~

. SI ,

~ na

Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or magni.ficii, au g1oriftCat umanitatea. Romanii, fn ciuda faptului ca au fost mai putin originali, au extins mo~tenirea greaca creiind o traditie de fmbinare durabiltl a arte1or greco-romane de o mare importanta istorica.
hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1n zorul, Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere de arta: remarcabil de fIn echilibrate, statuete albe, din mannura. Sculptura semi-abstra~ din secolul XX este marcata de asemanarea CU cea antica. O influenta de lunga durata a avut civilizatia Minoiarul din Creta. Frescele lurninoase, decorative ale cretanilor, olaritul ~i podoabele metalice au fost adoptate ~i imitate de popula1;ii vorbitoare de limba greaca, care s-au ~ezat pe pamantul ~
... grecesc 1n aproximativ secolul al XX-lea I.Hr.1n :3

zilele noastre aceasta dviliza1;ie se nume~te mice- ~ niana, dupa un Ofa$ din nordul Gredei, Mycene, unde au fost descoperite ma~ti de aur care acopereau fetele conducatorilor sau regilor morti. Micenienii erau mai razboinici decat cretanii OOPerioada arhai~i curand au ajuns sa-~i deZvolte un stil propriu ca a sculpturilor grecu reprezentari ale razboiului ~i a scenelor de ce~ti a durat de la vanatoare, care erau desenate ~i imprimate pe sfar~itul secolului al cupe de aur sau pe sabli de bronz. Cladirile care VIl-Iea pana In 480 au supravietuit sunt cavouri mari ~i mari citadele I.Hr. Caracteristice cum ar fi cele din Mycene ~i Tirynt, compuse din acestei perioade au blocuri masive, de piatra care erau puse laolalta. Umanizarea artei Dupa destramarea societa1;ii miceniene care a avut loc 1n se~olul al XII-lea I.Hr. a unnat o lunga era neagra de agita1;ie~i de emigrari 1n masa. Acestea au dat na.5tereunei societa1;i diferite -de cetate stat -~i un tip de arta intens umanizata, pe care mare parte a oarnenilor o asociaza grecilor. Trasatura ei distinctiva se datoreaza mult religiei grece~ti, care reprezenta zeli ~i zeitele drept f1inte umane superdotate. Ca unnare, era nom1al ca arta greaca sa se concentreze asupra figurii umane, fie ca reprezenta un zeu umanizat sau o f1inta umana asemarultoare zeilor . Dintre reprezentarile artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentata, rnai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au supravietuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni ~i de rnari ambitii -sculptura monumentala -s-a deZvoltat doar t:1rziu, 1n secolul al VII-lea I.Hr., f1ind probabil inspirata de contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii grece~ti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat cam pana In anul 480 I.Hr. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui taru1r,1n pozi1;ie verticala, ~i fecioara 1:mbracata,ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zambet larg (evidento
fost kouros (stanga) ~i kore (dreapta).
'=' Un pumnal nian, mod scena crustata decorat complicat, miceintr-un cu o ~ ~ ~ ~ ]

de v3natoare,incu aur placat.

conven1;ie fJXa) pe fata: care astazi ni se pare ciudat,"un zambet arhaic". A Animata ~i vie Intr-un timp surprinz:ltor de scurt, aceste personaje au devenit realiste ~i veridice, lncetand sa devirul obiecte, ca un stalp pilon, cu inten1;iade a fi admirate doar din fata:. Redarea conven1;ionaia a corpului -kouros -a fost inlocuita cu una rnai detaliata ~i de mare acuratete In ce prive~te musculatura, In timp ce 1mbracamintea purtata sa sculptat cu tot rnai multa maiestrie. Perioada clasica, care a durat cam din anul 480 i.Hr. pana In anul 323 i.Hr, este deseori privita ca o cu1me a realizari1or artistice grece~ti. lnova1;iile In sculptura au lnceput sa apara tot rnai rapid, personajele In pozi1;ie verticala au facut loc personajelor surprinse lntr-o varietate

