã este variabilã. pe care bãncile le aplicau ĩntreprinderilor Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice Creditul devine un instrument de influenţã ĩn direcţia stimulãrii activitãţii calitativ superioare a ĩntreprinderilor prin: Acordarea de credite fãrã restricţii agenţilor economici cu bunã activitate Acordarea de credite sau neaplicarea de restricţii celor care se confruntã cu deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor Acordarea de credite cu restricţii agenţilor economici cu bunã activitate Neacordarea de credite sau aplicarea de restricţii celor care se confruntã cu deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor Efectul de mobilizare reprezintã: Un credit obligatar Un credit pe termen mediu acordat ĩntreprinderilor din domeniul agricol. a b c In anii conducerii prin plan central a economiei româneşti. a b c d e 471. locuinţelor. astfel ĩncât sã aibã bune raporturi cu banca de emisiune Sã fie fezabilã Sã nu deţinã „monedã centralã” O bancã trebuie sã urmãreascã ĩn activitatea sa: Profitabilitatea. nenegociabile Pentru ca banca sã aibã posibilitatea de a asigura ĩn orice moment efectuarea plãţilor cerute de creditori ei trebuie : Sã dispunã de suficiente rezerve ĩn numerar şi ĩn conturi Sã dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi Sã nu deţinã rezerve. un mare accent s-a pus pe: Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activitãţii agenţilor economici Funcţia de control a creditului. ĩn timp ce efectele de comerţ pot fi emise numai de banca centralã efectele de comerţ prezintã riscul insolvabilitãţii debitorului. nu ca putere de cumpãrare determinatã. ĩn timp ce efectele comerciale au valori fixe. a b c d 472. a b c d 474. pe când biletele de bancã sunt garantate de stat. a b c d 475. s-a practicat pe scarã largã supracreditarea pt cã: Activitatea bãncilor era efectiv subordonatã planului Nu funcţiona profilaxia prin faliment Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice Bãncile acţionau doar administrativ Bãncile aveau posibilitatea de a sista efectiv creditele In ţãrile cu economie planificatã imperativ de la centru. exporturilor O formã a cambiului ce se creazã pe temeiul existenţei altor cambii cu s cadente apropiate O cambie extras Intre efectele de comerţ(ĩnscrisurile cambiale) şi biletele de bancã(bancnotele) existã o serie de deosebiri: efectele de comerţ pot fi emise de orice persoanã juridicã ĩn timp ce biletele de bancã pot fi emise numai de banca centralã biletele de bancã sunt creanţe determinate. exercitatã de bãnci ĩn numele statului Mãsurile administrative . a b c d e 476.

