Traditii de Sfintul ANDREI Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop.

Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta. Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. n acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor
In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de "dincolo" dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca "acolo" dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice. Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi. Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata. Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: "Ai mancat usturoi?". Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea. Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice: "Sfinte Andrei, Scoate-i chipul in fata apei, Ca in vis sa-l visez, C-aievea sa-l vaz!" Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta. In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos. Usturoi miraculos Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul. Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste. In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori. Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine. De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn. Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele. De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele. Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna". Despre Sf. Apostol Andrei (30 noiembrie/13 decembrie) se spune c era primul dintre ucenicii lui Hristos, frate cu sf. Apostol Petru, ucenic al Sfntului Ioan Boteztorul. Era originar din Betsaida. Dup ce se hotrte sa -l urmeze pe Iisus Hristos, devine cel dinti chemat, dup cum spun scripturile bisericeti. Dup nvierea lui Iisus i coborrea Spiritului Sfnt (la Rusalii), apostolii s -au ntlnit i au tras la sori cine i unde se va duce pentru propovduirea credinei cretine. inutul Sciiei i Traciei i -a revenit cic Sfntului Andrei. Dup multe peregrinri,

el se stabilete n Peloponezul grecesc, n oraul Patras, lnga Corint, Grecia unde este executat din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe timpul domniei mpratului Nero. Surse bisericeti mrturisesc c Sfntul Andrei condamnat la moarte, a rugat s fie rstignit pe altfel de cruce dect Iisus, aa el a fost rstignit pe o cruce n forma de X cu capul n jos, creia i s-a spus Crucea Sfntului Andrei. Astzi aceast form a crucii se regsete pe steagul Scoiei, Irlandei, cel al Flotei militare ruse etc. Sfntul Apostol Andrei este, conform tradiiei, primul care a adus cretinismul pe meleagurile noastre. De aceea, mai ales n zonele rurale, au existat i nca se pstreaz o multitudine de tradiii, superstiii i obicei uri n care elementul pagn se imbin cu cel cretin. Srbtoarea are mai multe denumiri: Andrei de Iarn, Sntandrei, Mo Andrei, Andrei Cap de Iarn, Undrea, ndrea. Este singura srbtoare de peste an, care a dat denumirea popular unei luni - decembrie, dup cum tim n popor e numit - ndrea, Undrea. Se credea, c de la ziua Sf. Andrei ncepe iarna i pune stpnire pe lume. Srbtoarea Sf. Andrei se mai numea n popor i Ziua Lupului, o srbtoare pgn precretin, care a fost asimilat practic n ntregime. Srbtoarea era dedicat unei diviniti, n cadrul creia era prezent cultul strmoilor, comunicarea cu spiritele strmoilor, nfiai fie ca lupi, fie ca strigoi. Credina n existena strigoilor pornea de la convingerea omului, c sufletele morilor pot reveni printre cei vii. De aici vine credina c de Sfntul Andrei se dezleag secrete, pot fi gsii acei, care au svrit crime, furturi. Se spune ca era pe vremuri un obicei c la miezul nopii, n cimitir cu ap sfinit, lumnri, un vas nou cu gura larg i ctiva banui de argint care se puneau pe un mormnt prsit, iar dup ce se spuneau cteva rugciuni, se putea vedea n apa turnat n vas irul evenimentelor. Multe dintre obiceiurile de Sf. Andrei snt descrise n legende. n noaptea Sfntului Andrei erau practicate diverse ritualuri menite s protejeze oamenii, animalele i gospodriile. Tot de Sfntul Andrei se zice, era timpul benefic s se comunice cu spiritele de dincolo. n noaptea de Sntandrei fetele mari (nemritate) puteau s-i afle ursitul. Snt cunoscute numeroase magii, practicate de fete n seara lui Sntandrei. Ele se adunau la o cas n seara de 29 noiembrie /12 decembrie i ncercau s-i afle ursitul. Cum se nsera bine, fetele de altdat fie practicau metodele tiute de la mame, mtui, fie se concentrau asupra uneia, ca s li se contureze chipul ursitului. Se spune, ca un fir de busuioc aezat sub pern face ca n vis s apar imaginea ursitului. Alte fete noaptea mergeau spre gard cu ochii nchii i trebuiau s numere nou pari i s-l lege cu a. A doua zi se uitau i dac era neted parul, apoi i ursitul urma s le fie tnr, dac era cioturos - mirele urma s fie btrn. n afar de practici magice n seara Sf. Andrei flcii i fetele mari petreceau mpreun, se veseleau, fceau o turt, numit turta de Andrei, care se atrna la coard i toi trebuiau s sar s o apuce cu gura. Se organizau i alte jocuri distractive. Pe 30 noiembrie /13 decembrie nu se lucra pentru ca lupii s nu mnnce vitele i mai ales oile. Oamenii se abineau s plece la drum deoarece riscau s se ntlneasc cu haite de lupi. ranii le -au pus sub oblduirea acestui sfnt, tocmai pentru c ele trebuie garantate de autoritatea i puterea sa. Femeile au rolul de a-i proteja familia mpotriva strigoilor, ntorcnd toate oalele din cas cu gura n jos sau mprtiind prin gospodrie buci de pine pentru ca strigoii s le mnnce i s nu ptrund n cas. Pentru ca se tie c strigoilor le place s se adposteasc la cldur, n ziua Sfntului Andrei, cenua calda trebuia i ea scoas din sob. Oamenilor le revine datoria de a se proteja mpotriva vrcolacilor prin arme redutabile: usturoi i candel, aceasta din urma pstrndu-se aprins pe tot parcursul nopii. Astfel, multe dintre practicile de aprare magic erau respectate de ctre femei: ele nu torceau cu o sptmn nainte de Sf. Andrei, nu mturau, nu fceau poman, nu ddeau nimic cu mprumut de teama feluritor pagube. Nu foloseau unele obiecte, cum ar fi pieptenele. De la aceast zi i pn la Crciun nu se lucra la rzboi, nu se torcea i nici nu se esea. Tinerii de la sudul Moldovei n noaptea Sntandreiului pzeau usturoiul, ca s nu fie furat de strigoi. Se adunau la o cas mai muli flci i fete mari. Tinerii stteau toat noaptea la mas, mncau i petreceau n veselie, fetele erau mereu atente ca nu cumva cineva s le fure usturoiul. Dac se fura din usturoi nu era bine. Acelei fetei creia i se fura usturoiul nu-i mergea bine. n zori, nainte de a se despri, fiecare fat i lua usturoiul i -l ducea la biseric, iar apoi acas l punea la icoane. Acest usturoi din noaptea Sf. Andrei, era bun de dragoste. De la aceast paz a usturoiului provine zicala Parc a pzit usturoiul - i se spunea aceluia, care avea ochii roii de nesomn. Multe din preparatele culinare din aceast noapte erau pregtite cu usturoi. Se fceau balabute cu usturoi. De asemenea, se consumau buturi i alimente rituale, precum braga, covaa. Toate aceste buturi i alimente condimentate cu usturoi erau consumate n cadrul unor practici de purificare a trupului i a sufletului, practici absolut fireti n preajma acestui strvechi nceput de an.

