Banca de date reprezinta "ansamblul de informatii, programe, repertorii, clase de continuturi etc.

diverse, structurate in fise specifice realizate dupa anumite proceduri determinate (...) care permit utilizatorului un reperaj rapid" (Dictionnaire actuel de l'education, , . ): in conditiile societatii postindustriale, banca de date include un ansamblu de "fisiere informatizate continand sub o forma structurata informatii care pot fi rapid cercetate, inclusiv de la mare distanta (...), ceea ce-constituie caracteristica lor cea mai spectaculoasa" (idem, . ). in mediul scolar/universitar, baza de date defineste un set de cunostinte procesate pedagogic la scara sistemului de invatamant, cunostinte necesare subiectului si obiectului educapei la nivel de consultanta metodologica permanenta, cu valoare operationala: fise manageriale care definesc situatia resurselor pedagogice (umane, materiale, financiare, informationale) ale institutiei scolare; organigrame ale institutiei scolare; informatii bibliografice; sinteze tematice; proiecte de activitate didactica, instrumente de evaluare initiala, continua, sumativa; prospecte, prognoze ale institutiei scolare. In conditiile informatizarii invatamantului, prin utilizarea calculatorului la nivel de retea, cu conexiuni inverse operationale pe verticala si pe orizontala sistemului, banca de date valorifica noile tehnologii de procesare a informatiei (stocare, prelucrare, clasificare, selectare, activare, dirijare, difuzare, completare, reactivare, redirijare etc ) si de prezentare a acesteia (dischete, CD-Rom. etc). Banca de date presupune astfel organizarea unor fisiere complexe, accesibile in egala masura cadrelor didactice si elevilor/studentilor prin utilizarea calculatorului in diferite circumstante care asigura: filtrarea pedagogica a informatiei; concentrarea metodologica a informatiei; deschiderea operativa a informatiei; aplicarea instrumentala a informatiei; analiza-sinteza logica a informatiei; completarea calitativa a informatiei; orientarea creativa a informatiei. BANCI DE DATE 1.Notiuni introductive e8s10sg 2.Conceptul de algoritm-proprietati 3.Elementele componente ale unui algoritm 4.Clasificarea algoritmelor 5.Reprezentarea algoritmilor prin scheme logice 5.1.Simboluri de baza 5.2.Structuri fundamentale de control utilizate in elaborarea schemelor logice 5.3.Scheme logice cu structura secventionala 5.4.Scheme logice cu structura alternativa 5.5.Scheme logice cu structura repetitiva 6.Exemple complexe 1. Notiuni introductive Una din caracteristicile prelucrarii datelor economice o constituie faptul ca rezultatele obtinute intr-o etapa de prelucrare stau la baza calculelor cu care incepe etapa urmatoare. Asistam la o dinamica a rezultatelor, la o schimbare succesiva a acestora in functie de conditiile care se impun pe parcursul prelucrarii. Oastfel de abordare se numeste algoritmica, in sensul ca la baza rezolvarii problemelor economice se situeaza un set de reguli (matematice si logice) care pote fi asimilat unui algoritm. Pentru utilizarea calculatoarelor in rezolvarea unor probleme algoritmice aufost comcepute limbaje specializate=limbaje algoritmice. De exemplu: Pascal, Basic, Cobal, precum si limbajele proprii sistemelor de gestiune a bazelor de date Foxpro, Oracle, Paradox.

