CUPRINS

ISTORICUL ASPIRINEI . PAG ANATOMIA SISTEMULUI OSOSPAG 1 15

REUMATISMUL,FEBRAPAG 19 ANALGEZICE PAG SALICILATIIPAG 21 25

ACIDUL ACETILSALICILIC...PAG 28 MEDICAMENTE CU CONTINUT DE ACID ACETILSALICILIC PAG 37

CONCLUZIIPAG 48 BIBLIOGRAFIE..PAG 51

ISTORIA ASPIRINEI
Politica (Mentalitatea ) nu se regaseste in societate,ci in laborator -Bruno LatourAspirina este un produs de laborator de la sfarsitul secolului XIX . Tehnicile stiintifice predominante,abordarile industriale si ideile medicale au fost esentiale pentru dezvoltarea ,promovarea si modul in care a fost primit medicamentul.Drept urmare ,acest bilant nu se extinde cu mai mult de cateva decenii inainte de lansarea aspirinei din laboratorul FARBENFABRIKEN ,numite inainte FRIEDRICH BAZER & CO in 1899. Pe de alta parte ,o mare parte din literatura despre aspirina incearca sa localizeze acest produs in antichitate cu ajutorul papirusului EBERS, scrierile lui HIPPOCRATE si lucrarile lui GALEN. Aceste istorioare spun o poveste simpla,liniara a numeroase descoperiri despre care se spune ca au dus la folosirea anumitor plante care contineau salicilati ,ca de exemplu: scoarta de salcie si perisor sau compusi asemenea cu salicilatii,inclusive salicilina si acidul salicilic pentru tratarea unor diverse boli .Intr-adevar dupa spusele lui MANN si PLUMMER. Amandoua (salicilina si acidul salicylic) lupta importiva febrei si a durerii si cei care-l sustineau au sprijinit folosirea salicilatilor ca antiseptice,ca spalaturi ale gurii si drept conservanti pentru apa,pentru calatorii pe mare ; -un chimist important a sugerat in mod eronat ca salicilatul de sodium ar putea sa trateze scarlatina ,difteria,pojarul,sifilisul,holera,turbarea si antraxul. Totusi este greu de stabilit ce efecte au avut aceste exemple ale uzului istoric al PROTO-aspirinei asupra imboldului si felurilor de dezvoltare si folosire a medicamentului actual numit ASPIRINA. Aspirina este descrisa ca fiind descendentul natural al acestor strabuni .Totusi istoria aspirinei nu este o poveste corecta(onesta) asa cum istoriile conventionale sugereaza ,ci este o naratiune complexa a oamenilor si circumstantelor implicate in transformarea unui compus chimic simplu intrun produs farmaceutic popular,care a ramas unul dintre cele mai folosite medicamente timp de aproape un secol. Firma BAYER s-a deschis in 1863 sub numele de FRIED RICH BAYER & CO ,fiind o uzina de vopsea din GERMANIA .Cand industria vopselurilor a intrat in declin spre sfarsitul anilor 1880, BAYER a facut trecerea la sectorul mai active si mai rentabil al produselor farmaceutice,dezvoltand 1

,producand si comercializand fenacetina (acetophenetidin) dintr-un produs care se foloseste la vopsea. Trecerea companiei de la vopsele la produse farmaceutice a fost asa de rapida incat primele loturi cu medicamente au fost alcalizate in containere contrafacute sticle goale de bere invelite in prosoape-pana cand compania a decis sa investeasca in echipament potrivit pentru productie.Totusi in ciuda schimbarii produselor fabricate ,Bayer a pastrat multe din metodele folosite anterior la vanzarea vopselelor pe pietele competitive:agenti de vanzari ,reclame in ziare si folosirea licentelor si marca fabricii asa cum Ac Mc TAVISH,un istoric medical cunoscut remarca: Restrictionand piata de vanzare la farmacii si medici,industria chimica a evitat capcanele necorespunzatoare ale comertului si s-a afirmat ca membru al fratiei << etice>> .De atunci Mc TAVISH afirma : Productia de medicamente a avut loc intr-un cadru industrial. Medicamentele erau asemanatoare din multe puncte de vedere cu alte marfuri ,care erau fabricate pentru profit.In anul 1890 CARL DUISBERG si alte figuri importante de la BAYER era ocupat cu reorganizarea companiei, cu infiintarea laboratoarelor farmaceutice pentru dezvoltarea si standardizarea medicamentelor sic el mai important cu stabilirea legaturilor in lumea medicala. Sfarsitul secolului XIX a insemnat o crestere nemaiintalnita in ceea ce priveste numarul de produse farmaceutice aparute pe piata . In 1889 un doctor spunea fiecare saptamana,aproape in fiecare zi adduce cu sine un nou medicament,fiecare considerat ca fiind cea mai mare descoperire a terapiei moderne. Me TAVISH a atribuit acest flux urias de noi produse cresterii in importanta a rolului laboratorului ; mai ales in industria de medicamente. Totusi ,utilitatea acestor produse terapeutice noi in practica medicala a fost sursa de disputa.Anumiti doctori s-au opus cu inversunare impotriva a ce numeau ei tendinta(in crestere a medicilor germani) de a trece <<Republica Stiintei>> la o oligarhie comerciala pentru beneficiul instaritilor pe socoteala umanitatii suferinde .Altii acceptau mai usor noile schimbari ,dar ramaneau precauti in privinta celor caresalutau noile aparitii la medicamentele de hotar sau panacee ca sa nu discrediteze atat vocatia lor ,cat si pe cea a chimistului farmacist. Intr-un discurs despre Progresul Medicinei in secolul XIX dr F.ROBERTS a marturisit : Dintre numerosii agenti remarcati de noi in reclamele supralicitate in presa ,atat cea medicala,cat si cea obisnuita ,in pamfletele si chiar si in cartile aduse prin posta si chiar in 2

<<exemple de experimente >>care sunt in ziua de azi la noi acasa fara sa le cerem,putini merita atentie sau critica si o investigare corecta a meritelor laudate. Cu toate acestea unii le merita si eu pot sa anticip ca se vor efectua din cand in candadaugari importante la agentii medicali aflati la dispozitia noastra pentru ajutorul si confortul pacientilor,drept rezultat al cercetarii sistematice stiintifice si practice. Tot ce sper e ca in dragostea noastra pentru nou ,nu vom renunta la vechi prieteni care ne-au ajutat in mod real in trecut si merita astazi recunostinta noastra ca-ntodeauna. De aceea pentru acele companii farmaceutice care si-au facut un nume in comunitatea medicala ,productia de medicamente a devenit o industrie legala pe stiinta unde fabricanti si medici erau angajati intr-un parteneriat producator consumator.De exemplu ,asa cum s-a scris in LANCET in august 1899 multe noi produse farmaceutice erau rezultatul atentiei crescande acordate tolerarii medicamentelor si evitarii efectelor care nu sunt de dorit .Mai mult: Modificarea salicilatilor si introducerea noilor derivati ai morfinei (ambele activitati se desfasoara in laboratoarele BAYER) sunt singurele exemple . In aceasta privinta este satisfacator sa afli ca farmacistul este ghidat de medic si nu doar de cunostinte in chimie.De aceea ,inspiratia si dorinta de aproduce aspirina poate fi explicata in termini medico-industriali.In aaceasta relatie in care companiile farmaceutice aprovizionau cu produse care-i interesau pe doctori si doctorii la randul lor,mentineau un viu interes pentru ceea ce companiile farmaceutice aveau de oferit. Pe perioada 1880-1890 ,cand doctorii au devenit mai interesati de reactiile adverse ale febrei asupra corpului omenesc,folosirea antipireticelor a devenit unul dintre subiectele cele mai fierbinti in medicina terapeutica. Conform uniu manual de farmacologie publicat la inceputul secolului XX: de la cel mai important pana la cel mai neinsemnat in profesie ,lucrul cel mai important era sa consideri febra ca fiind cel mai groaznic factor intr-un caz si s-o tratezi ca facand parte din boala ,sau fiind chiar boala insasi,in loc sa fie considerata o simptoma a tuturor infectiilor si neputand sa faca rau,doar daca este acuta sau de lunga durata.Se credea ca nu numai febra cand era destul de ridicata ,coagula protoplasma unor parti vitale,dar ca pacientul avea tesuturile arse si ca aceasta combustie acuta sau conflagratie trebuie sa fie oprita chiar daca boala nu s-a maifestat altfel.Descoperirea ,dupa numeroase investigatii de laborator,ca aceste medicamente reduce 3

