Fonetica

1. VOCALELE sunt sunetele care se pot rosti far ajutorul altor sunete i pot alctui i singure silabe. n limba romn exist apte vocale: a, , (), e, i, o, u 2. SEMI VOCALELE sunt sunete care se aseamn cu vocalele, dar nu pot alctui singure silabe i se pronun la jumtatea intensitii unei voale. Ele intr n alctuirea diftongilor i triftongilor i sunt n numr de patru: e, i, o, u e. i. o. u pot fi: * vocale: erat, iritabil, orar, umr; *semivocale: sear, iar, soare, ou. 3. CONSOANELE sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete (cu ajutorul unor vocale) i nu pot alctui singure silabe. n limba romn exist 22 de consoane: b, c, c' (ce,ci), k' (che, chi), d, f, g, g' (ge, gi), g' (ghe, ghi), h, l, m, n, p, r, s, , t, , v, z. Grupuri Fonetice DIFTONGUL este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i o semivocal. pronunate naceeai silab. Diftongul poate fi: * ascendet , atunci cnd este alctuit din semivocal + vocal: iar-n; broas-c; deal; soa-re; pia-tr. * descendent, atunci cnd este alctuit din vocal + semivocal: mai; gru; ca-dou: ci-ne; vrei Atenie! *Diftongul se poate constitui din dou sunete alturate aparinnd unor cuvinte diferite,dar care se pronun ntr-o silab. Intre elementele componente ale acestor silabe aparecratima: mi-a amintit; s-i dau; c-i spune; *n diftong, semivocalele o i e apar ntotdeauna ca prim element, iar celelalte semivocale (ii u) pot fi sau primul sau al doilea element. Not: *Dup consoanele c', g, k', g' nu exist diftongi deoarece n aceast situaie e sau i sunt numai litere ajuttoare pentru scrierea acestor consoane: cea = c'a; geam = g'am; ghea = g'a. * Atunci cnd c i i sunt vocale urmate de o semivocal (ghiocei, rochii), ei i ii sunt diftongi deoarece e i primul i sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei; ro-chii; TRIFTONGUL este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i dou semivocale pronunate n aceeai silab. Triftongii sunt de dou feluri: -progresivi, atunci cnd semivocalele preced vocala: ari-pioa-r: cre-ioa-ne: i-ni-mioa-r - centrai, atunci cnd semivocalele ncadreaz vocala: le-oai-c; do-reau; tr-iai; fo-iau;, so-seau Atenie! Triftongul se poate constitui din trei sunete alturate, aparinnd unor cuvinte diferite, dar pronunate mpreun, n aceeai silab. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima. i-au spus; mi-ai dat; ne-au adus Not: Dup consoanele c\ g\ k\ g\ nu exist triftongi. deoarece n aceast situaie e sau i sunt litere ajuttoare pentru scrierea acestor consoane, deci nu au rol de vocale:

Page 1 of 3

zi-ceau = zi-c 'au; ve-gheau = ve-g 'an.: HIATUL apare ntre dou vocale alturate pronunate in silabe diferite: du-e, ca-i-s, a-e-ro-port, al-co-ol: fi-in-; i-de-e: po-e-zi-e; res-pec-tu-os; sca-un SINONIMELE sunt cuvintele cu form diferit i neles identic sau foarte asemntor. Un cuvnt poate avea mai multe sinonime, formndu-se astfel o serie sinonimic: adevrat - real - veritabil - autentic

ANTONIMELE sunt cuvinte cu form diferit i cu neles opus: mare # mic; nalt # scund; bun # ru; sus # jos etc. CAMPUL LEXICAL cuprinde toate cuvintele care aparin aceluiai domeniu, care au trsturi de sens comune i pot fi sinonimele lor, derivatele lor, expresiile care le cuprind. FAMILIA LEXICALA reprezint totalitatea cuvintelor nrudite ca sens, formate de la acelai cuvnt de baz i avnd acelai radical. VERSIFICATIA(prozodie,rima): vers = un rand dintr-o poezie ; strofa = o grupare de versuri ; catren = strofa de 4 versuri ; rima = potrivirea sunetelor de la sfarsitul versurilor .