de pozitii naturale, cum ar fi "Sulita~ul" CDoriphorus) ~i Apollo cu bratul intins din Templullui Zeus din Olympia, ale clror forme par sa fie dictate de originea lor, dintr-o lespede de marmum, in pozitie verticala. Noi inova,ii Inovari similare s-au produs ~i in sculptura basoreliefurilor Csculpturi realizate astfel incat personajele ies dintr-un fundal dar nu sunt separate de acesta) ~i in ansamblurile statuare din bronz. Multe capodopere ale sculpturii clasice au disparut de mult ~i sunt cunoscute azi doar dupa nume. Printre acestea se afla ~i doua mari statui ale lui Zeus ~i Atena create de maestrul atenian Phidias. Cea mai mare parte a lucmrilor in marmum care au supravietuit nu au fost create pen-

O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 1 2 m care era plasata in interiorul Parthenonului. Originalul fusese sculptat de Phidias in lemn ~i placat cu filde~ ~i aur.

tru contemp1area individuala ci erau gandite pentru a face parte din decorarea, de ansamblu, a unui templu -mai ales basoreliefurile care 11 1nconiurau ~i sculpturile individuale p1asate 1n interiorul unui fronton triunghiular la fiecarecap~t ai c~dirii. Sculptura, pictura ~i arhitectura au fost astfel combinate 1ncit sa creeze temple somptuoase ~i locuri pline de culoare -mult mai colorate decit ne imaginam, deoarece statuile grece~ti, care ast:Izi par a fi o arta:atat de sobm, erau de fapt pictate complet ~i erau echipate cu tot felul de podoabe, ca de exemplu ochi aplicati care probabil le confereau o aparenta: strJ1ucitoare, u~r exotica. Parthenonul Reliefurile clasice cele mai frumoase ~i sculpturi1e din ~ton fa-ceauparte din templul atenian Parthenos, mai bine Cunoscut sub numele de Parthenon. Cele mai multe sculpturi apaJ1in coleqiei Elgin ~i se g:1sesc in British Museum din Londra, ins~ Parthenonul insu~i supravietuie~te ca o ruina nobil~. Parthenonul este cel mai mare dintr-un serie de temple situate pe Acropolis (citadela), in Atena. Toate aceste temple au fost .inaltate in a doua jurrultate a secolului ai V-Iea I.C. -culme a perioadei c1asice -pentru a inlocui ci~dirile distruse din timpul rnzboaielor medice. Pe Jang;l :parthenon, pe Acropolis se mai afl~ ~i mai micul templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele lui distinctive (stalpi sculptati sub 2

fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare. numit1 Propylea. Pericle. omul de stat atenian, a pus in aplicare acest program ambitios al construirii de cl~diri. Lucr~rile de constructie au fost supravegheate de Phidias care a creat ~i colosa1a statuie a Atenei, de mult pierdut1, dar care pe vremuri a fost plasat1 in interiorul Parthenonului. Arhitectii Parthenonului propriu-zis au fost Ca11icratis ~i Ictimus; se cunosc putine despre ei. in ciuda faptului cl Ictimus a rnai proiectat incl un templu splendid care se rnai g:lse~te, ~i azi, in localitatea Basse, in Arcadia. Un stil simplu Elementele unui templu grecesc erau remarcabil de simple. Cl~diri, ca Parthenonul, constau dintro structurn rectangu1arn inconjurat1 de coloane ~i impodobite cu un acope~ ina1tat, in pant1. Diferentele de detalii de pe columne ~i ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau -simplitate. masivitate pentru stilul doric, cu capitolille mari ~i cap~tul colurnnei ca un suI, pentru stilul ionic, iar cel corintian avand in cap;1tul columnelor o acant1 decorat1 cu frunze sculptate. Marile realizari ale arhitecturii grece~ti nu s-au datorat doar cun~tintelor tehnice ci ele au rezultat dintr-un simt deosebit al proportillor ~i o con~tientizare acut1, vizual~; un exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a-~i decora coloanele astfel incit sa fie U$or bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate O Temp'ele situate pe Acropo'e (citadela) din Atena, acum in ruina, au fost inal~ate in perioada clasicismului. Formele vioaie ~i utilizarea sculpturii arhitecturale sunt foarte u~or vizibile.

