1.

Diferenta intre FMI si BMFMI este o institutie financiara internationala si multinationala cu atributii in domeniul monetar, prin incheierea de aranjamente financiare cu tarile membere. ( se concentreaza pe indicatori macroeconomici) BM este o institutie international specializata in acordarea de asistenta financiara si tehnica pentru tarile in curs de dezvoltare sau subdezvoltate si nu functioneaza precum o banca propriu-zisa. (mai mult pe politici sociale) Diferente: FMI se ocupa cu promovarea comertului international si a dezvoltarii sale echilibrate FMI promoveaza cooperare monetara internationala si asigura consultari politice si credite temporare acelor membre FMI ofera ajutor tarilor afectate de razboi si care experimenteaza deficite temporare ale balantei de plati FMI se ocupa cu constituirea unui cadru adecvat pentru adoptarea deciziilor monetare cu efecte pe plan international FMI asigurarea stabilitatii cursurilor de schimb, pe plan international si monitorizarea unui sistem international de plati FMI limitarea restrictiilor valutare si a acordurilor discriminatorii intre tari, care franeaza dezvoltarea comertului international BM ajuta la combaterea si eliminarea coruptiei, eradicarea saraciei BM se ocupa cu dezvoltarea capacitatii guvernamentale si institutionale. BM construirea si modernizarea infrastructurii BM dezvoltarrea pietei financiare, promoveaza dezvoltarea economica de lunga durata BM acorda o finantare pe baza de programe

2. FMI abordare critica? Doar dezavantaje Faptul ca ei aplica acelasi program atat tarilor dezvoltate cat si tarile in curs de dezvoltare si tarilor subdezvoltate, programele respective practic in tarile subdezvoltate incalca foarte mult politicele sociale(studii de caz- brazilia,Bulgaria-avantaje) 3. Etapele acordarii unui credit stand-by? Creditele acordate de FMI impun acceptarea de catre tara beneficiara a unor aranjamente de credit privind instituirea unor masuri de politica economica agragate de FMi, care sa faciliteze in principal echilibrarea balantei de plati a tari respective.Programul economic care se implementeaza in baza acordului de credit cu FMI va fi transmis spre analiza comitetului executiv al FMI sub forma unei scrisori de intentie.Dupa ce programul este aprobat de catre Comitet prima transa de credit va fi deblocata.

Creditele FMI mbrac 2 forme - creditele STAND BY; - facilitile de finanare;

Creditele Stand Bysunt

credite care se acord n 5 trane din care prima tran se deblocheaz automat la cererea rii debitoare (guvernul trebuie sa emita o scrisoare de intentie catre comitetul executiv FMI). n momentul solicitrii unui credit Stand By, o comisie FMI se deplaseaz n ara solicitant unde mpreun cu guvernul stabilete un program de alocare a fondurilor. Aceste programe trebuie s respecte ntocmai obiectivul finanrii FMI (ex. Reducerea deficitului extern) Deblocarea tranelor creditului Stand By este condiionat de respectarea principiului condiionalitii, acesta spune c accesarea tranei urmtoare este condiionat de ndeplinirea obiectivelor programului i de alocarea corespunztoare a tranei precedente.

Facilitile de creditare

se acord de ctre FMI numai rilor care au probleme temporare foarte serioase precum deficite temporare de cont curent, probleme cu stocurile n perioadele de criz n cazul rilor productoare, etc. 1- Prima transa se da automat, guvernul trebuie sa emita o scrisoare de intentie catre comitetul executiv FMI.Programul trebuie sa aprobat si de FMI, guvernul trimite scrisoare de intentie catre comitetul executiv FMI si comitetul executiv, face un program pe care guvernul il aproba si asa se deblocheaza prima transa, e apr automat(nu trebuie sa faca nimic,de-abia de la a2a in colo) 2- Comitetul executiv FMI aproba un program si elibereaza automat prima transa, pentru a elibera si a doua transa trebuie sa se realizeze obiectivele prevazute in programul aprobat anterior. Daca obiectivele au fost indeplinite, adica daca imprumutul a adus fonduri in economie si rezultatele macro economice au fost bune, FMI elibereaza si a doua transa si tot asa se continua si cu a 3a, 4a pana la a 5a transa. 4. Principiul conditionalitatii Procesul prin care FMI conditioneaza acordarea unui credit si deblocarea transelor succesive de credit de realizarea unor obiective prevazute in programul economic conceput de tara benefica impreuna cu FMI poarta denumirea de principiu al conditionalitatii. Depinde de la o tara la alta, principiul conditionalitatii este faptul ca cea de-a 2a transa este deblocata doar daca in conditiile tara isi realizeaza conditiile prevazute in program, intr-un fel este bine pentru ca ajuta la cresterea economica si la incurajarea tarii respective sa-si revina,politicile FMI rolul lor este de a imbunatatii indicatorii macroeconomici dar intr-un fel poate fii rau pentru ca obiectivele sunt cu politicele sociale care le pot dauna, tara respective s-ar putea sa aibe nevoie mai repede nevoie de a2a transa pentru a-si face obiectivele

