Preamilostivă Maică, al milei sfînt izvor, Nădejdea mântuirii, scăparea tuturor, La Tine vin cu lacrimi, când sunt îndurerat

, La mila Ta, Măicuţă, cu grea durere cad. Că cine plânge oare, în jale şi-n nevoi Şi suferă durerea, alăturea de noi ? Doar inima de mamă cu sufletul curat, Pentru copil îndură, durerea ne’ncetat. Fecioara cea mai sfântă şi Mama lui Iisus Şi Maica tuturora , a noastră-n ceruri sus, Tu suferi pentru lume, cu noi eşti în nevoi, Tu eşti în suferinţă, alăturea de noi. Copilul la durere, sărman şi necăjit, De inima de mamă se simte ocrotit. Că mama îi nădejde , izvor de mângăieri, Când ei îi spui durerea, recapeţi noi puteri. Cu lacrimi de durere Te chem neâncetat, Să nu ne laşi la demoni, să nu ne laşi în iad. O ,..inimă de mamă, auzi durerea mea, Şi ruga cea smerită ce-o fac în faţa Ta. Îndură-te şi-ascultă, pe robul tău smerit, Că iată ştiu credinţa şi-s tot nepocăit, Tot stăpânit de patimi,tot fără de iubire, Tot aprig în cuvinte şi plin de clevetire, Îndură-Te de mine,Te rog Stăpâna mea Că vin cu pocăinţa, din nou în faţa Ta, Eu cel lipsit de fapte şi tot ce este bun. Ascultă-mi rugăciunea smerită şi acum.

. Şi scoate ortodocşii din tot ce este rău. pe Bunul Fiul Tău. Fecioară Preacurată alerg. nu mă lăsa. Tu roagă-l pe Stăpânul.La inima de mamă la îndurarea Ta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful