INSTITUTUL BANCAR ROMN COLEGIUL BANCAR UNIVERSITAR

plata de mare valoare PREZENT sI VIITOR

COORDONATOR STIINTIFIC: Ec. LIANA D~D~L~U - B.N.R.

AUTOR : ALICE ST~NIL~

BUCURE{TI 2000

CUPRINS CAPITOLUL 1. Banca Na]ional` a Romniei [i sistemele de pl`]i ....................................... 3 1.1. 1.2. No]iunea de sistem de pl`]i [i obiectivele sale .................................................. 3 Interesul public [i rolul B`ncii Centrale \n func]ionarea sistemului pl`]i ............................................................................................... 4 1.3. Modernizarea sistemului de pl`]i ........................................................................... 6 CAPITOLUL 2. Instrumente de plat` utilizate \n procesarea pl`]ii de mare valoare ..................................................................................... .................. 8 2.1. 2.1.1. Participan]ii 2.1.2. Opera]iunile 2.1.3. Elemente obligatorii la Ordinul de de de ordinului de plat` ...................................................................................................... 8 ordinul ordinului ale plat` ..........................................................11 plat` ......................................................... 11 plat` ....................................... 12 2.1.4. Obliga]iile b`ncilor p`r]i implicate \n circuitul ordinului 2.2. Ordinul de plat` pentru Trezoreria Statului..................................................... 15 2.2.1. Elemente specifice ordinului de plat` pentru activitatea de Trezorerie. 18 CAPITOLUL 3. Eficientizarea procedurilor bancare de transfer al fondurilor 3.1. Decontarea pe brut \n Sistemul de Pl`]i din
2

de

de

plat` ............................................................................................ 13

b`ne[ti ......................................................................................... 19

Romnia ........................................ 19 3.1.1. 3.1.1.1. valoare ........... 24 3.1.1.2. Fluxul derul`rii pl`]ilor de mare valoare ................................ 31 3.1.2. urgent` .......................................................................................... 37 3.1.3. Plata de mare valoare \n rela]ia cu Trezoreria Statului ....................... 37 CAPITOLUL 4. Plata de mare valoare \n Romnia. Perspectiva apropiat` [i de viitor ......... 46 4.1. Utilizarea re]elei B.N.R. de la unitatea bancar` pl`titoare la banca beneficiar` ..46 4.2. . Utilizarea re]elei B.N.R. de la unitatea bancar` pl`titoare unitatea bancar` beneficiar` ...............................................................................................47 4.3. Plata 4.3.1. mesajelor ................................................................................ 50 4.4. Plata de mare valoare prin re]eaua proprie a unei b`nci [i re]eaua B.N.R. pentru banc` 55 CAPITOLUL 5. Sistemul de decontare brut` \n timp real .................................................. 57 5.1. Privire de ansamblu asupra sistemelor cu decontare brut` \n timp real
3

Plata Rolul B.N.R. \n

de procesarea pl`]ilor de

mare mare

valoare ............................................................................. 23

Plata

la

de

mare

valoare

prin

re]eaua

proprie

b`ncilor ......................................... 49 Fluxul

alt` .................................................................................................................

din cadrul grupului G10 ............................................................................... 59 5.2. Surse de fonduri \n sistemul RTGS .................................................................... 62 5.3. Managementul lichidit`]ii zilnice perspectiva b`ncii comerciale .................. 63 5.4. Managementul lichidit`]ii zilnice perspectiva sistemului .................................. 64 5.5. Factori structurali care afecteaz` cerin]ele de lichiditate [i managementul ...........65 5.6. Aranjamentele de a[teptare .................................................................................. 67 CAPITOLUL 6 Transferul electronic de fonduri .................................................................... 70 6.1. Transferul credit ................................................................................................. 71 6.2. Fluxul ordinelor de transfer de fonduri ................................................................. 72 6.3. Internet Banking .................................................................................................... 73 6.4. Structura, operarea [i administrarea pl`]ilor de mare valoare \n Elve]ia .............74 Studiu de caz ....................................................................................................................... ... 80 Bibliografie ........................................................................................................... ................ 88

CAPITOLUL 1. 1.1

Banca Na\ional[ =i sistemele de pl[\i

No\iunea de sistem de pl[\i =i obiectivele sale

Sistemul de pl[\i este acel sistem care cuprinde, de regul[, un set de instrumente, proceduri bancare =i sisteme de transfer interbancar de fonduri care faciliteaz[ circula\ia banilor. No\iunea de sistem de pl[\i a mai fost definit[ ca fiind un set de aranjamente pentru desc[rcarea obliga\iilor asumate de c[tre agen\ii economici, societ[\ile bancare, cu ocazia procur[rii de resurse financiare av`nd ca efect transferul titlului de proprietate asupra unor active. Obiectivul sistemului de pl[\i este circula\ia banilor =i a valorilor mobiliare. Activitatea care se deruleaz[ prin intermediul sistemului de pla\i are la baz[ un mecanism de autoreglare prin intermediul c[ruia resursele financiare sunt transferate ]ntre agen\ii economici respectiv ]ntre societ[\ile bancare. Elementele constitutive ale unui sistem de pl[\i includ: Operatorii persoane juridice specializate ]n furnizarea de servicii ]n scopul realiz[rii pl[\ilor. Astfel de operatori sunt: Banca Central[, b[ncile comerciale, intermediarii nonbancari. Numerarul care reprezint[ o crean\[ transferabil[ ce are ca efect desc[rcarea de obliga\ii de plat[ asumate de age\ii economici, b[ncile comerciale. Mijloace informa\ionale adic[ mijloace de prelucrare a informa\iei asupra debitorilor indica\i ]n crean\e, canale de circula\ie, modalit[\i de prelucrare pentru transfer =i calcul a valorii crean\ei ce urmeaz[ a fi stins[ sau cedat[. Participan\ii ]n cadrul sistemului de pl[\i sunt agen\ii economici, b[ncile, institu\iile publice, care ac\ioneaz[ ]n numele clien\ilor, asigur`nd transferul fondurilor =i implicit circula\ia monedei na\ionale sub forma sa scriptural[. Sistemul de pl[\i reprezint[ infrastructuri principale prin care circul[ moneda na\ional[ ]ndeosebi sub forma monedei scripturale. }n cartea sa B[ncile, sisteme de pl[\i =i riscuri Mariana Diaconescu, Director ]n Banca Na\ional[ a Rom`niei, construie=te sistemul de pl[\i ca o piramid[ inversat[, reg[sit[ ]n analiza sistemelor de pl[\i din orice \ar[. Aceasta ordoneaz[ rela\ii de drepturi =i obliga\ii de plat[ ]ntre persoane fizice =i juridice organizate pe nivele
6

subordonate. Un sistem de pl[\i este asem[nat cu o piramid[ care ordoneaz[ rela\ii de drepturi =i obliga\ii de plat[ ]ntre persoane fizice =i juridice organizate pe nivele subordonate. Structura piramidal[ este alc[tuit[ din mai multe nivele dup[ cum urmeaz[: Baza piramidei este compus[ din servicii =i instrumente de pl[\i pe care b[ncile, ]n calitatea lor de intermediari, le ofer[ clien\ilor lor. Al doilea nivel include procedurile =i serviciile prin care intermediarii schimb[ documente =i informa\ii referitoare la pl[\ile ini\iate de clien\i. Al treilea nivel este compus din sistemele de compensare pentru tranzac\ii care presupun desc[rcarea final[ de obliga\i precum =i procedurile interbancare de pl[\i at`t pentru instruc\iunile de pl[\i de mare valoare, c`t =i pentru cele m[runte. V`rful piramidei este reprezentat de conturile de decontare ale intermediarilor, cu prioritate cele pentru decontarea final[ ]n moneda b[ncii centrale, decontare care este \inut[ ]n eviden\ele sale. La nivelul de jos al piramidei, obiectivele b[nci centrale ]n supravegherea sistemului de pl[\i se refer[ la men\inerea ]ncrederii publicului ]n stabilitatea monedei na\ionale prin procurarea legal[ a instrumentelor de plat[ f[r[ numerar. Cu c`t urc[m spre v`rful piramidei pot lua na=tere disfunc\ionalit[\i ce pot atrage un risc financiar de natur[ sistemic[, ce reprezint[ o cauz[ principal[ a dezechilibrelor din ]ntreaga economie. 1.2. Interesul public =i func\ionarea sistemului de pl[\i rolul B[ncii Centrale in

Sistemele de pl[\i reprezint[ infrastructuri esen\iale pentru asigurarea =i realizarea func\ion[rii fluente a oric[rei economii de schimb. Sistemul de pl[\i asigur[ continuitate ]n desf[=urarea activit[\ilor derulate de agen\ii economici ]n general, =i de pie\ele financiare, ]n mod special. Particularit[\ile sistemului de pl[\i sunt: Eficien\a, care se refer[ la calitatea serviciilor de pl[\i ca parte a serviciilor bancare furnizate consumatorilor.
7

 Siguran\a care are ]n vedere eliminarea riscului opera\ional datorat erorii =i fraudei umane. Stabilitatea care face referire la ]ncrederea utilizatorilor ]n moneda de cont care circul[ ]n cadrul sistemului de pl[\i =i care are ca efect stingerea unor obliga\ii de plat[. Banca Central[ ]=i decide interven\ia ]n crea\ia =i func\ionarea sistemului de pl[\i ca urmare a interesului public, de a crea =i men\ine o ]ncredere c`t mai larg[ =i profund[ ]n propria moned[ =i vizeaz[ s[ realizeze o cooperare cu toate celelalte b[nci participante ] n sistem care s[ duc[ la reducerea costului per opera\iune decontat[. Aceasta misiune pe care Banca Central[ =i-a propus-o are ca obiectiv impunerea controlului de risc ]n activitatea de pl[\i f[r[ numerar. Reglementarea =i controlul B[ncii Centrale se exercit[ asupra operatorilor din cadrul sistemului de pl[\i prin supravegherea pruden\ial[ a b[ncilor. O alt[ preocupare a B[ncii Centrale este s[ asigure un sistem de pl[\i eficient cu privire la transferurile de fonduri . Fie c[ sunt proprietatea sa, fie c[ sunt doar obiectul supravegherii sale func\ionale, stabilitatea =i eficien\a sistemului de pl[\i implic[ folosirea de c[tre banca central[ a urm[toarelor elemente: Crearea =i utilizarea unui sistem de pl[\i propriu care se refer[ la faptul c[ banca central[ poate avea ]n administrarea sa unul sau mai multe sisteme de pl[\i. Implicarea opera\ional[ a b[ncii centrale la sistemul de pl[\i se refer[ la participarea b[ncii centrale ]n cadrul transferului de fonduri ]n calitate de supraveghetor al activit[\ii bancare. Supravegherea func\ional[ care are ca scop general s[ limiteze efectele riscurilor ap[rute ]n func\ionarea sistemului de pl[\i. Interesul public sau rolul b[ncii centrale a crescut ]n ultimii ani ] n ceea ce prive=te toate aspectele legate de organizarea =i func\ionarea sistemului de pl[\i, motiv pentru care b[ncile centrale au ajuns din stadiul de observatori =i controlori ulteriori ai anomaliilor din cadrul sistemului de pl[\i ]n stadiul de operatori cu drepturi depline ai sistemului de pl[\i. }n ultimi ani Banca Central[ s-a implicat tot mai mult ]n organizarea =i func\ionarea sistemului de pl[\i ajung`nd din stadiul
8

de supraveghetor al sistemului de pl[\i ]n participant cu drepturi depline ]n cadrul acestui sistem. 1.3. Modernizarea sistemului de pl[\i Prin specificul activit[\ii sale, Direc\ia num[rul IV din cadrul B[ncii Na\ionale a Rom`niei =i care poart[ denumirea de Direc\ia General[ de Pl[\i =i Urm[rire a Riscurilor Bancare (]n prezent Direc\ia Decont`ri Bancare) a preluat ini\iativa de transformare =i modernizare a sistemului de pl[\i din Rom`nia. Direc\ia este structurat[ pe dou[ Departamente operative: Departamentul Decont[ri pe Net. Departamentul Decont[ri pe Brut. }n cadrul acestei lucr[ri voi prezenta sistemele de pl[\i prin care circul[ numai instrumentele de plat[ a c[ror decontare se realizeaz[ pe baza brut[. De la aceast[ caracteristic[ =i-a luat denumirea =i departamentul care le proceseaz[. Activitatea departamentului include: 1. Plata de mare valoare =i urgent[. 2. Plata de mare valoare =i urgent[ ]n rela\ia cu Trezoreria Statului . Sistemul de decontare pe baz[ brut[ la sf`r=itul zilei reprezint[ acel sistem de transfer de fonduri ]n care ordinele de plat[ sunt primite unul c`te unul de c[tre agentul de decontare, pe parcursul zilei de lucru, dar ]n care decontarea final[ a sumei fiec[ruia dintre aceste ordine de plat[ sau a sumei lor agregate are loc la sf`r=itul zilei. Acest sistem de pl[\i proceseaz[ prin re\eaua specific[ numai ordinul de plat[ care este considerat un instrument de plat[ de credit, din punct de vedere juridic. }n vederea decont[rii cu maxima operativitate a pl[\ilor interbancare cu valori mai mari de 500 milioane inclusiv, ordonate de clien\ii societ[\ilor bancare, considerate de Banca Na\ional[ a Rom`niei pentru moment transferuri de mare valoare, =i ]n vederea limit[rii accesului societ[\ilor bancare la sursele de refinan\are, banca central[ a pus ]n aplicare, ]ncep`nd cu luna decembrie a anului 1995, un set de proceduri de operare care stabilesc urm[toarele reguli obligatorii pentru toate societ[\ile bancare:
9

 Prezentarea la sucursalele B.N.R. a tuturor opera\iunilor de pl[\i interbancare care au o valoare de 500 milioane lei inclusiv; Decontarea acestor opera\iuni ]n cursul aceleia=i zile la B.N.R.; Decontarea acestor opera\iuni numai ]n limita disponibilit[\ilor existente ]n conturile curente ale societ[\ilor bancare pl[titoare sau a garan\iilor constituite la banca central[; Respingerea tuturor opera\iunilor care dep[=esc disponibilit[\ile bancare ale societ[\ilor bancare pl[titoare sau nivelul garan\iilor constituite de acestea. Sub-sistemul de decontare brut[ la sf`r=itul zilei al pl[\ilor mare valoare ordonate de clien\ii societ[\ilor bancare este bazat transmisia telex ]ntre sucursalele B.N.R. =i func\ioneaz[ ca sistem de decontare brut[ la sf`r=itul zilei ]ntruc`t ordinele plat[ sunt prelucrate unul c`te unul, iar decontarea final[ are loc, baza brut[, la sf`r=itul zilei. de pe un de pe

10

CAPITOLUL 2. Instrumente procesarea pl[\ii de mare valoare 2.1. Ordinul de plat[.

de

plat[

utilizate

]n

Ordinul de plat[ este instrumentul de plat[ cel mai utilizat ]n Rom`nia. El este reglementat de Normele B.N.R. din 1994, privind ordinul de plat[, care precizeaz[ c[ ]n Rom`nia un ordin de plat[ poate fi ]ntocmit fie scriptural, fie electronic. Regulamentul B.N.R nr.8/19.08.1994 pune la dispozi\ia utilizatorilor folosirea ordinului de plat[ pentru pl[\ile efectuate ]n lei pe teritoriul Rom`niei. Regulamentul este sus\inut de Normele Cadru nr.15/19.08.1994 =i Normele Tehnice nr.16/19.08.1994 care impun standarde de folosire a instrumentului de plat[. Ordinul de plat[ reprezint[ o dispozi\ie necondi\ionat[ dat[ de emitent unei b[nci de a pune la dispozi\ia unui beneficiar o sum[ de bani, respectiv de a pl[ti sau de a face s[ se pl[teasc[ aceast[ sum[. Respectiva dispozi\ie se consider[ ordin de plat[ numai dac[: - banca dispune de fondurile reprezentate prin suma specificat[, fie debit`nd contul emitentului, fie ]ncas`nd suma de la acesta. - nu se prevede c[ plata trebuie executat[ la cererea beneficiarului. Prin ordinul de plat[ tipizat sunt puse ]n eviden\[ anumite elemente obligatorii ale acestuia. Astfel, ]n partea dreapt[ ]nt`lnim numele beneficiarului =i num[rul de cont al acestuia deschis la banca destinatar[. }n partea st`ng[ este eviden\iat numele pl[titorului =i num[rul de cont deschis la banca ini\iatoare care poate fi =i banca destinatar[. Pe verso-ul ordinului de plat[ ne sunt sugerate informa\ii cu privire la posibili intermediari ]n angajarea transferului de fonduri de la pl[titor la beneficiar precum =i eventuale men\iuni adi\ionale. Acest instrument de plat[ are elemente ajut[toare pretip[rite care u=ureaz[ sarcina utilizatorilor ]n momentul complet[rii. Imaginea acestui instrument de plat` este prezentat` mai jos. Desen Ordinul de plat[ este compus dintr-un num[r de trei exemplare, respectiv trei foi auto-copiative, care prezint[ acela=i con\inut =i se
11

diferen\iaz[ numai prin culoare. Exemplarul num[rul unu este alb, exemplarul num[rul doi este roz, iar exemplarul num[rul trei este verde. }n general, exemplarul verde r[m`ne la pl[titor ca justificare a pl[\ii ordonate, iar exemplarul roz ajunge la Beneficiar. Exemplarul alb are mai multe destina\ii ]n func\ie de sistemul de pl[\i prin care este procesat ordinul de plat[. Ordinul de plat[ este o dispozi\ie de plat[ dat[ de o persoan[ numit[ pl[titor unei b[nci, de a transfera suma ]nscris[ pe ordinul de plat[ ]n favoarea altei persoane denumit[ beneficiar, prin intermediul b[ncii acestuia, ]n vederea stingerii unei obliga\ii b[ne=ti provenind dintr-o rela\ie direct[ existent[ ]ntre ordonator =i beneficiar. Ordinul de plat[ se caracterizeaz[ prin: - rela\ia de plat[ este declan=at[ ca urmare a unei obliga\ii asumate sau datorii preexistente ce urmeaz[ a se stinge odat[ cu decontarea ordinului de plat[; - opera\iunea este pornit[ la ini\iativa pl[titorului (ordonatorului). El este cel care completeaz[ ordinul de plat[ =i ]l remite b[ncii sale; - revocabilitatea este tr[s[tura fundamental[ a ordinului de plat[. Aceasta const[ ]n faptul c[ ordonatorul ]=i poate retrage sau modifica instruc\iunile de plat[ date b[ncii, cu condi\ia ca ordinul sau ini\ial s[ nu fi fost executat prin plata ]n favoarea beneficiarului. Revocarea ordinului de plat[ nu atrage dup[ sine nici un fel de consecin\e, drepturi sau obliga\ii pentru p[r\ile implicate. P`n[ ]n momentul pl[\ii, suma se afl[ deci la dispozi\ia ordonatorului (a emitentului). provizionul sau depozitul bancar care este absolut obligatoriu ]n cazul ordinului de plata. Acesta presupune obliga\ia ordonatorului ca, odat[ cu emiterea ordinului de plat[ s[ creeze b[ncii =i sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul s[u bancar, fie prin depunerea ei in vederea execut[rii pl[\ii sau prin credit bancar acordat de banca ]n acest scop ]n contul ordonatorului;

