EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele

aspecte: Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate. Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output urilor fie pentru a face fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate. Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei. Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent. Dimensiunea cantitativ a aportului de capital al influxurilor de investiii strine directe este exprimat de raportul procentual dintre fluxurile de ISD primite i

formarea brut a capitalului fix (FBCF). Investiiile strine suplimenteaz capitalul intern fie atunci cnd se realizeaz pe loc gol conducnd la dezvoltarea unei noi activiti, fie n cazul schimbrii formei de proprietate (privatizri sau preluri de firme) dac firma astfel achiziionat ar fi fost nchis sau dac, prin realizarea investiiei strine, sunt mbuntite performanele acesteia. Evident c, din acest punct de vedere, impactul intrrilor de capital strin este mai puternic n cazul investiiilor de tip greenfield. Greenfield presupune crearea de noi facilitate,in timp ce fuziunile si achizitiile implica achizitita firmelor existente.Cel mai adeseagreenfieldocazioneaza acumularea de capital,decat in cazul in care contractual prevede acestu lucru sau sumele respective sunt cheltuite de stat in acest sens(Libor Krkoska,2001) Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul directproduce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituieimporturile. Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii. Sustin imbunatatirea standardului de viata Este unul din cele mai importante efecte pozitive ale ISD, resimit direct de ctre consumatorii locali fiind reprezentat de reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului de via al populaiei. Desigur, n situaia n care investitorul strin reuete s acapareze piaa i s dein o poziie de monopol, efectele sociale i economice sunt negative datorit creterii preului bunului sau serviciului respectiv n vederea obinerii unor ctiguri suplimentare. Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la nivel macroeconomic, ct i la nivel sectorial.

RESURSELE ECONOMICE (-factor de baz pentru investiii straine directe in Romnia- ) In rile aflate in tranziie,investiiile strine se dezvolta diferit de la o ar la alta,interesul investitorilor fiind in funcie de avantajele pe care le creeaz resursele economice,de conditiile sociale interne i de cadrul legislative att intern,ct i extern. Privit din punct de vedere al resurselor economice,Romnia dispune de avantaje pentru investiii strine.Astfel se poate spune c exploatarea resurselor existente(de baz i generale) reprezint cea mai important surs a avantajului competitiv al produselor romneti.Se au in vedere conditiile si resursele naturale,infrastructura,resursele umane,resursele de cunotiine i de capital. Printre avantajele determinate de resursele economice care prezint interes pentru investitorii straini se pot aminti: -Romnia are o gam variata de materii prime si resurse naturale,ea dispunnd de itei,gaze natural,carbuni,minerale diverse,metalifere si nemetalifere(fier,cupru,plumb,sare etc).Diversitatea i armonia bogaiilor naturale permit mentinerea activ a productiei i atunci cand in relaii economice internaionale intervin anumite sincope. -clima,solul fertil,suprafee impdurite intinse,reteaua hidrografic,potenialul turistic constituie surse deosebit de atractive pentru investitorii straini. -reteaua cilor de transport(rutiere,feroviare,fluviale,maritime si aeriene),de comunicaie,precum si oportunitaile pentru noi ci de transport(autostrada transeuropean,magistrala fluvial Rin-MainDunre),amenajrile portuare din Constana,etc.

-potenialul valoros al resurselor umane cu grad de pregatire ridicat i cost scazut,mult sub media european; -structurile industriale diversificate fac posibil o cooperare inter si intraramuri i pot da nastere unor oportuniti pentru investiii strine pe fondul unor restructurri care s contribuie la cresterea produciei,productivitaii i calitatii produselor pentru a face fa concurenei pe piaa intern si extern. -Romnia are o pia intern care priveste circa 23 mil.de consumatori,a doua ca marime in Europa Central; -situarea din punct de vedere geoeconomic deosebit de favorabil,la intresecia unor drumuri comerciale tradiionale,in centrul unor cercuri concentrice din care primul permite accesul la o piata de circa 200 mil. de consumatori pe o raz de 1000 kilometri,ultimul ajungnd pn in China. Pe lng avantajele ce decurg din inzestrarea cu resursele economice menionate,interesul investiional este alimentat indirect i de alti factori care nu sunt de natur economic,ca de exemplu:stabilitatea politic,caracterul unitar al statului,cultura si civilizaia romneasc si originea latin a limbii,aceiasi cu cea a patru ri importante din Europa(Frana,Italia,Spania,Portugalia),membre fondatoare ale Uniunii Europene.

Concluzii
Romania a avut de strabtut si continua s strabata o perioad de incercri,avand drept scop transformarea unei economii centralizate si planificare intr-o economie de piat concurential functional.In acelasi timp se urmareste diminuarea decalajelor fat de tarile capitaliste dezvoltate si integrarea in Uniunea European,ceea ce s-a si intamplat. In prezent Romania este tara membr a Uniunii Europene, insa in postura de ultima venita,cu cele mai mari

decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din Uniunea European. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea la maximum a oportunittilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un adevarat magnetpentru investitorii straini. Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc,imbunatatire care a inceput s se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiv pentru investitiile strine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii strine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piat.