Povestea Sfantului Andrei Ziua de 30 nioembrie este sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei. Ea are o semnificatie aparte pentru poporul roman. Sfantul Andrei este cel care a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor. Sfantul Andrei, originar din Betsaida, inainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. El s-a hotarat sa-l urmeze pe Iisus Hristos si a devenit cel intai chemat, dupa cum aflam din scripturile bisericii. Dupa Invierea lui Iisus si coborarea Spiritului Sfant (Rusaliile), apostolii s-au intalnit si au tras la sorti care unde se va duce pentru propavaduirea credintei crestine. Tinutul Scytia, adica Dobrogea, i-a revenit Sfantului Andrei. Dupa multe peregrinari, el se stabileste in Peloponezul grecesc, n orasul Patras, langa Corint in judetul Constanta, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie in anul 60 in timpul Imparatului Nero. Sursele bisericesti vorbesc despre faptul ca Sfantul Andrei a fost rastignit pe o cruce in forma de X cu capul in jos, careia i s-a spus Crucea Sfantului Andrei si care se regaseste pe steagul Scotiei. Traditiile sarbatorii Sfantului Andrei la romani Peste tot in lume exista datini si obiceiuri populare, insa parca niciunde traditii le nu cunosc fastul si semnificatiile celor romanesti. Legendele spun ca in noaptea Sfantului Andrei (29/30 noiembrie) se practica ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele si gospodariile. Este noaptea in care spiritele negre bantuie locurile pamantesti. De aicitraditia ca de Sfantul Andrei se dezleaga secrete, se gasesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfasuara la miezul noptii, in cimitir cu apa sfintita, lumanari, un vas nou cu gura larga si cativa banuti de argint care se pun pe un mormant parasit. Dupa ce se spun cateva rugaciuni, se poate vedea in apa turnata in vas firul evenimentelor. Traditiile de Sfantul Andrei sunt variate si multiple, poate nicio alta sarbatoare nu este asa plina de simboluri ca aceasta. Legendele din Bucovina spun ca in noaptea Sfantului Andrei lupii incep sa vorbeasca si isi misca gaturile intepenite. Cel ce vrea sa auda vorbele lupilor, va muri repede, iar daca un om este atacat de lupi acesta se va transforma in varcolac. De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa. Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa (in unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile usilor si ferestrelor). Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa. In trecut exista descantecul sarii: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece. Sarbatoarea Sfantului Andrei este prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemaritate. Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului. In alte parti se foloseste metoda facutului cu ulcica: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglida din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot. De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta. La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate. Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea. Sfaturi Info-ghid: Fiecare traditie are farmecul ei, insa sarbatoarea Sfantului Andrei este una dintre cele mai insemnate ca simboluri pentru romani. Daca aveti posibilitatea de a va afla la tara de Sfantul Andrei, nu ratati sansa de a asista la traditiile si obiceiurile acestei zile. Si nu uitati de graul pus la incoltit pe 30 noiembrie!

