~

. SI ,

~ na

Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or magni.ficii, au g1oriftCat umanitatea. Romanii, fn ciuda faptului ca au fost mai putin originali, au extins mo~tenirea greaca creiind o traditie de fmbinare durabiltl a arte1or greco-romane de o mare importanta istorica.
hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1n zorul, Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere de arta: remarcabil de fIn echilibrate, statuete albe, din mannura. Sculptura semi-abstra~ din secolul XX este marcata de asemanarea CU cea antica. O influenta de lunga durata a avut civilizatia Minoiarul din Creta. Frescele lurninoase, decorative ale cretanilor, olaritul ~i podoabele metalice au fost adoptate ~i imitate de popula1;ii vorbitoare de limba greaca, care s-au ~ezat pe pamantul ~
... grecesc 1n aproximativ secolul al XX-lea I.Hr.1n :3

C

zilele noastre aceasta dviliza1;ie se nume~te mice- ~ niana, dupa un Ofa$ din nordul Gredei, Mycene, unde au fost descoperite ma~ti de aur care acopereau fetele conducatorilor sau regilor morti. Micenienii erau mai razboinici decat cretanii OOPerioada arhai~i curand au ajuns sa-~i deZvolte un stil propriu ca a sculpturilor grecu reprezentari ale razboiului ~i a scenelor de ce~ti a durat de la vanatoare, care erau desenate ~i imprimate pe sfar~itul secolului al cupe de aur sau pe sabli de bronz. Cladirile care VIl-Iea pana In 480 au supravietuit sunt cavouri mari ~i mari citadele I.Hr. Caracteristice cum ar fi cele din Mycene ~i Tirynt, compuse din acestei perioade au blocuri masive, de piatra care erau puse laolalta. Umanizarea artei Dupa destramarea societa1;ii miceniene care a avut loc 1n se~olul al XII-lea I.Hr. a unnat o lunga era neagra de agita1;ie~i de emigrari 1n masa. Acestea au dat na.5tereunei societa1;i diferite -de cetate stat -~i un tip de arta intens umanizata, pe care mare parte a oarnenilor o asociaza grecilor. Trasatura ei distinctiva se datoreaza mult religiei grece~ti, care reprezenta zeli ~i zeitele drept f1inte umane superdotate. Ca unnare, era nom1al ca arta greaca sa se concentreze asupra figurii umane, fie ca reprezenta un zeu umanizat sau o f1inta umana asemarultoare zeilor . Dintre reprezentarile artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentata, rnai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au supravietuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni ~i de rnari ambitii -sculptura monumentala -s-a deZvoltat doar t:1rziu, 1n secolul al VII-lea I.Hr., f1ind probabil inspirata de contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii grece~ti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat cam pana In anul 480 I.Hr. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui taru1r,1n pozi1;ie verticala, ~i fecioara 1:mbracata,ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zambet larg (evidento
fost kouros (stanga) ~i kore (dreapta).
'=' Un pumnal nian, mod scena crustata decorat complicat, miceintr-un cu o ~ ~ ~ ~ ]

de v3natoare,incu aur placat.

conven1;ie fJXa) pe fata: care astazi ni se pare ciudat,"un zambet arhaic". A Animata ~i vie Intr-un timp surprinz:ltor de scurt, aceste personaje au devenit realiste ~i veridice, lncetand sa devirul obiecte, ca un stalp pilon, cu inten1;iade a fi admirate doar din fata:. Redarea conven1;ionaia a corpului -kouros -a fost inlocuita cu una rnai detaliata ~i de mare acuratete In ce prive~te musculatura, In timp ce 1mbracamintea purtata sa sculptat cu tot rnai multa maiestrie. Perioada clasica, care a durat cam din anul 480 i.Hr. pana In anul 323 i.Hr, este deseori privita ca o cu1me a realizari1or artistice grece~ti. lnova1;iile In sculptura au lnceput sa apara tot rnai rapid, personajele In pozi1;ie verticala au facut loc personajelor surprinse lntr-o varietate

de pozitii naturale, cum ar fi "Sulita~ul" CDoriphorus) ~i Apollo cu bratul intins din Templullui Zeus din Olympia, ale clror forme par sa fie dictate de originea lor, dintr-o lespede de marmum, in pozitie verticala. Noi inova,ii Inovari similare s-au produs ~i in sculptura basoreliefurilor Csculpturi realizate astfel incat personajele ies dintr-un fundal dar nu sunt separate de acesta) ~i in ansamblurile statuare din bronz. Multe capodopere ale sculpturii clasice au disparut de mult ~i sunt cunoscute azi doar dupa nume. Printre acestea se afla ~i doua mari statui ale lui Zeus ~i Atena create de maestrul atenian Phidias. Cea mai mare parte a lucmrilor in marmum care au supravietuit nu au fost create pen-