productia de caldura si creste imprastierea caldurii,pare sa-l incadreze intr-o maniera ciudata in nevoile terapeutice ale momentului,din fericire cu doar cateva cateva cazuri fatale.De de multe ori aceste efecte erau datorate dozelor exagerate ; iar in alte cazuri pacientii cu febra scazuta care primeau medicamentul manifestau o temperatura si mai scazuta care rezulta in lesin ;pa cand in boli precum pneumonia cu aerisirea deficienta a sangelui asu alte afectiuni ale plamanilor,cianoza,transpiratiile abundente si circulatia proasta,aveau loc.De aceea ,pan ace mania febre a luat sfarsit la finalul secolului,se pare ca datorita cresterii in popularitate a teoriei microbului,cei mai multi dintre dotori si-au concentrat atentia in tratarea febrei(stari febrile). Companiile producatoare de medicamente au raspuns cererilor medicale ale momentului ,aducandu-le tot ce le trebuia si chiar alimentand lupta impotriva erei antipiretice.Noile antipiretice si analgezice ,majoritatea medicamentelor din aceasta clasa se credeau ca au mai mult sau mai putin din ambele proprietati-erau introduse in fiecare luna pe piata : acele produse cristaline din carbine care au impanzit piata ca fiind substitute ale chimiei erau oferite din cand in cand ca analgezice,calmante ,antipiretice,dupa cum cazul cerea.Mai mult ,majoritatea acestor noi compusi terapeutici erau promovati si ulterior numiti cu nume de marca atragatoare ca : malarina ,pirantina,cosaprina ,fesin,eupirina,si bineinteles aspirina.Totusi nu este clar cum a aparut aspirina .Multi ii atribuie titlul de inventator al aspirinei lui FELIX HOFFMANN,un chimist de la BAYER al carui tata suferea de reumatism.Potrivit legendei,tatal lui HOFFMANN lua acid salicilic,deja produs in masa ,foarte des folosit si foarte profitabil pana la sfarsitul anilor 1870,ca sa-si trateze reumatismul.

Din pacate medicamentul ii irita stomacul si a fost asociat si cu alte efecte dureroase ; cel mai evident ,pe langa faptul ca avea un gust neplacut,cateodata gretos,se credea ca acidul salicilic provoaca indigestie si slabea inima.De aceea fiul indatoritor si-a asumat misiunea de a creea un inlocuitor mai putin toxic.Totusi acidul acetilsalicilic(ASA)-numele chimic al aspirinei-se poate sa fi fost deja creat de chimistul francez CHARLES FREDERIC GERHARDT in 1853,descoperitorul si-a numit compusul acetilsalicilic anhidru ,care nu era la fel ca ASA. Compusul a fost sintetizat intr-o forma mai pura de JOHANN KRAUF in 1869 .Intr-adevar ,acidul acetilsalicilic era deja fabricat de compania CHEMISCHE FABRIK von HEYDEN in 1897 fara un nume de marca. De aceea este dificil de spus ca HOFFMENN a inventat intr-adevar un nou compus chimic sau chiar o noua metoda de a produce unul nou,care apoi sa fie licentiat in Germania In plus fata de incertitudinile legate de originea chimica a ASA,opiniile medicale predominante privind folosirea in masa a acidului salicylic si a compusilor inruditi,inclusiv ,,ASA erau amestecate . De asemenea ,era o mare divergenta in opinii in cadrul laboratoarelor farmaceutice BAYER,in ceea ce priveste valoarea muncii efectuate asupra ,,ASA in 1897. Conform lui MANN si PLUMMER,era un anumit grad de animozitate intre ARTHUR EICHENGRUN care conducea cercetarile si dezvoltarea de la divizia PHARMACEUTICAL unde HOFFMANN lucra si HEINRICH DRESSER care conducea testele si standardizarea in cadrul Diviziei PHARMACEUTICAL EICHENGRUN sustinea compusul chimic HOFFMANN ,pe cand DRESSER n-avea nici o intentie sa-l testeze ca pe un potential medicament nou.Aparent EICHENGRUN a mers atat de departe incat sa distribuie pe ascuns compusul pentru testare. Totusi DRESSER a fost cel care a publicat in cele din urma primul articol despre aspirina . Schimbul de pareri in privinta valorii compusului reflecta interesele sale financiare ,de vreme ce conform lui MANN si PLUMMER : [HOFFMANN si EICHENGRUN] aveau contracte cu BAYER prin care aveau sa primeasca drepturi de autor sau orice produs licentiate pe care il inventau .De vreme ce nu era nici o licenta ,nici unul nu a primit vreun drept de autor din vanzarea aspirinei in Germania.Totusi HEINRICH DRESSER avea un angajament cu BAYER prin care va primi un drept de autor asupra orcarui produs pe care-l introducea pe piata. 5

Astfel ,el a primit o mare parte din drepturile de autor pentru aspirina si a putut sa se retraga devreme ca un om bogat. Asa cum sugereaza in numarul din iulie 1899 al ziarului LANCET : Nimeni [in industria farmaceutica] n-ar putea sa intreprinda misiunea plicticoasa de a face cunoscute noi produse in profesiunea medicala ,fara sa fie convins de proprietatile lor superioare ,fie in mod bun sau rau. De aceea ,odata ce DRESSER a ales in sfarsit sa promoveze compusul chimic al lui HOFFMANN ca fiind aspirina .el l-a impus fata de celelalte remedii disponibile (existente). In articolul sau publicat in ARCHIV FUR DIE GESAMTE PHYSIOLOGIE in 1899,DRESSER descrie natura nestisfacatoare a medicamentelor deja existente ,creand astfel nevoia de noi alternative . In multe boli asemanatoare cu raceala obisnuita ,administrarea de sodium salicilat ar fi mult mai indicata daca n-ar provoca o puternica respingere prin gustul dulce care ar putea fi corectat numai intr-o anumita masura. DRESSER sugereaza apoi: Chimia farmacologica ar trebui sa dezvolte sintetic un nou preparat care ar evita pe langa gustul dulce si alte caracteristici nedorite ,cum ar fi supramarcarea stomacului .Dupa dizolvare salicilatul active ar trebui sa fie rupt repede de noul produs. Aceste imbunatatiri sunt exact ceea ce DRESSER a sustinut ca a obtinut prin sinteza aspirinei.In primul rand ,gustul a fost rafinat prin mascarea grupului liber hidroxil fenolic al acidului salicilic prin substituirea atomului De hydrogen cu un compus metilic.Ca sa demonstreze ca aspirina este reabsorbita si seprata in acid salicilic,DRESER citeaza opera omului de stiinta german LESNIK publicata in ARKIV FUR EXPERIMENTELLEPATHOLOGIE und PHARMAKOLOGIE ca sa mentina idea ca ,cresterea nitratilor (nitrogen) in urina se datoreaza numai nitrogenului care contine un produs metabolic al acidului salicylic si in mod evident in aspirina.

DRESSER a efectuat apoi studii comparative ale aspirinei si a altor salicilati ca sa demonstreze ca prima era mai putin gretoasa si mai benefica decat celelalte .De exemplu , a testat sarea de sodium a aspirinei si a salicilatul de sodium pe iepuri obisnuiti sip e reptile ,care in minte sa arata in mod evident ca aspirina este mai putin otravitoare decat acidul salicilic. DRESSER a testat de asemenea aspirin ape cele mai delicate si mai fine tesuturi cum ar fi bronhiile pestilor ,ca sa demonstreze mai departe delicatetea compusului .In final ca sa renunte la orce temeri ca aspirina ar pute slabii inima ,el a condos experimental ca sa arate ca silicatul de sodium descreste bataile cardiace ,pe cand sarea de sodium a aspirinei o creste.DRESER concluzioneaza in articolul sau ,dupa cum urmeaza:Rezumand cel mai important character farmacologic al aspirinei putem sa sugeram urmatoarele : aspirina are un gust acid mai putin separator decat salicilatul de sodiu inainte de dizolvare ,este de asemenea mai protectiv cu stomacul dupa cum arata experimental de mai sus ,este mai avantajos ,mai multa aspirina este dizolvata de acidul gastric hidrocloric numai intr-o mica masura (0,2%).Diferentele sunt evidente intre aspirina si sodiul salicilat si dupa dizolvare. Publicand aceste descoperiri intr-un ziar psihologic ,DRESER a putut sa ofere o varianta stiintifica si obiectiva a acestui nou compus ca unprodus destul de puternic cu putine reactii adverse .In acelasi timp ,DRESER era unul dintre cei mai importanti angajati de la BAYER si in consecinta el va beneficia personal de succesul pe care analiza lui farmaceutica a avut-o asupra aspirinei. Impreuna cu eforturile lui DRESER,doctorii au fost cooptati in sustinerea efectivitatii si inofensivitatii aspirinei.Doi astfel de doctori citati in articolul lui DRESER au fost doctoral C.WITTHAUER care a publicat o lucrare despre experimentele sale cu aspirina inDIE HEILKUNDEin aprilie 1899 si doctor JULIUS WOHLGEMUTH ale carui rezultate au fost publicate inTHERAPEUTISCHE MONATSHEFTEin luna mai a aceluias an. Atat articolul lui WITTHAUER cat sic el al lui WOHLGEMUTH au oferit o introducere generala asupra noii pudre,coroborata cu rezultate obtinute de DRESER si au descries consencintele experimentelor chimice cu aspirina. In mod clar, ei concluzioneaza ca noul medicament aste superior cerorlalte produse farmaceutice aflate pe piata in acel moment. Eleganta rapoartelor medicale si farmaceutice de la inceput se afla in abilitatea de a alia aspirina cu deja folositele produse pe baza de salicilina,pe cand prezenta aspirinei,diferit de ele. 7

De aceea noul medicament avea o anume familiaritate si mai important ,fabricantii puteau sa sustina proprietatile medicale dovedite,ale acidului salicilic si a compusilor inruditi prin asociere. Totusi a fost la fel de important sa se separe aspirina de defectele care au fost atribuite acestor produse in dezvoltarea adevarului stiintific in laborator,care dovedeau asemenea diferente. Astfel o pudra alba pe raft impreuna cu alte sute de compusi chimici inmagazinati la BAYER timp de multi ani,a fost transformat intr-un important produs farmaceutic. De atunci,fiecare raport nou al membrilor comunitatii medicale sau a lumii farmaceutice a imbunatatit sau nu povestea aspirinei.

Pe 22 iulie 1899 aspirina a aparut inDocumente Analitice de la laboratorul LANCET alaturi de alte cateva produse care au suferit rigorile analizei stiintifice:un coniac vechi menit sa fie folositor pentru scopuri medicale,apa-lesie JOHANNIS-un tratament diuretic si erau destule lucrari recente si celebre care nu mentionau noul medicament produs de BAYER. IndexulBoli si Remediidintr-un manual American despre medicina farmacologie si terapeutica de exemplu,prescrie aspirina pentru tratarea anumitor boli,dar nu ca pe un substituit general al acidului salicilic si al altor salicilati.Documentul descrie acidul salicilic ca un medicament folosit pentru arsuri,aczeme,pistrui,lupus vulgaris,tuse si ulcer. Salicilina,salol,salipirin si alti salicilati sunt recomandati pentru diverse boli precum holera,diabet,endocardita,febra,faringita si pleurezie,pe cand aspirina este recomandata pe langa alte medicamente,in tratarea racelii,nevralgiilor si nevritelor. Intr-adevar in cei 5 ani de cand a fost lansata,aspirina a fost perceputa din ce in ce mai putin ca un antipyretic si era din ce in ce mai des prescrisa pentru indepartarea durerii.

8 Pana in anul 1903,mai multe observatii au fost facute asupra efectului analgezic al aspirinei in tratarea nevralgiilor si a altor afectiuni dureroase,inclusiv carcinomul. Astfel,aspirina seamana cu predecesorul sau fanacetina,care a aparut in perioada antipiretica a anilor 1880 si 1890 si asemenea rudelor sale a ajuns sa fie folosita mai ales pentru indepartarea durerii.Schimbarea interesului de la proprietati antipiretice la cele analgezice ale medicamentului la inceputul secolului xx este cel mai bine rezumata in introducereaManualului de Farmacologie si Terapeuticaal anului 1901. Cum entuziasmul pentru antipiretice a palit prin pierderea noutatii,medicii au inceput sa se intrebe daca aceste medicamente care reduceau asa de bine febra,aveau vreo influenta in reducerea duratei bolii si s-a demonstrate rapid ca nu aveau. Simultan,investigatiile amanuntite care aveau loc din ce in ce mai des in ceea ce priveste parologia febrei si cunostintelor noastre tot mai mari in istoria organismelor cauzatoare de boli,au clarificat ca febra este un factor lipsit de importanta intr-un caz dat,daca este acut;si incepe sa fie clar ca febra nu este numai un proces special de dureros,dar in unele cazuri poate fi chiar de valoare. In sfarsit,amintirea faptului ca folosirea acestor medicamente necesita absorbtie si eliminare,schimbata sau nu si ca in aceste procese se poate sa fie vina unei inflamatii dureroase,a scazut popularitatea antipireticelor,pe cand descoperirea ca toate au proprietati de atenuare a bolii,a distras atentia la folosirea lor pentru alte scopuri decat antifebrile. De aceea folosirea aspirinei s-a schimbat odata cu tendintele schimbatoare ale profesiei medicale,devenind mai putin legata de descrirea initiala a medicamentului si indicatiile,mai intai comercializate de compania farmaceutica.Experientele primordiale efectuate asupra aspirinei BAYER au fost urmate de descoperiri chimice mai recente,efectuate de medici neafiliati companiei farmaceutice. Treptat toate povestirile spuse de acei care au participat la prezentarea si promovarea acidului acetilsalicilic ca aspirina ,au disparut in fundal. Pana in 1903 ,autorii nu au mai simtit nevoia sa include descrieri detaliate ale aspirinei in articolele lor spunand Leacul este acum destul de cunoscut ca sa mai fie descries aici.Aspirina a devenit rapid un nume important in toata lumea ,aparand si in operele literare ale inceputului de secol XX. 9

De exemplu ,cand tanara Lady Caroline Desta din nuvela The Enchanted April s-a plans de dureri de cap in timpul unei vacante in Italia ,unul dintre insotitorii ei a intrebat-o daca stie cum se spune la aspinna in italiana-la care o erudita batrana englezoaica a intervenit Cel mai bun leac pentru dureri de cap este uleiul de ricin. In aceeasi maniera FRANZ KAFKA a explicat o data logodnicei sale FELICE BAUER pe perioada relatiei lor furtunoase ,ca aspirina era unul dinter putinele lucruri care usurau durerea de neindurat a existentei. Odata cu trecerea timpului ,legaturile medicale ,farmaceutice,industriale ,au consolidat formarea industriei moderne farmaceutice de astazi. Povestea aspirinei -originea ei ,popularitatea si modurile de folosire sunt destul de unice. Putine grupuri de medicamente au oferit fabricantilor asemenea comori medicilor- asemenea resurse terapeutice ,si laicilor atatea leacuri semi- patentate,asa cum s-a intamplat cu asa numitele antipiretice-analgezice.

Nici nu exista un grup care sa arate asa de bine relatia stransa dintre chimie si terapia practica si relatia structurii chimice cu actiunea psihologica .Pe masura ce anii trec totusi multe alte medicamente sunt folosite ca sa trateze bolile diferit de cele pentru care fusesera produse. De exemplu odata cu aparitia erei anticoagulantelor aspirina a capatat noi indicatii ,pe cand un trombocit antiagregant este deja folosit in tratarea infarctului miocardic.

10

ANATOMIA SISTEMULUI OSOS

Sistemul osos sau scheletic reprezinta totalitatea oaselor din organism, legate intre ele prin articulatii ,iar stiinta care se ocupa cu studiul lor se numeste OSTEOLOGIE. CARACTERISTICILE OASELOR Oasele sunt de origine mezodermica si se caracterizeaza prin : forma ,structura ,compozitie chimica ,dezvoltare ,crestere si metabolism . Forma oaselor este determinate de functia pe care acestea o indeplinesc in organism.Dupa forma oaselor sunt de patru feluri: oase lungi ,oase scurte ,oase late si oase mixte.

11

STRUCTURA OASELOR
Osele sunt organe tari si elestice in care predomina tesutul osos.Toate tipurile de oase prezinta la exterior un invelis numit periost .Facand sectiune longitudinala printr-un os lung se constata ca periostul se afla numai la nivelul diaafizei ,epifizele fiind acoperite de un strat de cartilaj epifizar sau de articulatie .Sub periost se afla tesut osos compact ,iar in osul diafizei canalul medular ,in care se gaseste maduva osoasa. Osul compact este alcatuit din canale dispuse in lungul osului,numite canele Havers ,care se leaga intre ele prin alte canale transversale. Atat prin canalele Havers cat si prin cele de legatura trec vase sanguine ,vase limfatice si nervi ,dand prin aceasta osului caracterul de organ viu.Substanta (oseina)de la acest nivel este alcatuita din lamele osoase ,dispuse concentric in jurul fiecarui canal Havers,alcatuind inpreuna un system. Maduva osoasa se gaseste in cavitatile osului spongios.Usurarea miscarii in articulatie este realizata de cartilagiile de articulatie care invelesc epifizele avand rol de protectie la frecare. Maduva osoasa este o substanta complexa ,alcatuita dintr-o retea de fibre conjunctive ,in ochiurile careia se gasesc diferite categorii de cellule conjunctive ,vase sanguine ,vase limfatice si terminatii nervoase .In timpul dezvoltarii organismului ,maduva osoasa sufera transformari morfologice si functionale ,de aceea se prezinta sub diferite forme. - Maduva rosie maduva rosie osteogena - maduva rosie hematogena -Maduva galbena -Maduva cenusie

COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR

In compozitia oaselor se gaseste 20-25% aoa si 75-80% rezudiuu uscat. Rezidiuul uscat este reprezentat prin: substanta organica de natura proteica oseina si saruri minerale. Sarurile minerale mentionate sunt: -fosfatul tricalcic -fosfatul de calciu -carbonatul de calciu -clorura de calciu -fluorura de calciu

ARTICULATIILE
Pentru a indeplini functia de locomotie si de sustinere a corpului ,oasele se leaga intre ele in diferite moduri. Legatura dintre doua sau mai multe oase vecine se numeste articulatie sau incheietura .Articulatiile sunt fixe ,mobile sau semimobile. Suprafetele capetelor oaselor care intra in articulatie sunt acoperite cu un cartilaj,cartilaj articular - care are rol de a micsora frecarea.