Lotus: nu este un limbaj algoritmic, este un limbaj de calcul tabelar. Limbajele algoritmice permit reluarea proceselor de calcul pe baza acelorasi reguli de prelucrare, dar cu seturi de date de intrare diferite. 2.Conceptul de algoritm Un algoritm este o succesiune de operatii, care in sensul prelucrarii electronice transforma un set de date de intrare = date primare intr-un set de date de iesire numit rezultate finale. Proprietatile algoritmului a) generalitate b) finititudine c) consistenta d) claritate a) Generalitatea este proprietatea conform careia algoritmul se aplica unei clase de probleme reprezentand o solutie general valabila si nu una dedicata unui caz particular. b) Finititudinea este proprietatea conform careia algoritmul rezolva problema intr-un numar finit de pasi. Aceasta inseamna ca orice algoritm trebuie sa aiba conditii clare de incheiere a procesului de prelucrare. c) Consistenta (integritate) este proprietatea conform careia datele de intrare trebuie sa permita in orice situatie obtinerea oricareia din datele de iesire. d) Claritatea se refera la obligativitatea utilizarii unor notatii a datelor folosite fara ambiguitati si exprimarea rezultatelor fara posibilitati de interpretare. 3.Elementele componente ale unui algoritm a) datele sau operanzii b) operatorii c) expresii a) Datele (operanzii) cu care se realizeaza procesul de prelucrare pot fi analizate dupa criteriile: -Dupa rolul datelor in procesul de prelucrare: a) date de intrare b) date de iesire c) date intermediare a) Datele de intrare reprezinta ceea ce se introduce din mediul extern ca informatie primara ce urmeaza a fi luate in considerare in procesul de prelucrare. Acestea se mai numesc date primare. De exemplu: in gestiunea stocurilor de produse finite datele primare pot fi: stocul initial, intrarile si iesirile din magazie; evidenta contractelor de livrare sunt: cantitatea contractata, pretul,cantitatea livrata,data livrarii. Informatiile primare se iau din documentele care circula in cadrul firmei. b) Datele de iesire sunt datele obinute prin procesele de prelucrare in urma aplicarii algoritmului de calcul. c) Datele intermediare se mai numesc zone de lucru sau variabile de lucru. Servesc pentru pastrarea temporara a unor rezultate intermediare. Este foarte important in procesul de proiectare a unui algoritm sa identificam si sa notam cu claritate datele de intrare, datele de iesire si varibilele de lucru. --Dupa modul in care isi modifica datele valoarea in timpul procesului de prelucrare: a) constante b) varibile a) Constantele sunt acele date care nu-si modifica valoarea pe parcursul prelucrarii. b) Variabilele sunt datele care se modifica pe parcursul prelucrarii. Putem vorbi de varibile de intrare si iesire; ele se modifica cand algoritmul se aplica unui nou set de date. --Dupa natura datelor: a) date numerice b) date alfanumerice sau siruri de date c) date alfabetice d) date logice e) date calendaristice a) Datele numerice sunt numere intregi sau reale cu sau fara semn (punct zecimal) b) Datele alfanumerice sunt siruri de caractere copuse din litere, cifre sau caractere speciale: procent %, asterex. Se plaseaza intre ghilimele sau apostrof. d) Datele logice sunt date ce pot avea doua valori: adevarat sau fals. e) Datele calendaristice sunt date cu o structura standard pentru vehicularea fie a zilei, a datei ori a orei. Aceste date pot fi de tip:TIME hh/mm/ss sau de tip DATE zz/ll/aa. Se vorbeste de constante numerice, alfanumerice si logice, precum si de varibile alfanumerice, numerice si logice; de variabile de intrare numerice si alfanumerice (si logice) alfabetice. --Dupa structura lor: a) date elementare nestructurate (scalari) b) date structurate numite si date grupate b) Datele structurate trebuie analizate distinct in functie de suportul de memorie pe care sunt pastrate. Suportul de memorie poate fi: -memoria interna RAM -memoria externa magnetica: Floppy Disk, Hard Disk

Datele care se pastreaza in memoria externa pe parcursul prelucrarii sunt plasate in celule de memorie independent daca este vorba de scalari sau de liste liniare, daca este vorba de date grupate. Listele liniare reprezinta zone de memorie in care sunt plasate datele dintr-un grup de date. Intre celulele de memorie se stabileste prin intermediul sistemului de operare, un mecanism de identificare (accesare) a fiecarui element al listei. Se intalnesc trei tipuri de liste liniare: a) simple inlantuite b)dublu inlantuite c)circulare a) a1 a2 ai an m1a ---?m2a ---?-?mia ---?.---?mnat Fiecare element contine adresa elementului urmator (intr-un singur sens i?i+1) b) Listele dublu inlantuite se disting prin faptul ca fiecare element conine adresa precedentului, ceea ce permite parcurgerea in dublu sens. c) In cazul listelor circulare, ultimul element al listei contine si adresa primului element al listei. Exemplu: grup de date ce se reprezinta printr-o lista liniara-vectorii si matricele; vanzarile unei firme pe o saptamana (6-7 elemente). Pe Floppy Disk sau pe Hard Disk datele se memoreaza sub forma de fisiere. Ex: fisierul ANGAJA|I; penru fiecare membru al colectiei de date ce se memoreaza in fisier, se constituie o inregistrare. Un fisier se compune din mai multe inregistrari; o inregistrare se compune din mai multe campuri (o zona elementara ce pastreaza valori ce descriu caracteristicile inregistrarii). Ex: inregistrarea ANGAJA|I are urmatoarele campuri: nume, data nasterii, sex, stare civila, marca, profesie, salariu. In momentul in care o inregistrare este adusa in memoria interna penru prelucrare, ea va fi reprezentata pe o zona continua de memorie RAM. Din punct de vedere al disciplinei de exploatare, listele liniare sunt tratate in trei moduri (feluri). a) lista de tip COADA b) lista de tip STIVA c) lista de tip COADA COMPLET. a) O lista de tip COADA are proprietatea ca adaugarile se fac numai la un capat al cozii, iar stergerile si prelucrarile la celalalt capat. Se numeste FIFO (first in first out). b) STIVA este o lista in care adaugarile, stergerile si respectiv orice prelucrare se face numai la un capat. Disciplina se numeste LIFO (last in first out). Fisiere=files; Inregistrare=record; Campuri=fields Stiva=stack coada=queue. OPERATORII sunt simbolurile ce desemneaza operatiile la care sunt supuse datele. Avem categoriile de operatori: -operatori aritmetici: +, -, impartit, inmultit, radical, parte intreaga, slash /. -operatori relationali -operatori logici -operatori pentru prelucrarea sirurilor de caractere -operatii speciale Operatorii relationali sunt folositi pentru compararea datelor <-less; >-greather; =-equal; <>-not equal; between; >=; <=; Operatorii logici sunt: NOT, AND, OR. Operatorii pentru prelucrarea sirurilor de caractere sunt: -operatori de concatenare (alipire) a sirurilor de caractere -operatori ce permit eliminarea spatiilor nesemnificative -operatori ce permit eliminarea sau schimbarea spatiilor nesemnificative cu asterix, etc. Cu ajutorul operatorilor se construiesc expresii. Avem expresii logice care au ca rezultat o constanta numerica; expresii logice-in urma evaluarii au ca rezultat TRUE sau FALSE. Expresiile logice se pot construi cu operatori relationali si/sau operatori logici Sunt folosite si expresii complexe in care intalnim si operatori numerici si relationali si logici. Prioritatea de executie este: se efectueaza operatii aritmetice, relationale si ultimele cele logice.

Intotdeauna o expresie complexa de acest gen va avea ca rezultat o constanta logica. Pe baza algoritmilor se construiesc programe. Programele sunt ansambluri de date si instructiuni prin care setul de date de intrare este prelucrat si transformat in setul de date de iesire. Instructiunile unui program respecta un ansamblu de reguli de scriere si logica, reguli care definesc sitaxa instructiunii. Aceste reguli de sintaxa sunt proprii fiecarui limbaj de programare, ele sunt concepute asemeni standardelor limbajelor de vorbire, in sensul ca se manipuleaza un fond de cuvinte si simboluri si un ansamblu de reguli gramaticale (sintaxa limbajului). Fond de cuvinte = vocabularul limbajului. In concluzie, pentru a transforma un algoritm intr-un program trebuie invatate regulile de sintaxa ale limbajului de programare.