mm7
(curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la distanta. Arta greceasc3 a ol3ritului Pictura greceasct s-a p~strat paruI In zilele noastre doar pe vase care erau fabricate In cantitati imense, cu scopul de a p~stra vinul ~i uleiul pentru uzcasnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezinta una din sursele principale de inforrnare despre felul de viata grecesc. Acestea au ilP~t pentru prirnadata (aprox. 600 I.Hr.) In stiilul ilus~ negre, prin care obiectele erau pictate cu siluete negre pe fundalul ro~u, natural, ai vasului. Detaliile interne (de ex.. ochii pe o fata complet neagr;{) trebuiau s~ fie scobite paruI la materialul ro~u de baz;l. Cam din 530 I.Hr. pictorii au Inceput s~ lucreze In a~a numita tehnic~ a ilus~ In ro~u, adic~ tehnic~ opus~ celei dinainte, colorand In negru fundalul, l~sand personajele In culoarea natural~ a vasului ~i pictand detaliile interne ale acestora. Ambele metode prezentau avantaje dar nici una nu se aserrulna O Stilurile arhitecturale variate ale perioadei clasice pot ti recunoscute prin capitoliu, partea de sus a unei columne. De la stanga spre dreapta: capitoliu doric, eolic, ionic ~i corintian. O Sculptura greac3 concentrat3 pe formele corpului uman. Aici este reprezentat Hermes, mesagerul zeilor, avandu-1 in bra,e pe Dionysos, zeul grec al vinului ~i al fertilit3,ii.
O Un cap, apar~inand probabil lui Mausolus, din mormantul lui sau mausoleum. O Personajele Laocoon ~i a fiilor sai sunt caracteristice realismului elenistic.

cu picturile realizate liber, pe fundalul aib ai "lekythos", o urna elegan~, relativ mrn, care era cel mai adesea utiliza~ In scopuri funerare. Timpul schimbarilor Abia In secolul ai IV-lea I.Hr. au aparut nudurile feminine -adesea considerate tipice pentru arta greceasca clasica -'- realizate de ~ti ca Praxiteles ,5i aitii; Putin dupa aceea au aparut alte schimbari. pupa cum se poate obse1VaIn sculpturile Parthenonului, arta clasica, In ciuda faptu~ lui ca era p1ina de realism, totu,5i idealiza ,5igene, raliza ocolind emanatiile adevarate, puternice ,5i extremele de orice fel. in secolul ai IV-lea I.Hr., sculptori ca Scapas ,5iLysippus au popularizat o portretistica cu adevarat individualiza~, plina de intensitate emotionala. .Un ait semn ai noului spirit l-a reprezentat scara colosala cu care Mausolus, un conducator grec din Asia Mica (Turcia moderna) ,5i-a cons-

ARTA

GREACA

$1 ROMANA

truit propria cripta, cunoscuta ca Mausoleum, dand numele lui tuturor acestor tipuri de constructii. Raspandirea culturii Din anul'.334 I.Hr, cuceririle lui Alexandru cel Mare au '.rnspandit cultura peste tot 1n Orientul Apropiat, din Egipt p1iru'[In vestU1Indiei. Dup~ moartea lui Alexandru cel Mare In anul 323 I.Hr. Imperiul acestuia s-a destramat ~i acest an marchea~ sf~itul perioadei clasice ~i lnceputul perioadei elenistice, dominata de state mari cum ar fi EgiptU1 ~i Imperiul Seleudd, fondat pe cel sirian. Aceste state mari au devenit centre chiar mai importante ale artei grece~ti decat cetati1e statele grec~ti care se aflau In declin. in orice caz, spiritul artei elene era destU1de diferit fata de cel ai predecesoarei arte clasice. Multe aspecte ale realitatii, pe care clasicismulle ignorase, au fost portretizate -uratenia, grotescu1, sentimentalismul ~i extremele realitatii, durerea ~i frica. Arta elem era, In general, ilustrativ~, avand patroni care comandau lucrnri imense unor ~ti care le realizau, demonstrandu-~i rmiestria: draparea, In "Victoria de la Samothrace", ~i o veritabil~ complexitate In grupul Laocoon, unde un ~ lncolace~te trei personaje care se zvarcolesc. $i romanii au admirat ~i imitat arta greceasc~, purtandu-i intluenta spre vest ~i nord pana In Indepartata Britanie. Multe din capodoperele grece~ti ne sunt asta7i cunoscute multumita cump~O Picturile romane cele mai impresionante, care au supravie,uit, sunt cele care decorau pere,ii caselor ~i cladirilor publice din Pompei, un ora~ situ at la sud-est de Napoli, in Italia, care a fost acoperit -~i conservat -de cenu~a, in urma unei erup,ii vulcanice care s-a produs in anul 79 d.Hr. Aceasta pictura din Holul Misterelor prezinta utilizarea incantatoare a culorilor bogate ~i a talentului artistului, al iluziei de adancime.