ĩn mod hotãrâtor: a Doar din relaţia dintre mijloacele de platã disponibile şi PIB b Din gradul de dezvoltare a aparatului de producţie faţã de bogãţiile naturale. Perseverenţa cãtre un anumit fel de plasamente şi anumite destinaţii: a Amplificã riscurile. b Sã aibã pe de o parte. Dupã Mihail Manoilescu . 480. ĩn viziunea lui Keynes: a Un rãu necesar. c Sã fie fezabilã. e Reprezintã creanţe asupra intermediarilor financiari. case de economii. b Mãrfurile de orice fel. Pt ca o bancã sã ducã o activitate ĩn bube condiţii trebuie sã: a Aibã o bunã imagine. lichiditatea unei economii decurge . Moneda reprezintã. b Reduce riscurile. c Reduce dimensiunea profitului. Concepţia originalã a lui Mihail Manoilescu asupra lichiditãţii economiei. trezorerie.. c Ansamblul activelor lichide constituie lichiditatea economiei. nu poate ajunge la forma capitalului lichid decât printr-o: a Singurã transformare b Dublã transformare c Triplã transformare 54 . inflaţia. bãnci. capitalul investit ĩn fabrici. o lichiditate pemanentã. Dupã Mihail Manoilescu. este confundatã cu ideea: a Necesitãţii promovãrii politicii de dezvoltare industrialã a naţiunilor. Activele lichide se caracterizeazã prin faptul cã: a Reprezintã un titlu care reprezintã avantajul cumulat al lichiditãţii şi al unui venit. iar pe de altã parte. c Lichiditatea prin excelenţã. d Sângele care irigã economia. 478. d Sunt adesea emise de instituţii financiare. mine. ca bazã a echilibrului lor interior şi ĩn relaţiile cu strãinãtatea b Lichiditãţii excesive a economiei româneşti c Gradului de dezvoltare excesiv al aparatului bancar d Ĩncetinirii tranzacţiilor la bursa de valori 484. ĩn România din anii imediat urmãtori primului rãzboi mondial. dar cu un randament zero. 481. d mãreşte dimensiunea profitului. sã-şi asigure minimizarea costurilor.d Diminuarea lichiditãţii. era menitã sã respingã prejudecata potrivit cãreia excesul de bani ĩn circulaţie. singura formã a avuţiei naţionale care se poate mişca adlibitum este: a Bogãţiile naturale ale ţãrii b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie c Mãrfurile de orice fel d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide 482. d Sã nu dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi e Sã aibã o ratã a ĩndatorãrii ridicatã. b Toate reprezintã o lichiditate perfectã. Dupã Mihail Manoilescu. 479. posibil a fi valorificate c Din mãrimea creditelor acordate d Din cantitatea de aur aflata ĩn rezervele bãncilor 483. exploataţii agricole etc. 477.

depozite la vedere la instituţiile de credit-1020 mld. depozite şi titluri de creanţa negociabile ĩn devize strãine-6700 mld. componenta M1A. a b c d 490. FF. ĩn comparaţie cu cel al monedei propriu-zise(M1) este: Mai ridicat Identic Mai redus Se cunosc urmãtoarele componente ale agregatelor monetare ĩn Franţa şi dimensiunile acestora:biletele de bancã-210 mld. FF. depozite la centrele de cecuri poştale şi trezoreria statului-255 mld. monedã metalicã-15 mld. plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci. a b c d e 488.FF. bonuri de tezur-1200 mld. a b c d 491. agregatul monetar M2 cuprinde: Plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci. FF 1500 mld.FF. Mãrimea agregatului M2 este: 10700 mld.485. cât şi la casele de economii şi trezoreria statului-1300 mld. a b c d 492. FF. a b c 493. a b c 487. a agregatului monetar M1 cuprinde: Numerarul Alte depozite la vedere utilizabile prin cecuri Depozitele la vedere ale bãncilor comerciale Depozitele la vedere ale organismelor publice strãine Valutele convertibile din bilanţul BNR. a b Gradul de lichiditate . FF 2800 mld. respectiv de exigibilitate faţã de mãrfuri şi servicii al cvasimonedei(M2). cât şi la casele de economii şi trezoreria statului bonuri de tezaur disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M1 disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M3 certificate de depozit emise de bãnci In Franţa . reprezintã: Active externe Active interne Pasive externe Pasive interne Active externe din bilanţul BNR .FF. a b c d e 489. agregatul monetar M3 cuprinde: Moneda metalicã Depozitele la vedere la instituţiile de credit Bonuri emise de societãţile financiare bonurile de tezaur economiile la instituţiile de credit pt construcţii de locuinţe In SUA . reprezintã: Creanţe asupra strãinãtãţii Drepturi de a ĩncasa devize Datorii faţã de partenerii strãini Emisiunea bancnotelor de cãtre Banca Centralã este o operaţiune: Activã Pasivã 55 . reprezintã: Active externe Active interne Pasive externe Pasive interne Emisiunea bãneascã din bilanţul BNR .FF. FF In Franţa . a b c 486.

Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului obligatar: Este contractat de stat prin lansarea titlurilor de ĩmprumut. a b c d 502. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã datoria flotantã a statului. Sunt titluri emise de stat ĩn vederea contractãrii de ĩmprumuturi pe termen scurt la banca de emisiune. a b c 499. a b c 504. Beneficiazã de o consemnare ĩntr-un document scris. a b c De mandat şi comision Rescontarea cambiilor este o operaţiune: Activã Pasivã De mandat şi comision Creditul de lombardare este un credit pe gaj de : Efecte publice Efecte private Efecte comerciale Deschiderea unui acreditiv de cãtre o bancã este pentru aceasta o operaţiune: Activã Pasivã De mandat şi comision Keynes definea moneda ca: Lichiditate prin excelenţã Rezervã de valoare. a b c d 498. a b c 497. a b 500. a b c 501. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul bonurilor de tezaur: Sunt o formã specialã a cambiilor. 56 . de regulã. a b 503. cu putere liberatorie imediatã Mijloc de stingere imediatã a unei datorii Un activ lichid de lichiditate perfectã dar cu randament zero Finanţarea monetarã a economiei se realizeazã prin: Intermediul bãncilor Ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã Utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente pe termene lungi şi prin credite pe termene lungi Când banca creeazã monedã ĩn contrapartida unui credit: Ea monetizeazã o creanţã preexistentã Ea creeazã o nouã creanţã Bãncile comerciale pot: Crea monedã Emite monedã Distruge monedã Care dintre afirmaţii sunt adevãrate ĩn cazul DST: A fost instituit ĩn cadrul celui de-al doilea amendament al statutului FMI Valoarea sa se stabileşte ĩn baza unui coş valutar. Mãrimea creditului obligatar se mãsoarã. format din 5 valute Valoarea unitãţii DST este mai stabilã decât valoarea individualã a monedelor coşului Apare numai sub forma monedei de cont Linia de credit revolving se caracterizeazã prin: Defineşte limita maximã ce se acceptã a se acorda ĩntr-un cadru general prestabilit. prin mãrimea procentualã a datoriei publice faţã de PNB. convenit de o bancã.c 494. a b c 495. Este creditul contractat de societãţile comerciale prin emiterea de obligaţiuni. a b c 496.

a b Operaţiuni de amploare cu bonuri de tezaur se fac mai ales ĩn ţãrile romanice (Franţa. Titlu de creanţã asupra bogãţiei sociale. a b c 513. sã cearã debitorului sã plãteascã Milton Friedman. a b c 507. Titlu de creanţã asupra statului. a b c 514. Baterea lor constituia monopol de stat. a b c d 512. a b c 508.) Moneda contemporanã reprezintã: Mixturã ĩntre bancnote şi banii de hârtie.d 505. a b c 510. şi-a propus o reabilitare a : Teoriei keynesiste Teoriei cantitative a monedei Scolii bancare Conceptul de politicã antiinflaţionistã este dat de: Mãsuri menite sã acţioneze ĩmpotriva inflaţiei Un ansamblu coordonat de masuri pentru combaterea inflaţiei Diverse planuri şi strategii de crestere a ofertei de monedã Terapiile antiinflaţioniste actuale decurg din: Orientãrile doctrinare clasice Orientãrile doctrinare keynesiste Orientãrile doctrinare monetariste Combinarea reţetelor terapeutice preconizate de keynesism şi monetarism Conţinutul politicilor financiare antiinflaţioniste este dat de: Mãsurile de reducere a cheltuielilor bugetare Masurile de sporire a veniturilor bugetare Politici bugetare restrictive Politica financiarã antiinflaţionistã se realizeazã prin: Sporirea ĩncasãrilor din impozite şi taxe Ĩmprumuturile contractate de stat de la populaţie Creşterea proporţiilor creditului public Majorarea taxei oficiale a scontului determinã: Sporirea dobânzilor bancare Atragerea resurselor bãneşti temporar libere din economie Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite Creşterea deficitului balanţei de plãţi externe Majorarea taxei oficiale a scontului determinã: Sporirea rezervei valutare a ţãrii „o puncţie ” de monedã 57 . Se identificã cu plãţile ĩn avans Creditul este denunţabil atunci când: Banca nu-şi rezervã dreptul de a cere restituirea anticipatã a ĩmprumutului acordat Banca ĩşi rezervã dreptul ca ĩnainte de scadenţa fixatã . a b c d 506. iniţiatorul şi principalul propulsator al curentuluide gândire al Scolii Monetariste de la Chicago. Titlu de creanţã asupra emitentului. pe baza unui preaviz. a b c 511. Italia etc. a b 509. Monedele billon se caracterizeazã prin aceea cã: Erau monede cu valoare redusã. a b c d 515. Erau monede cu valoare deplinã. Belgia. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului de cumpãrãtor: Are ca obiect vânzarea de mãrfuri cu plata amânatã Este creditul ĩn formã bãneascã contractat de un ĩntreprinzãtor ĩn vederea cumpãrãrii de materii prime. materiale etc.

a b c 518. ĩntreprinderi sau populaţie Consecinţele vânzãrii de efecte publice de cãtre banca centralã echivaleazã cu: Micşorarea taxei oficiale a scontului Majorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii Limitarea creditelor de cãtre banca de emisiune Micşorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii determinã: Sporirea lichiditãţilor bãncilor 58 . a b c 517. a b c d 526.c d 516. a b c d 519. a b c 527. a b c 524. a b c 522. a b c 525. a b c 523. a creşterea depunerilor la bãnci sporirea volumului creditelor acordate economiei Operaţiunile de open-market sunt: Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de ĩnscrisuri cambiale Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de bonuri de tezaur Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de certificate de trezorerie Operaţiunile de open-market constituie: Instrumente de acţiune directã asupra bãncilor Instrumente de acţiune indirectã asupra bãncilor Instrumente de acţiune asupra agenţilor economici Vânzarea de efecte publice de cãtre Banca Centralã determinã: Retragerea banilor din circulaţie Creşterea lichiditãţilor bãncilor „o injecţie” de monedã „o puncţie” de monedã Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã: Creşterea lichiditãţilor bãncilor Sporirea volumului creditelor acordate economiei Reducerea masei monetare ĩn circulaţie Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã: Creşterea „preţului” creditelor Reducerea posibilitãţilor bãncilor comerciale de acorda credite Sporirea volumului creditelor acordate economiei Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este un/o: Instrument de acţiune directã asupra bãncilor Instrument de acţiune indirectã asupra bãncilor Metodã a bãncii centrale de influenţare a conjuncturii economice Rezervelor bancare minime obligatorii pot fi create ca: Disponibil minim ĩn cont la banca centralã Portofoliu minim de efecte publice la banca centralã Disponibilitãţi ĩn cont curent la banca centralã Rezervelor bancare minime obligatorii se calculeazã: Prin aplicarea procentului de rezerve la totalul activului unei bãnci Prin aplicarea procentului de rezerve la cifra de afaceri a bãncilor Prin aplicarea procentului de rezerve la depozitele bancare Cumpãrarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã: Sporirea masei monetare ĩn circulaţie Reducerea volumului creditelor acordate economiei Creşterea lichiditãţii bãncilor Vânzarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã: Sporirea volumului creditelor acordate economiei Creşterea lichiditãţii bãncilor Punerea de monedã ĩn circulaţie Reducerea disponibilitãţilor de la bãnci. a b c 520. a b c 521.

Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este: a O metodã de acţiune a bãncii centrale preferatã de celelalte bãnci b O metodã de acţiune a bãncii centrale repudiatã de bãncile comerciale c O metodã de agreatã de clienţii bãncii 529. Politicile antiinflaţioniste de control asupra producţiei.b Sporirea masei monetare ĩn circulaţie c Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite economiei 528.salariilor şi preţurilor au drept conţinut: a Creşterea producţiei b Stimularea investiţiilor şi a producţiei c Reorientarea producţiei spre produsele a cãror cerere este mai mare 530. Scopul „politicii ofertei” este: a De a asigura o ofertã de bunuri şi servicii comparativ sporitã ĩn raport cu cererea de bani existentã b De a ĩmpiedica creşterea preţurilor c De a determina o evoluţie descendentã a preţurilor d De a combate inflaţia RASPUNSURI 59 .

d c a.b.c.d 73 a.d 83 a.b 58 b 59 a.b 66 a.b.c.b.c ab.b.c 89 a 90 a.d e c a.c.c ab abc abcef b ab abcd acd abc a a abcd 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 a abd bde abd ac a a b ab a abcde ab bc ab a abc ab a ad b a abcd b a abc a acd abde acd ab ace ab acd ab a acd abc a ab a a abc a a ab ac ab acd ab c 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 c a c b abe c acd b b c d bc a bc d abc bd ad bc abd acd d ad b b abcd ac bd c ac cd cd ab b bcd b abcd c ad abcd cde bcd abd ad b ac d a abcd c 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 ab c ac ac bc acdf acd d d b bc c c c d abc ad c bcde b a d a c ab cd c abcd bc d acd abcd bd c abd acd ade cde b c c c c d a cd b abcd bcd d 60 .e b b a.c c a.c b.d a.b.c.b.d a.d.d 60 a.c 72 a.c 68 a.b 95 b 96 b 97 a.c.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 a.b c c c a.c 82 a.e a.b 99 a.c b d a.b 81 b.c.c 80 a.c c.b.d b.d b b a c a b.b 94 a.d b.b.c a.b.b a.b b.c a a.b.b.c a.d a a a.c 71 a.b.b 53 a.c 87 a.d.d c 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 b b a.b.b.d a.b.b 57 a.c 74 c 75 a 76 b 77 a.b d a.b 51 b.c 98 a.e a.b ab.b a b.d a.d 54 a 55 a.c 56 a.b b.b a.c 63 a.c a.b c e a b a b.b.b a.c 100 a.c.d a.c.c 70 a.c 88 a.b b a.d 84 a.b 85 a.c c a.e a b.c.b.b.e ab.b.c.c a.c 91 b.c a a.c a.c a d b.c.b.c a.c 92 a 93 a.b.e 78 a 79 a.c b.c 86 a.c 52 a.c.d a.c.c 61 a.c 62 a.b.c 67 a.c b.d b.c 64 a 65 a.d b a ab.c a.c.d 69 b.c.

301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 bcdfg b bce cd c ade b abcd acd c ab a abcd a abc ab a abc a a ab a abcd a ac ab ab a abc ab a a a a b a c a b ac b c ac ab bd abc a abc b 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 a ac ab ac abc ab abd b a bcd abcd ad ab abd c b bc acd ad a b a c a b b bc abde ac abc c b ab c b ad c bc abd acd bcd ac bc c d ac d abd b c 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446 447 448 449 450 b c bc c d c abcde d b cd bd abc acd d c c a b b d a d ab c b b d bcd b bc acd abce abd bde c c ac bc ab bd b abce abc ab a abcd ac ab bc abc 451 452 453 454 455 456 457 458 459 460 461 462 463 464 465 466 467 468 469 470 471 472 473 474 475 476 477 478 479 480 481 482 483 484 485 486 487 488 489 490 491 492 493 494 495 496 497 498 499 500 abc abcd b ac abcd abcd ab ac b b bc a bce abd b ad b bcd bc abd bc ad c ac abd abc abc ad c acde d bd b b c b ac abc acd a d ab b b a c a ab a a 501 502 503 504 505 506 507 508 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 526 527 528 529 530 bcd ac abc ad ac ac b b b d ac ab ab abc bc b ad c ab ac ab c ac d b ac b abc abcd 61 .

62 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->