13

DEFICIENTELE MORFOFUNCTIONALE ALE SCHELETULUI

In perioada de crestere a oaselor ,din diferite cause pot sa apara anumite defecte.Acestea pot fi congenitale sau dobandite in cursul vietii. Bolile care pot apare la nivelul oaselor sunt : -rahitismul (deformarea oaselor prin calcifierea insuficienta a tesutului oasos) -deformari anteroposterioare care dau : -ciroze (atunci cand curbura dorsala se accentueaza ) -lordoza (cand deformarea apare la curbura lombara) -deformari laterale (scolioza ) La nivelul articulatiilor mobile,ca urmare a unor miscari fortate se pot produce intinderi sau smulgeri ale ligamentelor ,numite entorse. In cazuri mai grave oasele ies din articulatie putand sa rupa capsula de articulatie .Acestea poarta numele de luxtii. Deficientele morfofunctionale ale oaselor sunt si fracturile ,care apar in urma unor traumatisme provocate de actionarea violenta a unui agent extern. Se produc mai ales la oasele lungi . Ca o deficienta care poate surveni la nivelul scheletului este si reumatismul.

14

REUMATISMUL
Este in general ,o boala microbiana a articulatiilor care se datoreaza streptococului hemolitic. Streptococul hemolitic este o bacterie in forma de coci ,dispusa in lant si care distruge hematiile.In practica medicala se diferentiaza ,printer altele ,urmatoarele forme mao obisnuite : 1) Artrita sau reumatismul inflamator ,care este determinat de o infectie 2)Artroza sau reumatismul cronic degenerative ,intalnit la varstnici .Este un rheumatism poliarticular,caracterizat prin deformari ale oaselor si instalarea treptata a anchilozelor, de unde mai poarta numele si de reumatism cronic deformat O forma a reumatismului cronic degenerative este si spondiloza ,care este artroza coloanei vertebrale .Dupa locul unde se instaleaza de-a lungul coloanei vertebrale ,spondiloza poate fi: -cervicala -dorsala -lombara Fiind un reumatism degenerativ ,apare mai frecvent dupa varsta de 40 de ani.Se manifesta prin dureri locale sau in alte regiuni ale corpului ,daatorita iradierii ,prin dureri de cap si prin limitarea miscarilor; durerile sunt mai accentuate la modificarile atmosferice ( timp noros ,umezeala ,frig)si din cauza existentei unor focare infectioase din organism (dentare ,amigdalite etc) reumatismul articular acut care poate sa apara la copii si adolescenti si sa afecteze inima. In diferite conditii favorizante (timp rece si umed,cand locuinta si alimentatia sunt deficitare ) streptococul hemolytic se instaleaza mai intai in amigdale sau in micoasa faringelui ,laringelui ,nasului ,de unde poate declansa reumatismul ce cuprinde inima .Este o forma grava a reumatismului 15

FEBRA

Febra este temperatura ridicata a corpului ,care constituie reactia organismului la un agent infectios,toxic. Febra se datoreste modificarii patologice a mecanismului termoreglator. Hipotalamusul este locul principal pentru controlul termoreglarii .In aria preoptica si in hipotalamusul anterior se gasesc aglomerari de neuronu termosensibili,care integreaza informatiile venite de la senzorii termici din periferie si centrali si controleaza modalitatile de pierdere sau producere de caldura .Comanda catre periferie se face prin cai nervoase prevazute cu sinapse ce folosesc ca mediatori difenoliamine. Febra este provocata de infectii ,leziuni tisulare ,tulburari imunologice,unele neoplasme.Ea are un mecaanism chimic,fiind datorata unor substante pirogene,exogene sau endogene. Alergenii bacterieni sau alti pirogeni exogeni elibereaza din tesut (indeosebi din cocite si cellule ale sistemului reticuloendotelial ) pirogeni endrogeni care actioneaza la nivelul hipotalamusului . Febra este considerate ca un epifenomen al unor procese cu rol adaptive. Beneficiile febrei sunt controversate ,in schimb ea poate fi cu certitudine daunatoare intr-o serie de situatii clinice. Simptomele insotitoare ,cefalee ,mialgii,stari de rau - sunt adesea cauza de discomfort.Febra trebuie deosebita de hipertermie,care este caracterizata prin cresterea temperaturii ca urmare a expunerii excessive la caldura ,a maririi producerii de caldura sau a pierderii de caldura ,in conditiile unui centru termoreglator nefunctional (epuizat prin suprasolicitare sau deprimat medicamentos).

16

ANALGEZICE ,ANTIPIRETICE ,ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

Medicamentele antiinflamatorii ,analgezice si antipiretice cuprind un grup heterogen de compusi cu structura chimica diferita ,dar cu efecte farmacologice si reactii adverse asemanatoare . Prototipul acestui tip de substante este aspirina ,de unde si denumirea de substante Aspirin-like ,ce se acorda actualmente acestor medicamente. Toate medicamentele din aceasta grupa asociaza in proportie variata actiunile analgezice ,antiinflamatorii si antipiretice, fiind folosite fie ca medicamente simptomomatice pentru actiunile analgezice si antipiretice in diferite algii si stari febrile ,fie pentru actiunea antiinflamatorie in boli reumatice.

17

ACTIUNEA ANALGEZICA
Actiunea analgezica este o intensitate moderata ,depinzand de felul durerii.In unele situatii- exemplul durerii postoperatorii cronice-efectul poate fi superior celui al analgezicelor opiacee.Efectu analgezic este net superior in conditiile patologice ,fata de durerea provocata experimental. Mecanismul analgeziei este predominant periferic,prin prevenirea sintezei si eliberarii prostaglandinelor in inflamatii. Este unanim admis astazi ca PGE 2 si PGF2 sunt implicate in producerea si intretinerea durerii.Prostaglandinele E2 si F2 stimuleaza terminttiile sensitive si favorizeaza efectul algogen al bradikininei si histaminei. Aceasta actiune este in legatura cu cresterea cantitatii de AMPc si usurarea influxului de ioni de calciu in terminatiile sensitive. Pentru aceasta pledeaza si faptul ca medicamentele din aceast grup sunt inactive ca analgetice in tesuturile neinflamate ,unde nu exista sinteza locala de prostaglandine ,ca si in durerile produse prin stimularea directa a nervilor senzoriali.

ACTIUNEA ANTIINFLAMATORIE
Care intereseaza predominant componenta congestive exudativa a procesului inflamator,poate fi marcata ,dar este de regula inferioara celei a cortizonilor.Ea poate fi dovedita asupra diferitelor tipuri de inflamatie provocata experimental ,iar clinic se evidentiaza prin efectul antireumatic . Ca mecanism ,la linistirea inflamatiei contribuie ,in principal,impiedicarea sintezei si eliberarii prostaglandinelor,(in special PGE 1 ; PGE 2 ;PGA 2 ) , eliberate de catre celulele lezate si care apar in concentratii crescute in exudatului inflamator fiind responsaabile in cea mai mare masura de cresterea permeabilitatii vasculare (venulare ) si anume migrarea leucocitelor in focarul inflamator.S-a elucidat actiunea chemotactica a prostaglandinelor ,stabilindu-se ca principalul produs chemotactic al metabolismului acidului arahidonic este cel mai probabil acidul 12 hidroxiarahidonic (HETE) .De asemenea ,se considera ca prostaglandinele E si F ar intensifica efectul altor mediatori ai inflamatiei (in special bradikininei) inrudit cu proprietatiile antiinflamatorii este efectul protector fata de arsurile solare si prin ultraviolete .Administrarea unei doze unice de aacid acetisalitic,ibuprofen sau indometacina ,inaintea expunerii excessive la soare ,impiedica sinteza locala de PGE 2 ,respective aparitia eritemului dureros. 18

ACTIUNEA ANTIPIRETICA
Actiune antipiretica ,consta in scaderea temperaturii crescute din cadrul sindromului febril.Ea se explica prin restabilirea reglarii centrului hipotalamic pentru temperature fiziologica ,cu declansarea consecutive a procesului de termoliza-vasodilatatie periferica ,sudoratie . Actiunea antipiretica este de asemenea corelata ci inhibarea sintezei de prostaglandine.Seadmite astazi ca endotoxinele bacteriene (lipopolizaharidele din structura peretelui bacterian )stimuleaza biosinteza si eliberarea din neutrofile si alte cellule a unor substante pirogene endogene. Acestea eliberate in circulatia generala ,patrund in SNC unde stimuleaza eliberarea de prostaglandine (in special in ariile preoptice hipotalamice ) ele insele pirogene. Inhibarea biosintezei prostaglandinelor de catre analgeticele antiinflamatorii antipiretice se realizeaza prin inhibarea ciclooxigenazei (prostaglandin sinteza ),enzima care catalizeaza primele transformari ale acidului arahidonic catre pg-ine. Analgezicele antipiretice si antiinflamatorii apartin urmatoarelor structuri chimice : - salicilati (acid acetilsalicilic; diflunisal); -derivati de pirazol (fenazona,fenilbutazona,oxifenbutazona) - derivati de p-aminofenol (fenacetina ,paracetamol); -acizi indolacetici si analogi(indometacina ,sulindac ,tolmelina ) -acizi arilalifatici (ibuprofen , ketoprofen, naproxen ,diclofenec) -fenamati (acid flufenamic ,acid mefenamic,acid miflumic) -oxicami ( piroxicam )

19

SALICILATII
In aceasta grupa sunt cuprinsi o serie de derivati ai acidului salicilic (care nu poate fi folosit ca atare ,pe cale generala, din cauza actiunii iritante ),care in doze mici au efect antipiretic si analgezic,iar in doza mare au effect antiinflamator.

ACIDUL ACETILSALICILIC
Sau aspirina este esterul acidului acetic cu acidul salicilic Are actiune : -analgezica } - antipiretica } intensitate moderata - antiinflamatorie }

ASPIRINA structura chimica

SALICILATUL DE SODIU
Are proprietati asemanatoare aspirinei ,dar este mai slab analgezic. Gustul este neplacut ,iritatia gastrica frecventa ,iar fenomenele de salicilism apar deseori ,chiar de la doze terapeutice. Utilizarea este limitata,singura indicatie fiind reumatismul poliarticular.Se administreaza obisnuit oral,6-12 g/zi,fractionat la 3-6 ore dupa mese.La copii se recomanda 100-120mg/kg si zi.In caz devarsaturi ,sau la copii mici ,se poate folosi calea rectala.Injectarea intravenoasa este foarte rar justificata.Solutia concentrate de salicilat de sodium ,injectata in venele varicoase area efect sclerozant. 20

SALICILAMIDA
Are proprietati asemanatoare aacidului acetilsalicilic.Actioneaza ca atare nu se hidrolizeaza in acid salicilic.Efectele iritante digestive si efectele nervos centrale sunt mai mici .Se foloseste ca analgezic 0,3- 1,8 g/zi si antireumatic 1,5 -4 mg/zi.

BENORILATUL
Este esterul acetilsalicilic al paracetamolului cu proprietati si indicatii asemanatoare aspirinei.

DIFLUNISALUL
Este derivat fluorurat al acidului salicilic cu potenta antiinflamatoare si analgezica superioara aspirinei.

Diflunisal structura chimica

METILSALICILATUL
Este un lichid cu un miros aromatic ,componenta principala a oleului de Wintergreen.Are actiune iritanta ,cu consecinte revulsive . Este folosit sub forma de unguent ,in aplicatii locale ,in afectiunile reumatice cornice. Este contraindicat in prezenta fenomenelor inflamatorii acute. 21

ACIDUL ACETILSALICILIC
DENUMIREA CHIMICA

Denimirea chimica :acid acetilsalicilic,acid 2-acetoxibenzoic.

ACTIUNI FARMACOLOGICE
Aspirina face parte din categoria substantelor analgetice-antipireticeantiinflamatoare, din clasa derivatilor de acid salicilic.Este un medicament de prima alegere ,cu el putand fi tratate aproximativ 80% din cazurile ce intra in indicatiile sale .Prezinta actiune analgezica medie,antipiretica mai slaba decat a aminofenazonei,actiune puternic antiinflamatoare ,antireumatica ,actiune antiagregant plachetara ,in functie de dozele administrate.Intra in componenta produselor : Aspirina,Europirin,Upsarin,Aspegic.

22

PROPRIETATI FIZICE PREPARAREA ASPIRINEI

SI

Cristale aaciculare incolore sau pulbere cristalina alba ,fara miros sau miros slab de acid acetic si cu gust acru.Solubil in 5 ml alcool ,20 ml chloroform,20 ml eter, 300 ml apa.Se dizolva in solutii de hidroxizi si carbonate alcalini si inamoniac. Obtinerea aspirinei se realizeaza prin acetilarea acidului salicilic cu anhidrida acetica,clorura de acetil sau cetona (CH=C=O)in diversi solventi organici anhidri. Acilarea hidroxiderivatilor aromatici cu cloruri de acizi impune prezenta unui agent alcalin pentru neutralizarea acidului clorhidric rezultat din reactie sau utilizarea sari alkaline a hidroxiderivatului. Industrial ,acetilarea acidului salicilic se face preferential cu anhidrida acetica.in cataliza acida (H2SO4 ,CH3COOH glacial sau saruri ale metalelor alkaline sau alcalino-pamantoase :K,A\a, Ca ,Mg ,dar se prefera CaCl 2 anhidra 0,01moli\1 mol acid salicilic )in mediu anhidru de benzene sau clorbenzen,la temperature de aproximativ 80 C,conform reactiei:

23

Datorita legaturilor de hidrogen intre OH-ul fenolic si oxigenul carboxylic,viteza de reactie fara catalizator este mica (timp de reactie 8-9 ore comparative cu 30-40 min,daca se foloseste catalizatorul CACL 2)

Purificarea aspirinei se face prin recristalizarea din diversi solventi.Se filtreaza aspirina de CaCl2 care este higroscopica si grabeste hidroliza aspirinei.Sunt cunoscute doua forme poliforme de acid acetilsalicilic: FORMA I ,obtinuta la temperature obisnuita din solutie saturata de acid acetilsalicilic farmaceutic in etanol 95% cu P7=143-144 C , FORMA II ,obtinuta prin cristalizarea lenta la temperature obisnuita din solutie saturate de acid acetilsalicilic farmaceutic in n-hexan cu PT=123 -125 C.

FARMACOCINETICA-ASPIRINA
Absorbtie buna digestiva .Forma polimorfa I se realizeaza concentratii sanguine aproape duble fata de forma II .La pprimul pasaj hepatic 30% este transformata in acid salicilic,care absoarbe si este activ farmacodinamic.Absortie lenta si incomplete pe cale rectala. Circula legat 50-90% de proteinele plasmatice.Concentratia sanguina ,cu doze terapeutice obisnuite este de 60 um\ml, cu doze antiinflamatorii de 150-300 um\ml .Este distribuit inegal in tesuturi,traverseaza bariera hematoencefalica si placenta .Trecerea in cantitati mici in laptele matern (la doze terapeutice). Eliminarea renala cu filtrare glomerulara si reabsortie tubulara.In urina alcalina este grabita eliminarea .T 1/2 ESTE DE 3-6 ore pentru doze de circa 0,5 g si de 20-30 ore pentru doze mari (peste 4 g/zi)

24

FARMACODINAMIA

Analgezic de intensitate medie mai ales in dureri usoare si moderate ,somatice,inflamtorii si postoperatorii . Actiunea a 600 mg aspirina este echianalgezica cu 60 mg codeine fosforica si 1000 mg paracetamol .Efectul este potentat de alte anlagezice si de inhibitoare SNC. Actiunea analgezica are un mechanism central (tolamic) si unul periferic ,de inhibitie a sintezei prostoglandinelor ( se stie ca PGE 1) contribuie la durerea din inflamaatie prin sensibilizarea terminatiilor nervoase aferente la actiunea algogena a brodikininei si histaminei . Antipiretic ma putin intens decat aminofenazona.Efectul se datoreste mai ales cresterii termolizei prin dilatarea vaselor superficiale si transpiratiei In febra din infectii ,prin scaderea producerii prostaglandinelor ,intervine mai intens si mecanismul central hipotalamic. Puternic antiinflamator ,antireumatic.Efectul se datoreste blocarii ireversibile a ciclooxigenazei (prostaglandinsintetazei) cu diminuarea formarii prostaglandinelor proinflamatoare .Aspirina interfera cu mediatorii sistemului kalicreinic inhiba aderarea granulocitelor la peretele vascular aagresionat ,stabilizeaza lizozomii,inhiba migrarea polimorfonnuclearelor si macrofagelor in focarul inflamator. Antiagregant plachetar .La doze mici acidul acetilsalicilic inhiba prelungit producerea plachetara de tromboxan A 2 (vasoconstrinctor,agregant plachetar ) (prin acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei ),fara a influenta sinteza prosta ciclinei,(vasodilatator ,antiaagregant plachetar ,sintetizat de peretele vaselor sanguine sub influenta prostaglandinelor ). Alte efecte :uricozuric (la circa 2 g/zi ,hipoglicemiat ,hipocolesterolemiant. Utilizarea pe termen lung (cel putin 4 luni)a aspirinei pare a reduce la jumatate riscul de cataracta (van HEYNINGEN si HARDING, 1 986) 25

FARMACOTOXICOLOGIA

APARAT DIGESTIVProduce iritatia mucoasei gastrice cu pirozis ,gastralgii greturi ,vome stimularea secretiei de acid si scaderea mucusului . Iritatia gastrica este mai mica la pH introgastric peste 3,5.Dupa acidul acetilsalicilic,la examen gastroscopic se observa mici zone de gastrita hemoragica la locul de contactaal mucoasei cu cristate de substanta .Aparmicrohemoragii gastrice la circa 2/3 din bolnavii tratati cu 1-3 g/zi ,cu eliminarea de sange in facale. Sangerarea atinge 3-6 ml/24 ore ,fata de 0,5-1 ml , valori normale. Sangerarea digestive acuta ,comuna in grade diferite la toate antiinflamatoarele ,are doua mecanisme in care intervine inhibitia sintezei prostaglandinelor prin substantele respective :diminuarea formarii mucusului protector cu efecte iritante mergend pana la gastrita eroziva,inhibitia agregarii plachetelor cu tulburarea coagularii sangelui. Nu produce ulcer gastric,dar favorizeaza aparitia acesteia la bolnavii cu teren ulceros.Doze mari de administrare la femei care alapteaza pot produce fenomene hemoragice la sugari .Efectele adverse digestive sunt dependente de doza si de forma farmaceutica ,mai frecvente (circa 80%) cu comprimate obisnuite ,pe jumatate cu formele solubile si 10% cu cele enterosolubile.

26

SANGE

Produce hipocoagularea ,cu favorizarea hemoragiilor ,prin doua mecanisme :actiune antiagreganta plachetara ,care se manifesta la doze terapeutice si actiunea hipoprotrombinizata,care apare la doze mari . Aceasta din urma actiune poate fi antagonizata prin injectarea de vitamina K Hemoliza la deficienti in G-G-PD.

APARAT CIRCULATOR
Retentie clorurata,usoara hipertensiune arteriala . La doze toxice deprimarea cardiaca , vasodilatatie periferica.

APARAT RESPIRATOR
Aspirina agraveaza astmul bronsic mai ales la bolnavii cu polipi nazali sau sinuzita cronica.

27

MANIFESTARI ALERGICE

( eruptii cutanate ,ccel mai frecvent urticarie ,edem angioneurotic, crize de astm ).Apar frecvent ,mai ales la cei cu teren allergic (astm ,urticarie ,rinita cronica, sensibilizari la late antiinflamatoare nesteroidiene).

SNC SI ANALIZATORI
Euforie ,tulburari de echilibru .La concentratii sanguine peste 300 mg/l, realizate cu doze unutare de 1,2 g ,produce diminuarea acuitatii auditive ,zgomote in urechi ,reversibile pana la oprirea administrarii.Salicilatii au fost suspectati a creste frecventa sindromului REYE la copii sub 12 ani suferind de boli febrile ,indeosebi varicela (vome persistente ,alterarea testelor hepatice ,obnubilare, delir ,coma , letalitate 25 %) ALTE EFECTE ADVERSE hepatita aasimptomatica ,mai ales la bolnavii cu lupus eritematos si poliartrita reumatoida . Intoxicatia acuta apare la administrarea de doze mari ,care realizeaza concentratii sanguine de peste 400 ug/ml .Se manifesta prin tulburari metabolice importante : initial alcaloza respiratorie ,urmare a stimularii centrului respirator cu hiperventilatie : ulterior ,acidoza metabolica prin produsii de hidroliza (acid salicilic si acid acetic ) cu respiratie KUSSMAUL ,convulsii, delir.Alte fenomene toxice sunt vome ,poliurie , cetonurie, albuminurie ,hiperglicemie ,glicozurie,hipoprotrombinemie epistaxis , hematemeza ,hemoragii subcutanate.

FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Contarindicatii : Gastrite ,ulcer gastro-duodenal,insuficienta hepatica ,alergie la salicilati,diateza hemoragica (hipoprotrombinemie,hemofilie) Nu se va administra acid acetilsalicilic cu 7-10 zile inainte de o interventie chirurgicala ,pentru a preveni o hemoragie grava. Nu se administreaza la copii sub 1 an. 28 Tratament ul intoxicatiei acute

Spalatura gastrica .Perfuzii pentru inlaturarea dezechilibrului hidroelectrolitic si acidobazic. Bicarbonatul de sodium este contraindicate in alcaloza (poate produce coma si moarte)si va fi utilizat prudent in acidoza.In cazul cand bolnavul intra in coma cu acidoza marcata,tratamentul consta in combaterea de urgenta a hiperpirexiei (impachetari reci) ,rehidratate ,corectarea acidozzei si alcalinizarea urinei prin perfuzii intravenose cu bicarbonate de sodium ,corectarea cetozei si hipoglicemiei prin administrarea de glucoza,combaterea hemoragiilor prin transfuzii de sange si fitomenadiona.La nevoie ,se poate recurge la metode de epurare extrarenala a toxicului.

FARMACOGRAFIE-DOZE,CAI,RITM DE ADMINISTRARE
Acidul acetilsalicilic se administreaza oral.Comprimatele(obisnnuite) se desfac in apa si se iau pe stomacul gol cand administrarea este ocazionala sau pe stomacul plin cand se face un tratament prelungit sau daca se produc fenomene de iritatie gastrica. Pentru efectul analgezic si antipyretic se administreaza cate 300 mg sau 500 mg ,repetand dupa nevoie la fiecare 4 ore . Pentru efectul antiinflamator se recomanda doze de 4 g/zi ,in administrarea fractionate la fiecare 6 ore. La copii cu reumatism poliarticular acut se administreaza 85-100 mg/kg/zi (fara a depasi 5g)fractionat la 4-6 ore ,pana dispar semnele clinice ,viteza de sedimentare a hematiilor se normalizeaza si proteina C reactiva negative (obisnuit 20-30 zile);in continuare se administreaza 2/3 din doza de atac 10-20 zile ,apoi 1 / 2 -1/3 alte 30-40 zile. Pentru efectul antiagregant plachetar ( la adult) sunt suficiente 100-300 mg o data pe zi.Dozele terapeutice mari pot provoca fenomene toxice minore, fara semnificatie deosebita . Administrarea in doze terapeutice mari ,folosite in scop antiinflamator ,provoaca uneori fenomene toxice minore dar neplacute cunoscute sub numele de salicism.Sindromul consta in ameteli,cefalee, tinnitus ,surditate partiala,tulburari de vedere ,greata ,voma, somnolenta sau excitatie cu stare confuza,cresterea temperaturii eruptii acneiforme 29 Dozele tixice provoacaa o stare de acidoza caraacteristica ,care poate avea consecinte grave.

Patogenia acidozei este mixta :respiratory (accumulate de bioxid de carbon consecutive deprimarii centrului respirator la aceste doze )si metabolica (acumularea de metabolite acizi ai salicilatului ,acumulare de acizi endogeni consecutive dereglarii metabolismului glucidic si insuficientei renale functionate).

MEDICAMENTE CU CONTINUT DE ACID ACETILSALICILIC

ACID ACETILSALICILIC 500mg comprimate. Un comprimat contine :acid acetilsalicilic,excipienti-celuloza microcristalina, talc,dioxid de siliciu coloidal anhidru Grupa farmacoterapeutica : analgezice si antipiretice ,derivati de acid salicilic. Indicatii :combate dureri de intensitate slaba sau moderata cefalee,mialgii,dureri reumatice articulare ,nevralgii,dureri dentare, dismenoree,febra ,combate fenomenele inflamatorii in reumatismul poliarticulr acut,atenueaza inflamatia articulara in poliartrita reumatoida. Contraindicatii : hipersensibilitate la acid acetilsalicilic,ulcer gastric saau duodenal active ,diateza hemoragica,antecedente de astm bronsic, ultimul trimestru de sarcina. Precautii : astm bronsic ,alergii,afectiuni gastrointestinale,tendinta de detentie hidrosalina,discrazii sanguine,guta,dipozitive intrauterine. Interactiuni: glucocorticoizi,anticoagulante orale,heparine ,ticlopidina ,medicamente trombolitice,metatrexat,litiu, interferon alfa,digoxina,ciclosporina. Doze si mod de administrare : adultii- un comprimat 500mg la interval de 4 ore ca analgezic si antipiretic. Pentru efect antiinflamator ,3-4 g aspirina (6-8 cpr) pe zi la intervale de 6 ore . Copii sub 12 ani :la indicatia medicului. Copii peste 12 ani : pentru efect analgezic si antipiretic ,cate 250mg (1 / 2 cpr) la intervale de 4-8 ore.Pentru effect antiiinflamator ,85-100 mg/kg si zi (fara a depasi 3 g/zi)fractionat la intervale de 4-6 ore timp de 20-30 zile.In continuare se administreaza 2/3 din doza de atac 10-20 zile,apoi 1 / 2 -1/3 alte 30-40 zile.Reactii adverse: sangerari diverse,iritatie gastrica,complicatii infectioase ,reactii alergice,tulburari ale functiei hepatice. Producator :s.c SICOMED s.a Bucuresti ,Romania

ACID ACETILSALICILIC TAMPONAT 500mg

Un comprimat contine : 500 mg acid acetilsalicilic ,excipienti-guconat de calciu ,amidon de cartofi,amidon de porumb ,polietilenglicol 6000aerosoli,stearat de magneziu ,talc. Grupa farmacoterapeutica :analgezic si antipiretic ,antiinflamator la doze ridicate ,antiagregant plachetar. Indicatii : tratamentul simptomatic al afectiunilor insotite de algii sau hipotermie, reumatismul acut si cronic , profilaxia trombozelor. Contraindicatii : ulcer gastro-duodenal ,hemoragii digestive in evolutie ,hipersensibilitate la salicilati ,diateza hemoragica. Precautii : in caz de hemoragii digestive ,insuficienta renala ,astm bronsic ,metroragii, dispozitiv intrauterine, in cursul sarcinii. Interactiuni : cu heparina, anticoagulante,metotrexatul,antibioticele orale, diureticele. Doze si mod de administrare: adulti -1,5-3 g/zi ca antipiretic saau analgezic ,4-6 g/zi ca antiinflamator ,0,3-0,5 g/zi ca antiagregant plachetar dupa mese. Copii : 50 mg/kilocorp/zi in prize de 4-6 ore ,antiinflamator 120-140 mg/kilocorp /zi. Reactii adverse : acufene ,algii abdominale, ulcer gastric, hemoragii ,sindrom hemoragipar. Prezentare: folii cu 10 comprimate,cutii cu 3 folii cu 10 comprimate. Producator :s.c GEDEON RICHTER ROMANIA s.a Tg Mures .

ANTINEVRALGIC P comprimate
Un comprimat contine :250mg acid acetilsalicilic ,cefeina 20 mg, paracetamol 150 mg si excipienti pentru un comprimat. Actiune farmacoterapeutica : analgezic si antipiretic ,prin acidul acetilsalicilic si paracetamol, stimulant slab si antimigrenos prin cafeina. Indicatii : cefalee ,nevlalgii,mialgii,febra,gripa,dureri postoperatorii. Contraindicatii : alergii ,ulcer gastro-duodenal,boli hemoragice,astm bronsic,la renali,in timpul sarcinii. Precautii : asocierea cu anticoagulante cumarinice,metotrexat,sulfamide antidiabetice,probenecid, sulfinpirazona,spironolactona. Mod de administrare : 1 comprimat la nevoie ,repetat de 3-4 ori/zi. Reactii adverse : greata,voma,eruptii cutanate, bronhospasm,tulburari de ritm si cresteri ale valorilor tensiunii arteriale. Prezentare : cutii cu 2 blistere a cate 10 comprimate. Producator : s.c SICOMED s.a Bucureasti , Romania.

NEO- COPIRIN comprimate

Un comprimat contine : 400 mg acid acetilsalicilic,cafeina anhidra 32 mg, si excipienti lactoza monohidrat,amidon de porumb,talc,acid stearic,dioxid de siliciu colloidal. Grupa farmacoterapeutica : alte analgezice si antipiretice ,acid acetilsalicilic in alte combinatii. Preparatul NEO-COPIRIN comprimate asociaza proprietatea analgezica a acidului acetilsalicilic cu cea slab antimigrenoasa si psihostimulentea a cafeinei. Indicatii terapeutice : tratamentul symptomatic al durerilor de intensitate usoara medie cu diferite localizari : cefalee,migrene, mialgii,artralgii,alte dureri reumatice, nevralgii,dureri dentare ,dureri postoperatorii,dureri intercostale,sciatica ,dismenoree. Contraindicatii : hipersensibilitate la oricare din componentele produsului ,ulcer gastro-duodenal active, boli cu risc hemoragic mare ,insomnie,copii cu varsta sub 7 ani. Precautii : se impun precautii in antecedentele de ulcer si gastrita, insuficienta renala cronica,insuficienta hepatica,astm bronsic ,guta , epilepsie, angina pectorala si aritmii. Interactiuni : corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante, bauturi alcoolice, antidiabetice orale. Doze si mod de administrare : se administreaza oral un comprimat la 4-6 ore ,pe stomacul gol .In caz de iritatie gastrica se recomanda administrarea in timpul mesei . Reactii adverse : tulburari digestive ,reactii alergice ,afectare renala, tulburari neurologice. Prezentare : cutii cu 2 blistere a cate 10 comprimate pastrate la temperature intre 15-25 C . Producator : s.c. LABORMED PHARMA s.a. Romania.

FASCONAL comprimate
Un comprimat contine : acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg ,cafeina anhidra 25 mg,fenobarbital 25 mg,fosfat de codeine hemihidratat 10 mg ,si excipienti : amidon de3 porumb, gelatina, dioxid de siliciu colloidal , talc , stearat de magneziu. Grupa farmacoterapeutica : analgezice si antipiretice ,derivati de acid acetilsalicilic si combinatii .

Indicatii terapeutice : tratamentul symptomatic in dureri de intensitate medie sau severa cu diferite localizari: cefalee ,migrene, mialgii,nevralgii, artralgii,algii dentare ,sau in sfera ORL ,dismenoree. Contraindicatii : hipersensibilitate la oricare din componentele produsului ,insuficienta hepatocelulara,insuficienta renala,ulcer gastro-duodenal active , boli hemoragice , astm bronsic , insuficienta respiratory ,perioada de sarcina si alaptare ,copii cu varsta sub 15 ani. Precautii : astm bronsic ,alergii respiratorii ,hipersensibilitate la antiinflamatorii , ulcer ,interventii chirurgicale ,NU bauturi alcoolice,risc de deprimare respiratory , leziuni craniene, abdomen acut ,hipertrofie de prostate. Interactiuni : antiinflamatoare nesteroidiene ,metotrexat , sulfamide antidiabetice,probenecid, spironolactona, deprimate ale SNC, medicamente anticolinergice si aantidiareice, fenitoina, acid valproic. Doze si mod de administrare : se administreaza numai adultilor si copiilor peste 15 ani . Doaza uzuala pentru adulti si copii peste 15 ani ,este de un comprimat la 4-6 ore fara a depasi 4 comprimate Fasconal P/zi. La varstnici se administreaza jumatate din doze recomandata adultilor. Reactii adverse : reactii alergice ,astm bronsic crize ,constipatie ,greata ,somnolenta ,hemoraagii digestive ,epistaxis, vertij cu cefalee , palpitatii. Pastrare si ambalare : nu se foloseste dupa expirare : se pastreaza la temperature intre 15 25 C. Producator s.c.GEDEON RICHTER ROMANIA s.a Tg Mures.

THROMBO ASS comprimate

Compozitie : Thrombo Ass 50 mg- 1 comprimat filmat contine 50 mg acid salicilic .Thrombo Ass 100 mg I comprimat filmat contine 100 mg acid acetil salicilic. Actiune terapeutica : acidul acetilsalicilic inhiba coagularea sanguina si de aceea reduce formarea trombilor.Administrarea ASA sub forma de comprimate rezistente la actiunea sucului gastric, reduce efectele adverse gastrointestinale ale acestuia. Indicatii terapeutice : reducerea riscului unor ocluzii coronariene ulterioare in cazuri de infarct miocardic in antecedente .Reducerea aparitiei ocluziilor vasculare dupa interventii chirurgicale in sfera vasculara ,ca de exemplu bypass coronarian.

Contraindicatii : hipersensibilitate la salicilati ,ulcer gastric si duodenal ,tendinta de sangerare ,deficiente trombotice si hemofile ,insuficienta renala si calculi renali. Precautii : hipersensibilitate la late analgezice ,astm bronsic , afectiuni metabolice care duc la anemie ,afectiuni gastrointestinale ,hepatice,sarcina si perioada de alaptare . Interactiuni : cresterea efectului medicamentelor anticoagulante ,riscul hemoragiilor ,efecte nedorite ale medicamentelor antiinflamatoare ,scaderea efectului medicamentelor diuretice ,scaderea efectului medicamentelor care influenteaza secretia de acid uric. Doze si mod de administrare : comprimatele filmate trebuie inghitite cu o cantitate de lichid .Se administreaza o data pe zi ,1-2 comprimate filmate. Reactii adverse : reactii de hipersensibilitate ,tulburari gastrice, sangerari gastrointestinale,astm bronsic. Pastrare si ambalare : cutii cu 30 si 100 comprimate filmate .Nu se depoziteaza la temperature mai mari de 25 C .Este necesara protectia fata de lumina. Producator :s.c.LANNACHER HEILMITTEL g.m.b.h.Austria.