Traditii, obiceiuri si superstitii de Sf Andrei

Crestinii sarbatoresc in ziua de 30 noiembrie Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei. In credinta populara si in toate regiunile tarii se intalnesc o sumedenie de traditii, obiceiuri si superstitii corespunzatoare acestei zile. Dintre acestea enumaram cateva. Se spune ca noaptea de Sfantul Andrei dintre 29 si 30 noiembrie este una dintre noptile cele mai bune pentru a se face vraji si farmece si este numita si Noaptea Strigoilor, in aceasta noapte ies moroii si strigoii.Din acest motiv pentru a fi feriti de moroi si strigoi se ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile caselor. Despre aceasta zi se spune ca: - Sfantul Andrei ar fi fost stapanul fiarelor salbatice si ca aceasta in noaptea zilei de 30 noiembrie le elibereaza si le trimite sa manance toate vitele celor care nu tin aceasta sarbatoare. - Cei care nu tin sarbatoarea de Sf. Andrei se vor imbolnavi de o boala rea. - Nu este bine sa dai gunoiul afara din casa, sa nu te piepteni, sa nu dai nimic imprumut si sa nu imparti pomana. - Daca fetele nemaritate isi pun sub perna in noaptea de Sfantul Andrei 41 de boabe de grau si daca viseaza un baiat ca le va fura graul, acel baiat va fi ursitul lor. - Un alt mod ca fetele sa-si afle ursitul in noaptea de Sfantul Andrei esta acela de a-si prepara o turta subtire din faina de grau, foarte sarata si de a o manca inainte de culcare, fara sa bea apa. Daca in somn, un baiat ii da apa sa bea, acesta ii va fi ursitul. - Alte fete nemaritate obisnuiau sa semene un catel de usturoi intr-o bucata de aluat. Daca acesta incoltea se spunea ca se va marita in curand. - Un alt obicei pe care il practica fetele de Sfantul Andrei este acela in care isi vad norocul sau ghinionul. Astfel ele pun 9 cescute pline ochi de apa intr-un vas sub o icoana. A doua zi dimineata se masoara apa cu aceeasi cescuta si daca va mai ramane apa in vas, atunci se spune ca fata va avea noroc, dar in caz contrar, daca cea de a 9-a cescuta nu se va umple perfect atunci nu vor avea noroc - Daca in noaptea de Sf. Andrei daca va fi luna plina si cer senin, iarna va fi cu usoara, iar daca cerul va fi intunecat si cu luna plina, atunci iarna va fi una grea. - Daca in noaptea de Sfantul Andrei este luna subtire si daca iti pui o dorinta uitandu-te la ea, se spune ca dorintele puse in aceasta noapte ti se vor indeplini. - Daca in ziua de Sfantul Andrei se ia o creanga de verde de mar si se pune in apa si se lasa pana la Sfantul Vasile, iar daca aceasta va inflori acesta este un semn ca anul ce vine va fi unul roditor si imbelsugat. - In zonele muntoase se spune ca fetele sunt imbracate in cojoace si legate la ochi, iar apoi sunt puse sa intre in staului oilor si sa incerce sa prinda una. Daca fata va reusi sa prinda o oaie atunci se spune ca nu se va casatori, dar daca va prinde un berbec, atunci trebuie sa se

pregateasca de nunta. - O alta datina spune ca pentru ca fetele sa-si viseze ursitul acestea trebuie sa mearga cu lumanarea de la Paste la o fantana si sa vorbeasca cu Sfantul Andrei si sa-l roage sa ii arate in vis ursitul. - Femeile pun in podul casei randuite 12 cepe, atribuindu-i-se fiecareia cate o luna a anului. Rezultatul se citeste in seara de Craciun, astfel cepelor stricate le corespund lunile ploioase, iar cepelor care au incoltit lunilor bune si roditoare. - Se mai spune ca daca in noaptea Sfantului Andrei este frig, iarna ce urmeaza o sa fie una grea, iar din contra, daca vremea va fi buna, iarna va fi una extrem de usoara. - In familiile in care se afla o persoana bolnava se spune ca este bine sa fie adusa o icoana infatisandu-l pe Sfantului Andrei pe cruce. Acest lucru ii va ajuta pe cei din familie sa reziste greutatilor si sa treaca peste ele. - Nu este indicat a a imprumuta bani sau de a oferi cadouri pentru ca se spune ca acea persoana va fi pagubita. - In seara premergatoarea zilei de Sfantul Andrei, membrii familiilor seamana grau si in seara de Anul Nou citesc in acesta. Cel care va avea graul cel mai frumos, mai inalt si mai des va avea un an bogat si norocos, iar cel caruia graul nu i-a crescut frumos va avea un an mai putin bun.