2.1.1 Participan\ii la ordinul de plat[ :

12

Pentru ]n\elegerea mecanismului de derulare a opera\iilor care implic[ utilizarea acestui instrument ]n efectuarea transferului de fonduri la ordinul de plat[ trebuie preciza\i participan\ii: emitentul este persoana care emite pe cont propriu un ordin de plat[ =i care poate fi un agent economic sau o banc[; pl[titorul este persoana care emite ]n nume =i pe cont propriu un ordin de plat[ =i care poate fi un client al b[ncii ini\iatoare sau chiar banca respectiv[; beneficiarul este persoana desemnat[ de pl[titor prin ordinul de plat[ de a primi o sum[ de bani =i poate fi un client al b[ncii destinatare sau chiar banca ]ns[=i; banca ini\iatoare =i/sau emitent[ este banca care emite ordinul de plat[ ]n cadrul unui transfer-credit; banca destinatar[ poate fi orice sediu care prime=te =i accept[ un ordin de plat[, fie ]n numele s[u fie pentru a pune la dispozi\ie unui beneficiar, client al s[u, o anumit[ sum[ de bani; banca receptoare este orice banc[ care prime=te spre executare un ordin de plat[, inclusiv banca destinatar[; banca intermediar[ este orice banca emitent[ sau receptoare, alta dec`t cea ini\iatoare sau destinatar[; 2.1.2. Opera\iunile ordinului de plat[: recep\ia este procedura prin care o banc[ recunoa=te c[ a primit spre autentificare, acceptare =i executare un ordin de plat[; autentificarea este o procedur[ prin care banca stabile=te dac[ ordinul de plat[ a fost emis de persoana specificat[ pe el =i care are calitatea de emitent; acceptarea este o procedura prin care banca recunoa=te valabilitatea ordinului de plat[ recep\ionat ]n vederea execut[rii, angaj`ndu-se totodat[ s[ execute serviciul de a transfera fondurile la termenele =i ]n condi\iile stipulate de emitent; refuzul este procedura utilizat[ ]n cazul ]n care o banc[ receptoare decide c[ nu este posibil s[ execute un ordin de plat[ dat de un client sau c[ executarea ar determina costuri excesive ori int`rzieri ]n finalizarea transferului
13

credit; executarea const[ ]n emiterea de c[tre o banc[ a unui ordin de plat[ ]n scopul de a pune ]n aplicare un ordin de plat[ acceptat anterior. Executarea se face ]n cadrul a unei sau dou[ zile bancare. Pentru eventualele ]nt`rzieri ]n executarea unui ordin de plat[ se aplic[ penaliz[ri care se adaug[ la suma prevazut[ de emitent ]n ordinul de plat[, penaliz[ri calculate la o rata a dob`nzii acceptat[ de b[ncile implicate. 2.1.3 Elemente obligatorii ale ordinului de plat[ : Un ordin de plat[ trebuie s[ con\in[ urm[toarele elemente obligatorii : a) ordinul necondi\ionat de a pl[ti o anumit[ sum[ de bani; b) numele beneficiarului =i num[rul contului acestuia, deschis la banca destinatar[; c) numele pl[titorului =i num[rul contului acestuia deschis la banca ini\iatoare; d) denumirea b[ncii ini\iatoare =i a b[ncii destinatare; e) elementele de natur[ s[ permit[ autentificarea emitentului de c[tre banca ini\iatoare; f) natura pl[\ii. 2.1.4 Obliga\iile b[ncilor - p[r\i implicate ]n circuitul ordinului de plat[: A. Obliga\iile pl[titorului (emitentul). B. Obliga\iile b[ncii emitente (ini\iatoare) C. Obliga\iile b[ncii receptoare (prezentatoare sau primitoare sau destinatar[). D. Obliga\iile beneficiarului A. Obliga\iile pl[titorului (emitentului). Pl[titorul sau emitentul este obligat printr-un ordin de plat[ numai dac[ acesta a fost emis de el sau de c[tre o alt[ persoan[ care are mandatul de a-l reprezenta. Concret, plata obliga\iei emitentului fa\[ de banca receptoare se face numai prin intermediul b[ncilor =i a unit[\ilor bancare ale
14

acestora. B. Obliga\iile b[ncii emitente (ini\iatoare). Banca pl[titorului (emitent[) este banca ini\iatoare care debiteaz[ contul clientului pl[titor (emitentului) deschis la aceasta. C. Obliga\iile b[ncii receptoare (prezentatoare sau primitoare sau destinatar[) a) Banca emitent[ (ini\iatoare) dac[ este diferit[ de banca receptoare (prezentatoare), crediteaz[ contul b[ncii receptoare, iar aceasta din urm[ utilizeaz[ fondurile desemnate de suma respectiv[. Aceast[ situa\ie o ]nt`lnim c`nd dou[ unit[\i bancare diferite apar\in aceleia=i b[nci =i se stabile=te o rela\ie intrabancar[. Banca ini\iatoare nu are cont deschis la B.N.R. iar banca prezentatoare are cont deschis la B.N.R. motiv pentru care s-a creat aceast[ re\ea intrabancar[. }n aceast[ situa\ie banca receptoare nu poate fi dec`t banc[ prezentatoare. b) Banca prezentatoare crediteaz[ contul b[ncii receptoare ]n calitatea de banc[ primitoare. Banca prezentatoare este ] ntotdeauna diferit[ de banca primitoare. Transferul de fonduri se face prin intermediul B.N.R. ca urmare a transferului de fonduri ]ntre dou[ b[nci diferite; c) Banca central[ deconteaz[ opera\iunea prin debitarea contului b[ncii prezentatoare =i creditarea contului b[ncii primitoare; d) Banca primitoare dac[ este ]n acela=i timp =i banc[ destinatar[ crediteaz[ contul clientului beneficiar, dac[ banca primitoare nu este ]n acela=i timp =i banc[ destinatar[, trebuie folosit[ re\eaua intrabancar[ (pentru c[ banca primitoare =i banca destinatar[ sunt unit[\i bancare ale aceleia=i b[nci) la transferul de fonduri unde banca primitoare are calitatea de banc[ receptoare care transmite fondurile c[tre banca destinatar[. D. Obliga\iile beneficiarului Clientul beneficiar este cel c[ruia banca destinatar[ crediteaz[ contul curent cu suma ordonat[ de clientul pl[titor. ]i

P`n[ la finalizarea unui transfer-credit, fiecare banc[ are obliga\ia de a sprijini pe pl[titor sau pe orice banc[ emitent[ anterioar[ =i are
15

dreptul de a solicita sprijin oric[rei b[nci receptoare ulterioare ]n vederea complet[rii procedurilor bancare privind respectiva plat[ prin credit. }n cazul ]n care un ordin de plat[ a fost emis ]n scopul stingerii unei obliga\ii a pl[titorului fa\[ de beneficiar, aceasta datorie este stins[ ]n momentul ]n care banca destinatar[ accept[ acest titlu ]n favoarea beneficiarului. Deci, un transfer-credit este finalizat ]n momentul accept[rii, caz ]n care banca devine obligat[ fa\[ de beneficiar pentru suma ]nscris[ pe ordinul de plat[ acceptat. }n cazul ]n care opera\iunea de transfer nu se finalizeaz[, banca ini\iatoare are obliga\ia s[ returneze pl[titorului suma pl[tit[ de la acesta ]n baza ordinului de plat[. Dac[ la restituirea sumei apar din partea pl[titorului preten\ii de penaliz[ri (dob`nzi de ]nt`rzieri), acestea vor fi achitate de banc[ pentru perioada cuprins[ ]ntre ] nceputul perioadei de execu\ie =i data restituirii sumei. De asemenea, ]n cazul ]n care transferul este finalizat dar banca destinatar[ (receptoare) nu execut[ ordinul de plat[ ]n termenul prev[zut, atunci aceasta are obliga\ia fa\[ de beneficiar de a-i pl[ti dob`nzile de ]nt`rziere calculate la suma ]nscrisa ]n titlu, fiind emise ]n acest scop instrumente de plat[ distincte. }n acest moment, ]n Rom`nia transferul-credit se realizeaz[ numai ]ntre dou[ unit[\i bancare ale aceleia=i societ[\i bancare sau ]ntre unit[\i bancare =i societ[\ile lor bancare ]n drumul ordinului de plat[ dintre o unitate bancar[ f[r[ cont curent deschis la Banca Na\ional[ a Rom`niei =i o unitate bancar[ sau societatea bancar[ ]ns[=i care au cont curent la Banca Na\ional[ a Rom`niei =i care pot s[ proceseze instrumentul de plat[ prin intermediul unei =edin\e de compensare. 2.2. Ordinul de plat[ pentru Trezoreria Statului Conform Normelor Metodologice privind confec\ionarea, completarea =i utilizarea Ordinului de plat[ pentru Trezoreria Statului pe suport h`rtie (O.P.H.T.) ]n opera\iuni de decont[ri, O.P.H.T.este un instrument de decontare la =i de la Trezoreria Statului. El este folosit numai dac[ ori pl[titorul ori beneficiarul este Trezoreria Statului. Ordinul de plat[ pentru Trezoreria Statului pe suport h`rtie respect[ standardul ordinului de plata clasic, av`nd ]n plus ]n partea st`nga jos ad[ugat[ men\iunea PRIN TREZORERIA: .., DIN CONT. Imaginea este prezentat[ mai jos.
16

Desen Ordinul de plat[ pentru Trezoreria Statului se confec\ioneaz[, se completeaz[ =i se utilizeaz[ de c[tre pl[titori astfel: Persoane juridice (agen\i economici =i al\i pl[titori) pentru: - virarea ]n contul general al trezoreriei statului a impozitelor, taxelor =i a altor obliga\ii, inclusiv restituiri din finan\area anilor preceden\i datorate bugetului de stat, bugetelor locale =i bugetelor fondurilor speciale, =i a mijloacelor extrabugetare; virarea sumelor datorate c[tre trezoreria central[ a statului; - virarea ]n contul institu\iilor publice a sumelor reprezent`nd plata serviciilor prestate =i a luc[rilor executate de c[tre acestea. Ordonatori de credite pentru: - plata ]n contul general al trezoreriei statului a impozitelor, taxelor =i a altor obliga\ii datorate bugetului de stat, bugetelor locale =i bugetelor fondurilor speciale; - plata din contul de cheltuieli sau de disponibil ,dup[ caz, care este deschis la trezoreria statului, a obliga\iilor c[tre furnizori =i creditori, vir[ri de sume reprezent`nd transferuri =i subven\ii, restituiri de venituri din fondurile speciale administrate de ordonatorii principali de credite. Ministerul Finantelor =i organele financiare teritoriale pentru: - ramburs[ri de credite, precum =i alte pl[\i; - vir[ri de sume din fondurile constituite centralizat la nivelul economiei na\ionale; - restituiri de venituri =i regulariz[ri din bugetul de stat =i din bugetele locale; - transferul unor sume reprezent`nd plata pentru datoria public[ intern[ =i extern[. 2.2.1 Elementele specifice ordinului de plat[ pentru Trezorerie.
17

Ordinul de plat[ pentru Trezorerie poate fi folosit numai ]n situa\ia ]n care ori pl[titorul ori beneficiarul este Trezoreria Statului. }n rela\ia care se stabile=te ]ntre pl[titor =i emitent intervine, pe de o parte, o opera\iune de plat[ privit[ din punctul de vedere al pl[titorului, iar pe de alt[ parte, o opera\iune de ]ncasare privit[ din punctul de vedere al beneficiarului. }n rela\ia de plat[ care se stabile=te ]ntre pl[titor =i beneficiar ] n baza ordinului de plat[ pentru Trezorerie se pot diferen\ia mai multe categorii de pl[\i dup[ cum urmeaz[: a. Plata ]n rela\ia cu Trezoreria Statului este plata ]n care contul pl[titor sau/=i contul beneficiar este Trezoreria Statului. b. Plata de mare valoare ]n rela\ia cu Trezoreria Statului reprezint[ plata ]n rela\ia cu Trezoreria Statului cu o valoare mai mare de 500 milioane lei inclusiv. c. Plata urgent[ ]n rela\ia cu Trezoreria Statului o constituie plata ]n rela\ia cu Trezoreria Statului definit[ de platitor ca fiind urgent[. }n finalizarea opera\iunilor de pl[\i, de o deosebit[ importan\ [ este data la care are loc efectuarea pl[\ii. Aceast[ dat[ este intitulat[ Ziua Z =i ea reprezint[ data la care are loc decontarea de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei a opera\iunilor de pl[\i =i ]ncas[ri, reprezent`nd venituri =i cheltuieli ale bugetului de stat, bugetului asigur[rilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale =i veniturilor extrabugetare, precum =i ale altor fonduri gestionate de institu\iile publice.

18

CAPITOLUL 3. Eficientizarea procedurilor bancare de transfer al fondurilor b[ne=ti 3.1 Decontarea pe brut ]n Sistemul de Pl[\i din Rom`nia Economia rom`neasc[ aflat[ ]ntr-un proces de tranzi\ie de la o economie centralizat[ la o economie a liberei ini\iative a influen\at =i sistemul bancar care se impunea a fi reorganizat. Reorganizarea a dat na=tere la noi structuri organizatorice, pe fondul renun\[rii la vechiul sistem, astfel ]nc`t s-a creat posibilitatea societ[\ilor bancare de a r[spunde la for\ele pie\ei, intr`nd ]n concuren\[ =i promov`nd inovarea activit[\ii lor, nu numai ]n domeniul pl[\ilor. Priorit[\ile sistemului bancar din Rom`nia sunt: Alinierea legisla\iei bancare =i fiscale rom`ne=ti la legisla\ia ] n domeniu din \[rile Uniunii Europene; Modernizarea supravegherii bancare efectuat[ de Banca Na\ional[ a Rom`niei; Extinderea num[rului de unit[\i bancare ]n teritoriu prin sucursale, filiale, agen\ii sau chiar deschiderea de societ[\i bancare ]n teritoriu cum ar fi Banca Transilvania la Cluj, Romexterra la T`rgu Mures, WestBank la Arad, Astra la Brasov =i MISR la Constan\a. Pornind de la ideea c[ instrumentul de plat[ este ordinul de plat[, rela\ia ]ntre clientul pl[titor =i clientul beneficiar, realizat[ prin intermediul societ[\ilor/unit[\ilor bancare, unde ace=tia i=i au deschis contul curent, se diferen\iaz[ prin: I. Dac[ cei doi clien\i au conturi curente deschise la unit[\i bancare care apar\in aceleia=i societ[\i bancare rela\ia este intrabancara =i B.N.R. nu are nici un rol. Aceasta rela\ie simpl[ care prive=te numai societatea bancar[ =i unit[\ile sale bancare au grij[ s[ respecte contractul cu clientul =i s[ onoreze plata ]n aceea=i zi ]n care a fost emis ordinul de plat[ indiferent unde se afl[ ]n teritoriu unitatea bancar[ a pl[titorului =i unitatea bancar[ a beneficiarului. Aceast[ schem[ simpl[ se reduce la trei opera\iuni de baz[ care-l implic[ pe pl[titor, pe beneficiar =i re\eaua b[ncii lor. Schema =i pa=ii sunt prezenta\i mai jos.

19

CLIENT PL{TITOR

CLIENT BENEFICIAR

2
BANCA PL{TITOARE BANC{ BENEFICIA R{

1. Clientul pl[titor remite instrumentul de plat[ la unitatea bancar[ unde i=i are deschis contul curent; 2. Transferul credit al ordinului de plat[ prin re\eaua intrabancara dintre unitatea bancar[ a clientului beneficiar, care apar\in aceleia=i societ[\i bancare, se face dup[ ce aceasta i-a debitat contul. Transferul ]ntre cele dou[ unit[\i bancare se face ]n aceea=i zi ]n care instrumentul a fost depus la ghi=eul unit[\ii bancare unde clientul pl[titor ]=i are deschis contul. Re\eaua se nume=te intrabancar[ iar transmiterea datelor se realizeaz[ prin folosirea telexului, a faxului sau a modemului, ]n func\ie de dotarea societ[\ii bancare. 3. Unitatea bancar[ destinatar[ crediteaz[ contul clientului beneficiar ]n aceea=i zi. II. Dac[ cei doi clien\i au conturi curente deschise la unit[\i bancare care apar\in unor societ[\i bancare diferite, rela\ia este interbancara =i B.N.R. ]=i impune reglement[rile =i controlul respect[rii acestora.

20

CLIENT PL{TITOR

CLIENT BENEFICIAR

BANCA PL{TITORULUI

BANCA BENEFICIARULUI

3
BANCA NA|IONAL{ A ROM~NIEI

CASA DE COMPENSARE

Clientul pl[titor remite instrumentul de plat[ la unitatea bancar[ unde ]=i are deschis contul curent (punctul 1). Unitatea bancar[ a clientului pl[titor controleaz[ elementele obligatorii ale ordinului de plat[ =i preg[te=te ordinul de plat[ pentru a fi procesat. Indiferent de sistemul de pl[\i ales, ordinul de plat[ se supune reglement[rilor B.N.R. care debiteaz[ societatea bancar[ pl[titoare (punctul 2) =i crediteaz[ societatea bancar[ beneficiar[ (punctul 3) realiz`nd decontarea ]ntre cele dou[ societ[\i bancare. Re\eaua se nume=te interbancar[ iar transmiterea datelor se realizeaz[ prin utilizarea re\elei B.N.R. Unitatea bancar[ destinatar[ crediteaz[ contul clientului beneficiar (punctul 4). La 6 decembrie 1995 ]n baza circularei B.N.R. Nr. 44, la B.N.R. apare un nou sub-sistem de pl[\i reglementat de INSTRUC|IUNI TIP B. Acest sistem prin care sunt procesate numai ordinele de plat[ a c[ror sum[ ]nscris[ trebuie s[ dep[=easc[ valoarea de un miliard de lei inclusiv ]=i face loc ]n sistemul de pl[\i rom`nesc sub denumirea de sub-sistemul de decontare brut[ la sf`r=itul zilei a pl[\ilor de mare valoare.
21

Activitatea se preia din activitatea de compensare, ordinele de plat[ peste plafonul de 1 miliard de lei =i impune o nou[ orientare. La 1 noiembrie 1996 plafonul este sc[zut la valoarea de 500 milioane lei inclusiv. Acest sub-sistem deconteaz[ cu maximum de operativitate pl[\ile interbancare cu valori mai mari de 500 milioane lei inclusiv, ordonate de clien\ii societ[\ilor bancare, considerate de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei, la acest moment, transferuri de mare valoare, care se caracterizeaza prin: Folosirea re\elei B.N.R. dintre sucursalele B.N.R. =i centrala B.N.R. pentru opera\iunile de pl[\i interbancare care au o valoare egal[ sau mai mare dec`t cea men\ionat[; Decontarea se face ]n ziua depunerii lor la ghi=eele B.N.R.; Decontarea se face numai ]n limita disponibilit[\ilor existente ] n conturile curente ale societ[\ilor bancare pl[titoare sau a garan\iilor constituite la banca central[; Respingerea tuturor opera\iunilor care dep[=esc disponibilit[\ile societ[\ilor bancare pl[titoare sau nivelul garan\iilor constituite de acestea. Preluarea ini\iativei de transformare =i modernizare a sistemului de pl[\i ]l ]mparte ]n dou[ categorii de decont[ri: decont[ri pe BRUT =i decont[ri pe NET. Dou[ activit[\i paralele inseparabile cu avantaje =i dezavantaje sunt puse la dispozi\ia clien\ilor. Obiectul acestei lucr[ri este DECONTAREA PE BRUT care cuprinde: Decontare brut[ la sf`r=itul zilei a pl[\ii de mare valoare, unde se trateaz[: Plata de mare valoare =i Plata urgent[; Decontare brut[ la sf`r=itul zilei a tranzac\iilor bancare, unde se trateaz[: Plata de mare valoare ]n rela\ie cu Trezoreria Statului. 3.1.1. Plata de mare valoare

}n prezent, sistemul bancar rom`nesc este format din 43 de societ[\i bancare, num[rul acestora fiind ]n continu[ cre=tere \in`nd seama de ritmul reformei din Rom`nia, precum =i de sporirea rolului
22

=i importan\ei pl[\ilor f[r[ numerar ]n schimburile noastre economice. Toate aceste societ[\i bancare au cont curent deschis la Banca Na\ional[ a Rom`niei. Banca Na\ional[ a Rom`niei, prin re\eaua sa intrabancar[ este format[ din cele 40 sucursale teritoriale jude\ene, plus sucursala municipiului Bucure=ti =i Centrala B.N.R., care asigur[ circula\ia rapid[ a instrumentelor de pl[\i =i opereaz[ tranzac\iile ]n conturile clien\ilor lor (societ[\i bancare =i alte institu\ii financiar-bancare), ]n vederea ob\inerii unei transparen\e =i protec\ii pentru persone fizice sau juridice. Instrumentul de plat[ de credit care, conform Regulamentului B.N.R. nr. 10/1994, art.2, alin.17, este definit ca fiind instrumentul de plat[ care circul[ de la unitatea bancar[ a clientului pl[titor c[tre unitatea bancar[ a clientului beneficiar, av`nd ca efect debitarea contului pl[titorului =i creditarea contului beneficiarului. Din aceast[ categorie face parte ordinul de plat[, ]n care ini\iativa pl[\ii o are, pl[titorul. Ordinul de plat[, ]n func\ie de valoarea ]nscris[ pe el este procesat =i prin decontarea pe net =i prin decontarea pe brut. P`n[ la valoarea de 500.000.000 lei inclusiv ordinul de plat[ face obiectul compens[rii multilaterale =i peste valoarea de 500.000.000 lei inclusiv face obiectul pl[\ii de mare valoare. 3.1.1.1. Rolul B[ncii Na\ionale a Rom`niei ]n procesarea pl[\ilor de mare valoare. Banca Na\ional[ a Rom`niei are un rol important ]n domeniul reglement[rii instrumentelor de plat[ =i a sistemelor de decontare interbancar[. Prin statutul s[u, ea are rolul de a supraveghea =i controla buna func\ionare a sistemelor de pl[\i. Banca Na\ional[ deschide conturi societ[\ilor bancare =i este punctul prin care trebuie s[ tranziteze toate pl[\ile interbancare =i cele care privesc Trezoreria Statului, indiferent dac[ aceste opera\iuni sunt opera\iuni ]n folosul acestor institu\ii bancare sau decont[ri ]n numele clien\ilor s[i. Lipsa unei re\ele care s[ permit[ societ[\ilor bancare s[-=i foloseasc[ propria re\ea electronic[ intrabancar[ a impus societ[\ilor bancare s[ foloseasc[ re\eaua pus[ la dispozi\ia lor de B.N.R. Structura V, denumit[ sub forma fluxului activit[\ii, se desf[=oar[ ]ntre cei trei parteneri. Cunoscut[ =i folosit[ de \[rile dezvoltate care i=i folosesc propria re\ea iar decontarea o fac la
23

nivelul b[ncii mame, este prezentat[ ]n desenul de mai jos : Societatea bancar[ pl[titoare Banca Central[ La noi, Structura V este folosit[ de societ[\ile bancare care nu au re\ea ]n teritoriu =i activitatea se desf[=oar[ de la o societate bancar[ la alt[ societate bancar[. Aceast[ structur[ restr`ns[, ]n \[rile avansate, are =i o prezentare mai larg[ ]n func\ie de r[sp`ndirea ]n teritoriu a re\elei intrabancare a fiec[rei societ[\i bancare ]n parte, care s-ar adapta la noi ]n func\ie de unit[\ile bancare deschise ]n jude\e dup[ schema urm[toare:
Jude\ul 1Unitatea Bancar[ B

Societatea bancar[ beneficiar[

Jude\ul 1Unitatea Bancar[ A Societatea Bancar[ Pl[ titoare A Societatea Bancar[ Be neficiar[ B

Jude\ul 2 Unitatea Bancar[ A

Jude\ul 2 Unitatea Bancar[ B

Centrala B.N.R.

