Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

1. Introducere Opera literara "Alexandru Lapusneanul" este o nuvela romantica de inspiratie istorica, fiind prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al "Daciei Literare", in 1840, nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala, potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program al revistei, "Introductie", care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. 2. Specie literara Nuvela este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, un fir narativ central, personaje relativ putine ce pun in evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric: tema, personajele si culoarea epocii. Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti. Din cronica lui Ureche, Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanu, ca si scene, fapte si replici, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pasoptista. Opera "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratie din istoria nationala, tema, conflict, naratiune liniara, personaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza: doamna Ruxanda blanda, supusa, influentabila si Lapusneanul crud, tiran, razbunator. De asemenea, specifice romantismului sunt si descrierile, precum descrierea vestimentatiei lui Lapusneanul in biserica si a mesei domnesti, liniaritatea psihologica in constructia personajelor, gesturile si replicile memorabile, spectaculoase. 3. Perspectiva narativa Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare: "tiran", "curtezan", "miselul boier", "desantata cuvantare". Naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare zero, viziunea "din spate", aminteste prin obiectivitate si conciziune de relatararea cronicarilor.

prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. particularitate narativa romantica. 8. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului. Fiind numele personajului principal eponim. Timpul si spatiul sunt mentionate si ofera verosimilitate naratiunii. nu valoare epica". Titlul pune in valoare raportul persoana . Caracterul dramatic al operei este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului. cronologic. 9.Final Incipitul si finalul se remarca prin sobrietatea auctoriala. crepusculul.. diferenta se realizarea prin prezenta articolului hotarat "l". cu motive romantice: cetatea pustie. Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Lapusneanu evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud.4. tiran." . paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa. 5.. stancile. Astfel.personalitate istorica . care constituie replici memorabile ale personajelor. Modurile de expunere Naratiunea si descrierea sunt reduse. Structura Naratiunea se desfasoara linear. de realizarea scenica a secventelor narative. Incipit . 7. Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv. Tema 6. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole care fixeaza momentele subiectului. Subiectul Capitolul I cuprinde expozitiunea. Spancioc si Stoici.personaj. si de utilizarea predominanta a dialogului. la mijlocul secolului al XVIlea. Motoc. naratorul limitandu-si interventiile. Titlul Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala: in Moldova. asemenea actelor dintr-o piesa de teatru. care prezinta intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu pe tronul Moldovei in 1564 in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri trimisi de Tomsa: Veverita. eu va vreu. conform lui Nicolae Manolescu si confera culoare locala. dar si intriga: hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. Descrierile "au valoare documentara. Moto-ul acestui capitol este raspunsul dat de Lapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca "norodul" nu il vrea: "Daca voi nu ma vreti. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ.

Moto-ul capitolului este "Capul lui Motoc vrem. incendierea cetatilor.. Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. care contine si punctul culminant.Capitolul al II-lea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea domniei de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. "clipala" si "gasand". ameninta sa ii ucida pe toti. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente. desfiintarea armatei pamantene. calitati si defecte puternice.. "schinteie electrica". realizat prin dialog si interventie izolata. o determina pe doamna Ruxanda sa accepte sfatul boierilor de a-l otravi. atunci cand isi revine. dar forta de sugestie o au neologismele care conserva forma de secol: "eho". dupa obiceiul vremii. este de ordin politic: lupta pentru putere dintre domnitori si boieri. personaj romantic. In ultimul capitol este infatisat deznodamantul. Limbajul personajelor este unul dintre principalele mijloace de caracterizare. fiind construit din contraste si avand o psihologie complexa. scena otravirii. moartea tiranului prin otravire. 10. omorarea lui Motoc de catre multimea revoltata si "leacul de frica" pentru doamna Ruxanda. replica sa "De ma voi scula. pre multi am sa popesc si eu" fiind si moto-ul capitolului." si reprezinta cererea vindicativa a norodului care gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile lor. Limbaj Limbajul contine expresii populare. Doamna!" este avertismentul pe care vaduva unui boier decapitat il adreseaza doamnei Ruxanda. Acesta intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud. . exceptional care actioneaza in situatii exceptionale: scena uciderii boierilor. exterior. uciderea unor boieri. ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri. este alcatuit din mai multe scene romantice cu caracter memorabil sau exceptional: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie. confiscarea averilor boieresti. Capitolul al III-lea. "un damnat" romantic conform lui George Calinescu. Conflictul central. "Ai sa dai seama. interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face. Stilul indirect alterneaza cu stilul direct. Actele personajului sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor din prima sa domnie. pedepsirea lui Motoc. pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau. Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri. domnitorul este calugarit. concentrand atitutdini si reda trasaturi in mod indirect. 11. "ramase cu gura cascata". Personaj Alexandru Lapusneanul este personajul principal si eponim al nuvelei. regionalisme fonetice. Faptul ca. "idrei". prin replicile memorabile.

