»CUVINTE Vii"
TANARUL BOGAT
w1e
Un tanar framAntat de intrebari; de cea mai mare intrebare: ce si
fac si mostenesc viata cea vegnici ? Auzise de ,,Proorocul”. Se apropie
de Méntuitorul cu cuviingi, ca unul ce era de neam bun:
- ,{nvapitorule bune, ce si fac sA mostenesc viata cea vesnicd ?”
Méntuitorul fi intrerupe intrebarea: ,Ce m numesti «bun» — singur
Dumnezeu e bun”. — Ca si cénd ar fi vrut si-1 corecteze de mai inainte in
pirerea ce-o avea tanirul despre bunatate sau chiar despre bunitatea sa.
(Sunt oameni care se bat in piept c&-s cinstifi. Asa o fi; dar si nu creada
c& cinstea e numai atta ctl o au ei. Cinstea si bundtatea ct o avem
noi eo masura prea mic’ fats de marimea ei adevarat, cum sunt acestea
numai la Dumnezeu). lati cum il ridic4 dintr-o dati la o infelegere mai
adevarati despre bundtate. Mantuitorul stia sigur cA tandrul nu-L
cunoaste, ci-L socoteste numai ca pre un Prooroc in Israel.
- ,Stii poruncile Legii 2” (Si i le spune Méntuitorul pe scurt: s& nu
curvesti, sA nu ucizi, sé nu furi si celelalte; incepe cu porunca ce |-ar
primejdui mai mult — tan&r find.) Deci dac& vrei s& intri in viata, fine
poruncile. Tandrul ,,voind si se indrepteze” — unii din parinfi spun:
vrand s& se laude inaintea Mantuitorului, mirturiseste ca toate acestea
le-a pazit din tinerefele sale. E de crezut; familiile alese pazesc poruncile
legii. Totusi tantrul acesta, desi implinise poruncile, stiruia in el
nemulfumirea cu sine insusi si cu omeneasca sa bunitate.
- ,Vrei si fii destvargit 2 Mergi vinde-fi averile tale si le imparte
saracilor gi vei avea comoara in cer, $i vino urmeazi-Mi Mie !”
La nimeni pani aci n-a cerut lisus sa-si vand averile !_ Tanarul
voia mai mult decat intrarea in viata, de pe urma implinirii poruncilor.
,Vrei s& fii desavargit ?” - implineste sfaturile !
Pe cuvantul acesta se intemeiazA calugaria !10 PARINTELE ARSENIE BOCA
Deci iat& ce figiduinfa dau calugavii: ci implinesc mai mult decat
poruncile; se fagiduiesc s implineascd sfaturile: al saraciei, al vietuirii
curate si al urmarii Mantuitorului, ascultatori ficdndu-se lui Dumnezeu
si povatuitorilor lor.
Aci tndirul, luat oarecum pe neasteptate, nu si-a dat seama Cine il
cheama gi la ce il cheama. N-a adancit raspunsul Méntuitorului si a
plecat intristat.
Méntuitorul, dnd din cap, a vazut c& era lipit cu inima de bogiitie
si n-a cugetat destul de adanc. $i a zis ucenicilor cuvantul acesta: ,,Cat
de anevoie vor intra bogatii in imparatia Iui Dumnezeu”, — gandindu-se
la ispitele si primejdiile bogatiei. Atunci au zis ucenicii: ,Doamne, dar
cine poate si se mantuiasc ?” Era credinta la cei vechi ca bogatii se pot
méntui mai usor, ca unii ce au miei si boi si pot aduce jertfe, pe cdnd cei
sraci n-au de unde aduce jertfe.
Cea ce la oameni e cu neputinta, e cu putinté la Dumnezeu !”
Jertfele oamenilor nu pot s&-i mantuiascd, ci numai jertfa de pe Cruce a
Méntuitorului ne este dat spre mantuire.
intelesul bogatiei:
Nu siracia te mantuieste, nici bogatia nu te osandeste, precum
nici bogétia nu te mantuieste, nici sirficia nu te osindeste, ci cum ai
sufletul téu si fati de bogitie si fati de siracie. Esti sdrac si zorit cu
gandul dupa avere, iat c& nu te mAntuieste s&rdicia ta. Esti bogat, dar
desfacut cu inima de bogafia ta, iat cA nu te primejduieste bogatia ta.
Cum stai cu sufletul si fafa de una si fata de alta, de la asta até’
méntuirea sau osanda ta.
laté imparati care s-au méntuit: sfantul imparat Constantin gi
maica sa, Elena; impardteasa Irina; sfantul Ioan Gurddeaur era de neam
inalt si avand bogitie; sfantul Vasile avea bogitie, dar avea inima
dezlipita de ea gi traia ca si cum n-ar fi avut-o. Sfantul Vasile a intemeiat
din averea sa primul spital.
Maica Domnului nu era o cergetoare. Sfantul Marcu avea case in
Terusalim. Pescarii aveau oameni angajati.
Mai departe stim din predanie despre tandrul acela, ci dup’
Ristignirea Mantuitorului si dupa Inviere, dovedindu-si dumnezeirea Sa,
dupa Indljare si dup& Pogorarea Duhului Sfant, a auzit si el despre toate
acestea si abia atunci gi-a dat seama cine era Cel cu care vorbise el si nu
L-ainfeles. Iar cand a vazut uciderea Iui Stefan $i linistea lui cereasc’,»CUVINTE Vil u
precum si propoveduirea pe fati si far nici o fricd a Apostolilor, a venit
acas& si s-a mirturisit crestin, lepidandu-se de toate, asa cum il sfituise
Tisus.
Sambita, Rezumat dupa omilia
25.X1.1946 _I.P.S. Mitropolit Nicolae Balan