Jude\ul 40 Unitatea Bancar[ A

Jude\ul 40 Unitatea Bancar[

24

O re\ea electronic[ care s[ lege societatea bancar[ pl[titoare de unit[\ile ei bancare din teritoriu ar fi permis acesteia s[ colaboreze direct cu Banca Central[, iar societatea bancar[ beneficiar[ s[ primeasc[ toate mesajele pl[\ilor de mare valoare proprii =i ale unit[\ilor ei bancare din sistem de la Banca Central[ urm`nd s[ =i le transmit[ prin re\eaua sa intrabancar[ unit[\ilor bancare destinatare din teritoriu. Structura circuitului fiind: Unitate Societate Societate _ Unitate bancar[ beneficiar[

bancar[ _ bancar[ _ Centrala B.N.R. _ bancar[ pl[titoare pl[titoare

beneficiar[

Pentru c[ societ[\ile bancare nu dispun de o re\ea modern[ care s[ lege unit[\ile ei din teritoriu de banca-mam[ =i pentru c[ se impunea scurtarea termenelor prin care se f[ceau pl[\ile, Banca Na\ional[ a Rom`niei a pus la dispozi\ia utilizatorilor propria re\ea bancar[ care face leg[tura ]ntre jude\ele \[rii unde se afl[ sucursalele B.N.R. =i centrala B.N.R. Singura modalitate la acel moment s[ se asigure o plat[ ordonat[ de un client pl[titor dintr-un jude\ al \[rii c[tre un client beneficiar din alt jude\ al \[rii, care apar\ine unor societ[\i bancare diferite, este re\eaua B.N.R. Astfel, unit[\ile bancare ale unei societ[\i bancare deschise pe teritoriul unui jude\ av`nd ca structur[ forma de : Sucursale Filiale Agen\ii Puncte de lucru au fost reorganizate ]n a=a fel ca numai una dintre ele care se afl[ ] n re=edin\a de jude\ s[ primeasc[ autoriza\ia de func\ionare de la B.N.R. Aceasta va purta numele de unitate bancar[ cu cont deschis la B.N.R. iar toate celelalte unit[\i din jude\ vor procesa propriile ordine de plat[ prin ea. }n regulamentele de specialitate, unitatea bancar[ care colaboreaz[ direct cu B.N.R. ]n calitate de prezentator de instrumente de plat[ poart[ numele de unitate bancar[ prezentatoare iar celelalte unit[\i bancare ce nu au cont
25

deschis la B.N.R. =i care apar\in aceleia=i societ[\i bancare vor purta numele de unit[\i bancare ini\iatoare pentru c[ ele sunt cele care ini\iaz[ o plat[. Unitatea bancar[ care prime=te o plat[ =i are cont deschis la B.N.R. poart[ numele de unitate bancar[ primitoare =i dac[ aceasta nu este destinatar[ de drept al instrumentului de plat[ ea ]l pred[ prin re\eaua intrabancara unit[\ii bancare care nu are cont deschis la B.N.R. dar care apar\ine aceleia=i societ[\i bancare. Aceast[ unitate poart[ numele de unitate bancar[ destinatar[. Schema de circula\ie a unui ordin de plat[ procesat prin plata de mare valoare prin re\eaua B.N.R. este urm[toarea: Op PMV Etapele de derulare a unei pl[\i de mare valoare : Plata de mare valoare este ordonat[ de un client pl[titor odat[ cu completarea ordinului de plat[ sau de o societate/unitate bancar[ ]n numele ei dac[ se adreseaz[ unui client (punctul 1). Unit[\ile bancare ini\iatoare care nu sunt =i prezentatoare ]n acela=i timp transmit ordinul de plat[ la unit[\ile bancare prezentatoare dup[ ce au debitat contul clientului pl[titor (punctul 2). Ac\iunea este preg[tit[ de unitatea bancar[ pl[titoare prezentatoare =i de societ[\ile bancare pentru a putea fi prezentat instrumentul de plat[ la ghi=eele sucursalelor B.N.R. =i Centrala B.N.R. Instrumentul de plat[ preg[tit =i prezentat la ghi=eele B.N.R. este ]nregistrat ]n momentul depunerii la ghi=eu (dup[ principiul primul intrat, primul servit). Ordinul de plat[ de mare valoare este transformat ]n mesaj telex =i transmis prin re\eaua B.N.R. la Centrala B.N.R. (punctul 4). Societatea bancar[ pl[titoare este debitat[ de B.N.R. cu valoarea ]nsumat[ a tuturor ordinelor de plat[ acceptate care au fost ordonate de propria re\ea de unit[\i bancare din teritoriu (punctul 5). Societatea bancar[ beneficiar[ este creditat[ de B.N.R. =i prime=te ordinele de plat[ de mare valoare care ]i revin (punctul 6). Societatea bancar[ beneficiar[ are ca sarcin[ s[ transmit[, prin re\eaua proprie interbancar[, unit[\ilor sale bancare destinatare de drept din teritoriu pl[\ile de mare valoare (punctul 7) pentru creditarea contului clientului beneficiar (punctul 8). Av`nd ]n vedere fluxul prezentat la care se adaug[ =i
26

urm[toarele caracteristici : Pl[\ile de mare valoare sunt pl[\ile f[r[ numerar rezultate ]n urma opera\iunilor comerciale sau necomerciale efectuate ]n unitatea monetar[ na\ional[ f[r[ a ]ntrebuin\a moneda ]n forma sa concret[; Necesitatea ]mp[r\irii sistemului de pl[\i ]n pl[\i de mare valoare =i mic[ valoare a constituit-o faptul c[ se impunea ca pl[\ile peste o anumit[ valoare s[ fie procesate numai ]n func\ie de garan\iile depuse la B.N.R; Plata de mare valoare se caracterizeaz[ prin faptul c[ se deconteaz[ ]n accea=i zi ]n care este depus[ de societate/unitatea bancar[ la ghi=eul B.N.R., comparativ cu plata de mic[ valoare, care se deruleaz[ prin intermediul compens[rii multilaterale interbancare, pe baza de circuite, impuse de Regulamentul B.N.R. nr. 10/1994, care dureaz[ ] ntre 2 =i 6 zile ]n func\ie de circuit; Sistemul de pl[\i de mare valoare al B[ncii Na\ionale a Rom`niei este un sistem cu irevocabilitate a pl[\ilor, procesate pe loturi ale mesajelor de plat[ =i finalitate prin decontare pe baza brut[ prin intermediul conturilor deschise la Banca Na\ional[ a Rom`niei. rezult[ activitatea care poart[ numele de plat[ de mare valoare. Banca Na\ional[ a Rom`niei are o re\ea de 41 de sucursale ]n toate re=edin\ele actualelor jude\e =i Sucursala Municipiului Bucure=ti. Societ[\ile bancare autorizate de Banca Na\ional[ a Rom`niei care de\in ]n teritoriu =i ]n Municipiul Bucure=ti sucursale, filiale, agen\ii, punct de lucru, au acum posibilitatea s[ ini\ieze sau s[ primeasc[, ]n nume propriu sau ]n numele clien\ilor lor pl[\i de mare valoare. B.N.R. a pus la dispozi\ie propria re\ea intrabancar[, care acoper[ ]ntreg teritoriul \[rii, ]n cadrul unui program intern de modernizare a tehnologiilor clasice de decontare manual[ a instrumentelor pe suport h`rtie sus\inut prin efort investi\ional propriu desf[=urat exclusiv ]n interes public. Finalizarea transferului-credit se realizeaz[ atunci c`nd societatea bancar[ destinatar[ accept[ ordinul de plat[ ]n favoarea destinatarului. Ordinul de plat[ de mare valoare trebuie s[ aib[ cel pu\in un client, fie ca pl[titor, fie ca beneficiar. }n caz contrar transferul banc[-banc[ se nume=te plasament =i nu face obiectul proces[rii
27

prin plat[ de mare valoare. Pornind de la ideea de baz[ a PMV prin care B.N.R. accept[ ordinele de plat[ numai dac[ societatea bancar[ pl[titoare are disponibil ]n contul s[u la B.N.R. sau poate acoperi debitul cu garan\iile depuse, trebuie s[ se ]n\eleag[ de c[tre clien\ii pl[titori c[ B.N.R. nu refuz[ ordinul de plat[ al clientului pl[titor, prezentat la ghi=eul unde are deschis contul curent, pentru c[ acesta dispune de fondurile necesare, lucru demonstrat prin debitarea contului clientului de c[tre unitatea bancar[ ini\iatoare, ci refuz[ societatea bancar[ pl[titoare. Ca s[ evite acest lucru, fiecare ordin de plat[ de mare valoare completat de clientul pl[titor este ]nso\it de un ordin de plat[ de mare valoare completat de unitatea bancar[ prezentatoare sau, dup[ caz, de societatea bancar[ pl[titoare, B.N.R. ia decizia ]n func\ie de ordinul de plat[ completat de societatea/unitatea bancar[ ]n numele ei ]n baza ordinului de plata ordonat de clientul pl[titor. De aceea, la ordinul de plat[ ]n trei exemplare completat de societatea/unitatea bancar[ se ata=eaz[ exemplarul roz al ordinului de plat[ completat de clientul pl[titor, =i aceasta este forma obligatorie de prezentare la ghi=eele B.N.R. Refuzul B.N.R. de a deconta ordinul de plat[ se adreseaz[ astfel societ[\ii bancare care nu are disponibil ]n cont =i nu clientului pl[titor. Rezolvarea acestei spe\e revine ]n exclusivitate societ[tii bancare =i clientului s[u. Elementele celor dou[ ordine de plat[ compun un MESAJ TELEX unic pe care sucursala B.N.R. ]l formeaz[ =i ]l transmite prin telex la Centrala B.N.R. ]n ordinea prezent[rii lor la ghi=eele B.N.R. Forma mesajului telex trebuie s[ cuprind[ toate elementele obligatorii din ordinul de plat[ al clientului pl[titor =i toate elementele din ordinul de plat[ completat de unitatea bancar[ sau societatea bancar[ ]n numele societ[\ii bancare pl[titoare. Elementele din mesaj sunt : Num[rul telexului Data Judetul de ini\iere Unitatea bancar[ ini\iatoare Unitatea bancar[ prezentatoare Societatea bancar[ pl[titoare Numele clientului pl[titor Codul clientului pl[titor Contul clientului pl[titor
28

Jude\ul de destina\ie Societatea bancar[ beneficiar[ Unitatea bancar[ primitoare Unitatea bancar[ destinatar[ Numele clientului beneficiar Codul clientului beneficiar Contul clientului beneficiar Mesaj transmitere OK 3.1.1.2. Fluxul derul[rii pl[\ilor de mare valoare }n vederea derul[rii opera\iunilor ce reflect[ pl[\i de mare valoare trebuie s[ se parcurg[ mai multe etape at`t la nivelul b[ncii comerciale, c`t =i la nivelul B[ncii Na\ionale Rom`niei. Ghi=eul b[ncii comerciale pl[titoare 1. Pentru ordinele de plat[, care dep[=esc valoarea de 500.000.000 lei inclusiv, clien\ii societ[\ilor bancare, persoane fizice, dar mai ales juridice sau chiar societatea bancar[ ]n nume propriu ] ntocmesc ordine de plat[ =i le depun la societ[\ile/unit[\ile bancare la care au cont curent deschis. Operatorii de ghi=eu din b[ncile comerciale recep\ioneaz[ aceste ordine de plat[ verific`nd men\iunile obligatorii =i modul lor de ]ntocmire. Astfel, se verific[ standardul formularului ordinului de plat[, num[rul de exemplare (sunt respinse ordinele de plat[ ]ntocmite ]n mai pu\in de 3 exemplare). De asemenea, se urm[re=te completarea corect[ a men\iunilor obligatorii ale ordinului de plat[, =i anume: - suma de plat[ ]n cifre, care trebuie s[ fie aliniat[ la dreapta =i care s[ nu prezinte =ters[turi; - suma de plat[ ]n litere, care trebuie s[ fie dactilografiat[ sau manuscris[; ]n cazul ]n care suma este completat[ manual, aceasta trebuie s[ fie completat[ u=or lizibil; aceasta sum[ trebuie s[ fie identic[ cu suma ]nscris[ ]n cifre pe acela=i instrument; - denumirea/numele pl[titorului a=a cum este ]nregistrat ]n buletinul de identitate sau la Registrul Comer\ului =i num[rul contului curent deschis la banca ini\iatoare; - denumirea/numele beneficiarului a=a cum este ]nregistrat ] n buletinul de identitate sau la Registrul Comer\ului =i num[rul contului deschis la banca destinatar[;
29

- denumirea b[ncii ini\iatoare =i a b[ncii destinatare; - autentificarea emitentului prin semn[tura manuscris[ =i confirmarea acesteia cu semn[tura din Fi=a specimenelor de semn[tur[ aflat[ la unitatea bancar[; - =tampila pl[titorului; - data emiterii, lipsa acesteia atr[g`nd refuzul ordinului de plat[; - referin\e privind con\inutul economic al opera\iunii care a determinat emiterea ordinului de plat[. Ordinul de plat[ de mare valoare completat de clientul pl[titor este semnat, datat =i =tampilat de lucr[torul de la ghi=eul unit[\ii/societ[\ii bancare pl[titoare care pred[ exemplarul verde clientului pl[titor, arhiveaz[ exemplarul alb =i preg[te=te exemplarul roz pentru a fi procesat. 2. }n baza exemplarului roz completeaz[ un ordin de plat[ ]n numele societ[\ii sale bancare ]n trei exemplare. 3. Ordinul de plat[ ]n trei exemplare completat ]n numele societ[\ii bancare la care anexeaz[ exemplarul roz al clientului pl[titor vor fi depuse la ghi=eele sucursalelor/ Centralei B.N.R. Ghi=eul B[ncii Na\ionale a Rom`niei 1. La ghi=eul B[ncii Na\ionale a Rom`niei se depun cele dou[ ordine de plat[, a c[ror valoare identic[ depa=e=te suma de 500.000.000 lei aduse de societ[\ile/unit[\ile bancare conform orarului de ghi=eu stabilit, conform legisla\iei ]n vigoare. }n cadrul programului de ghi=eu stabilit, sucursalele =i centrala B.N.R., primesc de la unit[\ile/societ[\ile bancare care au conturi deschise, ordinul de plat[ ]ntocmit de c[tre unitatea bancar[ ]n numele propriu al societ[\ii sale bancare ]n trei exemplare la care este ata=at exemplarul roz al ordinului de plat[ de mare valoare ] ntocmit de pl[titor. Cele dou[ ordine de plat[ pot fi depuse la ghi=eele B.N.R. de c[tre delega\i care au ]mputernicire special[ ]n acest sens din partea conducerii societ[\ii bancare. Pentru aceste opera\iuni unit[\ile bancare =i respectiv centrala societ[\ii bancare desemneaz[ doar dou[ persoane. Orice ordin de plat[ de mare valoare este refuzat ]n cazul ]n care este prezentat la ghi=eele B.N.R. de c[tre alt[ persoana dec`t delega\ii ]mputernici\i. Av`nd ]n vedere valoarea transferurilor, societ[\ile bancare sunt obligate s[ ia toate m[surile asiguratorii ]n ceea ce prive=te
30

personalul delegat s[ depun[ la ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei aceste documente. Operatorii de la ghi=eele B.N.R. primesc ordinele de plat[ dup[ ce le verific[, dar nu le autentific[ p`n[ nu primesc aprobare scris[ de la centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei c[ acestea pot fi decontate, av`nd ]n vedere dac[ se ]ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al respectivei societ[\i bancare sau ]n limita garan\iilor depuse de aceasta. 2. Sucursalele B.N.R. transform[ plata de mare valoare format[ din cele dou[ ordine de plat[ ]ntr-un Mesaj Telex, care este standard (pentru a putea fi rapid prelucrat) =i ]l transmit, ]n ordinea primirii lor la ghi=eu, centralei B.N.R. 3. Mesajele telex din jude\e =i OP PMV primite la ghi=eul Centralei B[ncii Na\ionale a Rom`niei, se introduc ]ntr-o baz[ de date ]n ordinea sosirii lor la Centrala B.N.R. }n cadrul centralei =i sucursalei B.N.R. sunt organizate sedii OIS distincte prin care sunt ini\iate =i, respectiv transmise pl[\i de mare valoare c[tre centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Prin sistemul de transfer de fonduri de mare valoare a B.N.R. sucursalele jude\ene vor remite zilnic, ]n cadrul programului stabilit, c[tre centrala din Bucure=ti, prin telex, sub form[ de mesaje telex, elementele fiec[rei pl[\i de mare valoare =i prin modem Avize OIS de debit =i credit ini\iate de sucursale c[tre sediul OIS organizat ]n cadrul centralei, ]n care vor fi cuprinse valorile ordinelor de plat[ de mare valoare ]n vederea integr[rii lor ]n Extrasul de cont at`t al societ[\ii bancare pl[titoare, c`t =i al celei beneficiare a sumelor. Unit[\ile bancare nu ]ntocmesc ordine de plat[ de mare valoare remise ]ntr-o zi de c[tre to\i clien\ii s[i pl[titori, ]ntruc`t la momentul proces[rii pl[\ilor de mare valoare de c[tre centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei, respectiva societate bancar[ poate s[ nu aib[ suficiente disponibilit[\i pentru decontarea valorii tuturor ordinelor de plat[ de mare valoare. }n acest caz sunt decontate numai pl[\ile de mare valoare care se ]ncadreaz[ ]n disponibil ]n ordinea venirii. Pentru a evita imposibilitatea decont[rii, pentru o anumit[ zi, a tuturor pl[\ilor de mare valoare dispuse de o anumit[ societate bancar[ pl[titoare prin re\eaua sa intrabancar[, nu se ]ntocmesc astfel de centralizatoare, reglement[rile ]n domeniu solicit`nd procesarea lor bucat[ cu bucat[, \in`nd cont de valoarea lor relativ mare. 4. Acceptarea =i refuzul ordinului de plat[ de c[tre Banca Central[ se deruleaz[ dup[ terminarea activit[\ii de ghi=eu =i ]n
31

func\ie de toate ordinele de plat[ pe care bancar[ pl[titoare trebuie s[ le onoreze ]n acea zi.

societate

Acceptarea ordinului de plat[ de c[tre Banca Central[ =i ] nscrierea acestora ]n conturile sintetice ale societ[\ilor bancare. Informa\iile privind ordinele de plat[ de mare valoare sunt introduse ]ntr-o baz[ de date ]n ordinea sosirii lor =i sunt prelucrate conform unui algoritm de calcul ]n baza c[ruia mesajele telex =i OP PMV sunt sortate pe societ[\i bancare pl[titoare ]n ordinea venirii. Cu ajutorul unui program informatic, o dat[ cu sortarea se ] nsumeaza sumele din toate ordinele de plat[ ale unei societ[\i bancare pl[titoare. Totalul sumei de pl[tit la nivel de societate bancar[ pl[titoare este comparat cu disponibilul acesteia din cont =i ]n cazul ]n care suma este mai mic[ sau egal[ cu disponibilul s[u se pot executa garan\iile depuse la B.N.R., se stabile=te acceptarea ordinelor de plat[ de mare valoare ale unei societ[\i bancare p`n[ la maxim admis. Refuzul ordinului de plata ca urmare a imposibilit[\ii decont[rii finale a pl[\ilor de mare valoare. }n cazul ]n care societatea bancar[ pl[titoare ]nregistreaz[ un sold debitor, ordinele de plat[ care men\in acest sold debitor nu sunt acceptate, ele urm`nd a fi returnate prin ghi=eele B.N.R. societ[\ilor/unit[\ilor bancare pl[titoare. La Centrala B.N.R. sunt restituite cele dou[ ordine de plat[ societ[\ilor bancare, cu mesajul lips[ de disponibil ]n contul societ[\ii bancare. }n aceea=i zi, centrala B.N.R. transmite mesaj telex c[tre toate sucursalele B.N.R. care au pl[\i de mare valoare neacceptate =i care nu au putut fi procesate din lipsa de disponibil ]n contul societ[\ilor bancare. Sucursalele B.N.R., la r`ndul lor, remit ordinele de plat[ unit[\ilor bancare ]mpreun[ cu o copie dup[ ]n=tiin\area telex de neacceptare la plat[ primit[ din centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Pentru OP PMV neacceptate, Banca Na\ional[ a Rom`niei percepe societ[\ii bancare pl[titoare pentru fiecare mesaj transmis, numai speze telex.
32