nici pentru ca ii este sotie sau mama a copiilor sai. si peste dulama poloneza de catifea stacojie. dintre Lapusneanul si Motoc particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului. disimularea lui. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile. cunoasterea psihologiei umane sunt calitati ale conducatorului. Relatia atitudinilor adoptate de Lapusneanul fata de Doamana Ruxanda reflecta falsitatea. Se bucura de spaima doamnei care lesina la vederea piramidei de capete. intre boieri si popor. hotarat. in mod direct. invocand teama de pedeapsa divina. Face promisiuni linistitoare pentru ceilalti. Abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane. viclean. realizata de alte personaje.Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. inteligent.In ultimul capitol. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda. lupta pentru imponerea autoritatii domnesti. fiind descendenta a lui Stefan cel Mare. putand fi manipulata de boieri in situatia limita. In capitolul urmator se razbuna pe boieri. de tip romantic. Defapt. si se vor imprastia oile". reusind sa manipuleze masele sau persoanele pentru a-si pune in aplicatie planurile. Gesturile. de m-as increde in tine?".Conflictul secundar. portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei specifice epocii: "Purta coroana Paleologilor. Autocaracterizarea evidentiaza trasaturile morale: "n-as fi un natarau de frunte. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea. In proza romantica. Acest fapt constituie finalul conflictului. in loc sa se bucure. adica deznodamantul nuvelei. Se casatorise cu ea "ca sa atraga inimile norodului". regizeaza invitatia la ospatul de impacare. abil politic. data blandetea doamnei. dar e motivata psihologic prin faptul ca este un caracter slab. bun cunoscator al psihologiei umane. conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza.]. disimulat. Naratorul realizeaza. Vointei neabatute i se asociaza si alte trasaturi.caracter tare. avea cabanita turceasca". Scenele care infatiseaza relatiile dintre cele doua personaje nuanteaza. ea se sparie". insistentele boierilor si amenintarile sotului o determina pe Doamna Ruxanda sa ii administreze otrava. cand viata fului ei este in pericol. deorece cruzimea personajului principal contrasteaza cu blandetea doamnei. diplomatia. Ruxanda nu are initiativa faptelor sale nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu uciderea boierilor. de la alegerea momentului si a localului.. de fapt o cursa. spunand: "Femeia tot femeie [. personajul este puternic individualizat si memorabil. Disimulat. este succinta: este descris ca fiind crud si cumplit de catre mitropolit si numit tiran de catre Spancioc. Caracterizarea indirecta. construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete-cruzime. Crud. mimica si cuvintele rostite de Lapusneanul in capitolul al II-lea evidentiaza falsitatea lui in relatia sot-sotie. . fara a influenta conflictul nuvelei.Doamna Ruxanda este un personaj secundar. unde este prezentat si conflictul social. pe Motoc si nu o iarta pentru rugamintea de a inceta cu omorurile. Nu o respecta nici pentru originea ei nobila. ipocrizia. dar care ascund un plan de razbunare. Scena este usor neverosimila. pana la integrarea frazelor biblice in discurs: "Bate-voi pastorul.. caracter slab . nici cand il otraveste. nici cand il otraveste. evidentiat in al doilea capitol. Are o inteligenta diabolica.