00 Arta romana nu a atins niciodata propor1ciile artei grece~ti dar. in arhitectura, romanii erau din punct de vedere tehnic mult mai avansa,i. Colosseumul din Roma (stanga) a fost una din cladirile impunatoare ce au fost inal1ate peste tot in imperiu. Maison Carree din Nimes este ~i ea intacta pana in ziua de azi.

~ ~ u

cltorilor romani care detineau copii care, spre deosebire de original, au supravietuit peste timp. In calitate de creatori, romanii erau inferiori grecilor, insa. aveau o traditie independen~ in domeniul sculpturii -aceea a portretisticii profund realiste. Aceas~ traditie se datorea~ probabil obiceiului roman de a p~tra in locuinte busturile s~o~ilor, nu ca opere de art.t ci ca dovada a felului in care arntau predecesorii lor. Calitatea comuru1 dar de net:1gaduit a portretelor romane le face foarte atractive. Cea mai mare parte a celorla1te sculpturi romane, indusiv portretele idealizate ale zei~tilor ~i ale imparatilor, erau elenistice ca stil. In orice caz, tI1!s:lturile specifice romane ale sculpturii includeau arcade triumfale ~i coloane, impodobite cu scene palpitante, pentru a comemora victoriile ~i cuceririle imperiului roman. indrazneala tehnica Nici in arhitectura romanii nu au re~it s~ se ridice la nivelul grecilor, ca simt al frumosului ~i al bunului gust. Ei aveau insa. mai mul~ indrnznea~ tehnic~ in utilizarea arcadelor, boltelor ~i a domurilor ~i au construit pe scara 1arga,pentru a-~i inzestra provinciile cu construqii publice impunatoare, cum ar fi Pantheonul ~i Colosseumul din Roma sau Maison Carree din N'lffies, in Franta. Dar mai indr:Iznete erau capaci~tile lor inginere~, ceea ce i-a f~cut s:l construiascl dru-

muri, poduri, apeducte, arcade, cana1e~i forturi; unele dintre ele fiind structuri pur functionale dar unele, ca de exemplu Pont du Gard din N'1ffies,sunt de o frumusete rru1iastrn. Picturile din Pompei Au supravietuit multe picturi romane, cu toate cl nici una dintre ele nu reprezin~ vreo capodope~ mentiona~ chiar de ei; grupul cel mai impresionant de picturi a fost realizat pe Peretii caselor din Pompei, un ora~ care s-a p~strat datori~ acoperirii lui cu cen~ vulcanicl dup~ o eruptie a Vezuviului. Aceste picturi demonstreaza rru1iestria artistului In arta perspectivei, folosirea unei palete coloristice foarte bogate, bucuria pe care o aduce natura ~i folosirea Indemanaticl a efectului trompe l'oeil ("1n.5al:I ochiul", In limba franceza), cum ar fi peisaje v;lzute printre coloane. Romanii au mai excelat ~i Intr-o al~ tehnicl -cea a mozaicului, o picturn compu~ din nenurru1rate mici pietre colorate prinse cu mortar. Du~ declderea ultimului imperiu roman vestic, traditia de baza greco-roman~ a fost re1nsufleti~ ~i adapta~ ia~i ~i ~i, secvential de-a lungul istoriei artei vestice. Ea a constituit baza unor curente artistice, de la romantism paruI la neo-clasicismul secolului al XVllI-lea ~i al XIX-lea, exercitand o influent:1 putemic~, care continu~ paruI In zilele noastre.