Stadiul actual al reformei sistemului de pl[\i din Rom`nia, precum =i perspectivele imediat urm[toare ]n acest domeniu relev[ preocuparea B[ncii Na\ionale a Rom`niei =i a societ[\ilor bancare, prin propunerile ]naintate de acestea b[ncii centrale, at`t pentru identificarea surselor de risc care ]nregistreaz[ sau, uneori, fac imposibil[ derularea opera\iunilor de pl[\i de mare valoare c`t =i pentru g[sirea unei metode adecvate =i eficiente de limitare a acestora. }n acest context, ]n vederea sporirii gradului de supraveghere a desf[=ur[rii opera\iunilor =i a vitezei de reac\ie a societ[\ilor bancare ]n raport cu evolu\ia ]n cursul zilei a nivelului disponibilit[\ilor din conturile lor curente, se preconizeaz[ ca ]n viitor s[ fie implementat un sistem prin care fiecare societate bancar[ s[ aib[ acces permanent ]n timpul unei zile de pl[\i, la extrasul contului ei curent. Banca Na\ional[ a Rom`niei va pune la dispozi\ia societ[\ilor bancare acest serviciu. Ordinele de plat[ de mare valoare apar\in`nd aceleia=i sucursale jude\ene a B.N.R. sunt listate dup[ dou[ criterii. Cele acceptate pentru procesare =i cele care se refuz[ din lipsa de disponibil ]n contul societ[\ii bancare pl[titoare, astfel ca operatorii telex din centrala B.N.R. s[ transmit[ acestor sucursale mesaje de r[spuns privind acceptarea =i refuzarea ordinelor de plat[ de mare valoare ca urmare a lipsei de disponibil ]n contul curent al societ[\ii bancare pl[titoare. Sucursalele jude\ene ale B.N.R. ]n baza acceptului primit de la centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei ]n vederea decont[rii ordinelor de plat[ de mare valoare procedeaz[ la =tampilarea exemplarelor ordinelor de plat[ =i la debitarea conturilor curente analitice ale unit[\ilor bancare pl[titoare cu cont deschis la acest nivel. Av`nd ]n vedere c[ beneficiarul pl[\ii de mare valoare de cele mai multe ori are cont deschis la o alt[ societate/unitate bancar[ din alt[ localitate, sucursala jude\ean[ crediteaz[ contul colector de OIS, urm`nd ca centrala B.N.R. s[ procedeze cumulat la creditarea contului centralei societ[\ii bancare beneficiare. Sucursalele B.N.R. au obliga\ia s[ ]ntocmeasc[ =i s[ elibereze extrase de cont pentru fiecare unitate bancar[ pl[titoare la care se vor ata=a exemplarele doi =i trei ale ordinelor de plat[ completat ]n numele societ[\ii bancare =i copie dup[ ordinul de plat[ (exemplarul roz) completat de clientul pl[titor. Sucursalele B[ncii Na\ionale a Rom`niei sunt cele care arhiveaz[ ]n conformitate cu normele ]n vigoare extrasele de cont, exemplarul
33

alb al ordinului de plat[ completat ]n numele societ[\ii bancare, acceptat =i procesat, exemplarul roz al ordinului de plat[ completat de clientul pl[titor, mesajul telex transmis c[tre centrala B.N.R. =i ordinul de acceptare primit de la centrala B.N.R.. }n baza ordinelor de plat[ acceptate la ghi=eu, operatorii din centrala B.N.R. procedeaz[ la =tampilarea celor trei exemplare ale ordinelor de plat[ completate ]n numele societ[\ii bancare pl[titoare ] n vederea decont[rii acestora =i debiteaz[ conturile curente analitice ale centralelor societ[\ilor bancare beneficiare, opera\iuni ce se reflect[ ]n extrasul de cont al fiec[rei societ[\i bancare. Centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei arhiveaz[ ]n conformitate cu normele ]n vigoare extrasele de cont ale societ[\ilor bancare participante, exemplarul alb al ordinului de plat[ completat ]n numele societ[\ii bancare, acceptat =i procesat, =i exemplarul roz al ordinului de plat[ completat de clientul pl[titor al societ[\ilor bancare sau mesajul telex primit din sucursalele B.N.R. =i ordinul de acceptare transmis c[tre sucursalele B.N.R. Ghi=eul b[ncii comerciale beneficiare Prin re\eaua interbancara, societatea bancar[ beneficiar[ (destinatar[) trebuie s[ crediteze conturile unit[\ilor sale bancare. Acestea au obliga\ia s[ transfere c`t mai repede posibil ]n contul curent al clientului beneficiar suma ]nscris[ ] n ordinul de plat[. Pentru decontarea unui OP PMV acceptat, Centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei percepe comisioane societ[\ilor bancare (at`t pl[titoare c`t =i beneficiare). 3.1.2 Plata urgent[ Plata definit[ de client ca urgent[, dup[ cum ]i spune =i numele, reprezint[ o plat[ indiferent de sum[, ordonat[ de o unitate/societate bancar[, pentru a fi decontat[ ]n ziua depunerii ei la ghi=eele B.N.R., pentru un comision stabilit de B.N.R. Direc\ia Pl[\i =i Decont[ri Bancare. Asta ]nseamna c[, pentru un comision mai mare, un ordin de plat[ de mic[ valoare procesat prin compensarea multilateral[ poate fi procesat =i decontat ]n ziua depunerii lui la ghi=eele B.N.R. elimin`nd intervalele de timp necesare circuitelor aferente Regulamentului Nr. 10/1994. Singurul risc este acela c[ acceptarea ordinului de plat[ se face numai ]n func\ie de soldul la sf`r=itul zilei al societ[\ii bancare pl[titoare.
34

Plata urgent[ este procesat[ prin aceea=i metod[ ca =i plata de mare valoare. 3.1.3. Plata de mare valoare ]n relatia cu Trezoreria Statului Decontarea se efectueaz[ pe baza documentelor ]ntocmite =i aprobate de pl[titorii de impozite =i taxe prin intermediul b[ncilor, institu\iilor publice =i Trezoreriilor Statului emitente, dup[ caz. Instrumentele de plat[ privind decont[rile ]n rela\ia cu Trezoreria Statului se depun la ghi=eele serviciilor de pl[\i =i decont[ri din sucursalele B[ncii Na\ionale a Rom`niei sau la cele ale Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare din centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei, zilnic, ]ntre orele 12,30 15,30. Ele sunt preg[tite pentru a fi decontate a doua zi. De aceea, primirea la ghi=eu, pentru c[ se face cu o zi inaintea proces[rii, aceast[ zi poart[ numele de ziua Z1, iar ziua proces[rii =i decont[rii poart[ numele de ziua Z. Astfel: a) ]n ziua Z-1, se primesc instrumentele de plat[ pentru opera\iunile de decont[ri de mare valoare care urmeaz[ a fi efectuate de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei, ]n ziua Z. Opera\iunile de decont[ri de mare valoare =i urgente ]n rela\ia cu Trezoreria Statului pot fi dispuse numai prin OPHT Ordin de Plat[ pe suport H`rtie pentru Trezorerie (notate ]n continuare OPHT-PMVU). } n situa\ia ]n care plata este ordonat[ destinat[ unui client, banca sau Trezoreria Statului pl[titoare va ]ntocmi, ]n plus, un OPHT-PMVU, ]n care ]n pozi\ie de pl[titor se afl[ banca sau Trezoreria Statului pl[titoare, iar ]n pozi\ie de beneficiar banca sau Trezoreria Statului beneficiar[, ]n acelea=i condi\ii ca =i pentru pl[\ile interbancare de mare valoare. }n vederea decont[rii, ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei vor recep\iona instrumentele de plat[ ]n rela\ia cu Trezoreria Statului, dup[ cum urmeaz[: - pentru OPHT centralizator sau OPHT PMVU prin completarea spa\iului prev[zut pentru PRIMIREA/ACCEPTAREA cu data Z-1, t[ierea cuv`ntului ACCEPTAREA =i aplicarea semn[turii =i =tampilei operatorului de ghi=eu; - pentru dispozi\ia centralizatoare de ]ncasare prin completarea pe verso a urm[toarei fraze PRIMIT LA DATA Z1 =i aplicarea semn[turii =i =tampilei operatorului de ghi=eu.
35

a) pentru opera\iunile de aliment[ri =i depuneri de numerar ale Trezoreriei Statului din sucursalele B[ncii Na\ionale a Rom`niei, documentele de decontare vor fi depuse la ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei ]n ziua Z-1, urm`nd a fi decontate ca =i opera\iunile de mic[ valoare ]n rela\ia cu Trezoreria Statului, ]n ziua Z, concomitent cu alimentarea sau depunerea efectiv[ de numerar. Pentru opera\iunile de decont[ri de mare valoare, serviciile de pl[\i =i decont[ri din cadrul sucursalelor B[ncii Na\ionale a Rom`niei transmit Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare, zilnic, ]n ziua Z-1, ]ntre orele 12,00 17,30, sub form[ de mesaje telex, OPHT PMVU care urmeaz[ a fi decontate ]n ziua Z ]n intervalul 08,00 10,00. Mesajele telex respect[ un format standard al mesajelor utilizate pentru pl[\ile interbancare de mare valoare. }n cazul ]n care sunt acceptate, pl[\ile de mare valoare =i urgente ]n rela\ia cu Trezoreria Statului se deconteaz[ de c[tre Banca Na\ional[ a Rom`niei, ]n ziua Z, pe baza brut[. }n urma primirii mesajului de acceptare de la Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare, ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei vor completa, ]n spa\iul alb prev[zut ]n partea superioar[ cu rubrica data Z, cuv`ntul acceptare, vor aplica R A semn[tura =i =tampila operatorului de ghi=eu =i vor t[ia litera R. Pentru dispozi\iile de ]ncasare acceptate se va ]nscrie pe verso fraza ACCEPTAT LA DATA DE Z =i se vor aplica semn[tura =i =tampila operatorului de ghi=eu. }n cazul primirii mesajului de refuz de la Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare, ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei vor completa ]n spa\iul alb prev[zut ]n partea superioar[ cu rubrica R A data Z, cuv`ntul REFUZAT, vor aplica semn[tura =i =tampila operatorului de ghi=eu =i vor t[ia litera A. Pentru dispozi\iile de ]ncasare refuzate se va scrie pe verso fraza REFUZAT LA DATA DE Z =i se vor aplica semn[tura =i =tampila operatorului de ghi=eu. Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare =i sucursalele B.N.R. remit centralelor societ[\ilor bancare pl[titoare =i beneficiare =i Trezoreriei Statului, respectiv unit[\ilor teritoriale ale acestora, extrase de cont curent zilnice ]n care sunt reflectate toate opera\iunile efectuate ]n ziua respectiv[. Extrasele de cont vor fi certificate de persoanele autorizate de Banca Na\ional[ a Rom`niei din cadrul Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare =i, respectiv, serviciilor de pl[\i =i decont[ri ale sucursalelor B[ncii Na\ionale a
36

Rom`niei privind exactitatea sumelor din documentele de decontare ]nregistrate ]n contul curent general al Trezoreriei Statului. Pl[\ile prin OPHT PMVU sau dispozi\ii de ]ncasare dispuse din ] ncasarile primite ]n conturile de disponibilit[\i ale Trezoreriei Statului deschise ]n centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei, indiferent de valoare, se consider[ pl[\i urgente ]n rela\ia cu Trezoreria Statului =i se deconteaz[ pe baz[ brut[, dup[ caz, ]n conformitate cu schemele definite respective. B.N.R. accept[ spre decontare numai ordinele de plat[ a c[ror valoare se ]ncadreaza ]n disponibilul din contul curent care se debiteaz[ (al b[ncii pl[titoare sau al Trezoreriei Statului, c`nd aceasta se afl[ ]n pozi\ie de pl[titor), la ora decont[rii =i returneaz[ ordinele de plat[ neacceptate, prin telex, sucursalelor B[ncii Na\ionale a Rom`niei emitente sau, dup[ caz, la ghi=eele Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare, centralelor b[ncilor sau Trezoreriei Statului. Din punctul de vedere al circuitului de decontare, pl[\ile de mare valoare =i urgente ]n rela\ia cu Trezoreria Statului (PMVU TS) se ] ncadreaz[ ]n una din urm[toarele situa\ii: A. PMVU TS locale situa\ia ]n care banca (sau Trezoreria) pl[titoare =i banca (sau Trezoreria) beneficiar[ se afl[ pe raza teritorial[ a aceleia=i sucursale a B[ncii Na\ionale a Rom`niei (sau a Centralei B[ncii Na\ionale a Rom`niei); PMVU-TS locale
Centrala B.N.R. Sediul OIS 96094

Centrala B.N.R. Sediul OIS 96100

Sucursala B.N.R. pl[titoare =i Sucursala B.N.R. beneficiar[

Circuitul pl[\ii de mare valoare ]n plan local: ziua Z-1, ]ntre orele 12,30 17,30, sediului OIS 96094 (sediul din
37

1. }n vederea decont[rii ]n ziua Z, sucursala B.N.R. transmite, ]n

B.N.R. care se ocup[ cu plata de mare valoare ]n rela\ia cu Trezoreria Statului), prin telex, mesajele OPHT-PMVU recep\ionate la ghi=eu. Fiecare mesaj va incepe cu men\iunea MESAJ PENTRU AD =i AC. 2. Sediul OIS 96094 din cadrul Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare transmite, ]n ziua Z, aproximativ ]n jurul orelor 10,30, prin telex, un mesaj de acceptare OPHT PMVU a c[ror valoare se ] ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare =i, respectiv, dac[ este cazul, un mesaj de refuz al OPHT PMVU a c[ror valoare nu se ]ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare. 3. Dup[ primirea acceptului din partea sediului OIS 96094, transmiterea ]n ziua Z, p`na la orele 11,00, prin telex, a avizelor OIS de debit =i de credit c[tre sediul OIS 96094 pentru OPHT PMVU acceptate, pentru virarea rulajelor conturilor curente analitice (pentru fiecare opera\iune ]n parte). 4. Eliberarea, ]n ziua Z, ]ntre orele 12,30 13,30, de c[tre sucursalele B.N.R. =i Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare a extraselor de cont =i a documentelor anex[ la acestea cu privire la PMVU-TS locale c[tre Trezoreria Statului =i b[nci. Pentru aceste opera\iuni, documentele primite ca anex[ la extrasele de cont ale b[ncilor la nivelul centralei B[ncii Na\ionale a Rom`niei au un rol informativ, deoarece aceste documente constituie anexe la extrasele de cont primite la nivel jude\ean din partea sucursalelor B.N.R. B[ncile vor avea ]n vedere s[ nu mai ini\ieze opera\iuni pe baza acestor documente prin re\elele lor intrabancare. }ntocmirea =i transmiterea, ]n ziua Z, ]n jurul orelor 10.30, a avizelor OIS de debit =i de credit de c[tre sediul OIS 96094 c[tre sediul OIS 96100 pentru virarea rulajelor conturilor curente analitice. B. PMVU TS interjudetene - situa\ia ]n care banca (sau Trezoreria) pl[titoare =i banca (sau Trezoreria) beneficiar[ nu se afl[ pe raza teritorial[ a aceleia=i sucursale a B[ncii Na\ionale a Rom`niei (sau a Centralei B[ncii Na\ionale a Rom`niei) se vor trata diferit cazurile: B.1 cazul ]n care ]n pozi\ie pl[titoare se afl[ Trezoreria Statului, iar ]n pozi\ie beneficiar[, o banc[.

AD = Aviz OIS de debit AC = Aviz OIS de credit

38

PMVU TS interjudetene cazul c`nd beneficiar[ este o banc[

Centrala B.N.R. Sediul OIS 96094

Centrala B.N.R. Sediul OIS 96100

4
Sucursala B.N.R. beneficiar[

Sucursala B.N.R. pl[titoare

Fluxul derul[rii circuitului unei pl[\i de mare valoare la nivel interjude\ean c`nd beneficiar[ este o banc[: 1. }n vederea decont[rii ]n ziua Z, sucursala B.N.R. transmite, ]n ziua Z-1, ]ntre orele 12,30 17,30, sediului OIS 96094, prin telex, mesajele OPHT PMVU recep\ionate la ghi=eu. Fiecare mesaj va ] ncepe cu men\iunea MESAJ PENTRU AD +I AC. 2. Sediul OIS 96094 din cadrul Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare transmite, ]n ziua Z, aproximativ ]n jurul orelor 10,30, prin telex, un mesaj de acceptare a OPHT PMVU a c[ror valoare se ] ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare =i, respectiv, dac[ este cazul, un mesaj de refuz al OPHT PMVU a c[ror valoare nu se ]ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare. 3. Dup[ primirea acceptului din partea sediului OIS 96094, transmiterea ]n ziua Z, p`n[ la orele 11,00, prin telex, a avizelor OIS de credit =i de debit c[tre sediul OIS 96094 pentru OPHT PMVU acceptate, pentru virarea rulajelor conturilor curente analitice (pentru fiecare opera\iune ]n parte). 4. Eliberarea, ]n ziua Z, ]ntre orele 12,30 13,30, de c[tre sucursalele B.N.R. =i Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare a extraselor de cont =i a documentelor anex[ la acestea cu privire la PMVU TS interjude\ene c[tre Trezoreria Statului =i b[nci. Eliberarea extraselor de cont =i a documentelor anex[ se efectueaz[ c[tre Trezoreria Statului de c[tre sucursalele B[ncii Na\ionale a Rom`niei =i Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare. Eliberarea extraselor de cont =i a documentelor anex[ c[tre b[nci se efectueaz[ numai de c[tre Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare, urm`nd ca acestea s[ deconteze OPHT PMVU ]n conturile clien\ilor beneficiari prin re\elele intrabancare proprii. 5. }ntocmirea =i transmiterea avizelor OIS de debit =i de credit c[tre sediul OIS 96100 pentru virarea rulajelor conturilor curente
39

analitice. B.2. cazul ]n care ]n pozi\ie pl[titoare se poate afla o banc[ sau Trezoreria Statului, iar ]n pozi\ie beneficiar[, Trezoreria Statului. PMVU TS interjudetene cazul c`nd beneficiar[ este Trezoreria Statului 5
Centrala B.N.R. Sediul OIS 96094 Centrala B.N.R. Sediul OIS 96100

1 2

3 1 1 3 2 3
Sucursala B.N.R. beneficiar[

Sucursala B.N.R. pl[titoare

Fluxul derul[rii circuitului unei pl[\i de mare valoare la nivel interjude\ean c`nd ]n pozi\ie beneficiar[ se afla Trezoreria Statului: 1. }n vederea decont[rii ]n ziua Z, sucursala B.N.R. pl[titoare transmite, ]n ziua Z-1, ]ntre orele 12,30 17,30, sediului OIS 96094, prin telex, mesajele OPHT PMVU recep\ionate la ghi=eu. Fiecare mesaj va incepe cu men\iunea MESAJ PENTRU AD. 1 }n vederea decont[rii ]n ziua Z, sucursala B.N.R. pl[titoare transmite, ]n ziua Z-1, ]ntre orele 12,30 17,30, sucursalei B.N.R. beneficiare, prin telex, mesajele OPHT PMVU recep\ionate la ghi=eu. Fiecare mesaj va ]ncepe cu men\iunea MESAJ PENTRU AC. 1 }n vederea decont[rii ]n ziua Z, sucursala B.N.R. beneficiar[ retransmite, de ]ndata ce a recep\ionat de la sucursala B.N.R. pl[titoare mesajul OPHT PMVU care ]ncepe cu men\iunea MESAJ PENTRU AC, sediului OIS 96094, acela=i mesaj care va ] ncepe tot cu men\iunea MESAJ PENTRU AC. 2. Sediul OIS 96094 din cadrul Direc\iei Decont[rii Opera\iunilor Bancare transmite, ]n ziua Z, aproximativ ]n jurul orelor 10,30, prin telex, c[tre ambele sucursale, un mesaj de acceptare a OPHT PMVU a c[ror valoare se ]ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare =i, respectiv, dac[ este cazul, un mesaj de refuz al OPHT PMVU a c[ror valoare nu se ] ncadreaz[ ]n disponibilul din contul curent al b[ncii sau Trezoreriei Statului pl[titoare. 3. Dup[ primirea acceptului din partea sediului OIS 96094, transmiterea ]n ziua Z, p`na la orele 11,00, prin telex, a avizului OIS
40

de credit c[tre sucursala B.N.R. beneficiar[, precum =i a avizelor OIS de credit =i de debit, de c[tre ambele sucursale, c[tre sediul OIS 96094 pentru OPHT PMVU acceptate, pentru virarea rulajelor conturilor curente analitice men\ionate (pentru fiecare opera\iune ]n parte). 4. Eliberarea, ]n ziua Z, ]ntre orele 12,30 13,30, de c[tre sucursalele B.N.R. =i Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare a extraselor de cont =i a documentelor anex[ la acestea cu privire la PMVU TS interjude\ene c[tre Trezoreria Statului =i b[nci. Pentru aceste opera\iuni, documentele primite ca anex[ la extrasele de cont ale b[ncilor la nivelul centralei B[ncii Na\ionale a Rom`niei au un rol informativ, deoarece aceste documente constituie anexe la extrasele de cont primite la nivel jude\ean din partea sucursalelor B.N.R. B[ncile vor avea ]n vedere s[ nu mai ini\ieze opera\iuni pe baza acestor documente prin re\elele lor intrabancare. 5. }ntocmirea =i transmiterea, ]n ziua Z, ]n jurul orelor 10,30, a avizelor OIS de debit =i de credit de c[tre sediul OIS 96094 c[tre sediul OIS 96100 pentru virarea rulajelor conturilor curente analitice. Transmiterea mesajelor de c[tre sucursalele B.N.R. c[tre sediul OIS 96094, ]n ziua Z-1, se ]ncheie ]n mod obligatoriu cu urm[torul mesaj standard:
MESAJ DE INCHIDERE Z= S.E.: SEDIU N.D.: V.D.: N.C.: V.C.: N.P.: Z.O.: data zilei Z denumirea sucursalei B.N.R. care transmite =i nr. sediului OIS num[rul mesajelor pentru AD transmise valoarea mesajelor pentru AD transmise num[rul mesajelor pentru AC transmise valoarea mesajelor pentru AC transmise numele =i prenumele operatorului telex data =i ora transmisiei (Z 1)

}n cazul ]n care ziua Z este o zi nelucr[toare, prima zi lucr[toare ultimei zile Z-1 constituie ziua Z. Banca Na\ional[ a Rom`niei nu percepe Trezoreriei Statului comisioane pentru opera\iunile de pl[\i =i ]ncas[ri de mare valoare =i urgente derulate prin contul s[u curent general.
41

B[ncile =i Trezoreria Statului au obliga\ia de a credita contul clientului beneficiar cu data accept[rii =i includerii acestor opera\iuni ]n extrasele de cont ale b[ncilor =i Trezoreriei Statului ]ntocmite de Banca Na\ional[ a Rom`niei. Banca Na\ional[ a Rom`niei prin Direc\ia Decont[rii Opera\iunilor Bancare =i sucursalele sale elibereaz[ extrasele de cont curent analitic privind opera\iunile de decontare ]n rela\ia cu Trezoreria Statului pentru ziua Z, ]n cursul zilei Z, ]ntre orele 12,30 13,30. }n acest scop, opera\iunile de decontare ]n rela\ia cu Trezoreria Statului vor fi primele opera\iuni decontate ]n cursul fiec[rei zile de c[tre Sistemul Na\ional de Pl[\i al B.N.R.