1

Pe Jang. masivitate pentru stilul doric. pe Acropolis se mai afl~ ~i mai micul templu al lui Atena Nike. Lucr~rile de constructie au fost supravegheate de Phidias care a creat ~i colosa1a statuie a Atenei. pentru stilul ionic.inaltate in a doua jurrultate a secolului ai V-Iea I. Cele mai multe sculpturi apaJ1in coleqiei Elgin ~i se g:1sesc in British Museum din Londra. Pericle. Parthenonul este cel mai mare dintr-un serie de temple situate pe Acropolis (citadela). in pant1. tru contemp1area individuala ci erau gandite pentru a face parte din decorarea. Diferentele de detalii de pe columne ~i ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau -simplitate. erau de fapt pictate complet ~i erau echipate cu tot felul de podoabe. Erecteum. de mult pierdut1. in localitatea Basse. un exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a-~i decora coloanele astfel incit sa fie U$or bombate la mijloc. Marile realizari ale arhitecturii grece~ti nu s-au datorat doar cun~tintelor tehnice ci ele au rezultat dintr-un simt deosebit al proportillor ~i o con~tientizare acut1. ceea ce compensa iluzia de concavitate O Temp'ele situate pe Acropo'e (citadela) din Atena. au fost inal~ate in perioada clasicismului.l :parthenon. u~r exotica. mai bine Cunoscut sub numele de Parthenon. Parthenonul Reliefurile clasice cele mai frumoase ~i sculpturi1e din ~ton fa-ceauparte din templul atenian Parthenos. Cl~diri. in Atena. Arhitectii Parthenonului propriu-zis au fost Ca11icratis ~i Ictimus. care ast:Izi par a fi o arta:atat de sobm.1tul columnelor o acant1 decorat1 cu frunze sculptate. de ansamblu. . iar cel corintian avand in cap.C. se cunosc putine despre ei. ins~ Parthenonul insu~i supravietuie~te ca o ruina nobil~. cu capitolille mari ~i cap~tul colurnnei ca un suI. Formele vioaie ~i utilizarea sculpturii arhitecturale sunt foarte u~or vizibile. in ciuda faptului cl Ictimus a rnai proiectat incl un templu splendid care se rnai g:lse~te. acum in ruina. a unui templu -mai ales basoreliefurile care 11 1nconiurau ~i sculpturile individuale p1asate 1n interiorul unui fronton triunghiular la fiecarecap~t ai c~dirii. constau dintro structurn rectangu1arn inconjurat1 de coloane ~i impodobite cu un acope~ ina1tat. -culme a perioadei c1asice -pentru a inlocui ci~dirile distruse din timpul rnzboaielor medice. omul de stat atenian. ~i azi. deoarece statuile grece~ti. Un stil simplu Elementele unui templu grecesc erau remarcabil de simple. in Arcadia. numit1 Propylea. cu cariatidele lui distinctive (stalpi sculptati sub 2 fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare. Sculptura. Originalul fusese sculptat de Phidias in lemn ~i placat cu filde~ ~i aur. ca Parthenonul. a pus in aplicare acest program ambitios al construirii de cl~diri. pictura ~i arhitectura au fost astfel combinate 1ncit sa creeze temple somptuoase ~i locuri pline de culoare -mult mai colorate decit ne imaginam. ca de exemplu ochi aplicati care probabil le confereau o aparenta: strJ1ucitoare. dar care pe vremuri a fost plasat1 in interiorul Parthenonului. . vizual~. Toate aceste temple au fost .O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 1 2 m care era plasata in interiorul Parthenonului.

