»CUVINTE Vii" TANARUL BOGAT w1e Un tanar framAntat de intrebari; de cea mai mare intrebare: ce si fac si mostenesc viata cea vegnici ? Auzise de ,,Proorocul”. Se apropie de Méntuitorul cu cuviingi, ca unul ce era de neam bun: - ,{nvapitorule bune, ce si fac sA mostenesc viata cea vesnicd ?” Méntuitorul fi intrerupe intrebarea: ,Ce m numesti «bun» — singur Dumnezeu e bun”. — Ca si cénd ar fi vrut si-1 corecteze de mai inainte in pirerea ce-o avea tanirul despre bunatate sau chiar despre bunitatea sa. (Sunt oameni care se bat in piept c&-s cinstifi. Asa o fi; dar si nu creada c& cinstea e numai atta ctl o au ei. Cinstea si bundtatea ct o avem noi eo masura prea mic’ fats de marimea ei adevarat, cum sunt acestea numai la Dumnezeu). lati cum il ridic4 dintr-o dati la o infelegere mai adevarati despre bundtate. Mantuitorul stia sigur cA tandrul nu-L cunoaste, ci-L socoteste numai ca pre un Prooroc in Israel. - ,Stii poruncile Legii 2” (Si i le spune Méntuitorul pe scurt: s& nu curvesti, sA nu ucizi, sé nu furi si celelalte; incepe cu porunca ce |-ar primejdui mai mult — tan&r find.) Deci dac& vrei s& intri in viata, fine poruncile. Tandrul ,,voind si se indrepteze” — unii din parinfi spun: vrand s& se laude inaintea Mantuitorului, mirturiseste ca toate acestea le-a pazit din tinerefele sale. E de crezut; familiile alese pazesc poruncile legii. Totusi tantrul acesta, desi implinise poruncile, stiruia in el nemulfumirea cu sine insusi si cu omeneasca sa bunitate. - ,Vrei si fii destvargit 2 Mergi vinde-fi averile tale si le imparte saracilor gi vei avea comoara in cer, $i vino urmeazi-Mi Mie !” La nimeni pani aci n-a cerut lisus sa-si vand averile !_ Tanarul voia mai mult decat intrarea in viata, de pe urma implinirii poruncilor. ,Vrei s& fii desavargit ?” - implineste sfaturile ! Pe cuvantul acesta se intemeiazA calugaria !10 PARINTELE ARSENIE BOCA Deci iat& ce figiduinfa dau calugavii: ci implinesc mai mult decat poruncile; se fagiduiesc s implineascd sfaturile: al saraciei, al vietuirii curate si al urmarii Mantuitorului, ascultatori ficdndu-se lui Dumnezeu si povatuitorilor lor. Aci tndirul, luat oarecum pe neasteptate, nu si-a dat seama Cine il cheama gi la ce il cheama. N-a adancit raspunsul Méntuitorului si a plecat intristat. Méntuitorul, dnd din cap, a vazut c& era lipit cu inima de bogiitie si n-a cugetat destul de adanc. $i a zis ucenicilor cuvantul acesta: ,,Cat de anevoie vor intra bogatii in imparatia Iui Dumnezeu”, — gandindu-se la ispitele si primejdiile bogatiei. Atunci au zis ucenicii: ,Doamne, dar cine poate si se mantuiasc ?” Era credinta la cei vechi ca bogatii se pot méntui mai usor, ca unii ce au miei si boi si pot aduce jertfe, pe cdnd cei sraci n-au de unde aduce jertfe. Cea ce la oameni e cu neputinta, e cu putinté la Dumnezeu !” Jertfele oamenilor nu pot s&-i mantuiascd, ci numai jertfa de pe Cruce a Méntuitorului ne este dat spre mantuire. intelesul bogatiei: Nu siracia te mantuieste, nici bogatia nu te osandeste, precum nici bogétia nu te mantuieste, nici sirficia nu te osindeste, ci cum ai sufletul téu si fati de bogitie si fati de siracie. Esti sdrac si zorit cu gandul dupa avere, iat c& nu te mAntuieste s&rdicia ta. Esti bogat, dar desfacut cu inima de bogafia ta, iat cA nu te primejduieste bogatia ta. Cum stai cu sufletul si fafa de una si fata de alta, de la asta até’ méntuirea sau osanda ta. laté imparati care s-au méntuit: sfantul imparat Constantin gi maica sa, Elena; impardteasa Irina; sfantul Ioan Gurddeaur era de neam inalt si avand bogitie; sfantul Vasile avea bogitie, dar avea inima dezlipita de ea gi traia ca si cum n-ar fi avut-o. Sfantul Vasile a intemeiat din averea sa primul spital. Maica Domnului nu era o cergetoare. Sfantul Marcu avea case in Terusalim. Pescarii aveau oameni angajati. Mai departe stim din predanie despre tandrul acela, ci dup’ Ristignirea Mantuitorului si dupa Inviere, dovedindu-si dumnezeirea Sa, dupa Indljare si dup& Pogorarea Duhului Sfant, a auzit si el despre toate acestea si abia atunci gi-a dat seama cine era Cel cu care vorbise el si nu L-ainfeles. Iar cand a vazut uciderea Iui Stefan $i linistea lui cereasc’,»CUVINTE Vil u precum si propoveduirea pe fati si far nici o fricd a Apostolilor, a venit acas& si s-a mirturisit crestin, lepidandu-se de toate, asa cum il sfituise Tisus. Sambita, Rezumat dupa omilia 25.X1.1946 _I.P.S. Mitropolit Nicolae Balan