42

CAPITOLUL 4. Plata de mare Perspectiva apropiat[ =i de viitor

valoare

]n

Rom`nia.

De la ]nceput, trebuie subliniat faptul c[ ]ntreg capitolul poate fi considerat drept studiu de caz, deoarece cuprinde o serie de propuneri , care, poate, se vor aplica ]n viitor ]n \ara noastr[, propuneri ce au ca efect cre=terea rentabilit[\ii, productivit[\ii sistemului de pl[\i. 4.1. Utilizarea re\elei B.N.R. de la unitatea bancar[ pl[titoare la societatea bancar[ beneficiar[. Banca Na\ional[ a Rom`niei a pus la dispozi\ia societ[\ilor bancare re\eaua proprie pentru procesarea instrumentelor lor de plat[. }n cazul pl[\ii de mare valoare, re\eaua B[ncii Na\ionale a Rom`niei dintre sucursalele B[ncii Na\ionale a Rom`niei =i Centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei implic[ opera\iuni ]ntre sediile B[ncii Na\ionale a Rom`niei =i face leg[tura ]ntre unitatea bancar[ pl[titoare din teritoriu care ordon[ plata =i societatea sa bancar[ av`nd ca efect decontarea ordinului de plat[ de mare valoare ]n ziua depunerii lui la oricare din ghi=eele B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Instrumentul de plat[ se compenseaz[ bilateral ]ntre societatea bancar[ pl[titoare =i societatea bancar[ beneficiar[ la centrala B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Societatea bancar[ beneficiar[ este creditat[ cu toate sumele, at`t cele destinate pentru clien\ii ei c`t =i cele destinate pentru clien\i ai unit[\ilor ei bancare din teritoriu. Transferul spre unitatea bancar[ destinatar[ de drept cade ]n sarcina societ[\ii bancare beneficiare prin intermediul re\elei intrabancare proprie. Acest transfer urmeaz[ conform reglement[rilor s[ se fac[ a doua zi. Acest mod de lucru prezentat ]n capitolul precedent este reglementat, utilizat =i controlat ]n acest moment de Banca Na\ional[ a Rom`niei. 4.2. Utilizarea re\elei B.N.R. de la bancar[ pl[titoare la unitatea bancar[ beneficiar[ unitatea

Deoarece s-a constatat c[ acest transfer, care prin finalitatea lui are ca rezultat creditarea contului curent al clientului beneficiar, nu se realizeaz[ a doua zi cum prev[d Instruc\iunile B[ncii Na\ionale a
43

Rom`niei Tip B, ar putea exista posibilitatea ]n viitor ca pe l`ng[ extrasele de cont pentru cele dou[ societ[\i bancare (pl[titoare =i beneficiar[) mesajul ordinului de plat[ s[ se transfere la sucursala B.N.R. din jude\ul de destina\ie. Adic[ ordinul de plat[ transmis de sucursala B.N.R. c[tre Centrala B.N.R. pentru o unitate bancar[ pl[titoare, s[ se ]ntoarc[ de la Centrala B.N.R. dup[ acceptare, la sucursala B.N.R. din jude\ul de destina\ie pentru unitatea bancar[ beneficiar[ de drept. Sucursala B.N.R. din jude\ul de destina\ie pred[ astfel personal ordinul de plat[ de mare valoare unit[\ii bancare beneficiare pentru a credita contul curent al clientului beneficiar. Aceasta re\ea are urm[toarea form[ complex[: Client pl[titor Unitate bancar[ pl[titoare Sucursala B.N.R. din judetul de ini\iere/prezentare Centrala B.N.R. Societatea bancar[ pl[titoare Societatea bancar[ beneficiar[ Sucursala B.N.R. primitoare din jude\ul de destina\ie Unitatea bancar[ beneficiar[ Client beneficiar.
Unitate bancar[ pl [titoare Sucursala B.N.R. Societate bancar[ pl[ti toare

Client pl[titor

Centrala B.N.R

Societate bancar[ pl[ti toare

Client beneficiar

Unitate bancar[ be neficiar[

Sucursala B.N.R. 44

Acest circuit ]l putem caracteriza client client pentru c[ este circuitul pe care-l parcurge o plat[ ordonat[ de un client al unei societ[\i/unit[\i bancare pentru un client al altei societ[\i/unit[\i bancare indiferent de domiciliul lor pe tot teritoriul \[rii. Plata prin re\eaua B.N.R. implic[ prezentarea instrumentului de plat[ la ghi=eele B.N.R. =i acceptarea acestuia de c[tre centrala B.N.R. Ordinea proces[rii este coada de a=teptare care este format[ pe principiul primul intrat primul ie=it. La ghi=eele B.N.R. ordinul de plat[ este introdus pe calculator pentru a putea fi transformat ]n mesaj modem. La introducere, calculatorul imprim[ automat ora/minutul/secunda pe baza c[reia se ordoneaz[ coada de a=teptare. Ordinele de plat[ de mare valoare acceptate =i pl[\ile urgente acceptate care vor fi procesate prin aceast[ re\ea vor avea ca efect ] nregistrarea pl[\ii la toate nivelele: debitarea contului curent al clientului pl[titor unitatea bancara pl[titoare societatea bancar[ pl[titoare societatea bancar[ beneficiar[ unitatea bancar[ beneficiar[ creditarea contului curent al clientului beneficiar. 4.3. Plata de mare valoare prin re\eaua proprie a societ[\ilor bancare. O alt[ propunere este o re\ea care va putea fi folosit[ numai de
45

societ[\ile bancare care dispun de re\ea ]ntre ele =i unit[\ile lor bancare. Aceasta va impune leg[tura modem ]ntre societ[\ile bancare =i Centrala B.N.R., adic[: societate bancar[ pl[titoare Centrala B.N.R. societatea bancar[ beneficiar[. Instrumentele de plat[ ale unei societ[\i bancare primite la ghi=eele tuturor unit[\ilor sale bancare de pe tot teritoriul sunt transmise prin re\eaua lor intrabancara sub forma de mesaj la societatea bancar[. Aceasta este cea care decide dac[ procesarea lor se face sub forma primul venit primul servit atunci c`nd toate ordinele de plat[ se ]ncadreaz[ ]n disponibil sau ordon[ o alt[ prioritate ]n func\ie de optimizarea fondurilor disponibile =i viitoarele intr[ri ]n contul societ[\ii bancare de la alt[ societate bancar[. Adic[, atunci c`nd disponibilul din cont depus la centrala B.N.R. nu este suficient, societatea bancar[ poate decide dac[ proceseaz[ preferen\ial mai multe ordine de plat[ cu sume mai mici sau mai pu\ine cu sume foarte mari. Orientarea, decizia =i strategia societ[\ii bancare fiind influen\ate de soldul acesteia la diferite momente ale zilei. Ordinea transmiterii ordinelor de plat[ la Centrala B.N.R. este f[cut[ prin re\ea electronic[ pe loturi. Mesajele primite de societatea bancar[ beneficiar[ sunt preluate tot electronic de la centrala B.N.R. =i tot electronic sunt transmise la unit[\ile ei bancare pentru a credita contul clientului beneficiar ]n aceea=i zi.
Retea intrabancar[ Retea intrabancara

Client pl[titor

Unitatea bancar[ A1 jude\ul 1

Reteaua B.N.R.

Unitatea bancar[ B1 jude\ul 1

Client beneficiar

Client pl[titor

Unitatea bancar[ A 2 jude\ul 2

Societate a bancar[ A pl[titoare

Centrala Societatea B.N.R. bancar[ B

beneficiar[

Unitatea bancar[ B2 judetul2

Client beneficiar

Client pl[titor

Unitatea bancar[ A40 jude\ul 40

46

Unitatea bancar[ B40 jude\ul 40

Client beneficiar

4.3.1. Fluxul mesajelor. Proiectarea fluxului de pl[\i =i a mesajelor de decontare au importante implica\ii pentru caracteristicile unei scheme RTGS (Real time gross settelment plata de mare valoare ]n timp real). Diferi\i proiectan\i au fost propu=i acum c`\iva ani =i rezultatele lor s-au concretizat ]n patru scheme, care poart[ numele unei litere ]n func\ie de desenul schemei =i asem[narea cu litera respectiva. +i ]n Rom`nia pot fi folosite ca o variant[ a pl[\ii de mare valoare prin re\eaua proprie a societ[\ilor bancare. Cea mai simpl[ este a=a numita structura V. }n aceast[ structur[ mesajul de pl[\i este trimis de banca expeditoare c[tre banca central[. Dup[ decontare, banca central[ trimite mesajul de plat[ c[tre banca primitoare =i apoi confirm[ decontarea ordinului de plat[. Exemple ale acestui proiect sunt Fedwire =i SIC. Desen }n structura Y mesajul de plat[ este transmis de c[tre banca expeditoare c[tre nodul Y ului. Data decont[rii este citit[ din mesajul pl[\ii =i transmis[ b[ncii centrale pentru decontare. Dup[ confirmarea decont[rii de c[tre banca central[, mesajul pl[\ii este transmis b[ncii primitoare. Aceast[ arhitectur[ este luat[ ]n studiu de c[tre Banca Fran\ei =i de c[tre alte b[nci centrale ce se bazeaz[ pe serviciile de comunicare SWIFT pentru implementarea sistemului de pl[\i de mare valoare. Desen A=a numita structura L a fost implementat[ ]n sistemul CHAPS care func\ioneaz[ ]n Anglia. }n aceast[ arhitectur[ banca expeditoare trimite mai ]nt`i o cerere de decontare c[tre banca central[. Dup[ confirmarea decont[rii, mesajul de plat[ este transmis b[ncii primitoare. Elementul de baz[ comun al acestor arhitecturi este acela c[ mesajul pl[\ii este eliberat b[ncii primitoare numai dup[ ce decontarea a avut loc. Desen
47

O structura alternativ[ este a=a numita structura T. }n aceast[ structur[ mesajul pl[\ii este transmis b[ncii primitoare ] naintea confirm[rii decont[rii de la banca central[. Ca rezultat se va ob\ine un decalaj decalaj de decontare ]ntre primirea mesajului de plat[ =i confirmarea decont[rii. Deoarece ]n aceast[ arhitectur[ pentru b[ncile primitoare, poate fi dificil s[ se fac[ deosebirea dintre un ordin de plat[ decontat =i unul nedecontat, atunci b[ncile vor pune ordinele de plat[ ]ntr-un fond comun =i vor ac\iona ]n conformitate cu aceste informa\ii. Forma T 4.4 Plata de mare valoare prin re\eaua proprie a unei societ[\i bancare =i re\eaua B.N.R. pentru alt[ societate bancar[. Procesarea unei pl[\i de mare valoare sau urgente ]ntre o societate bancar[ care dispune de o re\ea electronic[ =i o societate bancar[ care nu dispune de o re\ea electronic[ (=i astfel va trebui s[ utilizeze re\eaua B.N.R.), este cazul atunci c`nd unele societ[\i bancare participante au propria lor re\ea electronic[ ]ntre unit[\i =i central[ este ]n re\ea cu centrala B.N.R. Astfel pot apare cele dou[ cazuri: Plata de mare valoare prin re\eaua proprie a societ[\ii bancare pl[titoare =i re\eaua B.N.R. pentru unitatea bancar[ beneficiar[
Retea intrabancar[

Client pl[titor

Unitatea bancar[ A1 jude\ul 1 Unitatea bancar[ A2 jude\ul 2

Client pl[titor

Retea B.N.R.
Client pl[titor Societatea Unitatea bancar[ A bancar[ A40 pl[titoare jude\ul 40 Centrala 48 Societatea B.N.R bancar[ B beneficiar[ Sucursala B.N.R. Jude\ul de destina\ie Unitatea bancar[ be neficiar[ de Client stinatar[ beneficiar

O societate bancar[ modern[, complet automatizat[, care dispune de o re\ea puternic[ ]ntre banca mam[ =i unit[\ile bancare din teritoriu, dac[ prime=te ordinele de plat[ aproape ]n timp real poate prezenta mesajul ordinului de plat[ ]n aceea=i zi la Centrala B.N.R. =i tot ]n aceea=i zi, societatea bancar[ pl[titoare prime=te mesajul pentru creditarea clientului beneficiar. Dezavantajul c[ societatea bancar[ beneficiar[ nu are =i ea re\ea proprie este c[ se va folosi =i re\eaua la sucursala B.N.R. care crediteaz[ unitatea bancar[ destinatar[. Acest lucru se realizeaz[ a doua zi =i clientul beneficiar dispune de fondurile sale prin creditarea contului s[u. Plata de mare valoare prin re\eaua B.N.R. pentru societatea bancar[ pl[titoare =i re\eaua proprie pentru unitatea bancar[ beneficiar[.

Reteaua intrabancara Unitatea bancara A1 judetul 1 Client beneficiar

Client pl[titor

Re\eaua B.N.R Unitatea bancar[ pl [titoare Sucursala B.N.R. a pl[titorului Centrala B.N.R. Societatea bancar[ A beneficiar[
49

Unitatea bancar[ A2 jude\ul 2

Client beneficiar

Societatea bancar[ B pl[titoare

Unitatea bancar[ A40 jude\ul 40

Client beneficiar

O societate bancar[ beneficiar[ modern[, complet automatizat[, care dispune de o re\ea puternic[ ]ntre banca mam[ =i unit[\ile bancare din teritoriu, dac[ prime=te ordinele de plat[ de la Centrala B.N.R. poat[ transmite mesajul de creditare pentru clientul beneficiar ]n timp real direct ]n contul acestuia, indiferent unde se afla aceasta ]n teritoriu. Dezavantajul este c[ societatea bancar[ pl[titoare nu dispune de re\ea =i pentru c[ o folose=te pe cea a B.N.R. centrala societ[\ii bancare beneficiar[ prime=te mesajul a doua zi.

50

CAPITOLUL 5. Sistemul de decontare brut[ ]n timp real Un sistem de decontare pe brut ]n timp real este definit ca un sistem ]n care at`t procesarea c`t =i decontarea final[ a instruc\iunilor de transfer a fondurilor pot avea loc ]n mod continuu (de exemplu, ]n timp real). Transferurile sunt decontate individual f[r[ a se compensa debitele cu creditele. Acest proces de decontare este bazat pe transferul ]n timp real al banilor b[ncii centrale. Un sistem de decontare pe brut ]n timp real poate fi caracterizat ca un sistem de transfer al fondurilor care este capabil s[ ofere pentru transferurile individuale finalitate continu[ ]n timpul zilei. Av`nd ]n vedere aceast[ defini\ie, procesarea pl[\ii, structura opera\ional[ a sistemului de decontare pe brut ]n timp real, poate s[ difere foarte mult. }n particular, diferen\e importante pot ap[rea prin abordarea decont[rii pl[\ii c`nd banca ini\iatoare nu are suficiente fonduri pentru acoperire ]n contul s[u de la banca central[. }n aceste circumstan\e o posibilitate de a trata aceste ordine de transfer este de a refuza ordinele =i a le ]ntoarce la banca ini\iatoare. Ordinele de transfer refuzate vor fi introduse ]n sistem din nou la o dat[ ulterioar[ c`nd banca ini\iatoare va avea fondurile necesare acoperirii acestora. P`n[ atunci, banca ini\iatoare poate s[ \in[ eviden\a =i s[ controleze transferurile ]n a=teptare cu ajutorul sistemului s[u intern. O alt[ posibilitate, este ca sistemul de decontare pe brut ]n timp real s[ \in[ temporar ordinele de transfer ]n procesorul s[u central. } n acest caz transferurile nerezolvate vor fi date spre decontare c`nd fondurile necesare acoperirii devin disponibile. }n multe cazuri, ordinele de transfer sunt procesate =i decontate cu men\iunea credit de la banca central[, credit care ]n mod normal este oferit pe o perioad[ de mai pu\in de o zi lucr[toare (intraday credit), cu alte cuvinte banca central[ ofer[ b[ncilor comerciale fondurile necesare. Banca central[ poate s[ stabileasc[ o ordine a demersurilor prin provizionul de credite din timpul zilei, stabilind: suma creditului, metodele prin care creditul este acordat, termenii creditului precum =i cerin\ele colaterale. }n ultimii ani, noile sisteme de decontare pe brut ]n timp real tind s[ utilizeze o combinare a acestor trei posibilit[\i nu numai apelarea la doar una singur[.
51

Abilitatea =i limita riscului sistemului de plat[ . Sistemele de decontare brut[ ]n timp real pot contribui substan\ial la limitarea riscurilor de sistem de plat[. Ele pot minimaliza sau chiar elimina riscul principal interbancar din cadrul procesului de decontare. Mai clar, sistemul de decontare pe brut ]n timp real poate reduce ]n mod substan\ial durata expunerii de credit =i lichiditate. Sursele primare de risc ]n transferurile de fonduri pot fi eliminate deoarece decalajul decont[rii va tinde c[tre zero. Odat[ ce decontarea este efectuat[ banca primitoare poate s[: crediteze contul clientului s[u, s[ utilizeze fondurile ]n scopuri proprii, s[ le foloseasc[ ]n cump[rarea imediat[ de active, f[r[ s[ mai ]nfrunte riscul ca fondurile s[ fie revocate. Transferul ]n timp real a fondurilor irevocabile =i necondi\ionate de la sistemul de decontare pe baz[ brut[ ]n timp real c[tre alte sisteme ar fi posibil, dac[ el ar fi legat de alte sisteme de decontare. Utilizarea acestui tip de sistem poate contribui la legarea proceselor de decontare din diferite sisteme de transfer de fonduri f[r[ a exista riscul revoc[rii pl[\ilor. Sistemul de decontare pe baz[ brut[ ]n timp real contribuie la reducerea riscului de credit (risc major). Din momentul ]n care sistemul a permis transferul final de fonduri ]n orice moment din timpul zilei, acesta poate fi coordonat cu transferul final de bunuri, deci ele sunt intercondi\ionate. }n acest context sistemul contribuie de asemenea la reducerea riscului de decontare ]n tranzac\iile cu titluri de valoare =i schimb valutar. Cel mai important este faptul c[ aceste sisteme ofer[ un mecanism puternic pentru reducerea riscului sistemic, aceasta reprezent`nd motivul cheie pentru care b[ncile centrale l-au adoptat ]n cazul pl[\ii de mare valoare. }n acest sens intervin trei aspecte: }n primul r`nd, reducerea substan\ial[ a expunerii interbancare poate sc[dea ]n mod semnificativ probabilitatea ca o banc[ s[ intre ]n incapacitatea de a acoperi pierderile sau c[derile de lichiditate provocate de e=ecul unui participant ]n sistem. }n al doilea r`nd, sistemul de decontare pe baz[ brut[ ]n timp real exclude posibilitatea existen\ei de pl[\i neefectuate care pot reprezenta o surs[ important[ de risc sistemic ]n cadrul sistemelor de decontare pe baz[ net[. }n al treilea r`nd, sistemul de decontare pe baz[ brut[ ]n timp
52

real reduce concentrarea decont[rilor ]ntr-un anumit moment, oferind astfel b[ncilor, posibilitatea de a rezolva mai bine problemele cu care se confrunt[. Cerin\e de lichiditate. }ntr-un sistem de acest tip, lichiditatea trebuie s[ ]ndeplineasc[ dou[ condi\ii: s[ fie continu[; s[ fie construit[ pe banii b[ncii centrale. Cerin\ele de lichiditate ridic[ probleme at`t pentru b[ncile comerciale c`t =i pentru banca central[. Banca central[ trebuie s[ decid[ dac[ asigur[ sau nu b[ncilor lichiditatea respectiv[. Din perspectiva b[ncii comerciale se pune problema costurilor implicate de asigurarea acestei lichidit[\i. Aceste costuri de lichiditate includ: costuri directe cum ar fi dob`nda, taxele =i comisioanele pl[tite, dar =i costul de oportunitate al men\inerii fondurilor ]n cont curent. Cerin\ele de lichiditate ale unui sistem depind de: structura pie\elor financiare =i a sistemelor; politica b[ncii centrale cu privire la provizioane pentru creditele din timpul unei zile (intraday credit) 5.1. Privire de ansamblu asupra sistemelor cu decontare brut[ ]n timp real din cadrul grupului G-10 }n cadrul \[rilor din G-10 primul sistem cu decontare pe baz[ brut[ ]n timp real automat a fost Fedwire ]n Statele Unite ale Americii. Versiunea modern[ a Fedwire, bazat pe o re\ea computerizat[ de comunica\ii electronice =i procesare rapid[, a fost lansat[ ]n 1970. P`n[ la sf`r=itul anilor 80, =ase \[ri din G-10 au adoptat sistemul de decontare brut[ ]n timp real (Real-Time Gross Settelment System - RTGS) sau sistemul de transfer de mare valoare cu o facilitate RTGS. Aceste sisteme au fost: FA ]n Olanda (1985) RIX ]n Suedia (1986) SIC ]n Elve\ia (1987) EIL-ZV ]n Germania (1987) BOJ-NET ]n Japonia (1988) BISS ]n Italia (1989) }n anii 90 aceste sisteme au suferit numeroase modific[ri, unele dintre ele fiind total schimbate. Ca de exemplu ]n Olanda =i Italia sistemele FA =i BISS vor fi ]nlocuite cu altele noi concepute, =i anume : TOP respectiv BI-REL.
53

Structura sistemelor RTGS din G-10 difer[ considerabil. De exemplu sistemele pot fi divizate ]n dou[ mari categorii, =i anume: - sisteme cu facilit[\i de credit acordate de banca central[ - sisteme f[r[ facilit[\i de credit acordate de banca central[ - SIC, BOJ-NET. }n cadrul sistemului SIC, ordinele de transfer sunt \inute ]n coada de a=teptare central[ dac[ nu exist[ suficiente resurse pentru acoperirea lor. Acestea sunt prelucrate pe baza sistemului FIFO (primul intrat, primul ie=it). }n cadrul sistemelor BOJ-NET ordinele de transfer neacoperite sunt refuzate =i returnate b[ncii ini\iatoare. }n afar[ de SIC, cozile centrale sunt sau vor fi oferite =i ]n urm[toarele sisteme: ELLIPS, EIL-ZV, BI-REL, TOP, REX. CHAPS (sistemul din Marea Britanie) se bazeaz[ ]n primul r`nd pe cozile interne; r[m`ne la latitudinea fiec[rei b[nci s[ decid[ natura controlului, a fluxului de pl[\i care va fi aplicat ]n cazul ordinelor de transfer aflate ]n cozile lor interne. Informa\iile neoficiale arat[ c[ aranjamente asem[n[toare cu principiul cozii interne sunt, de asemenea, utilizate de c[tre unii mari participan\i ]n Fedwire, =i totodat[ multe b[nci mari folosesc procesul de a=teptare ]n coada intern[ chiar ]n sistemele RTGS care au coad[ central[ (de exemplu SIC =i BI-REL). Aceasta sugereaz[ faptul c[ participan\ii la sistemele RTGS efectueaz[ un management activ al fluxurilor de pl[\i. Cozi stabilite la banca central[ Credite zilnice ELLIPS (Belgia) acordate de banca TBF (Fran\a) central[ EIL-ZV (Germania) BI-REL (Italia) TOP (Olanda) REX (Suedia) F[r[ credite zilnice SIC (Elve\ia) acordate de banca central[ Sisteme cu: F[r[ cozi stabilite la banca central[ CHAPS (U.K.) FEDWIRE (U.S.A.)

BOJ-NET (Japonia)

Tabelul comparativ prezentat mai sus scoate ]n eviden\[ =i unele diferen\e cheie ]n afar[ de cele referitoare la facilit[\ile de lichiditate =i aranjamentele de a=teptare, care pot avea implica\ii importante ]n func\ionarea sistemului RTGS. Aceste diferen\e sunt urm[toarele:
54

 parteneriatul =i politica de acces Multe sisteme sunt ]n proprietatea b[ncii centrale. ELLIPS =i CHAPS sunt de\inute de c[tre o asocia\ie sau o companie ale c[rei membrii sunt participan\i direc\i =i de c[tre banca central[. Sistemele sunt conectate la sistemul de contabilitate ]n timp real al b[ncii centrale. Politicile de acces difer[ de asemenea. }n principiu accesul direct la sistemele RTGS implic[ ca participan\ii s[ de\in[ conturile lor la banca central[. Aceasta poate s[ ridice probleme privind condi\iile sub care participan\ii pot de\ine conturi la banca central[. }n majoritatea sistemelor accesul direct este deschis pentru toate b[ncile. }n c`teva sisteme se cer criterii adi\ionale cum ar fi: puterea financiar[ =i ]nzestrarea tehnic[. }n Uniunea European[ b[ncile centrale au c[zut de acord ca accesul direct ar trebui s[ fie limitat pentru institu\iile de credit. Reflect`nd ]n parte politica de acces diferit[, num[rul de participan\i direc\i variaz[ de la sistem la sistem. Structura fluxului de mesaje Marea majoritate a sistemelor se bazeaz[ pe a=a numita structur[ V, ]n timp ce altele folosesc structura Y sau L. Cerin\e privind rezerva =i structura contului de la banca central[ Cerin\ele privind rezerva precum =i structura contului de la banca central[ variaz[ de la \ar[ la \ar[. Criteriile de diferen\iere se refer[ pe de o parte la delimitarea conturilor RTGS de cele utilizate pentru rezervele obligatorii sau ]n alte scopuri, iar pe de alt[ parte la posibilitatea ca b[ncile s[ de\in[ conturi RTGS la mai mult de un birou al b[ncii centrale (de exemplu conturi centralizate sau descentralizate) Rela\iile cu alte sisteme }n Germania, Japonia, S.U.A., sistemele RTGS coexist[ cu cele de decontare pe baz[ net[ pentru transferurile de mare valoare. }n celelalte \[ri sistemele RTGS sunt sau vor fi singurul sistem de transfer a fondurilor de mare valoare. 5.2. Surse de fonduri ]n sistemul RTGS }n termeni generali, un participant individual din sistemul RTGS are patru surse posibile de fonduri: un echilibru men\inut ]n cont la banca central[ transferuri provenite de la alte b[nci
55

 credite acordate de banca central[ ]mprumuturi de pe pia\a interbancar[ Un echilibru men\inut ]n cont la banca central[ Nivelul echilibrului unui participant individual la un anumit moment este determinat de nivelul soldului cu care a ]nceput ziua de procesare =i de fiecare plat[, de creditele primite de la banca central[ precum =i de opera\iunile monetare cu banca central[ care au avut loc p`n[ ]n acel moment. Soldul ini\ial din contul curent al unei b[nci este generat de rezervele obligatorii impuse de politica monetar[. Rezervele obligatorii pot fi o surs[ care faciliteaz[ lichiditatea din timpul zilei. Transferuri provenite de la alte b[nci Importan\a transferurilor intrate depinde de modelul =i prognozarea fluxurilor de pl[\i intr[ri =i ie=iri. Credite acordate de banca central[ Creditele overnight de la banca central[ pot fi considerate o surs[ de fonduri relativ costisitoare, surs[ care ajut[ la efectuarea activit[\ilor de pl[\i zilnice. Aceasta se datoreaz[ faptului c[ fondurile sunt purt[toare ]n mod implicit sau explicit de extracosturi (de exemplu dob`nda penalizatoare). }mprumuturi pe pia\a intrabancar[ B[ncile ]=i pot finan\a fluxurile de pl[\i prin credite overnight sau credite la termen. }n timp ce creditele de la banca central[ pot fi privite ca un ajutor extern care injecteaz[ lichiditate adi\ional[ ]n sistem. Creditele de pe pia\a intrabancar[ ajut[ doar la redistribuirea fondurilor care exist[ deja ]n sistem. 5.3. Managementul lichidit[\ii zilnice - perspectiva b[ncii comerciale Lichiditatea zilnic[ implic[din partea b[ncii at`t costuri c`t =i costuri de oportunitate. Un nivel optim de lichiditate pentru o banc[ comercial[ poate fi determinat de echilibrul dintre costurile aferente men\inerii acestei lichidit[\i =i costurile implicate de ] nt`rzierea decont[rii. Costul ]nt`rzierii decont[rii depinde ]ntr-un sistem RTGS de: practicile de pia\[, politica de pre\uri, momentul efectu[rii tranzac\iei. Cu o situa\ie dat[, b[ncile pot opera ]n timpul zilei, adapt`nd utilizarea creditelor overnight sau intraday, ]mp[r\irea intr[rilor =i ie=irilor sau v`nzarea de bunuri pentru decont[ri ulterioare. Dintre
56

aceste posibilit[\i, ]mp[r\irea transferurilor reprezint[ o cale de control a fluxului de pl[\i zilnice prin programarea ordinelor de plat[. }n m[sura ]n care intr[rile =i ie=irile sunt programate bine, se pot genera efecte offset -de compensare- ]n pl[\ile RTGS, contribuind, astfel, la reducerea necesarului de lichiditate. Cea mai utilizat[ cale de programare este cea a aranjamentelor de a=teptare. O alt[ metod[ implic[ utilizarea unor mesaje codificate care indic[ ora la care fiecare ordin de transfer trebuie decontat. Chiar dac[ b[ncile doresc s[-=i coordoneze intr[rile =i ie=irile c`t mai bine posibil, ele ]nfrunt[ anumite limite ]n minimizarea cerin\elor de lichiditate. }n primul r`nd, dac[ transferurile sunt fixate la un moment anume, aceasta limiteaz[ posibilitatea ca b[ncile s[ le poat[ am`na. }n al doilea r`nd, ordinele de transfer de o sum[ important[, ]n dou[ sau mai multe transferuri de sume mai mici faciliteaz[ programarea. }n unele sisteme RTGS aceast[ tehnic[ reprezint[ un instrument standard de management al lichidit[\ii. }n al treilea r`nd, b[ncile nu pot de\ine toate informa\iile privind intr[rile =i ie=irile pe care le vor efectua ]n cursul unei zile. 5.4. Managementul sistemului lichidit[\ii zilnice perspectiva

Managementul lichidit[\ii din perspectiva sistemului prive=te at`t managementul lichidit[\ii agregate ]n corela\ie cu cerin\ele de plat[ din sistem c`t =i managementul distribuirii lichidit[\ii printre b[nci. Pentru primul scop, banca central[ poate s[ ofere b[ncilor comerciale credite directe pentru decont[ri sau ]n mod indirect prin opera\iuni monetare ]n concordan\[ cu politica sa. Este posibil ca managementul lichidit[\ii optime din perspectiva b[ncii comerciale s[ nu fie solu\ia bun[ pentru sistem ca un ]ntreg. O banc[ poate s[ ]nt`rzie ]n mod deliberat efectuarea decont[rii unui transfer pentru a-=i economisi resursele, baz`ndu-se pe lichiditatea primit[ de la ceilal\i. Pentru a minimiza efectele negative posibile generate de un astfel de comportament, sistemele RTGS ] ncorporeaz[ mecanisme pentru descurajarea avaritatea b[ncilor =i pentru a ]ncuraja procesarea =i decontarea transfeurilor la timp. M[surile care se iau constau ]n elaborarea de regulamente privind fluxurile de pl[\i, stabilirea unei politici de pre\uri a tranzac\iilor (aplicarea unei taxe penalizatoare pentru ordinele nedecontate p`n[ la sf`r=itul zilei).
57

Monitorizarea lichidit[\ii sistemului. B[ncile centrale cunt preocupate de monitorizarea =i managementul lichidit[\ii ]n sistemele RTGS pentru a men\ine un flux de pl[\i constant =i pentru a detecta =i preveni diferite dificult[\i. Exist[ diferen\e importante ]n tehnica de abordare a b[ncilor centrale privind monitorizarea lichidit[\ii sistemului. De exemplu Banca Italiei ia ]n considerare un indicator de apropiere pentru monitorizarea timpului real prin care banca central[ acord[ o aten\ie deosebit[ indicatorilor sintetici calcula\i pe baza a mai multor parametri cheie cum ar fi: suma total[ a lichidit[\ii disponibile din sistem, volumul transferurilor intrate ]n sistem =i volumul tranzac\iilor decontate. Indicatorii vor fi utiliza\i pentru a observa lichiditatea zilnic[ =i cozile din sistem privit ca un ] ntreg =i de asemenea pentru a identifica orice dificult[\i. Pe de alt[ parte, Banca Fran\ei va utiliza o abordare micro prin care va monitoriza ]n timp real lichiditatea net[ zilnic[ a fiec[rei b[nci. Banca Na\ional[ a Elve\iei nu monitorizeaz[ ]n mod sistematic lichiditatea sistemului ]n SIC. Ea consider[ c[ monitorizarea lichidit[\ii apar\ine ]n principal responsabilit[\ii participan\ilor =i c[ nu ar trebui s[ existe o interven\ie a b[ncii centrale sau a sistemului ]n coada central[ FIFO. 5.5. Factori structurali lichiditate =i managementul care afecteaz[ cerin\ele de

Exist[ o multitudine de factori structurali care pot afecta cerin\ele de lichiditate =i management ]ntr-un sistem RTGS. }n primul r`nd, num[rul participan\ilor poate fi semnificativ. }n compara\ie cu un sistem cu un num[r mare de participan\i, un sistem RTGS cu un num[r relativ mai mic de participan\i poate include o propor\ie mai mare de trei p[trimi din pl[\i =i de aceea un nivel mai mic de transferuri interbancare este trimis ]n afara sistemului; ca rezultat la nivelul sistemului poate s[ fie cerut[ o lichiditate mai mic[ pentru a procesa un anumit volum de pl[\i. Acest sistem poate s[ aib[ fluxuri de transferuri de pl[\i mai concentrate =i de aceea intr[rile pot s[ reprezinte o surs[ de lichiditate mai important[. Mai mult pentru b[nci ar putea s[ fie mult mai u=or din punct de vedere tehnic s[ monitorizeze, contoleze =i programeze fluxurile de pl[\i din sistemul cu mai pu\ini participan\i. }n al doilea r`nd m[rimea pie\ei (din punct de vedere al num[rului de pl[\i efectuate) sau m[rimea activului participan\ilor poate s[ afecteze lichiditatea. Un sistem RTGS cu o mixtur[ de participan\i (mari, mici =i mijlocii) poate s[ aib[ cerin\e de lichiditate
58

diferite fa\[ de un sistem care are ]n principal participa\i de aceea=i m[sur[. De exemplu, b[ncile mari pot avea un flux de intr[ri =i ie=iri zilnice mai echilibrat astfel ]nc`t intr[rile s[ asigure lichiditatea necesar[ finan\[rii ie=irilor, ]n timp ce b[ncile mai mici pot s[ aibe transferuri mai mici sau tind s[ devin[ doar primitori sau expeditori de fonduri ]n sistmul RTGS. }n al treilea r`nd, domeniile de specializare ale participan\ilor pot avea importan\[. Dac[ un sistem RTGS este compus din b[nci care sunt specializate ]n diferite segmente de pia\[ (opera\iuni comerciale, carduri, depozite, activit[\i de clearing, tranzac\ii de schimb valutar, tranzac\ii cu titluri de valori) fluxurile de pl[\i =i cerin\ele de lichiditate fa\[ de cerin\ele din sistemele unde participan\ii tind s[ ofere o gam[ mai uniform[ de produse =i servicii. }n al patrulea r`nd, structura sistemelor de pl[\i =i a fluxurilor din afara sistemului RTGS pot afecta lichiditatea RTGS. Pl[\ile care nu sunt decontate prin sistemul RTGS pot s[ reprezinte un factor exogen important care afecteaz[ lichiditatea b[ncilor din sistemul RTGS. }n practic[, mecanismul prin care pl[\ile care nu sunt procesate prin sistemul RTGS influen\eaz[ lichiditatea acestuia poate avea forme variate. }n general, decontarea net[ rezultat[ din alte sisteme de decont[ri (de exemplu compensarea cecului, alte sisteme de pl[\i de mare valoare, tranzac\ii ACH =i sisteme de decont[ri ale titlurilor de valori) sunt ]n mod periodic decontate peste sistemul RTGS sau cel pu\in procesate prin acela=i cont de la banca central[ pe care sistemul RTGS se bazeaz[ pentru lichiditatea zilnic[. }n aceste circumstan\e, unde cele dou[ tipuri de pl[\i sunt interconectate =i concurente, b[ncile pot utiliza sisteme interne capabile s[ combine pl[\ile pe o singur[ baz[ pentru a facilita managementul lichidit[\ii. }n al cincilea r`nd, structura conturilor de la banca central[ poate reprezenta un factor important de influen\[ a lichidit[\ii sistemului. Conturile de la banca central[ pot s[ fie centralizate sau descentralizate. }n general structura conturilor de la banca central[ dintr-o \ar[ este determinat[ de un num[r mare de considera\i factori =i de aceea o structur[ de cont optim[ nu va depinde ]n mod necesar doar de aranjamentele de decont[ri pentru sistemele RTGS. Cu toate acestea ]n \[ri care au structura de cont descentralizat[ =i de unde sistemele RTGS opereaz[ se pare c[ exist[ o tendin\[ de ansamblu de centralizare/consolidare a conturilor de la banca central[ sau cel pu\in de centralizare a aranjamentelor de procesare a datelor din cont. Aceata sugereaz[ c[, din punct de
59

vedere al managementului lichidit[\ii, o structur[ centralizat[ este c`teodat[ mai eficient[ pentru un mediu RTGS. 5.6. Aranjamentele de a=teptare }n principal, a=teptarea (queuing) se refer[ la aranjamentul prin care ordinele de transfer de fonduri sunt \inute nerezolvate de c[tre banca expeditoare sau de c[tre sistem, ]ntr-o anumit[ ordine pentru a efectua managementul lichidit[\ii. }n sistemele RTGS, cozile de a=teptare sunt cel mai frecvent generate de c[tre b[ncile care nu au fonduri suficiente ]n cont la banca central[. Cozile de a=teptare pot fi \inute ]n procesorul central al sistemului (cozi centrale sau ale sistemului) sau ]n sistemul intern al fiec[rei b[nci (cozi interne). Aceste dou[ posibilit[\i nu sunt exclusive; b[ncile pot utiliza at`t cozi interne c`t =i cozi centrale. Cozile de a=teptare pot diferi =i ]n func\ie de managementul aplicat, adic[ de controlul cozii. Managementul poate fi efectuat de c[tre centru (management centralizat) sau de c[tre fiecare banc[ ]n parte (management descentralizat). }n practic[, alegerea privind tehnica de management a cozii depinde de cerin\ele tehnice ale sistemului sau de costurile implicate de men\inerea =i func\ionarea cozii centrale. Alegerea este influen\at[ =i de diferitele puncte de vedere asupra importan\ei cozilor centrale. Pe de o parte, existen\a cozilor centrale permite sistemului s[ ]ncorporeze un mecanism bine construit pentru programarea transferurilor, care ar putea oferi o decontare mai eficient[. Astfel, cozile centrale apar drept elemente critice care influen\eaz[ eficien\a sistemelor RTGS =i, de asemenea pot servi drept o baz[ important[ pentru introducerea ]n cadrul acestora a mecanismelor complexe de economisire a lichidit[\ii. Pe de alt[ parte existen\a cozilor centrale care poate sugera c[ sistemul ]nsu=i ] ncurajeaz[ am`narea decont[rilor prin permiterea ]n sistem a mesajelor de plat[ procesat dar nedecontat 5.7. Componentele principale ale cozii centrale Metode de efectuare a procesului de a=teptare. Metoda care domin[ cozile centralizate este FIFO (first in, first out-primul intrat, primul ie=it). Aceasta se datoreaz[ simplicit[\ii ei. De fapt ]n toate cozile centrale, sistemul ofer[ facilit[\i prin care sunt ata=ate coduri de prioritate transferurilor de fonduri. Astfel, ordinele de transfer
60

sunt plasate ]n coad[ pe baza priorit[\ilor primite, =i sunt date c[tre decontare respect`nd principiul FIFO pentru fiecare nivel de prioritate. De exemplu, nici un ordin de transfer nu se deconteaz[ p`n[ c`nd nu se va deconta ordinul de transfer cu prioritate major[. }n unele sisteme priorit[\ile sunt alese de c[tre banca ini\iatoare (]n func\ie de urgen\a transferului), ]n timp ce ]n alte sisteme aceasta se stabile=te ]n mod automat lu`nd ]n considerare tipul tranzac\iei. Utilizarea priorit[\ilor ajut[ b[ncile s[ c`=tige mai mult[ flexibilitate ]n procesul FIFO. Managementul cozii sau facilit[\ii de interven\ie. Facilit[\ile de interven\ie dau posibilitatea operatorului central, b[ncii centrale sau b[ncilor comerciale comerciale de a controla valoarea/num[rul transferurilor ]n a=teptare. Unul din instrumentele folosite este reordonarea , prin care b[ncile comerciale sau banca central[ schimb[ ordinea ini\ial[ a ordinelor, urm[rind minimizarea num[rului/valorii transferurilor ]n a=teptare. ]n timp ce stabilirea priorit[\ilor d[ posibilitatea b[ncilor de a-=i programa transferurile ] nainte ca acestea s[ intre ]n sistem, reordonarea permite managementul cozii dup[ ce transferurile au fost plasate ]n coad[. Un alt instrument utilizat este a=a numita rutina optimiz[rii. Aceasta se refer[ la orice procedur[ sau algoritm pe care banca central[ o activeaz[ pentru a reduce num[rul/valoarea transferurilor aflate ]n coad[. Au fost propuse mai multe metode de optimizare. }n unele sisteme, optimizarea are la baz[ conceptul de sold net simulat, acesta include soldul net al transferurilor aflate ]n coad[ (intr[rile minus ie=irile) plus soldul cash actual. Acest concept corespunde modelului de cash-flow prognozat de lichiditate net[, ]n care intr[rile aflate ]n coad[ sunt privite ca o surs[ de acoperire poten\ial[ pentru ie=iri. O rutin[ de optimizare ]ncearc[ s[ deconteze c`t mai multe transferuri posibile, aflate ]n coad[, cu condi\ia ca soldul net simulat pentru fiecare participant s[ se afle peste limitele stabilite. Alte sisteme aplic[ metode care nu calculeaz[ ]n mod explicit soldul simulat, dar caut[, ]n coad[, transferuri care pot fi decontate, baz`ndu-se de exemplu pe metoda FAFO (first available, first out - primul disponibil, primul ie=it). Revocabilitatea transferurilor din coad[. Cu toate c[ revocabilitatea obi=nuit[ de la sf`r=itul zilei se aplic[ ]n mod automat ]n sistemele RTGS, pentru acele transferuri care nu au putut fi decontate p`n[ la sf`r=itul programului, revocabilitatea din timpul programului nu este permis[. Cu toate acestea ]n SIC =i EILZV, banca expeditoare poate revoca transferurile ]n a=teptare
61

f[r[ consim\[m`ntul b[ncii primitoare.