ASPENTER 75 mg comprimate filmate gastro-rezistente

Compozitie : un comprimat filmat gastro-rezistent contine acid acetilsalicilic 75 mg si excipienti nucleu : celuloza microcristalina ,amidonglicolat de sodium, stearat de magneziu si film-talc,copolimer de acid metacrilic tip C ,trietilcitrat simeticona emulsie . Grupa farmacoterapeutica : antitrombocite , antiagregante plachetare. Indicatii terapeutice : profilaxia recidivei infarctului miocardic ,tratamentul infarctului miocardic acut , tratamentul anginei pectorale instabile , pentru mentinerea revascularizarii dupa angioplastie si bypass coronarian,profilaxia accidentelor ischiemice cerebrate tranzitorii si a infarctului cerebral. Contraindicatii : alergii ,intoleranta la antiiflamatoriile nesteroidiene ,diateza hemoragica, ulcer gastric sau duodenal in evolutie. Precautii : pacientii cu teren allergic ,astm bronsic ,ulcer ,afectiuni cu risc hemoragic ,insuficienta cardiaca necompensata . Interactiuni : cu anticoagulantele orale ,metotrexat , interferon alfa , cu antiagregante plachetare . Doze si mod de administrare : accidente coronariene un comprimat 75 mg de 1-4 ori /zi .

Infarct miocardic acut _ imediat dupa debutul simptomelor . Profilaxia accidentelor ischiemice cerebrate tranzitorii caf 1 comprimat p e 1-2 ori /zi . Reactii adeverse : sangerari diverse ,epistaxis, gingivoragii,activare a ulcerului gastro-duodenal ,reactii alergice ,reactii anafilactice. Pastrare si ambalare : cutii cu 5 blistere continand 10 comprimate.Cutii cu 3 blistere continand 10 comprimate filmate gastro-rezistente .Se depoziteaza la temperature de 15 -25 C .A nu se utilize dupa data de expirare Producator : s.c.TERAPIA s.a Romania.

ROMPIRIN 100 ma comprimate

Compozitie : un comprimat contine acid acetilsalicilic 100 mg siexcipienti : celuloza pulbere ,amidon de porumb ,dioxid de siliciu colloidal , acid stearic. Grupa farmacoterapeutica : antitrombocite ,antiagregante plachetare. Indicatii terapeutice : profilaxia recidivei infarctului miocardic ,tratamentul infarctului miocardic acut , tratamentul anginei pectorale in stabile, pentru mentinerea revascularizarii dupa angioplastie si bypass coronarian , profilaxia ischiemice cerebrate tranzitorii si a infarctului cerebral . Contraindicatii : alergii , intoleranta la antiinflamatoriile nesteroidiene,diateze hemoragice ,ulcer gastric sau duodenal . Precautii : pacientii cu teren allergic ,astm bronsic ,episoade de ulcer ,insuficienta cardiaca, deficit congenital de glucoza G-fosfat dihidrogenoza , afectiuni renale persistente ,insuficienta hepatica ,sarcina si alaptare . Interactiuni : cu anticoagulante orale ,metotrexat , interferon alfa ,cu antiagregante plachetare . Doze si mod de administrare : profilaxia si tratamentul aaccidentelor coronariene un comprimat de 1-4 ori /zi In infarctul miocardic acut administrare imediata . Profilaxia accidentelor ischiemice cerebrate caf 1 comprimat de 1-2 ori /zi Pastrare si ambalare : cutii cu 2 blistere continand 10 comprimate .Se depoziteaza la temperature sub 25 C. Producator : s.c ANTIBIOTICE s.a Romania .

ASPIRIN A BAYER comprimat efervescent

Compozitie : un comprimat efervescent contine acid acetilsalicilic 400 mg ,acidascorbic 240 mg si componente neactive esentiale : hidrogencitrat de sodium. Indicatie terapeutice : cefalee usoare sau medii ,febra ,raceli. Contraindicatii : se interzice administrarea cand exista un risc crescut de hemoragii .Se administreaza numai cu recomandare medicala in cazul terapiei simultane cu medicamente anticoagulante ,in insuficienta glucozo6-fosfat-dehidrogenazei ,in astm bronsic sau alergie la salicilati ,alte inflamatoare ,respective antireumatice si substante alergene, in tulburari gastro-duodenale cronice ,insuficiente renale ,in timpul sarcinii ,in special in ultimele 3 luni . Reactii adverse : rar reactii de hipersensibilitate (bronhospasm ,eruptii cutanate ) ,foarte rar tulburari gastrice hemoragii gastro-intestinale ,o scadere a trombocitelor . Sugestii : ameteli si tinitusul pot fi , mai ales la copii si varstnici un simptom avand drept cauza supradozarea .In aceste cazuri se consulta medical . Interactiuni : se potentiaza efectul medicamentelor anticoagulante ,scade efectul spironolactonei ,al furosemidei,,medicamente care favorizeaza eliminarea ecidului uric in guta. Doze si mod de administrare : daca nu exista alte interdictii medicate, -adultii doza unica 1-2 comprimate efervescente . -doza zilnica max 8 comprimate efervescente -copii peste 3 ani doza unica - 1 comprimate efervescente . -doza zilnica max 1-4 comprimate efervescente. Comprimatele efervescente se dizolva complet in apa. Pastrare si ambalare : cutii cu 10 si 20 comprimate efervescente ,precum si 40 (pentru unitati sanitare ) . Producator BAYER a.g Germania.

CONCLUZII
O aspirina pe zi tine doctorul departe Inca din timpuri stravechi ,fizicianul grec de al carui nume deriva juramantului lui HIPPOCRATE a scris despre o pudra amara extrasa din scoarta salciei ,care putea sa reduca durerile minore si febra .Acest tratament este mentionat si in texte din SUMERIA, EGIPT , ASIA din perioada antica .Indigenii din A merica o foloseau pentru durerile de cap ,febra ,inflamatiile muschilor , reumatism si friguri. Un vicar din Anglia anului 1763 nota ca scoarta salciei are efect in tratarea febrei

In 1828 un farmacist francez si un chimist italian au separat la forma cristalina extractul active de scoarta numit salicilina si apoi au separate acidul in forma pura. Aceasta chimicala a fost obtinuta si din florile de camp ,genul FILIPENDULA ,mai tarziu clasificat in SPIRAEA de cercetatorii germani in 1839.In 1853 un chimist francez a neutralizat acidul salicilic tamponandu-l cu sodiu (salicilat de sodiu ) si acetil cloride creand anhidrid acetosalicilic.In 1897 un cercetator din Germania a derivate una

din gruparile functionale de hidrosoli in acid salicilic si un grup acetilic formand acetilester ,care reduce foarte mult reactiile adverse . Acesta era primul medicament sintetic ,nu o copie a ceva ce exista in natura si a reprezentat inceputul industriei farmaceutice. Obtinundu-se rezultate bune pe piata s-a inceput comercializarea noului medicament minune.

Aspirina a fost licentiate in martie -06-1899. Numele de aspirina este compus din : a - de la grupul acetilic spir de la floarea spiraea in - un suffix obisnuit pentru medicamente Actiunea analgezica se datoreaza influentarii hipotalamusului si interferarii unor mecanisme periferice care genereaza durerea,inhiba sinteza prostaglandinelor in tesutul inflamat . Actiunea antiinflamatorie este evidenta in boli reumatice , unde aspirina este caapabila sa linisteasca fenomenele exudative acute. In reumatismul poliarticular acut ,aspirina reduce inflamatia articulara ,diminueaza durerea . In poliartrita reumatoida ,aspirina linisteste durerea si inflamatia si poate intarsia dezvoltarea deformarilor . Aspirina este un antipiretic cu actiune prompta ,utila in stari febrile . Aspirina are actiune stimulatoare a SNC manifestata prin influentarea respiratiei . Aspirina are o serie de efecte metabolice si endocrine . Aspirina se absoarbe rapid in stomac si portiunea initiala a intestinului subtire .Absorbtia rectala este lenta si incomplete.

Aspirina se leaga in proportie de 50 90 % de proteinele plasmatice .Timpul de injumatatire plasmatic este de 20 minute.

BIBLIOGRAFIE
-MANUALUL FARMACOLOGIE Valentine STROESCU Editura ALL,Bucuresti 1992 -MANUALUL INDUSTRIA MEDICAMENTELOR BIOTEHNOLOGIEI FARMACEUTICA Iasi 2000 - FARMACODINAMIA SISTEMULUI NERVOS Lucrari practice Anisoara HRISCU M.PAVELESCU Iasi 1998 -BAZELE FARMACOLOGIEI ALE PRACTICII MEDICALE Valentine STROESCU Editura Medicala ,Bucuresti 1998 -FARMACOTERAPIE PRACTICA Dumitru DOBRESCU Editura Medicala ,Bucuresti 1989 SI