rima imperecheata

rima incrutisata

rima imbratisata

monorima

rima alba (vers liber) Figuri de stil HIPERBOLA este un procedeu artistic prin care se exagereaz intenionat, mrind sau micornd, trsturile unei fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. PERSONIFICAREA este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie nsuiri umane (exemplu: norii plng; soarele rde; stelele clipesc; psrelele optesc; vntul alearg; slciile triste; pisica vorbete lin). ANTITEZA este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cuvinte, fapte, personaje, idei, situaii. n creaia lui M. Eminescu antiteza apare i n formularea unor titluri: Venere i Madon, nger i demon, mprat i proletar. COMPARATIA este figura de stil prin care asociam un termen cu un termen neobisnuit,pentru a obtine efecte deosebite.O comparatie are 2 termeni: -termenul de comparat -termenul cu care se compara Page 2 of 3

elemente de comparare => ca,ca si,la fel,asemeni,cum,ca si cum,precum. EPITETUL este figura de stil prin care se atribuie insusiri deosebite substantivelor dar si verbelor Exemple: fiinta furtunoasa, intinderea pustie... Sintaxaeste partea gramaticii care studiaz modul combinrii cuvintelor n propoziii i modul combinrii propoziiilor ntr-o fraz. PROPOZITIA este comunicarea facuta cu ajutorul un singur predicat. Clasificare: -dupa scopul comunicarii : -enuntiative (Ana are mere.) -exclamative (Ce frumos e!) -interogative (Ce faci?) -dupa structura : -simple (S+P Alex merge.) -dezvoltate (S+P+A+C Alex merge la munte cu familia.) -dupa aspect : - negative (Tu nu esti.) - afirmative (Azi ploua.) MODUL DE EXPUNERE NARATIUNEA este opera literara care prezinta un sir de intamplari in ordinea in care s-au petrecut.Siruri de intamplari constituie subiectul operei literare. Subiectul are mai multe etape numite etapele subiectului sau etapele naratiunii. Etapa de inceput a naratiunii care prezinta timpul,locul si personajele: expozitiunea. Este momentul in care se declansaza actiunea : intriga. Desfasurarea actiunii contine faptele si intamplarile care decurg din intriga. Punctul culminant este momentul in care cititorul este cel mai emotionat. Desnodamantul este finalul naratiunii. DESCRIEREA este modul de expunere a textului prin care autorul specifica trasaturile specifice ale unui colt din natura,unei fiinte sau a unui obiect. Intr-o descriere partile de vorbire folosite cel mai des sunt substantivele si adjectivele. Ele se combina in figuri de stil : epitet,comparatie,personificare. Intr-o descriere asociatile de cuvinte il impresioneaza pe cititor prin toate simturile sale : imagini vizuale,auditive,orfactive si tactile.Intr-o descriere titlul este in concordanta cu fenomenul prezentat.
SCHITA este o specie epic de mic ntindere n care aciunea este simpl, limitat la un singur episod din viaa personajelor descrise. Personajele sunt puine, iar modul de expunere predominant este naraiunea mpletit cu dialogul (descrierea fiind aproape inexistent). Exemple: Domnul Goe; Vizit BASMUL este o naratiune in care realitatea se impleteste cu fantasticul.Firul narativ se desfasoara in jurul luptei intre bine si rau.De obicei victoria este a binelui. Personajul principal este inzestrat de autor cu : frumusete , curaj , dreptate. Personajele negative se bazeaza pe antiteza,sunt inzestrate cu cele mai nedemne insusiri spuse de catre popor : rautate,viclenie,uratenie,lasitate. In actiunea de infrangere a raului este ajutat de animale : calul,corbul,regina albinelor. Basmul are formule de inceput : A fost odata ca nici odata, care au intentia de a duce cititorul intr-o lume fantastica. Pe parcursul basmului ajung formule medieene,care sa mentina treaza atentia cititorului. In final apar formulele de sfarsit,care aduc cititorul din lumea fantasticului in lumea reala.

Page 3 of 3