62

CAPITOLUL 6. Transferul electronic de fonduri Pe larg sistemul de transfer de fonduri se refer[ la ansamblul institu\iilor =i practicilor bancare care permit =i faciliteaz[ transferurile de fonduri interbancare. P`n[ nu demult, acest sistem se baza ]n principal pe h`rtie. Cu timpul el s-a dezvoltat =i a devenit puternic standardizat at`t pentru transferurile de fonduri interne c`t =i cele interna\ionale. Aceasta constituie rezultanta efortului sus\inut al asocia\iilor bancare, caselor de compensa\ie =i ale altor organisme. Un transfer electronic de fonduri reprezint[ orice transfer de instruc\iuni, de debit sau de credit, ]n care, ]n oricare din fazele proces[rii sau decont[rii, acestea sunt procesate sub form[ electronic[ c[tre faza decont[rii finale, cu ajutorul mijloacelor informatice. Cea mai important[ realizare este reprezentat[ de ] nlocuirea instruc\iunilor de transfer de debit sau de credit pe suport h`rtie cu mesajele electronice. Asfel s-au redus costurile privind serviciile de plat[. }n prezent, ]n practica interna\ional[, cadrul legislativ c`t =i cel informa\ional necesare transferului electronic de fonduri poate fi ini\iat pe suport h`rtie sau electronic =i procesat mai departe sub form[ electronic[. Evident, evolu\ia electronic[ este spre acele tipuri de transferuri electronice ]n procesul de procesare =i de decontare care s[ nu presupun[ existen\a nici unui document pe suport h`rtie care s[ ]nso\easc[ acele transferuri. Procedurile de operare =i baza legal[ a oric[rui sistem de pl[\i electronic trebuie s[ se adapteze acestui tip de transferuri. Sistemul poate cuprinde: 1.Decontarea pe brut ]n timp real al tranzac\iilor care nu sunt ]n coada de a=teptare; 2.Tranzac\iile cu decontare ]n aceea=i zi ]nt`rziate care sunt ]n coada de a=teptare ]n card-file; 3.Decontarea net[ multilateral[ de la sf`r=itul zilei a tranzac\iilor care sunt ]n coada de a=teptare =i nu au fost decontate p`n[ la sf`r=itul zilei. Cel mai mare obstacol spre un sistem de pl[\i electronice este reprezentat de necesitatea existen\ei unui computer care s[ genereze =i plata electronic[. Acesta a limitat sever aria de ] ntindere a pl[\ilor electronice doar asupra b[ncilor =i marilor corpora\ii. Din punct de vedere al instrumentelor de plat[ folosite se disting
63

dou[ tipuri de transferuri: transfer - credit: ordinul de plat[; transfer - debit : cecul, cambia, biletul la ordin. Prezenta lucrare trateaz[ doar aspectele referitoare la transferul de credit. 6.1. Transferul - credit Transfer - credit reprezint[ o serie de opera\iuni care ]ncep prin emiterea de c[tre pl[titor a unui ordin de plat[ dat unei societ[\i bancare de a pune la dispozi\ia unui beneficiar a unei sume de bani. Aceasta se finalizeaz[ prin acceptarea respectivei instruc\iuni de plat[ de c[tre societatea bancar[ destinatar[, dup[ ce ]n prealabil a fost procesat de c[tre sistemul electronic de decontare al b[ncii centrale. Deci el poate fi descris ca un transfer ]n care fondurile sunt transmise de la pl[titor la beneficiar prin intermediul sistemului informatic bancar. Instruc\iunea de plat[ trece de la o banc[ la alta fie pe baz[ bilateral[ sau prin utilizarea unui sistem automat central. Instruc\iunea de plat[ poate intra ]n sistem pe dou[ c[i: clientul aduce ordinul de plat[ la ghi=eul b[ncii sale unde operatorul preia informa\iile din instrument =i cu ajutorul unei aplica\ii informatice acestea sunt transformate ]n digits, pentru citirea automat[ ulterioar[. Aceast[ informa\ie este inscrip\ionat[ de banda magnetic[ a respectivului instrument. clientul ini\iaz[ transferul de fonduri de la distan\[ de la terminale din afara b[ncii respective (de exemplu de acas[) prin accesarea site -ului acesteia. Acest proces se nume=te home - banking, modalitate la mod[ pentru cei care folosesc Internetul. 6.2. Fluxul ordinelor de transfer de fonduri Pentru buna func\ionare a transferului electronic de fonduri a fost necesar standardizarea modului de transmitere a instuc\iunilor. Aceste modele standard sunt acelea=i at`t pentru un singur ordin transmis ]ntre b[nci c`t =i pentru un set de ordine.
64

Metodele de transferuri se clasific[ ]n: transferuri care apar\in unei b[nci - intrabancar =i transferuri care apa\in a dou[ b[nci interbancar. Ele pot fi structurate asfel: 1. Transferuri intrabancare C`nd pl[titorul =i beneficiarul sunt clien\i ai aceleia=i b[nci, transferul de credit const[ ]n debitarea contului pl[titorului =i creditarea contului beneficiarului. }n cadrul unui astfel de transfer respectiva banc[ ]ndepline=te rolul at`t de banc[ pl[titoare c`t =i cea de banc[ beneficiar[. Fluxul transferului de fonduri se prezint[ astfel: Tipul de mesaj P[r\i implicate Opera\ie efectuat[ Ordin de transfer de credit Recep\ie/procesare Extras transfer de credit de cont

Pl[titor------------Banc[ in\iatoare/-------Beneficiar Banc[ destinatar[ Debitare Creditare

2. Transferuri interbancare Transmisia interbancar[ se realizeaz[ prin transferarea de fonduri de la o banc[ la alta ]n care instruc\iunile de transfer circul[ prin nici un alt intermediar dec`t serviciul de decontare electronic[ al b[ncii centrale. Schema de mai jos (valabil[ la nivelul societ[\ilor bancare) prezint[ transferul de credit ]ntre banca pl[titoare =i cea beneficiar[. Tipul de mesaj P[r\i implicate Opera\ie Ordin de transfer de credit Recep\ie/procesare Extras transfer de credit de cont

Pl[titor----------Banc[-----------Banc[--------Beneficiar ini\iatoare destinatar[ Debitare

65

Creditare

efectuat[ 6.3. Internet Banking Cre=terea competi\iei ]n sectorul seviciilor financiare au determinat b[ncile s[-=i m[reasc[ gama de servicii electronice oferite clien\ilor lor. De asemenea evolu\ia tehnologic[ a permis clien\ilor s[ aib[ un acces mai flexibil la serviciile bancare mecanismelor existente precum computere personale, telefoane, ATM-uri li s-au al[turat telefoanele mobile, telefoanele inteligente =i televiziunea interactiv[. Internetul ofer[ b[ncilor posibilitatea de legare a tuturor acestor tehnologii ]ntr-un serviciu omogen, independent de interfa\a clientului - persoan[ fizic[ sau juridic[. }n prezent, Internet Banking ] nregistreaz[ o cre=tere rapid[ care se datoreaz[ ]n principal urm[torilor factori: reducerea costurilor privind formarea, operarea, men\inerea =i dezvoltarea serviciilor bancare electronice; reducerea costurilor suportate de clien\i, toate acestea rezum`ndu-se la tariful unei convorbiri locale; ]mbun[t[\irea productivit[\ii; o mai bun[ prezentare a produselor bancare; o pia\[ aflat[ ]n dezvoltare cu mari capacit[\i de absorb\ie; tranzac\iile efectuate prin Internet sunt mai ieftine dec`t oricare alt tip de tranzac\ie. Un studiu recent efectuat de c[tre Hamilton =i Booz-Allen arat[ c[ o tranzac\ie efectuat[ prin Internet cost[ ]n medie 13 cents ]n compara\ie cu un serviciu bancar prin telefon care se ridic[ la suma de 56 cents. }ncep`nd cu anul 1994, aceast[ vast[ re\ea a cunoscut o cre=tere de 100% pe an. Pentru prima dat[ ]n istoria Internet-ului utilizarea acestuia ]n scop personal a dep[=it folosirea ]n scop profesional sau academic. Num[rul utilizatorilor curen\i se apropie ]n anul 2000 de cifra de 380 milioane pe an. Studiile arat[ c[ scopul ]n care persoanele folosesc paginile de web se ]ndreapt[ cu pa=i repezi c[tre afacerile zilnice. Pia\a bancar[ electronic[ a devenit din ce ]n ce mai sofisticat[. Clien\ii au o mobilitate ridicat[ =i cer din partea b[ncilor o flexibilitate la fel de mare. }n ultimul timp se ]nregistreaz[ o tendin\[ cresc[toare a clien\ilor persoane fizice sau juridice de a fi mai electici
66

cu b[ncile la care apeleaz[. Noile tehnologii (Java, ActiveX) au transformat Internet-ul =i World Wide Web ]ntr-un loc pentru afaceri dinamic, sigur =i pl[cut. Datorit[ unei astfel de tehnologii, oricine poate ordona tranzac\ii bancare doar cu ajutorul unui computer conectat la re\eaua Internet. Orice browser Internet te poate lega la site-ul b[ncii tale =i efectua tranzac\ii bancare ]n condi\ii de maxim[ securitate. Tranzac\iile pot fi autentificate prin utilizarea Smart Card-urilor, Smart Disk-urilor Crypto Calculatoarelor sau prin utilizarea semn[turilor digitale. Una dintre preocup[rile intense ale Internet-ului este securitatea. M[surile standard de securitate =i autentificare dubl[ at`t clientul c`t =i banca au posibilitatea de a-=i dovedi identitatea au menirea de a ]nl[tura anumite riscuri. Protocoalele Internet au fost concepute pentru a oferi clien\ilor autentificarea =i confiden\ialitatea opera\iilor. Encriptarea asigur[ confiden\ialitatea comunica\iilor dintre banc[ =i clien\ii ei. Pentru protejerea sistemelor interne ale b[ncii ]mpotriva interferen\elor externe este necesar[ existen\a unor ziduri de protec\ie. 6.4. Structura, operarea =i administrarea pl[\ilor de mare valoare ]n Elve\ia Singurul sistem disponibil pentru executarea pl[\ilor prin sistem electronic ]ntre b[ncile elve\iene este sistemul SIC (Swiss Interbank Clearing). Toate pl[\ile ]ntre b[ncile participante sunt executate prin SIC, indiferent de suma implicat[ =i de tranzac\ia respectiv[. SIC are urm[toarele caracteristici: Principalele prevederi legislative, regulamente =i politici Nu exist[ o legisla\ie special[ privind sistemul de pl[\i ]n Elve\ia. SIC este condus de SNB (Swiss National Bank) , iar Telekurs AG (organiza\ie de servicii ce apar\ine b[ncilor elve\iene) este obligat[ prin contract s[ asigure serviciul informatic. Contractele dintre cele dou[ p[r\i =i cu b[ncile participante constituie cadrul legal de desf[=urare pentru opera\iunile efectuate. Aceste contracte sunt suplimentate cu regulamente =i manuale. Comitetele care includ reprezentan\i din SNB =i b[ncile participante promoveaz[ schimb[ri =i complet[ri la instruc\iuni =i manuale. Toate schimb[rile =i complet[rile necesit[ aprobare de la
67

SNB. Participan\ii la sistem Participan\ii ]n SIC trebuie s[ fie localiza\i ]n Elve\ia =i s[ fie ]n accep\iunea legii bancare. }n plus ei trebuie s[ \in[ un cont giro (de garan\ie) la SNB. La sf`r=itul anulu 1992, 162 de participan\i au fost conecta\i la SIC. Aceasta include centrul regional de compensare computerizat[, la care sunt legate 151 de b[nci. Tipul de tranzac\ii efectuate Doar transferurile de credit ]n franci elve\ieni pot fi efectuate prin intermediul acestui sistem electronic de transfer de fonduri, iar pl[\ile sunt ]ntotdeauna ini\iate la banca pl[titoare. SIC poate fi folosit de la pl[\i ]n numele clien\ilor la pl[\i ]n numele b[ncilor, pl[\i ordonate ]n favoarea unei ter\e p[r\i, provizioane =i pl[\ile interbancare. }n plus pl[\ile prin mandat po=tal, pot fi transmise prin SIC ]n sistemul de pl[\i Po=t[ Telegraf Telefon (PTT). }n situa\ia invers[ pl[\ile ini\iate de PTT pentru titularii de cont beneficiari sunt transmise din sistemul de pl[\i PTT ]n cel al SIC. Nu exist[ limite ]n ceea ce prive=te valoarea pl[\ilor operate ]n SIC. Mai mult, nu se \ine cont de originea tranzac\iei (dac[ este ini\iat[ de client sau de c[tre banc[). Opera\iuni ale sistemului transfer O condi\ie pentru participan\ii la sistemul de decontare elve\ian este o conectare on-line la computerul acestuia. Instruc\iunile de plat[ pot fi propuse ]n aceea=i zi, de exemplu pentru decont[ri ]n ziua prezent[rii sau pentru decontare ]n decurs de 10 zile lucr[toare de la acea dat[. O plat[ este decontat[ numai dac[ exist[ fonduri suficiente ]n contul curent al b[ncii pl[titoare deschis la banca central[. Nu exist[ nici o prevedere pentru creditele overdraft. Decontarea este final[ =i irevocabil[, iar pl[\ile efectuate sunt imediat expediate b[ncii primitoare. Casa de Compensa\ie este astfel un sistem de decontare brut[. Dac[ fondurile existente nu sunt suficiente, pl[\ile sunt \inute ] ntr-un dosar de a=teptare. Imediat cum s-au acumulat fonduri
68

suficiente pl[\ile sunt automat scoase din acel dosar. Pl[\ile nerezolvate nu sunt expediate b[ncilor destinatare =i pot fi anulate ] n orice moment de c[tre banca ini\iatoare (cu excep\ia faptului c[ anularea unui ordin de plat[ trebuie s[ fie ]nso\it[ de aprobarea b[ncii destinatare). Tranzac\iile de pl[\i sunt procesate ]ntr-un sistem FIFO. Toate tranzac\iile au aceea=i prioritate; nu este posibil s[ se schimbe ordinea pl[\ilor. P`n[ la o anumit[ limit[ banca ini\iatoare poate s[ modifice ordinea pl[\ilor ]n coada de a=teptare prin anularea unor instruc\iuni sau prin retransmiterea altora. Participan\ii pot cere oric`nd un extras de cont actualizat. Informa\ii pot fi cerute =i ]n leg[tur[ cu pl[\ile efectuate sau ] ncasate, chiar dac[ acestea au fost realizate sau nu. La r`ndul s[u Banca Na\ional[ a Elve\iei poate avea acces la toate informa\iile despre b[ncile ]nregistrate ]n sistem. SIC opereaz[ pe toat[ durata unei zile lucr[toare bancare. Sistemul de decontare este efectuat ]n aproximativ 22 de ore. Ziua de compensare ]ncepe la ora 6 p.m. ]n ziua precedent[ bancar[ luat[ ]n discu\ie, prin transferul balan\elor de conturi giro din conturile principale ale SNB ]n conturile SIC. Finalul zilei bancare se ]ncheie ]n trei etape. Ora 3 p.m. este stadiul 1. Dup[ aceast[ or[ pl[\ile ]naintate pentru decontare ]n acea zi sunt ]nregistrate ca o valoare pentru ziua urm[toare. Singura excep\ie se refer[ la prevederea de acoperire, care poate fi ] naintat[ p`n[ la ora 4 p.m. (momentul stadiului 2). Dup[ ora 4 p.m. doar pl[\ile ]naintate de Banca Na\ional[ sunt acceptate ]n decontare ]n aceea=i zi. Procesarea final[ de ]nchidere a zilei ]ncepe la ora 4:15 p.m. Aceast[ or[ poate fi am`nat[ ]n situa\ii excep\ionale de c[tre Banca Na\ional[ (de exemplu ]n cazul c[derii unui computer). } n momentul ]ncheierii zilei total debit =i total credit ale tranzac\iilor sunt transferate din conturile SIC ]n conturile de la Banca Na\ional[ a Elve\iei. Scopul diferen\ei orelor dintre prima =i a doua este de a da b[ncilor cu fonduri insuficiente posibilitatea de a-=i face rost de resurse de pe pia\a interbancar[ sau de la banca central[. Acoperirea fondurilor prin credite lombard se poate efectua doar la o rat[ a dob`nzii care este ]n prezent cu 2% mai mult dec`t rata de pe pia\a monetar[. }n sfertul de or[ dintre etapa a doua =i ]ncheierea procesului, doar creditele lombard sunt acceptate. }n timpul etapei de ]ncheiere, toate pl[\ile care nu au fost rezolvate sunt =terse; ele trebuie s[ reintre ]n decontare a doua zi. Pl[\ile nerezolvate care sunt am`nate dup[ prima
69

etap[ f[r[ acordul b[ncii primitoare sau care sunt =terse ]n timpul procesului de ]ncheiere sunt supuse unei penalit[\i de 3% din suma pl[\ilor, pe perioada ]nt`rzierii. Banca primitoare este ] ndrept[\it[ s[ cear[ aceast[ penalizare de la banca care a emis instruc\iunea de plat[, aceasta din urm[ av`nd obliga\ia s[ pl[teasc[ f[r[ ]nt`rziere. Procesarea tranzac\iilor Fiecare banc[ ecte conectat[ la SIC prin re\eaua condus[ de Telekurs AG. Conectarea se face printr-o re\ea informatic[ a b[ncii sau printr-un computer interfa\[. Toate instruc\iunile de pl[\i trebuie s[ fie autentificate utiliz`nd un echipament special pentru a preveni frauda. Cu toate acestea, transmisia codificat[ este op\ional[. Dac[ o banc[ se afl[ ]n imposibilitatea de a transmite instruc\iunea de plat[ computerului central al SIC, trebuie s[ g[seasc[ o solu\ie alternativ[, de exemplu expedierea pe band[ magnetic[ sau transmisia prin alt sistem. Mesajele de plat[ care nu au fost posibile de transmis de la computerul SIC la banca beneficiar[ ]naintea ] ncheierii zilei de decontare sunt emise pe band[ magnetic[, sau dac[ este necesar pe h`rtie. La SIC pentru procesul de produc\ie sunt disponibile un computer activ =i unul de rezerv[. De asemenea este disponibil un al treilea computer, care ]n mod normal este utilizat pentru dezvoltare. Capacitatea maxim[ de procesare a sistemului era ]n 1993 de aproximativ 1 milion de pl[\i pe zi, cu medie pe or[ ce ajunge la 100.000. }n 1992 mai mult de 253.000 de pl[\i au fost procesate pe zi. }n cazul unei c[deri catastrofale a sistemului de transfer de fonduri (ca urmare a erorilor software, sau distrugerea infrastructurii, etc.), este disponibil un alt sistem de transfer de fonduri. Acesta este un simplu sistem de compensare de date, de exemplu participan\ii trimit pe band[ magnetic[ instruc\iunile de plat[ la centrul de procesare nou desemnat, =i dup[ calcularea totalului creditelor =i debitelor pentru fiecare banc[ =i sortarea pl[\ilor ]n func\ie de banca primitoare, primesc facturi ale pl[\ilor pe band[ magnetic[. Fiecare total al b[ncii este reflectat ]n contul curent de la Banca Na\ional[ a Elve\iei.

70

Proceduri de decontare Prin contract ]ntre Banca Na\ional[ a Elve\iei =i b[ncile participante se stabile=te faptul c[ decontarea pl[\ilor este final[ =i revocabil[. Pl[\ile sunt valabile pentru banca primitoare imediat dup[ decontare. Asocia\ia Bancherilor recomand[ s[ se aib[ ]n vedere posibilitatea credit[rii conturilor clien\ilor ]n aceea=i zi. Conform regulamentelor ]n vigoare, referitoare la pl[\ile cu date modificate =i cele am`nate, banca primitoare poate s[ pretind[ o dob`nd[ penalizatoare de 2% sau dob`nda creditului lombard pe toat[ durata ]nt`rzierii. De asemenea exist[ prevederi referitoare la pl[\i dirijate gre=it. De la introducerea acestui sistem de transfer de fonduri ]n 1987, practica participan\ilor a suferit urm[toarele schimb[ri principale: soldurile de rezerv[ s-au diminuat la aproximativ o treime din nivelul anului 1987; instrumentele de plat[ sunt introduse mai devreme ]n sistem; pl[\ile de mic[ valoare sunt introduse ]naintea celor de mare valoare; pl[\ile de foarte mare valoare peste 100 milioane Franci Elve\ieni sunt c`teodat[ ]mp[r\ite ]n tranzac\ii mai mici pentru a evita blocarea sistemului Riscul de creditare =i lichiditate =i managementul lor a) Riscul de creditare

Riscul de credit apare c`nd o banc[ primitoare ia m[suri pe baza unor informa\ii disponibile referitoare la pl[\ile nerezolvate. }ntr-un astfel de caz banca primitoare ar acorda de fapt un credit pentru acea zi (over night) b[ncii pl[titoare. Oricum, faptul c[ banca ini\iatoare poate ]n orice moment s[ anuleze pl[\ile nerezolvate la sf`r=itul zilei sunt automat =terse din sistem ajut[ la limitarea unor astfel de comportamente. b) Riscul de lichiditate

Banca Na\ional[ a Elve\iei controleaz[ rezerva total[ a soldurilor de rezerv[, ]n principal prin utilizarea tranzac\iilor inverse ]n valut[, a=a numitele currency swaps). Riscul de lichiditate rezult[ din probleme opera\ionale,
71

planificare proast[ din partea unor participan\i sau cereri nea=teptate ale clien\ilor. }n cazul unei scurte lipse de lichidit[\i, o banc[ poate ob\ine fondurile necesare prin pia\a interbancar[. B[ncile au depozitat garan\iile necesare la Banca Na\ional[ a Elve\iei, pot decide s[ ia un credit lombard. Unele credite sunt disponibile la o rat[ de penalitate (2% peste rata pie\ei). Studiu de caz: Sistemul de transfer electronic de fonduri ]n Rom`nia ]n perspectiv[ }n Rom`nia, ]n prezent, sistemele de transfer electronic de fonduri se rezum[ doar la ini\ierea prin sisteme electronice a unor pl[\i ]n cadrul sistemelor de plat[ cu card-uri sau ini\ierii unor pl[\i prin sistemul home-banking. }n ceea ce prive=te decontarea la nivelul b[ncii centrale, sistemul utilizat este ]nc[ cel clasic =i anume cel al proces[rii instrumentelor de plat[ pe suport h`rtie. }n acest sens, exist[ =i la noi o preocupare pentru introducerea unui sistem electronic de transfer de fonduri la nivel na\ional. Unexempul de urmat ar putea fi sistemul nord american .}n cadrul acestuia exist[ dou[ sisteme de transfer de fonduri de mare valoare. Primul este sistemul Fedwire, condus de c[tre Federal Reserve System, al doilea este Sistemul de Compensare a Pl[\ilor Interbancare (CHIPS - Clearing House Interbank Payments System), condus de c[tre Asocia\ia Casei de Compensa\ie de la New York. Pentru transferul de fonduri ]n timp real ]n Romnia se impune realizarea proces[rii =i decont[rii electronice la nivel regional. Prin aceasta, ]n\elegem gruparea mai multor jude\e la un singur punct, centru regional. Un asemenea sistem ar presupune, deasemenea, ]n primul r`nd, existen\a unei re\ele de comunica\ii interbancare tip EDI (Electronic Data Interchange) la nivel na\ional astfel ]nc`t s[ fie posibil[ accesarea ]n orice moment a oric[rui punct regional al B[ncii Na\ionale a Rom`niei. Aceast[ re\ea va trebui s[ respecte toate cerin\ele sistemelor de tip OSI (Open System Interconnectivity) astfel ]nc`t s[ poat[ fi conectat[ ]n viitor =i la sistemul european EDIFACT, sistem caracterizat printr-o standardizare a protocoalelor de comunica\ie =i a protocoalelor de afaceri. Aceste protocoale au scopul de a standardiza formatul informa\iilor referitoare at`t la comenzile comerciale c`t =i la modul de plat[. }n cadrul acestor sisteme de pl[\i se pot prelucra at`t instrumente de credit (ordine de plat[) prin transfer-credit c`t =i
72

instrumente de debit (cecuri, bilete la ordin =i cambii) prin transfer -debit. Pentru cele dou[ tipuri de transfer (credit =i debit) vor exista diferen\e de procesare din punct de vedere al prelucr[rilor. Voi trata cazul ordinelor de plat[, ]ncerc`nd s[ punctez etapele necesare realiz[rii unui asemenea transfer. Schematic, prezint un transfer electronic de fonduri ]n fig.1

Circuitul ordinului de plat[ electronic (fig. 1)

BANCA INI| IATOARE A

B.N.R.

3 Lei

BANCA DESTINATAR{ B 4

5 1 2 Debitare Creditare

Pl[titor

Pl[titor

Beneficiar

Ini\ierea unei pl[\i pe baza unui ordin de plat[ presupune ca instruc\iunile de plat[ s[ ajung[ la banca la care pl[titorul are deschis contul fie sub form[ fizic[ (pe suport h`rtie), fie prin intermediul unui sistem electronic de tipul home-banking. }n ambele cazuri, un pas deosebit de important, f[r[ de care banca primitoare nu poate debita contul clientului s[u, este verificarea autenticit[\ii instruc\iunilor de plat[ ]n vederea accept[rii
73

ordinului de plat[. }n cazul documentelor pe suport h`rtie se vor verifica anumite elemente de control de pe instrumentul de plat[ cum sunt semn[tura =i =tampila (asemenea verific[ri realiz`ndu-se =i ]n sistemul actual). }n cazul documentelor ini\iate electronic, se verific[ de c[tre sistemul informatic de transmisie a datelor autenticitatea semn[turilor electronice precum =i alte elemente de tip parol[ de acces, num[r de identificare (PIN) =i altele. Se pot folosi o varietate de sisteme de verificare a autenticit[\ii instruc\iunilor de plat[, r[m`n`nd la latitudinea fiec[rei b[nci alegerea procedurii de siguran\[ considerat[ potrivit[. Invalidarea uneia din condi\iile de autentificare a instruc\iunii de plat[ duce invariant la respingerea acesteia. Exemple de situa\ii ]n care un astfel de transfer este respins sunt urm[toarele: autenticitatea instruc\iunii este ]ndoielnic[; ob\inerea de informa\ii incomplete datorat[ transmisiei eronate (duc`nd la trunchierea mesajului). Banca pl[titorului trebuie s[-=i asume consecin\ele respingerii unui ordin de plat[ ]n cazul ]n care toate elementele necesare efectu[rii pl[\ii sunt corecte iar clientul ordonator are fonduri suficiente ]n contul s[u. R[spunderea b[ncii intervine =i ]n cazul ]n care aceasta gre=e=te executarea unui ordin de plat[, nu ]l execut[ pe loc dep[=ind limita de timp pentru executarea pl[\ii. }n cazul documentelor pe suport h`rtie, la ghi=eul b[ncii sunt introduse pe calculator toate informa\iile din instrumentul de plat[, astfel ]nc`t fiecare instruc\iune de plat[ devine o ]nregistrare ]n cadrul unui fi=ier. Totodat[, este inscrip\ionat[ banda alb[ de pe fa\a instrumentului cu un cod alfanumeric care poart[ toate informa\iile de recunoa=tere a respectivului instrument. Debitarea contului pl[titorului se face imediat dup[ transferarea instruc\iunii de plat[ pe suport electronic, deci numai dup[ autentificarea instruc\iunii de plat[ dat[ de c[tre pl[titor b[ncii sale =i verificarea solvabilit[\ii acestuia. Din acest moment, informa\ia va fi transmis[ =i prelucrat[ exclusiv electronic p`n[ ]n momentul realiz[rii decont[rii finale. Banca ini\iatoare colecteaz[ prin intermediul re\elei informatice toate instruc\iunile de plat[ care sunt recep\ionate ]ntr-un anumit interval de timp, conform unui orar prestabilit al prelucr[rilor electronice, ]n vederea transmiterii la punctele de prelucrare
74

regionale. Banca ini\iatoare va prelucra fi=ierul respectiv sort`ndu-l ] n func\ie de banca destinatar[. Acest fapt are ca rezultat stabilirea locului decont[rii electronice regionale. Exist[, ]n conformitate cu Regulamentul nr. 10 al B.N.R. referitor la compensarea multilateral[ pe suport h`rtie, 4 posibilit[\i de transmitere a instruc\iunilor de plat[ ]n vederea compens[rii care ar putea s[ fie alicate =i ]n cazul compens[rii electronice: 1. ]n cazul ]n care se urm[re=te realizarea unei pl[\i locale (at`t pl[titorul c`t =i beneficiarul au conturi deschise la unit[\i bancare din aceea=i regiune), instruc\iunea de plat[ trebuie trimis[ la sucursala B.N.R. din regiunea respectiv[; 2. ]n cazul ]n care societatea bancar[ a pl[titorului are sucursal[ ]n regiunea ]n care se afl[ unitatea bancar[ a beneficiarului, instruc\iunea de plat[ trebuie trimis[ la sucursala B.N.R. din regiunea ]n care se afl[ unitatea bancar[ a beneficiarului; 3. ]n cazul ]n care societatea bancar[ a pl[titorului nu are sucursal[ ] n regiunea ]n care se afl[ unitatea bancar[ a beneficiarului, dar societatea bancar[ a beneficiarului are sucursal[ ]n regiunea ]n care se afl[ unitatea bancar[ a pl[titorului, instruc\iunea de plat[ trebuie trimis[ la sucursala B.N.R. din regiunea ]n care se afl[ unitatea bancar[ a pl[titorului; 4. ]n cazul ]n care nici societatea bancar[ a pl[titorului =i nici cea a beneficiarului nu au sucursale ]n cealalt[ regiune (]n care se afl[ unitatea bancar[ a beneficiarului, respectiv a pl[titorului), instruc\iunea de plat[ trebuie trimis[ la Centrala B.N.R. ]n vederea proces[rii =i decont[rii. Transferurile se realizeaz[ ]n pachete de instruc\iuni deoarece acest tip de transmisie este considerat[ ca fiind cea mai eficient[ metod[ (din punct de vedere al siguran\ei =i costurilor). La B.N.R., fi=ierele primite sunt decriptate, ]n acela=i timp realiz`ndu-se =i autentificarea electronic[ a transmisiei. Soft-ul care realizeaz[ prelucr[rile la fiecare sucursal[ B.N.R. trebuie s[ centralizeze datele primite de la b[nci =i s[ le structureze dup[ acelea=i criterii ca =i cele folosite de b[ncile ini\iatoare astfel ] nc`t fi=ierele ob\inute ]n acest mod s[ poat[ fi transmise b[ncilor destinatare. Ca rezultat al prelucr[rilor di cadrul B.N.R. se ob\in formularele de compensare centralizatoare pentru fiecare banc[ care are deschis cont la respectiva sucursal[ B.N.R. La sf`r=itul unei =edin\e de compensare banca ini\iatoare va primi o confirmare a prelucr[rii instruc\iunilor proprii transmise iar banca destinatar[ va primi fi=ierul b[ncii ini\iatoare autentificat de
75

B.N.R. }n acest moment, la sucursala B.N.R. se poate =ti cu exactitate situa\ia soldurilor finale ale b[ncilor participante local. Dup[ ]nchiderea acestui proces este necesar s[ existe un interval de timp ]n care s[ fie centralizate eventualele incidente de plat[ ]n vederea solu\ion[rii acestora. Sucursalele B.N.R. vor transmite rezultatele ob\inute la Centrala B.N.R. Aici ]mpreun[ cu rezultatele de la Central[, se calculeaz[ soldurile finale ale b[ncilor participante. Banca destinatar[ prime=te la r`ndul ei fi=ierul autentificat de sucursala B.N.R. unde are deschis cont, fi=ier ce con\ine instruc\iuni de plat[ de la mai multe b[nci (afiliate acelei sucursale B.N.R.). }n acest moment se crediteaz[ contul beneficiarului. }n cazul ]n care informa\iile despre clientul beneficiar nu conform[ cu realitatea (adic[ nu exist[ contul respectiv sau alte nereguli), banca destinatar[ reclam[ incidentul, ]nregistr`ndu-l ]ntrun fi=ier destinat incidentelor de plat[. Acest fi=ier este transmis sucursalei B.N.R. ]n vederea solu\ion[rii ]n urm[toarea =edin\[. Solu\ionarea incidentelor const[ ]n retransmiterea instruc\iunilor de plat[ eronate b[ncii ini\iatoare. Schematic, modul de rezolvare a incidentelor de plat[ este prezentat ]n urm[toarea figur[:

76

Fluxul temporal al transmisiei/recep\iei instruc\iunilor electronice de plat[

B.N.R. t
BANCA DESTINATAR{ B

F(t)
autentificat

F(t) F(t)

BANCA INI| IATOARE A

confirmat

B.N.R.
BANCA DESTINATAR{ B

FIP(t)

BANCA INI| IATOARE A

F(t+1) t+1
BANCA DESTINATAR{ B

B.N.R.

F(t+1) F(t+1)
BANCA INI| confirmat IATOARE A

autentificat FIP (t)

B.N.R. FIP(t+1)
BANCA DESTINATAR{ B BANCA INI| IATOARE A

F(t+2) t+ 2
BANCA DESTINATAR{ B

F(t+2) autentificat

B.N.R.

F(t+2) confirmat FIP(t+1) BANCA INI|

IATOARE A

Timp

F(t) - fi=ier cu instruc\iunile de plat[ ale b[ncii ini\iatoare trimis pentru decontare la momentul t. FIP - fi=ier con\in`nd instruc\iunile de plat[ reclamate ca incidente de plat[ de c[tre banca destinatar[. Acest sistem de efectuare a transferurilor electronice de fonduri
77

prezint[ o serie de avantaje indiscutabile. Avantajul esen\ial al unui asemenea sistem este prelucrarea online a instruc\iunilor de plat[ =i reducerea timpilor de procesare datorit[ vitezei mari de circula\ie a informa\iilor ]n re\ea. }n aceast[ situa\ie, se vor face zilnic mai multe =edin\e, la momente de timp prestabilite, ziua de lucru av`nd durata ]n func\ie de num[rul acestora. De exemplu, pentru dou[ =edin\e s-ar putea stabili orele: 10:00 =i 16:00. Fiecare dintre acestea trebuie s[ fie urmat[ de un interval de timp necesar prelucr[rii incidentelor de plat[ (refuzuri la ] ncasare sau refuzuri la plat[). }n acest nou sistem, arhivarea datelor nu se va mai face manual. Originalele ordinelor de plat[ pe suport h`rtie se vor arhiva doar de c[tre b[ncile ini\iatoare, la B.N.R. r[m`n`nd doar ordinul de plat[ electronic stocat pe suport optic sau de alt[ natur[. Una din problemele care trebuie luate ]n discu\ie referitor la procedurile de siguran\[ folosite este cea referitoare la r[spunderea ] n cazul proces[rii unui ordin de plat[ neautorizat. }n concep\ia noastr[, dat fiind faptul c[ p`n[ ]n acest moment nu intervin ]n circuit dec`t pl[titorul, banca pl[titorului =i re\eaua de transmisie a instruc\iunii de plat[ (care nu apar\ine b[ncii centrale), r[spunderea trebuie stabilit[ pe baza anumitor criterii stabilita prin contract ]ntre cele trei p[r\i. Se pune de asemenea =i problema siguran\ei transmisiei at`t din punct de vedere al posibilelor erori datorate transmisiei propriuzise c`t =i cel al posibilit[\ii intercept[rii acestora =i divulg[rii unor date stict confiden\iale. Pentru evitarea unor asemenea probleme se utilizeaz[ metode de transmisie criptat[ =i autentificare electronic[. }n cadrul sistemelor electronice de pl[\i se pot folosi sistemele de criptare cu chei publice ]n care pentru autentificare se folosesc semn[turile digitale. Un asemenea sistem de pl[\i electronice, pentru transmisia unui mesaj de la A la B trebuie s[ ] ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii: B trebuie s[ verifice faptul c[ cel care a trimis mesajul, A, este f[r[ nici un dubiu ; A s[ nu poat[ nega faptul c[ el a trimis mesajul respectiv lui B; B s[ nu poat[ nega lui A faptul c[ a primit mesajul. Primele dou[ cerin\e sunt ]ndeplinite prin utilizarea semn[turilor digitale, iar a treia cerin\[ se ]ndepline=te prin schimbarea ]ntre cele dou[ p[r\i a semn[turilor digitale.

78

79

Bibliografie:
C. Basno, N. Dardac Ionescu, Lucian Ionescu, Lucian Imireanu, Mihai Gheorghe *** Opera]iuni Bancare - Instrumente [i tehnici de plat`, Ed. Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti 1996. B`ncile [i opera]iunile bancare, I.B.R. Editura Economic`, Bucure[ti 1996. Economia [i rolul b`ncilor, I.B.R. - Editura Economic`, Bucure[ti 1997. Tehnica [i practica opera]iunilor bancare, Editor Tribuna Economic`, Bucure[ti 1995. Regulamentul B.N.R. Nr. 10/1994 privind compensarea multilateral` a pl`]ilor interbancare f`r` numerar pe suport hrtie, republicat \n Monitorul Oficial nr. *** *** 64bis din 29 martie 1996. Reglement`ri privind ordinul de plat`. Regulamentul nr.8 /19.08.1994. Sisteme de pl`]i \n Romnia, Direc]ia de Pl`]i [i Urm`rire a Riscurilor Bancare, tip`rit de Imprimeria B`ncii Na]ionale a *** *** ***
Cezar Basno, Nicolae Dardac, C. Floricel

Romniei , 1 August 1997. Legea bancar` nr.58/5 martie, 1998. Legea nr.101/26.05.1998 privind Statutul B`ncii Na]ionale a Romniei. Circulara B`ncii Na]ionale a Romniei nr. 44/30 noiembrie 1995. Moned`, credit, b`nci , Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti 1995.
Seminar de politic` monetar` din Hong Kong despre sistemul pl`]ilor de mare valoare, 2-3 Noiembrie 1995.

***

80

***

Reglement`ri ale B`ncii Na]ionale a Romniei privind instrumentele de plat`, Editura "Monitorul Oficial", 1994. Circulara B`ncii Na]ionale a Romniei nr. 10/1995 privind orarul de pl`]i al Direc]iei Pl`]i [i Decont`ri Bancare din cadrul BNR. Regulamentul B`ncii Na]ionale a Romniei nr. 3/1995 privind condi]iile [i modul de efectuare a refinan]arii societ`]ilor bancare de c`tre B`ncii Na]ionale a Romniei. Circulara B`ncii Na]ionale a Romniei nr. 1/1996 privind modificarea Regulamentului B`ncii Na]ionale a Romniei nr.3/1995 privind condi]iile [i modul de efectuare a refinan]`rii societ`]ilor bancare de c`tre Banca Na]ional` a Romniei. Normele nr. 12 privind garantarea creditelor de refinan]are acordate de Banca Na]ional` a Romniei societ`]ilor bancare.

***

***

***

***

81