Arta greceasc3 a ol3ritului Pictura greceasct s-a p~strat paruI In zilele noastre doar pe vase care erau fabricate In cantitati imense.Hr.. raliza ocolind emanatiile adevarate.{) trebuiau s~ fie scobite paruI la materialul ro~u de baz.Hr. Acestea au ilP~t pentru prirnadata (aprox. In ciuda faptu~ lui ca era p1ina de realism. zeul grec al vinului ~i al fertilit3. Detaliile interne (de ex. Putin dupa aceea au aparut alte schimbari. un conducator grec din Asia Mica (Turcia moderna) .l. O Un cap.) In stiilul ilus~ negre. adic~ tehnic~ opus~ celei dinainte. ochii pe o fata complet neagr. prin care obiectele erau pictate cu siluete negre pe fundalul ro~u.Hr.5i idealiza . din mormantul lui sau mausoleum. in secolul ai IV-lea I. Aici este reprezentat Hermes.5i-a cons- 3 . au aparut nudurile feminine -adesea considerate tipice pentru arta greceasca clasica -'.Un ait semn ai noului spirit l-a reprezentat scara colosala cu care Mausolus. cu scopul de a p~stra vinul ~i uleiul pentru uzcasnic sau pentru export.5i extremele de orice fel.Hr. 600 I. o urna elegan~. cu picturile realizate liber.. plina de intensitate emotionala. l~sand personajele In culoarea natural~ a vasului ~i pictand detaliile interne ale acestora. care era cel mai adesea utiliza~ In scopuri funerare. partea de sus a unei columne.5igene.5iLysippus au popularizat o portretistica cu adevarat individualiza~.realizate de ~ti ca Praxiteles . sculptori ca Scapas . Cam din 530 I. avandu-1 in bra. apar~inand probabil lui Mausolus. ionic ~i corintian. totu. . O Personajele Laocoon ~i a fiilor sai sunt caracteristice realismului elenistic.ii. arta clasica. Ambele metode prezentau avantaje dar nici una nu se aserrulna O Stilurile arhitecturale variate ale perioadei clasice pot ti recunoscute prin capitoliu. eolic.mm7 (curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la distanta. De la stanga spre dreapta: capitoliu doric. Timpul schimbarilor Abia In secolul ai IV-lea I. Scenele de pe vase reprezinta una din sursele principale de inforrnare despre felul de viata grecesc. O Sculptura greac3 concentrat3 pe formele corpului uman. puternice .5i aitii. ai vasului. pictorii au Inceput s~ lucreze In a~a numita tehnic~ a ilus~ In ro~u. natural. colorand In negru fundalul. pe fundalul aib ai "lekythos".e pe Dionysos. mesagerul zeilor. relativ mrn. pupa cum se poate obse1VaIn sculpturile Parthenonului.