propuse,si atunci practice nu-si mai primeste banii daca nu si le realizeaza si o poate duce din ce in ce mai rau 5. Originile suprematie $, daca e bine ca $ sa fie centrul si de ce? Nu este bine pentru ca,daca vine o criza economica in SUA unde este cel mai probabil sa fie o criza economica dat fapt ca este cea mai mare tara si exista foarte multe dezechilibre practic va afecta automat tarile respective din jur, in plus prin dolarizare practice prin acest sistem se exporta inflatie si asta a facut si SUA la Bretton Woods, aexportat foarte multa inflatie si tarile respective, au pierdut. 6. Sfera activitatii BM Banca Mondial ajut rile n curs de dezvoltare s combat srcia i s realizeze o cretere stabil, durabil i echitabil. In acest scop, ea desfoar diferite tipuri de aciuni. Srcia rmne o problem de proporii colosale. Aproape o jumtate din locuitorii planetei au mai puin de doi dolari pe zi pentru a tri i aproximativ o cincime nu dispun nici mcar de un dolar pe zi. Cei sraci nu au nici o oportunitate economic i nu au acces la educaie rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare, Grupul Bncii Mondiale i partenerii si de la comunitatea internaional sunt foarte interesai s joace un rol determinat n favoarea celor sraci, cu convingerea c progresele sunt posibile dac se acioneaz dup un plan bine stabilit. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au confirmat c lupta mpotriva srciei este esenial pentru a asigura pacea i stabilitatea ntr-o lume din ce n ce mai interdependent. Grupul Bncii Mondiale este n centrul acestei dinamici mondiale. ncetinirea activitii economice, care a determinat un declin clar al curentelor de schimburi i de fluxuri de capitale spre ril e n curs de dezvoltare, nseamn o cerere de ajutor mai sporit. 7. Regimul de curs de schimb ,esenta teoriilor si aplicabilitatea lor in RO. Cursul de schimb reprezinta pretul unei monede exprimat in alta moneda.Cursul de schimb se exprima general ca o amrime supraunitara fie folosind cotatia directa fie cea indirecta. In cotatia directa cursul de sch rep nr unit monetare straine = cu o unit monetara iar cotatia indirecta nr unit. Monetare nat= cu o unit monetara straina Intotdeauna se incepe cu moneda care coteaza direct Cursul de schmb. Depinde de urmatorii factori: nivelul general al preturilor de consum; Rata dobanzii; Soldul balantei comerciale. Aplicabilitatea cursului de schimb in Romania-la importul de bunuri cursul de schimb valutar se stabilete conform prevederilor comunitare care reglementeaz calculul valorii n vam. - la alte operaiuni dect importul de bunuri care se exprim n valut, cursul de schimb care se aplic este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Central European ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaz decontrile, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaiunea n cauz, iar, n cazul operaiunilor supuse sistemului TVA la ncasare la

data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaiunea n cauz dac nu ar fi fost supus sistemului TVA la ncasare. - n situaia n care se utilizeaz cursul de schimb publicat de Banca Central European, conversia ntre monede, altele dect moneda euro, se realizeaz prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. n contractele ncheiate ntre pri trebuie menionat dac pentru decontri va fi utilizat cursul de schimb al unei bnci comerciale, n caz contrar aplicndu-se cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei sau cursul de schimb publicat de Banca Central European.

8. Diferente intre regim de curs de schimb (care tintesc inflatia ,deficitul etc.) Consiliul monetar este oportun in situatii de hiperinflatie si pp adoptarea unui set de masuri nepopuliste pt tara respectiva. Regimurile de curs de schimb fix au ca scop reducerea inflatiei si pp instituirea ubnei paritati fixe (intre moneda nat si un etalon) care poate fluctua intr-o marja de pana la 5%. Paritatea glisanta este un curs de schimb fix (care poate fi modificat discretionar,preanuntat si periodic de autoritatea monetara) si contribuie la scaderea inflatiei. Benzile de fluctuatie repr un regim impus tarilor care se pregatesc sa adere la uniunea montara europeana si tinteste ??????????? Uniunea monetara repr un spatiu geografic format din mai multe tari in care circula o sg moneda si tinteste ??????????? Flotarea adm pp formarea cursului de schimb pe baza raportului cerere-oferta cu interventia Bancii Centrale care prin cumparari/vanzari de valuta poate modifica cs in limitele dorite. Flotarea adm permite contralarea deficitului bugetar.

9. Explicati regimurile din diferite tari Scrie fiecare despre tara care a gasit-o. Spre ex, Polonia a avut in trecut un regim de curs de schimb fix care are la baza o paritate fixa intre moneda nationala si un etalon care poate fi o moneda puternica, un cos de monede sau aurul, iar in prezent are o flotare administrata unde cursul de schimb se formeaza pe baza raportului cerere oferta cu interventia bancii centrale, care prin cumparari/vanzari de valuta, poate modifica cursul de schimb in limitele dorite. NOTA: Este doar un exemplu orientativ ca sa stiti ce sa scrieti. Nu luati ca atare. Nu stiu daca Polonia chiar a facut asta; e pima tara ce mi-a venit in minte. 10. Probleme tehnice legate de functionare buna a zonei euro Politica fiscala ,faptul ca ei au o politica monetara unitara dar nu este sustinuta de o politica fiscala care practic a si dus la faptul ca tarile nu mai sus asa de convergente la

nivel eco.unele tari s-au afundat foarte tare in datorie suverana. Ei avand politici fiscale diferite,impozite diferite au facut imprumuturi la rate de dobanda mult mai mare.

Criza datoriilor a scos la suprafata multe dintre slabiciunile zonei euro si a pus la indoiala avantajele de care beneficiaza tarile care vor trece la moneda unica, mai ales ca deciziile Bancii Centrale Europene nu au facut decat sa scoata in evidenta lipsa de sincronizare dintre economiile uniunii monetare.

Eliminarea riscului valutar

Potrivit economistului sef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, marele avantaj al intrarii in
zona euro ar fi eliminarea riscului valutar pentru acea parte a sectorului privat care s-a indatorat in euro. Astfel, adoptarea monedei unice ofera o umbrela de protectie, dar pe de alta pare are repercusiuni serioase asupra populatiei, intrucat in cele mai multe cazuri aceasta resimte o diminuare a standardelor de viata, mai ales cand tara care intra in zona euro nu intruneste si criteriile de competitivitate. "Avantajul de a fi in zona euro este umbrela de protectie pe care ti-o ofera o moneda mai puternica, dar daca ai un echilibru macro bun si politici sanatoase nu iti trebuie neaparat sa fii aparat de zona euro", sustine Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica. Totusi, adoptarea euro este o obligatie pentru tarile din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania, si tot ce pot sa faca ele este sa decida momentul in care sa treaca la euro. "Daca zona euro va supravietui si acesta este cel mai probabil scenariu, obiectivul de adoptare a euro va ramane un obiectiv strategic pentru toate tarile din ECE", crede Ionut Dumitru.

11. Regimuri de curs de schimb din RO Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlat, acesta fiind n concordan cu utilizarea intelor de inflaie ca ancor nominal a politicii monetare i permind un rspuns flexibil al acestei politici la ocurile neprevzute ce pot afecta economia.

12. Ce este convergenta reala gradul de dezvoltare i de apropiere a unei ri de performanele economice ale zonei Euro. Convergenta reala este un process natural bazat pe modelul cresterii economice Solow, prin care tarile membre ale uniunii economice ajung in timp la acelasi niv de dezvl economica deoarece tarile care au PIB mic initial cresc mai rpd decat cele care au un nivel initial mare al PIB pe loc a.i. tarile sarace le ajung din urma pe cele bogate. 13. Criza( cauze, forme de propagare) Criza financiar internaional cauzele i ce trebuie fcut ( studiu facut de Mugur Isarescu) Muli apreciaz c actuala criz financiar i are rdcinile n scderea dramatic apreului locuinelor n SUA sau n cderea pieei creditului pentru locuine. Aceastviziune este cel puin incomplet. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adnci, att de natur macroeconomic, ct i de natur microeconomic, lucru menionat recent de mai muli

analiti: Altman (2009), Buiter (2008), Blanchard (2009). Cele dou tipuri de cauze s-au intercondiionat n producerea crizei. M voi referi pe rnd la ambele tipuri de cauze. Cauza profund a crizei financiare a fost lichiditatea abundent creat de principalele bnci centrale ale lumii (FED, BOJ) i de dorina rilor exportatoare de petrol i gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri,generat de integrarea crescnd n economia global a unor ri (China, Asia de SudEst n general), cu rate mari de acumulare, dar i de redistribuirea global a avuiei i a veniturilor ctre exportatorii de bunuri tari (iei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundent i suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investiii, inclusiv n instrumente financiare sofisticate, nu uor de neles de ctre unii investitori. Consecinele existenei lichiditii abundente au fost ratele foarte sczute ale dobnzii i volatilitatea redus a acestora. mpreun, aceste consecine au condus la creterea apetitului pentru active cu ctiguri mari. n plus, volatilitatea redus de pe pia a creat tendina de subestimare a riscului i o adevrat lips de vigilen a investitorilor. Marjele de risc au fost i ele foarte sczute i nediscriminatorii. mpreun, ratele sczute ale dobnzii, apetitul pentru active cu ctiguri mari, vigilena sczut fa de risc i marjele mici au mascat semnalele preurilor pe pieele financiare i au condus la insuficienta nelegere a riscurilor implicate. Pe acest fundal au operat, ca agravante, i o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetic, fisurile n modelul de afaceri ale ageniilor de rating, externalizrile raionale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente i, n sfrit, competiia internaional crescut pentru dereglementri. M numr printre aceia care susin c semnalele despre criz au fost date de economiti, dar nu au fost luate n seam. Totui, trebuie spus c magnitudinea crizei a fost, pn recent, evident subestimat de toat lumea. Consecina securitizrii frenetice a fost c, odat ce criza a fost declanat de apariia eecurilor la plata ratelor la creditele pentru case, piaa financiar a devenit netransparent. Instalarea nencrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele cu scop special (VSP) n categoria riscante (calitatea activelor pe care le finanau nu mai era clar) i refinanrile au devenit imposibile. Datorit discrepanei dintre maturitile pe active i pasive, aceste VSP au nceput s se bazeze pe linii de finanare de la bncile sponsor. n final, cererea de lichiditate, n combinaie cu pierderea ncrederii ntre bnci, a rezultat n goana dup cash i rata dobnzii efective a nceput s creasc. n SUA i n unele state din Europa, guvernele i bncile centrale au rspuns prin mbuntirea lichiditii; acordarea de garanii guvernamentale pentru mprumuturi; recapitalizarea instituiilor financiare; garantarea celor mai noi emisiuni de ctre bnci asigurate; prevenirea colapsului dezordonat al ntreprinderilor mari interconectate; cumprarea de aciuni n bnci; reduceri coordonate ale ratelor dobnzii. Dei astfel de msuri au fost puse n aplicare, dup 17 luni de la declanarea turbulenelor, piaa a rmas netransparent, ceea ce a amplificat criza financiar i a facilitat trecerea ei n sectorul real al economiei, mai nti n SUA, apoi i n alte ri dezvoltate. Forme de propagare n definirea conceptului de contagiune au fost identificate o serie de legturi care pot exista ntre diferite ri i care explic existena i amplitudinea acestui fenomen: Legturi financiare: apar datorit conectrii diferitelor economii la sistemul financiar internaional. Atunci cnd ntr-o ar apare o situaie de criz, fondurile de investiii se

confrunt cu retrageri masive de capitaluri de ctre investitori, acest lucru fiind compensat de emisiunea de titluri ntr-o ter ar pentru a atrage lichiditi. n acest fel, ocul iniial este propagat i ctre alte ri. Un fenomen similar este cel al bncilor multinaionale care orienteaz excesul de lichiditate ctre piee care ofer potenial de cretere mare (pieele emergente de exemplu) i pe care apoi l retrag rapid n momentul n care apar primele semne de criz n ara de origine (acest lucru dezechilibreaz rile debitoare, dezechilibrul fiind apoi i mai accentuat de retragerea definitiv sau parial de pe acea pia a bncilor multinaionale). Legturi economice: apar mai ales datorit relaiilor comerciale ntre diferite ri. Cnd raportul de schimb ntre dou ri se deterioreaz sau cnd dou ri se afl ntr-o competiie puternic pe pieele internaionale, de multe ori sunt tentate s obin un avantaj competitiv temporar din deprecierea cursului de schimb. Investiiile strine directe i cele de portofoliu contribuie i ele la acest efect de antrenare. Legturile politice: apar pe fondul relaiilor diplomatice i politice ntre diferitele ri. Acest tip de legtur este mai puin studiat n literatura de specialitate atunci cnd se analizeaz efectul de contagiune. Foarte multe ri fac parte din diferite cluburi economice care impun anumite norme de conduit (de exemplu pot impune un anumit regim valutar). Aceast apartenen la diferitele grupri politice face ca de multe ori crizele s capete un caracter de cluster. O ar care intr ntr-o criz i face parte din acest grup atrage intrarea tuturor rilor din grup n criz. n momentul de fa putem vorbi de mai multe forme de contagiune a crizelor financiare26: Efectul de contagiune de tip muson: este dat de existena unui dezechilibru la nivel global care afecteaz un numr mare de ri (chiar pot fi afectate toate rile) conectate la economia mondial. n acest sens pot fi date numeroase exemple de crize propagate n acest fel: crizele petroliere din 1973 i 1979, creterea dobnzilor n Germania n 1992 n contextul crizei ERM, creterea dobnzilor din SUA dup criza din Mexic din 1994. Efectul de contagiune de tip spillover: este dat de existena unei crize ntr-o ar anume care se propag apoi la un numr mare de ri. Kaminsky i Reinhart au numit acest efect contagiune bazat pe variabilele fundamentale (fundamentals based contagion). Exemple de astfel de efecte de contagiune ar fi: deprecierea pronunat a yen-ului japonez din 1995 fa de dolarul american care a generat apoi criza n Asia de Sud-Est (nceput n Thailanda n 1997), cele mai afectate ri din regiune fiind rile care aveau cele mai dezvoltate relaii comerciale cu Japonia i SUA, criza din Mexic din 1994 care apoi s-a propagat n mai multe ri din America Latin, criza din Turcia din 2000, criza dot.com din SUA i Europa din 2000, criza subprime de pe piaa creditului din SUA din 2007. Efectul de contagiune de tip rezidual: se refer la modificri ale situaiei economice din diferite ri care depesc ateptrile operatorilor din pia i care sunt vizibile n valoarea rezidual (zgomotul alb) al modelelor care testeaz corelaiile ntre diferitele economii (ntre o ar i mai multe ri sau ntre o ar i economia mondial). Efectul de contagiune a volatilitii: este un tip al contagiunii manifestat cu precdere pe pieele de capital i are n vedere propagarea volatilitii n cretere (riscul investiional asociat este n cretere) de pe pia de capital pe alte piee de capital27. Acest tip de contagiune este printre cele mai studiate forme n literatura de specialitate.

Forme de propagare securitizarea. Bancile aveau un grad de risc si un instrument cu un grad de risc si cu o profitabilitate si cand vindeau catre alte banci gradul de risc se raspandea practice si fiind in perioada respective gradul de risc al instrumentelor financiare fiind foarte mare atunci si riscul a fost foarte mare in raspandire

14. Care e diferenta dintre flotarea administrata si consiliul monetar Flotarea administrata lungeste tranzitia, iar instituirea consiliul monetar duce la o tranzitie scurta.