cana1e~i forturi. In orice caz. fondat pe cel sirian. erau elenistice ca stil. dominata de state mari cum ar fi EgiptU1 ~i Imperiul Seleudd. care a fost acoperit -~i conservat -de cenu~a. Multe aspecte ale realitatii. In limba franceza). cuceririle lui Alexandru cel Mare au '. Raspandirea culturii Din anul'. In general. in arhitectura. in urma unei erup. In calitate de creatori. Du~ declderea ultimului imperiu roman vestic. al iluziei de adancime. romanii erau din punct de vedere tehnic mult mai avansa. $i romanii au admirat ~i imitat arta greceasc~. romanii erau inferiori grecilor. Imperiul acestuia s-a destramat ~i acest an marchea~ sf~itul perioadei clasice ~i lnceputul perioadei elenistice. cunoscuta ca Mausoleum. indrazneala tehnica Nici in arhitectura romanii nu au re~it s~ se ridice la nivelul grecilor. ~ ~ u cltorilor romani care detineau copii care. spiritul artei elene era destU1de diferit fata de cel ai predecesoarei arte clasice. din Egipt p1iru'[In vestU1Indiei.Hr. ~i o veritabil~ complexitate In grupul Laocoon. sunt cele care decorau pere. insa. Cea mai mare parte a celorla1te sculpturi romane. impodobite cu scene palpitante. purtandu-i intluenta spre vest ~i nord pana In Indepartata Britanie. Calitatea comuru1 dar de net:1gaduit a portretelor romane le face foarte atractive. Romanii au mai excelat ~i Intr-o al~ tehnicl -cea a mozaicului. de la romantism paruI la neo-clasicismul secolului al XVllI-lea ~i al XIX-lea.lzute printre coloane. indusiv portretele idealizate ale zei~tilor ~i ale imparatilor. in Italia. grotescu1. in orice caz. pentru a comemora victoriile ~i cuceririle imperiului roman. unde un ~ lncolace~te trei personaje care se zvarcolesc. Maison Carree din Nimes este ~i ea intacta pana in ziua de azi.rnspandit cultura peste tot 1n Orientul Apropiat. ca de exemplu Pont du Gard din N'1ffies. 00 Arta romana nu a atins niciodata propor1ciile artei grece~ti dar. nu ca opere de art. Picturile din Pompei Au supravietuit multe picturi romane. un ora~ care s-a p~strat datori~ acoperirii lui cu cen~ vulcanicl dup~ o eruptie a Vezuviului. durerea ~i frica. cum ar fi peisaje v. demonstrandu-~i rmiestria: draparea. tI1!s:lturile specifice romane ale sculpturii includeau arcade triumfale ~i coloane.pentru a-~i inzestra provinciile cu construqii publice impunatoare. folosirea unei palete coloristice foarte bogate. sentimentalismul ~i extremele realitatii. boltelor ~i a domurilor ~i au construit pe scara 1arga. avand patroni care comandau lucrnri imense unor ~ti care le realizau.ARTA GREACA $1 ROMANA truit propria cripta.334 I. un ora~ situ at la sud-est de Napoli.5al:I ochiul". au fost portretizate -uratenia.ii caselor ~i cladirilor publice din Pompei. ceea ce i-a f~cut s:l construiascl dru- muri. ilustrativ~.ii vulcanice care s-a produs in anul 79 d.t ci ca dovada a felului in care arntau predecesorii lor. exercitand o influent:1 putemic~.sunt de o frumusete rru1iastrn. cum ar fi Pantheonul ~i Colosseumul din Roma sau Maison Carree din N'lffies. ca simt al frumosului ~i al bunului gust. Aceste picturi demonstreaza rru1iestria artistului In arta perspectivei. 8 . unele dintre ele fiind structuri pur functionale dar unele. Ea a constituit baza unor curente artistice.Hr.uit. care au supravie. Aceas~ traditie se datorea~ probabil obiceiului roman de a p~tra in locuinte busturile s~o~ilor. Dar mai indr:Iznete erau capaci~tile lor inginere~. pe care clasicismulle ignorase. o picturn compu~ din nenurru1rate mici pietre colorate prinse cu mortar. mai mul~ indrnznea~ tehnic~ in utilizarea arcadelor. dand numele lui tuturor acestor tipuri de constructii. traditia de baza greco-roman~ a fost re1nsufleti~ ~i adapta~ ia~i ~i ~i. secvential de-a lungul istoriei artei vestice. Ei aveau insa. spre deosebire de original. In "Victoria de la Samothrace". grupul cel mai impresionant de picturi a fost realizat pe Peretii caselor din Pompei. bucuria pe care o aduce natura ~i folosirea Indemanaticl a efectului trompe l'oeil ("1n. Dup~ moartea lui Alexandru cel Mare In anul 323 I. cu toate cl nici una dintre ele nu reprezin~ vreo capodope~ mentiona~ chiar de ei. Multe din capodoperele grece~ti ne sunt asta7i cunoscute multumita cump~O Picturile romane cele mai impresionante.i.Hr. Aceste state mari au devenit centre chiar mai importante ale artei grece~ti decat cetati1e statele grec~ti care se aflau In declin. aveau o traditie independen~ in domeniul sculpturii -aceea a portretisticii profund realiste. apeducte. Aceasta pictura din Holul Misterelor prezinta utilizarea incantatoare a culorilor bogate ~i a talentului artistului. Colosseumul din Roma (stanga) a fost una din cladirile impunatoare ce au fost inal1ate peste tot in imperiu. arcade. Arta elem era. care continu~ paruI In zilele noastre. poduri. in Franta. au supravietuit peste timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful