cin kamf

c AuIf #iIIcr


Oicr c ucruc oc c-urlc
uaoualo:alc u lata
roaaua
www.ssrod|o.com
www.|uto-n:.b|oq:ot.com
www.u|ctor|of|no|o.com



Ofcnniua OaI
2008

PREFATA
La 1 aprilie 1924, Tribunalul populru- din Miinchen dispunea incarcera-
rea mea la Landsberg-am-Lech.
Pentru prima data, dupa ani de munca neintrerupta, ave am astfel
posibilitatea de a rna consacra unei opere pe cru-e multi stihuiau s-o scriu pe
cru-e eu insumi 0 consideram oportuna penhu cauza noastra. M-am hotarit
sa expun in aceste douii volume 1) nu numai telurile no astre , ci
geneza ei. 0 astfel de lucrru-e va fi mai rodnica dedt un tratat pur doctrinru-.
In plus, aveam astfel ocazia sa prezint propria mea formru-e, in miisura
in cru-e acest lUClU este necesru- penbu intelegerea cartii poate servi la
disbugerea legendei create in jurul persoanei mele de presa evreiasca.
Aceastii lucrru-e nu se adreseaza strainilor, ci acelor pru-tizani ai
carOl-a le-a inima i a carol' ratiune cauta acum 0 explicatie mai
temeinica.
bine ca oamenii se cuceresc mai uor prin cuvinte dedt prin ciirti:
toate impOl-tante im-egistrate de istorie datoreaza mult mai mult
oratorilor dedt scriitorilor.
Nu este mai putin adeviirat ca 0 doctrina nu-i poate apara unitatea i
uniformitatea dedt statornicita in scris, odatii penbu totdeauna. Aceste doua
volume constituie pietrele puse de mine la edificiul comun.
AUTORUL
Inchisoru-ea din Landsberg-am-Lech.
1) Editia in limba romanii cuprinde un singur volum.
La 9 noiembrie 1923, la douasprezece ijumiitate, In fata Feldhen-nhalle
in curtea fostului Minister de Riizboi, barbatii al ciiror nume urmeaza mai jos
au cazut pentm credinta lor fidelii in poporului ]01':
ALF ARTH Felix, negustor, niiscut la 5 iulie 1901.
BAURIEDL Andreas, piiliirier, niiscut la 4 mai 1879.
CASELLA Theodor, functional' bancar, niiscut la 8 august 1900.
EHRLICH Wilhelm, functionar bancar, niiscut la 10 august 1894.
FAUST Martin, funcporuu- bancru:, niiscut la 27 ianuarie 1901.
HECHENBERGER Ant., liicatu, niiscut la 28 septembrie 1902.
KORNER Oskru-, negustor, niiscut la 4 ianuarie 1875.
KUHN Karl, pivnicer, niiscut la 26 iulie 1897.
LAFORRE Kru-} , elev inginer, niiscut la 28 octombrie 1904.
NEUBAUER Kurt, servitor, niiscut la 27 martie 1899.
PAPE Claus (von), negustor, niiscut la 16 august 1904.
PFORDTEN Theodor (von der), consilier la Tribunalul regional superior,
niiscut la 14 mai 1873.
RICKMERS Joh., capitan de cavalerie, niiscut la 7 mai 188l.
SCHEUBNERRICHTER Max-Erwin (von), Dr. inginer, niiscut la 9
ianuru-ie 1884.
STRANSKY Lorenz-Ritter (von), inginer, nascut la 14 martie 1899.
WOLF Wilhelm, negustor, niiscut la 19 octombrie 1898.
Autoritatile narionale Ie-au refuzat, dupa moarte, acestor eroi un
mormint comun.
Dedic pnmul volum al acestei lucrari memoriei lor, pentru ca martiriu}
lor sa straluceascii neincetat asupra partizanilol'
Inchisoarea Landsberg-a.-L., 16 octombrie 1924
Adolf HITLER
VOLUMULI
BILANT
CAPITOLUL I
CASA PARINTEASCA
o predestinare fericit.1 a Iacut sa ma nasc la Braunau-am-Inn,
tocmai la granitele ace lor doua state germane a carol' noua contopire ni
se pare a fi misiunea fundamentala a vietii noastre, care trebuie mmiiIitii. prin
toate mijloacele.
Austria germanii trebuie sa se into arc a 1a marea patrie germana,
aceasta nu in vi.rtutea unoI' oarecare ratiuni economice. Nu, nu: chi81' daca, din
punct de vedere economic, aceastii contopire este lipsita de interes sau chiar
prejudiciabilii, ea trebuie sa aiba loc. Unui aceluiG.i imperiu Ii aparrine acela.ri
singe. Poporul german nu va avea dreptul la vreo activitate politic a colonial a
atita timp cit nu ii va fi reunit fiii in acelai stat. Atunci cind teritoriul
Reichului ii va include pe toti germanii, daca acesta se va dovedi incapabil
sa-i hraneasca, din nevoile acestui POPOI' se va dreptul sau moral de a
cuceri piiminturi striiine. Atunci sabia va lua locul plugului lacrhnile
riizbomlui VOl' pregclti recoItele lumii viitoare.
De aceea meu natal mi se pru'e a fi simbolul unei
indatoriri importante El ru'e i aIte merite menite sa-l intipiireasca in mmte.
Acum mai bine de un secol, acest coltior indepiirtat a fost teatrul unei tragedii
ingrozitoare, cru'e va riimine venic in analele natiunii germane. Intr-adevar,
acolo a murit penh'll acea Germanie pe care 0 iubea atit de infliicarat chiru'
in nenorocire, in vremea celei mai complete priibt'ili pe cru'e a cunoscut-o patria
noastrii, Johannes Palm, un librru' din N iirenberg, nationalist inverunat i
duman al francezilor. Refuzase cu inciipiitinru'e sii-i dea in vileag complicii, de
aItfel principalll responsabili. Aa cum Iacuse Leo Schlageter Ca i acesta, el
fusese denuntat Frantei de un reprezentant al guvernului. Un efal politiei din
Augsburg i-a cibgat aceastii trista faimii, dind astfel exemplu autoritiitilor
neogermane ale Reichului de la Severing.
In acest de pe Inn, aUl'eoiat de acel mruiir german, oriiel bavarez
de singe, dar politicete austriac, locuiau parintii mei catre anul 1890. Tatiil meu
era un functlOnal' mama vedea de casa, plina de gdja de dragoste
fatl de copiii ei. Perioada aceasta mi s-a intiparit putin in minte, fiindcii peste
citiva ani tatal meu a ocupat un aIt post, ceva mal jos pe Inn, la Passau, aadar
chiar in Germania.
Dru- soruia unui functionru- al viimilor austriece comporta pe atunci
muIte deplasdri In scurt timp, tatiil meu s-a intors la Linz :;;i a ieit 1a pensie
Penb'U dl'agul meu biitrin, asta nu avea Sa insemne odihru. Fiu a1 unui biet
6
muneitor agrieol eu ziua, odinioara mai fusese nevoit sii pIece de acasa. La
treisprezece ani abia impliniti, !acut bagajele a parasit cantonul silvic care
era tinutul sau natal. In ciuda sfatului unor sateni cu experien[ii, a plecat la
Viena, sa inve\e 0 meserie. Acestea se petreceau pe la 1850. Aceasta plecare,
aceasta pornire la churn catre necunoscut fill-a bani in buzunar a constituit 0
hotarire dweroasa. Peste pabu ani devenise nu era multumit.
Dimpotriva. Mizeria persistenta a acelei epoci i-a intarit hotllrirea de a renun!a
la meseria lui, penbu a deveni cineva "mai important". In vreme ce, o dinioaI'li,
bietului tinar situatia preotului din sat i se parea summum-ul conditiei umane,
acum cind marele ii largise orizontul, el punea mai presus de orice
demnitatea de functional'. Cu toata celo!' pe care mizeria neeazw'ile
i-au maturizat inainte de vreme, acest tiniir de ani w'marit cu
incapatinal'e realizal'ea noilor sale planw'i a devenit func\ional'. Cred ca
atins scopul pe la doullzeci trei de ani, astfel promisiunea de
a nu se intoaree in satul sau drag decit dupa ce a de venit cineva.
Acum scopul era atins; dar in sat nimeni nu-i mai aducea aminte de
baietelul de odinioal'a i satul Ii devenise lui sbain.
Parasind in viata activa la cineizeci de ani, n-ar fi putut
totui suporta nici macal' 0 zi de lenevie. A cumparat 0 bucata de pamint in
imprejw'imile Lambach, in Austria de sus, i a inceput sa-Ilucreze.
Ciclul lungii sale cariere laborioase il l'eaducea astfel la originea sa familiala.
Din aceasta perioada dateaza primele mt'le idei personale. Zbenguiala
nestingherita, chiulul de la coala, tovaraia unoI' baieti vigw'oi - care pricinuiau
adesea ingrijorarea mamei - n-au !acut din mine un sedentar. Rar imi puneam
intrebari asupra vocatiei mele; in orice caz, gustwile nu rna impingeau deloc
spre 0 existenta asemaniitoare cu a tatalui meu. Cred ca talentul meu de orator
incepea sa se formeze de atunci, in discw'sw"ile mai muIt sau mai putin
convingatoare pe eare Ie tinearn mei: devenisern un mic conducator,
greu de eondus el insu!?i, aItminteri un bun, eare invata eu uwin\a.
In timpul libel', w-mam ew-sw'i de eint la consiliul eanonicilor din
Lambach !?i gaseam acolo numeroase plilejuri de a rna imbata de luxul
stralueitor al serbarilor religioase. ea astfel situalia cuviosului abate rni
s-a parut atunci un ideal demn de cele mai mari efortw-i, cu tot prestigiul pe
care-] avusese odinioara in ochii tatalui meu umilul preot din satullui. s-au
petrt'cut luclUrile_ Dar fiindca pe tata greuta\ile din tinerete nu I-au determinat
niciodata Sa aprecieze sufieient talentele de orator ca sa poata trage de aici
concluzii favorabile legate de viitOlul vlastruului sau, bineinteles ea el nu putea
in\elege astfel de gindw'i de tinerete. Cumpanea ingrijorat aceasta divergenta a
firii.
De fapt, aeeasta inclinatie a dispalut ew"ind, lacind loe unoI' sperante mai
potrivite temperamentului meu. Seotocind prin biblioteca tatei, am dat peste
populru"a a unoI' tratate militru'e despre razboiul franco-german din 1870
1871. Erau acolo douli volume de rt'viste ilusb'ate din acei ani. Au devenit
7
lectw'a mea preferatli. In scwt timp, mare Ie rlizboi eroic a trecut pe primul plan
al preocuplirilor mele morale, De atunci am inceput sli adun progresiv tot ce era
legat de rlizboi de cariera militarli.
Aceasta era pentru mine incli 0 revelatie impodantii. Fiindcli, pentru
prima oarli, intr-un mod desigur inca mintea mea era frlimintata de
anumite intrebliri: existli 0 diferen\a, care anume, intre germanii care
au dat aceste lupte ceilalti? De ce tata ceilalti austrieci nu au luat p3.1te la
ele?
03.1"e noi nu sintem aidoma celorlalti germani?
Nu avem acelai drum?
Mintea mea de copil se gindea in fel chip la aceste probleme din
raspunsw'ile primite la intrebarile pe C3.1e Ie puneam eu plUden\a am fost nevoit
sa eonchid, cu 0 invidie aseunsii in suflet, ca nu toti germanii aveau noroeul de
a ap3.1"tine statului lui Bismarck.
Asta nu puteam sli inteleg.
*
* *
Trebuia sa invat.
Din intregul meu eompOltament mai ales din temperamentul meu,
tata a tras eoncluzia cli nu aveam nici un fel de aptitudini pentru studiile
clasice din lieeu. I se parea eli mi se mai degl"aba Realsehule.
mea la desen, materie care, dupa plirerea lui, era prea neglijata in lieeele
austrieee, I-a intlirit in opinia lui. Po ate cli i amintirea propliei sale vieti de
mundi II Iacea sa respinga studiile umaniste, lipsite, in ochii lui, de avantaj
practie. In fond, avea ideea fixii eli, bineinteles, i fiul sau va fi functional', ea
el. Din eauza tineretii sale gl"ele supraaprecia, in mod firese, sueeesele
tardive, eu atit mai mult eu cit ele erau rodul exclusiv al sirguinlei a1 puterii
c:ale de muneiL Mindru eli-r;;i datora numai situatia, visa penbu mine 0
situatie asemiilliito3.1"e daeli se poate, mai bunli; linea la asta eu aUt mai mult
eu cit avusese el grija sa faei1iteze eariera fiului sau.
Nu eoneepea ea eu a putea respinge eeea ce reprezentase odinioara
intreaga lui viata. Hotlirirea tata1ui meu era deei simplli, eelta fire ascii in oehii
lui. Un blil"bat eu un asemenea earaeter, pe care lupta grea penbu existentli il
Tacuse dominator, nu ingaduia unor copii lipsiti de e).."Perienlii iresponsabili sa
decida asupra e3.1ierei 101'.
Aceasta ar fi insemnat 0 slabiciune condamnabihi i nefasta a autoritat
ii
responsabilitiitii paterne in plivinta viitolUlui copilu1ui sliu, ineompatibilii cu
eoneeptia sa despre dat01ie.
Totui 1uerwile aveau sa se petreaea altfel.
Penbu prima data in viala mea - aveam unsprezeee ani m-am
impotrivit. Oriclt de tenace se vadea tatal meu ca sa-i duca 1a bun sfirit
8
planurile, fiul nu era mai prejos in ineapatinarea eu eal'e refuza 0 idee de la care
nu nimie bun,
Nu voiam sa devin funetion3.1"
Nici discul'surile, nici mustrarile severe n-au putut veni de hac acestei
impotriviri, N-am sa fiu fune\ion3.1', nu nul Zad3.1nic ineerea tata sa
trezeasca in mine astfel de inclinatii, descriindu-mi propria lui viata: efectul era
invel'S. Imi provoca sila gindul ca intr-o zi putea fi prizonier intr-un birou; ca
fi stapin pe timpul meu, ci fi obligat toatii viata sa completez
formul3.1-e,
E lesne de inteles ce gindmi trezea aceasta perspectivii intr-un tinar C3.1-e
era O1ice altceva, numai un baiat "bun", in sensul al cuvintului nul
Invatamintul putin absorbant din imi lasa atita ragaz incit traiam mai
mult in aer liber dedt inchis in casa. Astiizi, dnd advers3.1'ii mei politici imi
eerceteaza cu de-amanuntul viata mergind, cu 0 atentie plietenoasa, pinii la anii
mei tineri, ea sa poata 3.1'ata, eu 0 O3.1'eC3.1'e satisfactie, ee de boroboate Iacea acest
Hitler inca din tinerete, ii multumesc cemlui ca-mi of era pi'ilejul de-a reb-ai acele
vremm'i fericite, piidm'ea erau pe-atunci terenul pe C3.1'e puneam
capat oricaror neintelegeri,
Frecvent3.1"ea cm'sm"ilor de la Realschule nu mi-a schimbat de
putin programul.
D3.1' cm"ind aveam sa .dau 0 noua batiilie.
Atita vreme cit proiectul patenl de a face din mine un funqion3.1' se
lovea numai de repulsia mea de principiu fata de aceasta c3.1'iera, conflictul era
suportabil. Intr-o O3.1'eC3.1'e masm'a, imi puteam tiiinui punctele de vedere i
puteam evita dezacordul neintrerupt. Ca sa fiu pe de-a-ntregul imi
ajungea hotiirirea mea ferma de a nu deveni niciodata function3.1' - i ea era de
neclintit. Chestiunea a devenit insa mai delicatii atunci dnd proiectul tatalui
meu s-a lovit de al meu, Cum s-a intimplat? Nu-mi mai aduc aminte; d3.1' intr-o
zi mi-a fost limpede ca trebuie sa ma fac pictor. Talentul meu la desen era
indiscutabil; fusese chi 3.1' una dintre cauzele pentru C3.1'e tata ma trimisese la
Realschule, d3.1" nu se gindise niciodata sa ma ajute sa-mi pelfectionez aptitudi-
nile pentru a putea aceastii meserie; dimpotriva. Cind, dupa un nou
refuz de a-mi insui idee a lui preferatii, tata m-a intrebat pentru prima 03.1'a ce
voiam de fapt Sa ma fac, hotarirea pe C3.1'e 0 luasem mi-a dictat un raspuns
imediat: tatei aproape ca i-a pierit graiul de uimire.
"Pictor? Pictor?"
Se indoia de bunul meu simt, credea ca n-a auzit O1i na inteles bine. Dar
cind explicatiile complete referito3.1'e la acest subiect i-au demonstrat seriozita-
tea planm'ilor mele, s-a opus din toate puterile. Hotiirirea lui a fost din cale-
af3.1'a de simpla exclude a orice consideratie legatii de aptitudinile mele reale.
"PiCtOl', nu, niciodatii". D3.1", fiindca odata eu eelelalte ealitiiti, fiul sau
motenise de la el 0 indliratnieie asemiinatoare cu a lui, riispunsul meu potrivnie
a fost la fel de hotarit.
9
Ambele parti au ramas pe pozitii. Tata nu a la "niciodatli", iar
eu continuam sa-l sustin pe
In realitate, acest conflict nu avea consecinte imbucill'iitoare. Vrednicul
barbat era plin de arnaraciune, eu la fel, intr-atit il iubeam, Tatal meu mi-a
retezat orice speranta de-a studia vreodata pictm-a, Am mai Iacut un pas,
declru'ind la rindul meu cli nu vreau sa-mi continui studiile, ca, cu
asemenea declara1ii, am ramas mai prejos din acel moment vrednicul barb at
se preg.iiti instituie autoritatea oo'a alte ru'gumente; vazind aeestea, m-am
inchis intr-o taeere pludenta, punindu-mi insa amenintru'ea in aplieru'e. Ma
gindeam ca vazind ca nu fac nici un progres la Realschule, vrind-nevrind tata rna
va las a in voia fericirii la cru'e visam.
Nu daca mi-ru' fi socoteala. Celt este ca la nu Iaceam nici
un progres vizibil. Invatam ce-mi placea, mai ales ceea ce credeam ca-mi va
putea folosi mai tirziu ca pictor. Fliceam de mfntuiala ceea ce mi se piirea Iipsit
de importanta in aceasta privinta sau ceea ce nu ma interesa, Cru'Iletele mele de
note din vremea aceea ruiitau intotdeauna extreme, in functie de materie
de interesul pe cru'e i-a pUliam. Pe linga foarte bine excelent, prime am
calificative de mediocru sau chiru' insulicient. Cel mai bine rna descUl'cam la
geografie mai ales la istorie universala. Erau materiile mele preferate, la care
intreceam toata clasa.
Acum, cind dupa atitia ani fac bilantu] ace lei epoci, mi se doua
fapte semnificative.
1. Am devenit nafionalist.
2. Am fnvi/{at sit i1l{eleg S(I pi/trund adeviiratul sens al istoriei.
Vechea AustIie era un stat multinational.
atunci unui cetatean al Reichului ii era forute greu sa inteleaga ce
putea insemna viata cotidiana a fiecaluia intr-un asemenea stat. Dupa razboiul
franco-german, rnaret triumfal al eroicelor ru'mate, germanii au devenit
din zi in zi mai indiferenti fata de Germania de dincolo de granitele lor in
mare maSUl'a, n-au catadicsit sau n-au fost in stru'e sa-i aprecieze valoru-ea.
In eeea ee-i mai eu seama pe austriecii germani, se eonfunda
prea 0 dinastie cu declinul ei eu un popor esentialmente saniitOS.
germanul din Austria a apartinut lara indoiala uneia din cele mai
bune rase, din moment ce pus pecetea asupra unui stat eu cincizeci doua
de milioane de locuitori intr-o asemenea maSUl'a incit pina in Germania se
putea crede - pe nedrept, de altfel - cit Austlia era un stat german. Eroru'e cu
consecinte grave, dar 0 minunata miiIiUlie penhu cele zece milioane de
germ ani pruiicipanti la spre Rasarit. Putini germani din Reich banuiau
cit in Austria era necesru'ii 0 lupta neincetatii pentru hiumful limbii germane,
al :;;colilor germane pUl' !ji simplu penhu a Ii german.
Abia astitzi, dnd aceastii trista constringere este resimtit:t de milioanele
de frati ai care, aflati in afru'a Reichului, sub dominatie strainii, viseaza
la patria comuna, indreapta catre ea niizuintele incearca sa dobindeasca eel
10
pu\in dreptul sfint la limba maternii, un cere mai larg intelege semnifieatia
neeesitiitii de a lupta pentm rasii.
Po ate tot de aceea unii catadicsesc sii miisoare miiretia Deutschtum-ului
ciitre Rasiirit ca.re, plin propliile-i mijloace s-a indreptat timp de seeole
mai intii spre est, apoi, printr-un extenuant de seurte hiirtuieli de tmpe s-a
opus restringerii granitelor limbii germane: asta intr-o VI'eme eind Reiehul se
interesa in realitate de colonii nu de carnea singele sau, in fata
portilor lui.
Ca pretutindeni ca intotdeauna, ca in Olice luptii, in rivalitatea dintre
limbile vechii Austrii au existat trei clanm'i: luptiitorii, indiferen{ ii tradiltorii.
se petreceau lucrurile incii din !;'coalii, deoru'ece se remru'cii faptul cii
rivalitatea dintre limbi bintuie mai cu seamii in acest loc in cru'e se formeazii
generatia viitoru'e. Copilul trebuie cucerit lui trebuie sii i se adreseze cel dintii
indemn al luptei:
"Copil german, nu uita cii un german",
"Fetito, cii intr-o zi trebuie sii de vii 0 mamii germana".
Cine sufletul tineretului va intelege cii el este cel mai apt sii
asculte bucm'os un asemenea indemn. Mai tirziu, el va lupta in nenumarate
chipm'i, in felul sau cu rumele sale. El va refuza sa cinte cintece straine; va
ridica in slavi gloriile germane cu atit mai mult cu cit va fi mai indemnat sa Ie
respinga; va face economii la dulcimi pentm tezamul de riizboi al celor mari;
va fi riizvriitit foru-te precaut fatii de profesorii striiini; va pUl-ta insignele
interzise ale propriului sau popor, felicit sa fie pedepsit sau chiru' batut pentm
aceastii cauzl'L EI reprezintii deci imaginea miniatUl'alii fidelii a celor mrui,
adesea mai inspiratii cu 0 orientare mai buna.
am avut eu ocazia sa iau pru-te fiind relativ tinlU' la infrunta-
rea dintre nationalitiitile vechii Ausbii. Faceam chetii pentm Mru'ul spre Sud
Liga iii strigam Heil cu imaginatia infliicaratii de albastrele iii de
culOl'ile negru galben; in locul imnului imperial, intonam, in ciuda
avizelor a pedepselor, iubitul nostm Deutschland tiber alles. Tinerii emu
astfel educati politic intr-o vreme cind supuii unui stat national nu
altceva legat de rasa lor dedt limba. Se intelege de la sine ca eu n-am
fost niciodatii un indiferent. Am devenit cm'ind un "national-gelman" fanatic,
Iucm de altfel destul de diferit de pru-tidul cru'e poarta astiizi acest nume.
Evolu\ia mea in acest sens a im-egistrat progI'ese rapide inca de la
virsta de cincisprezece ani sii disociez patriotismul dinastic de'
narionalismul de rasii, fiind categoric atras de acesta din urmii.
Cine nu iii-a dat niciodatli ostenf'ala sa studieze situatia interna a
monru'hiei habsbUl'gice in\elege gI'eu 0 astfel de preferin\ii, Ea nu putea Iua
na!jtere in acest stnt decit din invatru'ea istoriei universale in coalii, caci exista
oru'e intr-adevar 0 istorie apru-te a Austriei? Destinul acestui stat este in aa
masm'a legat de viata i dezvoltarea a tot ceea ce este geIman, incit disocierea
j"trll'i",; In j",tm-'A CTAJ'm:mii ,i istorie austtiaca este de neconcf'put. Cind
11
Germania se va diviza in doua puteri, se va diviza istoria Grmaniei.
Simbolurile apusei miiretii Imperiale piistrate la Viena pareau sa
actioneze mai degrabii printr-un prestigiu miraculos, dedt ca 0 garantie a unei
comunitiiti eterne.
In zilele Habsburgilor, ausbiecii germani simteau trezindu-se
in ei 0 chemare instinctiva la unirea cu patria mamii. Acest apel unanim, care
exprima sentimentul adinc ce dormita in sufletul fiecaruia, nu se explica decit
printr-o educatie istorica, izvor pWllri nesecat care, in chiar clipele de uitare,
dincolo de buniistru-ea de moment, face ca vocea trecutu]ui sii vorbeascii in
despre un viitor nou.
Chiar astazi, in primru-e superioru-e istoria mondiala se predii
adesea prost. Putini profesori inteleg cii scopul prediiI'ii istoriei nu constii in
inviitarea unoI' date fapte; ca este lipsitii de impOltantii exactii de
ciitre copil a datei unei biitiilii sau a vreunui ori a incoroniirii
unui monru-h. N u despre asta e yorba.
A inviita istorie inseamnii a cerceta cauzele cru-e au determinat
evenimentele istorice.
Alta de a citi de a inviita constii in a fine minte esen{ialul a uita
accesoriile.
Intreaga mea viatii a fost po ate hotiiritii de faptul cii am avut un profesor
de istorie cru'e in\elegea, ca pu\ini al\ii, importanta primordialii cru-e trebuie
acordatii acestor consideratiuni la predru-e examinru-e: Doctollli Leopold
Poetsch, de la Realschule din Linz era personificru-ea idealii a acestui procedeu.
Era un batt-in demn, cu 0 hotiiritii, dru- plin de buniitate. Verva lui
scinteietoru-e ne capta ne entuziasma in timp. Nici astiizi nu-mi pot
aminti larii emotie de biirbatul acela inciilllntit cru-e adesea, in toiul expunerii,
ne laeea sii uitiim prezentul, transpunindu-ne ca prin minune in trecut i Iacea
Sa reinvie vreo reminiscenta scoFnd-o din negw-a vremw-ilor. Ramineam a.'jezati,
eu mintea luminatii, emotionati pinii la laclimi.
Din fericire, acest profesor se pricepea nu numai sii liimw'easca trecutul
prin prezent, ci .'ji sii tragii din treeut inviitaminte pentlll prezent. EI expliea mai
bine ea orieine problemele de actualitate de care eram avizi. Seotea din mieul
nosttll fanatism national metode de edueatie: reu.'jea sii restabileaseii ordinea
plintre noi, mai repede deeit prin oriee alte mijloaee, laeind adesea apel la
sentimentul noshll national al onoru-ei.
Un astfel de profesor a laeut ea istoria sii devinii materia mea preferata.
Este adeviirat eii in timp el a lacut din mine, eu totul involuntar,
un tiniil- revolutionru-.
Dru- cine ru- fi putut studia isto1'ia Germaniei eu un astfel de profesor
tara sii devinii dumanul unei dinastii a eiirei influentii asupra destine lor natiunii
se dovedea atit de dezashlloasa?
Cine a1" fi putut riimine supusul credincios a] unei dinastii pe eru-e
trecutul .'ji prezentul nc-o ariitau ca pe eterna triidiitoru-e a intereselor germane
12
in favoarea unoI' josnice avantaje personale?
Tineri germani, oare noi nu deja ca statuJ austriac nu nub"ea, nu
putea sa nutreasca pentru noi, germanii, nici 0 afectiune?
Intimplarile de fiecare zi nu Iaceau decit sa confirme invatatw"ile istoriei
despre activitatea Habsbw"gilor. In nord in sud otrava straina roistuia trupul
poporului nostru !?i Viena devenea un ora!? din ce in ce roai putin german.
"Augusta Casa de Austria" Iacea cu orice prilej jocul cehilor. Pumnul zeitei
ch'epta\ii eterne !?i a pedepsei implacabile I-a doborit pe du!?manul de moruie al
Germaniei ausbiece, mru"ele duce Franz Ferdinand. El a fost strapuns de
gloantele la a CarOl' fabricru"e contribuise. Dru" oare nu el patrona acea slavizru"e
a Austriei care se manifesta de sus in jos?
Poverile poporului german erau i se cereau uimitoare sacrificii
de singe, pina cei mai orbi vedeau zadarnicia lor, Cea mai
dw"eroasa pentru noi era constatru"ea ca politica Habsbw"gilor fata de noi
avea 0 acoperire mOl'ala in alianta lor cu Germania: astfel, aceasta din urma
aproba inb"oun fel lenta exterminare a germanismului din vechea monru"hie.
Incercind cu ipocrizie sa creeze in afru"a impresia ca Austria raminea un stat
german, casa imperiala intretinea impobiva ei sentimente de revoltil, de dispret
de wa.
Numai conducatorii Reichului nu vedeau nimic din toate acestea. Ca
loviti de orbire, pa;;eau pe linga un cadavru, crezind ca descoperii in semnele
descompunerii lui dovezile unei reinvieri.
Aceastil nefericitil alianta a tiruhului Reich cu iluzoriul stat austriac
pwia germenii razboiului mondial ai dezastrului.
'"
'" '"
Pe pru'cursul cartii voi trata temeinic aceastil problema; deocamdata e
suficient sa precizez ca inca din prima tinerete desprinsesem citeva idei esentiale
pe care mai tirziu n-am incetat niciodatli sa Ie consolidez, ;;i anume:
eil salva rea germanismului era condi(ionata de nimieirea Austriei.
Apoi, ell nu existc1 niei 0 legllturii intre sentimentul na{ional fidelitatea
(aI(1 de 0 dinastie.
Cil, mai eu sea nul, Casa de Austria va aduee nenorocirea na(iunii
germane.
Inca din acea perioada, ajunsesem in de cauza la Ul'matoru"ele
sentimente: ch'agoptea fierbinte fata de patria mea, Austria germanii. ura
profunda falii de statuI austnac.
13
'"
'" '"
Mai tirziu, datorita acestor conceptii, pe care Ie datoram scolii istoria
,
universala mi-a facilitat tot mai mult intelegerea actiunii istorice in prezent,
adica a politicii: nu eu voi fi nevoit s-o invat, ci ea va fi cea care va
trebui sa ma instruiasca.
Deja revolu{ionar precoce in politica, n-am intirziat sa fiu la fel nici in
materie de arta.
In capitala Austriei de Sus exista pe atunci un teahu care, in fond, nu
el'a prost. Se diideau reprezenta!ii destul de des. La doisprezece ani am auzit aici
pentru prima oru'a Wilhelm Tell peste citeva luni, prima opera din viata mea,
Lohengrin. M-a cucerit de la inceput. Entuziasmul meujuvenil fata de maestrul
de la Bayreuth nu limite. De atunci operele sale m-au atras intotdeau-
na am avut norocul ca dupa acele modeste interpretari dintr-un teahu de
provincie, mai tirziu sa ascult altele, mult superioru-e.
Insa toate acestea - mai cu seama dupa dureroasa traversru-e a virstei
ingrate - mi-au intarit aversiunea profunda fata de cru'iera pe cru'e mi-o harazea
taU] meu. Ma convingeam din ce in ce mai mult cli nu voi fi niciodata fericit in
pielea unui functionru'. lru,talentul meu la desen, confirmat la Realschule, rna
incita sa perseverez in hotarirea mea.
Nici rugamintile, nici amenintarile n-au putut s-o schimbe.
Voiam sa devin pictor pentru nimie in lume functionru'.
De altfel, cu virsta, ru'atam tot mai mult interes penhu ru'hitectura.
Pe atunci 0 consideram w-ept 0 complinire fireasca a artei de a picta
rna bucuram in sine a mea de aceasta largire a cawului activitatii mele artistice.
Nu biinuiam de putin ca intr-o zi lUcIUl-ile se VOl' petrece cu totul
altfel.
* *
Chestiunea profesiunii mele avea sa fie rezolvata mai repede decit rna

Aveam treisprezece ani cind, pe mi-am pierdut taWL Un
atac de apoplexie I-a doborit in plinli putere a pus capat lara suferinta
ruumului sau pamintesc, cufundindu-ne pe to\i intr-o durere profunda. Dorinta
lui cea mai fierbinte fusese ajute fiuI sa faca 0 cru'iera, ca sa-l scuteasca de
incercarile propriilor sale inceputuri. A trebuit s-o vada neimplinita. Dru', lara
dea seama, sadise in mine germenii unui viitor pe cru-e nu-l banuia nici
Unul din noi.
Aparent, 1a inceput nu s-a schimbat nimie.
Mama se socotea obligata sa-mi supravegheze mai depru-te educatia
14
conform dorintei tatei, cu alte cuvinte in vederea carierei de functionar, Eu
insumi eram mai hotarit ca oricind sa n'o fac. Programa metodele din
primru'a superioru'ii rna interesau din ce in ce mai put in, pe masurii ce se
indepartau tot mai mult de idealul meu. 0 imbolnavire de citeva saptiimini a
rezolvat pe chestiunea viitorului meu, punind capiit conflictelor din
familie. Aveam plaminii gray bolnavi. Doctorul a sfiituit-o pe mama ca pe viitor
sa nu rna inchidii sub nici 0 forma intr-un birou in special sa-mi intrerupa
pentru cel putin un an studiile de la Realschule, Astfel, tinta dorintelor mele
ascunse apoi a luptei mele perseverente era dintr-odata atinsiL
Aflata inca sub impresia bolii mele, mama a fost de acord sa parasesc
Realschule in favoru'ea Academiei.
Au fost zile fericite cru'e pare au aproape un vis cru'e, de altfel, nici
n-aveau sa fie decit un vis. Peste doi ani, moru1ea mamei zadarnicea brutal
frumoasele mele planw'i de viitor.
A doborit-o 0 boala lunga grea, cru'e de la bun inceput n-a lasat decit
o slaba speranta de vindecru'e. Cu toate acestea, a fost 0 lovitw'a telibila. Pe tata
il respectasem, dru' pe mama 0 iubisem,
Realitatea dura a existentei m-a obligat sa iau hotariri rapide. Putinele
fondw'i ale fruniliei fusesera aproape in intregime epuizate de boala grava a
mamei; pensia de Ol-fan ce-mi era alocatii nu-mi ajungea ca sa traiesc trebuia
sa-mi eu insumi existenta cu orice chip.
Am plecat la Viena cu 0 valiza cu imbriiciiminte lenjerie. Pw1am in
suflet 0 vointa de nezruuncinat. Cu cincizeci de ani mai deVl'eme, tatal meu
invinga destinul. Voi face ca e1. Voi deveni "cineva" - dru' nu
functionar!
CAPITOLUL n
ANII DE STUDIU DE SUFERINTA DE LA VIENA
La mom1ea mamei, eram om'ecum 1amw'it asupra viitOlUlui meu,
In timpul ultimei sale boli, fusesem 1a Viena pentlU sus(inerea
examenului de admitere la Academia de mte flumoase, Inmmat cu un teanc
gros de desene, pornisem la mum, convins ca voi fi admis cu Fusesem
de depmte cel mai bun desenator de la Rea1schule de atunci aptitudinile mele
se dezvoltaserii extrem de mult, astfel cii, destul de multumit de mine insumi,
ave am mm'i sperante.
mii preocupa ceva: mi se piirea ca slnt mult mai dotat penhu
desen de cit penhu pictw'ii, in special penhu desenu1 m'hitectm'al. De asemenea
mi se dezvo1ta tot mai mult gustu1 penhu m'hitectw'a Aceasta evo1u\ie
s-a precizat in timpul unei de cincisprezece zi1e 1a Viena, pe cind nu
implinisem nid ani. Ma dusesem sii studiez 1a Galeria de pictm'ii de
la Hofmuseum, dm' n-avusesem ochi decit pentru cliidirea respectivii. A1ergam
de 1a 0 cwiozitate 1a alta, de diminea\ii pinii la ciiderea noPtii, dm' edificiile rna
captivau in mod deosebit. Riimineam ore in in fata Operei, ore intregi in rata
Pm'l arne ntului: intreaga Ringstrasse mi se parea 0 minune aparutii din 0 mie
una de nopti.
Mii aflam penbu a doua om'a in acel flumos
m-zind de nerabdm'e, dm' plin de 0 incredere in succesulla examenul de
admitere. Eram aUt de convins cii voi incit vestea a avut asupra
mea efectul unul fulger pe un cer senin. trebuia sa credo Cind m-am
prezentat in fata rectOlu1ui solicitind explicatia nereu!jitei la sectia de pictm'ii a
Academiei, acesta m-a asigm'at cii desenele pe cm'e Ie prezentasem dezviiluiau
indiscutabil 1ipsa de inclinatii pentIu pictm'ii, in schimb viideau posibilita\i in
domeniul m'hitectm'ii. In ceea ce mii privea, nu putea fi yorba de sec\ia de
pictw'a a Academiei, ci numai de sec\ia de m'hitectw'ii. De la bun inceput nu
puteau admite cii nu frecventasem niciodata 0 astfel de sau cii nu
primisem 0 pregatire corespunziitom'e.
Am piiriisit fomie abi1tut Palatul Hansen din Schiller Platz, indoindu-ma
de mine insumi pentIu prima oro'a in viata mea. Ciici cele auzite in legatw-ii cu
aptitudinile mele imi dezviiluiau bIUSC, intr-o striifulgerro'e
discordanta pe cro'e 0 resimteam deja de mult, lara sii-mi pot da exact seama de
natm'a cauzele ei.
Atunci, in citeva zile, m-am viizut m'hitect.
In realitate, dIumul era plin de greutiiti, ciici ceea ce neglijasem pinll
16
atunci, sfidator, la Realschule, avea sa se razbune amarnic. Inaintea cW"sUlilor
scolii de arhitectUl'a din cadrul Academiei, trebuia Ulmat cW"sul tehnic de
,
iar admiterea la acesta din Ul'ma necesita studii complete la 0
primara superioara. Toate acestea 1mi lipseau. Se parea deci cit visul meu nu
putea fi implinit.
Cind, dupa moartea mamei, m-am reintors pentru a treia oara la Viena, -
de asta data pentru citi va ani - imi regasisem i hotitrirea. Imi
redobindisem demnitatea fixasem definitiv scopul pe care voiam sa-l ating.
Voiam sa devin arhitect, iru' dificultatile intimpinate fiiceau prute din categoria
celor ce trebuie infrinte nu din a celor in fata carora capitulezi. Iar eu voiam
sa Ie infring, avind mereu in fata ochilor imagine a tatei, modest cizmru' de \ru'a,
de venit functionru'. Porneam de pe baze mai solide, deci lupta avea sa fie mai
uoru'a; in vitregia soru-tei, cum 0 vedeam pe-atunci, astazi vad intelepciunea
Providentei. Zeita ananghiei m-a luat in brate, amenintindu-ma adesea cu
distrugerea: astfel, vointa mea s-a calit odata cu piedicile infruntate i in final
a triumfat,
Ii multumesc acestei epoci ca m-a Iacut sever capabil de asplime. Mai
mult chiar, ii sint recunoscator pentru ca m-a indepliltat de unei
vieti uware, ca a smuls din blindetea cuibului un copil prea rasIatat, cit grija a
devenit noua lui mama, ca I-a azvirlit, impobiva vointei lui, intr-o lume de
mizerie de lipSUli, dindu-i astfe] prilejul sai cunoasca pe cei pentru cru'e avea
sa lupte mai tirziu.
*
* *
Este perioada in cru'e mi s-au deschis ochii asupra a dow pericole pe
cru'e abia Ie din auzite, lara sa banuiesc influenta lor inspaimintatoare
asupra existentei poporului german: marxismul iudaismul.
Viena, a] carei nume evoca penb'll atita lume veselie nepasare, loc de
petreceri al unoI' fericiti mUl'itori, penb'll mine nu inseamna, vail de cit
amintirea vie a celei mai triste pelioade din viata mea.
Chiru' astazi, numele ei in mine doar amintirea neplaeutii a
cinci ani de sufe1inte cumplite. Cinci ani in eru'e a trebuit, mai intii ca muncitor
necalificat apoi ca zugrav, sa-mi asigur subzistenta, subzistenta redusa, ce
nu-mi putea astJmpara nici maCro' foamea cronica, Fiindca foamea era pe atunci
pazni('ul fidel care nu rna parasea niciodata, care a implil'tit totul cu
mint Ea a fost la cumplil'ru'ea fiecarei carti; 0 reprezentatie la Opera
In:-VJ1ln,i ei in ziua urmiitoare; era 0 lupta neintrerupta eu 0 prietenii
nlIl1110<t -:a. in vremea aceea am invatat mai multe decit oricind inainte.
In Ifro"1 ric ro'hitectuni, in afro'a rru'elor reprezentatii de 1a Opera, rod al unoI'
zlle de p . .,t , singm'a mea bucUl'ie erau cartile, tot mai numeroase.
p., atunci citeam enorm temeinic; timpul ramas libel' dupa ore1e de
17
munca era consacrat excluSIV studmlUl In citlva am, am dobincht astfel
care iIm sint astelzl de folos
VOl mal adeluga cel in aceast.7i penoadd au inceput Sd ml se contUl'eze
oplmlle teornle generale care au devemt fundamentul neclmttt al
mele dm acea vreme De atuncl am avut pU\lne lucrun de adelugat mmlC de
schlmbat
Dlmpotnvel,
AStdZl sint convms cel esen\lalul gindlrn creatoare a omulUl se mamfesW
in general in tmeIe(e, Eu fac 0 rustmctIe intre in\elepcmnea beltrinulUl, care
comportd mal multd profunzlme prevedere, rezultate din e=-..penenta unel vIet]
indelungate gemul creator a1 tmere\ll care cugetdn Idel cu (
ferhhtate mepUlzabllel, fdrel a Ie putea pune Imedlat in valoare, tocmal du
pncma bOgeltIel lor Ea furmzeazcl matenale planUl'l de vutor dm care se
Insplra omul matuI', in mclsura in care prehnsa intelepciune a amlor nu va fi
gernu1 tmere\n
*
'" *'
V lata pe cru'e 0 dusesem pin.l atunci acasel era, eVIdent, cea a tutuI'm
tmenlor de vllsta mea nu grlJa zllel de mime problema soclalel en
Inexlstentd
AntUl'aJul dm mea era format dm nuc-bwghezl, adlcJ 0 lumE
care avea foru"te legeltw'l cu cea a munClton Fundcel, ond
de cmdat ru' pJrea 1a pnma vedere, prJpasha cru'e despru"te aceastJ clasJ pull!
favonzatd dm punet de vedere economIC de cea a lucrcltonlor manuah estE
adesea mu1t mru adincel decit se c1'ede EXIStJ aproape 0 mohvatd dE
faptul cl oameml cru'e s au ndlcat de cw'ind deasup1'a mvelu1w 1ucrltonlOl
manuah se tem de recJdelea in vechml medm pe cru'e il dlSple\weSC sal
cel pu\m de faptul cel a1' putea sel pal l ca fdcind incl pal"te dm el Adluga\l 11
aceasta tot ce este 1'espmgJtOl in ammhrea grosolJmel rela\n101' cu aceste dasE
mfenoale -.1 a totalel 10l hpse de cultw'l penhl1 oameru de condl\le fie
modestl, cru"e au odatJ acest mvel SOCial, 0 scudl recJdere III sinul lu
1'eprezmtd 0 obhga\le msupOl"tablll
Se constat.:i de asemenea cl de multe on oameru] afla\lla un mvel socia
ndlcat se coboarJ 1a cel mal umlh dmtIe concetl\eml 101 cu mal pu\ml p:h"tlmn
declt paI"vernln
Numesc pat vemt Ol1re persoan.l Cal"e sa ndlcat de 1a 0 sltualIe datel 1.
o bltua\Ie supellOru'J pI m propru1e sale mlJ10are
Pe acesta, lupta apngel pe care a dus 0 il face fOal"te adesea sl plrud
once senslblhtate once senhment de mllel de nenorOCI\li III Ulmd
Dm acest punet de vedprf' soada m a favonzat Obhgat Sd m:! mt01c Il
lumea sdrJclel -.1 a nVHguIan(el matellale pe care tatell meu 0 cunoscuse deja
am pierdut ochelarii de cal ai prea limitatei mele educatii de "mic-bm-ghez". Am
inviitat atunci Sa-I cunosc pe oameni sa fac diferenta intre unui om
infometat sau brutal adevarata lor natw'a.
La inceputul secolului, Viena era deja un plin de nedreptiiti sociale.
Bogatia lipsurile se invecinau aici lara tranzitie. In centru l?i In
cartierele invecinate se simtea batind pulsul unui imperiu de cincizeci doua
de milioane de locuitori, impodobit cu toate frumusetile multiple lor lui
nationalitiiti. 0 cwie magnifica atriigea ca un magnet bogatia inteligenta din
restul statului. Adiiugati la acestea efectele centraliziirii sistematice a monarhiei
habsbm-gice.
Aceasta centralizare se impunea penbu a mentine strins legate
popoare atit de deosebite; dar ea avea drept consecinta concentrarea extraordi-
narii a inaltelor a celor mai inalte autoritiiti in capitala imperiului
imparatului.
Viena nu era doar centrul politic intelectual al batrinei monarhii
duniirene, ci cenbul economic al tarii. Armatei militarilor de rang inalt, a
functionmilor, intelectualilor i se opunea mmata inca l?i mai
numeroasa a muncitorilor. Inaintea bogatiei m'istocratiei a negustorilor se
etala saracia cea mai deplim. In fata palatului din Ringstrasse se tirau mii de
:;;omeri in josul acestei via triumphalis a vechii Austrii, in intunericul
mocirla canale lor sale de scw'gere, se vagabonzii.
In nici un alt german problema sociala nu putea fi mai bine
studiatii ca la Viena; dm' sa nu ne amagim. Acest studiu nu putea fi intreprins
de sus, eel care n-a fost el constrins la 0 asemenea sanIcie nu 0 va
niciodatiL Altminteri nu va exista dedt vorbarie superficiala sau
sentimentalism mincinos: ambele la fel de dauniitom'e lara sa atinga miezul
problemei. Nu care e mai nefasta, indiferenta de cm'e dau dovada in fiecare
zi majoritatea favorizatilor somiei chim' a pm-venitilor fata de nevoile soeiale,
sau condescendenta m'ogantii adesea lipsita de tact, dm' intotdeauna atit de
plinii de gratie, a anumitor femei elegante care se umfia in pene penhu eii "merg
in popor", Ace!iti oameni se ill!iealii cu atit mai mult eu cit, eu spiritul lor lipsit
de instinct, se miirginesc sii inteleaga lucmrile in linii mm'i. Apoi se mira ea
parerile lor declarate public nu au pic de succes ori sint respinse eu indignm'e;
ei vad in asta, 0 dovada a ingratitudinii popOlului.
Pentru asemenea minti, faptul oJ 0 activitate socwlii nu are nimic comun
cu toate acestea nu e un adeudr prea pliicut, mai ales Cll ea nu poate nilzui 10 nici
un feZ de tin(iI, dat fiind di nu trebuie sa impartii favoruri, ci sli
restabileascll ni,I'te drepturi.
Eu nu am fost pus in situatia de a studia problema socialii in felul
acesta. Im'olindu-ma in m'mata ei blestematii, mizeria nu ma invitat "so
studiez" indeaproape, ci mai degJ.'aba m-a luat pe mine insumi w'ept subiect. Nu
19
mizeriei ii revine meritull.supravietuiril cobruului
Cind incerc astJzi Sd ml adun ImpI'esllle dill acea penoaru, nu
intru totul In mmtea mea au contmuat Sel trdlascJ doru' cele mal Importante,
adesea acelea in care eram lmphcat mal mdeaproape Pe ele Ie vetl gdSI alrl,
Impnmru cu invdtdmmtele pe cru'e Ie am tras pe vremea aceea
>< '"
Nu ml a fost IUclOdatd prea greu Sd ml gdsesc de luclu, fimcl nu
incercam sl-ml d,;>hg eXlstenta ca munCltoI' speclahzat, Cl ca muncltor necalifirat
sau ca aJutor
Astfel rna glseam in celor care plecau penhu totdeauna dm
Europa cu mten\la nechnhtJ de a reface Vla\a intr 0 lume nouJ ';>1 de a dobmdl
o patne noul,
de toate considera\llie parahzante legate de datone de rang,
de anturaJ de el profitl de once CE' h se oferl "I fac to ate
munclle, plhun'll de Ideea cl munca Clnstltl nu IUclOdatd, oncare ru
fi ea Howrisem ';>1 eu Sd sru' cu ambele plclOru'e odatJ in aceastJ lume noul
penhu mIne ca sd-ml crOlesc un dIum in vla\.1
Curlnd ml-am dat seama Cd este mal Sel 0 sluJbl oarecru'e
dedt s-o plstrezl
N eSlguranta PllIUI de fiecru e ZI ml s a PdlUt una din IatUllle cele mal
sumbre ale aCE'stei vletl nOl
Shu Cd muncltOlul cahficat nu este aluncat in stradJ tot atlt de des ca
cel necahficat, tOtU"l IUclOdatd nu po ate fi Slgm- Dacd nscd mal putm Sd
sufere de foame penhu Cd n-are de luclu II r.1mlne teama de lock Ollt sau de
grev.1
Neslgm'anta sala1'1110r zl]IUce este una dIn pldglle cele mal gmve ale
econonuel soclale
TindlUl agncultor pleacd la atms de 0 muncl despi e cru'e 1 se spune
Cd e mal care poate chlm este '11 a cdrel du1'atJ este mal SCwicl E
lSPlht mal ales de lumIna orbltoru e cru'e dom' m mru'lie Ol :i"e
cu 0 anumltd SlgUI'an(d a nu sJ pJ1'lseascii
vechlUl loc de muncJ dedt dacJ m'e in vedere cel putm un altul In sfir"lt, hpsa
de muncltori agncoh este aUt de mru e mClt la (m'd un "omaj indelungat este
neverOSlmll Ebte SJ se creadl a PllOl"I cJ tinllul care plead.i la ora,? e tcut
dmtI' un aluat mal PIOSt decit cel cm e rontmul Sd lucreze pJmintul Dlmpotn.vi:
e.xpenen(a demonstre.lzJ cd natullie cele mal sJIldtoase ';>1 mal vigw-oase
20
emigreaza cel mai Prin emigrant nu inteleg doar pe cel care pleaca in
America, ci pe tinarul oo'gat care se hotara!jte paraseasca satul natal
pentru a merge in moo'ele necunoscut. el e gata sa infrunte riscurile unui
destin nesigw'. De obicei vine la cu 0 mica suma de bani nu se descura-
jeaza din prime Ie zile dacii oo'e ghinion imediat de lucru. Dar
daca pierde slujba in scurt timp, e mai gray; e mult mai greu, daca nu
imposibil, giiseasca alta, mai ales iarna. In primele siiptamini mai merge.
ajutOl'lll de de la casieria sindicatului i, de bine de rau, se
descw'cii. Doo' odata ce i-a cheltuit ultimul dinoo- i ultimul pfennig, cind, in cele
din urma, inceteaza sii mai primeasca ajutorul de omaj, incepe 0 sariicie
cumplitii. Acum umblii de colo-colo, infometat; vinde sau amaneteaza ce i,a mai
riimas; prin tinuta relatiile lui, ajunge astfel la 0 decadere fizica i spirituala
completa. Daca mai riimine i Larii adiipost i lucrul aeesta intervine iarna, cum
se intimplii de obicei, nenorocirea e completii. In sfiqit giisete ceva de lucru. Dar
povestea incepe de la capiit. A doua oara va fi la fel. A treia ooo'a va fi mai rau,
pinii cind, ineetul cu incetul, va inviita sii indw'e nepiisiitor aceasta soooiii
nesigw'a. Repetitia a creat obinuinta.
Astfel, omul hOO'nic de altiidata devine deliisator in toate, pina cind
ajunge un insb'llment ooo'ecoo'e in miinile celor ce w'maresc dooo' nite profitwi
josnice. ii este atit de putin imputabil incit, dintr-odatii, ii este totuna
dacii lupta penb'll revendiciiri economice sau penb'll nimicirea valorilor statului,
ale societatii sau ale civilizatiei. Devine grevist, daca nu cu bucw-ie, cel put in cu
indiferenta.
Am putut urmari aeest proces pe mii de exemple. pe masw'ii ce Ie
cercetam, dezaproboo'ea mea fatii de aceste orae de cite va milioane de locuitori,
coo'e ii atrag pe oameni cu atita aviditate penb'll ca apoi sa-i zdrobeasca intr-un
mod atlt de inspaimintiitor, devenea tot mai vie.
La sosire, ei mai apoo'tin inca popOl'lllui lor; daca riimin, sint pierduiti
pentru acesta.
Am batut i eu striizile moo'elui ora; am simtit toate 10vituTile soooiei
Ie-am putut aprecia efectele. Inca ceva: alternantele frecvente de lucru i de
fac ca incasarile i cheltuielile necesoo-e existentei sa devina neregulate
cu timpul, disb'llg simultan oriee simt al economiei Olice simt de organizoo'e
a vietii cotidiene la majoritatea muncitorilor. In chip vizibil, b'llpul se
putin cite putin cu bel:;;ugul in perioadele bune i cu foarnea in cele
proaste. Da, foamea suprimii orice proiect de 0 mai bun.a organizare penb'll
ptrioadele in care ci:;;tigul va fi mai In fata celui pe coo'e-l ea
face sa danseze, intr-un miraj stih'llitor, imaginile unei "vieti bune" u!jooo'e; ea
dii atita foo'mec acestui vis, incit el devine 0 dOlinta maladiva ce va trebui
satisIacuta cu Olice pret, de indahl ce leafa 0 va permite, cit de cit. Omul COO'e
abia i-a giisit de cW'ind de lucl'll pierde atunci Olice bun simI :;;i orice rniisUl'ii !;Oi
se ruuncii intr-o viata de pe 0 zi pe alta. In loc orinduiasca in mod
inteligent modestul sau mod de via\ii penh'll toata saptamina, :;;i-l da complet
21
peste cap. Banii tin, la inceput, cinci zile din mai tirziu numai
trei, iar !ii mai tirziu doru" 0 singw"ii zi; in final dispru" intr-o singw"a noapte de
petrecere.
lru" acasa exista adesea 0 sotie copii. Se intimpla sa fie ei
cucerit
i
de modul acesta de viata, mai ales atunci cind solul este bun cu ei, adica
in felullui ii Salru"iul pe 0 aptamina e risipii acasa, in comun; Ie ajung
doua sau trei zile: cit sint bani, beau maninca; apoi sufera de foame in comun.
Atunci nevasta se strecoara prin vecini, cumpara cite ceva pe credit, face mici
datOl"ii prin dughene, incercind sa reziste astfel in ultimele zile grele ale
saptaminii. La prinz se a!ieaza cu totii in fat a unei mincari saracacioase - foruie
multumiti ca exista ceva - ziua de salru"iu, Vorbesc despre el. Fac
p1anuri cu bwia goala, viseaza 1a fericirea ce se va intoarce cw"ind.
Inca din cea mai frageda tinerete, copiii se familiru:izeaza cu aceastii
saracie.
Dru" lucI'w"ile sfiresc prost atunci cind barbatul 0 tine pe a lui inca de
1a inceputul saptaminii i sotia intra in conflict cu el chiar penhu copii. Incep
celiurile pe masw"a ce barbatul se instraineaza de sotie, se apropie de bautw"a.
In fiecru"e simbata se imbata; luptind penhu ea i pentru copiii ei, femeia ii
smulge citiva banu\i, de obicei tinindu-se dupa el pe dmmul de la fabrica la
circiuma. Cind noaptea il readuce in sfirit acasa, duminica sau lunea, beat i
blutal, dru" cu buzunru"ele goale, au loc scene jalnice ...
Am asisiai de sute de ori la astfel de intimplari neplacute. La inceput
ostil revoltat, am sfirit prin a intelege latUl"a tragic a a acestor episoade
dureroase i cauza lor profunda. Am deplins victimele nenorocite ale unui mediu
daunator.
Problema locuintelor era i mai grava, iru' saracia locuintelor lucriitorilor
manuali din Viena era inspaimintatoru'e, astazi ma cutremUl" cind lni1 gindesc
1a acele mizerabile, la acele adaposturi la acele locuin\e suprapopulate,
pline de gunoi i de 0 mUl"darie respingatoru'e.
Ce s-ru" fi intimplat, ce s-ru" intimpla daca din aceste infernuri ale saraciei
un val de sclavi dezlantuiti s-ru" reviirsa asupra restului omenirii care lasa
evenimentele sa meru"ga de la sine, lara a biinui macru' ca, mai devreme sau mai
tirziu, destinul, neconjw"at, va aduce eu sine represalii inevitabile?
Cit de recunoscator sint astazi Providentei cru'e m-a pUliat prin aceasta
:;;coala: de asta data nu rna mai puteam dezinteresa de ceea ce nu-mi place a i
m-am instruii rapid i temeinic.
Ca sa nu-mi pierd complet speranta in oamenii cru"e rna inconjUl"aU pe
atunci, trebuia sa fac abstactie de manierele de felullor de viata sa nu retin
decit motive Ie decaderii lor. Atunci puteam supOlia acest spectacol lara sa
descUl'ajez, atunci din toate aceste tabloUl"i ale nenorocirii, ale deznadejdii, ale
mUl'dariei ale depravarii nu mai in relief oamenii, ci jab;ricele rezultate
ale unoI' legi jalnice. Cu to ate acestea, fiindu-mi mie insumi [oruie greu sa-mi
citig existenta, eram ferit de capitularea intr-un sentimentalism jalnie vazind

produsele, rezultatul final al acestui proces* degradare. Nu, nu a!?a trebUla
conceput se vddea Cd la imburultatirea &?Iz"el stan putea duce doru 0 dublii
cale
Punerea unor temelu mai bune ale dezvoWirn noastre, msplrate dmtr-un
profund de responsabliltate socwla
NmUClrea cu hotiirire brutalii a vlclstarelor care nu pot fi amelwrate
Natwa nu se mtereseazd atit de conservruea mdIvldulw Cit de
dezvoltru"ea sale, suport al speCIeI se intimpld in vlatd N u
e deloc cazul Sd fie amehOl ate ruiIficial pdrtrle rele ale prezentulw amehorru"e
de altfel practIc lmposibild - CI Sd fie pregdtIte Cdl mal Sdndtoase pentIu
dezvoltru ea vlltoru"e a omulUl, inCd de la mceputunle lw
Incd dm tImpu1 amlor mel de luptd de 1a Viena, md convlnsesem Cd
Scopul actwltc'i{U socwle nu va trebUl mClOdatcl sci fie men(merea unel
bunastcln amagltoare, Cl mOl degrabii ezntarea acelor caren{e esen(wle ale Vle(t!
econonuce Il culturale care duc negreFt la degeneresceru,a mdwldulul sau
cel pU{l n 0 pot antrena
Dlficultatea corectdni unel sltuatll sociale uCIgdtoru-e, nefaste pentIu
stat, pnn once mlJloace, ChIru" pnn cele mal blutale, nu prOVIne dIn eZItruea
asupra cauzelor el
celor ce nu lau mdsw"lie de saIvru"e mdlspensablie dm
sentImentul lor foruie intemeIat Cd sint el rdspunzdton de depravru"ea
traglcd a unel clase intregl Acest sentIment Ie parahzeazd once hotdrire ferma
de a actlOna, el nu Sd prevad.1 declt reforme tIffilde nesatIsf.1c.1toru-e,
Chlru dacd e VOl ba de mdSW-I de conservru"e absolut necesru-e
Numal cmd 0 epOCd va mceta Sd mal fie vr.1Jltd de propna a
I esponsablhtdtll sale, va redobindl, odatd cu mtenoru-d,
extenoru d penhu a reteza blutal Ul d pM ere de I dU mUdltele pru-aZltarE'
pentru a smulge neghma
Dal- era eVIdent Cd statuI austnac, 19normd once JustItte once
legisiatie soclald, eta mcapabll Sd combatd nefaste
Nu ce md Insp.1lmmta mal mult pe vremea aceea ffilzena matellald
a sememlor mel, grosoldma 101 mOl-all cea a 101, on mvelul atIt de
SCdZUt al lor rittelectuale
De cite Oll nu s au revoltat bwghe2'll auzmd vreun vagaboTld
VI edruc de plins decLu ind Cd J este perfpc1 egal dacd e german sau nll "I Cd
23
pretutindeni unde va avea strictuI necesar se va simp bine!
Se intrec care mai de care sa deplinga aceasta absenta a mindrieJ
nationale sa denunte cu tiilie astfel de sentimente.
Dar citi s-au intl'ebat de ce au ei sentimente mai bune?
Citi dau seama de faptul ca mindria lor foru-te fireasca de a apru,tine
unui popor privilegiat este legata printr-un numar infinit de fire de tot ceea ce
a Iacut ca pabia lor sa fie atit de celebra in toate domeniile ru-tei ale
spiritului?
Citi vad in ce masm'a orgoliullor de a fi germani rezuita din
miil'etiei Germaniei?
Oru'e mediile noastre bm-gheze se gindesc la faptul ca poporului pu\in
ii pasa de acest orgoliu?
Acum sa nu mi se obiecteze ca in toate \iilile e la fel ca muncitorii Ie
considera patria lor. Chiru' de-ar fi aceasta n-ar scuza atitudinea
noastra neglijenta. Dar nimic din toate acestea. Ceea ce noi numim, de pilda,
educatia a poporului francez, nu este dedt proslavirea excesiva a
prestigiului Frantei in toate domeniile cultm'ii sau, cum spun francezii, ale
"civilizatiei". Un tiniil' francez nu este inshuit in fel indt sa-'ii dea seama
ohiectiv cum stau lucrm-ile in realitate: educatia lui ii arata, dintr-un punet de
vedere subiectiv de inchipuit, tot ceea ce ru'e vreo impolianta penhu
prestigiul tiirii sale, in materie de politicii de civilizatie.
o astfel de educatie trebuie sa se limiteze intotdeauna la notlUni foarte
importante de ordin general. ele trebuie intiparite in sufletul 'ii memoria
poporului printr-o repetru'e staruitoare.
La noi, dimpotriva, pacatului lipsei unui cru'aeter negativ i se adauga
disbugerea constanta a pu\inului pe cru'e fiecru'e a avut norocul sa-l invete in
cru'e otriivesc politic a noastra devoreaza acele IaI-ime din
sufletul memoria celor umili, in maSUl'a in cru'e mizeria nu !?i a luat deja
aceastii insarcinare.
Sa ne inchipuim prin m'mru'e m'miitoru'ele:
In doua inciiperi dintr-un beci locuie1te 0 familie de muncitori.
Printre cei cinci copii, un tine de trei ani_ Este virsta la cru'e copilu} incepe sa
inteleagii. Oamenii forute dotati pastreaza amintirile din aceasta perioada pina
la virsta cea mai inaintata. Strimtoru'ea inghesuiaia din locuin\a sint un chin
permanent; ele provoacii celtm'l. Ace-;.ti oameni nu Iocuiesc impreuna, ci slnt
inghesuiti unii peste altii. Cele mai miil-unte neinte}egeri cru'e se rezolvii de la
sine intr-o casa spatioasa dau aici la dispute neintrelupte lntre copii
mai treacii-mearga: peste a clipii Ie-au uitat. Dru' cind e vorba de pillinti ,
cOnflictele zilnice devin adesea neinchipuit de grave de blUtale. Iru'
rezultatele acestor lectii se fae simtite la copil. Trebuie sa aceste medii
ca sa pina unde pot merge betia, bataile. Un biet copil de 'iase ani
amanunte cru'e pe un adult I-m' face Sa se rutremUl'e. Otravit moral '1i subali
lllentat fizic, acest mic cetii(t>al! merge la ,;>coala publica acolo invata atit cit sa
sa citeasea sa serie. Niei vorba sa-i faca temele aeasa, unde i se vorbete
despre clasa profesorii sai eu 0 mojieie eumplita. De altfel, acolo nu este
respectatii nici 0 institu\ie umana, incepind cu i terminind cu cele mai
inalte eorpuri ale statului; religia, mOl'ala, natiunea societatea, totul este
eu noroi. Cind parasete la virsta de paisprezece ani,
se ce predominii in el: ori 0 neinchipuita prostie in tot ce eunotinte-
Ie concrete, ori 0 insolentii caustica i 0 imoralitate care-ti ridica piiI'lll maciuca.
Ce atitudine va avea in viata pe care 0 va incepe acest omulet care n-are
nimic sfint i care, in schimb, sau to ate josniciile existentei ...
Copilul de treisprezece ani devine, la cincisprezece, un detractor declarat
al oriciirei autoritati. EI n-a invatat sa cunoascii dedt noroiul murdiiria,
excluzind tot ce ar fi putut sa-i inalte spiritul.
iata care va fi educatia lui de biiI'bat.
Va mma exemplele primite in tinel'e\e - pe acela al tatrtlui sau. Se va
intoarce acasii, Dumnezeu cind, va stilci el insui in biitaie, ca Sa se mai
distreze, biata rupturii care i-a fost mama, va huli pe Dumnezeu universul,
pina va fi primit intr-o casii de coreetie.
Acolo educatia ii va fi
iata-i pe bunii burghezi foarte mirati de "entuziasmul national"
redus al acestui "tinar cetatean".
Lumea burgheza vede in fieeare zi la teatru i la cinema, i!l carti proaste
in gazete infame cum otrava este varsatii eu galeata asupra poporului, apoi
se mira de slaba "tinutii morala" i de "indiferenta nationala" a multimii! De
parca ecranul, presa indoielnica i eelelalte soar interesa de populal"izarea
informa\iilor legate de prestigiul nosh'll national! Ca sa nu mai vorbim de
educatia primita anterioL.
Am invatat inteles temeinic un principiu a cami existenta nu 0
banuisem pina atunci:
Transformarea unui popor in nariune presupune crearea unui mediu
social s(l1u'itos, platformd necesard pentru educarea individului. Numai cel ce a
invii(at, acascl ,)'i La .)'coaL(I, sci aprecieze superioritatea intelectuald economicd
in special politicii a {drii sale va Ii in stare sd simtd - 1i va sim{i - mindria de a-i
apar(ine. Nu lup(i decit pentru ceea ce iube,11i; nu iube,l"ti decit eeea ce respeqi; iar
pentru a respecta trebuie eel pu{in sd cunoJti.
Interesul meu penh'll problema socialii fiind trezit, am inceput s-o
studiez foru1;e serios. 0 lume noua, necunoscutii pina atunci, mi se iruatia.
In 1909 i 1910 situatia mea se sehimbase ;;i nu mai eram obligat. sa-mi
existenta ca muncitor necalificaL Mi-am deschis a firma proprie de
desenator acuru'elist. Aeeastii meserie nu aducea deloc beneficii, abia
cit sa supravietuiesc, dru' era interesanta in vederea profesiunii ciireia rna
dedicasem. De asemenea, de acum inainte, sear9 nu mai eram mort de oboseala
25
la intoarcerea de pe !?antier incapabil sa citesc lara sa atipesc cw-ind. Munca
mea actual a nu era lara legatw-a cu viitoarea mea meserie !?i, in afm-a de
aceasta, eram stapin pe timpul meu mi-l puteam imparti mai bine decit
inainte.
Pictam de nevoie !?i invatam de placere.
Aceasta imi ingaduia sa completez cu teoretice indispensabi-
Ie cea ce invatasem despre problema sociala din lectiile realitatii. Studiasem
aproape to ate cartile referitom'e la acest subiect cm-e Imi cadeau in m1nii de
altfel, meditam multo ,
Cred intr-adevar ca cei din antw-ajul meu rna socoteau pe vremea aceea
un original.
Cum era fom-te firesc, in plus rna dedicam cu pasiune m-hitectw-U. 0
consideram, intocmai ca muzica, regina mtelor. A rna ocupa de ea nu era 0
mundi, ci 0 adevarata fericire. Puteam citi sau desena pi'nii noaptea ti'rziu lara
sa simt vreo oboseala. mi se intarea convingerea ca frumosul meu vis pentru
viitor se va realiza, chim' de-m- trebui sa ani indelungati. Eram ferm
hotiirit sa dobindesc faima ca m-hitect.
Pe linga aceasta, interesul puternic pe cm-e-l manifestam fata de politica
nu mi se parea ea insemna mm-e lueru. Dimpotriva: eredeam ea nu fae decit sa
rna achit de 0 obligatie elementm-a a oriearei fiinte ginditom-e. Oriee persoarul
lipsita de in aeeasta ehestiune pierdea Ol-ice drept la critic a sau la
exercita--ea vreunei funetii.
in acest domeniu citeam studiam multo
Penhu mine a citi avea alt sens de cit pentlu media
intelectuali.
Cunosc oameni cm-e eitesc interminabil cm-te dupa cmte, litera eu litera,
lara sa pot sa spun ea sint oameni "cititi". Ei poseda 0 gramada de
dm- mintea lor nu se prieepe nici sa Ie catalogheze, niei sa Ie impmta.
Le mta de a distinge intr-o cmte valorile em-e trebuie bagate la cap
odata penhu totdeauna de pasajele plictisitom-e - cm-e nu VOl' fi eitite, daca e
po sibil, sau cel pu\in nu VOl' fi duse eu sine ca un balast inutil. Lectw-a nu este
un scop, ei mijlocul prin cm-e fiecm-e umple eamul pe care iI-au trasat dmm-ile
aptitudinile sale. Fiecm-e astfel uneltele materialele necesm-e
meseriei lui, numai ele sa-l ajute existenta sau sa serveasca la
indeplinirea unor aspiratii mai inalte. Al doilea scop al lecturii trebuie sa fie
dobindirea unei viziuni de ansamblu asupra lumii in cm'e t!-aim Dm' in ambele
cazuri este necesm- nu ea aceste lectw'i Sa ocupe loc in capitolelor sau
cartilor pastrate in memorie, ci sa se insereze la locullor ca 0 pietricica intr-un
mozaic :;;i sa contribuie astfel la eonstituirea unei imagini generale a lumii in
mintea cititOlului. Altminteri se formeaza un amestec de notiuni dezordonat
lara mm'e valom-e, in pofida infumw'arii pe em'e 0 poate inspira nefetieitului sau
posesor. Caei acesta ere de fomte serios ca e inshuit, ea intelege ceva din viata
ea poseda in timp ee fieee sporire a unei asemenea instruiri n
26
indeparteaza mai mult de realitate; cel mai adesea nu-i mai ramine dedt sa
sfir!ieascii intr-un sanatoriu sau ca politician.
Niciodata 0 astfel de minte nu va sa extragii din
sale pe aceea care-i va folosi intr-un moment dat; fiindca acel
balast intelectual nu a fost clasat tinind seama de necesitiitile vietii; el doar s-a
tasat in ordinea ciirtilor citite cum a fost asimilat continutul lor, dacii
necesitiitile vietii i-ar da totu!ji ideea unei juste utiliziiri a ceea ce a citit
odinioara, a1' mai trebui ca ele sa mentioneze cartea numiiml paginii, altfel
bietul natarau n-ar giisi niciodatii cele potrivite. Dar pagina nu e mentionatii i,
in fiecare moment critic, oameni cu atita expelienta sint intr-o incw'ciitura
grozavii; ei cautii convulsiv cazw'i analoage cum este drept, dau peste 0
iJ:eteta proastii.
Cum s-ar putea explica altfel ca cei mai mari pontifi ai guvernului fae
atitea grosolane cu toatii lor? Altminte1'i a1' t1'ebui sa vedem in ei
nu 0 suparatoare stare patologicii, ci cea mai josnica.
Dimpotrivii, cel ce sii citeascii, discerne imediat intr-o carte, 0 gazetii
sau 0 ceea ce meritii sii fie piistrat fie pentru nevoile lui personale, fie
ca material de interes general. Cele dobindite astfel se inglobeaza in imaginea
pe care face deja despre cutare sau cutare lucru, 0 corecteazii, 0 completeazii,
ii exactitatea sau ii precizeazii sensul. Dacii viata pune pe neateptate
o problema, memoria celui care a sa cite ascii ii furnizeaza de indatii 0 opinie
bazatii pe aportul unOI' ani indelungati; el 0 supune ratiunii fatii de cazul nou
despre care e yorba reu!jete astfel sa lamw'eascii sau sa rezolve problema.
Lectw'a nu are sens !ji utili tate decit inteleasa astfel.
De exemplu, un orator care nu-i fw'nizeazii gindirii sale, sub 0 asemenea
forma, elementele care ii sint necesare, este incapabil sii sus tina parerea in fata
unui adversar, chiru' dacii ru'e de 0 mie de oli dreptate. In orice discutie,
memoria illasii in mod Nu argumente nici ca sa sustina ceea ce
afirma, nici ca reducii la taeere adversarul. Atita timp cit nu este yorba, ca
la orator, dedt de satisfac\ia personala, mai treaca-meru'ga; dru' daca soruia a
Iacut dintr-un astfel de om in timp neputincios un de
stat, lucrul devine mult mai gray.
Inca din tinerete m-am straduit sa citesc bine !ji am fost ajutat in chip
fericit de memoria de inteligenta mea. Din acest punet de vedere, mea
la Viena a fost utila rodnica. Observatiile zilnice m-au incitat sa studiez Iani
incetru'e problemele cele mai diverse. Fiind in masw'a sa verifie rind pe rind
realitatea prin teorie ;;i teoria prin realitate, n-aveam a rna teme nici ea-mi
ve;;tejesc spiritul prin consideratiuni pW' teoretice, nici eii rna multumesc cu
realWi\i superficiale.
Expelienta mea cotidiana a fost atunci hotiiritoru'e in doua chestiuni
esentiale in afru'a problemelor sociale - m-a incitat la studierea lor teoretica
aprofundata.
Cine cind a!? fi aprofundat teoliile !?i esenla a marxismului,
27
daei fi fost aruncat intr-adevar eu capul inainte in ehestiune?
* *
Ceea ce despre social-democratie in tinerete era neinsemnat
eomplet fals.
Imi placea ca lupta pentru sufragiul universal secret, caci ratiunea imi
spunea deja ca aceasta trebuia sa slabeasca regimul Habsbw'gilor pe care-l w'am
atit. Eram convins ca statuI dunarean nu putea supravietui daca nu sacrifica
germanismul, dar ca, chiar cu pretul unei slavizari indelungate a elementului
german, nu va obtine nici 0 garantie de viata trainica, deoarece forta de coeziune
pe care 0 confera slavismul unui stat nu trebuie supraestimata. Salutam
cu bucw'ie Olice susceptibilii sa provo ace acestui stat
inacceptabil, c31'e condamna la m031ie germanismul in zece milioane de fiinte
umane. pe masma ce limbilor va macina va dizolva pinii
P31'lamentul, eu atit mai devreme va suna ceasul fatal al prabu!iirii acestui
imperiu babilonian. El va fi ceasul libeliatii penhll popolUl meu din Austria
germanii. Apoi nimic nu se va mai opune unirii sale eu patria mama.
Activitatea social-democratiei nu-mi era deci nicidecum antipatica.
Faptul ca in cele din w'ma hi propunea, cum eram destul de prost sii cred pe
atunci, sa imbunatateasca s031ia muncitorului rna indemna !ii mai mult mai
degI'aba s-o sus tin dedt s-o denigI'ez. Ceea ce rna indepalia cel mai mult de ea,
era ostilitatea ei fata de orice fel de lupta penhll conserv31'ea germanismului in
Austria ei insipida fata de slavi; ii primeau cu
placere manifestiirile de dragoste, numai sa fie legate de concesii practice,
dar altminteri pastrau 0 31'oganta acordind astfel dreapta lor recompensii
acelor milogi obsedanti.
Astfel, la ani nu inca m31'e lUClU despre m31'xism
atribuiam semnificatie socialdemocratiei socialismului. D31' in
aceasta privinta mina gI'ea a destinului avea sa-mi deschida ochii asupra acestui
mod de-a popo31'ele.
Nu inviitasem sa cunosc p31iidul social democrat dedt ca spectator la
citeva manifestatii popul31'e, n-aveam nici cea mai mica idee despre doctrina
nici despre mentalitatea p31iizanilor ei. Pus dintrodatii in contact cu
strcilucitele rezultate ale conceptiilor educatiei lor, citeva luni mi-au fost de
ajuns - in loc de citeva zeci de ani citi mi-31' fi trebuit in alte imprejmiiri - ca sa
rna fad sa inteleg ce ciuma se ascunde sub masca virtutii sociale a iubirii
aproapelui, in ce masuI'll omenirea a1' trebui Sa debaraseze neintiI'ziat. pamintul
de ea, altminteri g-31' putea f031ie bine ca pamintul sa fie deb31'asat de omenire
Primul meu contact cu social-democratii a avut lor pe !iantier.
Inca de la inceput n-a fost prea placut. mele inca mai erau
acceptabile, limbajul ii atitudinea rezervata. Aveam atitea preocupari de
28
vlltor, incit nu md smchlseam delo(' de antw"aJul meu Ciiutam doar de lucru ca
Sd nu mol' de foame l Sd pot contmua invdtatul fie l tardlV Poate nu m 3. fi
smchlslt deloc de cel dm preaJma mea, dacd, in a trela sau a patra Zl, un
evemment nu m-ar fi obhgat Sd lau pozltle ffil s-a porunclt sa ader la smdIcat
Pe vremea aceea nu mmlC despre orgamzatla smdlcald nu ml
putusem forma 0 parere despre utIhtatea sau mutIhtatea el Invltat categonc
Sd mtru in smdlcat am refuzat propunerea, deelarind Cd nu eram la cw"ent cu
problema mal ales Cd nu VOlam Sd fiu obhgat la ceva Faptul Cd n am fost dat
lmedlat afarl sa datorat lal"a indOlald pnmulUl din aceste motive Poate se
gindeau Cd in citeva zlle VOl fi convertIt l VOl devem mal dOCll Dar se inelau
in intreglme Peste cmcIsprezece zlle, Chlro dacd adezlUnea mea ro fi fost mal
inamte poslblla, nu mro era cazul Intre tImp invltasem efectIv Sd ml cunosc mal
bme antw"ajul, l mCl 0 putere dm lume nu m-ro' fi putut face Sd mtru intr-o
orgamza\le ro carel reprezentan\l iml aparuserd intr-o lUlI11nd aUt de nefavorabl-
ld
In pnmele zlle, m am retra8 In mme
La prinz, 0 proie din munclton se impriitIau pnn hanunle invecmate,
in tImp ce restul ramineau pe consumau acolo 0 mincro"e adesea foroie
saraca erau oameml Casdton\l, cJI"ora so\ule Ie aduceau mincro"ea in
vase amante Spre slptamlml, numlrul 101 el a tot mal ndlcat
n-am inteles motIvul decit mro tirzlU se dlscuta pohtIca
Eu iml beam sbcla cu lapte ml mincam bucata de pnne onunde,
deoproie, celcetindu ml prudent antw"aJul, sau gindIndu md la soroia mea tnstd
Auzeam mro mult decit iml trebwa ml se pJI"ea Chlro" Cd uneon iml uceau
dmadlns avansW"l, ca sa ml dea pnleJul Sd lau pozlt1e, dar ceea ce aflam astfel
era revoltator in cel mm inalt grad Auzeam cum totul era resplns N atlUnea,
mventle a elaselor "capltahste" de cite on ave am saud acest cuvint' Patna,
Insbument al bw"ghezlel penbu exploatro"ea elasel muncltoro"e, autontatea
legllor, mlJloc de opnmro"e a proletro"latuIUl, lnsbtutle meruta sl producd
un matenal uman de selavi de pazmCI, rehgla, mlJloc de a sldbl elanul
pop01ulUl penbu a 1 exploata apol mal bme, morala, prmClplU al stolcismulw
prostesc destmat etc Nu eXist a mmle cw"at care Sd nu fi fost wvlht
m norOI
La inceput sa tac, dar asta nu putea sa dw"eze Incepw sl md
pIOnun\ Sd leph(' Dro a bebwt sa recunosc cl E'ra zadarruc atita bmp Cit nu
aveam preCIse desple problemele dIscutate Am inceput deCl pnn a
recw ge la lzvoro"ele pretmsel in\elepclUm a mterlocutonlO1 mel Inghlteam ('roie
dupa croie, dupa brow"cl
Acum, pe atmosfE'ra se infierbinta adesea Polemlzam pe Zl ce
trecea mro bme UUOl mat decit mtellocutorll mel asupl a propnel 101 :,;tllnte,
pinJ m ZlUa m croe latlUnea avu de a face cu Sal cel mal redutablh
teroro ea ';-1 fm ta C 1 11 V rl dmtre palaVl aglll cro"e sus\lneau pJI erea opus.!. m au
fo1'tat Sd pJI"dSeSC sub amemntro'ea prdv:1hrn de pe 0 scheId Smgw,
29
neputind lua in considerare nici un fel de rezistentli, am optat penh-u prima
alternativa am plecat, imbogatit cu 0 experienta.
Am plecat plin de dezgust, dar atit de tulbw-at, incit de acum inainte
mi-ar fi fost imposibil sa intorc spatele acestei stari de luCl-uri. Odatli ce
indignarea de la inceput mi-a trecut, mea redobindit
superiOlitatea. Eram ferm hotarit sa ma intorc pe un De altfel,
dupa c1teva saptamini, micile mele economii fEnd tenninate, eram din nou prada
sanlciei. Acum nu mai aveam de ales. jocul a reinceput, terminindu-se tot ca
prima data.
Atunci mi-am pus intrebarea: oare oameni sint demni sa
unui mare popor? intrebare: caci, daca raspunsul este da, un
asemenea popor justifica oare suferintele sacrificiile celute celor mai buni de
lupta pe care vortrebui s-o dea? Iar daca raspunsul este nu, popOlul noshu este
intr-adevar foarte silrac in oameni.
In acele zile de framintare, de ingrijorare de cugetare profunda,
vedeam cum se rindw'ile armatei amenin\iitoare a celor care erau
pierduti pentru poporul lor.
Cu sentimente complet diferite ii priveam, peste citeva zile, defilind
interminabil, patm cite patlU, pe muncitorii vienezi care participau la 0
manifestatie populara. Am ramas acolo aproape doua ore !;ii , tinindu-mi
respiratia, priveam incet acea lunga !jerpuire umana. Cu inima
strinsa, am parasit in cele din W'ma piata m-am intors acasii . Pe ruum am zarit
intr-o tutungerie Arbeiterzeitung, principalul organ al vechii social-democratii
austriece. Il gaseam in cafeneaua populara ieftina unde mergeam adesea ca
sa citesc ziarele; dar pina atunci nu sa citesc mai mult de doua minute
acea foaie mizerabila al carei ton actiona asupra spiritului meu ca vitriolul. Sub
efectul manifestatiei la care tocmai asistasem, m-am supus vocii interioare care
m-a indemnat sa cumpar de asta data ziruul sa-l citesc in intregime. I-am
consacrat seara in ciuda fm'iei violente pe care mia provocato, in repetate
rlnduri, aceasta lesatw'a de minciuni.
De-acum inainte puteam studia din presa cotidiana a social-democratilor
dezvoltarea gindirii lor intime mai bine decit din carlile teoreticienilor.
Ce deosebire! Pe de 0 parte, cartile in care stralucesc, sub semnul celei
mai profunde intelepciuni, cuvintele libertate, onoare flumusete - toate
acestea afirmate cu vocea tunatoare a" profetilor -; pe de alta parte, agresiva,
nedindu-se in liitm'i de la nici 0 josnicie, deprinsa eu praeticarea oricaror
calomnii: presa cotidiana a acestei doctrine a salvarii noii omeniri.
Cartile sint pentnl neghiobii i imbecilii "claselor intelectuale" mijlocii
ai claselor suspuse; ziarele sint penhu multime.
Mi-am regasit popOlul cercetind temeinic, in literatm'a presa ei,
doctrina socialdemoeratiei.
ceea ce odinioarii imi paluse 0 prapastie de netrecut, mi-a prilejuit 0
mai mare ru'agoste

Intr-adevJr, cunoscind acest proces de otrllvlre, numal un prostdnac
ar fi III stare sJ 1 condamne vlcbma Pe mJSUl'd ce mdependenta mea s a
accentuat in anll cru p au urmat, am inteles mal bme cauzele adinc] ale
succesulUl soclal-democra\lel Am inteles atunc] sensul ordmulUl blutal de a nu
Cltl dec It Zlru e 1 cJrtl rO';>l1, de a nu frecventa decit adunlrl ete IntI' a
lummJ neclutJtoru-e vedeam dezvJlumdu se rezultatele mdlscutablle ale acestel
doctnne a mtolerantel
Sufletul multlmll nu este acceslbIl declt la tot cea ce e dephn putermc
DupJ cum femew este putm senslbllJ la ratlOnamente abstracte
resbmte 0 mdefimbllJ asp Ira tIe senbmentalJ cdtre 0 atltudme se
supune celUl putermc in tlmp ce pe cel slab 11 dOmlThl, tot astfel multlmea il
preferJ JelbruulUl pe stJpin se slmte mal de 0 doctrmJ care nu mm
admlte prezenta altela, declt de 0 tolerantJ hberall Toleranta 11 dl un senbment
de pJrJslle, nu 1 la rumlc Faptu] cJ asupra el se exercltJ un nelu,?mat
terOllsm mtelectual, cJ se dlspune de 11bertatea el umanJ il scapJ complet ']1 nu
mmlC dm intreaga eroare a doctrmel Ea nu vede decit marufestJnle
e'\.tenom'e vOlte de 0 for\J hotJrit.1 de 0 blutahtate clrora 11 se supune
mtotdeauna
Daca soewl demOera!Zel I se opune 0 doetrzna mar bzne fundamentatti,
aeeasta va mvznge, clnar daed lupta este infoeatli, ru condz{w, ea ea Sll
uC(wneze la fel de brutal
In mm pu\m de dOl am pJbunsesem In bmp doctrma i?I
Insbumentul soclal-democra\lel
Am inteles mfamul teronsm mtelectual exercltat de aceastJ In
specIal asupl a burghezlel cm'e, mc] moral, ruCl fiZlC, nu e in stm'e sl resplngJ
asemenea atacUl-l Tacbca socIal demOCra\lel constJ in a face sJ se reverse, la un
semnal dat, 0 adevlratJ plome de mmcmm de calomnu asupla adversanlol
cm'e 1 se par cel mm redutablh, plllJ ce nerVll 101 sint dlSbu'll se supun
cu speranta nebunl VOl' redobindl hm-:-tea
Dm' aceasta este inb adevJr dom' 0 speran\J nebuThl
Jocul reillcepe pinJ cind vlC'bmeie se slmt parahzate de teama de Javra
tUl'batd
Cum sOCIal demoClatla cunoa'1te admirabil valoarea fortel dm propna el
expenentJ, ea se in speCIal Impotllva acelma pe crue II mll'OaSe Cd
au OfueCmE: stoid Invers, ea aCOldd fim\elor slabe dm gIUpru'ea advelsl laude
mal mult sau rna] putm dIscrete III funclle de Ideea pe care :;'1 0 farp despre
valoarea 101 mtelectuall
Ea se teme mm pu\m de un om de gemu hpSlt de vomtl decit dl:' 0
nal urJ vIglll'oasJ cu 0 ihtehgen\d medwcrJ
Cit despre cel crue n au mCl mtehgentJ mCI vomtd, II ndlcd in stiVlt
Ea se pricepe Sd dea na.,tere Impl eSll cl numm ea posedJ mlJlocul dE'
31
a face Sd domneascd hru'ltea, in timp ce cu dru lId a!;,) plerde dm
vedere scopunle, ci!;>tIgd succeSlV oblectIvele, acum se lnstaleazd pe fun,?,
acum se repede asupra lor ZlUa namlaza mare, profitind de faptul Cd atentI
a
generald este indreptata spre alte probleme de la crue nu vrea Sd fie abdtutJ sau
de faptul Cd prada e conslderata mult prea neinsemnatd ca Sd provoace un
scandal sJ I determme pe detestabilul adversar s-o resbtme fortat
Aceastd tactIcJ, bazatd pe 0 JUStd evaiuare a sldbiclUrulor omene'1
tI
,
trebme Sd dUCd aproape matemabc ia succes, dacd gIUpru ea adversd nu invatd
Sd lupte impotllva gazelOl asfixlante cu gaze asfixlante
Trebme Sd h se SpUnd finiol' slabe Cd in aceastd impreJm'are se pune
problema de a fi sau a nu fi
Am inteles Impolianta teron} fiZIce exel cltate de mUl\lme asupra
mdlvldulUl
Intemelatd pSIhologIe, ruCl'
Teroarea pe wntter, la fabnca, In locunle de Intrumre F cu ocazw
mltmgunlor va auea intotdeauna un succes dephn cit hmp 0 teroare deopotrw{r
nU-l va t("na calea
Bmeinteles Cd atunc} pruildul va protesta sus tru'e "I, icind stinga
mpreJm, va face apel la autontatea statulm pe cru'e admeam'I il derugI'a De
altfel, de cele mal multe on el atms scopm'Ile m mIJlocul confuziel
generale CdCI se va g.1S1 foruie bme vreun porc de inalt functlOnru cru'e, in
speranta nevolruc.1 de a ';>1 poate astfel pentJu vlltor buruvomta
temut, il va ajuta s.1-1 dIStJUg.1 pe cel ce SE' opunea acestel clUme
mondlale
Ce Impl eSle va produce un asemenea succes asupra splntulm maseI, aUt
puntre pruilzaru cit "1 prmtre ad versru I? N umal eel ce cunoa!lte sufletul
popOlulm, nu dm c.1rtl, CI dm vIatd, poate da seama In tImp ce in I mdm'lle
pruilzarulor vlctona obtmut.1 va fi echivalent.I cu tnumful ]Ustetll cauzel lor, cel
mru adesea advelsruul invlns i,,} va plerde speranta in succesul oncJrel
impotnVIrI vntorue
Cu cit inY.1tam s.1 cunose maJ bme metodele terorn fizlce, cu aut cre'?tea
mdulgenta mea fat.1 de multlmea cru'e 0 indm'a Multumesc mele de
atunc) Cd m au redat popOlulm meu m au invdtat s.1 deosebese conduc.Itorll de
vicbme
C.1Cl bebme intr adevdl Sd-\! spm Cd oameru rdtdCltJ nu smt declt
vlctIme Dac:i acum rna!;' str.ldm sJ zUgI'c\vesc dm citeva tJ.ls.ltm'I sufletul
acestor clase "Infenoru'e", tabloul meu ru' fi infidel dacd n a,;> afirma Cd, la acele
adinClml, mal reg.1seam inc.1 lumma, am intilrut acolo sentImente de sacnficlu
raJ'e, de camru'adelle fideld de moderatie extraordmru.1 "1 de rezEi!l'v.1 phru de
modesbe, maJ ales la munCltorll de 0 anumlt;! Vltstd cu toate Cd aceste vniuti
se pleld dIn ce in ce mm mult la nOlle genera\ll, mal ales sub mfluenta manlO!
32
mai exista incil multi tineri la care 0 natura funciarmente sanatoasa biruie
josnicii ale vietii. !}i daca oameni de treaba plini de suflet aduc
sprijinul activitlitii'lor politice de moarte ai poporului nostru, este
pentlU ca ei nu inteleg nu pot intelege intreaga infamie a doctrinei lor; pentru
ca nimeni nu i-a dat osteneala sa se sinchiseascli de ei; in pentru ca
antrenarea sociala a fost mai puternica decit vointa lor initiala de a rezista.
Mizeria este cea care, punind stapinire pe ei intr-o bunii zi, i-a impins in tabara
social-democra tiei.
Deoarece burghezia s-a opus de nenumarate ori, in maniera cea mai
stingace cea mai imorald, chiar exigenrelor celor mai legitim ale
muncitorilor, fora sa tragil de altminteri ureun folos dintr-o astfel de atitudine
sau a putea nild{/jdui la el, muncitorul cinstit s-a simrit el impins din
organiza(ia sindicald spre politic{/.
La inceput, milioane de muncitori erau desigur in sine a lor dumani ai
social-democratiei, dar rezistenta lor a fost invinsa in repetate rinduri, in
imprejurari absurde, in vreme ce partidele burgheze luau pozitie impotriva
oricarei revendicari sociale. Acest refuz marginit de-a incerca ceva pentru
imbunlitatirea condi\iei muncitorilor: refuzul de a instala dispozitive de
securitate la maini, refuzul de a reglementa munca copiilor i a femeii - cel
putin in timpul sarcinii - acest refuz, zic, a inlesnit impingerea maselor in pIasa
social-democratiei, care punea recunoscatoare mina pe fiecare din aceste cazuri
ce vade au 0 atit de jalnica gindire (politica}. Niciodata partidele burgheze nu-i
VOl' putea repru-a greelile de atunci. Caci, opunindu-se oricaror reforme sociale,
au semlinat ura; in apru-enta au dat dreptate propriilor afrrmatii ale
dumanului de moarte al poporului, i anume ca singur partidul social-democrat
apara interesele lumii muncitorilor.
Astfel au fost puse bazele morale care au permis sindicatelor sa se
constituie efectiv. Aceasta organizatie avea sa constituie inca de atunci
principalul furnizor al pru-tidului politic social-democrat.
In cursul anilo!" mei de instlUire la Viena a trebuit, vrind-nevrind, sa
iau pozitie in problema sindicatelor.
N evazind in ele dedt 0 pru-te constituti va inseparabilii de partidul social-
democrat, hotarirea mea a fost rapida - i greita!
Fire5te ca mi-am schimbat repede parerea.
In aceste chestiuni soru-ta insai avea sa-mi desehida oehii.
Si a intol's complet pe dos primul meu l'ationament.
A veam douazeci de ani dnd am invatat sa fae diferenta intre sindicate
ca mijloace cu ajutorul cal'ora muncitOlul ii apal"li w-epturile sociale i luptii
pentru conditii de viat& mai bune i sindicatele ea insbumente ale padidului
luptei de clasa.
Social-democra\ia a in\eles ul"iaa insemnatate a micarii sindicale.
33
Anexind-o propriei sale cauze, i-a asigurat succesul, in timp ce burghezia,
seama de aceasta_ pierdut pozitia politicii; ea a crezut de fapt cii
veto-ul ei impertinent era de-ajuns ca sa opreascii dezvoltarea logica a acestei
s-o impinga la ilogism. Ori este absurd inexact sa pretinzi eii
sindicala este, prin natura sa, 0 distrugatom-e a ideii de patrie.
Dimpotriva. Daea activitatea sindicala propune sa ridice nivelul social al unei
clase care constituie unul din stllpii natiunii, nu numai cii nu ac\ioneazii
impotriva patriei a statului, ci pe de-asupra aetiunea ei este na{ionalii in cel
mai bun sens al cuvintului. Contribuind la erem-ea condHiilor sociale lara de
cm-e nu ne-am putea gindi la 0 educatie na\ionala comuna, ea dreptul
la patriei_ De asemenea, atunei cind, eriticind cauzele fizice
morale ale mizeriei poporului, n vindeeii de pliigile sociale ii reda saniitatea.
Este aadm- de prisos sii ne intrebiim daca activit ate a sindicala este
indispensabilii.
Cit timp VOl' exista patroni lipsiti de comprehensiune socialii sau de
sentimentul ch-eptului al ch-eptiitii, salariatii lor, pmie integrantii a popomlui
no Shll , VOl' avea ch-eptul datoria sii apere interesele comunitiitii de liicomia
nesocotinta unui singur om; ciici a salvgarda fidelitatea increderea POPOllllui
inseamnii a actiona in interesul natiunii, la fel ca a-Ii ocroti siiniitatea.
In cazul in care patroni nevrednici se simt striiini de comunitatea
national:1 amcnin(ii siiniitatea fizicii moralii a unei cla::.e, liicomia sau
nepiisarea lor au 0 actiune nefastii asupra viitorului liirii.
A elimina eauzele unei astfel de evolutii, inseamnii desigur a avea
ch-eptul la recunotinta natiunii.
In aeeasta privintii sa nu se spunii cii fieem-e este libel' sii supolie
eonsecintele nech-eptiitilor reale sau imaginare a ciiror victimii se crede. Nu:
acesta nu este decit un strategic menit sii abatii atentia. Este de interes
national, da sau nu, distrugerea a tot ceea ce se pune de-a vietii
sociale? Dacii da, atunci trebuie sii te bati cu armele cm-e VOl' asigura succesul.
Ori, un muncitor izolat nu este nieiodatii in miiSlmI sii punii piedici puterii unui
mare patron; de fapt, nu se pune problema triumfului ch-eptiitii, pentm cii, dacii
aceasta m- fi recunoscutii, n-m- mai exista niei cauzele conflictului, nici
conflictul: sentimentul ch'eptiitii i-m' fi pus deja in mod loial capiit, sau, mai
mult, conflictul nu s-m' fi niiscut niciodata. Atunei nu-ti mai ramine derit sii fii
cel mai puternic. Cind oamenii sfnt trata!i in mod nedemn, sail ignorfndu-se
legile sociale, ca urmaN' opoziria apare ca necesarii, utita timp cft nu vor fi
institu i[i legi care si/ pund capM nedreptii(ilor, numai tor(a va decide
asupra conflietelor. Insi'i este evident cc'i 0 multime de salaria!i trebuie S(l se
grupeze -ri sii--ri a{eagii drept reprezentant un individ term, spre a piistra crteva
de reu-ritii impotriva i ndividului eare incarneazii singur puterea intreprinde-
rii.
Astfel, organizatia sindicala poate introduce in viata de toate zilele un
surplus de simt social C\1 toate cOIlBecintelf' lnt m':wttf'P <:A lll'1'Y\AW> ",(\"tA
suprima punctele de fl'lctlUne care provoaCd sublecte de nemultumu'e de
plingen, Intotdeauna
Dacci 1urru1'1le nu stau astfel r.1spunderea trebUle m mru'e pruie
atnbUlt.1 celor cru'e Sd bru'eze calea legIlor de reformd soclal.1, sau cru'e Ie fac
moperante datont.1 mfluentel lor pohtlce
cu cit bUl'ghezla pohtlc.1 19nora sau voia sci Ignore Impolianta
orgamzatlel smdlcale, cu cit se inccipd\ina sci rezlste, cu atit socIal democratla
combdtut.1
Cu bdgru'e de seamJ, lcut dm aceasta 0 platformci solIdd cru'e a
sustmut 0 adesea in ceasunle grele
Cu toate acestea, telul profund al a dlSPdlUt putm cite putm
lcind loc unor oblectIve nOl CdCl soclaldemocratla nu a tmut mClOdat.1 Sd
pdstreze plOgramul lmtlal al corporatIve pe cru'e 0 absorblse
Se poate Chlru afirma Cd acest lUClU a mteresat 0 cel mal putm
In clteva zeCl de am, to ate forte Ie create in vedelea apJrJrll dreptwIIOl
sociale au fast foloslte, de mdatJ ce au cJzut in milmle eApelie ale socIal
democra\lel, la desJviI ';>lrea IUlnel economlel natlOnale De Interesele muncltoII
lor nu se mal preocupa CdCl foloslrea mlJloacelor de constringere de ordm
economIC ingcidUle once eAactmne, Chlru' de ordm polItIc, dru cu COndl\la sJ
eXlste tot atita 19norantd de 0 pruie citJ stupId;! resemnare gregru'd eAlstJ de
cealaltd
sUteau lucrunle
smdlcalJ a mceput Sa se abat.1 de la oblectlvele ei lmtlale Cdtre
secolulUl tI ecut Dm an in an s a angaJat tot mal mult in blestematul
cerc a1 POhtICll socIal democrate, pentIu ca in final sci nu mal serveascci declt ca
mlJloc de preSlUne in lupta de clasJ De indatd ce, prm 10VltUl'l repetate, ru fi
dlStlUS intleaga StlUCtUl'd economlcJ aneVOle COnstItUltJ, 1 ru fi fost UWl Sa 1
hcildzeascJ sorui.l StlUCtUl'U statulUl, hPSlt de-acum de temelllie sale
econOmIce Pruildul se preocupa dm ce in ce mal putm de nevOlle reale ale
clasel muncltoru'e, cmd intr-o Zl 1 s-a p.llut Cd, pentlu pohtlca sa, in fond nu era
de dont ca nevolle masel popOlulUl s.l fie CdCI odatci donntde e\
sahsf."icute ru fi fost foruie poslbll ca aceastd maSd Sa inceteze sJ fie 0 ru'matJ de
luptd 01 devotat.1
De altfel nu se Cdzneau sci Justlfice 0 ahtudme atit de meAphcablld
Pe mJ.sUl'ci ce valul revendlcdnlOl sccidea l?ansa 101 de a fl
sabslcute, dru' cel pwtm I se putea e ..... phca clasel muncltoru'e Cd nesahsfdcindu 1
decit jntl' 0 marneI'd denzone rueptwlle cele mal sfinte, W'mcireau dlabohc doat
sldbu'ea putern el de luptd dacd ela poslbll, pmahzmea el S;t nu ne mIre
<;lI{'cPC;lll Hcec;tOl afil matu III nndul Ile unel mase Incapabllf' de once cugetare
senoasJ
TabJra burgheZd era indignaU de reaua vadltJ a acestei tactlCl
soclal-democratIce, dar nu deducea dm ea ruC] 0 hrue de condUltJ pentru ea
Tocmm teama de a mlzena adincJ a claRel
munCltom-e m- fi trebUlt sJ determme bUl-gheZla la efoliunle cele mm energlce
m acest sens, cu scopul de a smulge pm-tIzarulor luptel de clasJ m-ma de cm-e se
serveau
Dm- ea n-a Licut rumlc dm to ate acestea
In loc sJ atace pozl\llie adverse, s a IJsat ea presatJ pnnsa strins;
a chemat apOl in aJutor mlJloace aUt de tmdlve de neinsemnate incit au r.1mas
complet meficace au putut fi astfel sroase dm cauzJ Totul a IJmas ca
inalnte, crescuse dom-
"Smdlcatul lIbel''' apasa de acum ca 0 ameruntm-e de furtuna onzontul
polItIC vlata fiecJnlla
EI a deverut unul dm cele mai redutablle Instrumente de teroare
Impotnva SeCUl'ltJtll eCOnOmle! na\lOnale, impotnva trJlruclel
statulUl impotnva lIbertJtll mdlvlduale
"SIndlcatul lIber" era mdeosebl cel ce rezuma notlunea de democrat Ie
mtr 0 frazJ ndlcolJ odlOasJ, cm-e batJocorea lIbeliatea stIgmatIza fraterruta
tea in aceastJ maruerJ de neUltat "DacJ nu un 0 sJ \1 Rpm-gem
capul"
In felul acesta am Licut pe-atunc! cu aceastJ pneteru a
omerulll In aru! cm-e au Ul-mat, roncep\la mea s-a dezvoltat '11 s a adinclt dill
n-am avut a 0 schlmba cu rumlc
>
Pe J ce reu'leam sJ descopJI apm-entele socIal democi a\leI, doream
tot mm mult sJ descopJr acestel doctrme
LlteratUl-a oficlalJ a pmildulUl nu ml putea fi de mare folos in aceastd
pnvmtJ Cind se ocupJ de probleme eronomlce, afirma\llie dovezlle pe rare 1('
aduce sint false, rind trateazJ oblctIve polItIce, e hPSltJ de smcentate In plus,
splntul el de '-lcanJ, !mbrJcat intto forma modernJ, maruera prezentJrn
m-gumentelOl 1m! Insplrau un dezgust profund Frazele sale bllbilte, bogate In
termeru ObSCUl-l sau mcomprehenslblh au pretentla de a cuprmde cugetdl
1
profunde, dm nu contm ruCl una TrebuH' Sd fil unul dm acel boem! deeadenv
dm mm-lie noastre ca sJ te Rlm\I in Imgul tJu ca la tIne acasJ in acesi
lablrmt m care ratlUnea se plel de ca sJ in acest nenoroClt dadaIsm
hterm ru'lte "Implesll mtIme", scruton mlzeaZd pe UlmlInta proverblald
a unel pJrtl a poporulUl nostI-u em e '11 inchlpUle mtotdeauna r.1 deSt:operd 10 eeea
ce mtelege cel mal pu\m ru ... te adevdlllrI cu atit mal pre\lOase
Confruntmd faibitatea abSUldltatea acestel doctllne dIn punet de
38
vedere teoretie eu realitatea manifestarilor sale, mi-am lacut incetul eu incetul
o idee clara asupta scopului ascuns pe care 11 viza.
Atunci presentimente nelini!?titoare !?i 0 teama apasatoare au pus
stapiruxe pe mine. Ma aflam in prezenta unei doctrine inspirate de egoism !?i de
ura, ealculata in a!?a fel indi sa repwieze lara gre victoria, dar al carei triumf
avea sa dea omenirii 0 lovitura mortala.
Descoperisem intre timp rapOliw-ile existente mtre aeeasta doetriruI
distrugatoare caracteml specific al unui popol' eare-mi ramasese pinel atunei
ea sa zie neeunoseut.
Numai cunoOfterea a ceea ce sint evreii of era cheia /elurilor ascunse, prin
urmare urmiirite in realitate de social-democrarie.
A acest popol' inseamruI a seoate de pe ochii legatura de
idei false care ne orbesc in privinta seopwilor intentiilor acestui p31iid;
printre declamatiile sale nebuloase ineilcite legate de problema sociala
figw"a grotesca ladnd gIimase a marxismuluL
'"
11k '"
Astazi mi-310 fi greu, daca nu imposibil, sa spun in ce perioadii numele
de evreu a trezit penb-u prima oara in mine idei deosebite. Nu-mi amintesc sa
fi auzit pronuntindu-se acest cuvint in casa parinteasca pe dnd traia tata. Cred
ca acest vrednie barbat i-31" fi considerat inapoiati pe oamenii care ar fi
pronuntat acest nume pe un anumit ton. In decw'sul vietii, prin a inclina
spre un cosmopolitism mai mult sau mai putin declarat c31"e, nu numai ca s-a
putut impune spiritului sau in ciuda eonvingedlor sale nationale foarte ferme,
dar :rna influentase !?i pe mine.
La !?coala, nimic nu m-a indemnat sa-mi schimb ideile luate de acasa.
La Realschule lacusem cuno!?tinta cu un tiOO' evreu fata de c31'e cu totii
eram in g31"da, d31" numai pentru ca difedte incidente ne determinasera sa nu
avem dedt 0 incredere fo31ie limitata in discretia lui. De altfel, nici tovaraii
mei, nici eu nu am tras de aici concluzii deosebite.
Abia la paisprezece sau cincisprezece ani am dat adesea peste cuvintuI
evreu, in special cind se discuta politica. Acele cuvinte imi inspirau 0
aversiune i lara sa vreau incercam sentimentul nepHicut pe c31"e-1 deteptau in
mine, dnd asistam la ele, celiw"ile privind confesiunile religioase.
In vremea aceea, nu vedeam problema sub aIt aspect.
Erau fo31ie p.lltini evrei la Linz. De-a lungul secolelor se ew"openizaser::l
ea semanau eu ceilalti oameni; eu Ii considerrun chiar germani. Nu
bagam de seamii absurditatea acestei impresii, deo31"ece religia lor strairul mi
se piirea singw"a diferenta existentii intre ei noi. Convins eli fusesera
37
pentIu convingerile lor, vorbele nefavorabile rostite pe seams lor imi
inspirau 0 antipatie ce merge a, uneori, pinii la oroare.
Inca nu banuiam ca pot exista adversari sistematici ai evreilol'.
am ajuns la Viena.
Prins complet de bogatia senzatiilor in domeniul arhitectUlii incovoiat
,
de povara propriei mele soarte, la inceput n-am avut deloc ochi pentIu diferitele
patUl'i care alcatuiau populatia acestui eu to ate ca pe-atunci Viena
numara aproape douii sute de mii de evrei la 0 populatie de doua milioane de
suflete, eu nu ii remarcam. Ochii mei spiritul meu n-au fost in stare, in
primele saptamini, sa reziste atacului atitor valori idei noi. Numai dupa ce
incetul cu incetul calmul din mine s-a restabilit cind acele imagini intlacarate
au inceput sii mi se clarifice m-am gindit sii privesc mai atent lumea nOua care
ma inconjura ca printre altele m.ii loveam de problema evreiascii.
Nu vreau sa sus tin cii felul in care am Iacut cu ea mi s-a piilut
deosebit de placut. Incii nu vedeam in evreu decit un om de confesiune diferitii
!;oi continuam sa dezaprob, in numele tolerantei al omeniei, orice ostilitate
niiscutii din considerente religioase. In special tonul presei antisemite din Viena
imi parea nedemn de traditiile unui mare popor civilizat. Eram de
amintirea unor evenimente datind din evul mediu pe care fi V!ut sa Ie
viid repetindu-se. Ziarele de care vorbeam nu erau considerate organe de prim
ordin. De ee? Pe atunci nu tiam niei eu exact. De aeeea Ie consideram mai
degraba ea fiind roadele miniei invidiei, decit rezultatul unei pozi!il de
prineipiu hotarite, fie false.
Aceasta idee mi-a fost intiirita de forma infinit mai convenabiHi, dupa
piil'erea mea, sub care adevarata presa mare riispundea acestor atacUl'i, :;;au, eeea
ce mi se piirea mai meritoriu, se multumea sa Ie ucidii prin tacere, neIacind
nici cea mai mica mentiune legata de ele.
Am citit cu aviditate ceea ce se numea presa mondiala (Neue Freie
Presse, Wiener Tagblatt); am fost stupefiat vazind boga!ia eu informa
eititorii impartialitatea cu care trata to ate problemele. Apreeiam tonul ei
distins; numai stilul ei redundant nu rna satisIacea intotdeauna sau chiar rna
impresiona neplacut. Dar, in acest CUSUl' putea fi rezultatul vietii
trepidante care insufletea intreg acest mare cosmopolit.
Cum pe vremea aceea eu consideram Viena ca fiind un astfel de
rna gindeam ca explicatia pe care mi-o dade am mie insumi putea ser'vi drept
scuzii.
Dar ceea ce rna adesea era manierea indecentii in care aceasta presa
fiicea curte ocirmuiIii. Cel mai neinsemnat eveniment petre cut la HofbUl'g era
relatat cititorilor in termeni ee vadeau fie un entuziasm delirant, 5e adincii
mihnire sau eonsternare. Era 0 laudii exagerata care, in special dnd era yorba
de "cel mai intelept monarh" al tutUl'or timpUl'ilor, aproape cii oonintea dansul
exeeutat de de munte in perioada de lut penbu a-i seduce fe:l1lela.
Mi s-a parut ell to ate acestea erau numai de oehii lumii.
Aceasta constatare a umbrit intIucitva ideea pe care mio laceam despre
democratia liberaliL
A umbla dupa favOlurile curtii, :;;i intr-o manierii atit de indecenta,
insemna a nu da doi bani pe demnitatea natiunii.
A fost primul nor care a umbrit legaturile mele morale cu marea pres;!
vieneza.
A,?a cum tacusem intotdeauna :;;i inainte, la Viena Ul-maream cu cea
mai mare pasiune tot ceea ce se petrecea in Germania, at1t in politica, cit in
privinta vietii sociale. Cu minch-Ie admiratie, comparam ascensiunea Reichului
cu lingo area de care era atins statuI austriac. Dar dacii succesele politicii
externe ale Reichului Imi provocau 0 bucurie de cele mai multe ori pUl-ii, viata
politica interna era mai putin imbucUl-iitoare imi provoca adesea 0 ingrijorare
graviL La vremea aceea, nu aprobam lupta dusa impotriva lui Wilhelm al IIlea.
Vedeam in el nu numai pe imparatul Germaniei, ci in special pe intemeietorul
flotei germane. Interdictia de a tine diseUl-sUl-i politice notifieata de eatre Reich
impiiratului rna revolta in eel mai inalt grad ea venind din pruiea unei adunari
eru-e, in oehii mei, nu era nieideeum ealificatii pentm aeeasta. Intr-o singm-a
sesiune, giscani debitau in pru-Iamentullor mai multe absw-ditiiti deeit ar
fi putut spune, timp de citeva seeole, 0 intreaga dinastie de imparati, inclusiv cei
mai slabi de minte din serie.
Eram indignat vazind cii intr!un stat in cru-e orice om pe jumatate
smintit cerea sa ia cuvintul spre face auzite comentru"iile i ave a, in sinul
Reiehului, chiru' libeliatea deplim de a pierde natiunea in ealitate de "legisla-
tor", eel ee pUlia coroana imperialii putea fi "dojenit" de cea mai mizerabila
adunare de fleeru'i din to ate timpUl-ile.
Ceea ce rna scotea mai mult din fire era constatru'ea cit presa
din Viena care saluta cel mai neinsemnat cal din echipajele de Ia cUlie cu cea
mai mare umilinta cadea in extaz daea animalul raspundea dind din eo ada,
permitea sa-,!i exprime cu 0 rautate prost aseunsa sub aere grijulii
ingrijorru'ea in legatw-a cu imparatul Germaniei.
Daca stiiteai s 0 depruie de ea dorinta de a se amesteca in
trebw-ile imperiului german nu, Doamne dru", punind aUt de
degetu] pe rana, ea mdeplinea datoria pe care i-o impunea alianta
dintre cele doua imperii, aehitindu-se in timp de obligatla ziru'elor de
spune adevalul etc. de a viri cu desratru'e degetul in ram!
Mi se Ul'ca singele Ia cap Ajunsesem sii rna inered din ce in ef' mal pu(in
in marea presa.
Am fosi. nevoit sa recunosc ca una din antisemlte, Deutsches
Volksblatt, avea mult mai multii tinutii in asemenea oeazii.
Ceea ce, in plus. rna calca pe nervi, era cultuJ respingator pe care-l avea
pe atunei marea presii fata de Franta. Iti era ea e!?ti german cind citeai
imnUl'ile dulcege pe cm'e Ie dnta, proshivind "rom'ea natiune civllizata". Aceashi
mizerabila galomanil' m-a Tacut de mai multe ori sa l"enun\ la unele din acek
39
"ziare mondiale". Mii intoreeam adesea la Volksblatt, care avea un format mult
mai mie, dar trata mult mai corect astfel de subiecte. Nu aprobam antisemitis
mul sau agresiv, dar adeseori gaseam in el argumente care imi diideau de gindit.
In orice eaz, in astfel de imprejm'iiri am !acut euno!?tin\a eu omul eu
partidul eare hotarau in acea vreme soarta Vienei: Dodorul Karl Lueger
partidul
Le eram forute ostil cind sosisem la Viena. In ochii mei omul prutidul
erau reac{ionari.
Dar un sentiment dejustitie elementru"a avea sa modifice aceastii parere,
atunci dnd am avut prilejul sa cunosc omul opera sa aprecierea mea mai
bine intemeiata s-a transformat intr-o admiratie declru"ata. Astazi mai mult ca
odinioru'a il consider pe Dr. Lueger eel mai de seama primru" al tutm"or
timpm-ilor.
Cite din prejudeciitile mele au fost miitm"ate de un asemenea reviriment
de opinie fata de cre&tin-soeiala!
Dru" daca piirerea mea privind antisemitismul s-a schimbat de asemenea.
eu timpul, aceasta a fost intr-adeviir cea mai anevoioasii conveltire.
Ea sa !acut eu pre\ul celor mai aprige conflicte liiuntrice numai dupa
luni intregi de luptii in cru"e ra\iunea se infrunta cu sentimentul, victoria a
inceput sa se afirme in favoarea celei dintii. Doi ani mai tirziu, sentimentul s-a
raliat ra\iunii spre a deveni paznicul sfetnicul ei credincios.
In em"sul acestor lupte intre felul in eru'e fusese educat
spiritul meu judeeata reee, pe cru"e mi Ie diidea strada la Viena mi-au
Iacut servicii inestimabile, A venit 0 vreme dnd nu mai merge am ca in
primele zile, pe strazile cind ochii mi se deschiseserii spre a
vedea nu doru" cliidirile, ci oamenii.
Intr-o zi, pe dnd traversam vechi, am intilnit pe un
personaj in caftan lung, cu piirul negru, cirliontat.
Acesta este tot un evreu? lata cru'e mi-a fost primul gind.
La Lim ei nu aveau aeeastii L-am examinat pe eu
prudenta, dru" pe miisurii ce cercetam acest obraz striiin sCl"utam fiece
triisatm'a, intrebru"ea dintii lua in mintea mea 0 alta forma:
Acesta este tot un german?
Ca intotdeauna in asemenea eazm'i, am eautat in Carll un mijloe de a-mi
risipi indoielile. Cu citiva helleri am cumplirat prime Ie antisemite din
via\a mea. Din nefericire, toate plecau de la ipoteza cli cititorii sau
in\elegeau deja intr-o oru'ecru'e maSm"a problema evreiasca, cel pu\in la originea
ei. In tonul lor trezea in mine noi indoieli, deoru'ece ru'gumentele aduse
in sPlijinul afirmatiilor erau adeseori superficiale complet lipsit.e de 0 baza

Atunci am revenit la vechile mele prejudecii\l. Aceasta dm"at citeva
saptiimini, ba chiru" citeva luni.
Chestiunea ml se parea atit de monstIuoasa, acuzatiile erau atit de
40
excesive, incit, chinuit de teama cli voi co mite 0 nedreptate, am inceput din nou
<I /sa rna sa ezit.
i I I Este adevarat ca asupra unui punet, acela de a ca nu putea fi yorba
I fIe germani tinind de 0 confesiune apruie, ci de un pOpOl" apruie, nu mai puteam
1 Ipvea indoieli; ciici, de c1nd incepusem sa rna oeup de aceasta problema de dnd
',III /,atentia imi fusese atrasa asupra evreului, vedeam Viena cu alti ochL Pretutin-
II;" pe unde umblam, vedeam evrei pe masw"a ce vedeam mai ochii
/fUei invatau sii-i deosebeasca net de ceilalti oameni. In centrul in
1\,1 irruiierele situate la nord de canalul Dunarii indeosebi 0 a
II, ,
II I nu mai avea nici un fel de asemanru"e cu aceea a germanilor.
, ';1/ Insa, daca mai fi avut cea mai mica indoiaia asupra acestui punct,
. 1 I )rice ezitru"e ru" fi fost definitiv risipitii de atitudinea unei parti a evreilor
,
0 ampia ce se contw"ase in rindw"ile lor cru"e la Viena luase
II, ,I I anumita reliefa intr-o manien. izbitoru"e cru"acterul etnic al evreimii:
Ilreau sa spun slOrusmul.
I I Se parea, in realitate, ca numai 0 minoritate evreiasca aproba pozitia
I
" : lstfel Iuata, pe cind majoritatea 0 condamna ii respingea principiuL Dru"
lucrw"ile de aproape, aceasta impresie se nemaifiind decit 0
de ru"gumente deplasate, invent ate de circumstantli, ca sa nu Ie zicem
Cei cru"e erau numiti evrei liberali nu-i renegau de fapt pe evreii
ca frati de rasa, ci numai pentl-u ca-!?i public iudaismul, C11
'/lipsa de simt practic cru"e putea fi chiru" pel-iculoasa.
'''11'
Aceasta nu schimba cu nimic solidru"itatea ce-i unea pe toli.
IWI' Aceasta lupta fictiva intre evrei evrei liberali m-a dezgustat
urind, ea nu corespundea nici unei realitati, era deci cUl"abl minciuna acest
lu5retlic era nedemn de nobletea morala de cUl"iitenia morala cu cru"e se mindrea
IIJtra incetru"e acest popor.
De altminteri, curatenia acestui popor, moralii sau de alt fel, era ceva
.(.;.... . led
"1 )ru Le specm. a apa nu prea era pe gustul lor, era un IUCIU e cru"e iti puteai
/a seama privindu-i !?i, din nefericire, foru"ie des chiru- inchizind ochii. Mai tirziu
. "'I
l(tl
1i
s-a intimplat sa-mi fie grea\a simtind mirosul acestor pwiatori de caftane. Pe
easupra, aveau mUl"dru"e 0 prea putin eroiea.
,lIlt
l
Toate aeeste detalii erau deja depru"ie de-a fi atragatoru"e; dru" era
ezgustator Sa deseoperi sub stratul de jeg mUl"diiria moralli a popomlui ales.
SI\[1 Ceea ce mi-a dat curind eel mai mult de gindit a fost genu} de aetivitate
'I evreilor in anumite domenii, a ciirei taina incetul eu incetul s-o
I,
t d-' 'n: ' . d'c t b fi - ,
li >a eXlS a oru'e vreo mur ane, 0 1 aIDle, In ueren su ee orma, mal
\11 les in viata soeiala, la cru"e nu pruiieipase eel putin un evreu?
?e ee sealpelul intr-un de deseopereai,
r'emeru umn Vlerme mtr-un corp intrat In pub"efaetle, un mle Jldan eomplet
libit de aceasta lumina
In ochii mei, dovezile de eulpabilitate ale evreimh s-au acumulat cind
41
apt remarcat activitatea ei in presa, in arta, in litelatura i in teatru. Vorbele
dulci i jW'amintele n-au mai folosit atunci cine tie ce; ba chiru' n-au mai avut
efect. De-acum era suficient sa te uiti la rubric a spectacolelor, sa cercetezi
numele autorilor acelor inspiiimintiitoare productii pentru cinema i teatru
pentru cru'e fiiceau reclamii afiele simteai cii devii penh'll multii vreme
nemilos al evreilor. Erau 0 ciumii, 0 ciumii moralii, mai rea decit
ciuma neagl-a de odinioru'a, cru'e, in aceste locw'i, contamina populatia. in ce
doze masive era fabricatii riispinditii aceastii otravii! ca, cu cit nivelul
moral intelectual al acestor opere de ru-tii este mai sCiizut, cu atit
prolificitatea lor este inepuizabillI, pinii dnd unul din aceti
azvirle gunoaiele in obrazul omenirii, aa cum ru' face-o 0 stropitoru'e
mecanicii.
Ginditi-vii cu aten\ie la faptul cii numiirullor e nelimitat; ginditi-vii ca
penh'll un singur Goethe natw'a infesteazii eu pe contemporani eu zece
mii de asemenea scriitori cru'e din acel moment ac\ioneazii asemeni eelor
mai vatiimiitori bacili otravesc sufletele.
Era ingl'ozitor sa te dru' in aceastii privinta nu puteai sa-ti faci
iluzii, ca evreul piirea ca fusese special sOl-tit de natura sii joace acest 1'01
Prin asta era el poporul ales?
Am inceput atunci sii cercetez minutios numele tuturor de
productii murdru' relevate de ru-tisticli. Rezultatul acestei anchete a fost din
ce in ce mai defavorabil poziliei pe cru-e mi-o mentinusem pinii atunci in privinta
eVl'eilor. In zadar se striiduia sentimentul sii se impotriveascii, ratiunea nu inceta
sa traga concluziile.
Fapt este ca noua zecimi din toate mW'dariile literare, din cacealmaua
in ru-te, din stupiditatile teatrale trebuie trecute la debitul unui neam care
reprezinta abia a suta pru-te din popula\ia tiirii. E de netiigiiduit: aa stau
lucrurile.
Am inceput sii examinez din punct de vedere pretioasa mea
"presa mondialii".
eu cit sondam mai adinc, cu atit scadea prestigiul de cru'e se bucw'ase
in ochii mei obiectul vechii mele admira\ii. Stilul ei era tot mai insupOl-tabil;
trebuia sii-i resping ideile, pe cit de superficiale, pe atit de serbede; impru'\ialita-
tea expunerilor mi se piirea acum mai degl'abii minciunii decit adeviir:
colaboratOlii erau evrei.
Mii de runanunte, pe cru'e odinioru'a abia Ie remru'casem, mi-au atras
atentia i mi s-au piiI'llt vrednice de notat; in schimb, am inceput sii sesizez sii
inteleg influenta altora eru'e imi mai diidusera inainte de gindit.
Vederun acum din alt unghi opiniile liberale ale acestei prese; tonuI
distillS sau tacerea de moru-te cu cru'e riispundea atacw'ilor adversru'ilor mi se
dezvaluiau ca fiind nite trucw'i pe cit de abile, pe atit de demn(t de dispret;
elogioasele sale critici teatrale erau destinate intotdeauna numai evreilor i
niciodata ea nu critic a pe altcineva decit pe germani.
Aluziile rautacioase la adresa lui Wilhelm al IT-lea se repetau atit de des
indt tdidau un sistem; de asemenea elogiile risipite Cli darnicie la adresa
cultUl'ii civilizatiei franceze; foiletoanelor degenera in pornografie,
iaT limba acestor ziare avea, pentlu auzul meu, un accent striiin; dar inspiratia
generala a articolelor era atit de vizibil defavorabila germanilor, indt trebuie
ca era voita.
Cine era interesat sa actioneze astfel?
Era doar rodul intimplarii? Putin cite putin deveneam dezorientaL
Dar evolutia mea a fost gritbita de observarea unui intreg de alte
fenomene. Vreau sa vorbesc despre concepti a unei mru'i parti a evreilo!' despre
moravUl'i despre morala pe cru'e 0 pun in practica pe fata.
In aceasta privinta, strada mi-a dat lectii adeseori penibile.
Rolul jucat de evrei in prostitutie in special in traficul de cru'ne vie
poate fi studiat la Viena mai dedt in oriee alt din EUl'opa occidentala,
exceptind, poate, portUl'ile din sudul Frantei. Cind treceai seru'a pe strazile
stradutele din Leopoldstadt, vrind-nevrind erai la fiece pas mruiOlul unoI' scene
ramase necunoscute majoritatii popOlului german, pinii cind razboiul lea dat
soldatilor cru'e luptau pe frontul de rasarit prilejul sa Ie vada, sau mai precis sa
fie nevoiti sa Ie vada.
Intiia oru'a dnd am constatat cit acela cru'e conduce a astfel, cu 0
experienta acea revoltatoru'e exploatru'e a viciului in drojdia mru'eluj
ora:;; era evreul impasibil lara de m-am infiOl'ai:
Apoi fUl'ia a pus stapinire pe mine.
Acum nu-mi mai era teama sa lamUl'esc problema evreiasca. Da, rna voi
darui acestei misiuni! Dru' in timp ce invatam sa-l hartuiesc pe evreu in toate
manifestitrile vietii civilizate in practicru'ea diferitelor ruie, m-am izbit
dintr-odata de el acolo unde nu rna sa-l intilnesc.
Cind am descoperit ca evreul era a inceput sa mi
se risipeasca ceata de pe ochi. A fost indelungatei lupte liiuntrice pe cru'e
o avusesem de dat.
In timpullegatUl'ilor zilnice cu mei muncitori, remru'casem deja
uimitorupa cu schimbau parerea in problema, uneori in
citeva zile, adesea chiru' in citeva ore. Imi venea greu sa, inteleg cum
oameni cru'e aveau lntotdeauna opinii rezonabile, dnd Ii se vorbea intre patlu
ochi, Ie uitau blUSC, de indata ce cadeau din nou sub influenta masei. De multe
ori acest lUClU rna impingea la disperru'e. Cind, dupa ce ii celiasem cu asprime
ore intregi, eram convins ca de asta data sparsesem gheata sau ii lamUl'isem
asupra absUl'ditiitii unei prejudecati rna bucuram de succesul meu, a doua zi
observam indUl'erat 6i tn'buia s-o iau din nou de la cap; toate stradaniile mele
fusesera zadru'nice. Ca un pendul in balans perpetuu, parerile lor absUl'de SE'
intorsesera la punctu1 de plecru'e
Puteam intelege multe. Cind erau nemultumi\l de canditia lor; cind
blestemau soruia care adesea ii lovea atit de crunt, cind w'au patronii care
li se pareau executorii brut ali ai soartei lor crude, cind injUl"aU autorita(ile care,
dupa pal'el'ea lor, naveau nici un fel de compasiune penbu situa\ia lor, dnd
manifestau impotriva pl'e\Ul"ilor alimentelor defilau pe strada ca Sa pledeze
pentl-u revendicarile lor, toate acestea ie mai puteam intelege lara a Ie pune
judecata in cauzii. Dar ceea ce nlminea pentru mine de neinteles era Ul'a laril
margini pe care 0 manifestau fata de propriul lor popol', cu care denigrau tot ce
constituia miiretia lui, ii intinau istoria cu noroi pe oarnenii sili
celebri.
Aceastil ostIlitate [atil de propna lor spe\a, de propriul lor cuib, de
propria lor patrie era pe cit de absurda, pe atJt de greu de inteles. Era impotriva
firii.
oameru ratacitl puteau fi vindecati temporru", dru' numai pentm
citeva zile, cel mult cite va saptamini. !;ii cind il intilneai apoi pe eel pe eru"e
credeai cal el redevenise eel de altadata,
Cilzuse iar in stru'ea lui nefireasca.
*
>!- *
Miam dat seama putin cite putin cil presa social-democrata era in special
condusil de evrei; insa n-arn dat 0 semnifica\ie deosebita acestui fapt, din
moment ce lucrUl"ile stiiteau la fel la alte ziru"e. Un singul' luClu putea
eventual atrage atentia; nu exista niei macru" 0 foaie numiirind ewei printre
l"edadorii siii sa fi putut fi considerata cu adevarat nationalii in sensul pe
cru"e prin educatia convingerile me Ie II dade am acestui cuvint.
Mam strilduit am incercat sil citesc produqiile presei mru-xiste, dar
dezgustul pe cru"e mi-} inspirau a prin a deveni atit de puternic incit am
ciiutat sil-i cunose mai bine pe cei ce fabric au aceastil colec(ie de
Toti erau evrei, lard exceptie, incepind eu editorii.
Am luat la mim toate bro,?urile social-democrate de care am putut face
1'ost :;.i lam eilutat pe semnatru'i: evrei. Am notat numele aproape tutu1'or
erau de asemenea in imensa lor majoritate membri ai "popolului ales", fie Cd
era yorba de deputati in Reichsrat, fie de secretal'i ai sindicatelor, de
unoI' organisme alp prutidului sau de agitatori de strada. Era mereu
putin N am sa uit niciodatii numele de Austerlitz, David.
Adler, Ellenbogen etc
Atunci mia de venit limpede eit prutidul, ai cami simph [iguI'anti emu
adversru'ii mei de tuni intregi in rea mai violentii luptii, erau aproape In
intregime, prin lor, in miiniie unui popol' sb"iiin; eilci un evreu nu este un
german, 0 odata pentIu totdeauna sp1'e spiritului meu
in geniul l"ilu a1 poporului nostIu
Un singUI' an 1a Viena rna convinsese de faptui ca nu eXlstii muncitol'
atit dE' inradacinat in prejudecatile sale incit sa nu cedeze in fata unoI'
44
mai exacte a unor explicatii mai clare. Incetul cu incetul m-am pus la curent
cu propria lor doctrina ea devenise arma mea In lupta dusa penbu convingeri-
Ie mele.
Aproape intotdeauna victoria a fost a mea.
Marea masa trebuia salvata, fie cu pretul celor mai grele sacrificii de
timp de rlibdare.
Dar niciodatii n-am putut elibera vreun evreu de maniera sa de ajudeca.
Pe atunci mai eram inca suficient de naiv ca sa vreau sa-i lamuresc
asupra absurditatii doctrinei lor; in cercul meu restrins, vorbeam pinii mi se
jupuia limba glasul imi inchipuiam ca voi sa-i conving in
privinta pericolului aiurelilor mmxiste. Obtineam rezultatul contrar. Se piirea
ca efectele dezastruoase, rod evident al teoriilor social-democrate al aplicarii
lor, nu serve au decit la intarirea hotaririi lor.
Pe masura ce stateam cu ei de yorba, inviitam sa Ie cunosc mai bine
dialectica. La inceput contau pe prostia adversruului cind nu mai gaseau
portita de scapm"e, laceau pe protii. Daca asta nu avea efect, nu mai intelegeau,
sau, cu dintr-un salt treceau in alt domeniu; truisme din
cm'e, odata admise, scoteau m'gumente pentru probleme complet diferite;
daca ii incolteai in continum'e, iti scapau din miini nu puteai sii Ie smulgi
vreun raspuns exact. Daca voiai sa-l inhati pe vreunul din apostoli, mina
atingea dom" 0 materie viscoasa cleioasa ce ti se scurgea printre degete, penbu
ca in dipa urmatom'e sa se faca la loco Daca unuia dintre ei Ii dadeai 0 lovitura
, atit de decisiva inc it , in prezenta asistentilor, nu putea decit sa se situeze pe
pozitia ta cind credeai ca ai lacut cel putin un pas inainte, a doua zi ramineai
fomie mirat. Evreul nu mai ce se petrecuse in ajun; reincepea sa divagheze
ca inainte, de parca nu s-m' fi intimplat nimic cind, indignat, il somai sa se
explice, el simula uimirea, mai amintea absolut nimic, decit faptul ca in
ajun dovedise deja temeiul spuselor sale.
Adesea ramineam Inmarmurit.
Nu ce sa admiri mai mult: abundenta vorbariei sau mia lor de a
minti.
Am Sfil"it prin a-i uri.
Toate acestea aveau latura lor bunii: pe masurii ce Ii mai bine
pe sau cel putin pe social,democratiei, poporul meu lmi
devenea tot mai wag. Cine ar fi putut blestema, falii In fata cu abilitatea
diabolica a acestor seduciitori, pe nenorocitii care Ie ciizusera victima? Cu cita
dific1lltate biruisem eu insumi dialectica perfida a acestei rase! cit era de
zadm'nica 0 asemenea victorie, cu oameni ale carol' guri denatureaza
adeviilul, neglnd lara inconjur spusele de mai inainte, penbu ca in clipa
urmatore sa se prevaleze de ele.
Nu, pe miisur! ce Invatam sa-i cunosc pe evrei, mii simteam tot mai
indemnat sa-i ieli pe muncitorL
Cei mai vinovati in ochii mei nu erau ei, ci tocmai aceia cm'e considerau
45
ca nu merita osteneala sa compatimeasca poporul, sa-i asigw-e drepturile prin
legi perfect echitabile, in sa-I puna la zid pe cel ce I-a amagit corupt.
Experientele pe care Ie laceam zilnic m-au indemnat sa cercetez izvoarele
doctrinei marxiste. Actiunea ei imi era acum limpede cunoscuta in to ate
amanuntele; ochiul meu atent descoperea in fiecare zi semnele progreselor ei;
era suficient sa ai putinii imaginatie ca sa-ti inchipui ce consecinte avea sa aiba.
Acum se punea problema de a daca fondatorii ei prevazusera ce avea sa
produca opera lor ajunsa la ultima ei forma, sau daca ei fusesera victimele
unei erori.
Dupa parerea mea, ambele alternative erau posibile.
Intr-unul din cazuri, era de datoria fiecarui om capabil de gindire sa tina
piept acestei funeste, pentru a incerca sa impiedice lucrul cel mai rau;
in celalalt caz, trebuia admis ca autorii responsabili de aceasta boala care
contaminase popoarele fusesera adevarati demoni: caci numai creielul unui
monstlu, nu al unui om, putea concepe planul unei organizatii a carei actiune
urma sa aiM ca rezultat finala a civilizatiei ca urmare transforma-
rea lumii intr-un
In acest caz, singru'a solutie era lupta, lupta cu to ate armele pe care Ie
pot furniza mintea omeneasca, inteligenta i vointa, oricare ar trebui de
altminteri sa fie adversruul in favoru'ea cihuia soruia va inclina balanta.
Am inceput aadru' sa-i studiez temeinic pe intemeietorii acestei doctrine,
in scopul principiilor Faptul ca mi-am atins scopul mult
mai repede dedt indraznisem sa sper s-a datorat exclusiv problemei
dei inca insuficient aprofundata. Numai ea mi-a ingaduit sa compru'
practic realitatea cu din teOl'iile apostolilor fondatorilor social-
democratiei. Invatasem, de fapt, ce inseamna penhu evreu a vorbi: nu 0 face
niciodata dedt ca ascunda sau sa-i mascheze gindul. nu trebuie sa cauti
sa-i descoperi adevarata intentie in text, ci printre rinduri, unde a fost ascunsa
cu grija.
Aceasta a fost perioada in cru'e in mine a avut loc schimbru'ea cea mai
profwlda pe cru'e am avut-o vreodata de dus la bun sfirit.
Cosmopolitul moale cru'e fusesem pina atunci a devenit un antisemit
fanatic.
Inca 0 data - dru' era ultima - 0 apasatoru'e imi stringea inima.
Pe cind studiam influenta exercitata de popOlul evreu de-a lungul unor
epoci intinse ale istoriei, m-am intl'ebat deodata, daca nu cumva
destinul, ale calui intentii sint insondabile, dorea, din motive necunoscute noua,
bieti oameni, i in vhiutea unei decizii imuabile, victoria final a a acestui popor
neinsemnat?
Sa-i fi fost promis acest pamint w'ept recompensa acestui pOpOl' cru'e a
trait intotdeauna numai penhu pamint?
Dreptul pe cru-e socotim ca-l avem de a lupta pentlu conservarea
noastra este intr-adevar intemeiat, sau nu exista decit in mintea noastni?
ih
Destinul ml-a dat el insW?i raspunsul in vreme ce rna cufundam in
studiul doctrinel marxiste i?i observam impartial pe indelete activitatea
poporului evreu.
Doctrina evreiasca a marxismulw respmge principlUJ aristocratic
respectat de natura pune in locul privilegiului etern a1 fOl'tei al energiel
predommanta numarului ':oi greutatea lui moartii. Ea neagii valoarea mdividuala
a omului, contesta importanta entitatli etnice a rasei, privind astfel omenirea
de conditia prealabilii pusa existentei civilizatiei sale. Admisa ca baza a vietiJ
universale, ea a1' antrena oricarei ordini ce po ate fi conceputa
-Si dupa cum 0 astfel de lege n-ar putea duce decit la haas in acest univers
dincolo de care conceptiile noastre ramin pe loc, tot astfel ea ar insemna aid pe
pamint disparitia locuitorilor planetei noastre.
Daca evreul, gratie profesiunil sale de credinta marxlste, obtine victoria
asupra popoarelor acestei lumi, diadema sa va fi coroana mortuara a omenirii
Atunci planeta noastrii va reincepe sii strabat<1 eterul cum a facut 0 acum
riteva milioane de ani' nu va mai exista nici un om pe fata ei.
N atura se razbuna lara mila atunci cind ii calci porunClle.
De aceell (->u cred ca actione'l in spiritul Atotputernicului crpatOlw
nostnl, ciici'
Apllrindu mel de eureu, lup! pentru a apiira opera Dom nului.
CAPITOLUL III
CONSIDERA,{II POLITICE GENERALE PRIVIND
SEDEREA MEA LA VIENA
Sint convins astazi eli omul, exceptind cazul unoI' aptitudini exceptl-onale,
nu trebuie sa se lanseze in politica activli inainte de a implini de treizeci de ani.
Pinii la aceasta virsta, de fapt, nici nu poate fi decit de formru'ea unei
platforme, punet de plecru'e penbu examinru'ea diferitelor probleme politice,
permitind luru'ea unei pozitii In privin(a lor. Abia dupa ce a dohfndit un astfel
de fond de idei generale dupa ce format 0 trainica parere personala asupra
fiecareia din problemele de actualitate, omul maturizat, eel putin in privinta
cru'actemlui, trebuie sau poate sa pruiicipe la viata politica publica.
Altminteri il primejdia de a trebui Oli sa schimbe intr-o zi pozitia
Iuata asupra unoI' probleme esentiale, ori de a se margini, perfect informat,
la 0 doctrina pe cru'e inteligenta convingelile sale 0 dezaproba de multa vreme.
In primul caz, propriile lui ezitari ru' avea drept consecinta neplacuta - trebuie
Sa se 1a aceasta - faptul cli nu va increderea statornica a
pruiizanilor saL Penbu aceia pe cru'e ii conduce, 0 asemenea schimbru'e radicalli
a inseamnii perplexitate adesea un sentiment de lU'line fata de
lor adversru'j
In al doilea caz - aUt de frecvent astazi -, cu cit insu'ii crede mai
putin in cele sustinute public, cu cit justificru'ea acestora este mai gaunoasa, mai
ternii, cu atit ea alege mijloace mai vulgare. El nu se mai ginde'lte sa se puna
cheza'i manifestarilor sale politice: nu-ti dai viata decit penbu convingerile tale
In timp, exigentele fata de pruiizani devin tot mai mru'i mai nem ,;,ina
te, pinii cind sacrifica ce mai nlmasese in el dintr-un penbu a deveni un
politician: acel soi de oameni a caror unica veritabila convingere este absenta
oricarei convingeri, asociata cu 0 insolenta inopOliunii .;;i cu 0 ruia de
a minti.
Daca, spre nenorocirea oamenilor cinstitl, un asemenea .;;mecher ajunge
in pru'lament, trebuie sa se !;otie, inca de la inceput, ca maniera sa de a face
politica nu va mai consta dedt intro lupta eroica penbu pastrarea acestei "vaci
de lapte" pentm sine penh'll familia sa. Mai tirziu, cind solia .;;i copiii VOl' trili
pe spinru'ea lui, el va lupta 'ii mai aprig pentru mandatul sliu. Olicine se va
orienta spre politicrt va deveni, ca urmare, dU'lmanul sau personal; odatii eu
fiecru'e nOUlt, pI se va teme de posibilul mceput al sfir'iitlllui sau in
fiecru-e om impOliant, de posibila amenintru'f;' a pericolului pe cru'e aCf;'sta il
constituie
Imi propun sa mai revin cu seriozitate la acest soi de plo!jnitA de
parlament.
DesiguT, barbatului de treizecj de ani ii mal ramin multe de inva\at in
CUl"sul vietii, dar aceasta va fi doar 0 complinire i 0 umplutuTa in cadrul
notiunilor generale pe care le-a dobindit deja. Noile sale nu VOl'
ajunge sa-i zdruncine din temelii cunotintele de baza deja primite: dimpotriva,
ele Ie VOl' imbogati; iar partizanii sai nu VOl' fi nevoip sa in ei sentimen-
tul neplacut ca au primit de la el invataminte gJ:eite: dimpotriva, dezvoltarea
organic a vizibila a va fi pentru ei 0 garantie linititoaTe, noile sale
cunotin\e contribuind doar la imbogatirea propriei lor doctrine. Aceasta va fi
in ochii lor 0 dovadii a justetii teoriilor politice pe care Ie aparau.
Un care trebuie sa renunte la teoriile sale generale, recunoscute ca
false, actioneaza demn numai daca este gata sa suporte toate consecintele.Atunci
el trebuie sa-i interzica exercitarea publica a activitatii politice ulterioare. Din
moment ce a cazut deja in in puncte esentiale, poate cadea i a doua
oroa. In nici un caz nu are dreptul sa continuie sa rivneasca la increderea
eoncetatenilor sai ori s-o accepte.
Astazi oamenii se conformeaza prea putin unei asemenea linii de
eonduita !?i aceasta dovedete josnicia universalii a sediturilor cro-e se ered
actualmente chemate sci facli politica.
Dro-, macro- de s-ro- gasi un singur ales intre to ate aceste seeaturi!
Odinioaril evitasem sa rna deschis in ariee domeniu; totui cred cit.
m-am oeupat de politica la fel de mult ca oridne. Numai intr-un cere foroie
restrins raceam eunascut ceea ce mil framinta sau ma atragea in fOlUl meu
interior. Faptul ca vorbeam intr-o reuniune restrinsa de prieteni avea multe
laturi bune: invatam mai pulin sd vorbesc, cit sa pabund ideile i opiniile adesea
deosebit de primitive ale oamenilor. Astfel, rara sa pierd timpul eu orice prilej,
eontinuam sa-mi completez cultUl-a. Nicaieri in Germania imprejUl-arile nu
of ere au desigm- pe atunei aceasta ocazie, in aceeai masUl-a ca la Viena.
*
* *
Preocuparile politice in batrina monro'hie dUll "u-eanii erau in ansamblu
mal mro'cate interesau un cerc mai lro-g dedt in Germania ace lor vremi, cu
excep(ia anumitor parti din P:iusia, a HambUl'gului i a coastelor Miil-ii
Nordului. Inteleg aid prin Austria acel teritoriu al marelui imperiu habsbUl-gie
in cro-e popOlul german a reprezentat, in orice caz, nu numai ocazia istorica a
formiil-ii acestui stat, ci a fost i singUlul in stro-e sa confere unei formatiuni
politice atit de roiificiale viata morala cro'e a insufle\it-o timp de citeva secole.
pe maSUl-a ce trecea> timpul, existenta viitOlul acestui stat depindeau tot
mai mult de mentinerea acestui nucleu central al imperiuluL
Daca vechile state ereditro-e reprezentau inima imperiului, inimii cro-e
49
trimitea in circuitul vietii politice artistice un singe mereu proaspat, Viena
era in timp lii creierul vointa lui.
Vienei era intr-adevar aceea a unei regine stind pe tron era
suficienta ca sa-i confere autoritatea cru'e unea atitea poporu'e difelite. Marelia
propriei sale frumuseti te Iacea sii pierzi din vedere stigmatul virstei ansamblu-
lui.
Inteliorul imperiului austriac n-avea decit Sa se cutremure violent din
cauza luptelor singeroase dintre diferitele nationalitiiti: strainatatea, Germania
in special, nu vedea decit imagine a vrednica de iubire a Vienei. Iluzie cu atit
mai facila cu cit aceasta parea sa cunoasca, in vremea aceea, 0 ultima mai
vaditii inflorire. Sub conducerea unui primru' cu adevarat genial, venerabila
a batrinului imperiu s-a mai trezit 0 data la 0 viala admirabil de tiniira.
Ultimul mru'e german din rindurile popOlului care a propovaduit
spre Rasarit nu se numara oficial printre "oamenii de stat"; totui, acest Dr.
Lueger, primru' in "capitala imperiului de a obtinut rind pe
rind rezultate uimitoare in toate domeniile - economice sau artistice - ale
politicii comunale. EI s-a dovedit, prin acest subtelfugiu, un om de stat mai
mru'e decit au fost pe vremea aceea toti "diplomatii" declarati la un loco
Prabu!jirea aparentei de naliune numita Austria nu pledeaza impotriva
capacitatii politice a elementului german al vechiului spre Rasiirit. eu zece
milioane de oameni este imposibil sa menlii cu trainicie un stat de cincizeci de
milioane, afru'a numai dacii ipoteze peifect determinate nu sint infiiptuite
la timpul potri vito
AustIiacul german avea conceptii foruie lru'gi.
Fusese obinuit sa traiasca in caruul unui mru'e imperiu nu pierduse
niciodatii simtul indatoririlor ce decurg din aceastii situatie. Singur in statuI de
dincolo de granitele domeniului restrins al coroanei, el mai vedea inca granilele
imperiului. Da! cind soruia I-a despartit in final de marea patrie germanii, el
s-a striiduit intotdeauna sa-i asume povru'a de a mentine german
ceea ce sai smulsesera odinioru'ii Estului in lupte. Mai
trebuie luat in considerare faptul ca nu toate forte Ie austriecilor germani au
fost consacrate acestei misiuni, ciici inima amintirea celor mai buni dintre ei
n-au incetat niciodata sa se inru'epte catre patria mama comuna din ele n-a
mai ramas decit 0 pentru tru'a natalii.
Orizontul general al austriacului german era deja relativ mai largo
Relatiile sale economice cuprindeau frecvent ansamblul impeliului proteiform.
Aproape to ate intreprinderile cu adeviirat impOliante se aflau in miinile lui; el
furniza cea mai mare pru-te a personalului de conducere, tehnicienii
functionru'ii. Tot el era la baza comertului exterior, in masura in cru'e evreii nu
pusesera mina pe acest domeniu oru'ecum cuvenit lor. Din punet de vedere
politic, austriacul german mai pastra singur intregul stat. Pe durata serviciului
militru' era ruuncat fomie depru-te de hotru'ele inguste ale provinciei sale.
Proaspat reclut, Iacea poate serviciul Im'-un regiment german, dar acesta
50
putea avea garnizoana tot atit de bine in Hertegovina ca la Viena sau in Galitia,
Corpul ofiteresc era inca german, ca mare parte din Administratia superioara.
Arta erau ele germane, Exceptind luerarile de proastii calitate, rod
a1 tendintelor artistice moderne, care, de altfel, ar fi putut fi tot atit de bine
atribuite unui popor de negri, Germanii erau singwii care detineau
riispindeau veritabila artisticii, In muzicii, in arhitecturii, in sculptura
in pictm'ii, Viena era iZVOlUI necesat care venea in ajuto1111 intregii duble
monarhii, lara sa ameninte sa sece vreodatii.
In elementul german era pivotul intregii politici externe, daca
liisam deoparte un numar redus de unguri.
Cu to ate acestea, orice tentativa de salvare a acestui imperiu era
zadarnica, deoarece lipsea conditia esentiala
PentJu a invinge fortele centrifuge ale diferitelor popoare ale statului
austriac, nu exista decit 0 posibilitate: statuI sii fie guvernat de asemenea
organizat in interior de 0 maniera centralizatii; ori nu va mai exista.
In diferite perioade de luciditate, aceastii opinie avea trecere in "sferele
inalte", dar cUl'ind era uitatii sau inlatUl'atii ca fiind greu de realizat. Orice
proiect de constituire mai pronuntat federativii a imperiului trebuia Sa
fortamente, in lipsa unui nucleu activ avind predominanta in stat. La aceasta
s-au mai adaugat date Ie interne proprii statului austriac esenlialmente
diferite de cele oferite de Reichul german in momentul intemeierii sale de catre
Bismarck. In Germania era yorba doru' de invingerea traditiilor politice,
deoarece, in ce cultura, exista un fond comun. Inainte de toate ;;i
exceptind mici fragmente striiine, Reichul nu cuprindea dedt ai
popor,
In Austria, situalia era tocmai inversa.
Aici, in fiecru'e tru'a . exceptind Ungru'ia amintirea politicii a unei
mliretii proprii a dispiilUt eu totul, ori s-a sub bm'etele timpului, devenind
eel putin voalata In schimb, cind a fost invocat principiul
nalionalitlitilor, tendintele etnice s au intiirit in diferitele tad. Triumfullor Ul'ma
sa fie cu atit mai lesnicios cu cit el a inceput sa se formeze la marginile
monru'hiei state lor nationale, ale diror poporu'e, de rasii cu \iirina
poporu'elor austriece sau de 0 rasa imudita, au putut exercita asupra acestora
di.n m'ma 0 atrac\ie personalii mai puternica dedt cea a austriecilor germani.
Nici chiru' Viena n-a putut sustine, cu vremea, aceastii luptli .
Cind Budapesta sa dezvoltat devenind un Viena a avut. pentJu
intiia oru'li 0 rivala a ciirei misiune nu mai era men\inerea coeziunii dublei
monru'hii, ci mai degrabii intiiIirea uneia dintre individualitalile sale. In scmt
timp, Praga avea sii-i mmeze exemplul, apoi Lembergul, Laibachul etc. Odatii
cu ridicru'ea la de capitale nationale ale unOI' tiiI; aprute, ele deveneau
centrele unei vieli intelectuale din ce in ce mai pruticulruiste. Numai astfel au
capiitat adincime haze spirituale instinctele politice etnice. Urma sa vina 0 zi
cind izhucnirile diverselor poporu'e aveau sa fie mai puternice decit. fOl1a de
51
coeziune a intereselor comune: atunci se va cu Austria.
Aceastii evolutie sa confirmat foarte limpede incepind de la moartea lui
Iosif al II-lea. Rapiditatea ei a fost in raport cu 0 serie dE' factOl-i provenind in
parte din monarhia in parte din situatia externa a imperiului.
Daca se dorea in mod sinceI' acceptarea luptei batiilia penttu
mentinerea acestui stat, numai 0 centralizare perseverentii ferma putea duce
la {inta. Atunci trebuia, inainte de toate, impunind principiul unei limbi de stat
unice, sii fie stimulata comunitatea existentil pina atunci numai cu
numele sa se punii Ia indemina administratiei mijlocul tehnic lara de care un
stat unificat nu poate supravietui. De asemenea, numai cu vremea, cu ajutOlul
al propagandei, putea fi creat un sentiment national comun. Acest
obiectiv nu putea fi atins in zece sau douiizeci de ani: trebuia numarat in secole,
tot cum, in problemele colonizarii, perseverenta are mai multi! insemniitate
decit energia cheltuitii la un moment dat.
Este inutil sii insistam asupra necesita{ii unei unitat] absolute in
administratie.
PentIu mine a fost extrem de instIuctiv sa demonstrez de ce nimic din
toate acestea nu s-a intimplat ori mai degrabii nu s a lacut. eel vinovat de
aceasta omisiune a fost in timp sing-umI vinovat de
imperiului.
Existenta biitrinei Austrii, mai mult decit a oriciimi alt stat, era legata
de puterea puvernului siiu. Ii lipsea acel fundament al unui stat national care,
daca se intimpla sa-i lipseascii conducerea propriu-zisa, are intotdeauna in
originea sa etnicii 0 forta care ii asigm'a conservarea. StatuI etnic poate
citeodatii, gratie inertiei natm'ale a populatiilor sale .;;i puterii de rezistenta pe
care 0 implicii, Sa suporte in chip uimitor lara a suferi gray perioade
indelungate de administrare proasta sau de conducere proastii; se intimplii
adesea atunci cind orice aparentii de viatii a dispiilut dintr-un corp dnd te crezi
in prezenta unu] cadavlu, pina dnd cel "considerat mort" se ridica oferii
celorlalti oameni uimitoare manifestiiri ale vitalitiitii sale intacte,
Dar IUClurile se petrec cu totul altfel cu un imperiu compus din mai
multe po po a:re , care nu este mentinut prin comunitatea de singe, ci printr-o
autoritate comunit. Nici 0 slabiciune a conducerii nu va produce intr-un astfel
de stat 0 toropeala similarii cu cea a animalelor care hiberneazii, ci va fi,
dimpotriva, un prilej de trezire a tutm'or instinctelor particulruiste care
preexista in fiecru'e rasa cru'e nu s-au putut manifest a in perioada dnd
stiipinea 0 voin{ii.
Numai prin educa\ia comuna, timp de secole, prin traditii comune, prin
interese comune etc. poate fi acest pericol. Tot cu Cit aceste state
VOl' fi mai tinere, cu atit VOl' depinde mai mult de talia regimului cru-e
guverneaza; s-a viizut adesea opera unor cuceritori sau genii cru-e
nu au fost w"IIlati eazind din nou in neant inca de la moru-tea marelui fondator.
De altfel, nici dupa citeva seeole aceste pelicole nu pot fi considerate b-ecute;
52
adesea ele nu fac de cit sa dormiteze pentru ca apoi sa se trezeascii brusc de
indata ce regimul, de venit prea slab, puterea educatiei prestigiul traditiei nu
mai pot invinge elanul vital propriu diferitelor ramw'i.
tragicii a Casei de Habsburg a constat fad indoiala in faptul
ca nu a inteles aceasta.
Destinul a mai luminat 0 datil viitorul tarii sale numai pentru unul din
ei. Apoi aceasta faclie s-a stins pentILl totdeauna.
losif al II-lea, imparat roman al natiunii germane, a sesizat cu
ingrijorru'e ca, har\uita la granitele din afru"a imperiului, casa lui va disparea in
virtejul unui Babilon de popoare daca nu compenseazii in extremis cru"enla
siii. Cu 0 putere supraomeneasca, "prietenul oamenilor" a infruntat
delasru"ea predecesorilor sai a incercat sa repru"e in zece ani neglijenta citorva
secole. Daca ru" fi avut inaintea sa macru" patruzeci de ani de munca, daca macru"
cele doua genera\ii w"matoare i-ar fi continuat in spirit opera inceputii,
probabil ca miracolul s-ru" fi produs. Cind a murit, dupa numai zece ani de
domnie, epuizat fizic moral, opera sa a coborit cu el in mormint i de atunci
ii doru"me somnul venic in cripta Capucinilor, lara sa fi fost deteptata vreodata.
Succesorii sai nu erau la iniiltimea acestei misiuni, nici ca spirit, nici ca
vointa
Cind primele semne revolutionare ale unor vremw"i noi au aprins
Ew"opa, a inceput Austria sa se infierbinte putin cite put in. Dar clnd incendiul
a sfirit prin a izbucni, ru"doru"ea i-a crescut mult mai putin fata de cauze sociale,
de clasa sau de politica generala decit penbLl izbucniri de origine etnica.
Revolutia de la 1848 a putut fi pretutindeni 0 lupta de clasa, in Austria
ea era de-acum inceputul unei noi lupte intre rase. Germanul cru"e, uitind
aceasta origine a ridicarii revolutionru"e sau cru"e, necunoscind-o, se punea totui
in slujba ei, ii pecetluia astfel propria soruia. El contribuia la trezirea spiritului
democratiei occidentale cru"e, in scwi timp, i-a rapit bazele propriei sale
existente.
Reprezentru"ea pru"lamentarii, lara instituirea consolidarea prealabilii
a unei limbi de stat comune, diidea prima lovitw"ii preponderentei germane in
monru"hie. Dru", incepind din clipa aceea, insui statuI era de asemenea pierdut.
Tot ce a w"mat nu e declt istOlia declinului unui imperiu.
UrmiU:irea acestei dezagregaJ."i era pe cit de emotionanta pe atit de
instmctivii. Sentinta istoriei s-a executat prin amanuntele a mii i mii de
peripetii. Majoritatea germanilor ii w"mau drumul, orbi, in mijlocul semnelor
priibw;irii: aceasta dovedea numai vointa zeilor de a nimici Austria.
Nu pot sa rna pierd in amiinunte cru'e nu sint obiectul acestei carti; vreau
doar sa examinez mai temeinic acele evenimente cru"e, cauze ale ruinei
poporu"elor i state lor, mai prezintii un interes de actualitate i cru"e, in fine,
m-au ajutat sa-mi fixez'tonceptiile politice.
53
In fruntea instituliilor care puteau justifica cel mai limpede distrugerea
treptatll a monarhiei austriece, chiar in ochii putin clarvazatori ai micului-
bw'ghez, se afla cea printre atribuliile careia ar fi trebuit, mai mult ca la
oricare alta, sa se numere puterea: Parlamentul, sau, cum era numit in Austria
,
Reichsratul.
In mod viidit, modelul acestei institutii era in Anglia, in tara clasicei
"democralii" ,
Intreaga rinduiala fericitii a fost luata de aeolo transportata la Viena,
pe cit po sibil neschimbatii.
Sistemul englez al celor dow camere sarbiitorit reinvierea in Camera
Deputalilor in Camera Seniorilor. Doar "edificiile" erau de-acum pulin
diferite,
Odinioara, cind Barry a racut sa apara din valmile Tamisei Parlamentul,
a pus la contributie istoria Imperium-ului britanic scotind bani penb'll decOl'area
a 1200 de firide, console coloane ale Palatului sau: statuile !;'i tablow'ile sale
au racut din Camera Lorzilor din Camera Comunelor un templu al Gloriei
Natiunii.
Aici a sw'venit penb'll Viena prima dificultate: cind danezul Hansen a
terminat ultimul pinion al palatului de marmw'a destinat noii reprezentari a
popOl'lllui, n-a putut face altceva mai bun decit sa imite decoratia antica.
Oameni de stat filozofi greci romani decorara teatrala a
"Democratiei din Vest" printr-un simbol ironic, cvadrigele imItate in virful
celor doua cladiri se avintau spre cele pab'll puncte cardinale, dind astfel chiar
din exterior cea mai bum imagine a activita\ii din interior.
Na{ionalit/lfile ar fi refuzat, vazind in aceasta 0 of ens a 0 provocare, ca
acest edificiu sa fie un omagiu adus istoriei Austriei. Dupa cum in Reichul
insui au indraznit sa inchine popomlui german edificiul lui Wallot printr-o
inscriptie numai in bubuitw'ile luptei din razboiul mOlldial.
Atunci cind, la douazeci de ani neimpliniti, am intrat pentm prima data
in Palatul Franzensring, ca sa asist la 0 edintA a Camerei Deputalilor, m-a
cuprins cel mai puternic sentiment de repulsie.
De-acum detestam parlamentul, dar nu aUt ca institutie, Dimpotriva,
tendintele mele liberale nu-mi ingaduiau sa iau in considerare un alt mod de
guvernare. Ideea vreunei dictatw'i mi soar fi pamt, asemeni atitudinii mele fata
de Casa Habsbmgilor, 0 crimii impotriva libeltiilii impotriva oricarei ratiuni.
Admiratia mea realii falii de parlamentul englez contribuia mult la
aceasta: ea imi fusese inspirata, rarii sa-mi dau seama, de nenumaratele ziare
pe care Ie citisem in tinerete nu rna puteam dezbiira de ea aa uor. Demnita-
tea cu care insai Camera Infelioara se achita acolo de obligaliile et pe care
presa noastrii ne-o prezenta in CUIOl'i atit de fl'llmoase imi insufla mult respect.
Oare putea exista 0 forma mai inalta de guvernare a unui popor plin el insui?
54
rocmal de alCI oshhtatea mea fatd de parlamentul austnar conslderam
ansamblul rdtdclnlgr sale ca fimd nedemne de glonosul SdU model Dill
argumentelor mele h s-a aldturat atunci un altul
Elementul german dm statuI austnac depmdea de soarta pe care 1 0
hdrelzea Relchul Pmd la mtroducerea votulm umversal secret, mill eXlsta incd
m parlament 0 maJontate germand, ce-l w'ept modestel Aceastd sltua\I dddea
deja de gindlt, deoarece ahtudmea a sOrIal democra(lel dm punct de
vedere na(IOnal 0 ucea meleu scI se impotllveascel aSplra(lllOl gelmamlor, on dE-
cite on mteresele acestora erau in JOc aceasta dm teama de a mdepdrta
parhzaml apartmind unor popoare strelme De acum SOCIal demOCra(la nu mm
putea fi deci consldelatd un parhd german, dm Inshtmrea votulUl umversal a
pUS capelt suprematlel germane ChIm" dm punrt de vedere numenc Acum
wumul "degermamzelrll" era hber
Dm acel moment, mstmcbva mea conservare natIOnahstd se impdca greu
cu 0 camerd a reprezentantllor popOlulm unde tot ce era german era nu
reprezentat, CI trddat Insd aceste defecte, ca atitea altele, el au mult mal putm
Imputablle slstemulm de sClutm, cit insU!:1 statulUl austnac Mel gindlsem deja
cel atita hmp cit vechlUl stat va supravletm, nu se va mal IVI pnleJul penh'll ca
ma]ontatea germand sd redobindeasc:i pOZltIa pnmordlald m parlament
In acet.stel stm'e de splnt am p:ihuns intila oard in acele IOCUl"1 pe cit de
venerabtle pe atit de dlscredltate De altfel, eu nu Ie veneram decit datont:i
nobletll magmfice a edificlUlm 0 mmune greacd pe pdmint german
Ins:i ml a trebmt foarte pu\m hmp ca sel mel revolt in fata lamentabllulm
spectacol ce se sub pnvlnle mele
Erau prezentl citeva sute de reprezentantl al popOlulm, cm'e tocmm
aveau de 0 chestlUne economlcel lmportantel Acea Zl mi a fost de aJuns
ca sd-ml fac prOVIZll penh'll a chIbzm citeva sdptdmim
Valom'ea mtelectual.l a dlscm'sm'IlOl se mentmea la un nwel fomie
SCdZUt, in melsm"a in care Ie putem m'mdrI, cdc I uml dlntre ace I domm nu
vorbeau germana, CI slava, hmba lor maternd, sau chlm un dIalect Aveam
pnleJul sel aud cu proprllie mele Ul'echl ceea ce piru atunn nu decit dm
Zlm'e 0 masd de oamem care geshculau, se mterpelau umi pe al\1I
pe toate vOClle dommind ansamblul, un lamentabll bdtnn bonom, nddU!:lt tot
scuturindu VIOlent clopotelul 'll strddumdu se cind pnn apelm'l la ralm, cmd
prIO Imboldm'l, Sd testablleasrel reva dm demmtatea pm"lamentarel a tonulm
folosit
Nu m-am putut impledlCa sel nu nd
Peste citeva sdptdmim am revemt Spectacolul se schlmbase, era aproape
de nerecunoscut Sal a era complet goald Lumea dormea, citlva deputa\1 sUteau
la locunle lor se mtau uml la altn celscind, unul dlntre el "vorbea pe Im'g"
Un era prezent cerceta sala cu un ael vddlt phchslt
Am mceput Sd t'eflectez Acum, de cite orl aveam hmp, md lnton-earn 1a
Relchsl at de fiecm e datd, tdcut ,:1 atent, pnveam spertacolul, ascultam
55
disew'sW'ile - eind erau mteligibile - studiam figw'ile mai mult sau mai putin
inteligente ale aeestor ai natiunilor aeestui stat vrednie de mila astfel
mi-am format ineetul eu ineetul idei personale asupra aeestor ehestiuni. Un an
de astfel de observare liniljtita mi-a fost de ajuns ea sii-mi schimb ori sa-mi
inlatw' total vederile anterioare asupra natw-ii aeestei institu\ii. Nu mai
simteam revolta launtriea impotriva aspectului medioeru pe eru'e-l luase in
Austria; aeum invinuiam pru'lamentul. Pirul atunei erezusem eli tot rliul
provenea din faptul eli pru'lamentul austriae nu avea 0 majot-itate germarul;
aeum soeoteam eli el trebuia eliutat in forma .'?i natw'a institu\iei
o sel-ie intreaga de intrebari s au pus atunei in mintea mea.
Am ineeput sli mit familiru'izez eu prineipiul democratic al "hotliririi
majoritatii", baza a intregului sistem, nu lara a aeorda 0 mru'e aten\ie valorii
intelectuale morale a oamenilor carom calitatea de ai na\iunii Ie
impunea indeplinirea unui mandat,
Am invatat astfel sa cunosc in timp pe eomponen\ii
!d.
In ei\iva ani mi s'a eontw'at limpede, in toate amanuntele, imagine a
tipului eelui mai nobil al timpw'ilor moderne: pru'lamentruul. In mintea mea,
el a ineeput Sa imbraee 0 forma care, de atunei, nu a sufeI-it niei 0 sehimbru'e
esentiala. 0 data in plus, leetiile vietii m-au ferit sa mli rataeese intr,o teorie
soeiala eru'e multora Ii se poate parea pu\in seducittoru'e, la prima vedere, dru'
eru'e trebuie soeotita printre semnele declinului omenirii,
In Ew'opa occidental a actual a , demoera\ia este precw'sOlul mru'xismului,
eru'e nu poate fi eonceput lara ea. Ea este mediul de cultw'a al aeestei eiume
mondiale in eru'e se poate ritspindi epidemia. expresia in pru'lamen,
tru'ismul avorton in care orice seinteie divirul a incetat din neferieire sa
insufleteasea noroiul din care e plamadit.
Ii sint foru-te recunoseator destinului eru'e m-a !aeut sa studiez aceasta
chestiune pe cind eram inca la Viena, caci e probabil ca in Germania, in
perioada, fi cu prea multa Dacli a!? fi perceput tot ridieolul
acelei institu(ii numita "Pru-Iament" mai intii la Berlin, a.'? fi cazut lara indoiala
intr-o alta extrema fi situat, din ratiuni apru'ent excelente, de pru-tea
celor cru'e nu vedeau salvru'ea popOlului a Reichului dedt in intarirea puterii
imperiale a ideii de impel-iu, salvru'e pe cru'e 0 eompromiteau din cauza
ignorantei din vremea lor,
In Austria nu trebuia sa te temi cit ai sa cazi atit de dintr-o gre!?eaUi
in alta. Dacli pru'lamentul nu pretuia nimie, HabsbW'gii nu pretuiau lara indoiala
mai mult .'?i po ate chiru' mai pUlin. Nu se tenninase totul odatii eu respingerea
pru'lamentru'ismului; problema raminea intaetii: ce dacli? Suprimru'ea
Reichsratului insemna incredin(ru'ea puterii ocirmuitoru'e exclusiv Casei de
Habsburg: idee eu totul inadmisibila, mai ales pentlU mine.
Dificultatea rezolvlit-ii acestui caz pru-ticulru' m-a indemnat sa rna dedic
in Intregime acestei probleme, ceea ce altminteri n-a!? fi !acut, tinar cum eram.
56
Ceea ce mi-a dat de gindit, inprimul rind, a fost lipsa evidenta a oricarei
responsabilitliti, indiferent in sarcina cui ar fi fost.
Parlamentul ia 0 decizie: oricit de catastrofale ar fi consecintele ei,
nimeni nu poartii riispunderea, nimeni nu poate fi chemat sa dea socoteala. Caci,
dupii un dezastru lara seamiin, retragerea guvernului vinovat, schimbarea
majoritatii sau dizolvarea parlamentului inseamnii asumarea unei responsabili-
tati oarecare?
D majoritate !?oviiieinicii de indivizi po ate fi vreodata Iacutii riispunzatoa-
1'e?
Ideea de responsabilitate are sens, lara sa expuna 0 persoaruI determina-
ta?
Practic, unui guvern poate fi Iacut raspunzator de acte a caror
provenienta indeplinire revin vointei i inclinatiei unei multimi de indivizi?
Oare misiunea unui conduciitor nu este viizuta mai putin in conceperea
unui plan, cit in arta de a face 0 turmii de oi cu capete seci sa-I inteleaga
valoarea, spre a ceri mai apoi aprobarea lor binevoitoare?
Proba pe care trebuie s-o treaeii un om de stat eonstii in a poseda in
acelai grad arta de a convinge i finetea diplomaticii necesarii pentru a intelege
principiile import ante i a Iua hotiiririle importante?
cii un ef nu reuete sii citige de partea unei idei determinate
majoritatea unei adunari, veritabilii tumoare care a invadat organismul in
imprejUI'iiri mai mult sau mai putin cUI'ate, inaptitudine din parte a
lui? De altfel, s-a intimplat miicar 0 data ca 0 ceatii de oameni sa fi inteles 0 idee,
mai inainte ca suecesul ei sil-i fi dezvaluit insemniitatea?
Orice aetiune genialii nu este aici, pe piimint, 0 of ens iva a geniului
impotriva inertiei multimii?
Atunei ce trebuie sa faeii omul politic ale ciirui proiecte nu reUesc sa
citige favoarea acestei multimi prin lingui.ri?
Trebuie s-o stipendieze?
Sau, in fata prostiei eoncetiitenilor siii, trebuie sii renunte sii indeplineasca
sarcinile a ciiror necesitate vitalii a recunoscut-o? Trebuie sa se retragii? Trebuie
sii riiminii?
Cum poate reui un om de caracter sa rezolve conflictul dintre 0 astfel
de situatie i ceea ce el a considerat decent, sau, mai exact, einstit?
Unde este aici limita care desparte datoria fatii de comunitate de
datOliile de onoare?
Dare adeviiratul ef nu trebuie sii-i interzica metode de guvernare care
il coboarii la pozitia de politician pe termen sCUli?
$i invers, oare acest politician pe termen sCUli nu se va simti obligat sii
faeii politicii intrucit niciodatii nu el, ci 0 insesizabila trupii de oameni, va pUlia
in final povara responsa.bilitlitii?
Incil se mai crede cil progresul uman, cit ar fi de neinsemnat, provine din
mintea majorWitii i nu din capul unui om?
57
" Ori lumea are pretentia eli pe viitor se va putea debarasa de aceasta
condip.e prealabilli a civilizatiei?
Dimpotriva, ea nu pare astlizi mai necesara ca oricind?
Cind principiul parlamentar al autoritiitii majoritatii il invinge pe eel al
autoritatii unui singW' individ conducatOlul cu numalUl cu
multimea, el se impotrivete principiului aristocratic al naturii, pe care se
sprijina de altfel 0 conceptie despre noblete care n-ar tolera nici unul din primii
zece mii ai
Ce dezastre atrage dupa sine aceasta institutie moderna a suveranitalii
parlamentare, cu greu po ate imagina un cititor al presei evreieti, daca n-a
invatat sa reflecteze i sa judece in deplina libertate. Ea constituie, in primul
rind, prilejul de a ineca ansamblul vietii politice intr-un val de incidente minore
de 0 meschinarie incredibila. Astfel, cu cit adevaratul conducator se va reb'age
dintr-o activitate politica, care, in majoritatea cazurilor, va consta mai putin in
creatii i intr-o munca rodnica, cit in diverse tirguieli penbu a citiga favoarea
majoritatii, cu atit insai natura acestei activitati politice va fi pe placul
spiritelor meschine i prin urmare Ie va captiva.
In zilele noastre, cu cit un asemenea negustor va fi mai ingust la minte
la cu aUt va fi mai de medioeritatea dezolanta a actelor sale
publiee i eu atit mai mult va aprecia un sistem de guvernare care nu ii
pretinde niei 0 mare energie, niei mult geniu, ei se multumete mai degl'aba eu
o anumita ingeniozitate taraneasca, care nu are nimie comun eu f0l1a spiritualii
a unui Pericle. Un asemenea prostiinae n-are a se teme de povara responsabilita-
tilor sale, nu duce grija conseeintelor faptelor gestUI'ilor sale; caei el tie sigUI-
ea, orieare ar fi rezultatul elueubratiilor sale "politiee", caderea sa e deja scrisa
in stele: intr-o zi va trebui sa eedeze loeul unui spirit la fel de eminent. Caei un
alt semn al aeestui fel de decadenta este aeela ea numalul oamenilor de stat
eminenti crete pe maSUI'a ee valoarea fieearuia dintre ei seade progl'esiv. Iar
aceasta valoare se mai diminueazii i in strinsa legatW'a eu ingustimea de spirit
a majoritatilor parlamentare; se intelege, de fapt foarte bine, pe de 0 parte, ca
spiritele de valoare refuza sa devina nite umili seeretari ai unoI' gUI'alivi
lUinoi i i, pe de alta, ea reprezentantii majoritatii, adiea ai
prostiei, nu UI'ase nimie mai intens deeit un om superior. 0 camera de deputat
i
medioeri ineearca intotdeauna eonsolare tiindu-se eondusa de un a eihui
valoare este la nivelul valorii ei; fieeare are astfel satisfaelia de a-i putea lasa
spiritul sa stralueeascii din cind in cind i, mai eu seama, sa-i spuna: din moment
ee Petre po ate fi patron, de ee n-ar fi i Pavel, intr-o zi?
Dar in esenta acestei flumoase inventii a demoeratiei se poate observa
un fenomen care in zilele noastre se manifesta seandalos i eu 0 intensitate
erescinda: laitatea unei mad parti a pretinilor notri "condueiitori". Ce noroe
pe ei, cind au de luat deeizii de 0 oarecare importanla, ea se pot, pune la
adapostul unei majoritati! E de-ajuns sa-l vezi 0 singUI'a data pe unul din aceti
pungai ai politicii nelinitit, inaintea fiecarei deeizii, aprobarea
8
n.ajoritiit
ii
, asigw-indu-1ji astfel "complicii" necesari putind, in orice caz, sa se
lpele pe miini de orice raspundere: un om drept, un om de omenie nu pot simti
Ilecit ostilitate repulsie fata de astfel de metode de activitate politica, in vreme
Ira ele VOl' atrage, in schimb, to ate caracterele meschine. Cel ce renunta
' sume personal responsabilitatea actelor sale care cauta, dimpotriva, sa se
I copere intotdeauna, nu e decit. un cind unei
l atiuni sint asemenea avortoru, oamerul suporta cunnd consecmtele grave ale
Icestei situatii. Nu mai au curajul sa ac\ioneze cu fermitate; preferii sa suporte
dezonorante decit sa faca efOlul de a lua 0 hotarire nici unul nu se va
in evidenta ca viata daca VI-eo decizie pretinde 0 executie fermA.
, Caci existii un luclu ce nu trebuie uitat, pe care lumea nu are dreptul
I
ll
-l uite: majOl-itatea nu poate niciodata sa inlocuiasca un om. Ea reprezintii
nu numai pe cei dar pe cei pe cit este de adevarat
\ i 0 sutll de visatori nu fae cit un 'intelept, tot de la 0 suta de n-o sa
;coti niciodatii 0 hotiirire eroica.
eu toate acestea, cu cit guvernului va asuma mai pu\in
. aspunderi mari, cu aUt mai mult se VOl' gasi oameni, chiar lamentabil de
care se VOl' simti, ei, chemaJi sli punii la dispozitia natiunii energii
Lilemne de nemm-ire. Nimic nu-i va opri sa vina in depunii candidatu-
Ila; stau la coad 1, numara cu ingrijorare pe cei ce inaintea lor !ii mai ca
. 1
)u socotesc numiirul de ore necesare ca sa ajungii 1a tintii. Orice post vacant
locm-ile pe care Ie au in vedere este dorit cu ardoare; orice scandal care le
rindm-ile este binevenit. Daca unul dintre ei se cramponeaza de 0
ituatie dobindita, ei resimt faptul aproape ca pe 0 luptm-a a unui acord saclU
Je solidaritate comunii. Atunci se suplira serios nu au pina ce
in "cazut", n-a inapoiat comunitiitii libera folosinta a locului
.au cald incii. dintr-o data, e foarte departe de a-I redobindi. Caci de indatii ce
din aceste triste personalitati este obligata piiriiseascii postul, ea nu
)?oate de cit sa se strecoare iru- in rindmile ceIo!' cru-e daca strigatele !ii
"njm-iile cu care e primit i-a ingaduie.
Rezultatul tutm-or acestora este defilru-ea inspaimintator de rapida a
itularilor postm-ilor functiilor cele mai import ante din stat: consecintele ei
iint intotdeauna nefaste adesea catastrofale. Ciici nu numai
: ncapabilii sint victimele acestor moravm'i parlamentru-e; la fel stau luclUrile,
;.i chiar mai rau, cu adevaratul cind in soarta cheama un om demn de
. tcest nume sa ocupe acel loc. Odatii 'iefull-idicat, impotriva lui se formeazii de
:indata un baraj rigID-os, mai ales daca incapatinatul care hi permite sa vrea sa
: )abunda intr-o societate atit de aleasii n-a din rindm-ile sale. domni
I in mai presus de orice sa fie numai intre ei hiirtuiesc cu 0 urli comunii orice
(ninte cru-e trece drept 0 unitate printre zerom-i. instinctul lor, de
la atitea lucruri, deVIne de astii data foarte clal"Viiziitor,
Rezultii de aici eli clasele conducatoare sufera de 0 saracie de spirit tot
nai accentuata. orice om poate aprecia cit sufera din aceasta pricina natiunea
,
59
statuI, daca nu cumva ap31'\ine el insu!:ii acestui soi de "l?efi". Regimul
p31'lament31' era pentru vechea Austrie un adevarat mediu de cultura.
Fire-;;te ca mini'itrii-prel?edin\i erau numiti de imparat de rege, d31' el
nu lacea decit Sa ratifice de fiecm'e datil expresia vointei parlamentului. Toate
tocmelile pentru postmile de ministlU insemnau democratie occidentaia de cea
mai buna calitate. Rezultatele pretuiau cit pretuiau principiileo EI avea grija
mai cu seama sa inlocuiasca fiecm'e personalitate in termeni de fiecare data mai
SCUloli; in final aceasta devenea 0 veritabila CUl'siio De fiecm'e data, valomoea
"omului politic" ales era ceva mai scazutii, pina cind se ajungea la acel tip de
mici paduchi de pm'lament ale carol' capacita(i politice nu se compara decit cu
m'ta lor de a de fiecmoe data sa intIuneascii 0 majOlitate, altfel spus sa
m'anjeze acele mici "afaceri" politice, singurele trebUl'i practice penttu cm"e sint
dotati. In toate aceste probleme, Viena era eel mai bun loe de observatie eea
mai buna ce putea fi frecventatii, Imi place a sa pun in balanta
eapacitatile acestor reprezentanti ai popOlului dificultatile
problemelor pe cm'e le-m- fi avut de rezolvat. In acest scop, tt'ebuia evaluata mai
indeaproape intinderea Olizontului intelectual al deputatilor dupa aceea
nu te mai puteai dezinteresa de imprejUl'arile in cm"e a;;tri stralucitori au
fost descoperiti pe firmamentul vietii noastre publice,
Felul in care capacitatile reale ale acestor remm'cabili seniori se
straduiau sii serveasca patria - deci tehnica activitii\ii lor politice - merita
el osteneala de-a fi studiat cercetat temeinic,
Spectacolul vietii pm'lamentm'e pare a cu atit, mai vrednic de plins cu cit
patIundeai mai mult in stlUctUl'a sa intima, studiind oamenii !Ii faptele cu 0
obiectivitate patlUnziitom'e tara menajamente: obiectivitate desigmo fom'te
indicata fata de 0 institutie ai cm'ei pm'tizani nu fae dow! Fraze tara aluzii la
"obiectivitate", ca la singm'a baza justa de pe cm'e se po ate examina 0
problema sau lua pozitie. sa-i examinam la rindul lor pe domni, pe
ei regulile vielii lor grele yom ajunge la rezultate uimito31"e.
Nu exista principiu em"e, cercetat obiectiv, sa fie la fel de fals ca
principiul pmolamentm
o
.
Sa trecem peste felul in C31"e sini domnii reprezentanti ai popolUlui
';ii in special in cm"e i!;oi cuceresc scaunele noua demnitate, Este fom'te evident
ea succesul fiecalUia dintre ei nu oferil satisfactie dorintelor nevoilor unui
intreg popor decit intr-o maSUl"a intr-adevar infima: este de-ajuns sa-Ii dai seama
ca inteligen(a politica a multimii nu este destul de dezvoltatii pentIu ca ea sa
ajunga prin propriile-i puteri la conceptii generale precise ca sa gaseascii ea
oamenii cm'e m
o
fi capabili sa Ie facll Sa reu!;oeascii.
Ceea ce numim intodeauna "opinie publica" nu se intemeiaza dec it intr-o
maSW"a eu totul neinsemnata pe experien\ele personale pe
indivizilor; in schimb, ea este in mare pm'te provocata, aeeasta cu 0
0 putere de eonvingere adesea l"emm'cabila, de eeea ee numim
"informm'e".
60
Dupa cum convingerile religioase ale fiecal1lia provin din educatie l}i
numai aspiratiile religioase dormiteaza in inima omului, tot astfel opinia publica
a masei este consecinta unei pregatiri a sufletului i a spiritului extraordinar
de perseverente de profunde.
In "educatia" politica, fericit denumita in acest caz cu cuvintul
propaganda, pruiea cea mai insemnata ii revine presei. Ea asuma mai intii
de toate munca de "informru'e", devenind al}adru" un fel de pentl1l adulti.
Numai ca acest invatiimint nu e in miinile statului, ci in ghearele celor influenti
care sint in cea mai mare pruie total nefaste. Fiind inca tiniir, avusesem, chiar
la Viena, ocazia Sa rna apropii de proprietarii l}i fabricantii de idei ai acestei
de educat poporul. Mai intii am fost uimit de sCUliul rastimp de care are
nevoie aceasta putere, cea mai periculoasa din stat, pentIu a crea 0 opinie
determinata, chiar daca aceasta este cu totul contrara ideilor l}i aspiratiilor celor
mai reale neindoioase ale comuniUi\ii. In citeva zile, presa sa faca dintr-un
amanunt ridicol 0 afacere de stat de mru"e impOlianta i, invers, intr-un timp la
fel de sCUli, sa fie date uitarii probleme vitale, pina Ie l}terge complet din mintea
memoria popOlului.
In felul acesta, in dteva saptamini scotea ca prin minune din neant
anumite nume, legind de ele printr-o ampla publicitate sperante extraordinare,
creindu-le in Ffirit 0 popularitate la cru"e un om Cu adevarat valoros nu poate
nadajdui intr-o viatll; nume de care cu 0 luna inainte nu auzise nimeni erau
lansate pretutindeni, pe cind fapte vechi l}i bine cunoscute privitoru"e la viata
statului sau la viata publica, pe deplin sanatoase, emu inmormintate in acelal}i
timp; ba chiru" uneori astfel de nume fusesera rostite cu ocazia unor asemenea
tUl-pitudini indt parea ca trebuiau mai degl"aba sa ramina legate de amintirea
unei josnicii sau a unei ticaloii bine determinate. Trebuie studiata in special
la evrei infamia cru"e consta in a revarsa dintr-odata i dintr-o sutii de pubele
simultan, ca la semnul unei baghete magice, cele mai josnice l}i mai neluinate
calomnii pe hainele imaculate ale unui om de onoare: atunci aceste lichele
periculoase de la ziru'e VOl' putea fi respectate aa cum merita.
escroci ai opiniei nu se dau in HitUl"i de la nimic ca sa-i atinga
scopUl"ile odioase.
Ei ajung sa se amestece in cele mai secrete trebUl"i de familie; scotocesc
pinii dnd instinctul lor de rimiitori ii ajuta sa gaseasca vreun jalnic eveniment
capabil sa-i dea nefelicitei victime 10vitUl'a de gl"atie. Daca nu gasesc absolut
nimic, cu tot flerul lor, nici in viata publica, nici In viata pruiiculru"a, voinieii
reCUl"g la calomnie, ferm convini nu numai de faptul cli. in ciuda numel'oaselOl'
retractli.ri tot va ramine cite ceva, ci i ca atunci cind ecoul cu 0 sutli. de gill"i ii
va desaviri opera cu comphcitatea dtOl'va ziru'e, toate protestele victimei VOl'
ramine de cele mai multe ori lara efect. De altfel, aceasta banda de ticaloi nu
ataca pentIu motive cat'e ru' putea fi comune lumii intregi sau Iacind pruie
dintre acestea. Doamne pazete! Cind unul din aceti vagabonzi care dau tircoale
pe la porti se pornete impotriva iubitilor sai conceta\eni intr-un mod aUt de
61
perfid, el se invaluie in fraze frumoase pline de sinceritate de vorbe mieroase
ca 0 caracatita in norul ei de cerneala; nu mai cu proteste legate
"obligatia ziaristului" sau cu alte asemenea minciuni nenorocite' la adunari si:
congJ.'ese, unde acest flagel bintuie cu maxima intensitate, el
departe: in aceste cazw'i bate cimpii despre 0 forma de onoare cu totul speciala,'
"onoarea de gazetar", toate ace Ie canalii adunate acolo incuviinteazii dind din'
cap cu gJ.'avitate.
lata banda care fabrica "opinia publica" din care se VOl' apoi
parlamentarii, ca Venus din spuma valw'ilor.
Penbu a descrie detailat mecanismul institu\iei parlamentru'e a ru'ata
tot ceea ce este iluzoriu in ea, ru' trebui scrise volume intregi. Dru' daca, incetind
s-o analizam in ansamblu, nu cercetam de cit rezultatul activitatii ei, ru' fi
suficient pentm a conchide ca ea trebuie considerata ch'ept un nonsens in insa-;;i
obiectul ei, fie privita in spiritul cel mai ortodox.
Va fi mai repede mai de inteles ca omul s-a ratacit intr-un mod
periculos nebunesc pe aceasta cale, compru'ind pru'lamentru'ismul democratic
cu adevarata democratie germana.
Cea mai insemnata trasatw'a cru'acteristica a pru'lamentru'ismului este
w'matoru'ea: este ales un anumit numar de barbati (dar de femei, de la 0
vreme incoace); sa zicem cinci sute; din acel moment Ie revine datoria sa ia
hotarirea decisiva in toate cele. practic, ei constituie singw'a ocirmuire;
ei numesc un cabinet cru'e preia in ochii celor din afru'll conducerea afacerilOl'
statului, dru' aceasta nu e decit apru'en\a. In realitate, acest pretins guvern nu
poate face un pas lara sa meru'ga sa se milogeasca spre a ob\ine consimtamintul
intregii adunari. Dar in acest caz el nu va putea fi Iacut riispunzator ae nimic,
din moment ce decizia finala este intotdeauna a pru'lamentului nu a lui. EI
nu este niciodatii decit executOlul fiecareia din dorintele majoritatii. Nu ne-am
putea pronunta in mod echitabil asupra capacitl[tii sale politice decit in funetie
de ruia cu care se pricepe fie sa se conformeze opiniei majoritatii, fie s-o
determine s-o adopte pe a sa. Dar in felul acesta el decade de la rangul de
guvern adevarat la acela de pe linga fiecru-e majoritate. De-acum inainte
treaba lui cea mai presanta va fi asigw'e din cind in cind aprobarea
majorita\ii existente, ori sii incerce sa formeze una no uii , mai bine orientatii.
Dacii reu:je:;;te, i se va ingiidui sa mai "guverneze" 0 vreme: dacii nu, nu-i mai
ramine decit sa pIece. Justetea propriu-zisa a vederilor sale nu joacii aici nici UI1
rol.
In felul acesta, orice no\iune de responsabilitate este practic abolit:t
Conseeintele acestei stari de lucruri sint foruie vizibile:
cinci sute de reprezentanti ai popOlului, cu profesiuni :;;1
aptitudini diverse, formeaza un ansamblu heteroclit foruie des vrednic dE
plins. Caci, sa nu credeti cumva ca ai natiunii sint in timp !-i:
ai spiriului sau ai ratiunii. Sper ea nimeni nu va pretinde vreodata ci
oamenii de stat se nasc eu sutele din buletinele de vot ale alegatoriloJ' cru'e sin1
02
Ol'lCUm, numru mtehgen(l nu Oncit am protesta impotnva ldeli absw'de cd
geruul este rodul suflagtulUl uruversal, tot n ru fi de aJuns' Mal intil, 0 natlUne
nu un ventabll om de stat decit in zlle bmecuvintatp nu 0 sut.l sau mal
multI dmtr,o smgurl daU, apOl, mul(lmea este lnstmchv osbL! onclrUl geruu
emment EXlstl mru multe Sd veZI 0 cdmlld trecind pnn Ul'echlle aculUl
decit Sd "deseopen" un om mru'e pnn alegen Ollce reahzru'e extraordlnru'l de
cind lumea plmintul s a ldCUt prm actlUru mdIvlduale eu to ate acestea, cmCl
sute de pel soane de valoru'e mru mult decit modest.llau declzll in ploblemele
cele mal insemnate ale natlUrul InshtUle guverne cru'e trebUle apOl, mru
inamte de a rezolva fiecru'e chesbune in pruie, sJ se pUfid de acord cu augusta
adunru'e, pohhca 0 fac deci cel cmcl sute
de cele mal multe on se vede de la 0
N lCI Sd nu punem in cauzl geruul 1'eprezentantIlor poporulUl Sl
consldeldm numal dlVersltatea problemelor de rezolvat, multlmea legltunlor de
dependentd reclprocJ care incilcesc solu(llie declzule vom intelege intreaga
neputmtd a unUl slstem de guvelnru'e cru'e incredmteazd puterea de declzle unel
adururl plenrue de oameru dm cru'e doru' 0 pruie mfiml posedd
e'\.pellenta necesru'e tratdnl problemel e)..ammate In felul acesta, cele mal
insemnate p1'obleme economlce VOl' fi t1'atate de un for in cru'e nu se va gdSI ruCI
un membn .. dm zece cru'e ad fi ldCUt cindva economIe pohhcd Aceasta inseamllii
Sd incredmtezl derIzla finald asup1'a unel probleme date unOl oameru cru'e habru
n au de ceva
La fel se intimpld In toate problemele lntotdeauna 0 IIDnontate de
19norantl este cea cru'e face sl se inclme balanta, int1'ucit
componenta adunJrll nu se schlmbJ, in hmp ce problemele cru'e trebUle tratate
pllvesc to ate domenllie vletu pubhce aceasta ru' trebUl Sd presupunl rohrea
contmud a deputatllOl ehematl Sd Ie dlscute !;ol s.1 hotlrascd in pnvmta lor
Deoru'ece e eu neputmtJ Sd I pe ace'7b oameru sl tratezp de pildd, 0
ehestmne de profitun comerClale 0 ehestmne de pohbcd generalJ AJ. trebUl
Sd fie eu tot11 gerul uruversale cum se ru'aU unulla citeva secole Dru vail
el nu slnt, de cele mru multe on, ruel fidcru' ru'?te G..,ll, Cl dlietantl mdrglrutl,
e'\.agE'ratl !;-l phru de el un demlmond mtelectual de som] cel mal rau De
unde adesea de necrezut eu cru'e domru dlseuU !;-l rezolvd subleete
pe cru'e ruCI mmtIle cele mal lumlnate nu Ie ru' trata decit dUPd ce au ChlbzUlt
mdelung II VE'ZI luind fidSUl') de cea mal mru'e Impoliantd pentru vlltoru] unUl
mtreg stat, cruru al unel natlUru, ca cum ru fi yorba dE' 0 pruilcid de tame sau
de "popa PlOstu'" nu de soruia unel rase
AJ.' fi nemtemelat ad CI edem Cd fiecru'e deputat dIntr un astfel de
pru'lament aSUffiJ intotdeauna de la sine responsablhtJtlle cu lruma aUt de

Nu, ruCldecum blmpotnvJ, aceste l'JtdrIn obhgilldu 1 pe uml deputa(i
sa ia pOzI(le III legdtUl J eu plObleme cru'e Ie scapd, Ie sl;tbesc eu Illcetul
cru'acterul CdC} ruCI mdcru' unul nu va avea cW'3Jul s.1 declru'e DommlOl) eu
63
cled Cd nOl nu intelegem 0 boabd dm treaba asta Cel pu\m in ceea ce md
De altfel asta n ar schlmba niInlC, mat intil penbu cd aceastd
corechtudme at" l-amine neinteleasd, apOl pentIu cl cellaltl at" foarte bme Sd I
impleruce pe nerodul acela cmstit Sd "stnce astf:i pretul" Cme cunoa)te
oamenn, va mtelege Cd, intr 0 socletate aUt de llustrd, mmem nu tme Sd fie cel
mal prost Cd, in acest medlU, smcentatea echlvaleazd cu prosba
Astfel, un deputat care va fi inceput pnn a fi aproxlmahv cmstIt se va
angaJa pi m forta luclunlor pe calea mmClUml a cerhtudl
nea Cd abtmerea unum nu va schlmba absolut mmlC uClde once senhment de
probltate care at" mal putea ddmUI la unul sau la altul In Sfil !?It, fiecare
inchlpUIe Cd el personal nu este mCl pe depatie cel mal mcapabll dm lot ed
prm colaboratea lUI este eVltat un rdU !;ol mat mat"e
Se va oblecta deslgm" Cd, dacd este adevlrat Cd, luind fiecate deputat in
parte, competenta lUI nu cuprmde to ate problemele, cel putm el voteazd Cll
parhdul sdu, catOe dll"IJeazd actele sale pohhce, or patildul i,;>1 at e comltetele sale,
care sint IdmUI"lte intr un mod mal mult decit suficlent de cdb e ehpertl
La pnma vedere argumentul pat"e valabll Dat" atuncl se pune 0 altd
problemd de ce se aleg cmCI sute de pelsoane, atuncl dnd numal citeva au
destuld intelepclUne pentIu a lua pOZI\IP in problemele rele mal
ImpoIiante?
Da, exact acesta este fondul problemel
Actualul nosbu pat"lamentansm democratIc nu cautd defel Sd recruteze
o adunat"e de in\eleptl, CI mal cu seama Sd adune laolalt;! 0 ceata de nuhtd\l
mtelectuale, catoe vor fi cu atit mal u,;>or de runJat intr 0 dlreC\le determmatd ell
cit fiecal"e element component este mat marglmt Numal astfel se poate face 0
"pohtIcd de partIde" in actualul sens lall al acestel expreSll Dat" acesta estE'
smgmul mlJloc catOe po ate fi foloSlt penbu ca acela catOe trage sfonle Sd poatd
rlmine pludent in umbrd, irl sl fie vreodatd determmat sd asume rlspundeI 1
In felul acesta, mCl 0 declzle nefastd \lr11 nu va fi pusd pe seama unUI tIc,ilos
';obut de tOtl, CI pe spmat"ea unUI intreg patild
Astfel dlspat"e practIc once responsablhtate, CdCI ea poate fi pI ea bme
pusl m spmat"ea une! persoane determmate nu pe a unUI gIUp pat"lamE'ntru
de flecan In consecm\l, reglmul parlamentat nu poate pldcea decit spllltelOl
i\al"ruce, c.hora Ie e teamd mal presus de once sd aC\lOneze in vdzul tuturm EI
va fi intotdeauna detestat de once om CUI"at drept, CdlUla \l plac ldspundellie
De aceea aceastd fOl md a democratlel a devemt Inshumentul pre\lOS al
acelel rase cate, icind neincetat proiecte ascunse, ru"e cele mal multe motn e sd I
fie team.1 de lumm..1, acum de-a pUIun Numal eVleul po ate apre('la 0
inshtu\le la fel de mw"dru".1 de perfidd ca el
64
Acestei 1 se opune cea despre adevarata democratie germanii,
al carei va trebui asume intreaga responsabilitate a faptelor
gestw-ilor sale. 0 asemenea democratie nu ingaduie diferitelor
probleme prin votul unei majoritati; decide unul singw- acela raspunde apoi
pentlu decizia lui cu bunmile cu viata lui.
Daca se ridica obiectia ca, in astfel de conditii, a1' fi greu de gasit un om
gata sa se dedice unei misiuni care comportii asemenea riscw-i, nu existii decit
un singw- raspuns:
Slava Domnulw, adevaratul sens al democrapei germane constii tocmai
in faptu1 ca ea nu permite primului josnic arivist venit, unui om care s-a
invirtit, sa poata ajunge pe cai ocolite guverneze concetatenii; frica de
responsabilitatea care trebuie asumatil ii va indeparta pe incapabili pe
nevolnici.
Daca, se intimpla ca un asemenea individ sa se strclduiascii sa se
la putere, e sa fie demascat sa i se strige lara menajamente:
inapoi. secatw-a pleaca de-aici, cit treptele; caci in Panteonul
istoriei intra numai eroii, nu intrigantii.
Am ajuns la aceastll concluzie dupa ce am frecventat parlamentul de la
Viena timp de doi ani.
Apoi nam mai pus piciOlUI acolo.
Regimul parlamentar a constituit una din principalele cauze ale slabirii
batrinului stat habsbmgic, slclbire tot mai accentuata in ultimii ani. Pe masmii
ce activitatea lui compromitea prioritatea elementului german, el ciidea tot mai
mult in de-a se jura cu antagonismele nationale. In Reichsrat aceasta
se !area intotdeauna in detrimentul germanilor din aceasta cauza, 1a urma
w-mei, in detrimentul imperiului; caci pina cel mai mare niitarau putea da
seama, pe la 1900, ca forta de coeziune a monarhiei nu mai era suficienta pentIu
a contrabalansa tendin\ele separatiste ale provinciilor. Dimpotriva.
Mijloacele pe care Ie folosea statuI spre a se mentine deveneau mesehine
:;.i ii aduceau dispretu1 general. Nu numai Ungaria, ci diferitele provincii
slave se identificau atit de putin cu monarhia ('olllUna, incit in ceea ce Ie privea
nu mai simteau deloc propriei lor slabiciuni. Mai degraba se buew"au de
acestc- semne de decrepitudine: a'?teptau mai multe de la moartea derit de 1a
vindecarea ei.
In parlament, totala era prevenita prin concesii umllitoare,
cedindu-se celui mai mie iar apoi plate a germanuL In tara era evitati!
mizindu-se cit se poate ae ingenios pe diferitele Dar, in ansamblu,
evolutia era dirijata impotriva germanilol'. Mai ales dupa ce pozilia de
al tronului i-a pel'mis arhiducelui Franz-Ferdinand sa exercite 0
65
influent a incontestabila, politica pro-ceha dusa de sus in jos a de venit chibzuita
comodonatao Viitorul suveran al dublei monarhii s-a straduit prin toate
mijloacele posibile sa favorizeze degermanizarea, fie contribuind direct la
aceasta, fie, cel putin, acoperind-o. Prin subterfugiul alegerii functionarilor de
stat, localitati pur germane au fost impinse, incet dar sigur, in zona periculoasa
a regiunilor mixteo Aceasta intindere incepea Sa faca progIese din ce in ce mai
rapide chiar in Austria de Jos, iar Viena era de-acum consideratii de multi
cehi drept cel mai mare al lor.
Ideea calauzitoare a acestui nou reprezentant al Habsburgilor, a carui
familie vorbea in special ceha (sotia arhiducelui, veche contesa ceha, contractase
cu printul 0 casatorie morganatic a; ea provenea dintr-un mediu in care
germanofobia era 0 traditie) era crearea treptata a unui stat slav in EW'opa
centrala, bazat pe principii strict catolice trebuind sa serveasca d.rept sprijin
impotriva Rusiei ortodoxe. Religia, cum s-a vazut de multe ori la Habsbw'gi, era
din nou folositii in interesul unei idei pmo politice pe deasupra, a unei idei
nefaste, cel putin din punet de vedere german.
Rezultatele au fost mai mult dedt jalnice sub multe aspecte.
Nici Casa de Habsbwog, nici biserica catolica n-au primit recompensa

Habsbwogii pierdut tronul , Roma a pierdut un stat mare. Deoarece
"coroana", punind consideratiile religioase in slujba obiectivelor politice, a trezit
un spirit in existenta caruia nu crezuse, niciodata. Tentativa de a smulge
din radacini germanismul in batrina monarhie a avut drept raspuns dezvoltarea
progIesiva a pangermaniste in Austria.
Catre 1880-1890, liberalismul manchesterian de inspiratie evreiasca
atinsese punetul culminant 'ii in Austria, daca nu cumva il Insa reactia
impotriva acestei tendinte a evoluat ca intotdeauna in batrina Austrie, pOlnind
in special de la un punct de vedere national, iro
o
nu social. Instinctul de
conservrooe i-a silit pe germani sa se apere sub forma cea mai activa. Considera-
llile economice n-au inceput sa exercite 0 influentli hotliritorooe decit foarte incet,
pe locul secund. In felul acesta s-au ivit din haosul general dow organisme de
proiid, unul mai degraba national, celalalt mai degraba social, dro
o
ambele
vrednice de interes pline de invataminte pentm viitor. La sfir!?itul deprimant
al razboiului din 1866, Casa de Habsbwog avusese idee a unei pe cimpul
de lupta. Numai tragic al imparatului Maximilian al Mexicului, a carui
aventwoa nefericita ii fusese atribuita in primul rind lui Napoleon al III-lea a
ciiJ.ui abandonare de catre francezi a provocat indignruoea generala, a pre venit
o apropiere de Franta. Cu to ate acestea, Habsbwogii stiiteau la pinda. Daca
razboiul din 1870-1871 n-ro
o
fi fost 0 campanie victorioasa feuoa seaman, cwiea de
la Viena roo fi riscat poate sa porneasca jocul singeros al de la
Sadova. Dar de indatli ce s-au raspindit primele ve!?ti despre enil1.smul de pe
cimpul de lupta, miraculoase, aproape incredibile !:Ii adeviiJ.ate, cel mai
"intelept" dintre monro'hi a inteles ca nu era momentul prielnic pe cit i-a fost
66
cu putmtl, a icut haz de necaz
Dar lupta el'OIC.I dm acel dOl aru un mlracol mult mal mrue, la
Habsbw'gl, schlmbru'ea onent.Ini lor nu a corespuns ruclOdata cu lmpulsul
lrumn, ea nu a fost dlctatl decit de forta impreJw'lnlor Oru- poporul gel man, in
vechIul Mru':-: cJtre R.Is.Int, s a slmtlt transportat de be\la vlrtonoasJ a RelchulUl
a contemplat eu adinc.I infiorru'e reinVlerea vlsulw intr-o realttate
m.IreatJ
CdCl nu b ebwe s.I ne asupra unw lucru austnacul cu tendlnte
intI' adevlr germane recunoscuse, dm ceasul acela, cJ Koruggratzul nu
fusese decit condl\Ia prealabllJ b'agIcJ, dru necesru'J, a restaw'Jrll unw ImperlU
ce nu va mru fi cupnns in mru'asmul pub'ed al vechll Federatll cJ acesta nu
va mal cupnnde noul ImpellU InvJtase mal ales temelruc, dm proplle
e"penen\J, cJ IDlSlUnea lStOllCd a Casel de Habsburg se inchetase cJ noul
lmperm nu I va putea alege imp.llat decit pe acela cru'e, pJtruns de prmClpll
erOlce, va pune "Coroana Rlnulw" pe un cap cu adev.ll'at demn de ea trebwe
Sd bmecuvintdm soru'ta cu aUt mal mult eu cit alegelea ru' fi putut cJdea asupra
vldstru'lllUl une! dmastll cru'e, intr 0 epocJ tulbw'e, dJduse deja penb'll totdeauna
na\mrul un slmbol strJluCltOl edlficatOl in persoana mruelw Fredenc
Dru" cind Casa dE' Habsbw'g, dup.I ace} mru e rJzbol, s a anga]at cu
hotdnre pe ru'llmul unel e'\.termmJrl lente, dru' lmplacablle, Ii. penculoaselor
elemente germaruce dm dubla monarhle (de ale c.ll'el senbmente adevdlate nu
se indOla) - acesta bebUla s.I fie rezultatul final al pohhrll de slavlzru'e atunci
impotnYll'ea acestw popor, sorbt plelrn, a lzbucmt intI' un mod nemalcunoscut
vreodatd in lstona germaru a Vl'emunlor dm w'm.I
Penb'll pnma datl, oameru cu tendmte natIonale patnobce au deverut
r.IzvrJb\1
RdZVlltI\1 nu impotnva natlUrul, mCI Chlru' Impotnva statulw Cl
rdzvr.ItItl impotllva une] metode de guvernru'e cru'e avea sJ ducd, dUPd
convmgerea 101, la pleu'ea propnel lor na\lOnahtJtI
Penb'll pnma dat.I in lstona germaru a bmpunlor moderne, patnotIs
mul local dmasbc s a desp.1r\lt de lUblrea na\lOnalJ fatJ de patne popor
Mentul pangermaruste run Austna germanJ run arul 1880 1890
COnstd in faptul Cd a stablht hmpede ird ecruvoc Cd autontatea statulw nu
va putea pI etmde sbma pi oteC\la popOl'lllUl de cit conformindu se mtereselor
na\lOnale sau eel pu\m nev.1tdmmdu Ie deloc
Autontatea statulw nu poate fi un scop m sme, cdcl in cazul acesta OrICE'
tllarue ru fi mVlOlabll.I !?l sacrJ
Cmd un guvern conduce popOl'lll cdtre rwru prm toate mlJloacele,
rJzvrdtlrea fiec.1lul membru al acestw pOpOl devme nu un ru'ept, CI 0 datone
Intrebru'ea Cind se Plezmtd un asemenea raz? nu afld IdSpUnsUJ in
dlzel'ta\ll teorebce, el prm fortd, lru' sucesul decIde
Cum Ollce guvern se conslderd m mod filesc ohhgat men{lnd III
avantaJul lw autontatea puterll de stat chlru' daed este eel mru p10st a
67
tradat de mii de ori interesele nationale instinctul de conservare nalionala va
trebui Sa foloseasca, in lupta impotriva unei astfel de puteri, pentt'll a-!?i cuceri
libertatea !?i independenta, armele de cru'e se adversru-ul sau spre a se
mentine. Ca w-mru'e, lupta trebuie pwiata cu mijloace "legale" cita vreme
puterea in declin se de ele; dru' nu trebuie sa ezite sii reew'ga la mijloace
ilegale, daca asupritoml Ie !?i el.
Dar, in general, nu trebuie uitat ca telul suprem al existentei oamenilor
nu este conservru'ea unui stat: este conservru'ea rasei lor.
Cind rasa e in primejdia de a fi oprimata sau chiru' eliminatii, problema
legalitiitii nu mai joacii decit un rol secundru'. In acest caz, faptul cii puterea
existenta aplicii mijloace absolut legale prezinta putinii impmian\ii; instinctul de
conservru'e al celor oporimati va constitui intotdeauna cea mai inalta justificru'e
a luptei lor prin toate mijloacele.
Toate luptele penttu eliberru'ea de aservirea interna ca de cea externii
de pe acest piimint, despre cru'e istoria ne ru'aU exemple uimitoru'e, au fost
pwiate in virtute a acestui principiu,
Dreptul oamenilor primeazii asupra dreptului statului.
daca un popor moru'e in lupta penttu dI'eptw'ile omului, inseamnii cii
el a fost cintarit in balanta destinului a fost giisit prea neinsemnat ca sa aiba
dreptul la fericirea de a exista in aceastii lume paminteascii. Caci cine nu e gata
sa lupte penttu existenta sa, ori nu e capabil s-o faca, este deja smiit pieirii de
Providenta in veci dI'eaptii.
ExempluI Austriei !impede impresionant cii unei tiranii ii
este foruie Sa se invaluie in mantia pretinsei "legalitati".
Puterea legalii se sprijinea in vremea aceea pe fondul germanofob a1
parlamentului, cu majoritiiti1e lui negermane pe dinastie, ostila ea
germanilor. Intreaga putere a statului era personificata de doi factori. !n
fi fost absw'da pretentia de a schimba soruia popolului german din Austria cu
sprijinuI factm"i. Dru' aceasta inseamnii, potrivit adoratorilor ai
"caii legale", cii fi ttt!buit sa se renunte la mice opozitie, deoru'ece ea nu putea
fi condusa prin mijloace legale. Aceasta ru' fi antrenat inevitabil pieirea
popomlui german din monru'hie intr-un interval de timp foruie semi. De fapt.
gel-manii din Austria n-au fost scutiti de aceastii soruiii dedt prin
statuIui.
Teoreticianul cu ochelrui mw'ea, desigw', mai bucw'os pentt'll doctrina
sa decit pentlu popmu] sau.
Daea oamenii law'esc legi, el hi inehipuie eft dupii aceeA ei traiesc
pentt'll ele.
Meritul pangel-maniste de odinioru'a din Austria este cli a
68
matul'at din temelii acest nonsens, spre stupoarea tuturo}' teoreticienilor
doctrinari a altor ai statului.
In timp ce Habsbw'gii se stnlduiau prin toate mijloacele Sa-I duca eu
yorba pe germani, acest pruiid a atacat - i;ii lara nici un fel de menajamente
"serenissima" dinastie, El a fost primul cru'e a sondat acest stat corupt i a
deschis ochii a sute de mii de oameni Lui ii revine meritu] eliberiirii sublimei
notiuni de dragoste de patrie din strinsoru'ea acestei jalnice dinastii.
N umiilul pruiizanilor sai a fost extraordinru' la inceput, amenintind sa
devinii 0 adeviil'atii Dru' n-a fost un succes de dw'ata, Cind am sosit la
Viena, fusese deja intrecuta de mult de pruiidu] ajuns
la putere; coborise la un nivel aproape neinsemnat.
Intreg acest episod al infloririi declinului pangermaniste
al ascensiunii incredibile a pruiidului a riimas pentru mine un
subiect clasic de studiu de cea mai mru'e insemnatate. Cind am ajuns La Viena,
simpatia mea se indl'epta din plin in intregime catre tendinta pangermanista,
Eram profund impresionat mii bucw'am de faptul cii oamenii ave au
rw'ajul sa strige "Triiiascii familia Hohenzollern!" in pI in pru'lament; simteam
in mine 0 sigw'antii cru'e-mi inspira viizindu-i cii se considerau 0 pruie
temporru' desprinsa din imperiul german, cii se straduiau s-o ru'ate cu orice
prileJ; atitudinea sincerii lipsitii de compromisuri in toate problemele in cru'e
era implicat germanismul mi se parea singw'a cale incii posibiHi pentru salvru'ea
popOlului nostIu; dru' nu puteam "ii inteleg de ce aceasta se
astfel dupii un inceput atit de striilucitor. Intelegeam inca i mai putin de ce
pruiidul ajunsese, in perioada, atit de extraordinru' de
puternic. Era tocmai in culmea gloriei.
Cind am inceput sa compru' cele doua soruia, gJ.'atie jalnicei mele
situatii generale. mia dat cea mai bunii inviitiitul'ii pentru solutionru'ea acestei
probleme.
Imi incep analiza cu cei doi biirbati cru'e au fost efii intemeietorii
ceIor douii pruiide: Georg von Schoenerer Dr Kru'l Lueger,
Ca personalitiiti, unul celiilalt se ridicii mult deasupra cawului
nivelului mediului pru'lamentru'. Intreaga lor viatii a riimas cw'ata i integrii in
mijlocul coruPtiei politice generale. Simpatiile mele personale au mel'S,
la inceput, spre pangermanistul Schoenerer, dru', putin cite putin, s-au inw'eptat
,;,i catre Compru'indu-Ie capacitiitile, am considerat de pe
atunci ca Schoenerel' era un ginditor mai bun i mai pro fund in problemele de
principiu. EI a previizut mai bine mai clar decit oricine sfir:;;itul inevitabil al
statului austriac. Dacii Reichul ru' fi ascultat mai bine aveliismentele lui
privind monru'hia habsbw'gica, dezastrul unui razboi mondial a] Germaniei
impotriva intregii Ew'ope nu s-ru' fi produs niciodatii.
Dar daca Schoenerer piitIundea intelesul adinc aJ problemelor, in schimb
cu atit mai mult se in privinta oamenilor,
In aceasta consta f0l1a Dr Lueger.
69
Era un exceptional cunoscator al oamenilor, ferindu"se mai ales sa-i vada
mai buni decit sint in realitate. De aceea el evalua mai bine posibilitarile reale
ale vietii, pe cind lui Schoenerer ii lipsea complet acest simt. Tot ce gindea
pangermanistul, teoretic era just; dar ii lipseau forta !?i penetranta pentru
transmite ideile poporului; nu se pricepea sa Ie puna la indemina mul\imii ale
carei capacita\i ramin intotdeauna limitate; clarviziunea sa profetica nu ducea
niciodata la 0 idee realizabila practk
Lipsa lui de reala a oamenilor I-a condus cu timpulla erari
de apreciere a fortei gregare a de masa, ca a valorii institutiilor
seculare.
Fara indoiala, Schoenerer a recunoscut in cele din urma ca trebuie sa se
ridice la conceptii generale, dar nu a inteles ca numai mrune mase populru-e pot
apara acest fel de convingeri cvasi-religioase.
Din nefericire a inteles prea putin ca combativitatea claselor
"burgheze" este extrem de limitata de interesele lor economice, fiecare din
membrii lor temindu-se sa nu piarda prea mult stind deoparte.
Cu to ate acestea, la modul general, 0 conceptie nu ru-e vreo de
izbinda decit daca a patluns in mru-ea masa cru-e se declara gata sa porneasca
lupta necesru-a.
Din aceasta lipsa de intelegere a importantei paturilor inferioare ale
popOlului a rezultat 0 conceptie absolut nesatiSIacatoare despre problema sociala.
Dr. s-a ru-i1tat a fi exact opusul lui Schoenerer.
profunda a oamenilor i-a permis sa faca 0 apreciere exacta
a diferitelor forte; ea I-a prezervat de subestimru-ea institutiilor existente;
poate ca tocmai aceasta calitate i-a permis sa foloseasca aceste institutii ca
mijloace spre atinge scopwile.
De asemenea el a inteles prea bine cit in vremea noastrii combativita-
tea inaltei bw-ghezii este cu totul neinsemnata nu face fata asigw'arii
triumfului unei noi de amploare. inchinat cea mai mru-e
pru-te a activitatii politice claselor a carol' existenta era amenintata, fapt
cru-e, departe de a-I pru'aliza, stimula spiritul lor combativ. Era de asemenea
inclinat sa foloseasca toate mijloacele existente spre a dobindi favorurile
insemnatelor institu\ii intemeiate, spre a trage din aceste vechi izvoru-e de
putere cele mai mru-i foloase penh'll sa.
Astfel el a adoptat, in primul rind, ca baza a noului sau pru-tid, clasele
mijlocii amenintate in existenta lor, in felul acesta 0 tlUpa solida
de pru-tizani gata de cele mai mru'i sacrificii gata sa lupte cu inflacarru-e.
Atitudinea sa infinit de dibace fatii de biserica ratolica a in scwi timp
del'lll tinar de p81-tea sa, in masw-a incit vechiul p81-tid clerical s-a vazut
repede obligat sa paraseascii cimpuI de lupta, ori, decizie mai inteleaptii, Sa se
uneasca eu nou1 pru-tid pentm putin cite putin vechile pozitii.
Dar 81' fi 0 mare nedreptate sa vedem in cele de mai sus singurele
trasatwi ale personalitatii acestui bID'bat. Calitiitilor sale de tactician abil se
10
adiiugau cele ale unui reformator genial. Desigur, ele erau limitate de
intelegerea exactii a posibilitiitilor care se of ere au de cea a propriilor sale
capacitiiti.
Obiectivul pe care fixase acest om de mare valoro'e era eminamente
practic, Voia sii cucereasc<i Viena. Viena era inima monro'hiei; ultimele pulsatii
de viatii in trupul bolnav !ii imbiitrinit al acestui imperiu decrepit veneau din
acest Ol'a!i. Daca inima devenea mai siiniitoasii, restul rorpului trebuia sa revinii
la viata. Ideea era justa in principiu, dar nu putea fi valabila dedt penh'll un
timp strict limitat.
In asta a constat slabieiunea aeestui om.
Opera sa de primru' al Vienei este nemuritoru'e in sensul eel mai bun al
cuvintului; dru' el n-a putut salva monru'hia in felul acesta era prea tirziu.
Ceea ee adversruul sau, Sehoenerer, vazuse mai bine.
Dr. Lueger a reu!iit admirabil in latw'a practica a ac\iunilor sale; dru'
ceea ce de la ele nu s a implinit.
Schoenerer nu putut atinge scopw'ile; de aeeea de ce loa fost frica
_ s-a produs din nefericire in chipul eel mai inspaimintator.
Cei doi oameni nu atins a,?adru' scopu] final Lueger n-a putut salva
Austria, iru' Schoenerer n-a putut feri popol'lll german de eatastrofiL
Pentru epoea noastra, studiul cauzelor insucceselor acestor doua prutlde
este extrem de insbuctiv. Elle va fi ubI mai cu seama prietenilor mei, caci, din
multe puncte de vedere, imprejwiirile sint in prezent asemaniitoru'e VOl' putea
fi evitate cru'e odinioru'ii au condus deja una din la pielr', iru' pe
eealalta au zadarnicit-o.
pangermaniste in Austria se explIcii, dupa piirerea
mea, prin trei cauze:
In primul rind printr-o idee gre-:ita despre lmportanta pe eru'e ru' trebw
s'o aiba problema socialii, in special penh'll un pru-tid nou revolutionru' prin
insiil?i natw'a sa.
Schoenerer cercul lui se adresau in special claselor bw'gheze:
rezultatul nu putea fi decit mediocru.
Bw'ghezia germana, mai ales in piitwile ei supenoru'e . chiru' daca unii
niCI macru' n 0 banuiesc este pacifistii pinii la completii la ea insil'li,
clnd este yorba despre trebw'ile interne ale natiunii sau statului. In vremW'ile
bune, adica, in cazul de fata, sub un guvern bun, 0 astfeJ de psihologie face ca
aceste patw'i sa fie deosebit de pretioase penh'll stat, dru' daca guvernul este
prost, aceasta cahtate devine un defect funest Penb'll a dobindi 0 de a
duce la indeplinu'e 0 lupta serioasa, mi":,cru'ea pangermanista trebuia deci
inchine to ate efOltwile maselor. Nu a Iacut-o aceasta a plivat-o, de
la inceput, de prima impulsiune de cru'e ru'e nevoie un asemenea val ca sa nu
trebuiasca sa se Intoru"ea de unde a plecat
Atunci cind acest principiu este pierdut din vedere negliJat 1a
inceputu1 unpj mi,?cari, nou} paItid comite 0 eroare lnitia1a imposihil de
71
mdreptat ('dCI numeroasele elemente ale bw"ghezlel moderate admtse in pru-tld
detel mlJul tot rna] mult onentarea sa mternd it r.1pesc once de a obtme
spnJmul eonslderabll al maselor populare In aceste condltll aC\lUnea unel astfe!
de ffil!;>cln nu poate declt s.1 se hmlteze Ia Ilfne !:] la cntlCl neputmclOase Dm
acel moment cledmta cvaSl rehglOas.1 "I splntul de sacnficlU Ie hpsesc, in locul
101 se tInde spre 0 eolaborare pozztwil, eu aite cuvlnte, m eazul care ne
mteleseazl, spre 0 recunoa"tere a sltua\lel de fapt 0 acalmte a luptel care se
termml cu 0 pace
Aceasta a fost soru-ta ml"'Cdlll pangelmaruste crue nu aCOldase dm
pnmui moment 0 lmportan\d preponderent.1 cueenru aderen\llor dm 1 indul
maselO1 popuIru"e Ea a deverut "bwghez.1, dIsbnsa radIcal moderata"
Dm aceast.1 gre"eala a rezultat eea de a doua cauz.1 a declmulUl SelU
rapId
Sltua\la germarulor m Austna E'ra deja dlsperat.i m momentul infl011nl
pangermaruste An de an, pru"lamentul deveruse Insbumentul
dlsb-ugerll lente a popOlulUl german NICIO tentatIv.1 de salvrue de ultIma 01.1
nu putea ave a nll'l rea mal mlc.1 'lansJ. de succes, dac.1 aceast.1 lnsbtutle nu el a
desfim\at.1
Aceasta punea in fata (pangermaruste) 0 pI oblem.1 de ImpOl-tantd
pnmordlala
Penbu rumlclrea acestw pru"lament trebwa Sd Intre in el, spre a I "mma
dm mterIOl fI, cum se spune cw"ent, sau lupta hebwa dusd atacind dIn afrud
aceasta InstItu\le?
Au mtrat au Ie 'lIt b.1tU\l
Deslgw" fuseser.1 obhga\l s.1 mtre
Penbu a duce la indephrure dm afru"a lupta impotnva unel asernenea
puten, trebUle sl fil dotat eu un cwaJ neclmtIt ,,1 de asemenea gata de sacnficll
neSfir'llte leI tawul de coarne mcaseZI lOVltW"l puterruce, ruuncat de mal
multe on la p.1mint, ca s.1 te scoll eventual eu membrele Iupte, 'll VIctOrIa 11
"w"lde in sfir"lt agresOlulUl mtrepid numal dUPel 0 luptd deoseblt de gIea
Numal mlre(la sacllficlllOl cI'lbgl nOI lupt.1ton pentru cauz.1, piru cind
efortUl"lle tenace sint incununate de succes
In.c,eI penbll aeeasta b ebwe luap copu dm pOpOl', dm mru ea masd
EI smt smgw"ll destul de hot.1I It 1 de dil]l pentlU a lupta pinel la
smgeros al aCE'stel lupte
Tormru ace&te mase populare 1 au hPSIt pangermaruste nu 1 a
mal l.1mas deci alte! solu\le declt s.1 mbe m prulament
AI fj ScI se ereadJ. c.1 aceastd hotdnre a fost rezultatul unor lung]
eZltJ.n mtenorue sau ehlru" al unor dehber.1I1 indelungate, nu, mel mJ.cru nu au
Iuat m eonslderru"e 0 altd metod.1 Pru"tlclpru"ea la acest nonsens a rezultat dm
cOnCep\ll generale destul de vagI asupra Insemrut.1\ll efeetulUl eOllew sulUl dat
astfe] dIrect un(>J Inshtutu eru"e fusese III pnnClplU condamnat.1 In ansamblu
rnhC'<U"ea Sf' la mIJloaee mal sImple de lamw"ue a masE'lor populrue
12
datorita posibilWitii de a lua cuvintul "in fata forului intregii natiuni".
inchipuia de asemenea cil atacarea raului de la riidacinii trebuia sa fie mai
eficace de cit un atac venit din afara. Credea ca imunitatea parlamentru'a va
consolida pozitia fiecarui lider ca astfel eficacitatea actiunii sale va
In realitate, lucnuile s-au petrecut eu totul altfel.
"FOlUl" in fata caluia vorbeau parlamentarii nu se
largise, ci mai degI'aba se caci fiecare numai in fata
publicului cru'e il po ate direct, sau cru'e poate citi in ziare diirile de
seama ale discw'surilor.
Cel mai mru'e for al auditorilor nemijlociti nu este sala de a unui
pru'lament, ci mru'ea adunru'e publica.
Numai acolo se gasesc mii de oameni veniti numai ca sa asculte spusele
vorbitOlului; in sala de a unei camere a deputatilor, exista doru' citeva
sute de oameni din cru'e mare a majol'itate se aflii acolo numai ca ridice
jetonul de prezenta nicideeum spre a se lasa luminati de intelepciunea unuia
sau aItuia dintre domnii ai popOlului".
$i mai ales se afla Intotdeauna public, care nu va invata niciodata
nimic nou, penhu ea, nemaivorbind de inteligen\ii, ii vointa cit de mica
. necesru'a.
Niciodata vreunul din reprezentanti ai popOlului nu se va liisa
convins de un adevar superior spre a se pune apoi in slujba lui. Nu, nici unn]
nu va actiona astfel, afru'a de cazul in cru'e, printr-o asemenea conversiune, ar
avea vreun motiv sa spere in salvru'ea mandatului sau penhu 0 noua legislatw'a,
penhu ca aceste modele de cW'aj civic sa porneasca in cautru'ea unui
pru-tid nou sau a unei tendinte noi, cru'e par sa aiba mai muIte electorale,
trebuie sa fi simtit ea vechiul pru-tid s-ru' putea situa prost la alegerile viitoru'e;
aceste schimbari de pozitie sint de altfel precedate de un adevarat potop de
inalte ratiuni morale cru'e Ie justifica. Astfel ca intotdeauna cind un pruiid
existent atras dizgI'atia publica atit de viidit incit. I se 0 infringere
zdrobitoru'e, incepe 0 mru'e migI'atie: pru'lamentru'j parasesc nava
pruiidului.
rnsa aceste schimbari nu au absolut niCI 0 legatw'a cu 0 parere mai
luminata sau cu vointa de a face mai bine; ele nu slnt decit manifestru'ea acelui
dru' al clru'viziunii cru'e aveliizeaza la timp 0 asemenea plonita pru'lamentru'a,
fii.cind .. o sa recad<1 in patul cald al unui alt pruiid.
A vorbi in fata unui asemenea for inseamnii a strica orzul pe Este
mtr-adevar zadarnic, cad rezultatul nu poate fi decit nul.
$i s-a intimplat intocmai: deputatii au raguit in van
tinind discw'swi: actiunea lor a fost absolut zadrunica.
In ce presa, ea pastra 0 tacere mormintala asupra discw'sw'ilol'
lor, sau Ie mutila hpsindu-Ie de orice coerenta, adesea chiar denatw'indu-le
sensul ori lipsindu-l cu totul de sens; in felul acesta opinia publica nu recepta
decit 0 imagine foruie nefavorabihl a noii Spusele unui
73
VOl'bitol' sau ale altuia nu aveau mare importanta; contau cele citite. 100" acestea
nu erau dedt extrase din discw"sw"ile lor, cOO'e, in stoo"ea lor fragmentOO'a, nu
puteau dedt sa poo"a lipsite de sens: tocmai eeea ce se w"marea. In realitate,
singwul for in fata cihuia vorbeau era alcatuit exact din cinci sute de
poo"lamentoo"i, :;;i cu asta am spus tot.
Doo" iata ce a fost mai nlu:
pangermanista nu putea conta pe succes dedt daea intelegea,
inca din prima zi, ca nu trebuia sa se situeze pe pozitia unui partid nou, ci pe cea
a unei conceptii filozofice noi" Numai ea ii putea da forta interrui necesOO'a
penbu a duce la bun aceastii lupta $i numai cei mai buni cei
mai cw"ajo;oi puteau fi singw"ii ei conducatori.
Daca lupta penhu 0 concep\ie filozofica nu este dusa de eroi gata de
sacrificiu, ew"ind nu se vor mai gasi luptatori cru"e sa indrazneasca sa influnte
moooiea. Celui eoo"e lupta pentnl propria"i existenla nu-i mai ramine decit foruie
put in penhu eomunitate.
Penbu asigura aceasta eondi\ie necesoo"a, fiecOO'e trebuie sa !oitie ca
noua ii po ate oferi onooo"e 1?i glorie in fata posteritatii, dru" lara sa"i of ere
ceva in prezent, Cu cit 0 dispune de mai multe postw"i de pozitii
accesibi1e, cu atit 0 invadeaza ru"ivi.'jtii. Intr-o zi, lucratori politici de ocazie
ajung sa fie dominanti in pooiid prin numalul lor, ioo" militantu1 cinstit de
alta data ajunge sa nu-;;i mai recunoasca vechea mi!?cru'e, in timp ce noii veniti
il resping ca pe lill "indezirabll" inopoIiun. Este adevarat di atunei "misiunea"
unei astfe1 de mi;ocari s-a incheiat.
Cind pangermanistii limitat acliunea la caruul poo"lamentu
lui, ea a obtinut "poo"lamentru"i" in loc de conducatori ;;i de militanti. Ea a
coborit 1a nivelul politic a1 unui pooiid politic efemer aidoma celorlalte ;oi nu a
mai avut puterea sa-i opuna soruiei ostile sfidoo"ea ei de mooiir. In loc sa lupte,
a invatat ea sa "peroreze" Sa "negocieze". CW"ind noul pOO'lamentoo' a
inceput sa se gindeasca la faptul ea e mult mai flumOS - fiind mai putin
sa apere noile conceptii cu ajutOlul OO'melor "spirituale" ale elocventei
poo"lamentoo"e, decit sa se oounce, daca e cazul, eu riscul vietii, intr-o incaierare
al carei rezultat e indoielnic care, in orice caz, nu putea sa,i aduca nimic.
Cind s-a instal at in poo"lament, pooiizanii ei din tOO'a au inceput sa spere
sa a;otepte minuni cOO'e fire;;te ca nu s-au produs, coo'e nu s-au putut produce,
Curind au inceput sa se nelini;;teasca; deoOO'eee spusele deputatilor nu corespun-
deau defel a;;teptarilor alegatOlilor. LUCIU de inteles, caci presa adversa se
ferea sa of ere popOlului un tablou exact al activitiilii deputalilor
In rastimp, pe maSW"a ce noii ai popOlului prindeau gustu)
forme lor temperate ale luptej "revolutionoo"e" in poo"lament in dietele din
provincie, erau tot mai putin inclinati sa se intooo'ca la soo"cina mai plirui de
riscuri a propagandei in rindul maselor populare.
Moo"ele miting - singwul mijloe de a exercita 0 influenta reala, fiind
personaia directa, asupra unor multimi insemnate de a le euceri - a fost tot
74
mai mult impins in umbra.
De indata.ce a sehimbat masa de la benlria unde se intmnea eu tribuna
parlamentului a Ineeput reverse disew'surile in fat a aeestui for, peste
eapetele ale.}i ai poporului, pangermanistii a ineetat sa fie
o populara a deeiizut in sewt timp la nivelul unui club mai mult sau
mai putin serios de diseu\ii aeademiee.
Impresia proastii provoeata de presii n-a mai fost eoreetata de aetiunea
personala a fieearuia dintre in ew'sul reuniunilor, euvintul
"pangermanism" a prin a eapata 0 reputatie fomte proastii in mediile
populare.
Snobii aventwierii de ealimm'a din zilele noastre sa faeii bine sa
spuna ea marile revolu\ii din lumea aeeasta nu s-au Iaeut nieiodata sub semnul
penei de gisca!
Nu, pana a fost me nita dom' sa of ere in fieeare eaz eauzele teoretiee.
Forta em'e a pus in mm'ile istOliee in domeniul politic
sau religios a fost, din vremw'i straveehi, numai puterea magieii a ruvintului
-l'ostit.
Marea masa a unui popor se supune intotdeauna fortei euvmtului
toate mari sint populm'e, emptii vuleaniee ale pasiunilor
omene-;;ti ale starilor raseolite ori de zeita erudii a mizeriei ori de
flaeara cuvintului muneatii in sinul maselor -nieiodata de jetw'ile de limonada
ale literatilor estetizanti ale eroilor de salon.
Numai fwtuna unei pasiuni m'zatom'e poate sehimba destinul
popom'elor; dm' pasiunea 0 poate provoea numai aeela em-e 0 pomta in e1.
Numai ea eelor euvintele em'e, asemeni unoI' lovitw'i de
cioean, desehid portile inimii unui popol',
eel ee nu pasiunea, eel em'e m'e gw'a rusutit, nu a fost ales spre
a proclama vointa eelului.
Fieem'e zmingiilitor de hiItie sa ramillii deci in fata ealimarii lui
oeupindu-se de "teorii", daea pentm aeeasta talentul sint sufiriente; el
nLl este niei pe depmte niiseut, el nu este nici pe depmte ales penb-u a fi un
eonduciltor.
o mi,em-e em'e objective insemnate trebuie sa vegheze
eu ingrijorm'e sa nn piardii legittw'a eu masa.
Ea trebuie sii exmnineze fieem'e problema in plimu} rind din aeest punet
de vedere 'li sa-'li orienteze deeiziile in aeest sens.
Ea trebuie apoi sa evite tot ce putea mlC'iOra sau sliibi posibilitalile
de aetiune asupra maselor, nu din ratiuni "demagogiee", ci reeunoscind pw'
simplu cit nici 0 idee mm'e, olicit de sfintil de inaltii m' pare a, nu se poate
realiza lara puterniea f011a a maselor populm'e.
Numai realitatea dura poate hotari ruumu] catre tintii; dorinta de a evita
caile nepliieute inseamllii deseori, in lumea aceasta, l'enuntarea 1a scop; vrind
nevrind.
Cind pangermanista, optind pentru calea parlamentara !ii-a
desla!?urat cea mai mare parte a efortw'ilor nu in rindw'ile popOlului in
parlament, sacrificat viitOlul in schimbul unoI' Succe8e facile de moment.
Alegind lupta cea mai putin grea, a devenit chiar prin aceasta nedemnii
de victoria finala.
Inca din perioada mele la Viena am reflectat 8eri08 a8upra
tutw'or acestor chestiuni lii am vazut in necunoa!?terea lor una din prineipalele
cauze ale unei care, dupa parerea mea, era nu demult
destinata sa ia soarta pangermanismului in miinile sale.
Primele doua cauze ale pangermaniste, erau
imudite. Lipsa mobilw'ilor profunde ale revolutii a condus
la subestimru'ea mru'ilor mase populru'e; de aici a rezultat interesul
scazut fata de chestiullea 80ciala, sau cru'enta incerciiIilor destinate
cuceririi sufletului patw-ilor inferioare ale natiunii; in fine, atitudinea fata de
pru'lament agrava ea aceste tendinte.
Daca ar fi inteles forta uimitoru'e cru'e, din toate timpw'ile, apru'tine
masei in rezistenta ru' fi actionat altfel din punet de vedere social,
ca din punctul de vedere al propagandei. Astfel efortul principal al
ru' fi fost orientat nu spre pru'lament, ci spre fabricii 'Ii spre stradii.
Dru' cea de-a treia i'ii ru'e !?i ea in ultima analiza, in acea
neintelegere a importantei maselor, pe cru'e spirite superioru'e trebuie sa Ie puna
in intr-o directie determinata, dru' cru'e, odata puse in ca
volanul unei ma-:;ini, implima apoi atacului forta regulatil dw-ata.
Lupta apriga dusii de mi!lcru'ea pangermanista impotriva bisericii catolice
nu are alta cauza decit neintelegerea starilor ale poporului.
Motivele atacului violent al noului pru-tid impotriva Romei au fost
w'mato ru'e Ie:
De indatii ce Casa de Habsbw-g s-a hotiirit definitiv sa facit din Ausbia
un stat slav, ea a recurs la toate mijloacele care i se pdreau cii pot servi acest
scop. religioase au fost angajate, lara cel mai mie scrupul, in serviciul
noii de stat" de aceastii dinastie larii con'itiintiL
Folosirea pru'ohiilor cehe a preotilor lor n a fost decit unul din
numeroasele mijloace folosite penbu a ajunge la slavizru'ea Austriei.
In general, preotii cehi erau in comune exclusiv germane; ei
incepeau, incet dru' sigw', sa puna interesele popOlului ceh deasupra intereselor
bisericilor deveneau celule genf'!'at0JtI't" de degennanizru'e.
Reactia micului clel' german ;n fa(l unor asemenea procedee a fost din
nenorocire aproape nula. Acest del' era complet inapt sa poru-te 0 luptii
asemanatoare de pru-tea germana; mai mult, el nici macru' nu putea organiza
apiiI'ru'ea necesru'ii impotIiva atacw'ilor adverse. Germanismul a trebuit astfel
sa rdrogrlldeze incet, dru' continuu, in fata acestui abuz disimulat A] religiei
in hpSll lInei aparari suficiente.
f)A.{',1 in privinta detaliilor lucrwile s-au petrecut. astfel, niei cazul
Ploblemelor Importante nu a fost dlfent
Efortunle anbgermane ale Habsbw'gilor nu au intimpmat, in specIal in
l'mdw'lle clelulw superIOr, Opozl\la care se Impunea apararea
mtereselor germane a fost complet neghJatd
Impresla generald nu se putea schlmba clelul catohc ca atare cauza un
pleJudlclU gray dreptw'Ilor germarulor
Se pdrea deci Cd blsenca nu numal Cd nu era aiatw'l de popOlul
german, dar se sltua m modul cel mm new'ept de pmiea adversanlol Sdl DupJ
Schoenerer, tot raul consta in faptul Cd virful blsencll catohce nu se afla in
Germarua aceasta era 0 caUZd suficlentJ a abtuwrul sale osble mtereselor
natlUnn noastre
Problemele Zlse cultw'ale au fost sw'ghlUrute pe ulbmul plan, cum
se intimpla in acea vreme aproape mereu in Austna Abtudmea
pangermaruste faV. de blsenca catahcd a fast determmatd mult mal de
abtudmea acestela fatd de etc, cit de apdrm'ea nesabsfdcdtoru'e a
w'eptw'llor germane de spnJmul contmuu pe crue-l acorda eXlgentelOl
pretentllior slavIlor
C'l'org von Schoenerel nu era omul cru'e sJ facd IUclw'lle pe Jumdtate EI
a porrot lupta impotnva blsellcll cu convmgerea Cd aceasta era smgw'a cale de
salvrue pentIu poporul german Camparua "SChlSmel de Roma" pdrea mlJlocul
cel mal puterruc de atac de!;>l cel mal greu pentIu a dlstruge cltadela
Dacd ru' fi I a1' fi verut de hac nepotnvltel SClZlUru reilgIOase
dm Germarua, lru' f0l1a mternd a RelchulUl a na\lUrul germane nu putea dedt
Sd enorm dll1 aceastd vlctone
Dru' ruCl premlza ruCI concluzla aceste] lupte nu erau Juste
Fdrd ruCl 0 indOlald puterea de rezlsten\d a clelulw catohc german erau
mult mfenoru'e, in ceea ce pnvea germarusmul, cele] de cru'e dddeau dovadd
confra\ll negermaru in specIal cehll
N umal un Ignorant putea Sd nu vadd Cd Ideea unel apdrru'l acb ve a
ll1tereselor germane nu-] venea aplOape rucIOdatd clelulw german
Dru' CIne nu era complet orb trebUla de asemenea sa fie de acord Cd 0
impleJw'rue, crue pe nOI gelmarul ne a fdcut intotdeauna Sd sufenm, expilca
aceastJ atItudll1e este VOl ba de oblectIvltatea noastrd fatd de na\IOnahtatea
noasb a fald de once altceva
In bmp ce prt:'otul ceh adopta 0 atltudll1e sublectIvd fald de popOlul SdU
una oblectlvJ numal fata de blsencJ, pru'ohul gennan marufesta un devota-
rnent sublectlV fatd de blsencd l'Jminea ablectlv fatd de propna sa na\lUne
Este un fenomen pe cru'e, spre nefenclrea noastrd, II putem observa in mn de
alte caZUll Nu este de pu\m de 0 deosebltd de la
catohclsm, Cl de un l'aU cru'e, la nOl, maCll1d III scwi. hmp mtIeaga
na\lOnald sau Chlru scopw'Ile noastre Ideale
SJ comprudm dt:' plldd, abtudmea adoptatd de functlOnaIll faid de
tentabvele de regenel are na\lOnala, ('u cea adoptatd de corpOl a\le 1a un
77
alt popor, Ori se crede ca, intr-o alta tro'a, corpul ofiteresc ro' fi neglijat aspiratiile
natiunii ascunzindu-se in spatele formulei "autoritatea statului", cum se
face la noi de cinci ani incoace, foroie firesc, i considerind aceasta aproape
deosebit de meritoriu? Cele douii confesiuni nu adoptii astiizi in problema
evreiascii un punct de vedere cro'e nu corespunde nici intereselor natiunii, nici
adevaratelor exigente ale religiei? Sa se compro'e prin urmro'e atitudinea unui
rabin evreu in to ate problemele cro'e intereseazii cit de cit evreii ca rasa cu
atitudinea majoritatii clelului nostm, indiferent de confesiunea luata in
consideratie,
Observam acest fenomen pretutindeni unde este yorba de apararea unei
idei abstracte,
"Autoritatea statului", "democratie", "pacifism", "solidroitate internatio-
nala" etc, sint tot atitea notiuni cro'e devin la noi aproape mereu idei rigide,
dogme doctrinare :;;i toate aprecierile asupra necesitiitilor vitale ale natiunii sint
!acute exclusiv conform acestor concep\ii
Acest mod nefast de a lua in considerro'e toate problemele impoliante
conform unei idei preconcepute ucide orice facultate de a intelege subiectiv un
fenomen care obiectiv este in opozitie cu doctrina; aceasta duce in final la
rasturnro'ea rolul'ilor intre mijloace scop, Va exista 0 opozitie fata de Olice
tentativii de razvratire nalionala, daca ea necesita rasturnro'ea unui guvern rau
prejudiciabil: ro' fi un atentat la "autoritatea statului"; "autoritatea
statului" in ochh acestor fanatici ai obiectivitatii nu este un mijloc, ci un scop
in sine, suficient sa Ie umple intreaga viata vrednicii de mila, S-ro' protesta, de
exemplu, cu indignro'e, impotriva oricarei tentative de dictaturii, chiro' dacii
automl ei ro' fi Frederic cel Mro'e :;;i daca toti politicienii momentului n-ro' fi
decit incapabili sau chiro' indivizi putin recomandabili; fiindca,
pentm un asemenea al principiilor, legile democratiei pro' mai sfinte
decit salvarea natiunii. Unul va apara cea mai abjectit tiranie care a
dishus vreodata un popor, penhu cit ea personificii in acel moment "autoritatea
statului"; altul va repudia guvernul cel mai salutro', deoro'ece nu corespunde
notiunii sale despre "democratie",
Tot pacifistul noshu german va piistra tacere asupra celor mai
singeroase violente comise asupra natiunii, chiro' dacii ele provin de la cea mai
rea putere militroistii chiro' daca rezistenta este singuml mijloc de a schimba
cursul evenimentelor: un asemenea mijloc ro' fi in contradiclie cu spiritul
Societiilii pitcii, Socialistul international german poate fi in mod solidro' Iacut
una cu pamintul de tot l'estul lumii; el nu l'aspunde dec it cu simpatie fraterrui
nu se nici sa se razbune nici macar sa se apere - el este german!
LUCIUI acesta poate fi trist; dro' penhu a schlmba ceva, mai intii tl'ebuie
sa-ti dai seama Ca exista,
motiv explicit sprijinul slab acordat de 0 proie a clerului german
intereselor nationale.
Nu este nici expresia unei reavointe cOl1Jjtiente, nici consecinta unoI'
.reline "venite de sus"; nu vedem, in aceasta lipsa de hotiirire nationala, decit
ezultatele unei educari defectuoase a tineretului in sensul germanismului
ezultatele dominatiei complete a unei idei din care s a !acut. cultul unui idol.
Educatia in sensul democratiei, al socialismului international, al
tacifismului etc. este aUt de rigida de exclusiva, cu alte cuvinte, din punctul
)1' de vedere, atit de subiectivii, incit vederea de ansamblu pe care 0 au asupra
umii este influentatii de aceastii atitudine a priori, in timp ce atitudinea fata de
ermanism inca din tinel'ete este exclusiv obiectiva.
In miisura in care este german, pacifistul care se dedica subiectiv, trup
I suflet, ideii sale va cerceta la Olice incercare de amenintare a poporului sau -
)licit a1' fi de nedreapta de plimejdioasa - de care parte se situeazii dreptul
biectiv; el nu se va situa niciodatii, din pur instinct de conservare, in rindw'ile
lll"lIlei sale ca sa se bata aliitUt'i de ea.
Este cazul diferitelor confesiuni, dupa cum 0 yom demonstra:
Protestantismul prin el apiira mai bine interesele gel"lIlanismului,
1 miisill'a in care acest luclU corespunde originii traditiilOl' sale; dar devine
eputincios in momentul in care aceastii aparare a intereselor nationale
n domeniu strain de lumea ideilor sale a dezvoltiirii sale traditionale sau
'ire este alungat din aceast;l lume dintr-un motiv oarecare.
R 'otestantismul actioneaza intotdeauna spre binele intereselor
ermane in masura dnd este yorba de moralitatea sau de dezvoltarea
Itelectualii nationalii sau de apararea spiritului german, a limbii gel"lIlane
e asemenea a libertiitii germane; toate acestea se confunda, de fapt, cu
lincipiile pe care se sprijinii; dar el combate de indatii in modul cel mai ostil
rice incercare de salvare a natiunii de opresiunea celui mai mare a]
iu de moarte, deoarece punctullui de vedere asupra evreilor este mai mult sau
lai pu\in stabilit dinainte de dogmele sale. tocmai aceasta este problema
u'e trebuie rezolvata mai intii, altminteri toate incercarile ultelioare de
sau de irulltare germane sint l?i riimin cu tatul imposiblle l?i tara sens.
In timpul mele la Viena am avut timpul l?i ocazia sa analizez
problema !ara idei preconcepute in Jutina zilnica, am putut constata
i acest punct de vedere era de 0 mie de Oli justificat.
In aceasta vatra a celor mai diverse nationalitati, de Indahl in
Iiden\a ea numai pacifismul gel"lIlan se straduia sa examineze interesele
'l\iunii sale dintr,un punct de vedere obiectiv, in timp ce evreul nu !acea
lciodata acest lucru in interesul poPOlwui evreu; de asemenea eli numai
Icialistul german este "international" intrun sens care nu ii permite sa
!vendice dreptwile propriului sau pOpOl" altfel deeit prin plingeri sall
nioreaieli in fata internationali; in schimb, nici eehul nici polonezul
.1 0 fac niciodata; pe sCilli, am reeunoseut inca de atunci cit raul venea nu atit
n doctrine Ie ci din educatia noastrii pe de-a-ntregul defectuoasa din
Inctul de vedere al propriei noastre nationalititti, careia ii consacram astfel un
mai putin E'xclusiv.
79
Primul argument teoretIc al luptel pangermamste impotnva
catohclsmulw in sme este astfel combdtut cu argumente temelruce
poporul german incd dm tmerete in a!;>a fel mcit Sd recunoascJ
exclusIV dI'eptw'lle propnel sale rase, nu otravltl sufletul copulor cu blestemata
noastrd "oblectIvltate" in probleme legate de apdrarea personalltJtll noastre,
atuncl Chl31' in cazul unw guvern radIcal se va vedea, ca in Irlanda, in
Poloma sau in Franta, Cd in Germarua catohcul va fi intotdeauna german
Vdd dovada cea mal frapanW a celor de m31 sus in aceastJ epoca in c31'e,
pentI'll pnma 031'd, pop01'lll nostI'll a trebwt sJ comp31'd in fata tnbunalulw
lstonel ca sJ apere eXlstenta intr-o luptd pe vla\d !?l pe mo31ie
Cit tImp nu a hPSlt conducerea de sus, pop01'lll !;>l a indephmt mtreaga
datone in modul cel m31 deplm Atit pastorul protestant cit preotul catohc au
contnbwt mu}t la mentmerea putenl noastre de rezlstentd, nu num31 pe front,
Cl m31 ales in spatele frontulw In am, mai ales in vremea pnmulw
entuzlasm, in cele dOUd tabere n a eAlstat cu adevdrat decit un ImperlU german
uruc !;>l sfint, pentl'll eXlsten\a ';>1 vlltorul cdrwa se l'llga fiec31'e
pangermamstJ 31' fi trebwt Sd-,;>1 punJ intreb31'ea conserv31'ea
elementulw german in Austna este sau nu compatIblla cu rehgla catohca" In
cazul unUl rdspuns aIll'matIv, acest P31ild pohtIc nu trebwa sJ se runestece
deloc m probleme rehglOase sau confeslOnale, dacd rdspunsul era negativ el a
neVOle de 0 reform.1 rehglOasd nu de un P31ild pohtIc
Cme crede Cd poate aJunge la 0 reforma rehglOasd pe calea OCOhtd a unel
orgamZa!ll pohtIce nu face de cit Sd eVlden\Ieze Cd nu 31'e mCl cea mm mlcd
intelegere a evolu\le1 conceptllior rehglOase, sau Chl31' a dogmelO1 101 a ceea
ce deternund evolu\la blsencu
Este cazul sJ spunem Cd nu POtl sluJl dOl stdpiru in aCela'll tImp Eu
consIder de altfel Cd intemelerea sau dIstI'llgerea une1 rehgll este un gest m31
insemnat de cu totul altd natUl'J decit intemelerea 'II rusb'llgerea unUl stat,
nu vorbesc de P31ild
Sd nu se SpUnd Cd acele ataCUl"l nu au fost decit 0 npostd 1a atacunle
adverse'
SlgID' Cd, in to ate tImpUl'lle, eXlsU mruvlzl Idra COll!;>tlln\d Cdrora nu Ie e
teamd Sd foloseascd 1 ehgta ca pe un lnstlument al dublOSulw lor tI'afic polItic
(CdCI ruel n 31' putea fi VOl ba de altceva cu asemenea vlteJl), dm' tot atit de SlgID'
e '11 faptul Cd l'ehgla sau confesmnea nu pot fi fdcute rdspunzJto31'e pentI'll citlva
c31'e abm'eazJ de ele, tot cum 31" fi abuzat fdrel mdOlald de once alW
InstItUtIe penb'll satIsface Instmetele lor gt-osolane
NlIIllC nu 131 convem m31 mult unw asemenea p31-lament31
dE'cit Sd I se dea pnleJul, cel pu\m in cele dm Ul-md, sel JustIfice speCula\la
pObtICd De indatel ce rehgla sau confeslunea sint fdcute rJspunzJto31e de
Josrucla sa IndlVlduald acuzate cu tlpete putermce, acest mlncmo!> Ia ca
martor pe toatd lumea, reaIlrmd Cd atItudmea lw a fost cit se poate de
lusbficat d Cd numm lUI 'II elocventel sale trehme Sd 1 se aduc.1 multumul
80
pentru salvarea religiei a bisericii. Lumea, care este la fel de proasta pe cit
ii e de scurta memoria, nu-l mai atunci pe adevaratul autor al
conflictului in persoana celui care sb"iga at1t de tare, sau nu mai
iar ticiilosul, in fond, atins scopurile.
o asemenea vulpe vicleana foa1"te bine cit toate acestea n-au nimic
de a face cu religia; un motiv in plus ca ridii in barM; in timp ce adversarul
sau cinstit, dar inabil, pierde la jocul acesta, cu riscul de a se retrage definitiv,
sperantele in buna-credintii a omenitii.
Dar ;;i dintr-un alt punet de vedere ar fi nedrept ca religia ca religle,
ori chiar biserica, sii fie facuta responsabilii de fiecaruia. Comparind
maretia organizatiilor religioase pe care Ie avem in fata cu imperfecti
une a omului in general, trebuie sa cii proportia dintre cei buni
cei riii este in avantajul mediilor religioase. cii ;;i in rindw"ile clerului se
giisesc oameni care se folosesc de misiunea lor sfintii in interesul ambitiilor lor
politice, oameni care, in lupta politicii, uitii in mod regretabil ca a1' trebui sii fie
dE:pozitarii unui adeviir superior nu minciunii ;;i ai calomniei;
dar la un asemenea nevrednic 0 mie mai multi cinstiti,
deplin misiunii lor, care ies la suprafata ca ni!?te insulite deasupra
epocii noastre mincinoase corupte.
Pe cit de putin condamn ;;i sint indreptiitit sa condamn biserica
atunci cind un ins COlupt, imbriicat in ve!?minte preote:;;ti, co mite 0 crimii
desfrinata impotriva moravw"ilor, tot atit de putin am dreptul so fac cind un
altul, din ansamblullor, i:;;i tradeaza nationalitatea, mai ales intro
vreme cind vezi asemenea lucrw"i zi de zi. in special in zilele noastre nu
trebuie uitat nici ca, la un singw" Efialte de felul acesta, se VOl' gasi mii de
preoti a Carol' inima singereaza din cauza nenorocirii natiunii lor care dOl"eSC
la fel de arziitor ca cei mai buni dintre compatriotii lor sii vina ziua cind celul
ne va zimbi in sfir;;it din nou.
Celui care raspunde cii aici nu e vorba de mici probleme zilnice, ci de
chestiuni de principiu sau de dogme, trebuie neapiirat sa i se raspunda astfel:
Dacii te crezi ales spre a proclama adevmul, fa-o; dar atunci ai cW'ajul
s-o faci nu pe ciiile ocolite ale unui partid politic ceea ce este un subtelfugiu
ci inlocuind prezentul cel riiu cu viitorul tiiu mai bun.
Dacii iti cW"ajul sau daca acel mai bun nu-ti este tie insuti
limpede, atunci retrage-te; in nici un caz nu incerca sa obtii pe calea liitw"alnicii
a unei organizatii politice ceea ce uu sii reveudici deschis.
Pruiidele politice uu au nimic de-a face cu problemele religioase daca
repercw'siunile acestora din w"ma nu se pun impotriva vietii nationale i nu
disbug incetul cu incetul moral a rasei; de asemenea, religia nu trebuie
amestecata in lupta pruiidelor politice.
Atuncl cind demnitru"ii bisericii se folosesc de Institu\ii sau chiru' de
doctrine religioase pentIu a pricinui un riiu rasei lor, ei nu trebuie niciodata
w"Illati pe aceasta cale, nici combiituti eu acelea;;i ru"me. Pentru un conduccltor
81
politic, ideile institu(iile religioase ale poporului situ trebuie sa riimma
intotdeauna inviolabile; altminteri, sci inceteze sit mai fie un om politic, S(I
devinii un reformator, dadi are stoft/! 0 altfel de atitudine, mai ales in
Germania, trebuie sa duca la 0 catastrofa.
Studiind pangermanista lupta ei impotriva Romei, am ajuns
atunci, mai cu seama in cm'sul anilor urmatori, la m'matoarea concluzie: lipsa
de intelegere a acestei fata de chestiunea sociala a privat-o de masele
populare, singm'ele potrivite penhll lupta; intrarea in parlament i-a frint for\a
elanului i-a inculcat to ate slabiciunile acestei institutii: lupta impotriva
bisericii catolice a Tacut-o indezirabila in numeroase medii i-a rapit nenuma-
rate elemente dintre cele mai bune din cite numara natiunea. Rezultatul praetic
al Kulturkampfului austriac a fost aproape nul.
A este adevarat, sa smulga bisericii vreo suta de mii de membri,
dar Tara ca prin aceasta sa-i pricinuiasca pagube mario Ea n-a trebuit sa verse
lacrimi vazind plecarea acestor "oi" ratacite: nu a pierdut decit ceea ce, in fapt,
nu-i mai apartinea in intregime de multa vreme. Aceasta a fost singm'a diferenta
dintre noua reforma cele de odinioara: atunci, 0 multime din cei mai buni s-au
indepartat de biserica din convingere religioasa intima; acum nu s-au indepartat
dedt cei lipsiti de entuziasm, aceasta din "consideratiuni" de esenta politica.
Dar tocmai din punet de vedere politic acest rezultat a fost rizibil
totodata trist.
Inca 0 data, 0 politica avind posibilitatea de a salva natiunea
germanii, plinii de promisiuni de succes a pierit penhll ca n-a fost
condusa cu billtalul realism necesar, penhll cit s-a ratacit in domenii in care nu
putea decit sa se dezagrege.
Un IUClll este neindoielnic:
pangermanistii n-81' fi comis niciodata aceasta ero81'e daca n-81'
fi inteles atit de prost psihologia m81'ilor maS2. Daca ei 81' fi ca, pentm
a nu trebuie niciodata, aceasta din considerente pm' psihologice, sa-i
indici masei mai multi adversari - ceea ce antreneazii imediat dispersarea
completa a forlelor combative, virful de atac al pangermaniste 81- fi fost
indreptat impotriva unui singm' advers81', Nimic nu e mai periculos penhll un
p81iid P!llitic dedt sa se.Jl!se condus in deciziile, sale de palavragii
nem'astenizati care se apuci de to ate care ating niciodata scopurile.
Chiar daca 0 confesiune sau alta dau cu adevarat ocazie criticii, un
p81iid politic nu trebuie sa uite niciodata ca lstoria nu imegistreaza un
exemplu in c81-e un p81iid pur politic, in imprejm-ari analoage, a putut ajunge
Ia 0 reforma religioasa. Istoria nu se invatii ca sa-i uiti lectiile exact in momentul
in c81'e trebuie Sa Ie aplici in practicii; ori ca sa crezi cli adevarm-ile ei seculare
pot Sa nu fie aplicate penhll ca situatia sociala este cu totul alta; ea se invatii
penhll a trage inva\aminte penhll prezent. Cel ce nu e capabil sa () faca, nu
trebuie nicidecum inchipuie cii este un conducator politic; el nu este in
realitate decit un masciirici adesea infumm-at, toatii buniivointa nu-i
82
po ate scuza incapacitatea practica.
In general, ruta tuturor adevaratilor conducatori de poporu'e din toate
timpw-ile constii in special in aceea ca ei atentia poporului asupra
unui singw' adversru', nu 0 lasa sa se C'l elt aeeastii afu-mru'e a vointei
de a lupta a unui popor este mai concentrata, cu atit mai mru'e este forta de
atractie magneticii a unei asemenea ell aUt este mai masiva forta ei de
Arta de a sugera popOlului cii cei mai difel-iti aprutin
categOl-ii aprutine unui mru'e conduciitor. Din contra, convingerea eli
sint multi diverlji devine prea pentIu eei saraei eu duhul nehotari\i, un
motiv ea sa se indoiasca de propria lor cauzii.
De indatii ee mas a se vede luptind impotriva mai multor inamici, ea
pune intrebru'ea: e Cll putintii ea toti eeilalti sa grelleaseii intr-adeviir !?i numai
no astra sii fie indreptiitita?
Atunci f0l1ele ei prualizeazii. De aceea trebuie pusa intotdeauna in
gl'iimadii 0 plw'alitate de adversru'i ei.t mai vru'iati, pentru ca masei
propriilor prutizani sa i se pru'a ca lupta se poruta impotriva unui singUl"
Aeeasta ii ineredel'ea in propriul ei drept crellte exaspera
l'ea impotriva eelor ce-l ataea.
pangel-manistii de odinioru'a nu a inteles aeeasta, eeen ee i-a
compromis suceesul.
Ea vazuse just telul, avea intentii cW'ate, dru' a ales un mum gle!oiit. 0
putem eompru'a eu un om eru'e, vrind sa ajunga in virfu] unui munte, nu-l pierde
Hin oehi la mum plin de hotarire de putere, dru" lara sa aeOl'de nici
o atentie mumului eru'e, tintuind eu privirea \elul aseensiunii sale, nu vede
I?i nu examineazii de putin posibilitiitile la ellueaza 'din
aeeastii cauza.
Se poate observa contrru-iul in toate pI-ivintele la mru'ele sau concw'ent,
prutidul
Drumul pe eru'e a POl'nit a fost ales judieios, dar eeea ee i-a lipsit a fost
o concepere elru'a a scopului. In aproape toate domeniile in cru'e
pangermanistii a laeut aetiunea prutidului a fost eficace
logica.
EI importanta maselor a dovedit-o inca din prima zi prin
caracterul pronuntat al politicii sale sociale. Ol-ientindu-se in special spre
cucerirea mici sau mijlocii, el ljia reclutat prutizani pe cit de
fideli pe aUt de tenace gata de sacrificii. A evitat orice lupta impotriva
institutiilor religioase, astfel sprijinul acestei puternice organizatii
cru-e este biserica in prezent. In cOnSecinta, n-a avut decit un singw' adversar
adeviirat. El a recunosc.ut neeesitatea unei propagandp grandioase a atins
viItuozitatea in ruta de a impresiona masele.
Dati totulji nu putut atinge scopul visw-ilor sale, salvru'ea Austriei,
aeeasta se ex-plieii pl-in calea prost aleasii, ea prin lipsa de elru-itate a
obiectivelor sale.
83
AntlsemitismuI noii ml!?c';il"l se baza pe COnCep\ll antlrelIglOase !?i nu pe
prinClpll raslste Acela!?l motlv care a dus la comiterea acestel eron a provocat
0 a doua eroare
IntemeIetoni partldulUI cre!?tIn socIal gindeau Cd dacd acest partId VOla
sd salveze Austna, el nu se putea spnJIm pe pnncIpml rase 1 deoarece de aiCI
aI" fi rezuItat in scmi tImp 0 destrdmare genel ala a statulUI In specIal situaVa
dm VIena, dUPd pdi"erea partIdulUI, cerea Sd fie lasate de 0 pmie toate
elementele de IDvergenta "1 sJ se rehefeze toate mohvele de umle
In vremea aceea Viena cupnndea deja frac\mm etmce Vm"Iate, in specIal
cehI, !?l dom" maXIma toleranta in toate problemele legate de rasa Ie mm putea
impledlca Sd [Olmeze un pmild de a dreptul antlgerman S au stlJdUlt
sJ 1 d,:tIge in speCial pe mlcn cehi fomie numerO':l, prm Iupta
Impotnva hberahsmulUl manchestenan, "1 au crezut ca <tu gaslt lozinca luptel
in umrea vechn Austrll tIecmd peste to ate divelgenlele natlOnale, in lupta
contra evrellor pe 0 bazJ religlOasd
Este hmpede Cd lupta ImpotrIva evreIIOl pe 0 astfel de bazJ nu putea Sa
Ie provoace decit grIJl cu totul neinsemnate In eel mm rJu eaz, putmJ apJ
sfintItJ il putea intotdeauna salva pe eVIeu ':1 negotul sJu
Cu motIve atit de superfiClale nu s a aJuns mClOdatd la 0 anahzd
senoasd a intregll probleme, ceea ce 1 a indepdIiat de pmildul ere!?tln
sOCIal pe tOtl cel ce nu puteau mtelege acest gen de antlsemltlsm Forta de
atraC\Ie a acestel Idel se reduce a la un medlU eu 0 mtehgenta mdrglmtJ, pentru
Cd nu VOlau sd mem"gJ mm depmie de simplul sentIment, cJtre 0 intelegere
adevJratd Intelectualll au ramas ostlh dm prmclplU Se dovedea dm ce in ee
mal muIt Cd in toatJ afacerea nu era yorba deeit de 0 noud tentatlvJ de
conveIilre a evrellor sau Cd ea nu era decit e .... presla mVIdIeI [atJ de
Dm aeeastJ eauzJ, I a lIPSlt amprenta unel confirmdl"I filozofice, ea II s a pdi'Ut
muItora ':1 nu dm cei mfenon Imorald ':1 blamablld Convmgerea Cd alCl el a
yorba de 0 problemJ Vltala pentI'U mtreaga omemre Cd somia tutw Ol popom elOl
depmdea de solutlOnm"ea el nu se despllnsese
Acest fel de a face lucrurIle numm pe JumJtate a anulat \'alom ea
onentJrll antIsemIte a pmildulUI sOCIal
Nu a [ost dedt un pseudo antIsemItIsm, aplOape mal penculos dec It
opusul lUi, adOlmeaI hm"tIt crezind Cd \1 III bme adversm'Ul m mind, cind m
reahtate, te dueea el de nas
1m" evreul s a obl"nUIt CUI md atlt de bme eu acest gen de antIsemItism,
meit cu slgw"an\d Cd dlSpm"ltla aeestUIa 1m" fi inh"lstat mal muIt dedt 11
mcomoda e}o.lstenta sa
AICI m" fi trebUlt Impuse sacnfiell grele in Ideea unw stat bazat pe
na\lOnaittJtI dm au fost weute altele mal grele in apJraI'ea gelmamsmului
Nu mdIaznea sJ fie "na\lOnalIsta" dae.! nu voia sa simta ca iI fuge
pJmintul de sub pIClOme, mCI la Vlena Spela Sa salveze statuI HabsburgIlor
e" lind u,?urel aceastd problema- ,?l tocmal astfel a fost dusa la pleue
84
a pierdut in felul acesta puternicul izvor de energie, singurul care putea furniza
in cele din w'mli furta mohice necesarcl unui partid politic, cre!jtin,
socialli a devenit din aceastli cauza un pruiid ca oricru'e altul,
Am w-mlbit odinioara cele doua micari in chipul cel mai atent, pe una
cu inse!ji blitliile inimii, pe cealaltli cu admiratie fatli de omul cru'e mi se plirea
inca de pe atunci simbolul intregului popor german din Austlia.
Cind, la moruiea primruului, impozanta procesiune funebrli s-a pus in
de la primlirie spre Ringstrasse, mli aflam printre sutele de mii de
persoane cru'e asistau la acea trista ceremonie. Emotia mea mtelioru'li se
contopea cu sentimentul ca intreaga operli a acestui om fusese zadarnicli,
deoru'ece soruia mina inexorabil acest stat la pieire. Dacii Dr. Kru'l Lueger ru'
fi trait in Germania, ru' fi detinut un rang printre oamenii de frunte ai
pruiidului nostru; penh'll opera sa !ji penh'll el insu!ji faptul eli a triiit in acest
stat imposibil a fost 0 nenorocire.
La moruiea sa, fllicliri mid izbucneau deja din luna in luna cu tot mai
multli intensitate deasupra Balcanilor; soruia s-a indW'at de el !ji I-a crutat de
,pectacolul despre cru'e sperase eli mai putea fi evitat.
M-am striiduit sii glisesc cauzele neputintei primeia din aceste !ji
ale insuccesului eeleilalte i am ajuns la eonvingerea profunda eii independent
de imposibilitatea de a ajunge la consolidru'ea statului in batrina Austrie,
erorile eelor doua pruiide au fost w-mlitoru'ele:
Mi!jcru'ea pangermanista avea dreptate in privinta prineipiului unei
regenerari germane, insii a avut ghinion in alegerea mijloacelor. Ea a fost
nationalistli, dru', vail nu suficient de sociala ca sa c1tige masele. Antisemitismul
ei se baza pe 0 intelegere corectii a problemei raselor !ji nu pe conceptii
religioase. Dru' lupta impotriva unei confesiuni determinate era 0 de
principiu i de tacticli.
Mi!jcru'ea nu avea niei 0 eonceptie elru'ii despre scopul
regeneriirii germane, dru' a fost inteligentii !ji a Iaeut 0 alegere fericitii a
ch'llmului sliu ca p81iid Ea a inteles impolianta chestiunii sociale, d81' a
in lupta impotriva evreilor !ji n-a avut nici cea mai vaga idee legatli de forta ideii
nationaliste,
Daca pruiidul cre!jtin-sodal 81' fi imbinat intelegerea maselor eu 0
conceptie mai justii despre impOliantli problemei rase lor, ca aeeea a
pangermaniste, daea, in 81' fi devenit el nationalist sau,
dimpotri vli, daca micru'ea pangermanista, eu notiunea sa justa despre problema
evreiascli i impOlianta problemei nationale !ji-ru- fi intelepciunea practica
a pruiidului cretin-social !ii in special atitudinea aeestuia fatli de socialism
atunci noi am fi vazut 0 c81'e ro' fi putut, cred eu, joace eu succes
l'olul in destinele germane. Daca nu s-a intimplat astfel, mru'ea pruie a
stii in esenta statului austriac.
Fiindcli nu gaseam in mei unul din partide intruchip81'ea ideilor mele,
nu IU-am putut hotar! sli inh'll intr-una din organizatiile existente penh'll a lupta
85
in rindurile ei. Consideram de-acum cii toate aceste mi!?ciiri politice erau ratate
incapabile sii ducii la bun sfiqit 0 regenerare a poporului german cu adevarat
profundii, iar nu pur exterioarii.
Aversiunea mea intima fatii de statul habsburgic tot mai mult
in vremea aceea.
Pe masurii ce incepeam sii mii ocup de problemele de politicii externii, se
inriidiicina in mine convingerea cii acest stat fantomatic nu putea decit sii-i
nenoroceascii pe germani. In fiecare zi vedeam mai limpede cii soa"ta natiunii
grmane se va decide nu in Austria, ci chiar in Reich. Nu numai din ratiuni de
politicii generala, ci de cultunl in ansambluI ei.
StatuI austriac ariita i pe plan cultural i artistic toate semnele
decrepitudinii sau cel putin ale totalei lipse de importan\ii pentru natiunea
germanii. Aa stiiteau lucrurile in special in domeniul arhitecturii. Arta noua nu
putea obtine mari succese in materie, pentu cii dupii terminarea Ringstrasse, La
Viena nu mai ramineau de Iacut decit trebUli miirunte in comparatie cu
proiectele din Germania.
Am inceput deci sa due 0 via\ii dubla: ratiunea realitatea imi dictau
sii-mi continui ucenicia amara, dar rodnica, in Austria; insii larii tragere de
inimii.
o nemultumire deprimanta mii cuprinsese dupii ce am recunoscut vidul
interior al acestui stat !?i imposibilitatea de a-I salva; dar in acelai timp
presimteam cu certitudine cii tot ee va intreprinde va insemna nenorocirea
popOlului german.
Eram convins cii acest stat avea sa micoreze orice german cu adeviirat
insemnat sa-i puna piedici, in timp ce, in schimb, avea sa favorizeze Ol-ice
actiune negermana.
Conglomeratul de rase de capitala monarhiei, tot acel amestec
etnic de cehi, de polonezi, de ungm-i, de luteni, de sirbi de croati etc. mi se
parea respingiitor, larii sii uitiim bacilul distrugator al v:nenirii, evreii
evreii.
Acest gigantic mi se piirea intruehiparea incestului.
Graiul german din tineretea mea era dialectuI vorbit in Bavruia
Inferioru'a; nu puteam nici sa-l uit, niei sa-mi insuescjru-gonul vienez. Pe masura
ce triiiam in acest ora, devenea tot mai vie Ul'a mea impotriva acestui amestee
de poporu'e striiine cru'e incepea sa tirbeasca reputalia acestui vechi cenbu de
cultUl'a germanii.
Ideea ca zilele acestui stat trebuie prelungite mi se piirea de-a dreptul
ridicola.
Austria, in vremea aceea, era asemeni unui mozaic vechi al carui liant
a imbiitrinit a devenit fragil; atita timp cit 0 astfel de capodoperii nu e atinsa,
ea te mai amiigete cu 0 apru'entii de existen(ii; dru' de indatii ce Ii dlii 0 lovitura,
ea se spru'ge in mii de bUCii\i. Se mai punea doru' problema momentului cind se
va da lovitUl'a.
86
Inima mea a batut intotdeauna penh'll imperiul german nu pentru
monm-hia austl'iaci; ceasul destramwii acestui stat m.i se pw-ea intotdeauna
inceputul eliberarii naliunii germane.
Toate aceste cauze au provocat in mine dol'inta tot mai infocata de a
merge acolo unde, inca din tinerete, rna atrageau vise tainice 0 iubire tainiea.
Speram ca mai tirziu sa ma fac cunoscut ca arhitect sa-i pot aduce
naliunii mele servieii autentice in cadrul - mic sau mm-e - pe care mi-l rezel-va
somia.
In voiam sa fac pmie dintre cei cm-e au fericirea de a trai de
a aCliona in locul de unde trebuie sa vina implinirea celei mai m-ziitom-e dOlinti
a inimii meIe: unirea pahiei mele mult iubite cu mm-ea patIie comuna, eu
Reichul german.
Cei care nu VOl' tntelege intensitatea acestei dorinte sint inca in numiir
mm'e astazi; dm' eu rna adresez celor cw'ora somia le-a refuzat pina in prezent
aceasta bucurie, ca celor cm'e au fost lipsiti de ea cu cl'llzime; rna adresez
tuturor celor cm-e, despartiti de patIia-mama, trebuie sa lupte tocmai penh'll
comom'a sfintii a limbii natale, cm-e sint Ulmiiriti sau bl'lltalizati pentru
dragostea lor fidela fata de patrie cm'e cu 0 fel-vom'e dUl'eroasli ceasul
cm'e Ie va ingadui sa se intom'ca la sinul mult iubitei lor mame; rna
tutUl'or 0 ei rna VOl' intelege! "-
Numai cel ce simte cu toate fibrele ce inseamna sa fii gelman tara sa poti
apm'tine patIiei iubite va putea maSUl'a adinca nostalgie cm'e mode neintrel'llpt
in inimile copiilor despw'titi de ea. Aceasta nostalgie ii chinuie pe toti cei pe
cm-e-i obsedeaza, ii pliveaza de orice bucUl'ie de Olice fericire pina cind pOl,tile
pahiei se deschid in singele comun pacea tihna in imperiul
comun.
Viena a fost rlimine penh'll mine cea mai asprli, dar eea mai
rodnica din viata mea. Am so sit in acest incli pe jUllliitate copil, cind I-am
parasit eram un barb at tacitUl'n sel'ios. Acolo am plimit bazele concep\iei mele
generale despre viata in special, 0 metoda de analiza politica; mai tirziu Ie am
completat, sub unele aspecte, dm' nu Ie-am abandonat niciodatii. Este adevarat
eli abia aeum pot aprecia la justa lor valom-e lectiile acelor ani.
Am deseris aeeastli perioadli mai detailat deom-ece atunci am plimit
plimele lectii in probleme fundamentale penh'll proiidul care, dupli inceputUl-i
fom-te modeste, in numai cinci ani, incepe sli devina 0 de mase. Nu
em-e m' fi fost atitudinea mea fata de evrei fatli de soeialdemocratie, ehiar fala
de intreg mm-xismul, fata de chestiunea sociala etc., daca nu s-m- fi shins in
mine un capital de pareri personale incli din anii tineretii, in proie sub
presiunea destinului, in pmi' datOlita studiilor individuale.
Caci, daca nenorocirile patriei au putut face mii mii dE" oameni sa
reflE'cteze asupra cauzelor intel'ne ale prabwjirii ei, aeeasta nu a condus
niciodatli 1a aeea t;1rie la aeea patrundere adinea aceesibile numai ceIo!' cm-e
au de venit stapiru pe destinele lor dupii ani de luptii.
CAPITOLUL IV
MUNCHEN
In primavara anului 1912 am plecat definitiv la Miinchen.
propriu-zis imi era Ia fel de familiru' de pru'ca fi Iocuit intre
zidw'ile sale ani de zile. Asta fiindca studiile rna indreptasera de nenumarate ori
catre aceasta metropola a ruiei germane. Dacii nu cuno!iti Miinchenul, nu numai
ca n-ai vazut Germania, dru- mai ales nu niIllic despre ru-ta germana daca
n-ai viizut Miinchenul.
Oricum ru' ti, aceastii epoca premergatoro.'e l-azboiului a fom cea mai
fericitii din viata mea. SaIru'iuI meu era incii absolut derizoriu, dru' desigur cii nu
triiiam ca sii pictez: pictam ca sa-mi asigw' astfel posibilitiitile de existenta sau
mai degt'abii ca sa-mi permit sa continui sa invat. Aveam convingerea absoluta
ca intr-o zi voi sfiqi totu'ji prin a-mi atinge scopul fixat. aceasta imi ajungea
ca sii supOli cu tara gt'ijii celelalte mici nepIiiceri ale existentei.
La acestea se adauga dragostea profunda cru'e m-a cuprins fata de
acest aproape inca din primul ceas al mele, sentiment pe cru'e nu
il incerc cu intensitate pentIil nici un alt Ioc. lata un german! (Citii
difel'entii fata de Viena! Imi Iacea riiu numai gindu] Ia acel Babilon de rase)
Adaugati la aceasta dialectul, mult mai apropiat de al meu cru'e, mai ales in
antw'ajul meu din Bavruia de Jos, imi amintea adesea de tinerete. Mii de
Iucrw'i imi erau sau mi-au devenit extrem de dI'agi de pretioase. Dru' ceea ce
rna atriigea cel mai mult era acea minunatii imbinru'e de forp spontana de
sentiment ru-tistic delicat, acea perspecti\'a unicli de la Hotbrauhaus la Odeon,
de la Oktoberfest la Pinacotecii etc. Dad astazi sint legat de acest mai mult
dedt de orice aIt loc din lume, aceasta se datoreaza tara indoiala faptului cit el
este riimine indisolubillegat de evolutia mea. Dru' faptuJ cii am avut de
a gasi aici 0 velitabilit launtIicii trebuie atribuit numai fru'mecului pe
cru'e minunatul regal al familiei Wittelsbach il exercitii asupra oriciimi om
dotat nu numai cu 0 judecata rece, ci cu un suflet sensibil.
La Miinchen, in afru'a exercitiilii profesiei mele, eram atras in special de
studierea continua a evenimentelor politice in pruiiculru' de evenimentele
politicii ex-terne. Am ajuns Ia politica exterrui pe calea ocolita a politicil
germane de aliante, pe care 0 consideram absolut inca pe cind rna aflam
in Austria, Insii la Viena nu vedeam !impede in ce masw'a se ReichuI.
Atunci eram inclinat sa admit - sau poate voiam sa vad aici 0 scuzai- ca poate Ia
Berlin se deja cit de slab va fi in realitate aliatul, dru' ca, din ratiuni mai
mult sau mai putin misterioase, aceasta era disimulata de grija
:ontinuarii politicii de alianta instauratli cindva de Bismarck i a cirei rupere
)IUSCa nu parea de dorit, fie pentIu a nu atrage sub nici 0 forma atenlia
;trainatatii care state a la pinda, fie spre a nu tara.
Contactele cu popOlul mi-au demonstrat curind, spre marea mea groaza,
:a aceasta parere era Uimit, am fost nevoit sa constat ca nicaieri, nici
nacar in mediile cultivate, oamenii nu aveau nici cea mai vaga idee despre ceea
:e era monarhia Habsburgilor. Chiar in popor exista iluzia eli aliatul putea fi
)livit ca 0 putere serioasa care, in ceasul primejdiei, a1' pune de indatii pe roate
) mare f0l1a militara; monarhia era luata in continuare w'ept un stat "german"
;i credeau ca se pot bizui pe aceasta. Credeau ca, !?i in acest caz, forta se putea
nasura dupa numar, cam ca in Germania uitau complet mai intii ca Austria
ncetase de mult sa fie un stat german, apoi ca situatia interna a acestui imperiu
in pragul luinei cu fiecare ceas care trecea.
Eu mai bine aceasta situatie decit "diplomatia" zisa oficiala
:are, ca aproape intotdeauna, urma destinul. Sentimentele popOlului
'lU puteau reflecta, de fapt, ideile cu care era alimentata in sferele sus-puse
'opinia-publica". Iar sferele sus-puse ale societiitii aveau poate pentIu "aliat"
lcelai?i cult ca pentIu Vitelul de auI'. Se gindeau poate Sa inlocuiasca lipsa de
;inceritate prin amabilitate. Iar cuvintele erau luate intotdeauna w'ept bune.
Deja la Viena rna cuprindea minia cind cercetam diferenta care aparea
meori intre discurstu'ile oficiale ale oamenilor de stat articolele din ziarele
.ieneze. Viena era un german, cel putin in aparenta. Dar ce
atunci cind, departe de Viena, sau mai bine zis, departe de AustIia
ajungeai in provinciile slave ale imperiului! Era suficient sa ruunci
) privire pe ziru'ele de la Praga ca sa cum era considerata acolo toata acea
a Triplei Aliante. Fata de aceasta "capodopera de diplomatie" nu exista
:lecit deridere i 0 iI'onie crincena. In plinli pace, chiru' atunci cind cei doi
mparati schimbau samtul prieteniei, nimeni nu ascundea faptul ca alianta va
'i declru'ata nula in ziua in cru'e cineva va incerca s-o coboru'e din domeniul
.maginru al idealului Nibelungilor in realitatea practica.
cum de s-a putut mira lumea, peste citiva ani, atunci cind, sosind
in cru'e aliantele trebuiau iruaptuite, Italia s-a retrasc blUSC din Tripla
<\lianta, cei doi aliati trecind tocmai de prutea
Paptul ca mai inainte s-a putut crede 0 singtu'a clipii in acel miI'acol al luptei
[taliei alaturi de Austria parea absolut de neinteles oricui nu era lovit de orbire
iiplomatica. Aceasta era situatia exacta in Austria.
N umai Habsbtu'gii germanii sustineau in aceastii tru'a ideea aliantei.
Habsbtu'gii din calcul... de nevoie, austriecii germani cu toatii buna-credinta...
dintI-o totala stupiditate politica. Toata buna-credinta, pentm ca ei credeau
!a prin Tripla Alianta aduc un mru'e serviciu imperiului german, il consolideaza
ii ii dau ajutor; prin stttpiditate politica de asemenea, nu numai pentIu ea
:;peranta lor era irealizabila, ci i deoru'ece astfel contribuiau la inlantuirea
Reichului de acest eadavlu de stat eru'e avea sa-i traga dupa el in prapastie. In
89
special austriecii germani erau mai inevitabil sortiti degermanizarii tocmai
din cauza acestei aliante. Intr-adeviir, pe lingii cii Habsburgii credeau pot fi
incredintati cii alianta cu Reichul ii asigurii impotriva unei invazii din partea
aceea - din nefericire pe bunii dreptate - din aceastii cauzii pentI"1l ei era mai
mai putin periculos continuie politica internii de inabusire a

germanismului. Aceasta nu numai deoarece cu "obiectivitatea" binecunoscutii
nu trebuiau sa se teamii de proteste din pooiea conducerii Reichului, ci pentm
ca Iadnd cu orice prilej parada de aliantii se putea impune tacere vocilor
indiscrete coo-e se ridicau chiar dintre austriecii germani impotriva unui mod
prea infam de slavizoo'e.
ce-i mai riiminea de Iacut germanului in Austria, atunci cind
Germania Reichului guvernoo'ea Habsburgilor ii oo'iita
incredere? Trebuia sa reziste pentm a fi apoi infierat de infamie in ochii tuturor
germanilor ca tradiitor al propriului siiu popor? Tocmai el, care de zeci de ani
acceptase cele mai uimitoare sacrificii!
Doo' cit va pretui aceasta alianta in ziua cind germanismul va fi extirpat
din monoo'hia Habsburgilor? Oare pentm Germania valooo'ea Triplei Aliante nu
depindea direct de mentinerea preponderentei germane in Austria? Sau credea
ca se putea intr-adeviir trili in aliantil cu un impeliu slav al Habsburgilor?
Pozitia luata de diplomatia oficiala germana, ca de intreaga opinie
publica, in problema nationalitatilor din interioml AustIiei nu era deci numai
stupida, ci de-a dreptul nesabuita; cladeau pe 0 alianta viitOlU] securitatea
unui popor de 70 de milioane de suflete asistau din an in an la distIugerea
celia, sistematica deliberata de catre pooiener a singurei baze posibile pentm
aceastii alianta. Intr-o zi va ramine deci un "tratat" cu diplomatia vienezii, doo'
nici un ajutor efectiv ca aliat al imperiului.
Acesta era de altfel cazul Italiei inca de la inceput.
Daca in Germania istoria psihologia popoarelor ar fi fost numai putin
mai deschis cercetata, nu s-oo' fi putut crede nici un moment ca Quilinalul
Palatul Imperial din Viena a1' fi putut merge vreodatii alaturi in luptii _ Intreaga
Italie 00' fi fost un vulcan, inainte ca un guvern sa poata incerca macoo' sa
impingii un singur soldat italian altfel dedt ca adversar pe cimpul de lupta al
statului Habsburgilor u1'it cu atita fanatism. Nu 0 data am viizut izbucnind 1a
Viena dispretul ura intensa coo-e "lega" italianul de statu] austriac.
Pacatele Casei de Habsbmg fatii de libeliatea independenta italienilor de-a
lungul secolelor erau prea grele pentm a putea fi uitate, chiar daca s-oo- fi dOlit
acest lUCI"1l. 100' aceastii vointa ii lipsea cu atit poporului cit !ji
guvernului italian. Din aceastii cauzii, pentI"1l Italia nu existau dedt doua modi
l'ivendi cu Austria: alianta sau razboiul.
Alegindu-l pe primu], putea sa se pregiiteasca pentI"1l cel de-a]
doilea.
In special de cind raporturile Austriei cu Rusia tindeau tot mai mult
0 explicatie pe calea armeior, politic a germanii de ali ante era pe eft de
90
hpsita de sens pe atit de periculoasa.
Caz clasie de absenta a oriearei diplomatii juste de 0 oru-eeare
amploare.
De ce se incheia 0 alianta? Numai eu seopul de a asigw'a astfel viitorul
Relchului mai bine dedt a1' fi lacut-o singur. Acest viitor al Reichului se l'educea
la men\inerea posibilitli\ilor de existen\a ale poporului german.
A'ladar problema nu putea fi enuntatii dedt astfel: ce forma trebuie sa
ia, intr-un viitor palpabil, viata natiunii germane iii cum i se pot apoi asigura
acestei dezvoltiiri bazele necesare iii securitatea CeIutii, in cadrul rela\iilor
generale ale puterilor europene?
Examinind deschis previziunile activitiitii exteme ale politicii germane,
nu puteai sii nu te convingi cii:
Populatia Germaniei in fiecru-e an cu aproape 900.000 de suflete,
Dificultatea de a lu'ani aceasta ID.'matli de noi cetli\eni Ul-meazii sa creasca din an
in an sa se termine intr-o zi plintro catastrofa, daca nu se VOl' gasi caile
mijloacele de a preveni in timp util acest perie01 al foametei.
Existau patru mijloace pentm a evita 0 eventualitate aUt de inspaimin
tAtoare:
1. Se putea, m-mind exemplul francez, reduce artificial
prevenind astfel suprapopulru'ea,
Fire:;.te cii natm'a are ea insiiiii grija, in vremmile de saracie de conditii
climatice proaste, sau in regiunile cu pamint sarac, sa limiteze
popula\iei in anumite tari sau la anumite rase, De altfel, cu 0 metoda aUt de
inteleapta de decisiva, ea nu se opune capacitiitii de procreare propriuzise, ci
supravietuilii individului procreat, supunindu-l pe acesta la incercari
privatiuni atit de grele indt Olice individ mai putin puternic, mai putin sanatos
este for\at sa se intoru'cii in neant. Cei carora ea Ie ingaduie sa invinga
rigorile existentei rezistii la Olice, dmi ;;i inbu totul apti sa zamisleasca la rindul
lor, penbu ca selectie fundamentala sa poati! reincepe. N atm'a, procedind
atit de bmta1 fa\a de individ rechemindu-1 imediat la ea daca el nu este
capabil sa influnte vijelia vietii, mentine puternice rasele speciile ajunge
1a cele mai insemnate l'ealizali.
Astfel sciiderea numiimlui intAre!?te individul, deci, la urma urmelor,
specia,
Lucrm'ile se petrec altfe1 atunci cind omu} se pune limiteze
progenitura. El nu e croit din matelial ca natm'a, e1 este "uman"; el se
plicepe s-o faea mai bine dedt aceasta regina nemiloasa a intelepciunii absolute!
El nu pune piedici dezvoltiirii individului procreat, ci insa,?i reproducerii. Lui,
care intotdeauna se vede numai pe sine niciodatli rasa, acest lUClU i se pare
mai uman mai dl'ept dedt metoda contrru'a. Din nefelicire, urmarile sint
contrare:
In timp ce natm'a, lasindui pe oameni tiberi sa pl'ocreeze, Ie supune
w'ma'lii Ia 0 incercru'e forui,e dm'a - !?i dlntre indlvizii supranumerici ii alege pe
91
cei mai buni ca fiind demni sa traiasca, ii pastreaza numai pe ei !Ii ii insarcineaza
cu conservarea speciei - omul limiteazii procrearea, in schimb se incapatineaza
sa conserve cu orice pre\ orice fiint
a
, odata nascuta. Aceasta rectificru:e a vointei
divine i se pare pe cit de in\eleapta pe atit de umana !ji, invingind natura la inca
un punct, se bucw'a ca i-a dovedit incapacitatea. Draga de maimutica a lui
Dumnezeu Tatal va observa numai impotriva vointei sale faptul ca numarul este
intr-adevar limitat, dar ca in acela!ji timp a scazut valoarea individului.
Caci de indata ce capacitate a procreatoare propriu-zisa este limitata
numarul a scazut - in locul luptei pentru via\a, care nu-i lasa
sa decit pe cei puternici pe cei mai - este instaw'ata,
se intelege de la sine, acea manie de a "salva" cu orice prel pe cei mai firavi, pe
cei mai nucleu al unei descendente care va fi din ce in ce mai
vrednica de mila, cita vreme vointa natw'ii va fi astfel cruni batjocorita.
Rezultatul este ca intr-o zi unui asemenea popor pe pamint ii
va fi luata cu forla; caci omul nu poate sfida decit un anumit timp legea eterna
a perpetuarii speciei mai deVl'eme sau mai tirziu, vine 0 rasa mai
puternica va alunga rase Ie slabe, caci final catre viata va disbuge
obstacolele ridicole ale unei pretinse omenii individualiste, pentI'll a msa loc
omeniei conforme cu natw'a, care ii pe cei slabi ca sil Ie dea locul celor
puternici.
Oricine vrea deci sa asigw'e existenla popOlului german, limitind
voluntar populatiei sale, lllipse!jte tocmai prin aceasta de orice viitor.
2. 0 a doua cale ar fi cea pe care !ji astazi 0 mai auzim propusa!ji laudata
de nenumarate ori: "colonizarea interna". Acesta este un proiect proslavit
indeosebi de oamenii care il inteleg cel mai putin !ji care este susceptibil sa
provo ace cele mai mari pagube imaginabile.
Produsul unui sol poate fi lara indoiala crescut pina la 0 limita
determinata. Insa numai pina la 0 limita detcrminata nu la infinit. Un anumit
timp se va putea deci compensa populatiei poPOlwui german prin
produselor solului nostru lara pericolul foamei . Trebuie \inut totu!ji
cont de faptul ca nevoile cresc in general mai repede decit numiilul de locuitori.
N evoile de In'ana imbracaminte ale oamenilor cresc an de an deja n-ar mai
putea fi compru'ate cu ale predecesorilor de acum 0 suta de ani. Este deci
o nebunie sa crezi ca orice cre!-itere a ipoteza unei
a popula\iei: nu, aceasta nu este adevarat decit in rnasw'a in care sw-plusul
I'oadelor pamintului nu este folosit spre satisfacerea nevoilor suplimentru'e ale
omului. Dru' chiru' presupunind restringerea maxima de 0 parte cel mai mru'e
zel de cealalta, !-i i in acest caz se va ajunge totu!li la 0 limita, in functie de
teritoriu.
Cu toata munca posibila, 1a un moment dat nu va mai putea fi facut sa
produca mai mult I;-i atunci va veni, mai deVl'eme sau mai tirziu,- rezultatul
fatal. Foamea va apru'e mai intii in rastimpw'i, dupa recolte proaste etc. eu 0
populatie crescinda, ea va fi tot mai frecventa, apoi nu va mai inceta decit. in
92
anii exceptional de bogap care VOl' umple hambarele; va veni in vremea
dnd mizeria nu va mai putea fi cind foamea va fi al
acestui popor. Atunci va trebui ca natw"a sa intervina sa opteze pentru cei ce
VOl' fi ca sa traiasca; sau omul se va ajuta singw", ro-tificial
reproducerea expunindu-se la toate w"marile suparatoro"e rooatate deja penh-u
rasa specie.
Se va putea obiecta ca aceasta eventualitate va ameninta intr-o zi,
intr-un fel sau altul, intreaga omenire i ca nici un popor nu se va putea
sustrage acestui destin.,
La prima vedere este exact. Ne putem gindi la w"matoro"ele:
E sigwo ca va veni 0 zi cind omenirea, nemaiputind face fata nevoilor
populatiei sale crescinde prin marirea randamentului solului, va trebui sa
limiteze numarului de oameni. Ea va lasa natw"a sa se pronunte, sau
va incerca sa stabileasca ea un echilibl-u: sa speram ca prin mijloace mai
potrivite decit mijloacele actuale; dro" atunci VOl' fi atinse toate poporo"ele, pe
dnd acum singw"ele atinse sint rase Ie cro"e nu mai au destula putere ca
asigU1"e pamintul de cro"e au nevoie pe lumea aceasta. Caci cum se prezintii
lUClW"ile, in epoca no astra, mai exista inca intinderi imense de paminturi
nefolosite, paminturi cro"e nu decit sa fie cultivate. este sigw- de
asemenea ca acest pamint n-a fost pastrat de natura ca teritoriu rezervat pentru
viitor unei natiuni sau unei rase determinate. E sigw", dimpotriva, ca el este
destinat unui popor cro"e va avea puterea sa-I ia energia necesro"a ca sa-l
exploateze.
Natw"a nu granite politice. Ea fiintele vii unele li'nga
altele pe globul pamintesc contempla jocul libel' al fortelor. Cel mai tare din
punctul de vedere al cW'ajului activitatii, copilul preferat al natw-ii, va
dobindi nobilul w"ept de a trai.
Daca un popor se cantoneaza In "colonizare interna" in timp ce alte rase
se implanteazii in portiuni tot mai intinse ale globului, el va fi fortat sa recw"ga
la limitro"ea voluntara. pe dnd celelalte popoare VOl' continua mereu sa crease;!
numeric, Acest caz se prezinta cu atit mai devreme cu cit spatiul aflat la
dispozitia acestui popor se intimplii sa fie mai restrins. Cum, din nefericire, cele
mai bune natiuni - mai precis singmele rase civilizatoro"e, baza a intregului
progres uman - renunlii prea adesea in orbirea lor pacifista la dobindirea de noi
telitorii se multumesc cu "colonizro"ea interna", in timp ce natiuni de 0
valoro'e mai scazuta asigw'e posesiunea unoI' teritorii de populro"e,
aceasta conduce la urmatorul rezultat final:
Rasele eu civilizatia cea mai inalta, dro" mai putin lipsite de scrupule,
trebuie reduca, din eauza teritoriului limitat, inmultirea, intr-un moment
in cro'e ni!ite popoare eu 0 civiliza(ie mai putin inalta, dro' mai brutale prin
natw'a lor, sint, gra(le unoI' teritorii inUnse de populro"e, in masw'a sa se
dezvolte lara grija limitlhii. Altfel spus, se va intimpla ea intr-o zi lumea se va
afla in miinile unei colectivitllti eu 0 eultw"a mai pu\in inalta, dar mai energice.
93
Pe vii tor nu se VOl' prezenta decit doua posibilitiiti: ori lumea va
fi guvernata dupa conceptiile democratiei noastre moderne, atunci balanta va
inclina in favoarea raselor mai puternice numeric; ori lumea va fi guvernatii de
legile naturale: atunci VOl' invinge popoarele cu 0 vointa blutala, nu cele care
VOl' fi practicat limitarea voluntara.
Nimeni nu poate pune la indoiala faptul cii intr-o zi existenta omenirii
va da unoI' lupte groaznice. La urma urmelor, instinctul de conservare
va invinge singur, instinct sub influenta ciiluia dispare incet, precum zap ada sub
soarele de martie, aceasta pretinsa omenie care nu este decit expresia unui
amestec de stupiditate, de i de pedantism vanitos. Omenirea a crescut
in lupta pacea ar duce-o in mormint.
PentIu noi, germanii, cuvintele "colonizare internal! sint nefaste,
intarind in noi ideea cii am giisit un mijloc de a ne citiga existenta prin munca
intr-o dulce toropealii. Odatii ce aceasta teorie va prinde riidiicini la noi, acesta
va fi oriciilui efort de a ne asigura locul care ni se cuvine in lume. Daca
germanul mediu ar ciipiita convingerea cii prin acest mijloc ii poate asigura
existenta viitOlul, soar orice incercare de apiirare activa :;.i prin
aceasta singura rodnicii, soar cu necesitiitile vitale germane. Orice politicii
externii cu adeviirat utila ar fi inmormintata odata cu ea, in special, viitOlul
popOlului german.
De aceea nu intimplator intotdeauna evreul este acela care incearca
indeosebi sa i implanteze popOlului nostIu aceastii mentalitate funesta; i se
pricepe de minune s-o faca. EI e prea expert in oameni ca sa ignore faptul ca ei
sint victimele recunosciitoare ale tutw'or celor ce se hriinesc cu himere care ii
fac sa creada ca s-a gasit mijlocul de a-i da naturii un bobirnac astfel ca aspra
nemiloasa lupta pentlU viatii sa devinii de prisos i sa faca, dimpotriva, din ei,
fie prin munca, fie prin simpla trindavealii, fie prin orice alt mijloc, stiipinii
planetei.
Nu se poate insista indeajuns asupra faptului eli 0 colonizare interni/
germarul nu trebuie sl1 serveascii indeosebi dedt la evitarea anomaliilor sociale -
inainte de to ate S(l sustragii solul speculariei - dar cd ea nu va face niciodatii
faC/1 asiguriirii viitorului lw(iunii fi/rei dobindirea de noi teritorii.
Daca procediim altfel, in scwi timp yom fi lara piimint la capiitul
puterilor.
In fine, trebuie sa mai stabilim clar aceasta:
Limitarea care rezulta din colonizarea interna pe un Inic teritoriu
determinat, ca :;.i restringerea capacitatii de a procrea conduc la cea mal
defavorabilii situatie militara politicii penhu 0 natiune.
ImpOlianta teritorialii a lmei tari este, ea singw'a, un factor esential de
secw'itate e:xi;erna. eu cit teritoriul de care dispune un papar este mai mare, cu
atit e mai mare protectia lui naturala; se obtin intotdeauna decizii militare
mai rapide de asemenea mai mai eficace !?i mai complete impotriva
popaarelor care ocupa un teritoriu restrins; impotriva statelor eu un domeniu
94
teritorial mai intins s-ar intimpla exact contrariul. In plus, intinderea acestuia
constituie 0 proteclie sigw-a impotriva atacurilor neimpinse pinli la capat,
succesul neputind fi obtinut decit dupa lupte indelungate grele, riscul unui
ajutor subit trebuind sa para prea mare in lipsa unor ratiuni cu totul exceptio-
nale.
Importanta teritoriala propriu-zisa a unui stat este astfel un factor de
mentinere a libertiitii independentei unui popor, pe cind micimea teritorialcl
provoaca invazia.
In conseeinta, aceste doua prime mijloace de a stabili un echilibru in
cadrul "national" al Reichului intre em-a creseinda a populatiei teritoriul care
nu se putea intinde au fost inllitumte. Motivele acestei atitudini erau eu totul
altele decit cele mentionate de noi mai sus: in ce limitarea
se abtine in primul rind din anumite ratiuni morale; cit colonizarea
interna, ea a fost respinscl energic, deoareee presimte in ea un atac impotriva
maIii proprietiiti, apoi indeosebi penbu ea vedea in ea preludiul unui asalt
general impotriva proprietatii private. Data fiind indeosebi forma sub CaI-e era
preconizatii aceasta "doctrinii a salvarii", 0 asemenea ipoteza putea sta in
picioare.
In ansamblu, in ceea ce marele public, aceasta rezistenta nu era
foarte opOltuna in Olice caz, nu atingea miezul problemei.
Astfel nu mai ramineau decit doua ecli pentIu a asigw-a piine munca
penbu populatia mereu crescinda.
3. Fie ca se puteau dobindi noi teritorii, penbu a impinge intr-acolo in
fieeare an milioanele de locuitori in numlir excedentar a obtine astfel ca
natiunea asigw-e proplia subzisten(a.
4. Fie sa se treaca mai departe, pentru a aduce industriei noastre
comertului nostru clientela din strainlitate, asigwindu-ne existenta datmita
acestor profituri.
Altfel spus: fie 0 politica telitOliala, fie 0 politica coloniala comerciala.
Aceste dow cai au fost considerate din diferite puncte de vedere,
examinate, preconizate, comblitute, pinli cind a fost aleasa definitiv ultima.
Calea cea mai saniitoasa din cele dow aI- fi fost cu sigw'anta pIima.
Dobindirea de noi teIitoIii de colonizat pIin excedentul populatiei
noasb'e are avantaje infinit mai numeroase, in special daca se ia in considerare
nu prezentul, ci viitorW.
Mai intii eli nu se poate evalua posibilitatea conserviilii unei clase
siirultoase de tarani ca bazli a inb'egii natiuni. Multe din relele noasb'e de astazi
nu sint decit consecinta raportului alterat dintre populatia w-banii !ji ruralii. 0
sorginte solidli de tarani mici mijlocii a fost din toate timpwile cea mai bunli
protectie fata de sb'imtoriilile noasb'e sociale de astazi. Aceasta este singura
solutie care ii asigw'a tmei natiuni piinea cea de toate zilele in cadIul unei
economii inchise. Indusbia come11ul retrogradeaza atunci din pozipa 101'
preeminentii !ji nesarultoasa se mticuleaza in cadrul genel'al al unei economii
95
nationale in care nevoile soar echilibra. Nu mai sint tocmai baza ci auxiliarele
subzistentei natiunii. Cind rolullor se miirgine!jte la pastrarea raport just
intre propIiile noastre nevoi propIia noastrii produc\ie in toate domeniile, ele
fac ca subzistenta poporului sa fie intr-un anumit grad independentii de
sb-ainatate; astfel ele contIibuie la asigw-area libertiitii statului !ji a independen-
lei natiunii, mai ales in clipele de incercru-e.
Cu toate acestea, astazi 0 astfel de politica teritoriaIa nu se mai poate
face undeva in Camerun, ci aproape exclusiv in Europa. Trebuie sa adoptiim cu
calm !ji singe rece acel punct de vedere dupa cru-e nu poate fi conform vointei
divine ca un un popor sa posede de cincizeci de oIi mai multe teIitoIii decit
altu!. Nu este pennis, in acest caz, sa te la!ji inlaturat, pIin frontiere politice, de
la limitele dreptului ve!jnic. Daca pe acest pamint exista intr-adevar destul loc
pentru. viata tutw'Or, sa ni se dea a!jadar solul de care avem nevoie pentru. a tI-ai.
Cu siguranta, acest lucru nu se va face cu pHicere. Dru- atunci intervine
dreptul fieearuia de a lupta pentru. existent a sa;!ji ceea ce-i este refuzat blindetii,
se euvine sa fie cucerit cu pumnul. Daca sb-amo!jii nO!jtIi ar fi lasat odinioru-a ca
hotariIile lor sa depinda de absw-da mentalitate pacifist a aetuala, noi n-am avea
in total nici 0 h'eime din teIitoIiul nostru national actual, iru' poporul german
n'ar mai trebui sa-!ji faca gIiji pentru. viitorul sau in EUl'opa! Nu, noi datoram
atitudinii lor hotiiIite in lupta pentru existenta cele dom mru'!jw'i cUre l-asiilit
ale Reichului !ji, in plus, acea f011a inteIioara cru'e constituie importanta
teIitoriala a statului nostru !ji a poporului nostru., de altfel singw'a care ne-a
permis sa supravietuim pina astazi.
Mai exista un motiv penh'll care aceasta solutie ar fi fost eea mai bunii:
Multe state eUl'opene seamana astiizi cu 0 pu'amidii spIijinita in virf'.
Suprafata lor ew-opeana este ridicol de mica fata de intinderea exageratii a
coloniilor lor, de amploarea comertului lor exteIior etc. Se poate spune: vhful
in EUl-opa, baza in lumea intreaga, spre deo&ebire de State Ie Unite, cru-e i!ji au
baza pe propdul lor continent !ji nu ating restul lumii decit cu virful. Tot aici
sta !ji extraordinara fOl1ii interna a acestui stat !ji slabiciunea majoIitiitii
puteIilor coloniale ew-opene.
Anglia nu este 0 dovadii impobiva celor expuse, caci in pIivint
a
impeliului bIitanic se uita prea existenta lumii anglo-saxone. Pozitia
Angliei, plin insii!ji comunitatea ei de cultw'a !ji de limba cu Statele Unite, este
absolut incompru'abilii eu cea a unei puteIi europene OaI'ecru-e.
Ca wmru-e, penb'll Germania singura posibilitate de a duce la
indeplinire 0 politica teritorialii sanatoasa rezidii in dobindiI-ea de pamintw; noi
chiru' in EUl'opa. Coloniile nu pot servi acest scop cit timp nu pru' favorabile
populaIii masive de catre eUl'openi, Dar in secolul al XIX-lea nu se mai puteau
obtine astfeI de telitOlii coloniale pe cale pa!jnica. Nu se putea nici macru' duce
o asemenea politicll. coloniala larl un l-azboi gl-eu care ar fi fost mai oportun de
pw-tat pentru. a un telitoriu din continentul eUl-opean, decit domenii din
afm'a Ew'opei.
96
o asemenea hotarire odatii Iuata pretinde apoi 0 consacrare exclusiva.
N u cu jumatati de miisura cu ezitari se realizeaza 0 sarcina care reclama
intreaga vointii intreaga energie a fiecaruia. Atunci intreaga politica a
Reichului trebuia de asemenea subordonatii acestui scop exclusiv; nu trebuia sa
se permita nici un gest provenit din alte consideratii dedt acestei
misiuni a mijloacelor de a 0 indeplini.
Trebuia Sa cedam in fata evidentei: numai lupta ru' permite atingerea
acestui scop, iru' cursa inarmarilor trebuia privita rece calm.
Intregul ansamblu al aliantelor trebuia examinat numai din acest punet
de vedere trebuia evaluat la valoru'ea lui reala. Daca doream teritorii in
Europa, aceasta nu era posibil la urma urmelor dedt pe seama Rusiei. Atunci
ru' fi trebuit ca noul Reich sa urmeze din nou calea vechilor cavaleri ai
ordinului teutonilor, pentru ca sabia germana sa-i asigure plugului german glia
sa-i dea astfel natiunii piinea cea de toate zilele.
Pentru 0 asemenea politicii, singmul aliat posibil in Europa era Anglia.
Numai cu Anglia puteam, odata ce ne-am asigw'at spatele, sa intreprin-
dem noua cluciada a Ckrmanilor. Dreptul noshu n-ru' fi fost mai mic decit acela
al strabunilor Nici unul din nu refuza sa miinince piine
de la Rasarit spada este cea cru'e a deschis ruumul plugului.
Pentru a ci:;;tiga bunavointa Angliei, nici un sacrificiu nu trebuia sa fie
prea mru'e. Trebuia sa renuntiim la colonii la puterea militru'a sa Clupm
industria britanicii de orice concurenta germana.
Numai 0 pozitie neta lara reticente putea conduce la acest rezultat:
renuntru'ea la comertul mondial la colonii; renuntru'ea la 0 flota de razboi
germana; concentrru'ea intregii puteri a statului asupra ru'matei de usc at.
Rezultatul ru' fi fost desigw' 0 limitru'e momentana, dru' un vii tor mare\
falnic.
A existat 0 vreme cind Anglia s-ru' fi lasat angajata in negocieri in acest
sens. Deoru'ece ea ru' fi inteles foruie bine ca penhu Ckrmania c;!utru'ea unui
oru'ecru'e era 0 necesitate, din cauza populatiei sale ca ea il
va gasi cu concursul Angliei, in Europa, sau, lara ea, in lume.
Aceasta tendintii trebuia favorizatii in gradul cel mai inalt dnd, la
inceputul secolului, Londra a incercat Sa se apropie de Germania. Pentm
intiia oru'a a apiilut atunci stru'ea de spirit ale carei manifestari intr-adevar
inspaimintatoru'e Ie-am putut observa in cursul ultimilor ani. Gindul ca trebuia
Sa scoatem castanele din foe penhu Anglia ne impresiona neplacut; ca cum
o alianta s ru' putea vreodata intemeia pe a alta baza dedt pe 0 afacere bum
pentru ambele parti. puteam incheia faruie a alianta cu Anglia.
Diplomatia engleza era mult prea dibace ca sa nu cli orice avantaj cere 0
compensatie.
Sa ne :;;i ca 0 politica externa germanii avizata i?i-ru' fi asumat
rolul Japoniei in 1904, abia daca putem evalua consecintele eru'e ru' fi deew's
de aiei penhu Germania.
97
. Razboiul mondial nu ar fi avut loc. Singele varsat in 1904 ar fi crutat
singe Ie varsat inzecit intre 1914 1918.
ce pozitie ar avea astazi Germania in lume!
In orice caz, alianta cu Austria era inca de pe atunci 0 ineptie.
Acest statmumie se de Germania nu penh'll a pUl-ta un razboi, ci
penh'll a mentine 0 pace care ar fi apoi folositii intrun mod foru-te
chibzuit penh'll a nimici incet dru" sigur germanismul in monarhie.
Aceastii alianta era un lucI'll imposibil, penh'll cit nu era permis sa se
0 aparru"e activa a intereselor nationale germane din pru-tea unui stat
cru"e navea nici macar destula putere suficient spirit de decizie ca sa opreasca
degermanizru"ea in inteIiOl'll1 g1'anitelor sale. Daca Germania nu avea suficient
sentiment national cru"acter ca sai smulga imposibilului stat habsbUl"gic
rinduiala destinului a zece milioane de oameni de rasa ge1'mana, int1'adevar nu
se mai putea ca acesta din Ul"ma sa sprijine planUl"i amplu
concepute temerru"e. Din atitudinea fostului Reich in problema aushiaca se
putea deduce cea pe cru"e 0 va avea in lupta decisiva penh'll intreaga natiune.
In orice caz, nar fi trebuit sa ingiiduie ca an de an germanismul sa fie tot mai
oprimat, caci valoru"ea de aliat a Austriei nu putea fi asigmatii cu adevarat deeit
prin mentinerea elementului german. Dru" s-a indepiil-tat de aceasta cale.
De nimie nu Ii era mai frica dedt de lupta avea sa fie constrins la
aceasta in momentul eel mai nefavo1'abil.
Voia sa se sustraga destinului a fost in zadru". Visa la mentinerea pacii
in lume sa trezit in fat a razboiului mondial.
1ar aeest vis de pace era principalul motiv penh'll cru"e nu a luat in
eonsideratie aceasta a treia cale de a vedea viit01-u1 german. $tia ca nu existau
terito1'ii de decit la Est, vedea ce lupta ru" necesita voia cu orice
pret paeea; fiindca, inca din perioada aeeea de multa v1'eme deviza politicii
externe germane nu mai era mentine1'ea natiunii germane prin toate mijloaeele,
ei mai eUl"lnd mentine1'ea piicii unive1'sale prin toate mijloaeele. Rezultatul se

Voi reveni in mod eu totul deosebit asupra acestui punet.
Raminea deci 0 a patra eventualitate: indushie comert mondial,
putere mru"itima ,?i colonii.
o asemenea dezvoltru"e t1'ebuia desigm" atinsa mai mai repede.
Deoareee eolonizru"ea unui teritoriu este un proees indelungat, eru"e uneori
dUl"eaZa seeole; toemai in aceasta trebuie vazuta fort a ei eonsiderabila: nu este
yorba de 0 vilvataie subita, ei de 0 e".-tindere in timp treptatii, profunda
dUl"abila, spre deosebire de un avint indushial, mai degt"abii de sapun
pe cru"e eitiva ani 0 pot "sufla" , dedt putere Ian! fiSUl"i. Este mai sa
consh'llie!iti 0 flota dedt sa ferme prin lupte indirjite sa acolo
fermieri. Insii flota este de asemenea mai de nimieit.
Cind Germania s-a angajat pe aceastii cale, ru" fi trebuit eel putin
.- -s . -
"-
", .
98
N wnai ni!?te copti puteau crede ca amabilitatea, buruivointa !?i afrrmarea
convingerilor lor pacifiste VOl' fi de ajuns ca sa poata merge sa caute banane
numind aceasta operatiune "cucerire a popoarelor", cum ziceau guralivii,
cu emfaza vorbire mieroasa, tara a trebui sa se recw'ga la ru-me.
Nu: daca ne-am fi angajat pe aceastii cale, Anglia ar fi devenit inevitabil
dU!?mana noastrii intr-o buna zi ru' fi fost mai mult decit stupid sa ne indignam
- dru' ingenuitatea no astra era atit de mru'e - in ziua in care ea fi pel-miS sa
se opunii activitatii noastre cu blUtalitatea unui egoism violent.
Este adevarat ca noi, vail n-am fi Iacut-o niciodata. Dacii nu puteam duce
o politicii de cuceriri teritoriale in Ew'opa altfel decit unindu-ne cu Anglia
impotriva Rusiei, nici 0 politicii colonialii comercialii mondialii nu era posibilii
decit impobiva Angliei aliitwi de Rusia. Dru', in acest caz, aceastii politicii
trebuia adoptatii cu to ate consecintele ei indeosebi pariisind cit mai repede
Austria. Indiferent de modul in cru'e era examinata, aceasta aliantii cu Ausbia
ciitre anul 1900 era deja 0 adeviirata nebunie.
Dru' nu ne gindeam de putin sii ne aliem cu Reichul impotriva
Angliei, dupii cum nu ne gindeam sa ne aliem cu Anglia impotriva Rusiei, ciici
in ambele cazwi ru' fi w'mat un riizboi, iru' noi ne angajaseriim in aceasta politicii
comercialii industrialii spre a-I impiedica. Credeam cii prin cucerirea
"economica pa!?nicii" a lumii sintem in posesia unei metode de actiune cru'e
tl'ebuia, odatii pentlU totdeauna, sii suglUme orice politicii de f0l1ii. De lucrul
acesta nu eram, poate, intotdeauna foruie sigwi, mai ales cind, in riistimpwi,
din Anglia veneau amenintiili cu totul de neinteles. De aceea am hotiil'it
construirea unei flote, dru' nicidecum cu intentia de a ataca sau a distruge
Anglia, dimpobivii, penbu a apiira acea "pace mondiala" !?i a continua cucerirea
a lumii. De aceea a fost creatii acea flota modestli sub toate aspectele,
nu nwnai in ceea ce plivea numiilul tonajul vaselor, ci ru-mamentul, penbu
a liisa din nou sa iasii la ivealii, in cele din w-mii, intentia "pa!?nicii".
Tranciinelile despre 0 cucerire "economicii i pa!?nicii" a lumii au fost cel
mai nonsens cru'e a fost vreodatii lidicat la rangul de plincipiu
ciiliiuzitor al politicii unui stat. Acest nonsens apru-e mai flagrant dacii se ia in
considerru'e faptul cii nu ezitam sii desemniim Anglia ca fiind exemplul cel mai
edificator al posibilitatii unei asemenea cucelili. Ceea ce docbina noasb'ii
conceptia noastrii profesorale despre istorie au stricat sub acest aspect abia dacii
e repru'abil 0 dovada evidentii a acestui fapt este ca multi oameni "invatii"
istOlia larii sii pliceapii ceva din ea. AI' fi trebuit sa se recunoasca faptul ca
Anglia este exemplul frapant al teoliei opuse, ciici nici un popol' nu !?i-a pregiitit
mai bine mai blUtal cucelilile economice cu sabia nu le-a apiirat apoi cu
mai multa dirzenie. Oal'e tnlsatw'a cru'acteristica a mtei politicii engleze nu era
tocmai faptul cii tia sj scoatii din putel'ea ei politica cuceriri economice
invers, sa transfOl-me Olice succes in putere politicii? Mai mult, ce sa
credem cii Anglia insii!?i era prea laii ca verse propriul singe in favoru'ea
ex-pansiunii sale economice! Fa tul ca Alia nu seda 0 ru-mata "na ionala"
nu dovedea nicidecum aceasta; ceea ce conteza in acest caz nu este structura
militara momentanii a armatei, ci vointa i hotiirirea de a intra in luptii cu
armata pe care 0 ai. Anglia a avut intotdeauna armamentul de care avea
nevoie. Ea a avut intotdeauna, pentru a se lupta, armele necesare pentru a
invinge. Ea a trimis in luptii mercenari at1ta timp cit mercenarii au fost
suficienti; dar a tiut intotdeauna sa scoatii din izvoarele cele mai adinci singele
cel mai pretios al natiunii, cind numai un asemenea sacrificiu putea aduce
victoria; in orice caz, vointa de a lupta, tenacitatea i condueerea blutalii a
operatiunilor au ramas aceleai.
Insa in Gelmania se crease putin cite putin, datorita colii, presei i
ziarelor . satirice, 0 asemenea idee despre englez i daca se poate i mai mult
despre imperiul sau, incit ea trebuia sa duca la una din deeeptiile noastre cele
mai dauniitoare; putin cite putin aceastii idee falsa s-a raspindit pretutindeni ca
o epidemie, iar consecinta a fost 0 subestimare pe care am ispait-o cumplit.
Aceasta iluzie a fost atit de profunda incit eram conviI1J?i ca englezul nu era decit
un om de afaceri pe cit de iret pe atit de incredibil de lipsit de vlaga ca
persoana. DistiI1J?ii nOb"i profesori de didactic a nu-i imaginau nieidecum ca un
imperiu mondial atit de intins ca al Angliei nu a putut fi cucerit prin iretIicuri
subterfugii. Oamenii, putini la numiir, care ii puneau in garda impotriva
acestei erori, nu erau ascultati sau erau redui la tacere. Imi amintesc acum
limpede ee minii uimita au lacut camarazii mei cind ne-am vazut cu tommies in
fata in Flandra. Inca din prime Ie zile de luptii, fiecare a inceput sa banuiasca
faptul ca aceti scotieni nu semanau deloc cu cei pe care crezusera de cuviinta sa
ni-i schiteze foile noastre umoristice comunicatele.
Cu aceasta ocazie am Iacut primele observatii asupra utilitiitii anumitor
forme de propagandii.
Aceastli iluzie aducea desigur foloase celor care 0 l-aspindeau: acest
exemplu - fals - putea fi folosit pentru a demonstra posibilitatea unei
cueeriri economice a lumii. Ceea ce ii reuise englezului trebuia sa ne reueasca
nom; 1?i aveam chiar un avantaj deosebit prin probitatea noastra simtitor mai
ridicata, prin faptul ca ne lipsea acea perfidie specific englezeasca. pl"in
aceasta speram sa mai simpatia natiunilor mici i increderea celor
mro-i.
Nu intelegeam ca probitatea no astra a fost penbu altii obiectul unei
aversiuni profunde, pentru ea credeam noi inine in ea, in timp ce restullumii
nu vedea in conduit a noastra decit expresia unui rafinament al ipoeriziei, pinii
cind revolutia i-a permis sa intrevada, lara indoiala spre maxima ei mirro-e,
intreaga profunzime a psihologiei noastre, sincera pina la 0 prostie larii mro-gini.
Numai nonsensul acelei cucerh'i "economice a lumii poate face
sa se inteleaga de indatii, in toata limpezimea sa, celiilalt nonsens, cel al Tliplei
Aliante.
Cu ce stat ne puteam aadro- alia? Cu Austria nu puteam ponti un
razboi de cuceriri, nici in Europa. In aceasta consta slabiciunea inniiseuta a
100
acestei aliante. Un Bismarck putea perntite sa recw'ga la aceasta ultima
solut
ie
, dar nici unul din succesorii lui inabili nu 0 mai puteau face inca
mai putin intr-o vreme cind bazele esentiale ale aliantei incheiate de Bismarck
nu mai existau: caci Bismru'ck inca mai putea vedea in Austria un stat german.
Dru' introducerea treptata a votului universal intr-un stat haotic nu mai ave a
nimic german.
Din punctul de vedere al unei politici etnice, alianta cu Austria era de
asemenea de-a dreptul funestii. Se tolera formru'ea lInga Reich a unei puteri
slave, cru'e mai devreme sau mai tirziu trebuia sa se into arc a impotriva
Germaniei cu totul altfel dec it a fost, de pilda, cazul Rusiei. Alianta trebuia sa
se degradeze sa se an de an, pe masura ce in monru'hia dunareana
slabea influenta cru'e erau indepartati din toate pozitiile
primordiale.
Alianta Germaniei cu Austria intrase deja catre 1900 in faza ca
alianta Austriei cu Italia.
in acest caz exista 0 singurii alternati va: ori eram aliatul monru'hiei
habsbw'gice. ori trebuia sa ne ridicam protestind impotriva opresiunii
german:smului in Austria. Dar cind pe un asemenea drum, el duce de
cele mai multe ori la lupta deschisii.
Valoru-ea Triplei Aliante nu era de cit rnodesta din punet de vedere
psihologic, caci trainicia unei aliante tinde sa slabeasca in masw'a in cru-e ea se
reduce tot mai mult la mentinerea unei stari de lucruri existente 0 alianta
devine, dimpotriva, cu atit mai puternica cu cit partile contractante au de gind
sa atinga prin acest mijloc obiective de expansiune determinate accesibile
Nici in acest caz forta nu sta in rezistenta, ci in atae.
Acest lucru a fost recunoseut atunci de diverse parti, din neferieire nu
in cercw'ile zise "profesioniste"o
Ludendorff, pe atunei colonel pe linga mru'ele stat-major a fost in
special cel cru'e a ru-atat toate piirtile ei slabe intr-un memoriu din 1912. Fire-;;te,
"oamenii de stat" nu i-au acordat nici 0 importanta nici 0 valoru-e; in general,
I atiunea nu pru-e sa se manifeste in mod eficace dedt la muritorii de rind
dispru'e in prineipiu de indata ce este yorba de "diplomati".
Inca pentm Germania a fost un noroc ca in 1914 razboiul a izbuenit pe
calea ocolitii a Austriei !;'i ca Habsbw-gii, prin Ul'mare, nu is-au putut sustrage;
dara riizboiul ru' fi sm-venit intI' alt fel, Gel'mania ru' fi fost singm-a. StatuI
Habshm-gilor n-ru- fi putut niciodata ';oi nici n-ru' fi vrut nieiodata sa ia pruie la
o lupta cru'e ru' fi POI-nit din cauza Germaniei. Ceea ce a fost atit de blamat, mai
tirziu, in cazul Italiei, s-ru' fi intimplat ru Austria; ea ru' fi ramas "neutra"
pentm a feri cel putin statu1 de 0 revolutie chiru- la ineeputul razboiului. Slavii
din Austria mai degrabii ru' fi zdrobit monru'hia In 1914 de cit sii-i ingiiduie sa
ajute Germania. Dru- mult mai putin au fost in vremea aceea cei rru'e
au putut intelege toatC' pericolele to ate agravarile dificultalilor eru-e rezultau
di n ::lli ::tnt::l I'll mnn::ll'hi::l nnniil'P::lnii
101
In primul rind, Austria ave a prea mUlti care nadajduiau sa
adune acestui stat decrepit, pentru ca sa nu sfir!?easca plin
a simti 0 oarecare animozitate impotriva Germaniei, considerata un obstacol in
calea dezmembrarii monarhiei, a!lteptatii. speratii. in toate partile. S-a ajuns la
concluzia ca nu se putea ajunge pina la Viena decit trecind prin Berlin.
In al doilea rind, Germania a pierdut din aceasta cauzii cele mai bune
mai promitatoare posibilitiiti de alianta. In schimb, in locullor s-a observat 0
tensiune ereseinda in raporturile eu Rusia ehiar eu Italia. Caci, la Roma,
starea de spirit generala era favorabila Germaniei, dar ostilitatea fata de
Ausbia dormita - ba eiteodata ehiar ardea eu flaeiiri - in inima ultimului italian.
Din moment ee ne angajaseriim intr-o politiea comereialii. industrialii., nu mai
puteam gii.si nici cel mai mic motiv de razboi impotriva Rusiei. Numai
celor doua natiuni puteau avea in aeesta un mare interes. De fapt, eei care au
indemnat prin to ate mijloacele la riizboiul dintre cele doua state au fost mai intii
evreii
In al treilea rind, in aceasta alianta prezenta inevitabil un pericol
permanent pentru Germani a, deoareee unui stat efectiv ostil Reichului lui
Bismarck ii era intotdeauna sii. mobilizeze 0 serie intreaga de state
impotriva Germaniei, promitindu-le tuturor imbogiitirea pe cheltuiala aliatului
sau austriac.
Putea fi pusa in impotriva monarhiei dunarene intreaga Europa
de rasarit, dar mai ales Rusia i Italia. Coalitia mondiala care se forma sub
influenta directoare a regelui Eduard n-ar fi de venit niciodata un fapt implinit
daca acest aliat al Germaniei, Austria, n-ar fi constituit 0 motenire aUt de
atragatoare. Numai din aceastii cauza a devenit posibila antrenarea in acelai
front ofensiv a unoI' state animate de dorinte urmarind scopuri aUt de
eterogene. Fiecare putea spera, in cursul unui atac general impotriva
Germaniei, sa se imbogateasca pe socoteala Austriei. Iar faptul ca TW'cia fii.cea
ea parte tacit din aceasta alian\ii nenorocitii marea acest pericol in proportii
extraordinare.
Finantele internationale aveau nevoie de aeeastii momeala
penh'll duce la bun proiectul de mult rivnit al distrugerii Germaniei,
care inca nu era supusa contl'olului financiru' economic general al acestui
superstat. N umai astfel s-a putut suda coalitia cru'e era putel'nica curajoasa
doru' datorita numarului milioanelor de soldati, gata in de Iupta corp la
corp cu Siegfried "cel
Alianta cu puterea Habsbw'gilor, cru'e inca in Austria ma umplea de
nemultumire, mi-a pricinuit indelungi suferinte liiuntrice, cru'e mai tirziu mi-au
intal'it mai mult piil'erea deja fixata.
Nu-mi ascundeam, in cercw'ile restrinse pe cru'e Ie frecventam,
convingerea ca acest tratat nepohivit cu un stat sortit pieirii' va duce !ii
Germania la 0 catastrofalii, daca ea nu se desprindea la timp. Nu am
fast zdl"uncinat, nici maca)' 0 clipa, in aceasta convingere profunda, dnd in sfirit
102
furtuna l-azboiului mondial pam sa elimine Olice considera\ie rezonabili cind
ameteala exaltarii a pus stapinire chiar pe centre Ie care n-ar fi b:ebuit sa fie
accesibile decit celui mai rece realism. Chiar atunci dnd am fost pe front, de
fiecare data cind am avut ocazia sa discut aceste probleme, mi-am explimat
piil'erea ca trebuia, in interesul natiunii germane, rupta alianta cu cit mai
deVl'eme cu aUt mai bine; cii abandonarea monarhiei habsburgice nu a1' fi un
saclificiu, dacii Germania putea reduce astfel numaiw adversarilor; caci nu
pentru a mentine 0 dinastie degenerata, ci pentru salvarea na\iunii germane
pwiau realmente casca milioane de oameni.
De mai mult ori s-a piirut inainte de riizboi ca, cel putin intr-una din
tabere incep sii fie exprimate indoieli in legiitw'a cu opOliunitatea politicii
germane adoptate: mediile conservatoare germane au pus nu 0 data in garda
impotriva unei increderi excesive, dar, cum se intimpla cu Olice aveliisment
rezonabil, acesta s-a spulberat. Erau ca se aflau pe calea "cuceririi
lumii", ale ciil'ei rezultate VOl' fi wiae i in care saclificiile ar fi egale cu zero.
incii 0 data "profanului" nu-i mai raminea decit sii observe in tiicere cum de
ce "initiatii" w'ept spre pieire, tragind dupii ei POPOlW cel bun, ca
viniitOlW de din Hameln.
J
* *
Motivul esential care permitea ca nonsensuI unei "cucelui economice"
sa fie prezentat ca sistem de politicii practicii mentinerea pilcii mondiale sa fie
oferitii drept obiectiv politic intregului popor se intemeia pe starea generalii
maladivii a intregii noastre ginditi politice.
Triumful tehnicii indusbiei germane, succesele crescinde ale
comertului german ne Iaceau sii uitiim din ce in ce mai mult eli toate acestea nu
erau posibile dedt cu conditia prealabila a unui stat puternic. Din contrii, in
muIte cercw'i se mergea pinii la a afirma convingerea cii statui
datoreazii existenta acestor fenomene, eli el este in special 0 institu\ie economicii
ca depinde de eeonomie in structw'a sa aetualii, ceea ce era eonsiderat
glOlifieat w'ept eea mai normala i mai saniitoasii stare de lucrwi.
Dar statui nu are nimic de-a face eu 0 conceptie economica sau 0
dezvoltare economicii determinatii! El nu este reuniunea piil1ilor conb'actante
economiee pe un telitoriu precis i delimitat, avind ca obiectiv executarea unOI'
sarcini economiee; el este organizarea unei eomunitati de fiinte vii, asemiiniitoare
intre ele din punct de vedere fizic i moral, constituita spre 0 mai burul
asigw'are a descendentei lor spre a atinge obiectivele abibuitc lor de
Providen\a. Acesta i numai acesta este obiectivul unui stat. Economia nu este
dedt unul din numeroasele mijloace necesare indeplinirii acestei sarcini. Ea nu
este niciodata nici cauza, nici obiectivuI unui stat, in afm'a de cazul dnd acesta
din w'ma se intemeiaza a priori pe 0 baza falsa, fiind impobiva fnii. Numai a!l3
103
se poate explica faptul ca statul, ca atare, nu se intemeiaza neaparat pe 0
delimitare teritoriala. Aceasta conditie nu va deveni necesarii dedt la popoarele
cru'e VOl' sa asigw'e prin propriile lor mijloace subzistenta lor de rasa,
adica la cele care vor sa duca la bun sfirit lupta pentru existenta prin propria
lor munca. Poporu'ele crue au facultatea de a se strecura ca nite parazip in
rindurile omenirii, ca sai faca pe altii sa munceascii pentru ele sub diferite
pretexte, pot forma state lara sa aiba nici cel mai mic teritoriu delimitat propriu.
Este in special cazul poporului al carui parazitism fnce sa sufere intreaga
omenire: poporul evreu.
Statul evreiesc nu a fost niciodatil delimitat in spapu; raspindit lara
limite, el cuprinde totui exclusiv membrii rase. De aceea a format
acest popor pretutindeni un stat in stat. Este una din cele mai ir.genioase
scamatorii din lume faptul ca acest vas a fost pus sa navigheze sub eticheta
"religie", asigw'indu-i-se astfel toleranta pe care ruianul este intotdeauna gata
s-o acorde credintei religioase. In realitate, religia lui Moise nu este nimic
altceva decit docbina conservarii rasei evreieti. De aceea ea imbratieaza de
asemenea aproape intregul domeniu al sociale, politice economice
care se pot raporta la ea.
Instinctul de conservare a speciei este prima cauzii a formarii comunitiili-
lor umane. Din aceastii cauzii, statul este un organism rasial i nu 0 organizatie
economica, diferentii pe aUt de mare pe cit ramine de neinteles indeosebi pentru
aa-ziii "oameni de stat" contemporani. De aceea, acetia cred cil pot alciltui un
stat pdn mijloace economice, pe dnd in realitate el nu este venic dedt
rezultatul exercitiidi calitiitilor care se inscI'iu pe linia instinctului de
conservare a speciei i a rasei. aceste calitiiti sint intotdeauna virtuti eroice
i nu egoismul mercantil, deoarece conservru'ea existentei unei specii presupune
ca sint gata sa sacrifice individul. Acesta este i sensul cuvintelor poetului:
Und setzet ihr nicht das Leben ein,
Nie wird euch das Leben gewonnen sein. 1)
dacii nu va puneti propria voastra existenta w'ept chezaie, niciodatil n-o sa va
cltigati existenta). Sacrificarea existentei individuale este necesara pentru a
asigw'a conservru'ea l'asei. Astfel, condipa esentiala penb'U formarea- i
mentinerea unui stat este existenta unui sentiment de solidruitate pe baza unei
identitilp de cruacter i de rasa. Aceasta trebuie sa duca la popoarele care au un
teritoriu al lor la formarea unor virtuti eroice, iar la paraziti la 0 ipocrizie
mincinoasa i 0 cluzime perfida, afru-a numai dacii se admite ca aceste cru'acteris-
tici sint inniiscute i ca diferenta dinb'e formele politice nu este decit dovada
I) Schiller, Wallenstein ("Tabara de la Wallenstein", Cintecul cuirasierilor)
104
evidenta a acestui fapt. Dar intemeierea unui stat trebuie sa rezulte intotdeau-
na, cel pulin la dintr-o manifestare a acestor calitati; poporu'ele cru'e
pier in lupta pentru existenlii, adicii cele care sint vasale prin aceasta
condamnate sii dispru'ii mai deVl'eme sau mai tirziu, sint ace lea cru'e dovedesc
cele mai puline virtup eroice in aceastii lupta sau cru'e sint victimele vicleniei
perfide a pru'azitilor. chiar in acest din urmii caz, in general nu este yorba atit
de lipsa de inteligentii, cit de lipsii de hotiirire de cw'aj, cru'e cautii sa se
ascunda sub pretextul sentimentelor
Faptul ca forta internii a unui stat nu coincide de cit forute ra1' cu
pretinsa inflorire economica demonstreaza, in mod stralucit, cit de pulin sint
legate de economie calitalile constructoru'e conservatoare ale statuluL
Inflorirea economica ne-o demonstreaza nenumarate exemple - pru'e mai
degt'aba sa anunte ca declinul statului este aproape. daca formru'ea unoI'
comunitati umane se explica in primul rind prin actiunea fortelor lii mobilw'ilor
economice, dezvoltarea economica maxima ru' fi cea cru'e ru' trebui sa insemne
punctul culminant al puterii statului nu invers.
Credinta in puterea economicl1 pentru intemeierea sau menpnerea
8tatelo1' pru'e de neinteles indeosebi cind se inti'lne5te int1'-o tru'a in cru'e istoria
demonstreaza contrariul la fiecare pas intr-un mod limpede !;>i repetat. P!'llsia
indeosebi demonstreaza, cu 0 precizie p1'odigioasa, cii nu calitatile materiale, ci
numai vidutile morale slnt cele cru'e of era mijloacele de a intemeia un stat
N umai sub p1'otectia lor incepe sa infloreasca economia, pinii in momentul in cru'e
ea se odata cu capacitatilor creatoru'e pw'e ale statului,
evolutie pe care 0 putem observa chiru' acum intr-un mod atit de dezolant.
Intotdeauna interesele materiale ale oamenilor au p1'ospe1'at cel mai bine la
umbra viItutilor e1'oice. Dru' de indata ce primele pretind sii lii ru'oge locul Intli,
dish'llg ele insele conditiile propriei lor existenle.
De fiecare data cind puterea politica a Germaniei a traversat 0 perioadii
de ascensiune, a crescut !ii nivelul economic; in schimb, de fiecru'e datil dnd
economia a ocupat singw'a viala popOl'lllui nosh'll a Iacut sa se niil'llie vidutile
idealiste, statuI s-a priibuliit atriigind dupa sine in scwt timp distrugerea
economiei.
Dru' daca ne intrebam cru'e sint in realitate acele forte cru'e
creeaza mentin state Ie, Ie putem reuni chiar sub denumirea de spiritul
vointa de sacrificiu a individului pentru comunitate Cii aceste viduti n-au
nimie comun cu economia reiese din simplul fapt cli omul nu se sacrificli
niciodata penh'll aceasta, cu alte cuvinte nu se moru'e penh'll 0 aface1'e, ei penh'll
un ideaL Nimic nu mai bine superioritatea psihologicli a englezului
in ceea ce intelege1'ea sufletului poporului decit felul in cru'e a sa
motiveze intrarea sa in t:;lzboi. In timp ce noi ne bliteam penh'll piinea noast1'a,
Anglia lupta penb'll "libeltate" !ii rud maca!' penh'll a ei, ci penh'll cea a
natiunilor mici. Noi am ris de aceastii obriiznicie sau ne-am supiirat din cauza
ei, demonstrind astfel hpsa de idei stupiditatea diplomatiei l!el'mane. inca
105
inainte de riizboi. Nu mai exista nici cea mai vaga no\iune despre acea fOl1il. care
poate face oameni cOIl!itient
i
hotiiriti sa meargil. liberia moarte,
Citil. vreme popOlul german a crezut, in 1914, cli lupta pentru un ideal,
el a sustinut lupta; cind a fost pus sa se batii pentru piinea zilnica, a preferat sil.
iasii din joc,
"Oamenii" "de stat", atit de plini de spirit, au fost de
aceasta schimbare de mentalitate, Ei n-au inteles niciodata ca omul, din
momentul in care lupta penbu un interes economic, evita moartea pe cit po sibil.
caci aceasta l-ar lipsi penbu totdeauna de posibilitatea de a se bucma de rodul
victoriei. Grija salvarii copilului transforma cea mai slaba mama intr-o eroina,
de-a lungul epocilor numai lupta penh-u conservarea rasei a vetrei sau a
statului care 0 apara a azvirlit oamenii in intimpinarea lancilor
Se po ate proclama formula urmatoru'e ca un adevar
Niciodata un stat nu a fost intemeiat prin economia Cl
intotdeauna prin instinctul de conservru'e a rasei, indiferent ca acesta se
manifesta in domeniul eroismului sau al vicleniei al intrigii; in primul caz,
rezultii state ru'iene de muncii cultura, in celalalt, colonii pru'azitru'e
De indata ce incepe sa acest instinct la un pOpOl', devine ea
cauza cru'e aduce cu sine aservirea oprimarea,
Inainte de razboi, increderea in posibilitatea ca popOlul german sa
acapru'eze piete mondiale sau chiru' sa cucereascii lumea pe calea a unei
politici comerciale coioniale era un simptorn clasic al pierderii tuturor
virtutilor cru'e formeazii mentin statul al tuturor celor cru'e rezulta de aici:
discernamint, putere de vointa hotiirire in ac\iune; faptul ca rezultatul a fost
razboiul mondial cu toate consecintele lui !acea pru-te din legile flrii.
Penhu cine n-a aprofundat problemele, aceastii atitudine a natiunii
germane ' caci ea a fost aproape generala - trebuie sa fl piilut 0 enigmii
nerezolvabila; flindcii tocmai Germania a fast exemplul cel mai prodigios al unui
imperiu care apiiluse dintr-un eroisrn striilucitor nu din operatii flnanciru'e
sau afaceri comerciale Reichul nu a fost decit cea mai stralucita
recompensa a unei politici orientate spre putere a cw'ajului soldatilor sai.
Prin mmru'e, cum a fost posibil ca instinctul politic al popOlului german
sa fle tulbmat astfel? Caci aici nu era yorba de un fenomen izolat, ci de
simptome de decadenta aparind din diverse parti in numiir intr-adevar inspaimin-
tator, cind pru'cw'gind bupul natiunii ca flacari cind formind pe
alocw; abcese cru'e mistuiau cru'nea natiunii. Pru'cii un val neintrelupt de venin
era impins de 0 f011a misterioasa pina in ultimele vene ale acestui trup cindva
eroic, antrenind 0 paralizie crescinda a judecatii sanatoase a celui mai
elemental' instinct de conservru'e,
Trecind de nenumiirate ori in revistii toate aceste probleme legate de
politica germana de aliante de politic a economica a Reichului intre 1912
t
1914, singw'a explicatie posibila pe cru'e 0 gaseam era acea fof\a pe care
invatasern 8-0 cunosc la Viena situindu-ma pe a pozitie eu totul difetita: doetrina
106
conceptia marxistii despre viata, ca expresia lor organizati.
Pentru a doua oaxii in viala mea m-am cufundat in studierea acestei
doctrine distrugiitoare; de astii data, este adeviirat cii nu impresiile influentele
antuxajului meu cotidian m-au determinat la aceasta, ci observarea fenomenelor
generale ale vietii politice. In timp ce mil afundam din nou in literatura
teoreticii a acestei lumi noi mii striiduiam sa vad limpede consecintele ei
posibile, Ie comparam cu semnele manifestirile reale pe care Ie provoca
actiunea sa in viata politicii, cultw'alii de asemenea economicii.
Tot pentru plima data mi-am indreptat atentia asupra incercarilor lacute
pentru a stiivili aceastii ciumii mondialii.
Am studiat exceptionala legislape a lui Bismarck, in conceptia ei, in
perioada ei de luptii rezultatele ei. Putin cite putin, mi-am pe 0 bazii
solida ca 0 stinca propriile-mi convingeri in materie, astfel ca, de atunci, nu
m-am simpt niciodatii obligat sa procedez la 0 reorientare a conceptiilor mele
intime asupra acestui punct. Am supus de asemenea unei noi analize
aprofundate raportwile dintre marxism eVl'ei.
Daca mai inainte, in special de la Viena, Germania mi se piiruse un
colos de neclintit, in momentul acela au inceput sa aparc1 in mine indoieli
Am inceput Sa critic in gind ;;i in cercul meu restrins politica externii
germanii ca maniera incredibil de dupii piiI'erea mea, cu care era
tratatii cea mai importanta problema existentii in acea epocii in Germania, cea
a marxismului. Nu sa inleleg cum se putea merge atlt de in
intimpinarea unui pericol ale carui repercursiuni aveau sa fie Ia fel de teribile
precum 0 promitea marxismul In momentul acela imi lidicam deja glasul
in antw'ajul meu imediat, dupii cum 0 fac ;;i acum in propo11ii mai mali,
impobiva vorbaliei amagitoare a tutwor sIniorcaiplor "Nu ni se poate
intimpla nimic!" 0 astfel de cimnii mintala a distrus deja un imperiu gigantic.
Oare numai Germania sa nu fie supusa legi ca toate celelalte
comunitiip umane?
In anii 1913 1914 mi-am exprimat penbu prima datii, in diferite
cercwi, din care 0 paxte se nmniira acum prinb'e adeptii fideli ai
natiollal-socialiste, convingerea ca problema viitOlului natiunii germane este
problema nimicirii marxismului.
In nefasta noasb'a politica de ali ante eu n-am viizut decit consecinlele
actiunii nimicitoare a aeestei doctrine; deoarece, eel mai atroce era faptul eli
aeeastii otravii disbugea aproape imperceptibil toate bazele unei conceptii
sanatoase despre economie !:i stat, lara ca aceia pe care ii influent a sa biinuiasca
in ce masura inb'eaga lor activitate inb'eaga lor vointa nu mai erau decit
expresia acestei cunceptii despre viata, pe care, pe de altii parte, 0 respingeau
in modul cel mai hotarit.
Deciiderea interna a poporului german incepuse deja de mult, f"arc1 ca
oamenii - cum se intimplii adesea in viata - sa-I descopere pe cel care Ie distruge
existenta. 8-a incercat uneori cite un tratament impotdva bolii, dar intotdeauna
J()7
manifestarile ei exterioare erau confundate cu cauzele ei. Cum acestea din unna
nu erau cunoscute, sau lor nu era dorita, aceasta lupta impotriva
marxismului a avut tot atita efect ca tratamentele aplicate de un arlatan
tiimiiduitor.
CAPITOLUL V
RAzBOIUL MONDIAL
In cursul tineretii mele clocotitoare, nimie nu m-a afectat atit de mult
ca faptul cli m-am nliscut intr-o perioadil care evident cli nu ridica temple de
glode decit i functionarilor. Fluctuatiile evenimentelor istOlice
pilreau sil se fi calmat deja viitolUl pilrea cli trebuie sli nu apartinli decit
competitiei dintre popoare, adica unei exploatliri frauduloase reciproc
admise excluzind orice metoda de autoaparare prin forta. Individual, statele au
inceput sa semene tot mai mult cu intreprinderi care sapa groapa
reciproc, incearcli sa-i sufle reciproc clientii comenzile sa se lezeze reciproc
in diferite chipuri, punind to ate acestea in scena cu acompaniamentul unoI'
strigate de protest pe cit de zgomotoase, pe atit de inofensive. Aceastii evolutie
parea nu numai sa persiste, ci i sa trebuiasca sa transforme intreaga lume
intr-un mare bazar la intrarea caruia trebuiau sa se adune busturile celor mai
speculanti i ale celor mai inofensivi functionari, sortiti nemUlirii. Atunci
negustorii puteau fi reprezentati prin englezi, functionarii prin germani, in timp
ce evreii erau obligati sa se sacrifice sa se multumeasca sa treaca dl-ept nite
bUl'ghezi avuti, caci, dupa proplia lor martUlisire, ei nu realizeaza niciodata nici
un beneficiu, ci, dimpotriva, "platesc" intotdeauna; i in afru'a de aceasta, ei sint.
versati ca bUl'ghezi in majoritatea limbilor straine.
De ce n'am putut sa rna nasc cu 0 suta de ani mai devreme? De pilda pe
timpul razboaielor de eliberru'e, pe cind omul avea 0 oru-ecru'e
valoru'e, chiru' daca nu avea relatii?
Astfel Iaceam reflectii amru'e asupra datei prea tru'dive a apru'itiei mele
pe acest pamint consideram dl'ept un tratament nedl'ept al so ru-te i fata de
mine viitOlul care mi se infiitia, chipUlile, in "calm ordine", Deja serios
atent in nu eram deloc "pacifist" toate tentativele de a rna forma in
acest sens au fost zadru'nice.
Razboiul bUl'nOr mi se infiitia asemeni fulgerelor unei fUl-tuni
indeplil-tate.
Pindeam ziru'ele devoram depe!ie1e comunicatele ') eram deja
fericit cli puteam fi mru-tor cel putin de la distanta la acea luptil eroica.
Razboiul lUso,japonez m-a gasit mult mai in virsta i de asemenea mai
atent. Atunci rna declru'asem deja de pru-tea japonezilor din motive nationale.
1) Hitler avea zece ani dnd a izburnit razboiuJ bUlilo}', (RT,)
109
Vedeam in infringerea 0 infringere a slavismului aushiac.
De atunci au trecut multi ani am inteles cii ceea ce altiidatii mi se
pru'llse a fi 0 lincezealii trindava nu era decit dinaintea furtunii. Inca de
pe vremea mE:'le la Viena, deasupra Balcanilol' se intindea acea caldurii
monotonii care anunta de obicei uraganul I;>i deja uneori apru'ea 0
licru'ire mai vie, ca sii dispara din nou in intunericul tulbunltor. Atunci s-a
dezlantuit riizboiul din Balcani prima rafala a matmat Emopa febrila. Vintul
venit pe chinuia omul ca un apasiitor, mocnind ca 0 fierbinte
caldw'a tropicalii, astfel cii sentimentul catastrofei iminente s-a transformat apoi
dintr-o perpetuii intr-o neriibdiitoare: oamenii doreau ca cel'lll
sa dea in friu libel' fatalitiitii, pe care nimie n-o mai putea opri. Atunci s-a
abatut in asupra pamintului prima lovitma de traznet formidabilii:
furtuna s-a dezlantuit tunetul din eel' se impletea eu salve Ie neintrelUpte ale
tunwilor razboiului mondial.
Cind a ajuns la Miinchen vestea asasinatului arhiducelui Franz
Ferdinand (eu rar pe vremea aceea nu auzisem decit
nesigure despre ace 1 eveniment), am fost de indatii cuprins de ingrijorare: oare
gloantele nu proveneau din pistoalele studentilor germani care, indignati de
practicarea constanta a slavizarii ciil'eia i se consacl'a mO'?tenitorul tl'onului,
voiau sa elibereze popOl'lll german de acest inamic intern? Puteai sii-ti imaginezi
imediat care ar fi fost consecintele: ar fi w'mat un nou val de persecutii care
acum al' fi fost "justificate" "motivate" in ochii intregii lumi. Dar cind imediai
dupa aceea am auzit numele presupu'lilor autori am citit vestea cii erau
identificati ca fiind sirbi, am fost cuprins de 0 spaimii confuza in fata acestei
razbunari a destinului de nepahuns. Cel mai mare prieten al slavilor ciizuse sub
gloantele fanaticilor slavi.
Cel care a avut ocazia sa observe vreme indelungata atitudinea Austriei
fata de Serbia nu putea sa se indoiasca nici 0 clipii cii odata ce piatra a POl'nit sii
Iunece pe panta, ea nu se mai putea opri.
Sint nedrepti fata de guvernul austriae cei care, astazi, il cu
penh'll forma continutul ultimatumului pe care I-a prezentat. Niei
o alta putere, in imprejw'ari, n-ar fi putut actiona altfel. Austria avea
Ia gt'anita ei de sud-est un neinduplecat de moarte, care se dadea tot
mai frecvent la provocari impotriva monarhiei care n-ar fi renuntat niciodatii
pinii cind in al' fi sosit momentul favorabil pentlU dish'llgerea imperiuluL
Existau motive sa se creada cit aceastit eventualitate era inevitabila cit ea va
avea loc cel mai tirziu odata eu moruiea batrinului imparat; dru' atunci imperiul
ru' fi fost dupa to ate apru'entele cu totul incapabil sa manifeste 0 oru'ecru'e
rezistenta. Deja in anii preeedenti, imagine a lui Franz 10sif simbohza in
masw'a intregul stat, incit, in mintea maselor, moruiea acestei batrine incru'nJri
a impel'iului trebuia sa insemne moruiea imperiului Intr-ade'viir, printre
cele mai viclene ruiificii ale politicii slave intra incw'ajru'ea parerii ca statuI
austriac datOl'a existenlR maiestl'iei pl'Odigioase specifice a acestui suveran;
110
aceasta eloa 0 lingtl.ire care avea cu atit mai mult succes la Curle cu cit
corespundea mai putin meritelor reale ale acestui imparat. Oamenii nu au tiut
sa descopere sulita gata sa loveasca, ascunsa sub aceste elogii. Nu vedeau deloc,
ori poate nu voiau sa vada ca, cu cit monarhia depindea mai mult de arta
exceptionala de a guvelna pe care 0 poseda acest monarh, cel mai intelept din
to ate timpurile, cum se spunea de obicei, cu aUt situatia avea sa fie mai
dezastlUoasa cind destinul va veni intr-o zi sa batii la ua ca sa-i ceara tributul.
Era lumea in stare sa-i imagineze vechea Austrie lara batrinul impiirat?
Oare nu se va repeta imediat tragedia a carei victim a a fost odinioara
Maria Tereza?
Nu, este intr-adevar newoept fata de sferele guvernamentale din Viena
sa li se reproeze ea au indemnat la riizboi, in timp ce, altminteri, zice-se, poate
ca el ar fi putut fi evitat. De-acum inainte nu mai putea fi evitat, dar putea fi
cel mult ami nat un an sau doi. Dar dacii asupra diplomatiei germane ca i a
celei austriece apasa un blestem, era pentru ca ele incereaser.I continuu sa amine
inevitabila riifuiala, pinii cind au fost constrinse sa loveasca in ceasul cel mai
defavorabil.
Nu, cel care n-ar fi dorit aeest razboi ar fi trebuit cel putin sa aiba
curajul sa se gindeasca la conseciRtele refuzului sau. Aeeasta insemna jertfrrea
Ausbiei. Razboiul ar fi survenit totui, dar nu ca 0 lupta a tutwoor celorlalte
popoare impotriva noastd, ci, dimpobiva, sub forma dezmembriiIii monarhiei
habsbwgiee. ~ i atunci ar fi trebuit sa luiim 0 decizie, fie sii-i venim in ajutor, fie
sa raminem spectatori, eu bratele inclUeiate, lasind destinul sa se implineasca.
Dar tocmai eei care astazi blestema cel mai mult ineeputurile r.Izboiului
i emit parelile eele mai intelepte sint aceia a eiiIoor actiune trebuia in modul cel
mai inevitabil sa impinga la aeest r.Izboi. .
De zeei de ani, soeial-demoeratia germarul se dedase la eele mai perude
atitari la razboi impotriva Rusiei, pe cind eentrul, din eonsideratiuni de ordin
religios, eontribuise cel mai mult ca statul ausbiac sa devina piatra unghiular.I
~ i eentrul politicii germane. Acum trebuiau suportate consecintele acelor erori.
Ceea ce s-a intimplat boebuia sa se intimple inevitabil. Greeala guvernului
german consta in aeeea ea, avind gIija mentinerii pacii, lasase intotdeauna sa
treacil orele favorabile ataeului, se liisase prins de legiiturile cu Liga pentru
mentinerea pileii mondiale i a de venit astfel victima unei coalitii mondiale, care
opunea toemai efortwilor de a mentine pace a mondiala hotarirea de a provoca
un razboi mondial
Daea guvernul de la Viena ar fi dat atunei ultimatumului 0 formii mai
concilianta, aceasta n-ar fi schimbat cu nimic situatia, eel mult el ar fi fost
izgonit de revolta populara. Caei, in oehii maselor largi, tonul ultimatumului era
mult prea moderat i in niei un caz nu era exagerat, nici blUtal. Numai un cap
sec i f"mii. tinere de minte sau un mineinos inveterat aI ineerea sa nege aeeste
adevarwi.
Dumnezeu e martor eil rlizboiul din 1914 nu a fost nicidecum impus
111
maselor, ci, dimpotrivd, dorit de intregul popor.
Voia sa puna in capln nesigurantei generale. Numai 8.lja se poate
intelege cum de s-au prezentat voluntari sub drapel peste dow milioane de
barbati de tineri germani, gata apel'e patria pinii la ultima picatura a
\ singelui lor.
'"
'" '"
pentru mine acele ceaswi au fost ca 0 eliberare de impresiile
neplacute din tinerete. Nu-mi e sa spun astazi ca, transport at de un
entuziasm tumultuos, am ciizut in genunchi i-am multwnit din toata inima
cerului pentru cii mi-a dat felicirea sa pot triii intr-o astfel de epoca.
Fusese pomita 0 luptii pentl'U lioortate, !?i cum pamintul nu mai vazuse
niciodata alta mai caci, de indaUl ce roata destinului s-a intOl'S, in
rindwile maselor largi a aparut convingerea cii, de data asta, nu mai era yorba
de soarta Serbiei sau chiar a Austriei, ci de existenta sau de natiunii
germane.
In dupa ani indelungati de orbire, poporul ii vedea limpede
propriul sau viitor. Astfel, inca de la inceputul wiaei lupte, entuziasmul a Iacut
ca exaltarea populara sa nu fie un simplu foc de paie. Seliozitatea era mai mult
decit in general oamenii nu-i Iaceau nici un fel de gindwi in legaturii
cu dimensiunea dw'ata posibila a luptei care incepea. Credeau ca la iarnii VOl'
fi din nou la ei acasa i VOl' continua sa lucreze in tihnii pe baze noi.
Cind omul dore!;'te ceva, el trage nadejde i crede in el. Marea majoritate
a natiunii era de mult obositii de nesigw'anta perpetuii; aadar era extrem de
lL,<;()r de inteles ca nimeni nu credea intr-o solutionare panica a conflictului
dintre Ausbia i Serbia i ca fiecare se aiepta la explicatia definitivii. Faceam
i eu parte din acele milioane de oameni.
Abia s-a aflat la Miinchen vestea atentatului, ca mi-au b'ecut prin minte
douii gindwi: mai intii ca razboiul devenise inevitabil, apoi ca acum Impeliul
Habsbw'gic era obligat Sa respecte alianta; caci intotdeauna lnii. temusem cel mai
mult de faptul ca Germania ar fi putut fi angajata inb'-o u inb'-un conflict,
tocmai data fiind aceasta alianta, lara ca Austlia sa fie cauza lui directa ca
astfel statul ausbiac, din ratiuni de politica internii, n-ar fi avut puterea de
decizie necesara penb-u a se situa de pro-tea aliatei sale. Majoritatea slava a
imperiului m' fi inceput de indatii sa saboteze aceasta decizie i m" fi preferat mai
degI'abii sa sfil-tece intreg imperiul decit sa dea ajutorul cerut de aliata. Acest
peri col era de-acum inliitw'at. Batrinul impeliu b'ebuia vrind-nevrind sa se
riizboiascii.
Propria mea pozitie in privinta conflictului era foro-te simplA i !impede:
dupii piirerea mea, nu Ausbia lupta penb-u a obline vreo reparatie din proiea
Serbiei, ci aceasta era lupta Gennaniei penb-u mentinerea ei, a natiunii
e-erm ..anp nPntl'"11 g r, A n1'l f1 nDnf., ... '1 l;'ho ...... o .. D.OO c.;, ... ,..;,.;, ... ", ....... 1 rox ..... rt---l"'t. .. .....-rt._.: .....
112
lui Bismm'ck trebuia acum sa se lupte; ceea ce cucerisera striibunii
singele in batalii de la Wissemburg pina la Sedan Paris trebuia din nou
de tineretul german. Dar daca aceasta lupta m' fi victorios dusa pina la
capat, atunci popOlul :p.ostru relua locul in cercul natiunilor mmi prin
puterea sa externa tii atunci imperiul german a1' deveni din nou puternicul
refugiu al pacii, lara sa fie obligat sa-tii frustreze copiii de piinea cea de toate
zilele de dragul pacii.
Pe vremUli, ca adolescent tii tiru1r, doream sa pot dovedi ca, pentI-u Pline,
entuziasmul national nu era 0 iluzie neintemeiata. Adesea mi se piirea ca e un
pacat sa strigi: Ul'a! lara sa ai dreptul intrinsec s-o faci, caci cine poate permite
sa foloseasca acest cuvint lara sa-I fi pronuntat acolo unde orice gluma e
inadmisibila? Acolo unde mina neinduplecata a zeitei Destinului incepe sa
cintareasca popom'ele oamenii dupa sinceritatea sentimentelor lor? Astfel,
inima mea, asemeni altor milioane de inimi, se umplea de fericirea orgolioasa
ea m-am eliberat definitiv de acea senzatie pm'alizanta. Cintasem atit de des
Deutschland aber alles strigasem Heil! cit rna tinea gma, indt mi se parea ca
am obtinut, cu titlul de favoare de prisos, dreptul de a comparea ca mmior in
fata JudecatOl-ului etern ca sa pot dovedi veracitatea acestor sentimente. Caci
I
pentI-u mine era evident inca din ceasul dintii ca in cazul unui razboi - cm'e mi
se parea inevitabil - parasi intr-un fel sau altul cartile. la fel de bine
ea locul meu trebuia sa fie acolo unde vocea mea launtIica rna chemase deja 0
'data,
Mai intii abandonasem Austria din motive politice; nu era om'e perfect
de inteles ca, acum dnd lupta incepea, trebuia sa tin cont intocmai de aceste
sentimente? Eu nu voiam sa lupt pentI-u statuI HabsbUlw'gilor, dm' eram gata
sa mol' in orice clipa pentI-u poporul meu imperiul pe cm'e il intIuchipa.
Pe 3 august am adresat 0 cerere directa Maiestalii Sale regele Ludovic
al III-lea, cerind favoarea de a intra intr-un regiment bavm'ez. BiroUl'ile
cabinetului aveau cu multe trebUl'i in ace} moment; cu aUt mai vie
mi-a fost bucUlia cind, inca in ziua Ul'matom'e, am obtinut satisfactie. Cind am
deschis scrisom'ea cu 0 mina tremUl'indii am citit acceptm-ea cererii mele
ordinul de a rna prezenta la un regiment bavm'ez, bucUl'ia recun0titinta mea
n-au mai cunoscut margini. Peste citeva zile pUliam uniforma pe cm'e nu aveam
s-o parasesc decit ani mai tirziu
a inceput pentru mine, ca pentI-u tot germanul, perioada cea mm
dp neuitat cea mai 8Ublimii din intreaga mea existenta paminteasca. In fata
evenimentelor acestei lupte tot trecutul se reducea la
sem'bada. Cu 0 melancolie mindra rna gindesc chim' in aceste zile, cind aniversam
penh-u a zecea om'a ace} eveniment prodigios, la primele saptamini de lupta
eroica, Ia cm'e Ul'sita mia lacut hatilul de-a-mi ingadui sa iau pmie.
Ca i cum soar fi intimplat ieli, in fata mea defileaza imagini im'
imagini, rna vad in cercul dragilor mei camm'azi, mai intii in uniforma, apoi
prima data la instt-uc\ie, pina dnd a venit in ziua plecarii pe front.
113
o singura neliniljte mil chinuia atunci, ca pe atitia altH: aceea cil yom
ajunge prea tirziu pe front. Aceasta rna impiedica adeseori sii-mi giisesc odihna"
De aceea, la vestea fieciireia dintre victoriile noastre a eroismului alor
bucuria mea se amesteca cu 0 piciitm"ii de amiiriiciune, ciici fiecare victode nouii
piirea sa mareasca pericolul de-a ajunge prea tirziu ca sa pot participa la ea.
iata cii in a sosit ziua in care am parasit Miinchenul ca sii
mergem sa ne facem datoria. am viizut pentru prima datii Rinul, cind de-a
lungul undelor lui am pm"ces spre vest, ca sii apariim acest fluviu
german intre toate fluviile de liicomia du!?manului secular. Cind printre valm'ile
delicate ale cetii matinale, primele raze de soare au Iacut sii striiluceasca in fata
ochilor monumentul de la Niederwald 1), din interminabilul convoi
militar s-a iniiltat spre cerul diminetii biitIinul Wacht am Rhein pieptul meu
devenea prea strimt ca sa-mi cuprindii emo\ia.
Apoi a venit 0 noapte reee lii umedii in Flandra, prin mijlocul eiireia
in tiicere cind ziua a ineeput sa se elibereze dintre nori, pe
nealiteptate pe deasupra eapetelor noastre liuiera un salut de otel intre
rindm'ile noastre gloantele mici plesnira eu un zgomot sec lovind pamintul; dar
inainte ca micul nor sa se risipeasca, din doua sute de gitlejm"i riisuna primul
ural 1a intilnirea cu primul mesager al mortii. Atunei ineepura trosnetele
gloantelor zumzetul tunm'ilor, cintecele m'letele oamenilor fieeare se
simti inhatat, cu ochii arzatori, inainte, tot mai iute, pina cind in pe
nealiteptate, departe, dineolo de cimpm'ile de sfecla de gardurile de rnariicini,
se declalllia lupta, lupta corp la corp. Dar din departare ajungeau pina la
m'eehile noastre accentele unui cintec care ne invaluia pu\in cite put in, care se
transmitea de la eompanie la companie lii eind moartea ilii incepu ravagiile in
rindm'ile noastre, cintecul puse stiipinire pe noi noi il transmiseriim mai
departe, la rindul nostIu:
Deutschland, Deutschland, fiber alles, fiber alles ill der Welt!
Pabu zile mai tirziu ne-am intors inapoi. Ni se schimbase pina
il'fatiliarea. Baietii de ani pareau acum oameni matUl"i.
Voluntarii din regimentul List nu invataserii poate sii se lupte dupa
regulament, dar toti litiau sa moru"ii ea nilite soldati biitrini.
Aeesta era inceputul.
Astfel au trecut anii; dru' romantismul luptei a !acut loe groazei.
Entuziasmul s-a riieit putin cite putin jubiliiIile exaltate au fost .de
flica de morute. A venit 0 vreme cind in fieeru'e s-a dat 0 luptii intre instinctul
de conservru"e lii datorie. Nici eu n-am fost scutit de aceasta luptii. Mereu, eind
morutea dade a tireoale, ceva nedesluliit ne impingea la revolta, incerca sa i se
1) Statui a Gemwnia, inalta de 35 m, simbol al dominatiei Germaniei asupra
Renaniei. (N.T.)
114
prezinte trupului dJ.-ept voeea raliunii, dar nu era pw' simplu deeit
care astfel deghizata incerca sa puna stapinire pe fiecare. Dar eu cit
aceastii voce care indemna la pruden\a depunea mai multe efortwi, eu cit
chemarea ei devenea mai perceptibila mai convingatoare, cu aut era mai
puternica puterea de rezisten\a, pinii cind, in dupii 0 luptii launtricii
prelungita, sentimentul datoliei a ieit victorios. Deja in iarna anilor 1915-1916
in mine aceastii lupta se Vointa prin a deveni stiipina necontesta-
ta. Daca in plimele zile participam la asaltuli cu aclamatii i risete, acum eram
calm i decis. Dar aceste sentimente erau dw-abile. De acum inainte soarta
putea trece la ultimele incerciiri lara ca nervii sa-mi cedeze O1i ca judecata sa mi
se intunece.
Din tiniir voluntar, devenisem un soldat batrin.
Dar aceasta schimbare s-a savirit in intreaga annatii. In luptele
neincetate ea i se calete i cei care n-au putut respinge atacul au
fost zdrobiti.
Abia acum se putea face 0 apreciere a acestei ro-mate, dupa doi sau h-ei
ani in cro-e era aruncata dintr-o batiilie in alta, luptind continuu impohiva
superioritiitii numarului !ji a romelor, sufelind de foame indw-ind privatiuni:
acum sosise momentul verificiitii valorii acestei armate unice.
Anii se pot scw-ge, niciodatii nimeni nu va indrazni sa vorbeasca despre
eroism lara sa se gindeasca la ru-mata germana din riizboiul mondial. Atunci,
dintre valwile trecutului va aparea imagine a nepielitoru-e a frontului solid, a
catilor de otel cenu!?iu, cru'e nu se incovoaie i nici nu dii inapoi. Atita vreme cit
vor exista germani, in mintea lor va fi prezent faptul eli astfel au fost odinioarii
fratii lor mai mati..
Pe atunci eram soldat nu aveam intentia sa fac politica. De altfel
intr-adevar nu era momentul. Nuh-esc !ji astazi convingerea ca ultima sluga de
ciit'llta lacuse patriei servicii mai mali decit eel dintii, yom spune noi, dintre
"parlamentari". Niciodatii nu i-am w-it mai mult pe gw-alivii aceia decit atunci
cind O1ice persoanii energica demna de acest nume cru-e avea ceva de spus i-a
sh-iga dU!?manului in fata sau cel pu\in liisa, cum se cuvenea, acasa
lacea datoria undeva in tacere. Da, atunci ii w-am pe toti acei "politicieni"
daca ru- fi depins de mine, ro' fi fost de indatii format un batalion parlamentar
de matw-atoli, caci astfel ar fi putut sa sruit in sus de bucwie sa fleciit'easca
atlt cit simteau nevoia, lara sa-i rote pe oamenii drepti cinstiti ehiar lara sa
Ie faca J""Ju.
De aceea in acea pelioada nu voiam sa nimic despre politica, dar nu
puteam proeeda altfel decit luind pozitie fata de anumite fenomene, cru-e, ce-i
ru-ept, afectau intreaga natiune, dar ne interesau in mod special pe noi, soldatii.
Inca de la plimele victorii, 0 anumitii presa incepu sa scape inc:t poate
de 0 maniera nu imedlat perceptibilii penh'll multi oameni citeva piciitwi de
amiiriciune inentuziasmul general. Aceasta se racea sub. masca unei bunavointe
!?i a unOI' ginduri bune certe, chiar eu 0 solicitudine vadita. Exista 0 oareeare
115
prejudecatli fata de 0 exaltare prea mare la celebrarea victoriilor. Ii era teama
eli sub aceastii formli exaltarea nu era demnii de 0 natiune mare, fiind astfel
deplasatii. Cw'ajul i eroismul, spunea ea, sint ceva absolut fIresc, ~ a cli
oamenii nu trebuiau sa se lase astfel pradii unOI' explozii de bucwi.e nesabuite
,
fIe i numai din consideratie fatli de tiili.le strliine clirora lear fi pliicut mai mult
o atitudine calma i demna in bucwi.e decit aclamatiile dezllintuite etc, In sfirit,
noi, germanii, nu trebuia sli uitiim cli razboiul nu intra in intentiile noastre i
chiar cli nu trebuia sli ne fIe l'lline sli miiliwi.sim cli ne vom strlidui in fiece clipli
sa cooperlim penh'll reconcilierea omenirii. Penh'll aceste motive, nu era
rezonabil sa umbrim cu shi.glite prea puternice pwi.tatea actiunilor armatei, clici
restullumii ar intelege gre!?it 0 asemenea atitudine. Nimic n-ar fI mai admirat
decit modestia cu care un adeviil'at erou i-ar uita, in calm i tiicere, faptele
vitejeti; clici la asta se rezuma totul.
In loc ca acei gw'alivi sli fIe luati de w'echile lor lungi i dui la stilp i
spinzw'ati cu 0 funie, ca sli nu mai fie in stare sa jigneasca natiunea in sarbatoro'e
fiicind psihologie inaltii, au inceput sa se ia intr-adevar miiswi. tinzind sa
atenueze bucw'ia "necuviincioasa" cu care era salutata fiecro'e victOli.e.
N u blinuiau sub nici 0 fOlmli cli entuziasmul, odatli frint, ilU va mai
putea fi trezit cind va fi necesro'. Este 0 stro'e de betie i trebuie in continuro'e
intretinuta ca atro'e. Dro' cum aveau sa sustina, lara aceastii putere a entuziasmu-
lui. 0 luptii cro'e w'ma sli supuna moralul natiunii la incerciil-i extraordinare?
Cunoteam prea bine psihologia maselor lro'gi ca sa nu tiu ca, inh'-un
asemenea caz, nu cu 0 stro'e sufleteasca foroie elevatii din punct de vedere
"estetic" se putea atita focul cro'e ar pastra fierul cald. In ochii mei, era 0
nebunie ca nu se Iacea tot posibilul penh'll a amplifica clocotul pasiunilor; dro'
imi era pW' i simplu absolut de neinteles oprirea celui cro'e, din fel-iciI-e, exista.
Ceea ce rna enerva in al doilea rind era felul in cro'e considerau
convenabil sli ia pozitie in pli.vinta marxismului. Dupa piil'erea mea, in felul
acesta nu fiiceau decit sa demonstreze cli nu aveau nici cea mai vagli notiune nici
despre aceastii pestilentli. Se plirea ca ii imaginau foarte serios cli pretinzind cli
pl-ezuma unirea proiidelor, puteau detelml.na mro-xl.smul la ratiune i rezerva.
Or, aici nu era c i t ~ i de putin vorba de un proiid, ci de 0 doctrinii cro'e
va duce la dish'llgerea omenirii. I ~ i dlideau seama de aceasta cu atit mai putin
cu cit aceastii declro'atie nu se Iacea deloc auzitii in universitiitile evreizate i cu
cit, in schimb, in special printre inaltii functionroi, erau prea numeroi cei cro'e
giiseau desigur inutil, in suficienta lor mioapa, sli ia 0 crote i sa invete din ea
ceva ce nu figura plintre matedile predate oficial. Tulbw'adle cele mai violente
POt b-ece pe lingli aceste "minti" lad sa lase nici 0 urmi1; de aceea mro-ea parte
a inb-eprinderilor de stat nu wmeaza decit chioplitind intreplinderile
proiiculro-e. Lor Ii se poh-ivete eel mai bine adagiul: Taranul nu miininca ce nu
cunoate, Citeva excePtii eonfirmii regula.
Era 0 absw'ditate lara seaman sa identifiei, in zilele lunii august 1914,
muncitorul german eu mro-xl.smul. In momentul acela, muncitorul german
116
stiuse sa se elibereze din stri'nsOal.'ea acestei contamiruIri otravite, ciici lara asta
,
el n-ar fi putut cu nici un chip sa intre in lupta. Erau destul de stupizi ca
imagineze ca poate acum marxismul devenise national: trasatura care
ca, in ani indelungati, nimeni dintre functionarii conducatori ai
statului nu voise sii se osteneasca sa studieze esenta acestei doctrine, altfel eu
greu soar fi putut insinua 0 asemenea absurditate.
Marxismul, al ciUui obiectiv definitiv este ramine distIugerea tuturor
state lor nationale avea sa observe ingrozit ca in luna iulie 1914
muncitorii germani pe care-i prinsese in lat se trezeau f?i incepeau sa se prezinte
tot mai prompt in slujba patriei. In citeva zile, toate fumurile potlogiUiile
acestei infame a popolUlui s-au risipit in cele patIu zari i deodata
gram ada de conducatOli evrei s-a trezit izolata piUoasita, de parca n-ar mai fi
ramas nici urma din cea ce inoculasera maselor de de ani incoace. A fost
un moment neplacut pentIu pastorii nepliceputi ai clasei muncitoare a popolUlui
german. Dar de indata ee au observat perieolul care Ii ameninta, s-au
acoperit pinii la ureehi eu mantia minciunii care te face invizibil i au mimat
larii exaltarea nationala.
AI' fi fost momentul sa se ia maswoi impotriva intregii asociatii vielene
de otriivitori ai popOlului. Atunci ar fi trebuit sa fie judecati lara a tine seama
de strigiitele !?i tinguirile catoe s-at fi putut iniilta. In august 1914, vorbaria
evreiasca despre solidaritatea internationala a dispalut dintr-odatii din capetele
muncitorilor germani peste numai citeva saptamini 1), in locul acesteia,
americane reviirsau binecuvintiirile fraternitiitii asupra ciitilor din
coloanele aflate in mat. Ar fi fost de datoria unui guvern atent, in momentul
in catoe muncitOlul german revenea la un sentiment national, sii-i distIugii lara
milii pe natiunii. Pe cind eei mai buni cadeau pe front, at fi putut cel
putin sii se ocupe, in spatele frontului, de distIugerea verminei.
Dat, in loc de asta, Maiestatea Sa impiUatul a intins mina fotilor
criminali i a acordat indulgentii celor mai perfizi asasini ai natiunii, catoe au
putut astfel sa-i vinii in fire.
Astfel at-pele ii putea continua opera mai pludent ca altiidata i cu atit
mai peticulos. In timp ce oamenii cinstiti visau la halatele lor de casii vechi,
criminalii speljwoi organizau revolutia,
Am simtit intotdeauna 0 nemultumire adinca din pricina acestui nedemn
tratament preferential, dat in timp n-a fi crezut po sibil ca rezultatullui
sa fie atit de dezastlUos.
Dat ce-at fi fost de lacut atunci? Conduciitorii trebuiau sii fie imediat
intemnitati, judecati natiunea trebuia sciipatii de ei. AI' fi trebuit folosite lara
menajamente to ate mijloacele fortei atmate pentIu a extermina aceasta
pestilen\ii, k: fi trebuit ea pattidele sii fie dizolvate, patlamentului sa i se bage
1) Reamintim cli americanii n-au intrat in r'dzboi decit. in iulie 1918, (N,TJ
117
mintile in cap la nevoie cu baionetele sau, ceea ce 81' fi fost mai bine sa fie
,
ingropat imediat. Dupa cum Republica a astazi sa dizolve p811idele, tot
81' fi trebuit atunci sa se serveasca pe buna dreptate de acest mijloc. Caci era
in joc existenta unui intreg popor.
D81' atunci, ce-i drept, se punea w'matoarea intrebare: e posibil, in
definitiv, sii stirpeti cu sabia 0 conceptie a spiritului? E posibil Sa lupti folosind
forta brutala impotriva unoI' "idei filozofice"?
La ace a datii imi pusesem deja de mai multe ori aceastii intreb81e.
Meditind la cazmi simil81-e din istorie, in special cind este yorba de
religie, ajungi la w-miito81'ea notiune fundamentala:
Conceptiile ideile filozofice, ca motivate de tendinte
spirituale determinate, fie cii sint exacte fie cii sint false, de la un moment dat
nu mai pot fi zw-obite prin forta materiala de cit cu 0 conditie: aceea ca aceastii
fortii materialii sii fie in slujba unei idei sau a unei conceptii filozofice noi,
aprinzind 0 !aclie nouii.
Folosirea fortei fizice absolut singw-e, f"arii 0 forta mOl'alii bazata pe 0
conceptie spirituala, nu po ate niciodata conduce la stirpirea unei idei sau la
oprirea raspindirii ei, cu exceptia cazului in c81'e s-a recw's la 0 extermin81'e
nemiloasa a ultimilor sustiniitori ai acelei idei la distrugerea ultimelor
traditii. Or aceasta duce in majoritatea cazmilor la statului respectiv
din rindul puterilor politice consolidate pentru un timp nedeterminat, adesea
pentru totdeauna; caci un asemenea sacrificiu material atinge, dupii cum
demonstreaza experienta, pru1ea cea mai bunii a populatiei. Intr-adevar, mice
persecutie c81'e nu ru'e nici 0 baza spirituala apru'e moralmente new'eaptli i
actioneaza ca 0 lovitw'a de bici asupra celor mai bune elemente ale unui popor,
impingindu-Ila un protest c81'e se traduce prin sau fata de tendinta
spiritual a persecutata. La multi indivizi, acest luclu se produce numai din cauza
sentimentului de opozitie impotriva incercarii de a 10,,1 modal 0 idee prin f0l1a
brutalii.
Astfel numiilul p811izanilor spore!?te exact in masw'a in c81'e se
intete!?te persecutia. In felul acesta, stirpirea unei conceptii filozofice nu se va
putea face de cit printr-o extermin81'e progresivii radicalli a tutw'or indivizilor
de 0 valo81'e realii. Dru' sint riizbunati, in cazul unei epw'iiri "interne" atit
de complete, de neputinta generalii a natiunii. In schimb, un astfe} de procedeu
este intotdeauna condamnat dinainte la stelilitate cind doctrina combiitutii a
deja limite Ie unui anumit cerc restrins.
Iatii de ce aici, ca in cazul tuturor dezvoltalilor progresive, prima
perioadii a copiliiliei este e).-pusii posibilitiipi unei disbugeri prompte, in timp ce
puterea de rezistentii odatii cu anii, penbu ca, la apropierea sliibiciunii
senile, sa cedeze locul unei tinereti noi, sub 0 alta fOl-mii !?i pentm alte
motive.
Efectiv, aproape toate tentativele asemiiniitoru-e de disbugere larii baza
spiritual a a unei doctrine a efectelor sale organizatorice au dus la nu
118
o data s-au terminat intr-un mod exact contrar celor dorite din w-roiitorul motiv:
Cea dintii dintre toate conditiile, pentru 0 metoda de lupta care folose!jte
numai numai arma fortei, este intotdeauna perseverenta. Adicii
planului constii exclusiv in aplicarea indelungata !ji uniformii a metodelor de a
0 doctrinii etc. Dar de indata ce forta ajunge sa alterneze eu indulgenta,
nu numai eii doctrina pe care vrea s-o reprime va reeapiita puterile, ei va fi
in masw-ii sa tragii noi foloase la fiecare persecu\ie, eind, dupii trecerea unui
asemenea val de opresiune, indignarea stirnitii de suferintele indw-ate va aduce
vechii doctrine adepti noi va indemna pe cei vechi sa adere la ea cu mai
multii indiiI'iitnicie cu 0 w'ii mai profunda chiar sa-i readuca in pozitia lor
precedentii pe transfugi dupii indepiirtarea pericolului. Numai in aplicarea
perpetuu uniformii a violentei eonstii prima din eonditiile suecesului. Dar aeea
indiiI'iitnicie n-ar putea fi decit consecinta unei convingeri spirituale determi-
nate, Orice violentii care nu ia dintr-o bazii spiritualii solida va fi
!ji nesigw'ii, Ii stabilitatea care nu se poate decit pe
conceptii fllozofice mru'cate de fanatism, Ea este mijlocul de a sciipa de energia
constanta de hotiirirea blUtala a unui singw- individ, dar in acela!ji timp este
dependenta de schimbru'ea personalitatilor, ca !ji de natura puterea
Mai este ceva de adaugat la cele de mai sus:
Orice conceptie fllozoficii, de natw'ii fie religioasii, fie politicii - adesea e
greu sii trasezi aici 0 delimitru'e -lupta mai putinpentru distlugerea, cu caracter
negativ, a ideilor opuse, cit pentIu a l-eu!ji sii-!ji impunii, in sens pozitiv, noile
sale idei. Astfel lupta este mai putin apiirare, cit atac,
In felul acesta, ea este avantajata de faptul cii obieetivul ei este bine
determinat, ciici acesta din urmii reprezinta victoria propriilor sale idei, pe cind,
in cazul contrm", este greu de determinat, cind obiectivul negativ al disbugerii
doctrinei dU!jmane este atins poate fi considerat ca asigw'at. Deja din acest
motiv, atacul bazat pe 0 conceptie fllozoficii va fi mai rational!ji de asemenea
mai puternic decit actiunea sa defensiva; ciici, in definitiv, !ji aici decizia ii
revine atacului !ji nu apariirii. Lupta impotriva unei puteri spirituale cu
mijloacele for\ei are cm'acter defensiv atita timp cit spada nu se prezintii
ca pwiiitor, vestitor i propagator al unei noi doctrine spirituale,
Astfel, pe scwi, putem constata w-roiitom-ele'
Orice ineercm'e de a combate un sistem moral prin f0l1a materiala
prin a e!jua, afm'a numai dacii lupta nu imbraca forma unui atac in
folosul unei noi pozitii spirituale. Numai in lupta reciprocii dintre dom conceptii
fllozofice mma fortei blUtale, folosita cu indariitnicie !ji neclUtiitor poate decide
in favoarea pmiidului pe care ea il sustine.
De aeeea lupta impohiva mm-xismului a mel-eu pinii in prezent.
Acesta a fost i motivul pentru cm-e legislatia lui Bismm'Ck impobiva
sfir!jise, in cil.;lda tutw'or, prin a nU-!ji atinge scopul trebuia sa
se intimple. Lipsea platforma unei noi conceplii fllozofice penbu biumful careia
ar fi b-ebuit dusii lupta. Caci, pentIu a-ti inchipui cli tranciinelile despl-e ceea ce
119
se "autoritatea statului" sau "calmul ordinea" ar fi constituit 0 baza
convenabila, pentru a da spiritului impulsul necesar luptei pe viata pe
mom1;e, era necesm'a intelepciunea proverbiala a inaltilor functionari din
ministere,
Dm' cum acestei lupte ii lipsea un sprijin spiritual efectiv, ca
iruaptuiasca legislapa impotriva Bismarck a trebuit sa se bizuie pe
judecata pe buniivointa aeestei institutii cm'e prin ea insa!;ii era deja 0 creape
a gincfuii socialiste. Incredintind somta razboiului impotriva mm-xismului
bunavointei democratiei bw'gheze, Cancelmm de fier lasa capra sa pazeasca
vm-za.
Dm' toate acestea nu erau decit consecinta obligatorie a lipsei unei noi
conceptii filozofice, animate de 0 vointa impetuoasii de cueelm opunindu'se
mm-xismului.
In felul acesta, rezultatulluptei bismm'ckiene s-a marginit la 0 deziluzie
apasatom'e.
Dm' om-e in timpul razboiului mondial sau la inceputullui imprejw'iirile
erau diferite? Din nefericire nul
Cu cit rna cufundam mai adinc in reflectiile asupra necesitiilii de a
schimba atitudinea conducerii statului fata de social-democratie, cm'e era
incm-naJ.-ea mm-xismului epocii, cu atit distingeam mai elm' lipsa unui inlocuitor
utilizabil al acestei Coli filozofice. Cu ce VOl' alimenta masele, presupunind cii
mm-xismul m' fi putut fi invins? N u exista nici un curent de opinii de la cm'e
soar fi putut 8tepta sa reu!;ieasca im'olm'ea in rindwile credincio!jilor lui a
numeroaselor cete de muncitori cm'e !ji-au pierdut mai mult sau mai putin
conduelitolii. Este lipsit de sens mai mult decit stupid sa-p imaginezi eli un
internationalist fanatic, cm'e a parasit pm1;idul Iuptei de clasa, m' vrea sa intre
instantaneu intr-un pm1;id bw'ghez, adiea intr-o noua organizatie de clasa.
Fiindca, Olicit Ie-m' fi fost de neplacut diverse lor organizatii, nu se poate
nega ca, penb'1l un numar fomte mm'e de politicieni bw'ghezi, distanta dintre
clase va parea inb'1l totul fireasca in toata perioada in cm'e ea nu va incepe sa
aclioneze in sens defavorabil din punct de vedere politic pentl'1l ei.
N egarea acestui adevar demonstreazii numai insolenta stupiditatea
impostOlmui.
mai ales sa ne ferim sa credem marea masa mai proastii decit este. In
trebwile politice, sentimentul of era rm'eOli 0 solu\ie mai exactii decit ratiunea.
Dm' piil-erea ca absw'ditatea pozitiei internationale luate de mase indica suficient
ilogismuJ sentimentelor lor poate fi imediat temeinic respinsa, reliefind pw'
simplu faptuJ ca democratia pacifistii nu este mai putin nesiibuitil, cu toate cil
mulp lided provin aproape exclusiv din tabiil'a burgheza. Atita vreme cit
milioane de bw'ghezi VOl' aduce in fiecm'e dilnineatii un pios omagiu presei lor
democratice evreizate, acestor domni Ie va fomi;e rau sa ia in w'baca
prostia cm'e, in defiiriti v, nu inghite altceva dee!it aceIe8i
murdarii, de!ji altfel asezonate.
120
De aceea trebuie sii ne felim Sa contestam lucruri care slnt, Olice ar fi,
fapte. Nu se poate nega faptul ca, in problema claselor, nu este nicidecum
yorba exclusiv de probleme mateliale, cum 00' fi sa 0 proclame, in
special inainte de alegeri Orgoliul de clasa resimtit de 0 mare parte a poporului
nosbu este, ca pu\ina fata de lucratOlU] manual, un fenomen care
,nu exista numai in imaginatia lunaticilor.
Pe de alta parte, slabiciunea capacitalii de judecatii a ceea ce se cheama
"intelectualii" este demonstrata de faptul ca tocmai in aceste sfere nu se
ltnlelege ca un stat care n-a fost in stare sa impiedice intinderea unei asemenea
l)epre cum e in realitate marxismul nu va mai fi in masw'a sa terenul
.pierdut.
Partidele "burgheze", cum se denumesc singure, nu vor mai fi niciodatii
in stoo'e sa lege masele "proletare", caci aici sint prezente doua lumi
separate una de cealalta, partial natmal, pOO'lial artificial a carol'
reciprocii nu poate fi decit lupta. Dar aici invingiitor va fi cel mai tiniir acesta
00' fi fost marxismul.
_ Intr-adevar, in 1914 ne puteam foarte bine gindi la 0 lupta impotriva
dar e ingaduit sa ne indoim ca aceastii atitudine 00' fi fost de 0
'oo'ecare dw'ata, din cauza lipsei vreunui inlocuitor practic.
J Aceasta era 0 mare lacuna.
'I Aceasta era parerea mea deja cu mult inainte de razboi de aceea nu
ma puteam hotari sa intm intr-unul din partidele existente.
Aceastii opinie mi-a fost confirmata de evidenta imposlbilitate de a
,angaja 0 lupta nemiloasa impotriva social-democratiei, tocmai din cauza acestei
absente a oliciirei care sa fie altceva dedt un partid "parlamentar".
In privinta aceasta m-am destainuit adeseori celor mai intimi
ai mei
Atunci mi-a venit penbu prima data ideea de a rna consacra mal tirziu
unei activitati politice.
Tocmai din acest motiv, de atunci mi-am afirmat adesea, in cercul
restrins al prietenilor mei, intentia de a activa ca orator, dupa razboi, pe linga
meselia mea.
Intr-adevar, aceasta era 0 idee bine consolidata in mme.
CAPITOLUL VI
PROPAGANDA DE RAZ801
Urmfu.ind cu atentie toate evenimentele politice, m-am interesat
intotdeauna extraordinar de activitatea de propaganda. Vedeam in ea un
instrument pe care il temeinic sa-l intrebuinteze cu 0 minii de
maestru tocmai organizatiile socialist-marxiste. Astfel am invatat devreme ca
folosirea judicioasa a propagandei constituie intr-adevar 0 arta care Ie raminea
aproape necunoscuta partidelor burgheze. Numai mai
ales pe vremea lui Lueger, a ajuns la 0 oarecare virtuozitate la acest instrument
de asemenea i-a datorat Il'lulte din succesele sale.
Dar numai in timpul razboiului mi-am putut da seama, pentru prima
data, la ce rezultate prodigioase poate calauzi 0 propaganda judicios condusa. Cu
toate acestea, in acest domeniu trebuia din nefericire sa studiezi totul la
partea adversa, caci, in ceea ce ne activitatea no astra sub acest aspect
raminea mai mult decit modesta. Dar tocmai absenta totala a unei propagande
de anvergura de partea germana trebuia sa sara de-a dreptul in ochii fieciirui
soldat. Acesta a fost motivul penb-u care eu m-am ocupat mai temeinic de
aceasta problema.
De altfel aveam timp de gindire mult mai mult decit era nevoie; cit
despre imaptuirea practica, ne dadea un prea bun exemplu.
Caci ceea ce la noi era ratat, era exploatat de adversar cu 0 abilitate
nemaipomenita in chip genial la momentul pobivit. Din aceastii propaganda
de razboi eu m-am insb-uit enorm. Dar timpul trecea lara sa lase nici
cea mai mica urma tocmai in capul acelora care ar fi trebuit sa profite cit de
cUl'lnd de aceste Invataminte: unii se credeau prea subtili ca sa accepte
invataminte de la ceilalti, altora Ie lipsea onesta bunavointa neeesm'a.
In definitiv, exista la noi 0 propaganda?
Din nefericire nu pot raspunde decit negativ. Tot ce a fost efectiv
intreprins in acest sens era atit de insuficient iji de incepind eu
principiile, inc it era eel putin cu inutil, daca nu de multe od dea
dreptul daunator.
Insuficienta ea forma, din punet de vedere psihologic eronata in fond, iata
cum trebuia sa pm'a propaganda germana supusa unui examen atent.
Se pm'e ea, inca de la aeeasta prima intrebm'e, oamenii nU-iji dadusera
seama despre ce este yorba, adiea: propaganda este un mijloc sau un scop?
Ea este un mijloc ea urmru'e trebuie judecata din punetul de vedere
al scopului. Din aeeastii eauza, formR ei trebuie judicios adaptatii penb-u a
122
sprijini seopul caruia ii serveljte. Este de asemenea limpede ca din punctul de
vedere al interesului general, pot exista seopuri de 0 insemniitate variabili i
ca, prin urmare, valoarea intrinseea a unei propagande poate fi apreeiatli in mod
diferit. Dar seopul pentru care luptam in timpul :t!izboiului era eel mai nobil i
eel mai maret din cite ii poate inchipui omul: era libertatea i independent a
poporului nosb-u, siguranta, piinea pentru viitor i onoarea natiunii care, in
ciuda piirerilor contrare actualmente curente, exista, sau, mai bine zis, ar trebui
sa existe, fiindea popoarele lipsite de onoare ii pierd in general mai devreme
sau mai tirziu libertatea i independen\a, ceea ce, de altfel, corespunde unei
justitii superioare, caci generatiile de oameni de nimic, lipsiti de onoare, nu
melitii nici un fel de libertate. Cel ce vrea sa fie un selav la nu poate avea
onoare, deoarece 0 astfel de onoare ar deveni, in eel mai seurt timp, obiectul
dispretului general.
POPOIW german luptii pentru conditii de viatii omeneti, i scopul
propagandei de razboi ar fi trebuit sa fie sprijinirea spiritului razboinic; scopul
trebuia sa faciliteze victoria.
Cind popoarele lupta pe aceasta planeta pentru existenta lor i cind se
pune problema de a fi sau a nu fi, toate considerentele de omenie i de estetica
se reduc la zero, fiindcii toate aceste concepte nu plutesc in aer, ci provin din
imaginatia omului i sint legate de ea. Plecarea lui din aceastii lume reduce
aceste concepte la zero, fiindcii natura nu Ie cunoate. eu toate acestea, ele nu
sint proprii decit unui numiir mic de popoare sau mai degrabii de rase, i aceasta
in miisura in care ele iau natere din sentimentele acestora din lll"tni.
Umanitarismul i estetica ar dispiirea precis din lume in miisura in care ar
dispiirea rasele care sint creatoarele i sustinatoarele aeestor concepte.
De aceea to ate aceste concepte nu au decit 0 importanta secundarii in
lupta dusa de un popor pentru existen\a sa aeest pamint; i cu toate aeestea
ele hotiirasc cu 0 putere suveranii forma luptei de indatii ce au putut paraliza
forta de conservare a unui popor angajat in lupta. Acesta este intotdeauna
singurul rezultat vizibil.
In ceea ce privete ehestiunea umanitara, Moltke a explicat-o deja, fiind
de piiI'ere ca, in razboi, omenia consta in a-I duce cit mai repede cu putinta i ca,
in consecintii, metodele de luptii cele mai brutale sint cele mai umanitare. Dar
cind incerci sii abordezi acest fel de rationament eu tdnciineli de ordin estetic
i altele, realmente nu mai existii decit un singur rlspuns de dat: 0 problema aUt
de arziitoare precum cea a luptei pentru existenta exclude Olice consideratie
esteticii. Tot ce poate fi mai Ulit in viata omului este jugul sclaviei. Ori poate
cli decadentii in genul lui Schwabing ar considera soarta actualii a natiunii
germane ca fUnd "estetica"? Nici miicar nu avem ce vorbi despre acestea cu
evreii, inventatori moderni ai acestui gen de spoialii de cultur.l. Intreaga lor
existenta nu este decit intmchiparea negarii esteticii simbolizate prin imagine a
Domnului.
Dar de vreme ce aceste puncte de vedere al n-umusetii ~ i al omeniei sint
123
de-acum eliminate cind este yorba de luptii, ele nu pot fi folosite pentru ajudeca
propaganda.
Propaganda era, in timpul r'azboiului, un mijloc pentru atingerea unui
scop: lupta poporului german pentru existenta; de aceea propaganda nu putea
fi apreciata decit plecind de la principii valabile pentru acest scop. Armele cele
mai crincene deveneau cele mai umane, deoarece constituiau condipa unei
victorii mai rapide i contribuiau la asigurarea demnitlipi libertatii natiunii.
Aceasta era unica pozipe posibila in pri vinta propagandei de razboi intr-o
asemenea luptli pentru viatll sau pentru moarte.
Daca cei din sferele guvernamentale i-ar fi dat limpede seama de
acestea, n-am fi ajuns niciodatii la incertitudine in privinta formei i folosirii
acestei anne; pentru ca i aceasta este 0 anna, intr-adevlir inspaimintiitoare in
mina celui care tie s-o foloseasca.
A doua intrebare, de 0 insemnatate d e ~ a dreptul hotiiritoare, era: Cui
trebuie sa i se adreseze propaganda? Intelectualilor sau masei mai putin
instruite?
Ea trebuie sa se adI-eseze intotdeauna exclusiv masei!
Intelectualilor, sau cel putin celor care sint numiti astfel, Ie este
destinata nu propaganda, ci explicatia tiintifica. In ce privete propaganda,
continutul ei are din tiintli tot atit de putin cit are un afi din arta, in forma in
care (>ste prezentat. Arta afiului consta in aptitudinea desenatorului de a
atmge atentia multimii prin forma i culori. Afiul unei expozitii de artii nu are
alt scop decit reliefarea artei din expozitie; cu cit acest lucru izbutete mai bine,
cu atit este mai mare ru.ia afiului insui. In plus afiul este menit sa Ie dea
maselor 0 idee despre semnificatia expozitiei, dru.- nicidecum sa substituie in
aceasta expozipe ru.ia inaltii cru.e este cu totul altceva. De aceea cel care vrea sa
studieze el insui arta, trebuie sa studieze altceva decit afiul, i in plus el nu
se multumete sa pru.-curga pw- i simplu expozipa. Ne putem atepta din partea
lill sa se cufunde in examinru.-ea temeinica a fiecaruia dintre obiecte, sepru.-at, i
apoi sa-i fOlmeze incet 0 plirere judicioasa.
Situatia este aceeai in privinta a ceea ce noi desemnam astiizi cu
cuvintul propaganda.
Sru."Cina propagandei consta nu in a instrui tiintific individul izolat, ci
in a atrage atentia maselor asupra unor fapte, evenimente, necesitiiti etc.
determinate i a carol' impoliantii nu poate fi inteleasa de mase decit prin acest
mijloc.
Aici ru.ia constii exclusiv in a proceda intr-un mod intr-atit de superior
incit sa rezulte 0 convingere generala asupra realitiipi unui fapt, necesitiipi unui
eveniment, eru.-acterului just al unei necesitiiti. Intrucit ea nu eonstituie 0
necesitate prin ea inslii, faptul ea obieetul sau trebuie sa constituie, intocmai ca
in cazul afiului, atragerea atentiei multimii i nu instruirea celor cru.-e poseda
eunotinte !jtiintifice sau care eautii sa se instruiasea i sa dobindeasca cunotinte,
actiunea sa trebuie sa facii intotdeauna apel la sentiment i fomie pupn la
124
ratiune.
Orice propaganda trebuie sa fie populara situeze nivelul spiritual
in limitele facultatilor de asimilare ale celui mai marginit dintre cei carOl'a
trebuie sa Ii se adreseze, In aeeste eonditii, nivelul sau spiritual trebuie sa fie
situat cu atit mai jos eu cit masa de oameni de impresi<mat este mai numeroas.L
Dar eind este yorba, ca in eazul propagandei pentru a duee razboiul pina la
capat, sa atraga un popor intreg in cimpul sau de ae\iune, prudenta nu va fi
niciodata exeesiva cind va trebui sa evite sa se bizuie pe ealitiiti intelectuale prea
inalte,
Cu cit continutul ei este mai modest, eu cit se adreseaza
exclusiv mul\imii, eu aUt suecesul ei va fi hotchitor, Aeesta din w'ma este eea
mai bunii dovadii a valorii unei propagande, mult mai mult deeit aprobarea
citorva minti insbuite sau a citorva tineri esteti.
Arta propagandei constii toemai in aceea ea, punindu-se la indemina
sferelor in care se exercitii imagina\ia, aeelea din marea masa dominata de
instinct, gase!jte, imbraeind 0 forma eorespunzatoare psihologic, chumul spre
inima ei. Daca lucrul acesta nu este inteles de cei despre care se eonsidera ea
ating eulmea intelepeiunii, aeeasta demonstreazii numai llncezeala mintii sau
infumurarea lor,
Dar daea neeesitatea de a inch'epta asupra masei largi facultatile de
prozelitism ale propagandei este inteleasa, de aid rezulta unnatOlul precept:
Este absw'd sli dai propagandei diversitatea unui invlitamint
Facultatea maselor largi de a asimila nu este decit foarte limitata,
puterea de intelegere mica, in schimb deficitul de memOlie este mal'e. A!jadar
orice propaganda eficace trebuie sli se limiteze la nite puncte foarte pu\in
numeroase i sii Ie puna in valoare eu ajutOlul formulelor stereotipe, atita vreme
cit va fi necesar, pentlu ca ultimul dintre aseultiitori sii fie in stare sli priceapa
ideea. Daca aeest principiu este abandonat daBa vrem sii fim universali,
efeetele lui se VOl' micora, deoarece multimea nu va putea niei sa digere nid sa
retina ceea ee i se va oferi. Astfel suecesul va fi neinsemnat i in final anulat.
Astfel, cu cit continutul expunerii trebuie sii fie mai amplu, eu atit este mai
necesara justetea psihologieii in stabilirea tacticii.
Spre exemplu, ridieulizarea adversaIului, eu care se indeletnieea inainte
de toate propaganda din revistele satirice austrieee sau germane era eompleta-
mente absw'da, Completamente absw'dii, deoaI'ee intilnirea directii a eititorului
eu adversaIul trebuie imediat sa dea in el unei convingeri eomplet
diferite; astfel, soldatul german, sub impresia imediatii a rezistentei adversaIu-
lui, se simtea de eei cru:e, pina atunci, li asumasera misiunea de a,1
informa in loc sa-i intiireasea dorinta de a lupta sau ehiar !Ji numai rezistenta,
ajunge la rezultatul oontrar: omul se lasa prada deseurajarii.
In schimb, propaganda de razboi a englezilor a americanilor era
rationala din punct de vedere psihologic. Simultan ea ii prezenta pe neml1
nmnrl111ni lor DODm ea oe ni$te baI'bari i nite huni, il pregatea pe soldatul
125
Anna inspaimintiltoru'e cru'e era deci folositii impotriva lui i se parea mai
degraba conf'trmru'ea ini\ierii pe cru'e 0 primise ii intarea justelea afIrmaliilor
guvernului sliu in masw'a in cru'e cre!iteau furia w'a sa impotriva
infam. Caci forta inspiiimintatoru'e a rumelor dU!imane pe cru'e acum
invata s-o cunoasca nemijlocit i se piirea incetul cu incetu] 0 demonstrape a
bmtalitatii "de hun" a adversruului bru'bru', pe cru'e-l cuno!itea, lara sa fi fost
determinat sa se gindeasca 0 singw'a clipa ca propriile sale ru'me puteau avea
efecte mai inspaimintatoru'e inca.
Astfel soldatul englez nu se putea simti infOlmat la el acasa; cum
a fost din nenorocire cazul soldatului gelman, in maSW'li incit la
respingea Olice infOlmatie ofIcialli ca pe 0 impuiere a capului.
Aceasta se datora credintei cli poate fi insarcinat cu propaganda plimul niitlirliu
venit (chipw'ile rezonabil), in loc sa se inteleaga ca, penh'll aceasta sru'cina, abia
daca erau de ajuns cei mai geniali cunoscatori ai sufletului omenesc.
De aceea, propaganda gelmanii of ere a un neplacut exemplu de
din pru-tea unei "elite cultivate", a carei ac\iune produce a efecte tocmai contrru-e
celor necesru'e, din cauza absentei totale a oricarei consideratii psihologice
judicioase_ In schimb, existau extrem de multe de in preajma adversru'll-
lui, pentm cel care cauta, nelegat la ochi cu 0 sensibilitate nesclerozata, sii
asimileze propaganda ale carei valwi s-au rostogolit niivalnic timp de
pahu ani jumi1tate.
Cea mai prost inteleasa era prima dintre to ate aceste conditii necesru-e
oricarei propagande in general: indeosebi pozipa sistema tic unilaterala in
privinta oricarei probleme tratate. In acest domeniu s-au comis atitea erori, i?i
aceasta inca de la inceputul razboiului, incit sintem intr-adevar indreptatiti sa ne
indoim ca asemenea nonsensw'i pot fI realmente atribuite exclusiv prostiei.
Ce s-ru' spune, de exemplu, despre un afi!? menit sa laude un sapun
cru'e ru' ru'iita in timp ca alte sapunw'i sint bune?
Lumea ru' cHitina pW' simplu din cap.
exact au stat lucIUlile cu reclama noastra politica.
Scopul propagandei nu este, de exemplu, sa dozeze w'eptatea diverse lor
pru-tide, ci sa 0 sublinieze exclusiv pe cea a partidului pe care il reprezinta. Ea
nu trebuie nici sa caute adeviilul in mod obiectiv daca acesta este favorabil
celorlalti nici sa-l prezinte maselor sub prete}.-tul unei echitati doctrinru'e, ci
sa-l w'mareasca exclusiv pe cel cru'e ii este favorabil.
Discutru-ea problemei culpabilitiitii in privinta riizboiului, spunindu-se
ca nu se putea pune numai pe seama Germaniei responsabilitatea acestei
catastrofe, imputindu-se neincetat aceasta rulpabilitate adversruului era 0
fundamentala.
cru'e a fost consecinta acestei jumata\l de masw'a?
Mru'ea masii a unui popol' nu se compune din diplomati, nici din
profesori de w'ept public, niei ehiru- numai din oameni suseeptibili de a pronunta
o judecata rationalii, ei din fIinte pe cit de ovaielniee pe aUt de dispuse
126
sa se indoiasca i sa ezite. De indata ce propaganda noastrii ii recunoa!lte partii
adverse 0 oarecare indreptlltire, exista deja 0 bazii pentru a ne indoi de propria
no astra indreptatire. Atunci masa nu mai este in masurii sa discearnii unde
sfirete nedreptatea adversarului ~ unde incepe a noastrii. In acest caz ea
devine nelinitita i neincrezatoare ~ i aceasta indeosebi daca adversarul nu
comite tocmai astfel de extravagante, ci pune la rindul siiu in sarcina inamicului
toate nedreptiitile lara exceptie. Exista oare 0 demonstratie mai clara a faptului
ca, in cele din wmii, poporul nostru crede mai mult in propaganda dumana,
care este dusa intr-un mod mai shins i mai continuu, dedt in propaganda
no astra? i asta la un popor atins de mania obiectivitatii! Caci fiecare se stdlduia
sa nu comita vreo nedreptate fata de inamic, nici chiar sub amenintarea
nimicirii poporului i a statului german.
In marea sa majoritate, poporul este intr,o dispozitie i 0 stare de spirit
aUt de feminine indt opiniile i actele sale sint determinate mult mai mult de
impresia produsa asupra simtwilor dedt de gindirea pw'a.
Aceastli impresie nu este complicata, ci foai-te simpla i mlirginita. Aici
nu exista nici un fel de nuante, ci doar notiunea pozitiva sau negativa de iubire
sau w'a, de drept sau de refuz al d!'eptatii, al adevarului sau al minciunii; nu
exista niciodatii jumatiiti de sentiment. Propaganda englezii in special a inleles
toate acestea intr-un mod cu adevamt genial. Acolo intr-adevlil' nu existau
jumiitati de maSUl'a, care ar fi putut, eventual, da natere indoielii.
Ceea ce arlita ca inamicul cunotea striilucit psihologia maselor este
propaganda ei de atrocitati, perfect adaptata acestor conditii, care asigura
intr-un mod pe cit de hotaritor pe atit de genial conditiile de bazii penb'U a
mentine moralul pe front, chiar dacii inamicul suferea cele mai grele infringeri.
Acesta era i modul in care ~ t i a sii tintuiascii poporul german la stilpul infamiei,
ca fiind singw-ul vinovat de razboi: minciuna care prin inciipiitinarea totala,
insolentii, plil-tinitoare cu cru'e era proclamatli era mereu la indemina multimilor
mari, animate de simturi i intotdeauna inclinate catre extrema i cru'e, din acest
motiv, a fost crezuta.
Gradul de eficacitate al acestei propagande este demonstrat in modul
eel mai izbitor de faptul eli dupii patru ani ea a avut d!'ept rezultat ca inamicul
nu s-a dat batut, i, in plus, ea a reuit sa piitrunda in poporul nostl'U.
Nu e de mirare ca un asemenea succes nu i-a revenit propagandei
noastre. Ea purta deja germenii ineficacitatii in ambiguitatea ei interna. In
sfirit era putin probabil, data fiind insai natura continutului ei, sa poata
provoca in mase impresia necesru'a. Numai insipizii notri "oameni de stat" au
putut ajunge sa spere ca era posibil sa reWjeascii sa imbete nite oameni cu acele
zoaie fade de pacifism spre a-i trimite la moarte.
Astfel acel prQdus mizerabil a fost inutil i chiar diiuniitor.
Dru' tot geniul manifestat in organizarea unei propagande nu va duce
la nici un succes daca nu se tine cont intr-un mod mereu la fel de ligw'os de un
principiu fundamental. Ea trebuie sa se limiteze la un numilI' mic de scopuri i
127
sa Ie repete in mod constant. Perseverenta, aici ca i in atitea alte lucruri in
lume, este prima i cea mai importanta conditie a succesului.
Pe bona ch'eptate, in domeniul propagandei nu trebuie niciodatii sa te
lai condus de esteti sau de oamenii blazati: nu de primii, altminteri cUl'ind
continutul, forma i manifestarea ei nu VOl' exercita a t r a c ~ i e dedt asupra
publicului din saloanele literare, in loc sa se exercite asupra masei; cit despre
cei din Ulma, trebuie sa ne ferim de ei ca de ciuma, deoarece incapacitate a lor
de a incerca senzatii saniitoase ii incitii sa caute mereu stimulente noi. Pe aceti
oameni totul ii dezgusta in scurt timp; ei doresc schimbarea i nu tiu niciodata
sa se coboare la nivelul nevoilor contemporanilor lor inca teferi i nu-i pot nici
macar intelege. Ei sint intotdeauna primii care critica propaganda sau mai
degrabii continutul ei, care Ii se pare prea imbatrinit, prea trivial, care i-a triiit
deja traiul etc. Au mereu nevoie de nou, cauta varietatea i devin de asemenea
cei mai mari dumani de moarte ai succesului politic pe linga mase. Caci de
indata ce organizarea i cuprinsul propagandei incep sa se orienteze pobivit
dezideratelor lor, ele ii pierd coeziunea i, dimpobiva, se impriitie.
Propaganda nu este nicidecum lacuta ca sa procure in mod constant
distractii interesante unOI' domni blazati, ci pentru a convinge, i este yorba de
convingerea masei. Dar aceasta are intotdeauna nevoie, in incetineala ei, de un
anumit timp pentru a fi gata sii ia cunotintii de 0 idee i nu-i va deschide
mmtea de cit dupa repetarea de 0 mie de ori reluatii a celor mai simple notiuni.
Nici 0 diversitate nu trebuie, in nici un caz, sa modifice continutul a
ceea ce face obiectul propagandei, ci, la Ul-ma urmei, trebuie intotdeauna
repetat din nou acelai lucru.
Lozinca poate fi intr-adevar lamuritii sub aspecte difelite, insa scopul
inb'egii expuneri trebuie sa se intoarca intotdeauna la aceeai formula. Numai
astfel propaganda po ate i trebuie sa actioneze cu spirit metodic i coeziune.
Numai aceasta regula importanta de la care nu trebuie niciodatii sa ne
abatem ingaduie succesului sa ajunga la matUlitate datorita unui sprijin
i.ltotdeauna constant i viguros. Atunci se va putea constata cu uimire la ce
rezultate colosale, greu de conceput, conduce 0 asemenea perseverenta.
Orice reclama, indiferent ca se face in domeniul afacerilor sau al
politicii, poarta in sine succesul in dUl'ata i spilitul metodic constant al aplicarii
sale.
Aici, deopotriva, exemplul propagandei dumane era bun de luat ca
model: limitata la un numar restrins de scopUli combinate exclusiv pentru masa
i condusa cu 0 perseverenta neobosita. De indata ce ideile ei de baza i modUl'ile
de indeplinil'e au fost recunoscute ca fiind adecvate, au fost folosite pe toatii
dUl'ata razboiului, lara ca vreodata sa se fi intreplins nici cea mai mica
modificare. La inceput ea parea nechibzuitii plin inch'azneala alllmatiilor sale;
mai tirziu a fost considerata dezagreabila; in fine a inceput sa fie ctezuta. Dupa
patru ani i jumatate, in Gelmania a izbucnit 0 I'evolutie a carei lozinca era
imprumutata de la propaganda dumanii.
128
Dar, in Anglia, se mai Intelesese !Zi altreva, indeosebi faptul cit
posibilitatea succesului aeestei arme spirituale eonsta exclusiv in folosireet eJ
masivll ea sueeesul eompenseaza din toate eheltuielile acute,
Propaganda era considerata acolo ea 0 arma de plim rang, in timp ee 1a
noi ea reprezenta ultima bueata de piine a politieienilor lara situa\ie sau un mic
ehilipir penh-u eroi neinsemnati de redaetii.
Rezultat.ul ei a [ost, daea ne gindim bine, ega] ell zero,
CAPITOLUL VII
REVOLUTIA

Propaganda dU'ImaIld a mceput la nOl odatJ. cu anul 1916 Dm 1916 ea
a rontmuat mtenslficindu Sp a prm a lua propoqll la inceputul anulm
1
1
nS devenmd un adevdrat talaz Aturcl s au putut dp]a m-mdrI pas cu pas
pfectele acestel viruton a spl1'ltelor Armata invdta incetul cu incetul sJ
gindeascJ a'la cum VOla mamlcul
Once reacve gel mand a hpSlt cu deSdVir'llre
Armata ave a, in reahtate, in persoana conducdLorulm el mtehgent ';-1
plm de VOm\d, mten\la "'1 vom\a sJ accepte lupta "'1 pe acest teren, dar II hpsea
mstrumentul care ar fi fost necesar in acest scop In plus, eXlsta gre'leala
pSlhologICd de a ldsa trupa ms.hl sJ intreprmdd acest gen de culbvare mtelectua
Lei Penh'll a fi efieaee, ea trehma sJ Vlnd dIn Intenorul \.1111 Atunel s ar fi putut
conta pe succesld el la oameru dotatl eu Spllit dE: sarnficlU dE' elOlsm
neplel'ltor de aproape patru aru
Dm ee s a intimplat eu tm'a?
Aceastd sfir ... eald era stuPldJ. sau
La mlJloeul anulm 1915, dUPd evacum'ea malulm SUdlC al Marne!, presa
germanJ s a comportat intI' un mud aUt de Imzerabll dE' neindeminabc sau in
mod cuminal stupId incit iml puneam 0 inbebro:e erue susClta in fiecru'c Zl in
mme 0 fm.le erescindd nu eXlsta mmeru ea sd pUnd capJt aeesteJ atitJn
'lpllitualE' la dezertrue a E'rol101 romatel noastre'l
Ce sa petreeut in Frantd cind in 1914 am dat Ildvald m aceastd lrud, cu
un elan nemalauzli "'1 vlrtonos? Ce a !aeut Itaha in zllele prdbu"'llll frontulm
slu de la Isonzo? Ce a !al'ut tru'd"l Fl an\a in prtmdVal a 1m 1918 dnd atacul
,i!vlzulor gel mane Pdl ea Sd scoatd dm titim pOZl\llle fl anceze dnd bl atul
puterruc al baterllior gl ele cu bJtale lungd a mceput sJ batd la portIle Pm'lsulm
Cum a fost blclmt Obl azul l'eglmentelO1 cru e au bdtUt m I eb agere in
Plip:t c:ttre spatele f1 ontulm, cum a fost msuflatJ mfldc.h ru E'a paslUrulOI
na\lOnale' C'.lrn lUCI au pe atune] propaganda "'1 '1tllnta gerual::i de a mfluenta
masele ca sJ. faeJ c;J mh e dm nou in lruma <;oldatllOJ ell lovltm'l dE' mdrJUCd.
crpdmta in vlctona defimbv.:i'
Nu 0 datd m a fllmmtat gmdul Cd dacJ. Provldenta m ru fi puo:: In lorul
neputmclO"'llor sau al ortmerulol hPSltl de vomt:t dm servlclUJ nosh'll de
propagandJ., soarta luptei S ru' fi mIa\l ... at altfel
In lumle aeelea am l"f'Slrn\lt penh'll puma oru:t perfidw fataht;ttll care
md \In(>a aU'l '11 mtl' un lor In ('au' gestul fortmt al Or1(':trel persoane aflate in
130
slujba cuiva putea sa ma doboare cu 0 impu!?caturi, pe cind altundeva fi putut
face altfel de servicii patrieio
Cad pe atunci eram deja destul de prezumPtios ca sa cred ca asta mi-ar
fi
Dar eu eram 0 fiintii obscwii, un simplu numiir matricol printre opt
milioane de oameni!
A!?adar era mai bine sa tac !?i sa-mi fac datoria cit se poate de bine la
postul meuo
'*
*' *
In vara lui 1915 ne-au cazut in mini! prime Ie ale inamicilor.
Continutul lor era intotdeauna prezenta 0 oarecare diversitate in
forma expunerii, indeosebi: ca lipsw;'le continuu in Germania; ca
razboiul avea sa dwoeze la nesfirit, ca totui perspectiva de a-I citiga nu flicea
decit sa se constant; ca, din acest motiv, poporul dorea pacea cu
ardoare in interior, dar ca "militarismul" "Kaiserul" nu 0 ingaduiau; ca lumea
intreaga - care perfect to ate acestea . se razboia din aceasta cauza nu cu
poporul german, ci dimpotriva, exclusiv cu singurul vinovat, Kaiserul; cit lupta
nu se va sfir:;;i, din aceasta cauza, cita vreme acest duman al omenirii
nu va fi indepartat; ca natiunile liberale i democratice VOl' pdmi poporul
german la razboiului in liga pacii mondiale perpetue, pace care va fi
asigurata in ziua in care "militarismul prusac" va fi nimicit.
Pentru a ilusboa mai bine aceasta expunere, contine a adesea
copii ale unor " scrisori din tara", al caror continut parea sa confume acele
asertiuni.
In general, pe vremea aceea aceste tentative erau luate in deridere,
erau citite, apoi erau trimise in spatele frontului, la state-majoare
superioare, apoi erau in mare parte uitate pina cind vintul aducea 0 noua
incarcatwoa spre intr-adevar, in cele mai multe cazwoi, acele file ne era
aduse cu avioaneleo
Un lucru avea Sa sw-prinda la acest gen de propaganda, i anume ca in
fiecare sector al frontului unde se aflau bavruoezi, ea ataca PIusia cu un spirit
metodic extraordinru
o
, dind asigwoal;' nu numai ca, pe de 0 pruie, PIusia era
adevarata vinovatii i responsabilii de razboi, dru
o
pe de alta pruie i ca nu nutrea
nici cea mai mica impotriva Bavruoiei in special; dar ca, in realitate,
nu i se putea acorda nici un ajutor cit timp ea va ramine in slujba militru;'smu-
lui plusac ca sa-i scoata castanele din foco
Procedeul cruoe consta in influentruoea oamenilor a inceput intr-adevar,
in 1915, sa aiba autunite efecte. Atitruoea impotriva PIusiei a crescut in rindul
ttupelor de 0 maniera vizihila, f'ara ca de sus in jos sa se fi luat vreo maswoa
impotriva ei. Aceasta era de-acum mai mult deci't 0 simpla grei?ala, decit 0
131
simpla delasare, care mai devreme sau mai tirziu avea sa fie pedepsitii in modul
eel moo funest i sa-l atinga nu numOO pe "prusac", ci intregul popor german,
Bavaria apartinind acestuia din urma.
In acest sens, propaganda dumana a inceput sa obtina suecese
incontestabile inca din anul 1916.
De asemenea, scrisorile cu lamentiiri primite direct din interior i-au
lacut cu timpul efeetul. Acum nu mai era nicideeum"necesar ca inamicul sa Ie
faca sa ajunga pe front special prin mijlocirea brourilor etc. impotriva
acestora nu s-a lacut nimie, cu exeeptia citorva "admonestari" arhitimpite din
pru-tea guvernului. Frontul a fost, i inainte, i dupa aceasta, inundat de acea
otrava pe care nite femei lara minte 0 fabricau, firete, in tara, lara a banui ca
acesta era mijlocul de a intari in eel mai inalt grad increderea dumanului in
vietorie i de a prelungi i in acelai timp de a spori suferintele alor lor pe front.
Scrisorile nechibzuite ale femeilor gerI'1a.ne au eostat mai tlrziu viata a sute de
mii de biirbati.
Astfel se manifestau, inca din 1916, diverse fenomene ingrijoratoru-e. Pe
front oamenii bombaneau i "laceau pe brutele"; de-acum erau deja nemultumiti
din diverse motive i uneori se indignau eu buna In vreme ce bill"batii
rabdau de foame i se l:esemnau, familiile lor erau intr-o situatie critica acasa,
in timp ce in alte pill1i do. In.eau prisosul l?i risipa. Da, nici chiru" pe front nu
erau to ate in ordine din acest punct de vedere.
De aceea criza se anunta inca de pe atunei; dru- acestea erau numai
treburile "interne". Aeelai om cru-e mai intii bombanise si mormaise ii lacea,
dupa citeva clipe, datoria in tacere, ca i cum aeest lueru ru- fi devenit complet
natural. Aceeai companie cru-e la inceput era nemultumitii, se erampona de
sectorul pe cru-e 11 avea de aparat de pru-ca soru-ta Germaniei depindea de acele
eiteva sute de metri de hiI-toape in noroi. Inca mai era frontul din ajun, superb a
rumata de eroi.
A veam sa inviil sa eunosc diferenta dintre front i tru-a eu ocazia unei
ciehimbari brutale a soru-tei mele.
La lui septembrie 1916, divizia mea a plecat la batiilia de pe
Somme. Aceasta era pentru noi prima dintre biitalii a materiale-
lor de razboi, iar impresia era greu de deseris - mai degt-abii un infern decit 0
batiilie,
Saptamini intregi frontul gelman a rezistat sub valul de foe continuu,
citeodatii dfnd putin inapoi, apoi inaintind din nou, dar lara sa cedeze vreodatii.
Pe 7 octombrie am fost ranit.
Am ajuns eu bine in spatele frontului i am luat trenul sanitru- spre
Gelmania.
Trecusera doi ani de cind nu-mi revazusem patria, un interval de timp
aproape interminabil in asemenea conditii. Abia daca-lni puteam imagina
aspectuI germanilor tara uniforma. Cind am fost eulcat in spitalul evacuatilor,
aproape ea am tresillit de spaima auzind voeea unei infirmiere eru-e vorbea eu
132
un eamarad euIeat linga mine.
Sa auzi pentIu prima oruoa, dupa doi ani, voeea unei nemtoaice!
Apoi , pe maSUloa ee trenul cruoe trebuia sii ne ducii inapoi in truoa se
apropia de glani\a, fieeruoe din noi sim\ea 0 iliuntriea. Prin fata noastrii
au defilat pe rind toate localitii\ile prin cruoe treeuseriim, in Ul'ma eu doi ani, ea
tinel; soldati: BlUxelles, Louvain, Liege in ni se plilu eil
pI;ma easa nemteascii dupa pinionuI ei inalt obloanele flumoase.
PatIia'
In oetombrie 1914 ru'deam de un entuziasm tumuItuos, cind run trecut
frontiera, aeum domneau i emotia. Fieeruoe era fel;cit eli soruta i-a
ingiiduit sa mai vada inca 0 data eeea ce el trebuia sii apere atit de anevoie cu
pretul vietii; fieeiiluia din noi aproape ciii era sii se lase privit in ochi
de eeilalti.
In preajma anivelosaloii pleeiil."ii pe front, rna aflam la spitalul din Beelitz
iingii Berlin.
Ce schimbruoe! Din bataliei de pe Somme, ajungeam m
patm-ile albe ale aeestei cladiri minunate! La inceput abia indriiznerun sa nf'
culeiim cum trebuie. Numai incetul cu incetuI am putut sii ne din nou
eu aceastii lume noua.
Insii, din nefelieire, aceastii lume era nouii sub un aU aspect.
Spiritul militruo de pe front flu piirea sii mai aibit aici dIoept de cetiiteni.
u.l\m auzit aici pentIu intiia oruit eeea ee pe front era incil necunoscut: elogiuI
propriei Ciici ceea ce puteai auzi acoio: mormaieli sau "facutul pe blUta"
nu era nieiodata 0 incitruoe la sustragerea de la obligatii niei preamarirea
Nu. era considerat intotdeauna un abso1ut nimic mai
muIt; dispretul cruoe il lovea era intotdeauna general, ca admiratia
manifestatii fata de un erou adeviiloat. Dru' aici, 1a spital, era deja aproape invers:
provocatorii cei mai smintiti spuneau euvinte mruoi se straduiau prin toate
mijloacele jalnicei lor eloevente sa prezinte dIoept ridicole principiile soldati10r
buni, dIoept model, lipsa de eruoacter a poltronilor.
Citiva indivizi mizerabili diideau tonuI.
Unul din ei se liiuda cii treeuse eu mina printr-o retea de sinnii ca sa
poatii intra in spital; se piil'ea, totu:ji, eii, in eiuda riinii sale ridicole, era acolo de
forute multii vreme. nu fusese trimis in Germania cu trenul sanitru' decit
printr-un simplu Druo aeest eruoaghios eruoe riispindea contagiunea
proceda de bine incit, eu indIoiiznea1a lui insolentii, prezenta actul de
ca pe 0 manifestruoe a unui cUloaj superiOl' cUloajuIui bravului soldat cruoe
:;;i-a giisit 0 morute eroieii Multi aseultau in tiieere, altii plecau, dru' citiva il
aprobau.
Greata mi se Uloca pim in gitlej, dru' provocatorul era tolerat in
in instItutie. Ce trebuia facut? Administratia trebuia sa forute bine cine era.
eu toate acestea nu s-a facut nimic.
Cind am putut umbla din nou larii gleutate, am obtinut. autOlizatia de
133
a merge la Berlin
Saracia era evident forute grea imens suferea de foame.
Nemultumirea era mru'e. In diverse carnine frecventate de soldati, tonul era
ca in spital. Aveai in intregime impresia ca ace!iti frecventau
dinadins asemenea locwi ca raspindeascii din plin opiniile.
mai rea, mult mai rea era situatia chiru' la Munchen.
Cind, dupa vindecru'e, am din spital am fost afectat 1a bata1ionu1
de intendenta, am crezut intr-adevar ca nu mai recunosc
Pinii. unde au ajuns ilitru'ea, descurajru'ea, invective1e! Chiru' in
batalionul de intendenta, mora1ul era sub Olice limita. La aceasta contIibuia
maniera extraordinar de stingace in cru'e erau t.ratati soldatii veniti de pe front
de catre ofiteli instructm; mediocri, cru'e inca nu petrecusera nici macru' 0
ora pe front deja, din acest motiv, nu erau in stru'e sa rinduiasca 1ucrurile
intr-un mod convenabil pentru vechii solda\i. din w-ma aveau,
intr-adevar, ciudatenii cru'e se exp1icau prin faptul cii servisera pe front, dar
ramineau cu de neinte1es pentru comandamentul acestei formatiuni
de tIupe de substituire,in vreme ce un ofiter venind tot de pe front ru' fi cel
putin sa Ie explice. Acesta din w'ma era el, vazut altfel de oamenii
de tIupa decit comandantul de etapa. Dru', in afru'a de acestea, stru'ea de spirit
genera1a era de pIins; excrocru'ea cuiva era consideratii ca manifestru'ea unei
inteligente superioru'e, in timp ce statmmca era interpretata drept
semnul unei slabiciuni launtrice al unui spilit marginit. Birow'ile erau
intesate de evrei. Aproape toti secretruii el'au evrei, !?i mice evreu era secretru'.
M-a uimit aceasta abundenta de ambuscati ai popmu1ui ales nu puteam de cit
sa compru' numiilul acestora cu acela al rru'ilor lor reprezentanti de pe front.
Situatia era inca mai rea din punct de vedere economic. Popmul evreu
devenise realmente "indispensabil". Paianjenul incepuse sa suga singele
popmului gel-man.
Prin intermediul societatilor de razboi se gasise lnstIumentul voit pentI1.l
a da lovitw'a de gratiei economiei nationale libere.
Se afh-ma necesitatea unei centralizari nelimitate.
Astfel, incepind din iru'na 19161917, aproape intreaga productie Sf:' afla
in realitate sub controlul finantei
impotriva cui se indrepta w'a popomlui?
In acel moment am vazut ingrozit iminenta unei fatalitati cru'e, daca nu
era deviata la ceasul potIivit, avea sa conduca la dezastIu.
In vreme ce evreul jupuia intreaga natiune 0 sleia sub dominatia sa.
oamenii erau atitati impotriva "plusacilor". Binecunoscuta pe front, aceastii
propagandii nu a avut nici 0 reactie in spatele lui. Lumea parea sa dea
deloc seama cit Plusiei ar fi forute deprute de a aduce cu sine vreun
prOgl-es oru'ecru'e al Bavru'iei "i ca in schimb prin ciiderea ei una avea s-o tragil
. ,,-(,)
lremediabil dupa ea pe cealalta in prapastie.
Aceste uneltiri md indurerau extrem de mult. Nu puteam vedea in ele
134
decit geniala a evreului, care abatea atentia generala de la el ca s-o
indrepte spre alte scopuri. In timp ce Bavaria i Prusia se certau, elle subtiliza
de sub nas mijloacele de existentii; in timp ce in Bavaria lumea invectiva Plusia,
eVl'eul organiza revolutia distrugea in timp i Plusia i Bavaria.
N u puteam suporta aceastii discordie blestematii intre rasele germane
i am fost fericit sii rna intorc pe front, unde celusem sa plec inca de la sosirea
la Munchen.
La inceputul lui martie 1917, eram din nou la l'egimentul meu,
Spre sfiritul anului 1917, gradul cel mai sciizut al descurajiilii armatei
piirea depiiit. Intreaga armata gasise in priibuirea Rusiei un nou izvor de
sperantii i cW'aj. Convingerea cii acum, orice ar fi, lupta trebuia sa se termine
prin victoria Germaniei incepu sa puna stiipinire pe tmpli. Puteai sii auzi din nou
cintece, iar cobele nenorochii deveniserii mai rare. Oamenii credeau din nou in
victoria patriei.
Dezastrul italian din toamna lui 1917 produsese in mod special 0
excelentii impresie; de fapt, vedeau in aceasta victorie dovada posibilitiitii de a
striipunge frontul in afara cimpului de luptii msesc. unei credinte
minunate se reviirsa acum in inimile a milioane de oameni i i-a Iacut sii atepte
cu 0 sigurantii renascutii sosirea primiivarii lui 1918. In schimb, inamicul era
vizibil deprimat. In iarna aceea am fost mai linititi decit in alte dati. Era
linitea dinaintea furtunii.
Frontul Iacea ultimele pregiithi penh'll a pune definitiv capiit luptei
venice; transportwi interminabile de hupe i de material se deplasau spre
frontul de vest i tmpa primea instmctiuni in vederea mruii ofensive. Atunci
a sw'venit in Germania cea mai w-itii festii din timpul razboiului.
Germania nu trebuia sii invinga; in ceasul a1 doisprezecelea, dnd victOlia
plirea deja cli trebuie sii fie de pruiea steagmilol' germane, s-a recw-s la un
mijloc cru'e parea pohivit ca sa inabue dintr-odatii in faii atacul german din
primlivru'ii, spre a face imposibilii victoria:
A fost organizatii greva munitiilor.
Dacii ea reuea, frontul german trebuia sii cada i proffilslunea din
V orwarts ca de astii data victoria nu va mai fi de pruiea drapelelor germane se
indeplinea. Din cauza lipsei de munitii, frontul avea sii fie strapuns in citeva
saptamini; of ens iva era astfel opritii, Antanta salvati, dru' capitalul international
devenea stiipin pe Germania i' scopul inhinsec al inljeliiciunii marxiste a
poporu'elor era atins.
Dishugerea economiei nationale, in scopul intemeierii dominatiei
c.apitalului international - scop atins datoritii prostiei i credulitiitii unora,
laitatii de neillteles a altora.
135
Oricum. ar fi, greva munitiilor n-a avut succesul final sperat: sa priveze
frontul de anne; ea a dwoat prea putin pentru ca un deficit de munitii sa fi
condamnat armata la pieireo Dar prejudiciul moral era teribil!
In primul rind: de ce mai lupta armata, daca tara insai nu mai dorea
victoria? Pentru cine w-iaele sacl-ificii i privatiuni? Trebuia deci ca soldatul
sa lupte pentru victorie, in timp ce tara fiicea greva!
In al doilea rind: care era impresia produsa asupra inamicului?
In acea iarnii 1917-1918, nori s-au iniiltat pe firmamentul Aliatilor.
Timp de aproape patnl ani, executasera asaltwi contra w-iaului german n-au
putut sa-l doboare; insa atunci acesta n-avea decit un brat libel', cel care tinea
scutul, ca &i se apere, in timp ce trebuia sa scoata spada penhu a lovi cind la
rasarit, cind la apus, dnd in sud. Acum., in era liberia ariergardii.
Valw-i de singe au cwos pina cind a reuit sa-I doboare definitiv pe unul dintre
adversari. De-acum inainte, la apus spada trebuia sa i se alature scutului i din
moment ce pina acum inamicul nu reuise deloc sa strapunga apararea, el insu!ji
avea sa fie lovit prin atac.
Se temeau de el !ji tremurau pentru victorie.
La Londra la Paris, confel-intele se succedau lara incetare. Chiru
o
!ji
propaganda se lacea mai dificil; nu mai era aUt de u!jor de demonstrat
putina probabilitate a victOliei gennane.
La fel stateau luclurile !ji pe front, unde domnea 0 tilcere prudenta, i cu
hupele aliate. Insolenta acestor domni dispiiluse subit. 0 lici1loire ingt-ijoratoru'e
incepea deopotriva sa apru'a. Atitudinea lor launh-ica fata de soldatul german se
schimbase acum. Pina in prezent puteau sa-I considere un nebun condamnat la
infringere; acum. aveau in fata lor pe cel cru'e-l nimicise pe aliatul lor IUS.
Constringerea cru'e ne fusese impusa de a nu ataca dedt la est apiil'ea acum. ca
o tactic a geniala. Timp de trei ani, germanii dadusera asaltul impotriva Rusiei;
la inceput fiira cel mai mic succes apru'ent. Aceste actiuni inutile aproape ca erau
luate in ris, fiindca, in sfir$it, colosullUS trebuia sa raminli victodos datil fiind
su],.eriOlitatea numerica a soldatilor saL In schimb, Germania w-ma sa piru'a prin
secru'ea singe lui sau. Faptele pi1l'eau sa confirme aceste sperante.
Incepind cu zilele lui septembrie 1914, dnd penhu prima oru'a
interminabilele trupe de prizonieri proveniti din biitalia de la Tannenberg
incepusera sa se deplaseze pe dtumw'ile Germaniei, valul acesta nu se mai
tel-mina, dar 0 noua ru'IIlatii lua locul ru-matei batute nimicite. Inepuizabil,
giganticul imperiu al tru'nor lasa prada razboiului noi victime. Cit timp putea
rezista GeI'IIlania la aceastil intl'ecere? Nu avea sa vina ziua in cru'e, dupa 0
ultima victorie gel'IIlanii, ru-matele lu.se!jti cru'e tot nu VOl' fi ultimele VOl' intra
in cea din w'ma dintre toate batilliile? .5i cind? Dupa to ate calculele, victoria
Rusiei mai putea fi, ce-i dt'ept, intirziatil, dru.' ea avea sa sw'vina lara doru'
poate intr-o zi.
Acum Antanta pierduse toate aceste sperante. Aliata, cru'e lacuse cele
mai mrui jertfe de singe pe altruul intereselor comune, era la capatui putelilor
136
!;>I Zdcea 1& pdmint in fata agt'esorulUl SdU neindUl'eltor Se temf'a de pnmdvara
urm.itoare dm moment ce, pind in prezent, nu Sel 1 nIInlC'easrd pe
nemtl, dacd ea nu se putuse mstala pe frontul de vest cum putea conta pe
vlctone, acum cind ansamblul f011elor acestel tenblle tell'! dE' prol petrea Sd se
maseze pentru atacul impotnva frontulUl de vest?
Urmele muntIlor dm Tlrolul mendIOnal se intmdE'au apelSeltOl pestE
Imagtnatia oamenilor, pind prm eetUl'lle Flandrel, armatele mVlnse ale Ill!
Cadorna tnstetea pe fete eredmta in victona finald tdcea 10(' gtoazeJ
'in fata infringeru Immente
Atuncl, in momentul in cdre, in noptIle recl, credeau Cd pelcep deja
ivUletul inamtdru bupelOl de asalt ale annatel germane, cind eu 0
temdtoare declzla care be anunta, deodat.1 dm Germarna lzbucrn 0
lumlnd strdlucltoare care prOlecta raza pind in cea dm Ulmd gaw'd df'
obuz de pe front
In chpa in care dlvlzulor gennane h se dddeau ultImele lnsbuctml1J
penh'll atacul cel mare, in Germarna lzbucrn gt'eva general:!
La inceput lumea a r:!mas tdcuU Insl CUl'ind propaganda se
wuncd asupra acestUl spnJm vernt in al dOlsprezecelea ceas cu un suspm de
Dmtr odatel gJslse mlJlocul de a restablh incredE'rea soldatIlor ahatt
aflatd in declm PrezE'nta dm nou ca SIgurd posIblhtatea vlctonel ... 1 transfOlma
intr-o hotJritJ in fata evernmentelOJ Immente Acum putea
sl dea reglmentelor crue a'1teptau atacul german in vederea celel mru mrul
bdtllu dm toate hmpUl'11e convmgelea cl declzla pnvmd acestUlllzbOl
atirnd nu de cutezanta asaltulUl german, CI de 0 rezlstent.1 pel sevf'rentd fatd de
acesta dm Ul'ml Nemtll n-au decit sl Obtlnd cite vlctorll VOl', intorcindu se la el
in tru'd VOl' glSl revolutla nu 0 armaU exaltatd de numeroasele el vlCtorn
Zlru'ele engleze, franceze '11 amencane incepurJ Sel sddeascl aceastd
credmtl in lrnmlle cltItonlOl lor, in tImp ce 0 propagand;i extrf'm de ablld ndlca
VIgw'OS moralul bupelor de pe front
"Gel marna in fata reVOlU\lel' Inevltablla vlctolle a ahatllor'" Acesta el a
cel mru bun remedm pentlu a intdn plclOruele cldtIninde alE' soldatllOl francezi
englezl Acurn '11 rnltraherele puteau redesrhlde focul dUPel 0 goaThl
nf'buneasc:! in parnc.1 m rna 0 rf'Zlstentd phnd de sperantd
Acesta era efectuJ gt'E'Vel germane a murntulOJ Ea a mtdut credmta
poporu'elor ahate in vlctone a alungat de pe flOntul ahatllor deznddeJdea
depnmantd, mal tt1'zm mll df' soldatl germarn au trebmt Sd pldtf'ascd aceastcl
gt'eVa cu singelE' lor InstIgatorll ace5tel gteve demnE' de dlspre\ erau
candlda\l la functllie cele mal malte dm guvernul revolutlOnare
de pruif'a germaru a1' Ii [O.,t poslbll m aparf'n\et Sd SE' treaCd peste
Ul mru'ea vldltd a acestOl evernmente, de pruiea advel sru-ulUl consermtele
favOl ablle au fost dUl'able Rf'Zlstenta plerduse cru arteml de varntate pe eru'e I
prezenta penh'll 0 ru'mata cru'e credea Cd totu] e plerdut a fdCUt lac mdiIJll'll
tuptel pentru VICtOllf'
lntr-adevar, acum victoria trehuia, dupa toat(3 previziunile sii
apartinii aliatilor, daca frontul dE' Vest putea rezista atacului german macro:
timp de citeva luni. In parlamentele Antantei a fost recunoscutii posihilitatea
unui viitor mai hun sau alocat sume nemaiauzite pentru propaganda in
vederea dezagregarii Germaniei
*
* *'
A vusesem fericirea de a putea participa la primele doua la ultima
of ens iva.
Ele au lasat cea mai prodigioasa impresie din intreaga mea viata;
prodigioasa, pentru ca, acum, penbu ultima oara, la fel ca in anul 1914, lupta
pierduse caractelul de defensiva pe acela de of ens iva. Am respirat
in in in galeriile de minii ale annatei gpJ'mane cind, in
dupa mai hine de trei ani petrecu(i in infern, a sosit ziua riifuielii. Inca 0 data,
batalioanele victorioase fura transportate de hucw'ie ultimele cununi de law'
nepieritor au fost atirnate de drapelele inconjw'ate de nimhul victoriei. Inca 0
data, cintecele patriotice rasunara de-a lungul coloane in
w'cara spre eer, penb-u ultima oara, hmul Domnului se pogori asupra copiilor
siii ingra(i.
*
In toiul verii anulw 1918 1), 0 dezniidejde sumhnl se intinse de-asupra
frontului. In Im'a domnea discordia. De ce'? Se povesteau multe lucrw'i la
diferitele corpw'i de mmata. Se spunea ca acum razhoiul nu mai avea nici un
scop ca numai smintiti mai puteau crede in victorie. Se pretindea ea
pC?Ol-ul nu mai avea niei un interes sa mai reziste multa vreme, ci numai
monm'hia -aeeste zvonw'i veneau din spate Ie frontului :?i erau
discutate pe front .
La inceput aceasta nu pricinui dedt. fomte putine reac\ii pe front. Ce ne
pasa de votul uniyersal? Om'e penb-u asta luptaseram aproape pab-u ani
jumatate'? Sa Ie eroilor culcati in mormint scopul razboiului intr-un mod
atit de fraudulos era un act de banditism vrednic de dispre\. Nu strigind
"Trdiasca dreptul la votul universal secret!" se dusesera la momte tinerele
regimente in Franta, ci strigind "Germania mai presus de orice in lume". Era
o mica diferen\a nu tocmai neinsemnata. Dm' cei ce pretindeau dreptul de vot nu
--
\) El'oare voWi: primel' tulbw'iiri interne datau de 13 oct !lmhrie
H1l8. (N.T.)
138
luptasera deloc acolo unde voiau sa-I Frontul nu toti din
partide. Nu vedeai decit 0 mica parte din doJ1Uli parlamentari acolo unde
se aflau germanii cinstiti care nu erau nici difornti nici
Astfel batrinele trupe de pe front erau foarte putin dispuse in favoarea
acestui nou scop al riizboiului al domnilor Ebert, Scheidemann, Barth,
Liebknecht lor. Nu intelegeau absolut deloc de ce, dintr-odata,
ambuscatii puteau avea dreptul atIibuie puterea in tara lara sa pna cont de
armata.
Parerea mea personala era nestriimutata inca de la inceput.
Uram in cel mai inalt grad toata gramada aceea mizerabila de oameni
politici de nimic care poporul. De multa vreme vedeam limpede ca, in
toata aceasta coterie, in realitate nu era de putin vorba despre binele
natiunii, ci de umplerea buzunarelor goale. vazlndu-i acum gata sa saclifice
intregul popor In acest scop I?i, la nevoie, sa lase Germania sa piara, Ii conside-
ram numai buni de treang. A tine cont de dorintele lor insemna saclificarea
intereselor poporului muncitor in folosul citorva hoti de buzunare. Or asta nu
se putea face decit saclificind Germania.
gindea i cea mai mare parte a combatanplor din armata. Dar
intiiririle venite din tara erau din ce in ce mai nepregatite, astfel ca sosirea lor
nu aducea nici un surplus de fortii puterii luptatOlilor din armata, ci dimpotriva
o slabeau. Indeosebi contingentele tinere erau, in ansamblu, total lipsite de
valoare. Deseori era greu de crezut ca erau fiii tiiri care
trimisese tineretul la biitalia de la Ypres.
In august septembrie, manifestarile de descompunere s-au intins din
ce in ce mai rapid, cu toate ca impresia produsii de atacUlile nu era
comparabila cu cea a luptelor noastre de rezistenta de altadata. Biitalia de pe
Somme !?i din Flandra erau, comparativ, amintiri de maxima grozavie.
La lui septembrie, divizia mea ocupa, pentru a treia oara,
pozitiile pe care odinioru"a Ie cuceriseriim prin surprindere luptind in regimentele
de tineli voluntrui de l"iizboi.
Ce amintire!
In octombrie noiemblie 1914 plinP-seriim aici botezul focului.
Regimentui nostru plecase la lupta de pru"ca merge a la dans, cu dragostea
pentru patrie in inimi cu cintecul pe buze. Singele cel mai prepos se of ere a
cu bucUlie, cu credinta ca gru"anteazii astfel independenta liberlatea patriei.
. In iulie 1917 am pentru a doua oru"a pe acel pamfnt devenit sfint
pentru noi. Caci acolo se odihneau cei mai buni camru"azi ai aproape nite
copii, cru"e odinioru"a merseserii la moruie pentru pabia lor iubita, cu privirea
stralucind de entuziasm!
N oi, biitrinii cru"e atunci cu regimentul, ne-am oplit cu 0
pioasa emotie pe locul acela unde jUl"aSeram "fidelitate supunere pina 1a
moruie " ,
Acest loc pe eru"e regimentul j) luase eu asalt acum trei ani, trebuia
139
acum aparat printr-o apriga lupta defensiva,
Printr-un foc continuu de trei zile, englezii pregateau marea of ens iva din
Flandra, Atunci spiritele mortilor piireau ca revin la viata; regimentul se agata
de noroiul milos, se crampona de hirtoape de pilniile de obuz, lara sa cedeze
deloc. Dar, ca i altadata, se imputina, se riiIi pe loc, pinii cind in of ens iva
englezilor se dezlantui pe 31 iulie 1917.
In primele zile ale lunii august am fost inlocuiti.
Din regiment nu mai ramineau decit citeva companii care se intoarsera
impleticindu-se spre spatele fi'ontului, acoperite de 0 crusta de noroi, aducind
mai degraba a fantome decit a oameni. Dar in afara citorva sute de gauri de
obuze, englezii nu gasisera decit moru-tea.
Acum, in toamna lui 1918, eram penb-u a treia oru'ii pe locul atacului
din 1914. Satul Comines in cru'e ne odihniseram odinioru'a devenise acum un
cimp de bataie. Ce-i ch-ept, locul luptei ramasese acelai, oamenii se
schimbasera: de acum inainte, tmpa lace a politi ca. Otrava venita din tru-a
incepea sa actioneze i aici ca pretutindeni, dru- vioiciunea de odinioru-a, cru-e
venea de acasa, lipsea acum cu
In noaptea de 13 spre 14 octombrie, til-ul obuzelor cu gaz al englezilor
se dezliintui pe fi-ontul sudie de la Ypres; foloseau gaze eu cmce galbena ale
caror efecte nu Ie cunoteam, citii vreme nu se manifestau asupra propriului
nosb-u corp. Aveam sa Ie cunosc chiar in aeea noapte. Pe un deal la sud de
Wervick, fuseseram atacati incii din seara zilei de 13 octombrie, timp de ore in
de un foc continuu de obuze cu gaz. A tinut toatii noaptea, cu 0 intensitate
mai mare sau mai mica. Pe la miezul noPtij, 0 pru-te dintre noi au fost evacuati,
printre ei citiva dispiil-uti pentm totdeauna. Spre dimineata, dw'erea a pus
stiipinire pe mine, intensificindu-sE' din sfed in sfed de ora la
dimineata, m-am intors poticnindu-mii impleticindu-mii spre spatele frontului,
cu ochii ru-zind, ducind cu mine ultima mea mobilizare din razboi.
Peste citeva ore, ochii mi se preschimbru'a in carbuni in jww
meu de laCU beznii.
Astfel am ajuns la spitalul din Pasewalk i acolo am avut pru-te de
durerea de a asista la revolutie.
De multa Vl'eme domnea deja in atmosfera ceva nedefinit i respingator.
Oamenii ii povesteau unii altora ca in citeva siiptamini 0 sa inceapa ceva, dru'
eu nU-mi puteam inchipui ee trebuia Sa tnteleg prin asta. Mai tntii m-am gindit
la 0 grevii, ca aceea din primiivara. Zvonw-i nefavorabile veneau neincetat de la
marina, unde, dupa cum se spunea, domnea agitatia. Dru' aceasta mi I!>e parea
eli sa fie mai degl'aba produsul imaginatiei unoI' tined izolati deeit un
sUblect privitor la mase-le lru'gi. Chiru' iji la spital, fieeru-e vorbea despre sfirijitul
140
razboiulw pe care sperau sa-l vada venind curind, dal.' nimem 1W eoDta pe 0
solutionru'e imediata, Eu nu puteam citi ziaJ.'ele,
In luna noiembrie, tensiunea generala a crescut.
intr-o zi, catastrofa a izbucnit bruse. mruinari sosiI'll cu
camioanele !?i atltat..t la revo1utie; citiva tineli erau "capeteniile" acestei micari
pentru "libertatea, frumusetea demnitatea" poporului nostru, Nici unul dintre
ei nu fusese vreodata pe front. Prin intermediul unui spital de venerici, cei lrei
orientali fusesera inapoi din zona dezru'mata spre spate1e frontului
Acum inaltau acolo cirpa cea ro!?ie.
In. ultima vreme simtit mai bine, Dw'erea din orbite a
ineetat; incetu1 cu incetul am putut Sa incep sii disting sub contwuri vagi
luclwi1e din jw'. Am putut sa rna amiigese cu speranta cit 0 sa-mi recapat
vederea, ce1 putin atit cit sa pot practica mai tirziu 0 meserie, Ceo i w'ept, nu mai
puteam spera ca am Sa mai fiu vreodata in stat'e Sa desenez. Oricum eram pe
cale de ameliorat'e, cind s-a produs grozavia.
Eu tot mai speram ca aeeasta tradru'e fata de patrie nu era dedt de 0
chestiune mai mult sau mai putin localii. Incercam sa intaresc ideile acestea 1a
dtiva camru'azi. In special camru'azii mei bavru'ezi din spital erau mai mult dedt
abordabili in aceasta privinta. Stru'ea de spirit nu era citu!?i de putin revolutiona-
ra. Nu puteam sa-mi imaginez ea nebunia avea Sa se dez1antuie la Miinchen,
Fidelitatea fata de nobila casa de Wittelsbach mi se pare a ca trebuie sa fie mai
puternica dedt vointa citorva evrei. De aceea puteam sa cred doru' cil era yorba
de un puci a1 mat'inei, cru'e va fi zdrobit in citeva zile.
Odata eu zile1e wmatoare a sosit !?i eea mai oribila eertitudine din viata
mea. Zvonuri1e deveneau tot mai Ceea ee eu luasem w-ept 0
chestiune locala, se spunea cli era 0 revolutie generala, Pe deasupra soseau
dezonorante de pe front, Voiau sa capituleze. Dru' era po sibil ceva?
Pe 10 noiembrie a venit 1a spitalul militar un pastor, ca sa ne tina 0
scwia cuvintru'e; atunei am aflat tot.
Ascultindul, eram emo\ionat in eel mai lnalt grad, Barbatul acela batrin
demn parea sa tremw'e puternic cind ne-a adus la ea, acum, Casa
de Habsburg nu mai avea dreptul sii poruie coroana, ea patria noastra devenise
republica, Ca trebuia sa ne rug am Atotputernicului ca sa nu refuze binecuvinta
rea acestei schimb1U:i de regim sa binevoiasca sa nu paraseasca poporul nostru
in vremw'ile viitoat'e. In timp, nu putea sa procedeze altfel dedt sa spunii
cite va cuvinte despre casa regala, vI'ind sa omagieze serviciile pe cru'e ea Ie
fiicuse in Pomerania, in PIusia in intreaga patrie germanii fiindca el a
inceput sa plinga foatie incet, toate inimile din ineaperea aceea mica
au fost cuprinse de cea mai adinca descw'ajal'e cred cli niei unul din noi nu
putut tine lacrimile. Dar cind batrinul incerca reia discw'sul incepu
Sa ne spunii ca acum sintem obligati sa punem capat razboiului, ea pe viitor tru'a
noastrli va fi supusa unei oprimari blutale, pentIu ca acum razboiul era pierdut
noi trebuie sa ne Hisam in seama invingatOlului, eli trebuia sa acceptant
141
armistitiul avind incredere in marinimia invingatorului, atunci eu n-am mai
putut rabda" Imi era imposibil sa aud mai multe" Brusc, intunerieul a pus
stapinire pe ochii mei orbecaind impiedicindu-ma, m-am intors in dormitor,
m-am anmeat pe pat mi-am bagat capul infierbintat sub patUl"a !?i sub perna.
Din ziua in care statusem la mormintul mamei mele, nu mai plinsesem
niciodatii" Cind, in tinere\e, destinul s-a napustit asupra mea lara mila, minruia
mea a crescut. Cind, in cUl'sul anilor lungi de razboi, moartea a rapit din
rindw"ile noastre atitia camarazi prieteni ru'agi, aproape ea mi s-m" fi pamt ea
eomite 0 erima daea plinge, caci ei au mwit penh'll Germania! eind in
sfir!?it - in ultimele zile ale luptei cumplite . gazul m-a ataeat pe a
inceput sa'liIi mistuie ochii, in fata flicii ca voi deveni orb, 0 clipa am crezut ca
imi pierd nadejdea; atunci am fost lovit ca de traznet de vocea mele:
"Smiorciiit nenorocit, dom' n-ai sa te vaieti in timp ee mii de oameni sint de 0
suta de ori mai nenorociti ea tine!" !?L nesimtitor mut, mi-am suportat Ul'sita.
Abia acum am vazut cum dispm"e orice suflinta in fata nenorochii
patriei.
zadarniee erau toate sacrificiile !?i to ate privatiunile; in zadm"
suferiseram de foame de sete timp de luni zadm"niee erau ceasw'ile
in em'e, de spaima de momie, ne indeplineam totu!?i datoria; inutila
tr(>cerea in a dowl milioane de oameni care gasit momiea.
Om"e n-au sa se desehidii mormintele acelor sute de mii de oameni cm'e
au intr-o zi din spre a nu se mai intom'ee nieiodata? N-m' trebui sa
se deschida sa trimita, ea pe fantome razbunatom'e, eroii muti, plini de
noroi de singe, spre patria em'e, intr-o asemenea bataie de joe, ii fl'Ustra de
jelifa suprema pe em'e omul 0 po ate aduee popOl'Ului sau in aceasta lume? Om'e
pentm asta mmisera soldatii in august septembrie 1914 !ji pentm asta ii
w'masera pe camm'azii lor batrinele regimente de voluntari in toamna aeeluia!ji
an? Penh'll asta eazuserii pe pamintul Flandrei eopiii aeeia de ani?
Aeesta era telul jelifei pe em"e mama germana i 0 of ere a patriei sale cind, eu
inLna indmerata, lasa eopiii nespus de ch"agi sa pleee spre a nu-i mai revedea
niciodata? Toate acestea nu s-au intimplat decit pentru ea 0 mim de criminali
sa poata pune stapinire pe tara?
A!?adm' pentru aeeasta rezistase sub ru"!?ita soru'elui in vifornita
soldatul german, epuizat de noptile lara somn de lara Pentm
aceasta indw"ase infernul foeului continuu febra luptei eu gaze, lara sa eedeze,
amintindu mereu de singm"a lui datorie: aparm"ea patriei perieolul
reprezentat de
lntr-adevar, eroi meritau ;;i sa li se inalte un monument:
". "TrecatOl'Ule em'e mergi in Germania, da-i de tarii ea noi ne odihnim
alcl, eredineio;;i patriei;;i datoriei".
tru'a?
" om-e este chiar singm'Ul sacrifieiu pe cru'e trebuie sa} luam in
conslderare? ('R'rmania din trecut trebuia sa fif.' mai putin apreciatii? Nu existau
112
i alte indatoriri fatA de propria noastnI istorie? Mai eram inti 8i ne
impodobim cu gloria cum trebuia tnfiiliatii generatiil&r Yiitoare
justificarea acestui eveniment?
Mizerabililor! Depravatilor! Criminalilor!
Pe rnasura ce incercam sa pricep aceste evenimente, roeata ruinii mi
se w"ca pinel la frunte in fata acestei josnicii. Ce insemna dw"erea de care
suferisera ochii mei in comparatie cu aceasta disperare?
Au wmat zile ingrozitoare i nopti i mai rele inca; tiam cli totul era
pierdut. Numai nite oameni complet nebuni sau mincinoi sau criminali
puteau ajunge sa spere in clementa dumnanului. In noptile acelea s-a nascut in
mine w"a, w"a impotriva autorilor acestui eveniment.
In nopp.le wmlitoare, aveam sa rna lamuresc i asupra soartei mele.
Acum trebuia sa rid gindindu-ma la propriul meu viitor cm"e, inca nu demult,
imi pricinuise atitea neliniti amare. Nu era ridicol sa vrei sa cllide1i pe un
asemenea teren? In sfirit am priceput limpede ca acum se intimplase lucrul de
care ma temusem deja aUt de des, dar in care nu putusem crede niciodatli cu
singe rece.
Imparatul Wilhelm al IT-lea era primul imparat gelman care intinsese
mina spre impaeare eapeteniilor marxismului, larii a bmui ea vielenii n-au pic
de onom"e. Pe cind inca mai tineau mina impiiratului intr-a lor, eealaltli cc1uta
pumnalul.
Cu evreul nu trebuie sa paetizezi, ci doar sa hotiiliiti: totul sau nimie!
In ce rna privete, am hotiirit sa fac politieii.
CAPITOLUL VIII
iNCEPUTUL ACTIVITA TIl MELE POLITICE
La inceputullui noiembrie 1918, m-am intors din nou la Munchen. Am
regasit intendenta regimentului, aflat in miinile "consiliilor de soldati". Toata
aceasta organizare imi provoca atita sila incit am hotarit sa plec de indata
ce va fi posibil. Impreunii cu un camarad credincios de pe front, Schmiedt Ernst,
am plecat la Traunstein, unde am ramas pinii la desfiintru"ea taberei.
In martie 1919 eram inapoi la Munchen.
Situatia era insuportabila determina continuarea revolutiei. Moartea
lui Eisner n-a lacut decit sa-i accelereze evolutia a condus in finalla dictatUl"a
sovietelor, rna! bine zis la 0 suveranitate de sCUlia dUl"ata a evreilor, ceea ce
fusese la origine scopul promotorilor revolutiei idealul cu cru"e se amageau.
In acest timp, in mintea mea umblau nenumarate planUli. Zile intregi
rna gindeam la ce putea .. 1 face, dar toate aceste reflectii duceau la simpla
constatare ca, neavind un nume, nu indeplineam de putin eonditiile pentru
a putea exercita 0 oarecru"e activitate folositoare. Am sa spun acum de ce, pe de
alta pmie, nu rna puteam hotari sa ader la unul din pmiidele existente.
In cUl-sul noii revolutii a sovietelor, m-am demascat pentru prima data
in fel incit am fost luat la ochi de sovietul central.
Pe 27 aplilie 1919 Ul-ma sa fiu m-estat, dm", in fata indreptate spre
ei, cei trei voinici n-au avut CUl"ajul necesm' au plecat precum venisera.
La citeva zile dupa eliberm"ea Munchenului, am fost desemnat sa fae
parte din Comisia insiircinata cu anchetarea evenimentelor revolutionm"e in
regimentul 2 infanteIie.
Aceasta a fost plima mea functie activa cu caracter politic. Peste citeva
saptlimini am primit ordinul de a lua pmie la un "CUl'S" eru"e era predat tuturor
membrilOl" f0l1elor armate. Acolo trebuiau sa i se dea soldatului
asupra educatiei Pentru mine, intreaga valoru'e a acestei
orgaruzatii consta in faptul ea imi dadea posibilitatea sa invat sa eunose citiva
camm'azi em"e-mi ideile eu em"e puteam analiza temeinic situatia
actuala. Cu totii eram mai mult sau mai putin ferm ca Germania nu
mai putea fi salvata de la iminenta de pmiidele responsabile de
crima din noiembrie i, pe de alta pruie, ca formatiunile "bUl"gheze nationale"
nu VOl' mai fi niciodata in stm"e sa repm'e raul lacut nici cu eea mai mare
bunavointa. Penb'll aceasta lipsea 0 serie intreaga eonditii lar! 'de eru-e 0
asemenea sm-cinii de nu putea Mersul evenimentelor nil-a
confu"mat parerea.
144
Astfel a fost dezbiituta in cerrul nostru restrins formarea unui prutid
nou. Principiile avute in vedere in momentul acela erau rare, mai
tirziu, au fost aplicatE' dE' partidul "mundtoresc german" Trebuia ca numde
mi-;.carii ce w-ma Sa fie intt'meiatii sa dea posibilitatea patnmderii III mare a
masa, rondltie tara dt' care arice efort ar fi fost inutil de prisos. In ronsecinta
ne-am oprit 1a numele de "partid social reVOlU\lOnar", aceasta deoarE'ce idt'ile
Bociale ale noii ave au intr-adevar caracteluJ unt'i reVOlll\ii
Insa motivul principal a fost urmatOlul:
Oricit de temeinica ar fi fost atentia pe care 0 acordasem pina atunci
pmblemei economice, ea se mentinuse mai mult sau mm putin in limite Ie
8xaminarii chestiunilor sociale Abia mai tirziu orizontul meu s a largit datoritit
studierii politicii germane fatii de aliatii ei. Ea era in foarte mare masurii
l'ezultatul unei aprecieri gre,)ite a vietii economice a lipsE'i de claritate in
eoneeperea prinripiilor alimentatiei popOlului german in vii tor. Toate aceste idei
se intemeiau pe ideea ca, in oriee caz, capitalul era exclusiv produsul muncii 'Ii,
In consecin\ii, ca acesta din urma, putea fi , ca aeesta din urma, modifieat
de factOl'i suseeptibili sa favorizeze sau sl impiedlCe activitatea oamenilor.
A.'ladru importanta natlOna1ii a rapitalului rezulta din faptul cii aeesta din urmil
depindpa de marimea, de libertatE'a de puterea statului, adiea a natiunii;
'lceasta in mod atit de exclusiv incit numai aceasta dependen\a trebuia sa
capitalul m favoarea statului a natiurui prin simplul mstinct de
"onservare sau din donnta de a se dezvolta. Aceastii orient are favombila a
capitalului fata de libertatea independenta statului trebuia Sa I determine sa
intervina la rindul lui in favoru'ea libertiitii, autoritatii puterii etc. a natiunii
In aceste conditil, datoria statului fata de capital trebuia sa fie relativ
sllnpla limpede: el t.rebuia doar sit vegheze ca acesta din w'm:' sii rumina in
slujba statului 'li nu eumva sa 'li inehipuie ea este stapin pe na\iune. Aceastii
pozitic se putea a ... adru mentine intre urmatoru'ele doua limite. pe de 0 proie,
incuxajarea unei eeonomii nationale viablle independente; pE' de alta,
afngurarea drepturilor sociale ale mumitOlului.
Mai inainte nu puteam cu limpezlmea do rita diferenta dllltre
acest capital propriu zis, rezultat final al muncii productivf' capitalul a dirui
existentii natura se intemeiaza E'xclusiv pe speculatii
De-acum inainte puteam s 0 fac datontl unuia din proiesorll de fa ew'sul
PE' care I-am amintit, C':rlJttfried Feder.
PentIu prima data m viala mea am mteles dlferenta fundamentala dllltre
rapitaiul international de bw'sa ",i acela de implumut
Dupa ce am ascultat primul curl:; al lUl Feder, ml II verut lmedlat Ideea
C.< gaslsem dIumul une} eonditii E'sen\iale penh'll intemPlerea unui partId nou
145
In OChli mel meritul lui Feder consta in faptul Cd preciz'l, cu 0
bI"utahtate t:tlOasd dublul caracter al capltalulm speculatlv legat Q
economla populard, '11 Cd d:tdea in vl1eag 1m etern:t profitul Deduc\llip
sale, in toate chestmIUle fundamentale, erau atlt dE' Juste inclt cei care VOl all.
s:t.l cntIce a prwrz contestau mm putm exactItatea lor tp01phcd, decit puneall
la mdOlal:t poslblhtatea plachcJ a aphcJrll lor Astfel, ceea ce, in oclm alton,
(>ra punctul slab al invd\:ttm'u 1m Feder, reprezenta in OChll mel for\a ei
MIsmnea celm cm'e stabIle,;>te un program de actiune nu este stablhrea
dlverselor poslblht:t\l de a reahza un luClu, Cl de a expune hmppde acel lucru
ca l'eahzabll, adlc;\ s;\l preocupe mal pu\m mlJloacele decit scopul Dac:t
mtemeletorul unul program tIne cont de ceea ce se cheaffid "oporturutate" ';>1
eficacltate, in loc Sd se bazeze pe adevdlul absolut actmnea 1m va mceta sa fie
steaua polru,:t a omeIUlll cm'e bijbile, penbu a develU doru 0 retet:t ca atitea
altele Cel crue stablle!;>te programul unel ffil';oC:tll trpbme s:t 1 stabIleasc:t scopul
in hmp ce omul polItIc trebme sJ w'mJreascJ reahzm'ea 1m A';oddm gmdue,l
celm dmtil va fi indrumat.1 de adevillul ve';olUC, m hmp ce ac\mnea cplmlalt va
depmde mm degt'abd de leaht:ttl1e practice ale momentulm M:tretla unmh
';onstd m Justetea absolutd a ldell sale dm punet de vedere abstract a celmlalt
in apreclerea JUStd a reahtd\llor date ';oJ foloslrea 101 ubld, in care scopul stablhi
de cel dmtil trebme Sd 1 serveascd drept stea c:tlduzitoru e In bmp r'P succesU'
planunlor ';01 actmIUl sale po ate fi conslderat ca platra de incercare a valorll
unm om pohbc, adlcd aphcruea lor m reahtate, in schlmb reahzru'ea prOlectelo
1
finale ale creatOlulm unm plOgTam poate Sd nu albd loc lUclOdatd, deoru'ece
gmdll'pa omeneaSCd poate concepe adev:tlUl'l stablh oblecbve hmpCl.I precum
cnstalul, dm' a Cdl"Ol reahzru'p IntegraJA w meaZd Sd e -ueze dm ('aUla lInpel
f C\lUlUl ';>1 msufiClentel
Cu cit 0 Idee este mm just:t dm punet de \'edere absl ract pI m aceastd
mdl eatd, cu abt reahzru'ea el mtegt'ald rdmme ImpoSlblld III mdsm'a m Cal e b,
depmde de oamelU De aceea valoarea creat01uIUl unUl plogt'am nu se poate
m:tsura pnn reahzru'ea scopmllor sale Cl plln Justetea acestOl a 'II mfluenta pe
au e"\.ercltat 0 asupra progt'esulm omelUrll Dacd lucrunle ar fi stat ,lltfe]
mtem('letOl'll reitg1E'1 nu s ru' putpa num,h a pnntn-' CPl mm Importan(1 oameru
de pe pdmlllt, deoarece reahzru'ea prolectelOl 101 ehce nu va fi lUclOdaL
niCl mdCaI apro"\'lmahv:t NI('l chIaI' reiIgla lUbll'll nu este, III ae(mllbt
CI, declt 0 refle('tarl' pahdd a mtentuJOl subhmulUl ,>,'U mtemf'lt>tor d,u
unpOltanta el ('onst d in ol'lental ea pe care tindea S 0 ImpIl,me dezyoltdllJ
generale a cultUJ 11 puntd\l1 moravunlO1 'll a morale1
lhferenta fOiUte male dmtre ffiUHunea creatorulUl de progl ,1m ce,l ,1
pohhoanulUl este III hmp m{lhvul pentru CaJ e contopllea e('1m dOl mb n
146
singura persoarul este aproape imposibila. Aceasta este valabil in special pentru
politicienii mediocri care, chipurile, au Iacut cariera, i a caror activitate nu este
decit 0 "artii a posibilitiitilor", cum definea Bismarck politica, de altfel cu 0
oarecare modestie. Cu cit un asemenea om "politic" se indeparteaza de ideile
alese, cu aUt succesele sale VOl' fi mai uoare i mai frecvente, evidente i
rapide. In realitate, chia:r prin aceasta ele sint sortite sa fie vremelnice i de
multe Oli nu supravietuiesc autorului lor. Opera unol' astfel de oameni politici
este in ansamblul ei lipsita de valoare pentlU posteritate, caci succesele lor din
prezent se bazeaza pe inabuirea tuturor problemelor i a tutwoor ideilor cu
adevarat marete i marc ante , care ar fi avut valoare pentlU generatiile
wmatoare.
U rmarirea unoI' asemenea scopuri, valabile i importante penh'll viitor,
este, penh'll cel care luptii in favorea lor, foarte putin avantajoasa i nu gasete
p.ecit arareori la masele largi; bonurile de here i lapte Ii se par mult
Plai convingatoare decit planwile de viitor cu vederi largi, a caror realizare nu
poate avea loc decit mai tirziu i a carol' utilitate nu foloser;;te in fond decit
posteritiitii.
Aadar, din cauza unei vanitiiti oarecare, care este intotdeauna iru'llditii
eu prostia, cea mai male palte a oamenilor politici se indeplilteaza de toate
i
proiectele de vii tor Cale prezintii dificultiiti reale, ca sa nu piarda trecerea de
care se bucuni pe moment la mruoea masa. Succesul i impOltanta lor depind in
intregime de prezent r;;i ei nu exista pentlU posteritate. De obicei aceasta nu-i
deranjeaza pe cei la minte; se multumesc cu am.
Penb'll creatorul de program, conditiile sint difelite. 1nsemnatatea lui
se afla aproape intotdeauna in viitor, caci nu alareOli el este cel desemnat cu
numele de "visator". Caci daca alia omului politic este intr-adevar considerata
ca ruta posibilitiitilor, creatolUl de program apruotine celor despre Cale se spune
ca sint pe placul numai cind r;;tiu sa ceala i sa vrea imposibilul. El va
trebui intotdeauna sa renunte la recunor;;tinta contemporanilor, in schimb
recolteaza gloria penb'll posteritate atunci cind ideile lui sint nemwitoale.
In cursul existentei omeneti, se poate intimpla 0 data ca omul politic sa
se imbine cu creatorul de program. Cu cit aceasta imbinruoe este mai strinsa, cu
atit sint mai mal'i obstacolele cruoe se opun atunci actiunilor sale. EI nu mai
lucreaza penb'll exigente evidente, penh'll primul venit, ci penb'll
scopwi Cal'e nu sint intelese dedt de 0 elitii forute restrinsii. De aceea existenta
lui este in cazul acesta sfiiata intre iubire i woa Protestul contemporanilor sili
compenseazii recunotinta viitoruoe a posteritiitii, penh'll cruoe lucreazii.
Caci cu cit opera unui om este mai insemnatii pentm postelitate, cu atit
mai il pot intelege contemporanii sai; cu atit mai grea este lupta i cu atit
mai dificil succesul. Cu toate acestea, daca, dea lungul. secolelor, succesul
favorizeaza un astfel cia om, el va primi poate chial' in timpul vietii citeva raze
palide din glOlia sa viitoale, Este adevarat ca aceti oameni mrui nu sint decit
alergatori la malatonul istoriei: Cununa de lawi a contemporanilor mai atinge
147
doar eroul.ui .. _"
Printre el trebwe sa-I socohm pe marn luptaton al aceestei lumi, Cal'e,
neintele!?i de contemporani, sint totu!?i gata sa lupte pentru ideile lor !?i pentnl
idealul lor. Ei Sint cei care, intr-o zi, VOlo fi cel mai aproape de iinima poporului;
se pare cil atunci fiecare se va simti obligat sa compenseze prejuodiciile pricinuite
oamenilor mari de contemporanii lor, viata actele lor VOl' fi studiate eu 0
admiratie recunoscatoare vor putea relnsufleti, mai eu seama in
zilele grele, inimi zdrobite suflete disperate.
Acestei categorii ii apartin nu numai oamenii de stat Cll.l adevarat mrui,
ci toti mruii reformatori. Aliltmi de Frederic eel Mruoe, se afla aici Martin
Luther Riehruod Wagner.
Cind am ascultat primul cmos allui Gottfried Feder "respingerea
dependentei de dobinzi asupra capitalului", am inteles imediat ea aiei trebuie sa
fie yorba despre un adevar teoretie de 0 insemniitate penh-u viitorul
popomlui german. Sepruoarea neta a eapitalului de bmosa de ecamomia nationala
of ere a posibilitatea intrchii in lupta impotriva internationallizarii economiei
germane, laril a ameninta totu!li in timp bazele unei ecc:momii nationale
independente cu lupta impotriva capitalului. Vedeam mult pre a elar in evolutia
Germaniei ea sa nu ea lupta cea mai grea va trebui sa fie d"tllsa nu impotriva
poporu'elor du!?mane, ei impotriva capitalului international. In em'sul lui Feder
pre&imteam 0 lozinca puternica penh-u lupta ee va veni.
aid evolutia uiterioru'a a demonstrat cit de justa a fosat impresla avuta
atunei. Astazi !?mecherii politicii noastre bmgheze nu ma.Li bat joe de noi;
astazi, vad ei ea, daca nu cumva mint eu bunii eapiitalul intematio-
na) nu numai ea a atitat eel mai mult la razboi, ei cit acum dupii
terminru'ea luptei risea sa dea paeea pe un inferno
Lupta impotriva finantei internationale i a capitalulu....i de implUmut a
devenit problema eea mai importanta a luptei natiunii germane pentm
independenta !?i libertatea sa economiea.
lru' in ce obiectiile celor ee sint numiti practia:ieni, Ii se poate
riispunde dupa cum m'meaza: toate temerile in privinta ins:piiimintiitoru'elor
conseeinte economice ale punerii in aplicare a "respingerii dependentei de
dobinzi asupra capitalului" sint de prisos; cad, in primu] rind econornice
practicate pinii in prezent au luat 0 intorsiitwoii proastii penh-u POPOl-ul german,
pozipile luate fata de chestiunile de conservru'e nationalii ne amintesc foruie
puternie parerile asemiiniitoru'e ale unor in vremwi dee-acum vechi, de
exemplu eele ale adunarii medieilor bavruoezi referitoruoe la cre8l.rea cailor ferate.
Nici una din temerile de atunci ale acestei ilustre corpora\ii mn s-a adeverit mai
t1rziu, se ciilatorii noului "cal eu aburi" n-au fost cupriinl?i de ameteala,
spectatOlii nu s-au imbolnavit nici ei, s-a renun\at la imprejm::'uilile cu scindUli
menitt> sa ascunda privirilor noua instalatie, insa ochelarii -de Gfll au ramas
penhil totdeauna la ochii "experti".
In al doilea rind, 'rebuie sa notam w"IDiitoru-ele: Olice idee. ehiar lji cea
148
mai bum, devine un pericol imagmeaza cli este un scop in sine, dnd ce
in realitate ea nu decit un rnijloc pentru atingerea unui scop, i11S:i
pentru mine penb'1l adevarati nu erista dedt 0 sing1ll:a
do('trina: papal' patrie,
Obiectivu\ luptei noastre este sa asiguxam existen\a de'Lvoltarea l'asei
noastre a popol'1l1ui nostru, este sa-i lu"arum copiii sii piistram puritatea
singelui, libertatea pat.riei, penb'1l ca poPol'1ll nost.ru sa se poatii
matUl'iza pentru indeplinirea misiunii ce-i este hiiriizita de Creatol'1lJ univerSu,
lui.
Orice gind orice idee, Olice inviitittura Olice trebuie sa
serveasca acestui scop; totul trebuie examinat din acest punet de vedere
aplicat sau indepartat la timp. In felul acesta, nici 0 teorie nu se poate impietri
intr-o doctrina a mortii, din moment ce totul trebuie sa slujeasca viata.
Astfel rationamentele lui Gottfried Feder m-au determinat sa rna ocup
mai temeinic de aceastil problema cu care, in fond, inca eram putin familiarizat
Am inceput din nou sa studiez; am sa inteleg continutul intentia
muncii de 0 viata a evreului Karl Marx. "Capitalul" sau imi devenise acum
extrem de de inteles, in rezumat lupta social democratiei impotrJ.va
economiei nationale. lupta care trebuia sii pregateasca tRrenul pentru dominatia
capitalului cu adevarat international evreu al finanteloJo al bw"sei.
*
Aceste cm"s\lxi au avut asupra mea \} influen\i de cea mai mflXe
importanta dintr-un :lit punct de vedere.
Intr-o zi am ceJ'1lt sa iau parte la discutii. Dnul dintre participanti a
crezut ca trebuie sa poarte 0 discutie in contradictoriu in favoarea evreilor ;:i a
inceput sa-i apere fiidnd auzite consideratiuni indelungi. Aceasta m a incitatat
sa-l contrazic. Marea majoritate a participlmtilor la CW"S au adoptat punctul IIleu
de vedere. Rezultatul a fost ca peste citeva zile intrarn intr-unul din regiment
e1e
df1ate in garnizoana la Miinchen cu titlul oficial de ofiter-instructor.
In vremea aceea, b'1lpa stiitea destul de slab Cll disciplina. Ea se
resimtea de pe urma efectelor perioadei consiliilor de soldati Numai foarte incet
';oi foarte PI'1ldent se plltea intreprinde repunerea in vigoare a disciplinei
supunerii militare, in locul supunerii "libel' consimtite", cum so
nurneasra in corina de porci a lui Kwi. Eisner. De asemenea trebuia ca trupa
sit invete Sa simta sa gindeasca national patriotic Noua mea activitilte
era exercitata in aceste doua directii.
Am inceput' cu cea mai mare bUCW"le cu cea mai mare inflacara
re
.
Acum, intr-adevar, mi se of ere a ocazia sa vorbesc in fata unui auditOliu JJlai
numeros acum se confirma ceea ce presimtisem intotdeauna: sii vorbe
sc
.
$i vocea mi R imbujliitiitise suficient penb'1l ca sa fiu auzit convena
bil
1149
pretutindeni intr-o incapere mica.
Nici 0 misiune nu rna putea face mai fericit decit aceasta,
inainte de a fi lasat la vatra, puteam face servicii utile institutiei la care 'aIJl
tinut intotdeauna nespus de mult. din inimii: armata.
putea vorbi despre succes: in cw'sul invatamintului pe cru'e 1 .am
tinut, am redat poporului patriei cite va sute de camarazi. Eu "nationaliza m"
trupa !?i astfel am putut contribui 1a intiiru'ea disciplinei generale.
eu pri1ej, am putut un mru'e numar de camaraZl ce- Illl
parerile, cru'e mai tirziu au inceput sa formeze impreuna cu m.ine
nucleul principal a1 noii
CAPITOLUL IX
PARTIDUL MUNCITORESC GERMAN
Intr-o zi am primit de la superiorii mei ordinul de a vedea ee era eu aeea
asoeiatie aparent politiea lii care sub numele de "partidul muncitoresc german"
urma sa tina curind 0 adunare la care trebuia sa vorbeasca QQttfried Feder. Mi
s-a ordonat sa rna duc acolo, sa-mi dau seama ce era cu asociatia lii apoi sa fac
un raport.
Cwiozitatea de care armata dadea dovada in acel moment in privinta
pru:tidelor politice era mai mult dedt lesne de inteles. Revolutia ii daduse
soldatului dreptul de a exercita 0 activitate politica, w-ept de care el se folosise
din plin, mai ales dnd era lara experienta. Numai in clipa in care centrul lii
social-democratia au fost nevoite sa recunoasca, spre mru-ele lor regret, ca
simpatiile soldatului se indepartau de partidele revolutionru-e ca sa se indrepte
catre nationala ridicru-ea nationala s-a gasit plilejul de a i se Iua
trupei w-eptul de vot lii de a i se interzice orice aetivitate politka.
Era evident ca cenbul mru-xismul au fost cei cru-e au recurs la aceasta
manevra, fiindea daea nu s-ru- fi proeedat la aeeasta amputru-e a acelor "w-eptw-i
ale cetateanului", cum era numita dupa razboi egalitatea in w-eptw-i a soldatului
din punet de vedere politic, guvernul din noiembrie n-ru- mai fi existat peste
ci\iva ani n-ru- fi putut perpetua dezonoarea lii nationala. Tmpa era
atunci pe calea cea mai buna penbu a debarasa natiunea de cei care-i sugeau
singele erau slugile Antantei in interioml tiil-ii. Dar faptul ca pruiidele
numite "nationale" ii votau lii ele cu entuziasm pe criminalii din noiembrie
au ajutat ca in felul acesta un instmment al ridicarii nationale sa devina
inofensiv ru-ata unde puteau duce conceptiile mereu exclusiv doetrinru-e ale
acestor nevinovati intre nevinovati. Aceasta bw-ghezie, atinsa intr-adevar de
senilitate intelectuala, era foruie serios convinsa ca ru-mata va redeveni ceea ce
a fost, adica un meterez al vitejiei gel-mane, pe dnd centrul mru-xismul aveau
ca tel doru- scoaterea acelui periculos dinte veninos al nationalismului, lill-il de
cru-e 0 ru-matii poate sa raminii 0 forta politieneasca, dru- nu mai este 0 bupa
susceptibila: sa se razboiasca cu du!)manul; lUClU cru-e ulterior a fost demonstrat
indeajuns.
Ori poate ca "oamenii nO!jb-j politici nationali" credeau ca intarirea
ru-matei noastre putea fi altfel dedt national a? Nu este imposibil; aceasta rezultii
din faptul ca in loc sa fi soldati in timpul razhoiului, erau ni!)te gw-alivi,
pru-Iamentru-j cru-e hahar n-aveau de ceea ce se poate intimpla in inima
oamenilor carora treeutul eel mai glorios Ie reaminte!)te di au fost cej dinW
151
soldati ai lumii.
De aceea am hotarit sa rna duc la adunarea acelui partid complet
necunoscut inca.
Sear a, cind am ajuns in Leiberzimmernul vechii berarii Sternecker din
Munchen, am gasit acolo vreo douazeci pina la douazeci cinci de oameni,
apartinind in cea mai mare parte patwilor inferioare ale populatie '.;
Conferinta lui Feder imi era eunoscuta de pe vremea ew"sw"ilor, astfel
ea rna puteam eonsacra mai bine observalii asoeiatiei.
Impresia pe care mi-a Iacut-o nu era nici buna nici rea: 0 societate noua,
ca atitea altele. Era tocmai pelioada in eare fiecare se simtea ehemat sa creeze
un pruiid nou, nefiind satislaeut de solutia de pinii atunci nemaiavind deloc
incredere in pruiidele existente. Astfel apareau pretutindeni din pamint acele
asoeiatii spre a disparea peste eitva timp lara a bate toba. MajOlitatea
fondatorilDl" n-aveau niei cea mai vaga idee despre ceea ce el"a necesru" penb-u
a crea, impreuna eu 0 asoeiatie, un pruiid sau chiru" 0 Astfel aproape
intotdeauna aceste asociatii au pie lit de moruie buna, intr-un spilit mercantil
lidieol.
Nu prevedeam alteeva dupa ee am asistat, timp de doua ore, 1a adunru"ea
"pruiidului muncitorese german". Cind Feder a terminat, am fost mu1tumit.
Viizusem destul voiam deja sa plec, cind anuntru"ea discutiilor m-a lacut Sa
ramin. Dru" aici lucrwile pareau wmeze cursul lara nici 0 atractie, cind
deodata, s-a dat cuvintul unui "profesor" care incepu prin a pune la indoiala
justetea plincipiilor lui Feder, iru" apoi - dupa 0 liposta foru-te bunii a lui Feder -
se situa blUSC pe "terenul faptelor", nu lara a recomanda tiniirului pru-tid,
cu cea mai mru"e insistentii ca pe un punct deosebit de impOl-tant al programu-
lui, lupta pentru "separm"ea" Bavru"iei de "Prusia". Gmul sustinea, cu 0
insistentii cii in acest caz, in principal Austria gelmanii se va uni de
indata cu Bavruia i eii atunci pacea va fi mult mai trainicii muIte alte
extravagante asernaniitom"e. Atunci nu m-am putut impiediC'a am eelut eu
cuvintul ca sii-i spun savantului domn piirerea mea in legatw'a cu aceasta, In
final, oratorul pariisi localul ca un dine piouat, inainte ca eu sa termin de
vorbit. In timp ce vorbeam fusesem ascultat cu uimil"e pe cind mii pregiiteam
sii-i spun adunarii buna seru"a sa plec, un barbat se griibi sa virul linga mine,
se prezenta (nu i-am inteles exact numele) i imi strecw"a in minii un caietel,
apru'ent 0 politica, lugindu-mii insistent sa-l citese,
Aceasta mi-a lacut fDmie mru"e pliicere, caci puteam spera sa cunosc mai
plicticoasa asociatie larii sii fiu obligat sa asist la adunari aUt de anoste, In
rest, barbatul acela cu de muncitor mi-a lacut 0 impresie burul, Dupa
cru"e am pIe cat,
Pe atunci locuiam in eazru"ma regimentului 2 infanterie, intr-o CiimalU\a
cru"e mai pwia Ul"mele [oruie vizibile ale revolutiei. In timpul zilei erlllll afm"a,
de cele mai muite oli la regimentu1 41 viniitori sau 1a adunan, 1a conferinte la
alte Corpm; de tIupa etc. N u-mi petreceam decit noaptea in locuin\ii. Cum
t52
sa rna trezesc in fiecare dimineata inainte de ora rinri, imi Iacusem
obiceiul sa rna distrez punind pe jos bucatele mici de piine usrata sau de rarne
penb-u care se zbenguiau prin camiiI-uta sa privesc rum acestE' mid
animale nostime alergau roata, unul dupa altul, disputindu t-:i buruihitile
Suferisem deja in viata atltea privatiuni, incit Imi puteam imagina foruie biJle
atlt foamea cit micilor animale.
A doua zi dupa adunarea aceea, pe la ora cinc1 eram tot culcat in
mansru'da mea ,?i pnveam eursele ,?1 opririle ale ,?oarerilor Nemaiputmd
adOl'mi, mi-am ammtit dintr-odata de seara precedentii ::-i de ca1etul pe care mi 1
daduse muncitorul. Am inreput sa-l citese. Era 0 subtire in care autOlul,
un muncitor, arata cum se reintorsese la opiniile nationale dupa ce ie,?ise din
eonfuzili frazeologiei mru-xiste ::-i sindicaliste: de unde titlul de "Trezirea mea
politica". Ineepind-o, am citit eu interes aeea scriere seUltii pirui la eapat; caei, in
ea, se reflecta sehimbarea pe eare 0 incereasem eu insumi intr un fel asemaniitor
eu doisprezece ani mai devreme. Involuntar am retrait propna mi In
timpul zilei m-am mai gindit de citeva ori la acestea apOl m am gindit sa las
definitiv 1a 0 prute aceasta intilnire cind, peste citeva saptamini, am prim1t 0
crute po::-tala in cru'e se spunea ea eram primit in rindUl'ile pruiidu1ui munrito
resc german; eram invitat sa-mi exprim parerea in privinta aeE'asta sa asist
in acest scop la 0 ::-edinta a comitetului de pruiid.
Eram mai muIt derit mirat de felul acesta de a "c1'?tlga" aderen\l ;'1 nu
,;>tiam daca trebuia sii rna supilr sall Sd rid. N u aveam de pu\in intentia de
a rna asocia unui pruiid existent, ci voiam Sd intemeiez un altul pe cru'e sao]
ronduc eu. 0 astfel de invitatie nu trebuia deci Iuata in considerru'e
Tocmai voiam sa Ie trimit rdspunsul meu scris ace lor domm, emd
curiozitatea a invins din nou <;-i m-am hotiiI'it sa rna in ziua fixatii, ca
sil-mi exprim princlpiile verbal
A venit :;.i miercUl'ea Hotelul unde trebUla sa alba 10(, era
"Biltrinul Rosenbad" din Hornstrasse; un local foruie modest, unde oameniJ nu
pilrpau sa se aventUl'eze in afara unoI' ocazii foruie importante Asta nu t'ra de
mirare in 1919, deoru'eee lista de bucate era foruie modesta ehlar in mru-ile
hotelUl'i, cu greu putea atrage un client Nu acps1 local ruel maeal
dupa nume.
Am treeut prin salonul prost lummat, in cru'e nu se afla mmem, am
eautat ee dildea in ineilperea inveeinata m am treZlt in prezen\a membnlOl
birou1ui. La lumina indoie1nica a une) lilmpi eu gaz pe Jumal atf' erau
patm tmen, printre care autorul em'e rna sal uta de indata ell
multa bueune imi Ul'a bun venit ca unui nou membl-u a1 pru-tidului munClto
resc
Eram putin cam desrumpanit Atunel m-au l-ugat sa bmeVOlesr sil renun\
1a expunerea mea, Cael ul'ma sil vina ,?l "pre'ledintele arganiza\leJ Reiehului" In
sfir'lit a apillut Era reI cm'e prezidase conft>rinta lUI Fedf'1' in brasena
Sterneeker.
153
In timp ce cunozltatea md cuprmsese dm nou cu
nerlbdare w'marea PE'ntru moment aflam numele fieclrwa dm domru
Reichullll" era un domn Harrer, cel al orgaruzatlel
dm Munchen era Anton Drexler
S a dat clhre procesulUl vE'rbal al ulbmel ApOl a w'mat raportul
caslelulUl - asoclatla poseda 0 suml totall de mlrCI cmClzeCI de pfenrugl
dup.1 cm e caslelul a fost aSlgurat de mCI ederea generalcl Acest lUCIU a fost
ronsemnat m procesul verbal Atunci pre'ledmtele a clbt rlspunsw'lle la 0
scnsom'e dm Klel, una dm Dusseldorf una dm Berlm, toatd lumea a fost de
acord in 101 ApOl s a comurucat corespondenta 0 scnsoare dm Berlm,
una dm Dusseldorf "1 una dm Klel a clror so SIre plrea Cd este pnmlt.1 cu mare
satIsfactle S a afirmat Cd acest schlmb crescut de scnson el a cel mal bun cel
mal VIZlbil semn alimpoliantel dezvoltdrll "parbdulUl munCltoresc gel man"
atunel atunel a avut loc 0 consultare lungl asupra nollor rJspunsw'I ce
trebUlau date
Insp.hmmtdtor, inspdImintdtor EI a 0 bucdtdl'le dt' dub de cea mm
proastl cahtate TrebUla sl mbu in ea?
In Stll ordmea de Zl a aJuns la nOlle pnmln, adlcd au mceput sl
debbereze cazul mE'U
Am inceput sl pun mtrebdn, dru m afru'a cit01'va dll'ectlve vagI nu
e'\.lsta rumlc, ruCl un pIOgIam, mel 0 absolut rumlc tIpdnt, mCI cru'nete
de memblu, ruCI fidcm 0 nE'nOlocltl, CI doru 0 bUnd credlntl VIZlbllJ
bUndvomtl
Dm nou ml a plent cheful de ris, CdCI to ate acestea erau om e altceva
declt semnul cru'actenstIc al celel mm complete perplexltltl al intregll
dezrudeJdl fat.1 de pmildele e:hlstente pind cltuncI, progI'amele lor, 101
actIvltatea lor') Ceea ce il indemna pe acel tmen la 0 actlUne atit de ndlcold
la pnma vedele era dom chemm'ea voculOi IJuntnce cm'e, mm muIt mstmctIv
declt con'ltIent, 11 ucea sl inteleagd Cd totabtatea pmildelOl c'\.lstente nu era aptd
sl lldlce natlUnea germand ruCI Sd lepm'e pagubele dm mtenor
Am CltIt rapId du'ectlvele pruildulUl, cm'e elau biitute la am
gdSlt m ele bUndVomtd neputmtl EXlstau multe COnfUZll neelm'ltJtl, bpseau
multe lUCI'W'1 ,?l mal algs Spu'ltul combatIv
bme ce oamerul era dormta dE' a avea 0 nOUd ml,?care
rm e sl fie mal mult decit un pmild m sensul dat piru atunel acestw cuvlnt
Seru a, cind m am intOl S in cazm ml, lmI fdcusf'm 1.1 pdrE're m cu

Md aflam m fata celel mal grele problemE' dm vlata mea trebUla mtru
sau Sd refuz?
RatlUnea nu md putea POVdtUl declt Sd refuz, dm sentllnentul nu-m)
dddea deloe pace cu Cit mcercam mat muit Sd-ml demonstrez neslbUlQ\a acelUl
club, ('u atit senhmentf'le II luau partf'a
In alele Ul mdtorue, mlntea mf'a nu a mal cunoscut odlhna
154
Cintaream avantajele dezavantajele. De multii vreme eram deja hotarit
sa am 0 activitate politica; vedeam tot atit de limpede faptul ca aceasta nu-mi
era cu putinta decit intr-o micare noua, numai ca-mi lipsise intotdeauna
impulsul necesar in acest scop. Nu apartin unei categorii de oameni care astiizi
incep ceva, spre a-I plirdsi miine i, daca se poate, trec iariii la altceva. De aceea
inri venea atit de greu sa mli hotiirasc la 0 nouii intemeire de felul acesta, C81-e
trebuia ori sa devina de cea mai m81-e insemnlitate, ori, in caz contr81-, sii
disp81-ii, cum era logic_ ea aceasta va fi pentru mine 0 hotlirire definitiva,
in C81-e nu va mai exista niciodatli un pas "inapoi". Pentru mine aceasta nu era
deci 0 joaca de moment, ci 0 treabli foarte serioasa. Inca din vremea aceea
incercasem intotdeauna 0 antipatie instinctivli fata de oamenii C81-e incep de
toate lara sa ducli ceva la bun sfil'it. Ii detestam pe aceti uuratici pe care-i
vedeai pretutindeni. Consideram actiunea acestor oameni mai rea decit
inactivitatea completii.
Destinul insui piiJ.-ea acum eii-mi face semn cu degetul. Nu m-a fi dus
niciodata la unul din m81ile partide existente; mai tirziu imi voi expune mai
detailat motivele. Aceastii creatie mica i ridicola mi se piirea ca prezintii
singurul avantaj de a nu se fi impietrit inca in stadiul de "organizatie", ci ii lasa
individului izolat posibilitatea unei activitliti personale efective. Aici mai aveai
inca de lucru, i cu cit micarea era mai restrinsii, cu atit mai uOr ii puteai da
forma eonvenabilii. Aici mai puteai stabili obiectul, scopul i calea, ceea ce, la
m81ile pru.1;ide existente, 81- fi fost irealizabil.
Pe masw-ii ce mli gindeam la acestea, cretea in mine convingerea ca
ridic81-ea natiunii putea fi pregatitii intr-o zi tocmai de 0 astfel de mic81-e
restI-insa, i niciodatii de una din acelea mult prea ataate de ideile vechi sau in
interesul noului l-egim al partidelor politice parlamentare complice. Caci ceea
ce trebuia sa fie proclamat aici, era 0 nouli conceptie despre lume, nu 0 lozinca
electorala.
D81-, in Olice caz, dorinta de a tI-anspune aceasta intentie in realitate em
o hotiirire extrem de greu de luat.
cu ce calitiiti puteam eu veni pentru a intreplinde aceastii misiune?
Ca eram lal-a avere i samc, mi se pare a cel mai Uor de suportat, insa
ceea ce era mai stinjenitor era faptul ca apru.1ineam oamenilor ObSCUli, ca eram
un izolat printre milioane de cetateni, 0 fiintii pe C81-e haz81uul 0 poate lasa sa
b-aiascii sau 0 poate face sa dispara lard ca cineva sa catadicseasca sa bage de
seamii. Mai unna apoi dificultatea rezultata din preglitirea mea
insuficientii.
Cei pe C81-e am convenit sa-i numim "intelectuali" ii plivesc de altfel
intotdeauna cu 0 condescendenta realmente nesfir!jitli i de sus in jos pe cei C81-e
n-au Iacut studii regulate !ji C81-e nu s-au lasat inoculati cu cunotintele neceS81-e.
Lumea nu intreaba niciOdata: ce poate omul acesta, ci "ce a invatat"? Aceti
oameni "instluiti" il apreciazii mai mult pe cel mai mru-e imbecil, daca este
inconjUl-at de un numih- suficient de cel1;ificate, decit pe tinarul cel mru. sclipitor,
15i
eliruia Ii lipsese aeele papirusuri prep-oase. Puteam sa-mi imaginez cu
ce primire imi va face aeeasta lume "instruiU", i in aeeastiiprivinta
m-am doar in masura in care pe vremea aceea ii credeam pe oaroeni mai
buni decit sint cei mai multi in prozaiea realitate. Oricum ar fl, exeeptiile nu fac
intotdeauna decit sa iasii in relief intr-un mod mai evident. In ee rna
am inviitat astfel sii fac deosebirea intre colrui i oamenii intr-adeviil-
eapabili.
Dupii douii zile de reverii !?i eugetiiri apasatoru-e, am sfirit prin a ajunge
la eonvingerea ea trebuia sa fae pasul hotllritor.
A fost hotllrirea decisivii a vietii mele.
Nu putea i nu trebuia sa mai existe Vl'eun pas inapoi.
In eonseeinta m-am inseris printre membrii pruiidului mWleitoresc
german i am plimit titlul provizoriu de membru, eu numiirul apte.
CAPITOLUL X
CAUZELE DEZASTRULUI
Adincimea caderii unui corp oarecare se masoara intotdeauna cu distanta
dintre pozitia sa actuala cea pe care 0 ocupa initial.
La fel stau lucrurile cu popoarele cu statele, Astfel aceastll pozitie sail,
mai bine zis, inaltimea initialii, capiitii din aceastii cauzii 0 importantii hotiiritoart:'
Nu e cu putintii sii vezi ciiderea adincii sau dedt in miisma in cafe
ceea ce cade se ridica deasupra mediei. lata de ce unui imperiu pru'e
atit de grea de teribilii pentru oricine e capabil de gindire sau de sentimente;
ciiderea sa este, de fapt, produsii de 0 inaltime atit de mru'e incit. in jalnica ::;a
actuala, este aproape imposibil de imaginat.
Deja intemeierea imperiului piirea poleitii de vraja
cru'e reinsufletea intreaga natiune. Oupa 0 cursa larii seamiin din victorie jn
victorie. sa dezvoltat i11 fine, drept recompenslt a eroismului nepieritor ttl
copiilor nepotilor, un i1llperiu. sau nu, nru'e importantii, germani
i
aveau cu totii sentimeJltul cii acest imperiu, cru'e datora existen(a
potlogariilor glupurilor pru'lamentru'e, domina celelalte state prin simpJa
frumuse\e a intemeierii sale.
lnh-aclevar, nu 1:(1 palavrageala unei ln11"Untari ol'atonce 'in pal-lament,
ci in tunetul bubuitul asedierii P31'isului s-a infiiptuit actul solemn al un
ei
manifestiiri de vointii prin cru'e germanii, printi popor, exprimat hotarire
a
de a intemeia, penbll "iitor, un imperiu de a ridica, din nou, coroa11a
imperiala la inllitimea U11ui simbol.
$i aceast.a nu a fost rezultatul unoI' crime, statuI bism31'ckian nu a
fost intemeiat de dezertori de ci de regimentele de pe front.
o asemenea :;oi un astfel de botez al focului inviiluiau de acum
imperiul in stralucirea unei glOlii iRtOlice de c31'e 31'31' lea fost. dat numli
i
state 101' foarte veehi sa se acopere,
$i ee ascensiune Ii ineeput!
Libertatea din ttfarii asigura piinea cea de toate zilele dinauntril.
N atiunea s-a imbogatit ctl numar prin bunUli piiminte:;oti.
Ono31'ea statului impreuna eu ea, ono31'ea intregulw popor eril
U
piizite ocrotite de 0 armata care putea net sa puna in lumina c31'actertll
deosebit al popOlului gefman din vremUlile acelea.
Dar caderea imperiului a popOJului german este aUt de profunda incit.
toat3. lumea p31'e cuprinSa de ameteala lipsita de simtire de l'atiune: abja
mai poate aminti de maretia trecuta; intrat.it puterea fIumusetea (;Ie
157
odinioara apar ca intr-un vis in fata rnizeriei prezentului.
Astfel se poate intelege cum de ne-a orbit sublimul in aa masurii incit
ne-a lacut sa uiUm de cercetarea simptomelor inspaimintatorului dezastru,
simptome care trebuiau deja sa existe sub 0 forma sau alta.
Fara indoiala, acest mod de a privi nu ii prive!jte decit pe cei care nu
considera Germania doar ca un loc de edere unde se c1tiga !?i se cheltuiesc bani;
numai acetia pot, de fapt, sa aprecieze statul actual ca pe un dezastru; in
schimb, ceilalti il privesc ca fiind indeplinirea de mult a!jteptata a dorintelor lor
pina atunci neimplinite.
Totui, simptomele prabuirii erau pe atunci vadite, cu toate ca existau
putini oameni care sa traga de aici vreo invatatUl'a.
Insa astiizi acest lucru e mai necesar ca oricind. Dupa cum 0 boala nu
poate fi vindecata decit daca i se cunosc cauzele, tot aa trebuie procedat cu
raul politic. Desigur, sint ingIijite manifestiiIile externe ale bolii, cele care sal'
in ochi i care sint mai de deosebit i de descopeIit decit cauza profunda.
acesta este motivul penbu care atilia oameni nu reu!jesc niciodata sa
deosebeasca efectele extrne i chiar Ie confunda cu cauza; ei prefera chiar sa nege
prezenta unor astfel de cauze. Aa se intimpla ca in prezent cea mai mare parte
dintre noi considerii dezasbul german, in primul rind, numai in caruul situatiei
econornice critice i a consecintelor ei. De altminteri aproape toti trebuie sa
suporte 0 parte din ele!?i acesta este un motiv determinant penbu ca fiecare sa
inteleaga semnificatia i dimensiunea catastrofei. In schimb, marea masii
privete mult mai putin aceasta lUina din punct de vedere politic, cultUl'al i din
punctul de vedere al obiceiUlilor i al moralei. In aceastii pIivinta, simtirea i
ratiunea Ie lipsesc cu desavirire multor oameni.
Sa admitem ca ar fi aa penbu marea masa in ce ca!J,Zele
prabuirii, dar faptul ca cercUl'ile mai insbuite considera dezasbul german ca
fiind, in primul rind, 0 "catastrofa economica" ca Ul'mare, a!jteapta salvarea
de la 0 solutie economica mi se pare a fi una din cauzeie penbu care pina in
prezent n-a fost cu putinta sa obtinem vindecarea.
Numai daca reu!jim sa intelegem ca punctul de vedere economic se afla
doar pe planul al doilea sau al treilea i ca rolul plincipal il detin factOl'ii
politici i mOl'ali i factOlul "singe" va fi posibil sa pricepem cauza nenorocirilor
actuale i, ca Ul'mare, sa gasim mijlocul i calea vindecarii.
De aceea cercetro'ea cauzelor prabu!jirii germane este de 0 importantn
hotaritoro'e; ea se afla la baza unei mi!lciili politice al carei scop trebuie sa fie
toemai vietOlia asupra infringelii.
Dro', chiro' in cUl'sul cercetiilii trecutului, trebuie sa ne felim sa
confundam efectele ero'e sro' mai mult in ochi eu cauzele mai putin vizibile.
Explicatia nenorocirilor noastre actuale cro'e ne vine eel mai uor in
rninte i cro'e este, plin Ul'mare, eea mai raspindita, este Ul'matoro'ea: am avut
de suportat ill'marile razboiului pe ero'e I-am pierdut, deci cauza situaliei noastre
nefericite este razboiul pierdut.
158
Po ate cli existli multi oameni care cred sincer in prostia asta; dar, i mai
numeroi sint cei in gura clirora ea nu reprezinta decit minciunli i ipocrizie
premeditata: aa stau lucrurile cu top cei care sint aproape de sursa de profituri
guvernamentalli.
Oare protagonitii revolutiei nu i-au reproat intotdeauna amarnic
poporului indiferenta sa totalli fatli de rezultatul acestui rlizboi? In schimb, n-au
afumat ei foarte serios eli numai marele capitalist putea avea un avantaj la
sfiritul victOlios al miaei lupte a poporu.'elor i nicidecum poporul german,
muncitorul german?! Da! aceti propoviiduitori ai reconcilierii mondiale n-au
declru.'at oare cli numai militarismul era distrus, dar cli poporul gelman ar putea
slirbiitori cea mai frumoasli dintre invieri? Nu au fost apreciate atunci in acele
cercuri binefacerile Antantei i n-a fost aruncata asupra Gelmaniei vina pentru
toatli acea lupta singeroasa? Dru.' s-ru.' fi putut face acest lucru larli a declara ca
nici chiru.' infringerea militara nu putea avea urmari deosebite pentru natiune?
Intreaga revolutie n-a fost oru.'e Iacutii in numele acestei fOlmule? Ea le-a adus
drapelelor noastre victoria, dru.', cu toate acestea, pOPOlW gelman po ate merge
spre libertatea externa i interna numai prin ea!
Oare lucrwile nu stliteau cam aa, camarazi nefericiti i iUelap?
Este 0 adevarata din pru.i;ea evreilor sa abibuie de atunci
inainte cauza catastrofei infringelii militare, in timp ce Vorwiirts din Berlin,
organul central al tuturor tradiitOlilor, scria ca, de data aceasta, POPOlW german
nu va ave a dreptul sa se intoru.'cli cu steagurile victOlioase!
$i acum aceasta trece w'ept cauza dezastrului nostru?
Bineinteles ca ru.' fi complet lipsit de interes sa incerclim sli-i combatem
pe aceti mincinoi - i nici nu mi-a irosi vorbele ca s-o fac - daeli, din nefericire,
aceste nerozii n-ar fi colpOli;ate de 0 mulpme de oameni complet nesabuiti, dru.
lipsiti de mice intentie rea sau de mice falsitate.
Aceste discutii vor oferi, printre altele, argumente celor care lupta
penbu cauza noastrli; ele sint foru.i;e utile intr-un moment in care vorbele sint
rlistalmiicite de indatii ce au fost rostite,
lata deci ce se poate spune despre afnmatia eli prlibuirea Gelmaniei este
imputabila infringerii noastre in ultimul riizboi.
In orice caz, pierderea rdzboiului a fost de 0 insemnatate tragicii pentru
viitOlW pabiei no astre , dar aceastli pierdere nu era 0 cauzli; ea insiii nu era
decit mmarea altor cauze. Faptul cii un sfirit nefericit al acestei lupte pe viata
i pe morui;e a b'ebuit apoi sa atraga dupa sine mmliri catastrofale era extrem
de clru.' penbu orice minte piibuuzatoru.e i lipsitli de rea-voin\a.
Din nefericire, existli i oameni carora aceastli inteligenta pabunzatoru'e
pru.'e,sa Ie lipseasca la momentul pobivit, sau cru.'e, cunoscind conb'ru.iul, intii
au combatut, totui, apoj au negat acest adevar. cel mai adesea erau
oamenii care, dupa indeplinirea dorintelor lor tainice, vedeau dintr-odata, insli
prea tirziu, dimensiunea catastrofei la care conbibuiserli.
Ei sint riispun.zatOli de priibllijirea no astra i nu infringerea, cum Ie place
159
sa inventeze sa spuna: intr-adevar, infringerea n-a fost decit consecinta
uneltiIilor lor nu fapta unui comandament "nepriceput" cum pretind ei
acum. ,Nici inamicul nu era format din el sa din prima zi,
superior numeric armatei germane, a dispus prin dotarea sa tehnica de
arsenalele lumii intregi. Este deci incontestabil ca victOliile germane, repurtate
timp de patru ani impotriva unei lumi intregi, nu se datoreaza decit supeliori-
tatii comandamentului nostru. Organizarea conducerea armatei germane au
fost tot ce s-a vazut mai maret pe pamint.
Daca au existat deficiente, este pentI11. ca erau cu neputinta de
evitat.
acestei armate nu a fost cauza nenorocmi noastre actuale,
ea n-a fost de cit consecinta altor clime, care, trebuie s-o
spunem, a constituit inceputul unei alte de asta data mai vizibile.
Aceasta rezulta din w-matoarele:
o infringere militara trebuie oare sa duca la totala a unei
natiuni sau a unui stat? De cind duce la un asemenea rezultat un razboi
nenorocit?
De altfel, oare popoarele mol' din pricina unui razboi pierdut? La aceasta
se poate raspunde pe scwi.
se intimplii intotdeauna dnd, prin infringerea lor militarii,
popoarele plimesc riisplata pentru stare a lor de coruptie, pentIu lor,
pentm lipsa lor de caracter, pe scurt pentm lipsa lor de demnitate.
Daca nu este infringerea militara actioneaza mai degrabii ca un
stimulent pentru 0 noua ascensiune catre un nivel mai inalt: ea nu este piatra
funerara a existentei nationale.
Istolia COnfll-mii aceasta afirmatie cu nenumarat exemple.
Din nefericire, infringerea militara a popOlului german n-a fost 0
catastroIa nemelitatli, ci pedeapsa dreapta a dreptatii Am Iacut mai
mult dedt sa merit<1m aceasta infringere. Ea nu este dedt manifestarea
extelioara a celei mai puternice descompuneri, dintr-o serie de fenomene
interne, care, vizibile, riimiisesera ascunse priviIii majoritatii oamenilor
pe care, conform metodei strutuiui, nimeni nu voia s-o vada.
Observati a!?adar fenomenele anexe ce caractelizeaza felul in care
poporul german a acceptat aceasta infringere.
Oare in unele cercuri n-a fost exptimata in chipul cel mai ne111.!?inat
bucw-ia penb11. nenorocirea patriei? Cine poate proceda astfel dacii nu melitii
intr-adevar el 0 asemenea pedeapsa? In realitate, oare nu s-a mers mai
depruie nu s-au hit;J.dat ca au provocat slabirea frontului aceasta nu
inamicul a mcut-o; nu, nu, pentlu 0 asemenea raspunderea 0 poruia
germanii. Se poate spune oru-e ca nenorocirea i-a lovit inb'-o oru-ecru-e miisurii pe
nedrept? De dnd atribuie oamenii lor raspunderea ra.zboiului?
aceasta in pofida olicarei ratiuni, in pofida cunoa!jtelii faptelor!
Nu inca 0 datil nu, in felul in care poporul german acceptat
160
infringerea se distinge foarte elar cli adevarata cauza a ruinei noastre trebuie
cautata altundeva decit in pierderea, pur militarli, a unor pozitii sau in
unei ofensive; caci dacii frontul ar fi cedat intr-adevar in calitate de front daca
lui ar fi antrenat-o pe aceea a patriei, paporul german ar fi suportat
cu totul altfel infringerea.
Am fi suportat atunci nenorocirile consecutive acestei infringeri
stringind din dinti; stapinip de durere, am fi Hisat sa ni se auda plinsetele.
Violenta sau minia ne-ar fi umplut inimile fata de inamicul de venit invingator
gratie perfidiei hazardului sau dupli voia destinului; atunci, natiunea, asemeni
Senatului roman, ar fi in intimpinru"ea diviziilor infrinte multumindu-le,
in numele patriei, pentru sacrificiile de-acum acceptate indemnindu-le sa
piru"da speranta in Reich. capitulru"ea n-ar fi fost semnatii decit cu mintea,
in timp ce inima ru" fi batut deja pentru ridicarea viitoare. Astfel ru" fi fost
aceptatii infringerea daca n-am fi datorat-o decit destinului. Atunci n-am fi ris,
nici n-am fi dansat, nu ne-am fi laudat cu n-am fi glorificat aceasta
infringere, n-am fi insult at trupele la intoru"cerea din Iupta nici nu Ie-am fi
tavillit drape luI cocru"da in noroi; dru" mai ales nu soar fi putut niciodatii
constata acel fenomen hidos cru"e I-a determinat pe un ofiter englez, colonelul
Repington, sa spunii cu dispret: "Din trei nemti, unul e triidiitor!" Nu, aceasta
pacoste n-ru" fi putut niciodatii w"ca precum un val sufocant cru"e, de cinci ani
incoace, a inecat restul de consideratie pe cru"e celelalte tari 0 mai aveau fata de
noi.
Aid reiese cel mai bine minciuna afirmatiei cli pierderea riizboiului este
cauza germane.
Nu, aceasta ruina, din punct de vedere militru", nu era ea decit
w"mru"ea unei serii de fenomene morbide de atitari care Ie-au provocat cru"e,
inca pe timp de pace, atinsesera natiunea germana. Aceasta a fost cea dintii
consecinta catastrofalii, vizibila pentru toti, a otriivirii traditiilor a moralei,
a slabirii instinctului de conservare a simtiimintelor legate de el, rele care,
deja de multi ani, incepeau sii sape temeliile poporului ale impeliului.
Insa obligatia de a imputa responsabilitatea acestei tocmai
singwului om cru"e, dotat cu 0 putere supranatw"ala de vointa de actiune,
incerca sa crute natiunea de ceasul totale al Ie revenea
evreilor organizatiei lor de luptii mru"xiste. In timp ce-l stigmatizau pe
Ludendorff acuzindu-l de pierderea razboiului mondial, ru"IIlele dreptului moral
fusesera luate din miinile singwului acuzatOl" periculos cru"e s-ru" fi putut ridica
impotriva tradatorilor patriei. In aceasta plivinta s-a pornit de la principiul
[oruie just dupa care 0 pruie din minciuna cea mai mru"e este intotdeauna
crezup: mru"ea masa a popOlului lasa intr-adevar mai sa-i fie corupte fibrele
cele mai adinci din inima sa, decit sa se ruunce, voluntru" in rau; de
aceea, in simplitatea primitiva a simtamintelor sale, ea va fi mai ufjor victima
unei minciuni mru"i decit a uneia mid. In general, ea insiifji nu comite de cit
malunte, in schimb i-ar fi ruine sa comitii altele, mrui.
161
Ea nu va putea concepe 0 asemenea falsitate i nu va putea crede, nici
chiar la altii, in posibilitatea false lor intepretiiri, de 0 neruinare nemaiauzitii;
chiar dacii 0 liimureti, ea se va indoi, va ezita indelung i, cel putin, va mai
admite ca adeviiratii 0 eAl'licatie oarecare care i se va propune.
Cii din cele mai neluinate minciuni riimine intotdeauna ceva este un
,
fapt pe care cei mai mari artiti in ale ineliiciunii i asociatiile de escroci il
cunosc foarte bine i deci il folosesc in mod josnic.
Cei ce cunosc cel mai bine acest adeviil< despre posibilitiitile de a folosi
minciuna denuntul au fost din toate timpUlile evreii. Chiar i existenta lor
se intemeiaza pe 0 singwoii i mare minciuna, aceea dupii care ei reprezintii 0
colectivitate religioasii, cind de fapt este yorba de 0 rasii - i despre ce rasa!
Unul din cele mai insemnate spuite ale omenirii i-a stigmatizat pentru
totdeauna printr-o fioazii de 0 veracitate profundii i care va riimine venic
intemeiata: el ii numete "marii maetrii ai minciunii" 1). Cine nu vrea sa
recunoasc1i acest fapt, sau nu vrea sa-l creada, nu va putea contribui niciodatii
la triumful adeviilului.
Se poate considera aproape ca 0 mare felicire penhu poporul german
faptul ca boala sa, de multii vreme in a luat blUSC aspectul unei
catastrofe teribile: daca nu soar fi intimplat natiunea ar fi sucombat, poate
mai incet, insa cu atit mai sigur.
Boala a1" fi luat 0 forma cronicii; sub forma acuta a unei prabuiri, cel
putin s-a manifestat limpede i distinct in ochii unui numiir destul de mare de
oameni. Nu intimpliitor omul a reuit sii stiipineascii mai uor ciuma dedt
tuberculoza.
Una vine in valUloi aducatoare de moarte, ingrozitoare care zguduie
omenirea; cealaltii inainteazii incet. Una provoacii 0 spaimii oribilii, cealalta nu
duce decit la 0 indiferenta cresdndii. Dar rezultatul este cii omul, cruoe s-a opus
ciumei cu toatii energia i fiirii sii se dea in liituri de la nici un efort, n-a fiicut
dedt putine incerciili de a stavili ftizia. Astfel el a dominat ciuma, iru' pe el il
domina tuberculoza.
Este exact ceea ce se intimpla cu bolile acelui organism care este un
popor. Cind boala nu ruoe, de la inceput, mersul unei catrastrofe, omul incepe
incet sa se obinuiascii cu ea ... sfirete, fie i dupii mai mult timp, plin a mUl;
inevitabil.
inca este 0 felicire - amara ce-i woept - daca soruia se hotiil'ate sa
intervina in acest proces de descompunere, fiicind ca boala sii i se ruoate victimei:
o asemenea catastrofii se intimpla, de fapt, de multe oli. Este posibil, in aceste
conditii, ca ea sa provoace vindecruoea intrepdnsa din acel moment cu maximum
de hotarire.
Dru', chiar in astfel de cazUli, celiitudinea dintii este tot recunoaterea
162
cauzelor adinci care au provocat boala respectiva.
Dar aiei punctul capital este distinctia intre cauzele excitatoare
tulburarile provocate. Aceastii deosebire va fi cu atit mai greu de Iacut cu cit
elementele morbide vor fi mai multii vreme in organismul national i
care VOl' fi sa se contopeasca cu el, cum se poate intimpla in mod normal.
Intr-adevar, se po ate foru.ie llijor intimpla ca, dupa un anumit timp, toxinele
evident nocive sa fie considerate ca un element constitutiv al poporului sau cel
',mult ca el sa Ie supolie ca pe un rau necesru., nemaiconsiderind indispensabila
cautarea exeitatorului strain.
s-a intimplat ca, in timpul anilor indelungati de pace care au
precedat razboiul, au apiirut lara indoiala maladii recunoscute ca atare; totlliji,
cu citeva excePtii, nimeni nu se sinchisea de cercetarea cauzelor lor efieiente.
Aceste exceptii au fost, i in cazul acesta, in plimul rind fenomene ale
vietii economice, de cru."e fiecru."e ia mai puternic decit de accidentele
cru."e se produc intr-o serie de alte domenii.
S-au constat at intr-adevar simptome ale descompunerii cru."e ru." fi trebuit
sa prilejuiasca cele mai serioase reflectii.
latii ce se cuvine sa spunem din punct de vedere economic.
Extraordinru."a a populatiei germane inainte de razboi a pus
problema producerii piinii zilnice in plim planul tuturor preocupiililor al
fieciil"ei actiuni politice i economice, i aceasta sub 0 forma din ce in ce mai
acuta. Din nenoroeire, nu a fost cu putinta sa se ia hotarirea singm'ei solutii
bune: s-a crezut ca scopul poate fi atins plin mijloace mai putin oneroase.
Renuntru."ea la cucelirea de noi telitorii ro"ept despagubire, visul unei cucerili
economice mondiale trebuiau sa conduca, in ultimii analiza, la 0 industrializare
pe cit de exagerata pe atit de daunatoru."e.
Prima consecinta - de cea mai mare importanta . a acestei conceptii a
fost situatiei tiiranilor. Proportional cu acest recul, sporea din zi in zi
proletru.iatul din mru."ile orae pinii cind echilibrul a fost definitiv distrus.
Imediat a apiil-ut i despiirtirea brutala in bogati waci. Prisosul i
mizeria au trait atit de aproape unul de cealaltii incit urmiilile acestei situatii
nu puteau i nu trebuiau sa fie decit extrem de grele. Siil"acia au
inceput sai bata joc de oameni, nelasind ca amintiri decit nemultumirea i
amiil"aciunea; rezultatul a fost, pru.e-se, l-uptura politicli dintre clase.
In eiuda inflOlirii economice, descurajarea a devenit mai puternica i
mai adinca i a atins un asemenea grad incit fiecare s-a convins cli "asta nu mai
poate sa dureze multa vreme lara ca oamenii sa-i fi inchipuit in mod precis
ce s-ru." fi putut intimpla, ce ru.' fi Iacut sau ce ru." fi putut sa fadio
Erau semnele tipice ale unei nemultumiti adinci cru.'e incerca astfel sa
se exprime.
Totui mai re1e erau alte fenomene, rezultate din plimele, i care se
niiteau din preponderenta din punct de vedere economic in carow natiunii.
In aceeai miisura in care economia a urcat la rangul de stiipinii i
163
statului, a devenit zeul pe care fiecaretrebuia sa-I slujeasca
l m fata CarUla totul trebUla sa se inchine. Din ce in ce mai mult, zeii cereti au
fost dati 1a 0 parte ca i cum, imbiitriniti, i-ar fi trait traiul i, in locullor, idolul
Mammon trligea pe nas fumul de tlimiie.
Atunci s-a produs 0 degenerare intr-adevar dezastruoasa; era dezas-
truoasli mai ales din pricinli cli se manifesta intr-un moment in care natiunea
putea avea nevoie mai mult ca oricind de 0 mentalitate sublimli pinii la eroism,
in ceasul care plirea amenintlitor i critic. Germania trebuia sli fie pregiititli,
intr-o bunli zi, sii riispundii cu sabia pentru incercarea ei de a-i asigura piinea
cea de toate zilele pe calea "muncii panice i a ordinii economice".
Domnia banului a fost din plicate ratificatli de autoritatea care ar fi
trebuit sli se ridice cel mai puternic impotriva ei: Maiestatea Sa impliratul a
Iacut un gest nefericit atriigind nobilimea, in special, in rindurile finantei.
Desigur, trebuie sli lulim in seama faptul ca nici chiar Bismarck nu l-ecunoscuse
pericolul care ameninta in aceastli privinta. Dar in felul acesta virtu tile inalte
erau mai prejos decit valoarea banului, caci era limpede ca, odatii angajatli pe
acest drum, nobilimea de singe va trebui sa cedeze locul nobilimii financiare.
Operatiunile financiare izbutesc mai uor decit bataliile.
In aceste conditii, pentru adevaratul erou sau pentru omul de stat nu
era imbietor sli se vadii pus in leglitw'ii cu intiiul venit dintre evreii de baneli:
omul cu adevlirat merituos nu putea acorda nici un interes faptului cit i se
decerneaza decoratii ieftine i nu put.ea decit sli Ie refuze, cu multumlii. Dar din
punctul de vedere al singelui, aceastii evolutie era extrem de nista: nobilimea
i-a pierdut din ce in ce mai mult ratiunea existentei sale de a fi "rasistii" i 00'-
fi meritat mai degraba, pentru majOlitatea membrilOl' siii, numele de "non-
no bilime " .
Un fenomen insemnat de descompunere economica a fost desprinderea
lenta a dreptUlilor de proprietate persona! a i evaziunea progresiva a economiei
generale catre proprietatea societatilor pe actiuni.
Instrainarea proprietatii de salariat a atins proportii nemiisurate. Bursa
a inceput sa triwnfe sa ia, incet dar sigill', viata natiunii sub protectia i
controlul siiu.
Internationalizarea averii germane fusese deja pornita prin subterfugiul
folosirii actiunilor. La drept vorbind, 0 parte a a industriei germane inca mai
incerca, cu spirit decisiv, sa se puna la adapost de aceastli soarta, dar ea a sfirit
prin a sucomba, victima a atacului combinat al acestui sistem de capitalism
invadator crue ducea aceasta lupta cu sprijinul cu totul special al asociatului situ
cel mai fidel, micru'ea mru-xistit.
Razboiul neincetat imponiva "indusniei grele" a fost inceputul e:vident
al incercarii mru"Xismului de a internationaliza economia germanii, care n-a
putut fi distlusa complet decit plin victOlia dobinditii de acest marxism in
timpul revolutiei.
In vreme ce scriu acestea, atacul general impotriva retelei de cale feratli
164
germarul a reuljit in sfirljit: aceasU retea a trecut de-acum in miinile finantei
internationale. Astfel social-democratia internationala lji-a atins unul din
obiectivele cele mai importante.
In ce masurii a fost inIaptuitii aceastii rarimitare economica a poporului
german reiese deosebit de elar din Ulmiitoarele: la riizboiului, unul din
conducatorii industriei lji in special al comer\ului german a fost in stare sa
sustirul parerea cii forte1e economice, prin ele insele, erau singurele in masura sa
inIaptuiascii punerea pe picioare a Germaniei.
Tocmai in momentul in care Franta, ca sa preintimpine aceastii
avea mare grija sa puna din nou la baza programelor institutiilor sale de
linvatamint umaniste, a fost debitatii nerozia ca natiunea statuI
'datorau mentinerea cauzelor economice nu meritelor nepieritoare ale unui
ideal.
Aceastii idee lansata odinioarii de Stinnes a produs 0 confuzie incredibiHi;
ea a fost culeasii de indatii, spre a deveni, cu 0 repeziciune uimitom-e,
leitmotivul tutUl-or al tutUl-or guralivilor pe cm-e, de la revolutie
incoace, Ul'sita i-a dezlantuit asupra Germaniei sub calificativul de "oameni de
stat" .
*
*
Dar unul din cele mai grave fenomene de dezagt'egm'e din Germania
dinainte de razboi a fost lipsa de energie cm'e s-a intins de pretutindeni peste
to ate peste top. Este inca 0 Ul-mm'e a nesigw-antei resimtite de fiecm-e in toate
privintele !?i a cm-e rezulta ea insa!?i din acest motiv i din altele inca.
Aceastii boalii a mai fost agravatii de educatie.
Educatia germarul dinainte de riizboi era atinsii de un numiir incredibil
de sliibiciuni. Ea era foarte stl-ins !?i exelusiv limitata la formm-ea unei
"inviitiitUl-i" pUl-e mult mai putin aplicate notiunii de "putere",
Inca mai putirul insemru1tate era acordatii fOlmiirii caracterului
individului . in masUl-a in cal"e ea poate fi Ulmiiritii - , fomie pupnii dezvoltiirii
dl"agostei fata de raspunderi nici un pic educarii vointei i puterii de decizie.
Produsele acestor metode au fost eluditi, cum eram socotiti noi, gelmanii,
inainte de riizboi eram apreciati ca atm-e. Germanul era iubit, pentru cii era
fomie folositor, dm- era putin apreciat, tocmai din pricina slabiciunii sale de
cm"acter. Nu este de mirm-e daca mai mult decit majoritatea celorlalte popom-e,
germanii ilji pierd nationalitatea patria.
Om-e acest proverb fmmos nu spune totul: "eu palaria in minii pop
colinda toata tara" ?
Aceastii suplete'conciliantii a devenit totulji> nefasta cind a fost aplicata
singw-elor maniere admise la prezentm-ea in fata suveranului: sa nu contrazici
niciodatii, ci sa aprohi intotdeauna ceea ce binevoia sa zicii Maiestatea Sa. Ori,
165
tocmai ar fi cea mai folositoare libera manifestare a demnitiitii umane;
monarhia a munt de altfel din aceste caci nu era nimic altceva decit
'
Singurii care vedeau aceasta atitudine fata de capetele incoronate ca
fiind singw'a admisibila erau lingu!jitori mizerabili i nite fiinte lipicioase
intr-un cuvint 0 ceata de decadenti care se simteau mai in largullor alUuri
tronUli.le cele mai nobile din toate timpillile!
Aceste creatilli, mai mult supui decit subjugati, au ariitat in orice caz,
pe de 0 parte, 0 supunere deplinli fata de suzeranul lor i eel care Ie asigunl
subzistenta, pe de alta parte, i din to ate timpurile, cea mai mare neruinare
fata de restul omenirii, neluinare pe care au dovedit-o mai ales atunci cind s-au
complacut cu obraznicie sa faca fata de ceilalti bieti oameni pe singurii
monarhiti.
o adevaratii neluinare, cum nu poate vadi decit un vierme, nobil sau ba!
Fiindca in realitate aceti oameni au fost i groparii monarhiei i in special ai
ideii de monarhie. nu poate fi altfel: un om care este gata sa actioneze pentru
o cauza nu va fi niciodatii un preracut, nici un linguitor lard caracter.
Cel care tine sa salveze i sa faca sa prospere 0 institutie se va ataa de
ea cu toate fibrele inimii i nu se va indepiirta de ea, chiar daca ii descopera
citeva cUSUlwi. In orice caz, nu el va protesta rind pe rind i public, aa cum au
lacut, cu minciuna pe buze, democraticii "prieteni" ai monarhiei; dimpotriva, 0
va avertiza forui;e serios pe Maiestatea Sa, eru"e poarta col'oana, va eiiuta sou
convinga. El nu va ingadui i nu-i va reeunoa!jte dl'eptul de a ingiidui ea
Maiestatea Sa sa raminii libera sa mai actioneze conform vointei sale, chiru- daca
aceasta ru" duce i duce evident la vreo nenorocire; intr-un asemenea caz, el va
trebui, dimpotriva, sii apere monarhia de monru'h, Olicru-e ar fi pericolul cru'e ar
putea rezulta de aici.
Daca valoru'ea acestei orinduiri soar intemeia pe persoana monru'hu1ui
de moment, aceasta institutie al' fi mai rea decit ne-am putea inchipui.
Caci monru"hii nu constituie decit foruie rru' 0 elita a intelepeiunii i a
ratiunii, i nici maear a cru'acterului, cum am vrea sa ne inehipuim. Numai
profesionitii linguelii i ai preraeatOliei ru" putea admite acest punet de vedere,
dru" toti oamenii dl'epti, . aee!jtia sint oamenii eei mai pretioi intr-un stat - se
VOl' simti dezgustati numai la gindul ea ru' trebui sa dea la 0 pruie eu piciOlUI 0
asemenea prostie. Penb'll ei, istoria e istorie, adevarul e adevar, chiru' i atunci
cind e yorba de monru"hi. Nu, feIicirea de a avea un mare monarh, un mru"e
barbat, Ie este data atit de rru" poporu'elor, incit ele trebuie sa fie deja mu1tumite
daea malitiozitatea soruiei ii seutete eel putin de eele mai funeste din atacillile
sale.
Valoru"ea i insemnatatea ideii de monro'hie nu se intemeiazii aadru" pe
persoana monru'hu1ui insui; numai eeru1 poate hotali sa puna coroana pe
timplele unui erou genial preeum Frederic eel Mru"e sau a unui intelept ca
Wilhelm I. Aceasta se intimpla 0 datii la un veac, arru"eori mai des. Dar i aid
166
ideea domina persoana i sensul acestei orinduiri nu trebuie sa se intemeieze
decit pe institutia Iuata ca atare.
Din aceasta cauza, monarhul decade Ia nivelul de servitor. Nici el nu
mai e decit 0 roata a mainiiriei i are indatoriri fata de aceasta. el trebuie,
sa se supuna unoI' exigente superioare i "monarhist" nu mai este cel
care illasa in tacere pe monarhul incoronat sa comita 0 crimii fata de coroana sa.
Monarhist este cel care il va impiedica sa 0 faca.
Daca semnificatia adincii a institutiei n-ar sta in idee, ci, neaparat, in
persoana consacrata, n-ar exista nici mlicar dreptul de a face ca un print care da
semne de alieruu'e mintala sa renunte la coroana.
Este necesar sa actualiziim aceasta inca de pe acum; intr-adevar,in zilele
no astre , vedem manifestindu-se din nou, din ce in ce mai mult, fenomenele
dispalUte, dar a carol' existenta lamentabila a fost una din cauzele esentiale ale
prabuirii monarhiei. Cu 0 anume naivitate insolenta, aceti oameni vorbesc
deja din nou despre regele lor, pe care totui il parasisera in mod aUt de lUinos
acum cipva ani, in ceasul greu, incep sa-i iruapeze ca pe germani rai pe
toti aceia care nu VOl' uneascii vocile cu til'adele lor mincinoase. In realitate,
sint aceleai curci plouate care, in 1918, se impratiau i alergau in toate partile
la vederea fiecarei brasarde roii,care ii lasau regele sa fie rege, schimbau
in graba halebarda cu un baston de plimbare, legau cravate de culoare neutra
ca "bUl"ghezi" panici, dispiireau lara Ulillii. Aceti sustinatori ai
regalihltii au plecat brusc i numai dupii ce vintul fwiunii revolutionare s-a
calmat indeajuns, multumita actiunii altora, ca sa Ie ingaduie sa cinte iar cu
duioie in to ate cele patlU zari "Traiascii regele!", aceti "slujitori i sfetnici" ai
coroanei au inceput, prudent, sa se arate din nou.
Acum sint cu totii aici deschid din nou ochii plini de porta i incep
sii-i regrete pozitia pierduta; abia ii pot stiipini zelul fata de rege i setea de a
actiona ... pina in ziua cind apare iar prima brasa.rdii roie i in care vraja vechii
monarhii se destramii ... cum fug oarecii in fata pisicii.
Daca monarhii n-ar fi vinovati ei de aceastii stare de lucruri, am
putea cel putin sii-i plingem foarte cordial, in ciuda aparatorilor lor de astiizi: dar
ei pot fi convilli ca impreuna cu asemenea cavaleri pierzi tronuri, dar nu
dobindeti nici 0 coroana.
Acest "devotament" a fost una din greelile intregii noastre educatii,
greeala care a antrenat in aceasta plivinta 0 riizbunare deosebit de cruda.
Unnare acestui "devotament", acelelii fenomene lamentabile s-au putut
produce la toate ew'tile i submina progresiv bazele monarhiei.
Cind cladirea a inceput sa se clatine.,. IaUlitorii acestei opere se
volatilizasera: bineinteles, nite fiinte abjecte, nite linguitOli nu se lasa ucii
pentlU stapinul lor.
moruu"hi n-au tiut niciodatii acest luclU i nu I-au inviitat
temeinic; din toate timpUlile aceasta Ie-a adus pierzania.
Un fenomen rezultind din aceasta educatie absurdii a fost frica de
167
l"dspundere sliibiciunea care i-a urmat pentru a trata probleme chiar
vitale.
Punctul de plecare al acestei epidemii a fost, desigur, in mare parte,
pentru noi, institup.a parlamentara in care tocmai absent a riispunderii este
cultivatii in me diu de cultw-a. Din nefericire, boala a cuprins cu incetul toate
activitiitile, dar a bintuit mai cu seamii printre cele ale statului. Pretutindeni
oamenii au inceput sa se sustraga de la raspunderi i sa nu mai ia, in consecinta,
de cit masw-i insuficiente sau jumatati de miisw-a. De indata ce cineva trebuia
asume 0 raspundere, masw-a celei pe care consimteau sa ia era
intotdeauna redusa la minimum.
Cercetati numai atitudinea tutw-or guvernelor fata de 0 serie de
fenomene cu adevarat prejudiciabile ordinii vietii noastre publice i yeti
recunoate cu uw-inta insemniitatea redutabila a acestei mediOCI-itaP. i a acestei
laitiiti generale. .
N u vreau sa exb-ag de cit cite va cazwi din intreaga masi! a exemplelol"
cru-e se prezinta.
In mediile gazetiireti, oamenii bucuros sa denumeasca presa
o mare putere in stat. De fapt, impOltanta ei este intr-adevar uria!jii i nu poate
fi subestimatii: gazetiiria este, de fapt, cea care continua educatia adultilor.
Din acest punct de vedere, cititOlii pot fi, in mru'e, impiiI1iti in trei
traIle:
1. Cei cru-e cred tot ce citesc.
2. Cei cru-e nu mai cred absolut nimic.
3. Mintile cru-e examineazii cu simt critic ceea ce au citit i care apoi
rationeaza.
Prima grupii este din punct de vedere numeric de depru-te cea mai mru-e.
El:! -:uprinde m31-ea masii a poporului i reprezintii, prin w-mru-e, pru-tea cea mai
simplii a natiunii sub rapOlt intelectual.
Aceastii grupii nu cuprinde cutru-e sau cutru-e profesie, cel mult poate fi
impiiItita in linii m31-i dupii gradul de inteligentii. Dar ea cuprinde pe toti aceia
ciiI-ora nu le-a fost dat, fie din natere, fie prin educatie, sa gindeascii ei inii,
i cru-e, din incapacitate sau din neputintii, cred tot ceea ce Ii se 31-atii tipiiI-it
neglu pe alb. Aceastii glupa cuprinde acea categOl-ie de trintOli cru'e 31' putea
forute bine Sa gindeascii ei dru" cru'e, dintr-o lene a spiritului, apuca
recunoscatOl-i tot ceea ce a deja un altul, presupunind din modestie ca
acesta din wTIlii, racind un efo!'t, va fi gindit cOl-ect.
Asupra tutw-or acestor oameni, cru-e reprezintii mru-ea masa, influenta
presei va fi considerabila.
Ei nu sint nici capabili, nici Sa examineze ei inii ceea ce Ii se
prezintii, astfel indt abtinerea lor totalii de la tratru-ea problemelor zilei este
aproape in exclusivitate imputabilii influentelor externe sufelite. Aceasta po ate
constitui un avantaj cind sint liimwiti de autori serioi indriigostiti de adevar;
d31- este un dezavantaj dacii aceia c31-e au glijii sii-i informeze sint nite canalii
168
sau
A doua grupii este mai redusii numeric. Ea este alcatuitii in parte din
elemente care au apartinut mai intH primei grupe, apoi, dupa indelungate
amarniee deziluzii, au treeut 1a pareri1e opuse, !}i eare nu mai ered romie ... de
indatli ce Ii se adreseazii cineva sub forma unui text tiparit. Ei urase toate
ziarele; nu mai citesc nici unul sau, sistematic, Ie critica violent continutul care,
dupa piil'erea lor, nu este decit 0 tesatura de inexactitati de minciuni.
oameni sint foarte greu de manipulat, caci, chiar in fata adeviilului, ei ramin
tot neincrezatori. Ca w-maI'e, ei sint pierduti pentru 0 actiune pozitivii.
In cea de-a treia grupa este de departe cea mai mica. Ea se
compune din minti cu adevarat inteligente ascutite pe care aptitudinile lor
naturale, ca educatia lor, Ie-au invatat sii gindeasca, care cautii sii faca ele
insele un rationament asupra fieciilui subiect care supun tot cea ce au citit
unei examiniiri unor cugetari foarte adinci repetate.
Ele nu VOl' privi un ziar fiira a colabora indelung, mintal, cu autOlul a
ciil'ui misiune este grea in acest caz. nu Ie plac oameni
decit cu 0 oarecare rezervii.
Pentlu membrii celei de-a treia gIupe, prostiile din textele unui ziar sint
putin periculoase, ori, macaI', putin importante. In cursul vietii, ei s-au
sa nu vada, in fond, in odce ziarist, decit un hitru care spune adevalul numai
din cind in cind. Din pac ate , importanta acestor oameni eminenti sta in
inteligenta i nu in numalullor, 0 treaba nenorocitii intr-o weme cind intelepciu-
nea nu inseamna nimic in care majoritatea inseamnii totul.
Astazi, cind hotariite bu1etinul de vot al masei, eea mai mare greutate
o are gIupa cea mai nwneroasii: este multimea celor simpli i creduli.
A-i impiedica pe aceti oameni sa cadii in miinile unor educatori pervel1i,
ignoranti sau chiar rau intentionati este 0 datorie a statului 0 datorie sociala
de prim ordin. De aceea statuI are datoria de a supraveghea educatia lor i de
a opri orice articol scandalos. De aceea el trebuie sa supravegheze presa foru1;e
indeaproape, deoarece influenta ei asupra acestor oameni este deosebit de
putel'nicii i de patrunziitoru'e, caci ea nu actioneaza trecator, ci constant. In
uniformitatea i in repetru'ea ei constantii sta intreaga ei importantci ul'iaii. Ca
i in alte domenii, statuI nu trebuie sa uite nici in acest caz ca toate mijloacele
trebuie sa tinda spre acelai tel. EI nu trebuie sa se lase indus in eroru'e nici
sedus de palavrageli despre aa-numita "libertate a presei", cru'e l-ru'determina
sil nu-i faca datOlia i sa priveze natiunea de aceasta ill'ana de cru'e ea are
nevoie i care ii face bine, el trebuie, cu 0 hotlirire pe cru'e n-o oprete nimic, sa-i
asigure acest mijloc de creatie i sa-l puna in slujba statului i al natiuniL
Ce mana a fw'Jlizat presa de dinainte de razboi? Nu era cea mai
ingrozitoru'e otrava cru'e se poate imagina?
N -a fost inocuhit in sufletul poporului nostru pacifismul cel mai
diiunator, intr-o weme cind restul lumii se pregatea deja sa sUgIume Germania,
incet dru' sigur? Nu strecurase presa in spilitul poporului, inca pe timp de pace,
169
la statului insw:i, ca sa impiedice dinainte statul sa
aleaga IlUJloacele potnvite ca sa-l apere? Nu presa gerrnanii a fost cea care a
tiut .sa faca poporul sa savureze nebunia "denl.Ocratiei din vest", pinii cind,
cucent de toate tiradele sale entuziaste, a crezut ca-i poate incredinta viitorul
unei Societati a natiunilor?
N u a contribuit ea la educarea poporului nostru in sensul une
amoralitati lamentabile? Nu a ridiculizat mOl'ala i obiceiUlile racindu-Ie sa par<
retrograde i beotiene pinii ce poporul nostru a devenit in sfirit "modern"?
Nu a subminat ea, prin constanta atacurilor sale, temeliile autoritati
statului pinii ce n-a mai fost nevoie de cit de 0 singura lovitUl'a penb-u ca edificiu
sa se prabueasca? Nu a combatut, prin toate Ihijloacele, toate manifestiiriiE
vointei de a reda statului ceea ce este allui? Nu a injosit ea armata, prin critic]
neincetate, n-a sabotat serviciul militar general, nu a cel-ut l'efuzarea creditelOJ
militare etc., pinii cind succesul ei a devenit inevitabil?
Activitatea presei zise liberale n-a fost penb-u pOPOlW i imperiUl
german decit 0 treaba de gropari. In aceasta privinta nu se poate spune nimie
despre ziarele marxiste: pentru ele, mineiuna este 0 necesitate vitala, cum este
pentru pisica vinatoarea de oareei, Misiunea ei nu este oare aceea de a zdrobi
colo ana vertebrala a popOl-ului, din punct de vedere social i national, penb-u a
face acest popol' tocmai bun penb-u jugul servil al capitalului international i
al stapinilor sai evrei?
Dar oare ce a intreprins statul impotriva acestei otraviri masive a
natiunii? Nimic, absolut nimic: citeva decrete ridicole, citeva sanctiuni impotriva
infamiilor mult prea violente, i asta e tot. Spera, cu pretul acesta, sa-i atraga
bunavointa acestui flagel, prin lingueli, prin recunoaterea "valorii" presei, a
"importantei" sale, a misiunii sale educative, i alte nerozii; dar evreii au
ripostat cu zimbete i cu viclenie i I-au rasplatit multumindu-i ratarnic.
eu to ate acestea, cauza acestei cmente lneschine a statului nu state a
atit in necunoaterea acestui pericol, cit - i in special - intr-o de-ti vine
sa mli i in slabiciunea cm'e rezulta din ea, din to ate hotiiririle i din to ate
masmile luate. Nimeni nu avea cUl'ajul sa recurga la mijloacele hotliritom'e i
radicale: s-a marginit sa faca dom' luclwi de mintuiala, pe ici, pe colo, oriunde,
folosind numai jumlita!i de maSUl'a i, in loc sa 0 loveasca w'ept in inima, a atitat
nestapinit vipera: rezultatul a fost w-matOlw: nu numai ca vechea stm'e de
IUCIW'i nu s-a schimbat, ci, dimpotrivii, puterea institutiilor cm-e trebuiau
combiitute a crescut an de an.
Lupta defensivii a guvernelor gel-mane din vremea aceea impobiva
presei cm'e contamina incet natiunea, presa in special de origine evreiascii, era
rara directive, nehotiirita mai ales lipsitii de scop vizibiL Aici, prudenta i
ratiunea au lipsit cu desaviqire, atit in evalum-ea importanlei acestei lupte cit
i in alegerea mijloacelor i stabilirea unui plan solid. Erau emise, de iei i de
colo, pareri dogmatice; citeodata - cind se simteau prea puternic -
inchideau cutm-e sau cutare zim-ist rautacios, asta penb-u citeva saptamini sau
170
citeva luni, dar Hisau cuibul de vipere sa supravietuiasca in aceeai stare.
Cu siguranta, acesta era rezultatul, pe de 0 parte, al tacticii extrem de
viclene al evreimii, pe de alta partre, al unei prostii sau al unei candori
intr-adevar extreme. Evreul era mult prea fin ca sa lase sa-i fie atacata toata
presa; nu, numai 0 parte, ca s-o apere pe cealalta. In timp ce ziru'ele marxiste
porneau la razboi sub forma cea mai grosolana impohiva a tot ceea ce oamenii
puteau socoti sfint, in timp ce ele atacau in modul cel mai infam statul i
i atitau diferitele fractiuni ale poporului unele impotIiva altora,
ziarele evreieti, burghezo-democrate, tiau sa se impodobeasca pe dinafara cu
celebra obiectivitate Iaceau efortUli sa evite cuvintele tari. Ele tiau bine ca,
de fapt, capetele seci nu judeca decit dupa aparente i nu sint niciodata in stru'e
sa patrunda in miezul lucrurilor, nu apreciaza valoarea unui lucru decit dupa
infiitiru'ea lui extelioara i nu dupa continutul sau; slabiciune foruie umana,
ciireia ii datoreaza consideratia de care se bucura,
Desigm', pentru oameni, Gazeta de Frankfurt reprezenta culmea
ziru-ului decent. Ea nu folosete niciodatli expresii piperate recUl'ge intotdeau-
na la lupta cu ru'mele spuitului, luptli preferata - ciudat lucru - chiru' de cei mai
lara de minte.
Aceasta rezulta din semieducatia noastrii care elibereaza oamenii de
instinctullor natW-al' ii impregneaza cu anumite cunotinte lara sa-i poata ridica
la temeinica a lucrUl'ilor; pentru a atinge acest nivel, zelul
bunavointa nu folosesc la nimic; mai este nevoie de ratiune i de 0 ratiune
inniiscuta:. Cunoaterea ultima este intotdeauna cauzelor adinci
rna explic:
Omul nu trebuie niciodata sa cada in de a crede ca el a ajuns
intr-adevar la demnitatea de suzeran stapin al natUlii (eroare cru'e poate
permite foruie infumurru'ea la care duce semidoctismul). Dimpohiva, el
trebuie sa inteleaga necesitatea fundamentala a domniei natUl'ii i sa priceapa
in ce maSUl'a existenta sa ramine supusa luptei venice efOliului
necesru' penbu a se ridica.
El va simti din acel moment ca intr-o lume in cru'e planetele sorii
urmeaza traiectOlii circulru'e, in cru'e se inviliesc in jUl'lll unde
fOl1a domnqte pretutindeni i singmii asupra slabiciunii pe cru'e 0 constringe sa
o serveasca docil, sau pe cru'e 0 omul nu poate sa depinda de legi
speciale.
omul se supune dominatiei plincipiilor eterne ale acestei intelepciuni
ultime: el poate incerca Sa Ie inteleaga, dar nu se va putea niciodatii elibera de
ele.
Tocmai pentru lumea semidocplornotri intelectuali scrie evreul ziru'ele
pe cru'e Ie preia intelectuala. Ei ii sint destinate Frankfurterzeitung i
Berliner Tageblatt. Tonul lor e acordat la diapazonul ei asupra ei exercitli
actiunea aceasta presa. Evitind formele cru'e pe dinafru'a ru' pii.rea prea
ele vru'sa in inima cititOl'lllui otriivUl'ile scoase din alte surse. Sub geizel'lll
111
sunetelor armonioase al formelor oratorice, ele adorm cititorii Cu credinta
ca singure !?tiinta pura sau chiar morala stnt fortele motrice ale actelor lor, in
timp ce in realitate nu este yorba decit de mia, pe cit de geniala pe atit de
vicleanii, de a-i fura astfel adversarului anna de care ar avea nevoie impotriva
presel.
Intr-adevar, in timp ce unii nadu!?esc de bunii-cuviinta, top i11lbecilii ii
cred cu aUt mai bucw'os cu cit, din partea celorlalti este yorba exclusiv de mici
excese cm'e nu lezeaza niciodata libertatea presei, eufemism menit sa denumeasea
aeest procedeu seandalos !?i de altfel nepedepsit, folosit pentru a mioti poporul
!?i a-I otravi. Astfel, oamenilor Ie e teama sa se opunii aeestui banditism, ca sa
atraga imediat impotriva in aeest eaz presa "buna" aeeasta temna este
fomie intemeiatii, Caci, de indata ee se ineem'ca atacarea unuia din aeeste ziare
infame, eelelalte ii iau pmiea imediat: dar se ferese sa aprobe modullor de a
lupta, Doamne Este yorba numai de propovilduirea principiului
libeliatii presei !?i a Iibeliapi de a-p exprima public parerile,
Dm', in fata acestor strigate, pinii oamenii cei mai puterniei se
inmoaie, din moment ee ele nu sint scoase decit de zim'ele "bune",
In aceste conditii, aceasta otrava a putut, lara nici 0 opozipe, patrunde
in circulatia sanguinii a poporului nosh'll, lara ca statul sa fi avut puterea sa
supOlie boala,
Dezorganizm'ea imperiului, em'e ameninta deja, din mediocrita-
tea ridieola a mijloacelor aplieate penh'll al feri de ea, 0 institutie care nu mai
este hotarita sa se apere ea eu to ate armele, se abandoneaza.
Orice siabieiune este semnul vizibil al deseompunerii interne: mai
devreme sau mai tirziu trebuie sa W'l1leze va W'l1la extema,
Cred ea generatia de astazi, bine eondusa, va stapini mai
pericol. Ea a trait intimpllu:i care au putut intiiri nervii eelor em'e nu
, d t b .. Ad' . d 1 ' t A ... este ziare
pIer u una-euvllnta, ara In Ola a, eW'In evreu va mal scoa e In av dAd
un strigat puternic de indata ee 0 minii Ii va atinge vizui11a preferata, . e
t
l11, ada
d I 1
" t "1 I'-Ilen m e
ee va pune eapat scan a u W presel, va pune aces mlJ oe 111' traini de
edueatie in slujba statului nu-l va mai lasa in stapinirea oamerulor 5
popor a poporului. ii decit
Dm' ered ea aeest lUCl'll ne va deranja mai putin pe noi,
odiniom-a, pe piirintii un obuz de treizeci de eentimetri Il i sa Ie
intotdeauna mai puternie deeit 0 mie de vipere de evrei. At;nc ,
lasam sa
Exemplul w'mator demonstreaza incapacitatea 'tale eele
guvernului GeI'l1laniei de dinainte de riizboi in Pl'ivinta ehestiunilor Jl
mai impOliante penh'll napune. politic, a
Pm'alel eu eontaminm'ea popOl'lllui, din punet de vedere 1 fel de
obieeiw'ilor i moralei, de multi ani era deja praeticatii 0 a IDm'ile
periculo as a a poporului. Sifilisul a inceput sa bintuie tot mai muIt In toata
orae, in timp ce tuberculuza li eulegea i ea l'oadele funebre in aprpa
pe
112
tara.
Dei, in ambele cazuri, unnarile ar fi fost teribile pentru natiune, n-au
fost in stare sa se hotarasca sa ia miisuri decisive impotriva acestor boli.
Fatii de sifiIis in special, poporul, ca statul, aveau 0 atitudine ce poate
fi calificata drept capitulare totala. Intr-o lupta conceputa cu seriozitate,
efortUlile ar fi trebuit impinse ceva mai departe decit s-a intimplat in reaIitate.
Descoperirea unui remediu, dubios, i apIicarea lui practica nu mai pot actiona
asupra acestei contaminari. Nici aici nu putea fi yorba decit de combaterea
cauzelor i nu de a face sa dispara fenomenele aparente. Ori cauza era in primul
rind prostitutia: chiar daca aceasta prostitutie n-ar fi avut ca efect ingrozitoarea
contaminare, ar fi fost oricum diiunlltoare poporului, caci distrugerile de ordin
moral aduse de aceasta depl'avare sint de ajuns pentru a pustii un popor incet
complet.
Aceasta iudaizare a vietii noastre spirituale aceasta transformare a
practicii imperechel'ii intr-o afacere baneasca VOl' aduce mai devreme sau mai
tirziu prejudicii intregii noastre descendente: in loc de copii nascuti
dintr-un sentiment firesc, nu yom mai vedea decit produsele vrednice de pIins
ale unei operatiuni financiare de ordini practic. Aceasta va ramine de fapt, tot
mai mult, baza conditia casatoriilor noastre. Dacii iubirea face ravagii, asta
se intimplii in alta parte.
in aceastii privinta este, bineinteles, cu putintii sii batjocoreti 0 vreme
natUl'a, dar razbunarea e inevitabilii, ea nu se aratii decit mai tirziu sau mai
bine zis adesea omul nu 0 sesizeaza decit prea tirziu.
Este de recunoscut cit sint de pustiitoare urmiuile necunoaterii
constante a conditiilor primordiale normale ale casatoriei privind nobilimea
no astra. Se constata aici rezultatele unei reproduceri bazate in parte pe 0
constringere mondena, in parte pe ratiuni de ordin financial'. Una conduce la
diluarea, cealalta la otriivu'ea singelui, ciici toate evreicele de magazin au
reputa\ia de a fi apte sa asigw'e descendenta Altelei Sale - care, in acest caz, are
totul dintr-o alte\ii! - In ambele cazUli, urmarea este 0 degenerescentii totala.
BUl'ghezia noastrii se straduiete astazi sii Ul'meze aceeai cale i va atinge
scop.
Lumea inceal'ca, cu 0 graba indiferenta, sii treacil pe linga adeviirUl'ile
neplacute, ea cum printr-o asemenea pUl'tal'e ar putea face ca aceste lucrul'i
existente sii nu mai existe. Nu, nu se poate nega faptul eil populatia noastrii din
marile orae se prostitueaza tot mai mult in dragoste ca, prin aeeasta, este
prada contamirulrii cu sifilis intr-o masura crescinda: faptele se vad.
Rezultatele cele mai plauzibile ale acestei contamirulri masive se pot
recunoate, pe de 0 parte, in ospicii, pe de alta, vail in ... copiii notri, In special
constituie dovada trista i mizerabila a acestei "spUl'ciiri" in continuu
progres a vietii noastre sexuale: in bolile copiilor se aratii viciile parintilor.
Exista mai muite mijIoace de a gasi 0 solu\ie: anumi\i oameni nu viid
nimic, sau, mai bine zis, nu VOl' sa vada nimic; aceasta este, bineinteIes, cea mai
. _1:: ,,! -
...
173
sfinta a unei virtuti pe cit de ridicole, pe atit de mincinoase, vorbind despre
intreaga problema ca cum ar fi yorba de un mare pacat expri:rna inainte
de toate profunda lor indignare fata de orice pacatos care s-a liisat prins asupra
faptului; inchid apoi ochii, cu pioasii aversiune in fata acestei maladii atee i-l
roaga pe bunul Dumnezeu sa dea 0 ploaie de pucioasa smoala - pe cit po sibil
dupa moartea lor - asupra Sodomei Gomorei, spre a-i da acestei omeniri
neruinate un exemplu edificator.
In sfirit, cea de-a treia categorie vede foarte limpede urmarile
inspaimintiitoare pe care intr-o zi contaminru'ea trebuie sa Ie atraga Ie va
atrage, dru' dii din umeri, convinsii de altminteri ca nu poate face nimic
impotriva pericolului, astfel ca lucrurile ar trebui liisate sa meargii de la sine,
cum se intimplii de fapt.
La dI'ept vorbind, acest lucru e comod i simplu, dar nu trebuie uitat ca
natiunea va fi victima unei neglijente atit de confortabile. Subterfugiul dupa
care trebUlile nu merg mai bine nici la alte poporu'e nu poate, bineinteles,
schimba cu nimic propria noastra decadere; tot ce se poate spune este ca faptul
cii sentimentul ca multi altii suferii de rau este deja suficient pentru mulp
oameni ea sa atenueze propria lor dUl'ere.
Dru' atunci se pune problema sii precis cru-e este poporul cru'e, de la
sine, cel dintii singm', va stapini acest flagel cru'e natiuni VOl' pieri din
pricina lui.
Aceasta este de asemenea 0 piatrii de incercru'e a valorii rasei... rasa
care nu rezistii incercarii va mUli i va lasa locuJ altor rase mai siiniitoase ori
mai indaratniee, ori mai apte sa reziste.
Ciici, din moment ce aceasta problema in primul rind tineretul,
ea este de resortul celor despre cru'e se spune cu 0 precizie inspiiimintiitoru'e cii
pacatele piirintilor lor se razbuna pe ei pinii la a zecea generatie, adevar cru'e nu
se sprijinii de cit pe aceste atentate impctriva singelui impotriva rasei.
Pacatul impotriva singe lui impotriva rasei este piicatul originru- al
acestei lumi mru'cheaza unei omeniri cru'e il comite.
Ce atitudine lamentabila a avut Germania dinainte de razboi fata de
aceastii problema! Ce s-a intreprins spre a se pune friu propagarii acestui flagel
din mru'ile oralie? Ce s-a Iacut pentru a-i veni de hac acestei contaminiiri
acestei mammonizari a vietii noastre amoroase? Ce s-a Iacut penb-u a combate
sifilizru'ea masei popomlui, cru'e a fost rezultatul?
Raspunsul este uor de giisit precizind ceea ce ru' fi trebuit sa se intimple.
Mai intii aceasta problema n-ru' trebui tratata eu superfici alit ate ,
dimpotriva, ru'trebui sa se inteleaga ea de solutia gasitii va depinde fericirea sau
nefericirea unOI' generatii intregi, ru' trebui sa se inteleagii ca ea ar putea sau ru'
trebui sa fie hotaritoru'e pentru viitOl-ul poporului nostru. Dar 0 asemenea
notiune ru' pretinde masuri i interventii radicale. In prim planul tutUl'or
consideratiilor ru' fi cazul sii existe convingerea ca, in plimul in primul rind,
atentia natiunii intregi ru' trebui concentratii asupra acestui pericol inspiiimintii
174
tor, pentru ca fiecare sa se poata convinge adinc de insemniitatea acestei lupte,
Desigur eli cel mai adesea nu se poate conferi 0 eficacitate deplina unor
obligapi intr-adevar greu de suportat decit daca, fiecare, dupa ce i
s-a aplicat constringerea, este pe linga aceasta indrumat sa recunoasca
necesitatea masurilor luate; dar pentru aceasta trebuie sa fie temeinic instruit,
astfel ca toate celelalte probleme ale zilei, susceptibile sa abatii atentia, sa fie
eliminate,
In toate cazurile in care este yorba de indeplinirea unor cerinte sau
misiuni aparent irealizabile, ca intreaga atentie a unui popor sa se
concentreze la un loc sa se contopeasca inh'-o singura problema, ca cum viata
moartea ar depinde de fapt de soluponarea acesteia, Numai cu pretul acesta
un popor poate fi lacut capabil de bunavoie de ac\iuni miirete de eforturi mario
Acest principiu individul izolat, cind trebuie sa atinga
obiective inalte. Nici el nu va trebui sa intreprinda aceasta misiune decit in
suprapuse; el va trebui intotdeauna adune intreaga sb'adanie
pentru a obtine indeplinirea unei sarcini partiale net delimitate, aceasta pinii
cind ea pare indeplinita poate fi inceputa jalonarea urrruitoare.
Cine nu procedeaza la aceasta impiirtire a drumului de pro'curs de
eucerit in etape distincte nu depune un efort metodic pentru indeplinirea
victorioasa a fiecareia, adunindu-!}i intens toate puterile, nu va ajunge nieiodata
la obieetivul final, ei va ramine undeva in drum, poate chiar in afara
drumului.
Aceasta munca de iniiltare spre pnta este 0 arta, ea cere folosirea
constanta a celor mai inalte energii pentru a invinge, pas eu pas, greuUlile
drumului,
Cea dintii conditie necesarii penh'll a trece la atacul unui domeniu atit
de dificil al viepi oamenilor este aceasta: comandamentul trebuie sa
sa masei poporului obiectivul pro'tial care b'ebuie atins, sau, mai bine
zis cucerit, ca fiind unicul, singurul demn de a retine atentia oamenilor a
earui realizare aduce dupa sine succesul tuturor celorlalte.
Altfel cea mai mro'e parte a poporului nu poate niciodata cuprinde eu
privirea tot dlumul, lara sa oboseasca sau sa se indoiasea de misiunea lui. Intr-o
oro'ecro'e masul'll, ea va avea obiectivul in fata ochilor, dar nu va putea
privi drumul din fata ei decit in segmente miei, asemeni calatorului care
unde e eapatul calatoriei sale il cunoa!}te, dar care, spre ispravi mai repede
interminabila calatorie, 0 imprute in sectoru'e il pe fiecru'e cu un pas
hotirit, ca cum i-ro' mru'ca el pnta a ealiitoriei. 'I'rebuie sa
spunem eli el inainteaza lara sa renunte numai cu aceasta condilie.
In felul acesta, eu ajutorul tuturor mijloacelor propagandei, lupta
impotriva sifilisului ru' fi trebuit sa fie prezentatii ca fiind datoria natiunii nu
o datorie. In aeest scop-ru' fi trebuit sa Ii se vire in cap oamenilor, prin toate
mijloacele posibile i cu toate detaliile necesare, cil stricilciunile provocate de
sifilis constituie cea mai cumplita nenorocire !ji toate acestea pina ce natiunea
175
intreaga ajunge la aceasti convingere... ca, adica, de solup.onarea ac\
probleme depinde totul, viitorul sau pieirea.
Numai dupii 0 astfel de pregiitire, de ani de zile, daca trebuie aten\
odatii cu ea hotarirea unui popor intreg poate fi trezita suficient c,ia .i
acel moment sii se poata recurge la miisuri foarte aspre, comportind din
mari, lara a trebui sa ne expunem neintelegerii sau deliisiirii lcii
bunavointei masei populare. te a
Intr-adeviir, pentru a-i veni de hac acestui flagel, este necesar 11 ..
acceptate sacrificii extraordinare i eforturi considerabileo It fie
Lupta impotriva sifilisului impune lupta impotriva prostit\. .
impotriva prejudecatilor, a obiceiurilor vechi, a teoriilor care au avut tr\ tie,l,
pinii acum, a piirerilor riispindite, i, acordindu-i intreaga insemnatate, e
atitudinii afectate de falsii virtute. :wa
Prima conditie pentru a combate aceste fapte pe baza unui drept - ti .
numai un drept moral - este efortul pentru a face posibilii ciisiitoria l
generatiilor viitoare. Ciisatoriile tirzii slnt singura cauzii a obligatiei actuate a
a mentine 0 organizatie care - n-aveti declt sa strimbati din nas - ramine 0 !lIe. de
pentru omenire, ce i se potrivete cum nu se poate mai prost unei fiinte cm
modestia-i obinuita, se complace sii se considere dupii chipul i asemiilU1n\!'
Dumnezeu. Ul
Prostitutia este 0 jignire adusii omenirii: dar ea nu po ate fi supri\n
prin prelegeli morale, 0 bunlivointli pioasii etc.; insii limitarea i nimieir%
definitivii impun in prealabil eliminarea unui anumit numiir de

Insii prima dintre ele riimine crearea posibilitiitii ciisiitoriei timpuril
sii riispundii nevoilor natUlii umane i in special a biirbatului, clici
joaca in aceastii plivinta decit un rol pasiv. nu
Cum pot oamenii divaga, cit de multi slnt mil minte e uOr de descQ\)e 't
auzind adesea mamele din lumea "bunii", cum se zice, fiicind afirmatia 1"1
fi recunosciitoare daca le-ati gasi penh'll copila lor un biirbat care "ii
aruncat deja siiminta It. a
Cum in general nu dueem lipsa de asemenea subiecte - mai putintl. At
de cele din categOlia opusii - biata fata se va bucUl'a sa gaseascii astf'l eCI
Siegfried cu cornul ciobit, iar copiii vor constitui rezultatul vizibil al
ciisiitorii de convenientii. el
Cind te gindeti eii in afru'a de aceasta se produce 0 limit are pe cit Pt, 0bol
de riguroasii a proerefuii, avind ca efect faptul eii natura este oprita sa 81 1
alegere, pentru eii, pe deasupra, mai trebuie i mentinute toate fiintele,
cele mai nenorocite, se pune intr-adeviir intrebarea de ce mai l
o. t to e 0
asemenea orgaruzru'e l ce seop poa e ea a lnge.
Nu e exact lucru ca prostitutia? Oru'e generatii1e viitoru'e n\ .
joaea niei un 1'01 in aceastii privinta? Sau nu se tie ce blestem al copiilm
copiilor copiilor nohi va cidea asupra noastrii, penh'll ci am inciilcat in A
attt
176
de criminal de nesocotit dreptul natural final datoria finalli!
degenereaza popoarele civilizate ... dispar ele incetul cu incetul.
Dar casatoria nu poate fi consideratii un scop in sine: ea trebuie sa duca
la un tel mai inalt, inmultirea conservarea speciei a rasei: aceasta este
unica ei semnificatie, aceasta este unica ei misiune.
Acestea fiind stabilite, oportunitatea casatoriei timpurii nu poate fi
apreciata decit dupa felul in care misiunea. Casatoria timpurie
este deja favorizata de faptul ca ea da tinlimlui menaj ace a forta care permite,
ea singura, unor rezistenti. La drept vorbind,
casatoria timpurie nu poate fi realizata f'lira infliptuirea prealabila a unei serii
de masuri sociale f'lira de care nu trebuie sa ne gindim la ea.
Ori, aceasta problema neinsemnatii nu poate fi rezolvata"daca nu se face
apel la masuri hotaritoare din punct de vedere social.
Importanta acestor probleme trebuie sa apara foarte cIar in clipa in care
republica zisa "sociala", incapabila sa rezol ve problema locuintelor, impiedica Pill'
simplu, din aceasta cauza, numeroase casatorii, ca ill"mare, impinge la
prostitutie.
Stupiditatea distribuirii salariilor la noi, care ia prea putin in
considerare problema familiei a alimentatiei sale, este 0 alta cauzii care se
opune foarte des casatoriei timpurii.
Nu se poate deci ajunge la lupta propriu-zisa impotriva prostitutiei decit
odatii ce ciisiitoria va fi f'licutii posibila la 0 virstii mai putin inaintata decit in
prezent, aceasta gratie unei schimbliI"i profunde a conditiilor sociale,
Aceasta este chestiunea primordiala care trebuie pentru a
rezolva aceasta problema.
In al doilea rind, educatia instruirea trebuie sa osindeasca 0 serie de
erori de care nu se aproape nimeni in prezent. Mai intii trebuie ca,
in educatie, cum se face ea in prezent, sa se faca un compromis intre
invatamintul intelectual dezvoltarea psihica. Ceea ce numim astiizi liceu este
o sfidare a modelului sau antic. In educatia noastrii, am uitat cu ca,
in cele din ill"ma, 0 minte sanlitoasa nu se poate mentine decit intr-un corp
sanlitos.
eu dteva exceptii, aceasta formula are intr-adevar semnificatie mai ales
cind marea masa a poporului.
A existat 0 vreme dnd in Germania dinainte de razboi lumea nu se mai
sinchisea deloc de acest adevliI'. Se mliI"ginea sa acuze tmpul de toate pacatele
credea ca detine 0 sigm"a pentm mliI'etia natiunii in mod
unilateral spiritul. ce a trebuit mai deVl"eme dedt s-a crezut.
Nu intimplator valul bolevic n-a gasit nicaieri un cimp de actiune mai favorabil
dedt in sinul unei populatii degenerate prin foame sau 0 lunga perioada de
subalimentare: in centJlUl Germaniei, in Saxa in bazinul Ruhrului. In toate
aceste tinuturi nu se mai aproape nici 0 rezistenta serioasa din prutea
a ceea ce se cheama inteligenta, impotriva acestei maladii a evreilor aceasta
177
penb'U singm'Ul motiv cli inteligenta este materialice!?te complet
depravata, mai putin din cauza strimtorllrii, cit din motive de educatie.
Anihilru'ea formlirii intelectuale a claselor noastre superioru"e Ie face incapabile _
intr-o vreme cind nu spiritul, ci pumnul este cel cru'e decide - sa se mentinli si
"
mai putin inca, Sa pl'ogreseze. Cea dintii cauza a personale sta adesea in
infirmitliti
Dar accentuarea exagerata a unei educatii pur intelectuale abandona-
rea educatiei fizice produc la subiectii prea tineri manifestlili sexuale.
Tinarul pe care sportul gimnastica I-au Iacut tru'e ca fierul suferli mai
putin de nevoia satisfacerii simtUlilor decit individul sedentar, ghiftuit exclusiv
cu mana inteIectuaIii. 0 educatie rezonabilli trebuie sli tinli .cont de acest fapt:
ea nu trebuie sa piru'da din vedere cli satisfactiiIe pe cru"e un tinlit" sanlitos Ie va
de la femeie VOl' fi diferite de cele a!?teptate de un debil prematUl"
corupt. Astfel intreaga educatie trebuie sa tinda catre folosirea tuturor
momentelor libere de cate tinar in vederea clililii utile a trupului sau.
In anii tineretii, el nu ru'e dreptul Sa trindaveascli, sa nliplideasca strazile
cinematografele; dupa ziua de muncli, el trebuie fortifice corpuI tinlir
sil-l caleasca penb'U ca viata, intr-o bunli zi, sil nu-l gaseasca prea moleit.
Misiunea educatorilor tineretului constil in pregatirea acestui lUCl'U, in
executru"ea lui, in conducerea inru'Uffiru'ea lui; roluI lor nu consta numai in a
Ie trezi inteligenta. Educatorii trebuie sa faca tabula rasa din ideea ca ingrijirea
propriului corp depinde de fiecru'e: nimeni nu este libel' sa pacatuiasca in
detrimentul Ul-ma!?ilor sai in consecinta, al rasei.
Paralel cu educru'ea corpului, trebuie dusli lupta impotriva otravirii
sufletului: intreaga no astra viatli exterioru'a pru'e sli se petreacli intr-o sera in cru"e
inflOl"eSC manifestarile!?i excitatiile sexuale. Ia priviti "meniul" cinematografelor
noastre, al diverselor teatre: este incontestabil cli nu acolo se
luana trebuincioasa mai ales tineretului. In vitrine in coloanele
publicitru'e se lucreaza cu mijloacele cele mai josnice penb'U a atrage atentia
publicului: este lesne de inteles, pentru oricine pastrat facultatea de a
medita, cli asemenea practici trebuie sa duca la cele mai grave prejudicii.
Aceasta atmosfera caldicica i senzuala provoaca manifestliri i excitatii intr-un
moment in cru"e tinlil'Ul n-ru" trebui incli sale inteleaga. La tineretul de astazi se
poate Ul'mali intr-un mod putin imbucUl'ator rezultatul acestui mod de educatie.
Prea devreme copt, el imbatrinete inainte de vreme.
Din bibunale ajung la Ul'echile publicului nenumlirate fapte cru'e ne
ingaduie sa avem priveliti ingrozitoru'e ale vietii spirituale a copiilor notri de
paisprezece !?i cincisprezece ani. Cine s-ru' mira dacli sifilisul ru" incepe caute
victimele inca de la aceste virste? nu e 0 nenorocire sa vezi citi tineri cu
trupul slab i spil"itul corupt sint initiati in casnicie de pl'ostitu\ia mru'elui ol'a?
Nu, cine vl'ea sa supl'ime prostitutia trebuie mai intii sa domine cauzele
morale din cru'e decUl'ge.
E] va trebui sa elimine mUl'daliile cOl'UPtiei morale a civilizaliei mru'ilor
178
aceasta rara sa menajeze pe nimeni rara sa ezite in fata strigatelor i
urletelor dezliintuite care nu vor lipsi. Daca noi nu ridielim tineretul, scotindu-l
din in care astiizi, el va fi inghitit de ea. Cine nu vrea sa
vadii aceasta stare de lucnlli devine complicele prostituirii lente a viitorului
nostru care se intemeiazii bineinteles pe generatia urmatoare. Aceasta purificare
a civilizatiei noastre trebuie sa cuplinda aproape to ate domeniile. Teatrul, arta,
literatura, cinematograful, presa, vibinele trebuie curatate de exhibitiile
unei lumi pe cale de descompunere, spre a fi puse in slujba unei idei morale,
plincipiu de stat de civilizatie.
Viata exterioar.I trebuie eliberata de parfumul iniibWlitor al exotismului
nosbu modern, ca de olice atitudine afectind falsa virtute putin vilila. Sub
toate aceste aspecte, Scopul i Calea trebuie trasate cu grija de a mentine
sanatatea fizica morala a poPOlului nostrn. Dreptulla libeliatea individuala
este mai prejos decit datoria de a salva rasa.
Numai dupa aplicarea acestor miisuri poate fi dusa cu un oarecare succes
lup,ta impotliva epidemiei Dar nici aici nu poate fi yorba de jumiitiiti de
masura: aici trebuie sa se ajunga la hotiiririle cele mai grave mai tranante.
A liisa in continua1'e bolnavilor incurabili posibilitatea cronica de molipsi
semenii, incii este 0 sliibiciune. Aceasta corespunde unui sentiment de
omenie care a1' liisa sa moruii 0 sutii de oameni ca sa nu-i faca riiu unui singur
indi
o ;d
.
A Ie impune sifiliticilor imposibilitatea de a procrea sifilitici
inseamnii a da dovadii de 0 judecatii foarte limpede: acesta este actul eel mai
umanitar, atunci cind este aplicat metodic, ce poate fi indeplinit [alii de omenire.
Acest gest milioane de nenorociti de sufelinte nemeritate va
duce apoi la vindecru'ea progresiva. Hotiirirea de a merge in aceasta directie va
pune zagaz intindelii progresive a bolilor venerice.
Ciici aici se va ajunge dacii boebuie, la izolarea nemiloasa a bolnavilor
incurabili; masW'a barbara penbu cine va avea nenorocul sa fie lovit de boala,
dar 0 binecuvintare pentru contemporani postelitate.
SufeIinta b'ecatoare de un veac poate trebuie sa elibereze de r.lu
secolele unniitoare.
Lupta impotIiva sifilisului intennediarul sau, prostitu(ia, este una din
misiunile insemnate, insemnatii penbu eli aici nu este yorba de solutionarea
unei probleme izolate, ci de eliminarea unei serii inb'egi de rele care dau
ca fenomen subsecvent, acestei boli molipsitoro-e. Ciici aceasta leziune
a corpului nu este dedt urmarea imbolnavirii instinctelor morale, sociale i de
rasa.
Daca nu se poroiii aceasta lupta, fie din nepiisro-e, fie din laitate, se va
vedea peste cinci sute de ani ce VOl' fi devenit popoarele. Nu VOl' mai exista dec!t
forote putine dupii chlpul i asemiinarea Domnului, rard sa Vl-ea sa-I batjocoreasca
pe eel de sus.
Cum a incercat vechea Germanie sa lupte impotriva molipsirii?
179
Examinind problema cu mintea odihnitii, ajungem la un raspuns cu adevarat
tulburator_
eu sigw-anta ca, daca uneori urmarile ei nu puteau fi evaluate, cercurile
guvernamentale au cunoscut prea bine pagubele ingrozitoare produse de aceastii
boala_ Dar in lupta impotriva acestei boli ramineau forui;e slabe i au recurs mai
degraba la masuri nenorocite decit la reforme profunde_
In legatura cu aceastii boala, ici-colo erau emise idei dogmatice cauzele
erau lasate sa ramina cauze_ Fiecru"e prostituata era supusii unui control medical,
examinata cit mai bine cu putintii viritii, in cazul in care se constata boala,
intr-un spital oru"ecru-e, de unde era lasatii' sa pIece lansatii inspre restul
omenirii dupii 0 vindecare superficialii_
Trebuie sa recunoa!}tem ca fusese inclus un "paragraf de protectie",
conform cill"Uia cel care nu era complet saniitos sau vindecat trebuia sa evite
orice raport sexual, sub cu pedeapsa_ Fill"a indoiala, aceastii masura
era burul in sine, dru" in practica nu avea aproape nici un rezultat.
Mai intii ca femeia - daca ea este cea lovita de nenorocire - va refuza, in
cele mai multe cazuri, sa se lase tirita, mai cu seamii in fata unui tribunal, ca
sa depuna milliUl-ie impotriva celui cru"e, in imprejurdri deseori penibile, i-a furat
siiniitatea. Ei, indeosebi, IUCIW acesta abia dacii-i va mai fi de folos, caci cel mai
adesea ea va fi cea cru"e va avea cel mai mult de suferit de pe Ulma acestei
prOCedUl"i va resimti din pruiea anturajului sau ostil un dispret inca mai
mru"e decit barbatul. Vii inclupuiti in sltuatia in cru-e sotuI a
transmis boala? Atunci ea trebuie sa facii pIingere? Sau ce trebuie sa facii in
aceastii situatie?
Dru" in ceea ce biirbatul, se mai adaugii faptul ca din nefericire
el merge in intimpinarea acestui flagel, adesea tocmai dupii ce a lnghitit 0 mare
cantitate de alcool: de fapt, el nu e in stru"e sa aprecieze calitiitile iubitei mai cu
seamii in aceste imprejurari. LUCl"U de altfel prea bine cunoscut de prostituatele
bolnave cru-e, din aceastii cauzii, sint inclinate sa pescuiasca tocmai biirbati aflati
in aceastii stru-e ideala_
Rezultatul este ca bill"batul e SUl-prins, dru', putin mai tirziu, chiar
gindindu-se din r-dsputeli, mai poate aminti de miloasa lui binefiicatoru-e,
ceea ce nu este de mirru"e intr-un ora,? ca Berlinul sau chiru" Miinchenul.
Adaugati la acestea faptul cii de multe ori e yorba de caliitori din provincie care
sint complet lipsiti de e:x.-peIienta in fata fl."Umuse\ilor mare lui
In cine poate i?ti dacii e bolnav sau nu? Oru-e nu exista numeroase
caZUli in cru-e un om care pare vindecat face 0 reciidel-e cea mai
gI"Oaznicii nenorocire 131ii s-o banuiascii?
Astfel, efectul practic al acestei protec\ii, Pl-m sanctionru-ea legala a unei
contaminiiIi vinovate, este aproape nul. lUClwile stau absolut la fel in cazul
frecventiilii prostituateJor l?i, in insiil?i vindecru-ea este 'IfleSigur-d t?i
indoielnica. Singw-a datii certii este Ul-miitoru-ea: contaminarea e din ce in ce mai
raspindita in ciuda tuturor masurilor; aceasta pune in evidenta in modul eel mai
180
izbitor ineficacitatea acestui procedeu.
Caci tot ce s-a intreprins in rest in aceastli privinta era pe cit de
insuficient, pe atit de ridicol: prostituarea morala a poporului nu era combatuta;
in realitate nu se Iacea nimic impotriva ei.
cel care e inclinat sii trateze lucrurile acestea cu sa
studieze cu buna-credinta datele statistice privind extinderea acestui flagel, sa
compare sporirea lui in ultima suta de ani, sa se gindeasca la aceasta extindere;
ar trebui sa fie ca un magar ca sa nu simta un fior neplacut pe spinare!
Slabiciunea insuficienta cu care s'a luat pozitie inca in vechea
Germanie falii de un fenomen atit de ingrozitor pot fi apreciate ca un semn de
descompunere a pop0rWui.
Caci daca forta pentru 0 lupta al carei pret este propria noastra
saniitate, in aceasta lume in care totul este 0 lupta, noi am pierdut dreptul de a
trai.
Lumea nu apartine decit celor puternici care aplica solutii radicale, ea
nu apartine celor slabi, cu jumatatile lor de masura.
1 Unul din fenomenele de descompunere cele mai vizibile ale vechiului
imperiu era sciiderea lenta a nivelului cultural, dnd zic Kultur nu vorbesc de
cea desemnata astazi cu numele de civilizatie. Aceasta pare sa fie, dimpotrivii,
mai degt'aba un al adevaratei superioritati spirituale de vialii.
Inca de la secolului trecut, in alia no astra a inceput sa patrunda
un element care pinii atunci putea fi considerat complet strain necunoscut. Au
existat lara indoiala, mai inainte, extrem de multe manifestiiri ale lipsei de gust,
dar in asemenea cazwi era yorba mai degt'aba de devieri aliistice ciirora
posteritatea Ie-a putut 0 anume' valoare istorica, nu de produsele
unei deformari nemaiavind nici un cru:acter artistic provenind mai degt'aba
dintr-o depravare intelectuala, impinsa pina la lipsa totala de spirit. Prin aceste
manifestari a inceput sa se arate deja, din punct de vedere cultural,
politica devenitii mai tirziu vizibila.
in arta este de altminteri singura forma cultw'ala vie
posibilii a singura sa manifestare de ordin intelectual.
Cel ciiluia acest fel de a vedea i se pare ciudat, n'are decit sii cerceteze
alia statelor care au avut fericirea de a fi va putea contempla cu
spaima ca alia oficial recunoscutli, ca alia de stat, unor nebuni
sau decadenti pe cru'e am invatat sa-i de la secolului sub
numele de cubism dadaism.
Acest fenomen apfu.use chiru' in scwtul riistimp al existentei republicii
sovietelor bavru'eze. Acolo se putea vedea deja ince masw'a toate oficiale,
desenele propagandistice din ziru'e etc. pw1;au in ele nu numai pecetea
descompunerii politice, ci i a celei culturale.
o distrugere cultw'ala, ca aceea ce a inceput sa se manifeste Incepind din
1911 in elucubratii futw'iste cubiste ar fi fost, acum de ani, la fel de
putin previzibila ca politica a carei gravitate 0 constatlim.
181
Acum de ani, 0 expozitie de marturii numite dadaiste ar fi plirut
pur simplu imposibila, iar organizatorii ar fi fost internati la casa de nebuni,
in vreme ce astazi ei prezideaza societiiti artistice. Aceasta epidemie n-ar fi putut
vedea lumina zilei, caci opinia publica n-ar fi tolerat-o statul n-oo" fi privit-o
lara sa intervina. Caci era treaba guvernului sa impiedice impingerea popOlului
in bratele nebuniei intelectuale. Dar un astfel de mel'S allucrwilor trebuia sa
ia intr-o zi; de fapt, in ziua in cOO'e aceasta forma a artei 00" corespunde
intr-adevar conceptiei generale, in stnul omenirii s-ru' fi produs 0 pertuxbatie cu
consecinte din cele mai grave. Astfel, mintea omeneasca ar fi inceput sa se
dezvolte alandala ... dar tremux gindindu-ma cum soar fi putut termina.
De indata ce lasam sa defileze prin fata ochilor evolutia noastre
in ultimii douazeci de ani, din acest punct de vedere, yom vedea cu groaza cit de
depooie ne-am angajat deja in retrograda. Pretutindeni ne lovim de
germeni coo"e dau unoI' protuberante din pricina ciirora mai devreme sau
mai tirziu cultUl"a noastril va pieri. aici putem distinge fenomenele de
disolutie intr-o lume aflata intr-o stare de descompunere lentil: vai de popooo"ele
care nu mai pot stilpini aceasta boala!
Aceste fenomene morbide pot fi de altfel constatate in Germania in
aproape toate domeniile: aici totul poo"e sa fi punctul culminant sa se
grabeasca spre prapastie. TeatIu1 a decazut vadit mai mult 00" fi dispiilut
deja lara mila ca factor de cultUl"il daca, cel putin teatrele de cUlie, nu s-oo' fi
lidicat impotriva prostituarii ooiei. Daca se face abstractie de aceste teatre de
citeva exceptii celebre, reprezentatiile scenice erau de natura incit 00" fi fost
preferabil ca natiunea sa evite complet sa Ie frecventeze.
Un semn dezolant al descompunerii interne era faptul ca tineretul nu
mai putea fi trimis in acestor "centre de CultUl"a", cum erau numite,
IUCIU miiliUl"isit public lara cu acest aviz demn sa figureze intr-un
muzeu: "Intrarea tinerilor este interzisil!"
Ginditi-va putin ca trebuiau sa fie luate asemen,...a miisUl"i de prevedere
in 10CUl"i coo"e ru' fi trebuit sa existe in primul rind penbu ca sa contribuie la
insbuirea tineretului care n-oo" trebui sa serveasca pentlu distractia
generatiilor in virsta a blazatilor" Ce ru" fi crezut mru"ii dramatUl"gi ai tutUl"Or
timpUlilor despre 0 astfel de masUl"il ce-ru" fi spus mai ales despre imprejUl"a-
tile cru"e i-au dat Schiller s-ru" fi indepaliat iute, ioo" Goethe cu violenta!
Dru" ce inseamna de fapt Schiller, Goethe Shakesperu"e in fata noii
poezii germane? fenomene imbatrinite, rasuflate, dintr-o alta epoca
Caci iatii cru"e este cru"acteristica acestei epoci:
Ea nu numai ca a produs mai multe murdalii, dru", pe deasupra,
mUl"darea tot ce este intr-adevar miire\ in trecut. De altfel acest fenomen poate
fi observat intotdeauna in astfel de pelioade. Cu cit produsele unei epoci
oamenii siii sint mai abjecte mizerabile, cu atit e mai puternicj Ul"a fata de
miil"etia demnitatea trecuta, daca ele au fost superioare.
In astfel de perioade, oamenii prefera sa aminthile trecutului
182
omenirii sa faca in a!ja fel incit sa-!ji prezinte in chip mincinos propria marIa
de duzina drept mia, suprimind orice posibilitate de eomparare. Astfel fieeare
institutie noua, eu cit va fi mai vrednieii de pUns mai mizerabila, eu atit va
ineerea sa ultimele vestigii ale trecutului; in timp ee 0 adevaratii !ii mare
innoire a omenirii se po ate lega lara teamii de opere Ie fnunoase ale generatiilor
treeute, adesea ea cautii chiar sa Ie puna in valoare. Ea n-are de ce se teme
de trecut, ci aduce ea 0 contributie atit de pretioasa la tezawul comun al
culturii umane, incit, de multe ori, a1' dori sa pastreze amintirea operelor vechi
spre a Ie acorda pretuirea pe care 0 melita, aceasta pentru a asigura ca wmare
noilor sale productii deplina intelegere a prezentului.
Cel ce nu poate oferi el insu!ii lumii nici un lucru de pret, dar care
incearca sa procedeze de pareli ar vrea sii-i of ere Dumnezeu !itie ce, acela va uri
tot ce a fost daruit cu adeviimt !ii se va complace mai ales sa-I nege sau sa-I
distruga.
aceasta nu se refer-d numai la fenomenele noi in matelie de cultw-a
generala, ci prive!?te fenomenele politice. Cu cit valoarea unei mi!iciiri
revolutionare este mai sciizuta prin ea insa!ii, cu atit ea va uri mai puternic
formele vechi.
aici se poate observa in ce masura gIija ca proplia opera sa para
vrednica de apreciere poate duce Ia w-a oarbii fatii de tot cea ce trecutul a lasat
bun cu adeviil-at superior.
De pilda, atit timp cit amintirea istorica a lui Frederic cel Mare nu s-a
stins, Frederic Ebert nu poate produce admiratie decit sub rezerva. Eroul de la
Sans-Souci este, fata de batrinul chefliu de la Brema, ca soarele fata de luna:
luna poate straluci numai dupa ce razele soarelui s-au stins. lata de asemenea
motivul de inteles al wii noi fata de stele Ie fixe: cind, in cadrul
vietii politice, soarta arunca, pentru 0 vreme, puterea in miinile unol' astfel de
nulitati, acestea se straduiesc nu numai sa minjeasca !ii sa mw-dareasca trecutul,
ci !ji sa se sustraga criticii prin mijloace superficiale. Un exemplu nimerit in
aceasta privinta este eel al legislatiei menite sa apere Republica noului Reich
gelman.
De aceea, cind 0 idee noua, 0 invatatw-a noua, 0 noua despre
lume, cind 0 mi!?care politica sau economica incearca sa nege tot trecutul, sii-l
prezinte ca rau sau lara valoare, acest singw- motiv trebuie sa ne faca extrem de
prudenti de neincrezatOli, In cele mai multe cazw-i, cauza acestei wi este fie
valoarea mai redusa a celui ce 0 manifesta, fie 0 intentie rea in sine. 0 reinnoire
eu adevarat bineIacatoaI'e a omenirii va trebui intotdeauna !?i ve!?nic sa
constI-uiasca acolo unde se ultima temelie solidii,
Ea nu va trebui sa folosind adeviiluri deja stabilite: caci
intI-eaga cultw-a umana, ca omul insWli, nu sint decit rezultatul unei evolutii
indelungate, edificiu Ia a ciirui constI-uire fiecm-e genera tie a adus !ii a pus 0
piatIii
Sensul scopul revolutiilor nu consUl. ai?adaI- in a diirima acest edificiu,
183
ci in a suprima ceea ce este prost sau prost adaptat a construi in plus pe
linga ceea ce exista pe locul siiniitos care a fost din nou eliberat.
Numai cu pretul acesta vom putea vom avea dreptul sa vorbim despre
un progres al omenirii. Altminteri lumea nu ar fi niciodatl sciipata de haos, caci
atunci fiecare generatie atribui dreptul de a renega trecutul, astfel
fiecare ru ru'Oga, inainte de a se pune el pe treaba, dreptul de a distruge
opera trecutului.
Cel mai trist in stru"ea generala a culturii noastre dinainte de razboi a
fost nu numai absenta totala a puterii ru-tistice creatoare in ansamblu,
culturale, ci ura cu cru"e era minjitii amintirea unui trecut mai maret
decit prezentul. In aproape toate domeniile ru-tei, in special in teatru
literatura, la inceputul secolului, au inceput sa fie produse mai putine opere
importante noi " dimpobiva, era la moda mai degt"aba injosirea celor mai bune
opere" dacii erau vechi descrierea lor ca mediocre depa!?ite: ca i cum
incapacitatea degradanta a acestei epoci ru' fi putut da dovada de vreo
supelioritate oru"ecru"e. Oli, tocmai din efortul de a sustrage trecutul de sub
pliviIile prezentului reiese clar i distinct intentia acestor apostoli ai vremUlilor
viitoare. Dupa asta s"ru' fi putut recunoa!?te ca nu era yorba de conceptii
cultUl"ale noi, chiar gteite, ci de un proces de distrugere a bazelor civilizatiei
insei, de efortul de a cufunda sentimentul artistic pinii atunci siiniitos cit mai
adinc posibil in nebunie !?i de a pregati, din punct de vedere spiIitual, bolevis
mul politic. Dacii secolul lui Pelicle pare intruchipat in Prutenon, epoca
bolevica actualii este intrupata in vreo schimonoseala cubista.
In aeeastii ordine de idei trebuie de asemenea sa atragem atentia asupra
vizibile a unei parti a poporului nosb-u care prin educatia i situatia lor
ru" fi avut datOlia de a se impotrivi acestei insulte grave aduse cultUlii. Din
PUl"a teama de strigatele apostolilor ru-tei care, dupa ee au ataeat cu
o violenta extrema pe toti cei care nu voiau sa recunoasca in ei elita creatiei, i-au
tintuit la stilpul infruniei ca pe nite frine mizerabile, ea a la Olice
rezistenta serioasa spre a se ru-unca in ceea ce atunci eloa socotit inevitabil.
Lumea se temea cu adevarat de aeuzatiile acestor oameni pe jumatate
smintiti i ale acestor escroci dementi! Ca !?i cum ru" fi fost ruinos sa nu intelegi
productiile acestor intelectuali degenerati sau ale acestor escroci.
Ace!?ti discipoli ai Kultur aveau, la woept vorbind, un mijlo(' forute
simplu de ai prezenta nebunia ca pe 0 opel'a plinii de f0l1a, Dumnezeu tie cum.
Ei prezentau lumii uimite fiecare opera de neinteles !?i vadit nesiibuitii drept "un
fapt trait" in ei luind astfel dinainte din gill"a majoritltii oamenilor Olice
vorbii cru'e i-ru" contrazice.
Desigur, existenta unei expeliente intime era neindoielnicii, indoielnica
era insa oportunitatea de a prezenta lumii tefere halucinatiile unOI' oameni
atiUi de tulbUl"iiri mintale sau ale unor criminali.
Operele unor Mawice von Schwind sau ale unui Bi>cklin erau i ele
opere triiite liiunbic, druo de autori diil-uiti eu hru-ul divin i nu de arlechini.
184
Dar, in felul acesta, putea fi evaluata lamentabila a ceea
noi numim mediile noastre intelectuale, ce ramineau incremenite in fata oricarei
rezistente serioase impotriva otravirii instinctului sanatos al poporului nostru
lasau poporului insu!li grija de a din impasul acestor nebunii neruinate.
Ca sa nu faca impresia ca nu se pricepe la arta, lumea cumpara toate
acele sfidari la adresa artei, pina cind in final pierdut intreaga sigm'anta in
a distinge binele de rau.
Sa expunem urmatoarea observatie demna de reflectie.
In secolul XIX, noastre au inceput sa-i piarda din ce in ce mai
mult caracterul de centre de civilizatie, pentru a cobori la nivelul de simple
centre de imigratie. slab simtit de proletariatul modem al mruilor
orae penh'll localitatea in care locuiesc rezultll din faptul ca aici nu mai este
yorba intr-adevar decit de punctul de stationare ocazional al fiecaruia, i de
nimic altceva. Aceasta tine in parte de schimbarile frecvente de reedintll
necesitate de conditiile sociale, cru'e nu-i lasa omului timp sa se lege strins de
Ol'aul sau, dru' rezulta !?i din lips a de cru'acter din punct de vedere cultural
general i din race ala oraelor noastre de astazi.
Inca din perioada razboaielor de eliberare, oraele germane erau nu
numai putin numeroase, dru' i de dimensiuni modeste. Putinele orae
intr-adevar mru'i erau, in general, capitale i, in aceasta calitate, aveau aproape
totdeauna 0 valoare cultural a bine definita, ca i 0 pecete artistica proprie. In
compru'atie cu oraele de aceeai importanta de astazi, cele cite va orae cu peste
cincizeci de mii de locuitori erau bogate in comori tiintifice i artistice, Cind
Miinchenul nu avea decit !?aizeci de mii de suflete, era deja pe cale sa devina
unul din primele centre ruiistice germane. Acum, aproape toate localitatile
industriale au atins aceastii cifra a populatiei, sau, de multe ori au depait-o
chiar, lara a-i putea totu!li atribui ceva cru'e sa constituie 0 valoare reala.
Ele sint doru' nite ingramadili de cazarmi in cru'e oamenii poposesc, care
se inchiliaza i asta-i tot. Faptul ca cineva se poate lega de astfel de 10calitl1ti
lipsite in masura de caracter este un mister. Nimeni nu se poate de
un ora cru'e n-ru'e de oferit mai mult decit un altul, cru'e n-are nici 0 tua
personala i cru'e pru'e sa se fi straduit sa evite tot ceea ce ru' putea avea cit de
cit 0 infllpru'e ruiistica.
Dru' asta nu e tot: oraele mru'i devin, i ele, tot mai sarace in adevarate
opere de ruia pe maSill'a ce populapa lor crete.
Ele au un aer tot mai necivilizat i prezinta toate imatiru'e, dei
la 0 scru'a mai mru'e decit micile localitap industriale. Tributul cultural adus de
epoca moderna mruilor noastre orae este absolut nesatisfacator.
Toate oraele noastre traiesc din gloria i comorile trecutului Sa i se ia
Miinchenului de astazi tot ceea ce a fost creat sub Ludovic I i yom vedea cu
groaza cit este de redusa, incepind din vremea aceea, cre!lterea numarului de
creatii ruiistice insemnate. Acelai IUCI'll s-a1' putea spune despre Berlin i
despre cea mai mru'e pruie a celorlalte or8e mrui.
18i
Dar esentialul este totu!?i acesta: mru.ile ora!?e de astizi nu au nici un
monument contrastant cu aspectul general al care ar putea fi
desemnat simbolul unei epoci intregi. Totu:,?i aa state au luclurile in ora:,?e in
evul mediu, cind aproape fiecru.e avea un monument al faimei sale. Monumeno
tul cru.acteristic al antic nu se afla printre locuintele personale, ci
printre monumentele colectivitiitii care piireau sortite nu unui destin treciitor,
ci eternitiitii, pentru cii nu se punea problema ca ele sa fie folosite spre a oglindi
bogiitia unui proprietru.o particular, ci miiretia !Ii insemnatatea colectivitiitii. A!la
au apiimt monumente indicate intm totul ca sii lege fiecare locuitor de
siiu introun fel cru.e astiizi ni se pare de multe ori aproape de neinteles. De
fapt, locuitorul avea in fata ochilor casele cu 0 oarecare ale cetiitenilor,
pe dnd constmctiile impunatoare apartineau intregii comunitiip. Fata de ele,
locuintele decadeau la nivelul unOI' accesorii.
De indatii ce compru.iim proportiile edificiilor antice de stat cu locuintele
din aceea!ii epocii, intelegem greutatea fOlota afirmatiei principiului dupii cru.e
operele de interes public trebuie sii fie plasate in prim plan.
Ceea ce noi admiriim astiizi, in cele citeva coloane ce se mai ivesc incii
din mormanele de diirimaturi in spatiile acoperite de ruinele lumii antice, nu
slnt palatele afacerilor din vremurile acelea, ci temple i edificii ale statului;
sint opere al Carol' proprietar era colectivitatea Nici chiar in
pompa Romei decadente nu vilele sau palatele cetiitenilor detineau locul intii:
ci temple Ie termele, stadioanele, circurile, apeductele, bazilicile etc. ale
statului, deci ale intregului popor.
Chiruo i evul mediu german a pastmt principiu ciilauzitor,
concepliile ruiistice au fost complet diferite. Ceea ce in antichitate giisea
expresia in Acropole sau In Panteon, lua acum fOl-mele domului gotic. Asemeni
unOI' woiai, aceste constructii monumentale se plecau deasupra forfotei inabu!iite
a medieval cu constmctiile sale de cloazonaj din lemn !ii tigla: ele mai
slnt!ii astiizi cru.oacteristice, cu to ate cii injw'llilor se catiiloii tot mai sus caziirmile
cu apruiamente; ele COmela fieciirei localitiiti cru'acteristica ei fac pru.ie din
ei: catedralele, primiiriile, halele pentm cere ale !ii twonwoile de
observatie slnt semnul evident al unei conceptii cruoe, in principiu, nu Iacea decit
sii-i riispundii celei antice.
Ce lamentabilii a devenit proportia dintre edificiile de stat !Ii constmc-
tiile proiiculruoe! Dacii destinul Romei roo lovi Berlinul, posteritatea ro' putea
admira intr-o zi, ca fiind opera cea mai insemnatii a vremwoilor noastre,
magazinele citorva evrei cliidilile citorva societiiti cru'e ro' exprima triisiitw'a
cro'acteristicii a civilizaliei zilelor noaste. Compru.'ati wia:,?a disproportie dintre
cliidilile Reichului !Ii cele ale finantei comertului.
Deja creditul alocat edificiilor de stat este realmente ridicol
insuficient, de aceea nu se construiesc cliidili penh'll eternitate, cLde obicei
penh'll 0 necesitate de moment. Nici 0 idee mai inaltii nu prevaleazii in aceastlt
imprejwoare. Castelul din Berlin avea, in momentul construilii sale, alta
186
insemniitate decit are in zilele noastre biblioteca cea noui, in vreme ce 0 navii
de riizhoi insemna circa 60 de milioane, pentru primul i eel mai frumos
monument al Reichului i care trebuia sa ramina vellic abia a fost alocata
jumatate din aceasta sumii. Da, cind a trebuit sa se ia 0 hotiirire asupra
interiorului ei, Camera Superioara s-a opus folosirii pietrei a recomandat
acoperirea peretilor cu stuc; totui, de data asta parlamentarii au procedat
intr-adevar bine; capetele de ipsos n-au ce ciiuta intre zidurile de piatra.
Oraelor noastre de astiizi Ie caracteristica dominanta a
comunitatii populare i nu trebuie sa ne miram dacii in propriile-i orae
comunitatea nu vede nimic care sa 0 simbolizeze.
Trebuie ca se ajunge la 0 adevaratii dezolare care se manifestii prin
indiferenta totala a locuitorului marelui ora fata de oraUl sau.
Acesta este de asemenea un indiciu al deciiderii civilizatiei noastre i al
prabuirii noastre generale. Epoca no astra se iniibua prin meschiniiria scopurilor
ei, sau mai bine zis prin stare a de dependenta fata de ban; de aceea nu trebuie
sa ne mai miriim daca, sub domnia unei asemenea divinitiiti, simtul eroismului
dispare. Prezentul nu face decit sa culeaga ceea ce a semiinat trecutul apropiat.
*
... *
Toate fenomenele de descompunere nu slnt, in ultima analiza, de cit
consecintele lipsei unei conceptii de ansamblu limpezi, deopotrivii acceptata de
toti, ale nesigurantei generale ce rezultii din ea, nesigw-antii in aprecierea
mcuta in pozitia luatii in fiecare din problemele importante ale epocii. De
aceea totul este medioclu incepind cu invatiimintul; fiecalUia ii e
teama de raspundere i prin a. tolera cu laitate chiar
recunoscute. Reveria umanitarii e la moda cedind moale aberatiilor i
clU\indu-i pe indivizi, este sacrificat viitolUl mai multor milioane de fiinte.
Examinarea situatiei religiei inainte de razboi demonstreaza in ce
miisura s-a extins aceasta sfiiere generala.
in aceasta privinta natiunea ii pierduse de multii vreme i in mare
parte convingerea, una eficienta, privind conceptiile sale in legatura cu
universul. Aici adeptii oficiali ai diferitelor biserici jucau un rol mai neinsemnat
decit cei indiferenti.
.. Pe dnd cele doua confesiuni din Asia i Mica mentin misiuni pentm
a atrage noi adepti ai invatatUlii lor - activitate cm'e, fata de progresele credintei
mahomedane nu a putut im-egistra decit nite succese modeste - chiar in EUl-opa
se pierd milioane milioane de adepti, chim- in interiolUl tarii, care ramin
striiini de viata religioasii sau care ii urmeaza calea.
Trebuie remarcata violenta Cll care continua lupta impotriva bazelor
dogmatice ale tuturor religiilor, in care totui, in aceasta lume omeneasca, nu
poate fi conceputii supravietuirea efectivii unui scop religios. Marea masa a
187
poporului nu este aleiituita din fUozofi; orl, pentru masa, eredinta este adesea
singura baza a unei concep\ii morale despre lume. Diferitele mijloace de
inlocuire nu s-au dovedit atit de multumitoare incit sa se poata vedea in ele
inlocuitorli confesiunilor religioase curente. Dar daca invatamintul credinta
religioasa se sprijinii in mod eficace pe eele mai intinse, atunei
autoritatea ineontestabila a continutului acestei credinte trebuie sa fie temelia
oricarei actiuni efieaee.
Dogmele sint pentru religii eeea ee sint legile eonstitutionale pentru
stat: lara ele, alaturi de eiteva sute de mii de oameni care a1' putea trai
intelept inteligent, alte milioane n-ar putea s-o faea.
N umai prin dogme ideea pur spi1'ituala infinit de elastica
este p1'ecizatii elar i transmisa sub 0 forma lara de care ea nu soar putea
preschimba in credinta. Altfel ideea nu soar putea transforma nieiodata intr-o
eonceptie metafiziea; intr-un euvint, intr-o eonceptie fUozofiea.
Lupta impotriva dogmelor in sine se aseamiinii mult, in aceste conditii,
cu lupta impotriva bazelor legale generale ale statului; i dupa cum aeeasta
lupta soar termina printr-o anarhie eompleta, i lupta religioasa ar intr-un
nihilism religios lipsit de valoare.
Pentru politician, apreeierea valorii unei religii trebuie sa fie determina-
ta mai putin prin eele eiteva deficiente pe care Ie poate prezenta, cit prin
binefacerile compensatiilor evident mai binefiieatoare .. Dar atita vreme cit 0
asemenea compensatie nu este giisitii, a distruge eeea ce existii a1' fi un act
nebunesc sau criminaL
Desigw', nu trebuie sa atribuim nici cea mai mica responsabilitate
pentru situalia religioasa putin imbucuratoare celor eru'e au inciircat mult p1'ea
mult ideea religioasa cu accesOlii pW' vremelniee, creind astfel un conflict
complet inutil eu zise exacte. Aiei, dupa 0 lupta sewia, trebuie sii
miiliw'isim ea victOlia va fi aproape intotdeauna citigata de in timp ce
religia va suferi prejudicii mrui in ochii celor cru'e nu sa se ridice
deasupra unei cunoateli pW' superficiale.
Dru' r-aul eel mai mru'e il constituie sbicaciunile provoeate de proasta
folosinta a eonvingelii religioase in scopUli politice. Nu putem protesta
indeajuns de sever impobi va conducatOlilor mizerabili eru'e VOl' sa vadii in religie
un mijloe susceptibil de a servi interesele lor politiee i afacelile lor.
raenesc eiitre lumea intreaga profesiunea de credinta eu
voce de stentor, pentru ca toti ceilalti bieti oameni sa-i poatii auzi, nu spre a
putea mw'i penbll ea, ci sp1'e a putea t1'iii mai bine de pe w'ma ei. Penb'll 0
simplii mina de ajutor politic de valoru'e corespunzatoru'e, ei vinde int1'eaga
credin\ii. Penbll zece mandate de pru'lamentru'i, ei s-ru' alia cu
dumanii de moruie ai oriciirei religii; iru' penbll un fotoliu ministerial ru'
merge pina la 0 aliantii eu diavolul, eu eonditia ea aeesta din urmii nu fi
piistrat nici urma de deeentii.
Daeii in Germania dinainte de razhoi viata religioasa avea un gust amar,
188
aceasta tine de folosirea proasta a creini.smului de cUre partidul care se
intitula de cu care se straduia sa identifice credinta
catolica cu un partid politic.
Aceastii substitutie a fost fatala; ea a procurat intr-adeviir mandate
parlamentru'e unei serii de 'non-valori, dar i-a adus un prejudiciu bisericii.
Urmlirile acestei situatii aplisau pe umerii intregii natiuni, clici sliibirea
vietii religioase pe cru-e Ie aduceau cu sine s-a produs exact intr-o epocii in care,
de altfel, toate incepeau Sa se sa se clatine in care, in aceste
conditii, bazele traditiilor ale moralei amenintau sa se prabu!ieasca.
Dru' toate aceste leziuni !ii zdrunciruituri ale organismului social ar fi
putut ramine inofensive cita vreme n-ar fi intervenit nici un eveniment gray;
dar ele au devenit nefaste de indatii ce fapte noi !ii insemnate au conferit 0
importanta hotiiritoru'e problemei trainiciei interne a natiunii.
De asemenea, in domeniul politic, 0 privire atentii ar fi putut descoperi
inconveniente cru-e puteau fi considerate simptomele unei
apropiate ale imperiului, daca nu se proceda in scurt timp la imbunatatirea sau
schimbru'ea situatiei. Absenta unui scop in politica exterrui !ii internli germarui
era vizibila pentru oricine nu voia sli raminli orb, Politic a economicli de
compromis parea sa raspundii foarte bine conceptiei lui Bismru'ck dupii cru-e
politic a este "arta posibilului". Dar intre Bismarck cancelarii cru-e i-au Ul-mat
exista 0 mica diferentii cru-e ii permitea celui dintii sa aplice aceasta formula la
esentli politicii sale, in timp ce in gill-a celorlalti ea avea sli aiba cu totul
alta semnificatie.
De fapt, prin aceastii fraza, Bismarck voia doar sa afirme ca, pentru
atingerea unui obiectiv politic definit, trebuie folosite toate posibilitatile !ii cel
putin sa se faca apella ele. In schimb, Ul-ma!iii lui nu au vazut in aceasta fraza
decit proclamru'ea solemnli a ch-eptului de a se elibera de necesitatea de a ave a
idei politice, !ii chiru- o'biective politice.
Astfel cli inb:adeviir nu mai existau obiective politice: deoarece pentru
aceasta lipsea baza indispensabila a unei conceptii precise despre lume a unei
viziuni clru'e asupra legilm' evolutiei interne a politicii sale.
Multi oameni, pesimi!?ti in aceastii privintii, condamrui lipsa unui plan
de idei cliliiuzitoru'e al politicii imperiului; prin Ul-mru'e recunosc forui;e bine cit
era de i de giiunoasii; dru' ei nu jucau decit un 1'01 secundru' in politicli.
Personalitiitilt? oficiale din guvern nu se sinchiseau de aprecierile unui Houston-
Stewrui; Chrunberlain, la cru'e ramineau la fel de indiferenti cum sint astazi.
oameni sint prea stupizi ca sa gindeasca ei prea instruiti ca sa
mvete cele necesare de la altii. Acest adevar este ve!?nic; pe el s-a bazat
Oxenstiern cind a exclamat: "Lumea nu este guvernatii dedt de 0 fractiune de
intelepciune"; din aceastii fractiune, trebuie s-o spunem, fiecare cabinet
ministerial nu cuprindc dedt un atom. De cind Germania este republica, acest
lucru nu mai este adeviirat !?i de aceea el a fost interzis prin legi cru-e protejeaza
l'epublica de un asemenea gind sau de exprimarea unei asemenea piil'eri. Dar
189
pentru Oxenstiern a fost 0 fericire cli a triiit in vremurile ace lea nu in
republica noastrli chibzuitli de astazi.
Inca fnainte de razboi multi oameni ca punct de mini-na
rezisten\a institu\ia care trebuia sa intl'uchipeze fo1'\2. imperiului: Parlamentu(
Reichstagul, Acolo frica de raspunderi se imbinau perfect.
Una din ideile gaunoase pe care trebuie Sa Ip auzim este aceea ca, in
Germania, parlamentarismul a lipsit de la revolutie mcoace. Astfel se da prea
impresia ca, intr-o oarecare masura, inainte de evolutie era altfel. In
realitate, acest organism nu po ate actiona altfef decit prin distrugere el se
comporta astfel inca din vremea cind majoritatea oamenilor care pUltau ochelari
de cal nu vedeau nimic sau nu voiau sa vada nimic. Sigm- ca reducerea fortelor
Germaniei nu se datoreaza in cea mai mica masura acestui organism; dar faptul
ca dezastrul nu s-a produs mai devreme nu poate fi considerat un merit al
Reichstagului, ci trebuie ah-ibuit rezistentei opuse, pe timp de pace, activitatii
acestui gropar al natiunii germane !i'i al imperiului german.
Din suma a relelor dish'llgatoru-e cru-e se datoreaza direct sau
indirect acestei institutii, nu vreau sa reliefez dedt unul singm-, care corespunde
cel mai bine esentei acestei institutii, cea mai iresponsabila din toate:
incapacitatea inspaimintatoru-e slabiciunea conducerii politice a imperiului
iniiuntru in afru'a cru-e, imputabila in primul rind activitatii Reichstagului, a
de venit una din principalele cauze ale prabu!i'irii imperiului.
N esatiSIacator era tot ce se afia, indiferent sub ce forma, ;;i din orice
directie am vrea sa privim lucrUl-ile, sub influenta pru-Iamentului.
N esatiSIacatoru-e slaba politic a de alian\e externe ale imperiului; vrlnd
sa mentina pacea, era inevitabil obligat Sa orienteze guvernarea in sensul
razboiului.
NesatisIacatoru-e politic a fata de Polonia. 0 atita lara sa atace vreodatii
problema serios. Rezultatul nu a fost nici victoria germanizarii, nici impacru'ea
cu Polonia: ci 0 stru-e de ostilitate fata de Rusia.
NesatisIaeatoru-e solutionru-ea problemei Alsaciei a Lorenei. In loe sa
zdrobeascii odata penh'll totdeauna, cu 0 minii brut alii , hidra francezii, sa-I
acorde Alsaciei dreptUl-i egale cu celelalte state ale Reichului, nu s-a facut nici
una, nici alta. de altfel era total imposibil, caci in rindUl-ile celor mai mru-i
prutide existau cei mai mru-j triidatori ai pahiei, de exemplu domnul Wetterle,
de la centru!
Dar toate acestea ar mai fi fost suportabile, daca acestei cru-ente
generale nu i-at- fi cazut victima forta a carei existenta conditiona, In ultima
analizii, mentinerea imperiului: ru-mata.
comisa in aceastii privinta de ceea ce se nume!;'te Reichstagul
german este suficientii, de una singura, ca napunea germanii sa poru-te pentru
totdeauna acest blestem.
Penh'll motivele cele mai lamentabile, aceste zdrente de prutide
pru-Iamentare au fUl-at, au smuls din miinile natiunii anna propriei conservari,
190
umca protectie a libertatii independentei popOlului nosbu. Daca mormintele
de pe cimpiile Flandrei s-ru" deschide astiizi, din ele s-ru' ridica. insingerati,
acuzatorii: sutele de mii de tineri germani cru"e, din !ipsa de a acestor
membri criminali ai Pru"lamentului, au fost prost instruiti sau pe
jumatate instmiti, in bratele mortii.
Pe ei l?i miile de mutilati de morti patria I-a pierdut numal pentm a
ingiidui citOl"Va sute de ai popomlui continuie manevrele politice
sau hotiile sau insinueze teoriile doctrinru"e.
In timp ce, prin presa lui mru-xistii democrata, iudalsmul uria m
lumea intreaga minciuna despre "militru"ismul" german incerca astfel, prin
toate mijloacele, Sa impovareze Germania, pruiidele mru-xiste democratice ii
tefuzau fortei populare germane orice insbuire completa.
In plus, crima extraordinru"a comisa astfel trebuia sa Ie apru"a de indatii
dru" tutUl'or celor cru"e credeau pur simplu ca, in eventualitatea unui riizboi,
intreaga natiune va fi , desigur, obligata sii puna mina pe ru"me cii, in
consecinta, acestor membri ai "reprezentiirii populru"e" (cum este
'1lumitii) va impinge in fata milioane de germani prost sau pe
Jumatate instruiti.
\ Dar sa facem complet abstractie de urmarile lipsei bmtale grosolane
de a acestor sustinatori pru'lamentru"i: aceastii Jipsii de soldati insbuiti,
la inceputul razboiului, n-a Iacut de cit sa contribuie foruie putin la infringerea
suferita in primele operatiuni; ceea ee ulterior a fost de asemenea confirmat
0 groaznica masura in timpul razboiului mondlal.
Infringerea in lupta pentru libeliatea independent a natiunii germane
,este rezultatul jumatiitilor de masurii a1 slabiciunii dovedite pe timp de pace
'in adunarea tuturor fortelor popolului pentI"tl aparru"ea patriei.
"
. Dacii pe uscat au fost insbuiti mult prea putini recruti, 0 insufieienta
egala a eforturilor in privinta chestiunilor mru-inei a avut ca efect diminuru"ea
mai mru'e sau mai mica a valorii acestei ru"me a conservarii nationale.
Insa, din nefericire, inaltu1 comandament al marinei a fost el molipsit
de spiritul mediocritatii.
Tendinta de a construi nave mereu mai mici dedt bastimentele engleze
cru"e erau construite chiru' in timp era putin prudentii incii ::;i mai putin
genialii.
o floUt cru"e nu poate fi, inca de la inceput, ridicata, In ceea ce
numai numalU] navelor, la un nivel egal eu al adversruului ei eventual trebuie
sa incerce compenseze inferiodtatea numerica prin supelioritatea puterii
de lupta a fiecareia dintre nave.
Este vorba de 0 superiOlitate a puteril de lupt.a nu de supedoritatea
legendru'a a "calitiitii t\ .
De fapt, tehnica moderna a Iaeut asemenea progI"ese s-a ajuns, in toate
statele civilizate, la 0 similitudine in aceasta privinta, cit trebuie sa
consideram imposibil sa Ie conferim navelor puternice 0 valoru"e combativa
191
a navelor .de. acela!?i tonaj ale unui stat.
mal putm trebUle sa ne gmdlm la 0 supenontate a bastimentelor CQ d 1
'nfi' r d b t' tid I ep asa-
ment I enor e as lmen e e cu ep asament superior.
In realitate, tonajul mai redus al vaselor germane nu poate fi. bt' t
d
l't" ul . 0 ,Inu
decit in etnmentu VI eZeI armament Ul. Formulele plin care 1Sc-. .
" Incerca
justificarea fapt de alt:el inca timp de 0 grava
de lOgic a a autontatllor competente m matene.
Se explica indeosebi ca materialul german de artilerie era atit de net
superior materialului britanic, incit tunul german de 28 cm nu era eu nimie
mai prejos din punctul de vedere al forlei de foc tunului englez de 30,5 cm.
Tocmai de aceea trebuia sa trecem !?i noi atunci la tunul de 305 cm
deoarece scopul nu era atingerea unei puteri de lupta egale, ci Supel'io
ru
:
e
. ;
Altfel dotru-ea ru-matei cu mortielul de 42 cm ar fi fost de Pt-isos din
moment ce mortielul german de 21 cm in sine era deja cu mult supeli()l_ tutul"or
tunUl-ilor cu traiectorie cw-ba de cru-e dispunea Franta !?i fortaretele fi cazut
tot a!?a de bine sub 10vitw-ile mortiemlui de 30,5 cm.
Insa comandamentul ru-matei de uscat vedea just, cel al mru-illei nu.
Daca se la eficacitatea preponderentii a ruiileriei Ia. 0 viteza
superioru-a, acest luclU se baza pe principiul completamente fals a.1 teoriei
"liscului".
Comandamentul mru"inei renunta deja la of ens iva prin forma pe cru"e
o adopta pentru constIuirea navelor :;.i prin Ul-mru'e el se lasa a priori in seama
defensivei. Din aceastii cauzii a la succesul hotiiritor nu se
bazeaza nu se poate baza decit pe atac,
Un vas cu 0 viteza mai mica mai putin inrumat va fi bOIllbru"dat
scufundat de un adversru' mai rapid mai puternic, aceasta de cele mai
multe Oli la distanle de tragere favorabile acestuia din Ulma. l\twte din
noastre au fost nevoite sa vcrifice aceastii lege cu deosebitii
amaraciune, Razboiul a demonstrat inexactitatea profunda a punctului de vedere
al f'omandamentului nosbu mru-itim pe timp de pace, obligindu-ne ori de cite
Oli era posibil sa schimbam rumamentul de pe bastimentele vechi sa Ie
inru"mam, din nou, mai bine,
Daca, in batiilia navala de la Skager-Rack, navele germane ll.J." fi avut
tonajul, ru-mamentul viteza bastimentelor engleze, flota blitanicii s-ru" fi
scufundat in mOlmintul ud sub vijelia obuzelor germane de 38 cm, mai precise
mai eficace.
Japonia a dus odinioara 0 alta politica navala, Ea se preocupa din
principiu sa doteze fiecru"e vas nou 0 putere de lupta superioru-ii evelltualului
adversru-. Dru", acestei miisUl-i ii corespundea ca Ulmru-e posibilitatea l"ezultata
de a folosi flota in mod ofensiv. >
In timp ce comandamentul ru"matei de uscat nu Ul-ma 0 ordi!\e de ldei
atit de fundamental mru'ina, care, vail era mai bine repl"ezentata
"pru-Iamentro-", era deja atinsii de spilitul din pro-lament.
192
Ea era organizata conform unor puncte de vedere inguste a fost apoi
folosita dupa aceleai principii.
Gloria nemuritoare pe care armata a mai tirziu sa 0 trebuie
trecuta la creditul lucrului bine lacut nemtete de generalii sai, al capacitatii
eroismului incomparabil al tutmor ofiterilor i oamenilor sai. Daca inainte de
razboi comandamentul suprem al marinei ar fi avut un geniu identic, victimele
n-ar fi cazut in zadar.
Astfel, abilitatea parlamentara a guvernului a fost, in timp
de pace, dauniitoare marinei prin aceea ca, din pacate, punctul de vedere
parlamentar incepea sajoace un 1'01 preponderent in probleme de constructie, in
loc sa se supunii din punct de vedere militar. Mediocritatea, slabiciunea,
insuficienta logicii in gindire - caracteristici ale institutiei parlamentare - au
im-iurit comandamentul flotei.
Armata de uscat, cum am mai spus-o deja, nu s-a lasat inca antrenatii
de un curent de idei de 0 falsitate atit de In special Ludendorff, pe
atunci colonella marele stat-major, ducea 0 lupta disperata impotrivajumata\ilor
de, masm"a a slabiciunii cu care Reichstagul trata problemele vitale ale
natiunii pe care in cea mai mare parte a timpului Ie nega. Daca lupta dusa
pe vremea aceea de acest ofiter a nlmas lara succes, ii revine pe
jumatate Parlamentului, pe jumiitate atitudinii inca mai mizerabile
slabiciunii cancelruului Bethman Holweg.
aceasta nu-i impiedica astazi deloc pe responsabili sa vrea sa
impute tocmai aceasta greeala celui ce s-a ridicat impotriva aeestei neglijente
fata de interesele nationale.
Penbu aceti conducatori inniiseuti nu conteaza 0 mim'iuna in plus sau
in minus.
Oricine se Ia to ate saerifieiile impuse de neseriozitatea vinovata
a acestor ultrairesponsabili ai natiunii, orieine imagineaza mortii i mutilatii
saerificati in zadru', ca jignirea i luinea imensa pe cru'e Ie suportam,
nesfir;;ita mizerie in eru'e sintem i cru'e ca toate aeestea nu s-au
intimplat deeit pentru a Ie desehide citorva ruiviti ;;i viniitori de situatii calea
spre portofoliile ministeriale, va intelege desigm' ea aceste creatm'i nu pot fi
numite altfel decit canalii, pungai i eriminali, altminteri sensul scopul
cuvintelor din limbajul uzual ar fi intr-adevar de neinteles.
Toate aeeste ale veehii Germanii nu s-au ru'atat, eu 0 limpezime
din comun, decit in momentu] in eru'e, din pricina lor, politic a internii a
natiunii a trebuit sa fie eompromisii.
Da, in astfel de imprejm-ari. adevm:urile neplaeute au fost strigate r.u
toata puterea tocmai inrindmile mruilor mase populru'e, in timp ce, in alte pat'tl
se pastra taeerea in legatm'a eu fapte mai degraba ruinoase i eru'e, in parte,
erau pw' simplu negate.
Aa stateau lucrurile atunei cind examinarea sincera i deschisa a unel
probleme ru' fi putut aduee poate 0 imbuniita!ire, DaT personalitlitile condueatoa
198
re din guvern nu intelegeau, ca sa zic nimic din valoarea esenta insasi a
propagandei.
Cine va fi in stro'e, prin folosirea abila constanta a propagandei, sa-i
zugraveasca popOlului celul ca pe un infern invers, infernul ca pe cer? Numai
evreul va s-o faca va proceda in germanul, sau mai bine zis
guvernul sau, habro' n-avea de ceva.
Dro' acest luclU a trebuit sa fie platit foroote scump in timpul razboiului.
Insa fat a de nenumaratele neajunswi pe cro'e Ie-am semnalat cro'e
umbreau existenta germanilor inainte de razboi, existau in schimb numeroase
avantaje.
Consacrindu-ne unei examiniiIi impartiale, trebuie chiro' sa recunoa!item
ca celelalte tiiri celelalte poporo'e imparteau cea mai mro'e proote a infirmita\ilor
no astre , ba chiro' ne mult in acest sens, in schimb Ie lipseau in mro'e
masw'a avantajele noastre reale.
Se po ate spune ca principala noasb'a superioritate era faptul cii pOpOlU]
german, dintre aproape toate celelalte poporo'e ew'opene, incerca intotdeauna
sa piistreze la maximum cro'actelul national al sistemului sau economic in
ciuda unor simptome proaste suparatoro'e, se supunea !ii mai put in decit altele
controlului finantei
Acesta era, in orice caz, un privilegiu periculos cro'e, mai tirziu, avea sa
constituie una din principalele cauze determinante ale razboiului mondial.
monarhia era striiina de multe IUCluri inainte de toate, de
masele lro'gi. Aceasta rezulta din faptul ca monro'hii nu erau intotdeauna
inconjw'ati de mintile cele mai ... sa zicem luminate mai ales de inimile cele
mai curate. Din pacate, lor Ie placeau prea mult chiro' mai mult
declt firile cinstite, sfatUl'ile Ie primeau de la
Acest lUClU era foroote regretabil intr-o vreme in cro'e lumea suferise 0
mro-e schimbro'e, din multe puncte de vedere, schimbro'e veche de-acum, cro'e,
bineinteles, nu se oprea nici la judecro'ea numeroaselor vechilor tradi\ii de la
cmotE...
Astfel, la cotitm'a veacului trecut, omul nu mai putea simti
admiratie fata de printesa cro'e trecea calro'e, in uniforma, prin fata frontului. Nu
se putea face 0 idee justa despre efectul pe cro'e-l avea in ochii popOlului 0 astfel
de trecere in revista, altfel nu s-ro' fi recw's niciodata la practici atit de nelalocul
lor. De asemenea umanitro'ismul, nu intotdeauna foroote sinceI', al acestei inalte
societati, actiona de multe ori mai degt'aba negativ decit pozitiv. Cind, de pilda,
printesa X ... binevoia sa inceapa sa guste ... cu rezultatul cunoscut felw'ile de
mincro'e populro'e, faptul putea, odinioro'a, sa pro'a foroote nimeriL. dro- la
mceputul secolului nostlU efectul obtinut era absolut contrar.
Ciici se poate lara indoiala admite cll Alteta Sa intr-adevar nu biinuia ca,
in ziua in cro'e ea se consacra acestei expeliente, ru'ana era ceva mai <ieosebita
de obicei; numai ca luclul acesta era intru totul totul suficient, deoro'ece il !itia
toata lumea.
194
Astfel, intentiile cele mai bune deveneau ridicole, atunci cind nu erau
de-a dreptul enervante.
Descrierile despre cumpatarea mereu legendara a monarhului, obiceiul
sau de a se scula prea deVl'eme, faptul ca muncea efectiv pirulla 0 ora tirzie din
noapte, apoi pel-icolul mereu constant al subalimentiirii lui pl-ilejuiau
vorbe scabroase. Oamenii n-aveau nevoie sa ce cit consumase monarhul;
i se atribuia 0 masa "suficientii" nu i se refuza somnul necesar; erau
multumiti daca, in calitate de om din punct de vedere al caracteluiui, onora
rasa (ara indeplinea indatoririle de suveran.
Dar toate acestea erau doar fleacUl-i. Ceea ce era mai rau era ca in
glUpiil-i din nefericire tot mai intinse ale natiunii se raspindea tot mai muIt
convingerea ca fiind guvernati de sus, nimeni nu trebuia sa se mai ocupe de
nimic. Cita vreme guvernarea era buna sau cel putin animata de intentiile cele
mai bune, mai mergea. Dar era jale daca buna vechea guvernare bine
intentionatii ceda locul aIteia mai putin "cumsecade". Docilitate, lipsa de vointa,
I credulitate copilareasca erau atunci cele mai mari rele ce se puteau inchipui.
Dar fata de aceste slabiciuni, de altele, se l-idicau f0l1e incontestabile.
Pl-intre aceste forte sa semnalam mai intii stabilitatea intregii conducel-i
a statuiui, stabilitate prove nita din forma monarhica, apoi indepartarea
poIiticieniior hrapareti din toate functiHe de stat, din confuzia cu speculatiile.
In plus, onorabilitatea institutiei in sine, ca autOl-itatea rezultatii deja
de aici; de asemenea superioritatea corpului functionru-ilor in special a
armatei, deasupra nivelului obligatiilor politice de protid.
Sa mai adaugam la acestea avantajul incroniil-ii guverrulrii supreme a
statului in persoana monro'hului; de aici faptul ca monru'hul constituia
simbolul unei responsabilitiiti, ca monro'hul datora mai muIt decit masa [ormata
prin hazro'dul unei majoritati parlamentroe. Corectitudinea legendara a
administratiei germane se datora, in primuI rind, acestei situatii. In fine, penhu
popOlul german, valoarea cultw"ala a monru'hiei era forote l-idicatii putea
compensa [orote bine aite neajunsw-i
suveranilor germani erau ele intotdeauna un sancturo" a]
spiritului rotistic, cro'e, devenind in zilele noastre mult prea materialist,
ameninta Ol-icum sa dispara. Ceea ce au Iacut printii germani penhu rotii
tocmai in secolul al XVIII-lea a fast simbolic. In Olice caz, epoca
contemporana nu po ate oferi nimic asemarultol".
In acea epoca in cro'e incepe descompunerea lentil progt'esi va a
organismului nosh-u social, trebuie sa mentiorulm ca factor al puterii
armata
Era -tea mai putelnica a natiunii germane nu intimplatol' ura
tutUl'or s-a indreptat tocmai impott-iva acestei protectoro"e a
conserviirii a libertiitii ei. Acestei institu\ii, numai ei, nu j se poate
un monument mai stralucit decit afirmro'ea adeviiI-ului cli ea a fost
195
calomniata_ urita, combittuta, dar temuta de toti oamenii mferiori. Fal>tul eli
,
la Versailles, fw-ia jefuitorilor internationali ai popoarelor s-a indreptat in
primul rind impotriva vechii armate germane 0 indica in mod sigw- Ca fiind
refugiul libertatii poporului nostru, opus puterii banului.
Fan! aceasta forta ce vegheaza asupra noastra, tratatul de la Versailles
,
in intregul sau spirit, ar fi fost demult dus la indeplinire in ce popotlll
nostru_ Ceea ce datoreaza popOlul german armatei poate fi rezumat intr-un
singur cuvint: totui_
Armata insufla simtul raspunderii lara rezerve, tntr-o epoca in care
aceasta virtute devenise deja foarte rara, in care siluirea ei era tot mai mult
la ordinea zilei, mai ales din pruiea pariamentului, model al lipsei totale de
responsabilitate; ru-mata crea cw-ajul individual, intr-o epoca in cru-e
aamenilor ameninta sa devina boala contagioasa in cru'e spiritul de sacrificiu
penhu binele comun incepea deja sa fie vazut ca 0 prostie_ in cru'e parea
inteligent numai cel ce ceJ mai bine 1i sa facli sii prospere propriul
" " eu .
Era la cru'e fiecare german invata sa nu caute salvru'ea naliunil
in fraze atitind la 0 fraternizru'e international a intre negri, germani,
chmezi, francezi, englezi etc., ci in forta spiritul de decizie al popolului
Armata educa in directia puterii de decizie, in vreme ce, in viata cw'enta.
lipsa de hotilrire indoiala incepeau deja sil determine actele oamenilor. Intr-o
vreme in cru'e dddeau tonul, afirmru'ea principiului dupil cru'e un ordm
este intotdeauna mai bun decit nici un ordin era 0 lovitw'a de maestru.
Exista, numai in acest principiu, milliw'ie a silruitiltii inca intacte
viguroase cum n-ru' mai exista de mult in viata noastnl cotidiana, daca armata
educatia pe care 0 dadea n-ru' fi avut gIijii intotdeauna ';ii in mod constant sil
reinnoiasca aceasta farla de baza.
Este suficient sa vezi inspaimintiitoru'ea lipsil de hotilrire a guvernulUl
noshu actual din Reich. cru'e nu poate aduna puterile niei pentIu un singur
act, in afru'a de cazul in cru'e este yorba de semnru'ea prin constringere a unui
nou Diktat de spoliere; in acest caz el declina orice raspundere 'il semneaza
C'.1 iUisala unui stenogaf al camerei tot ce e considerat bun sa-i fie prezentat, In
acest raz, intr-adevar, ii este U10r sii ia 0 h::>tiirire: ea ii este dictatii
Armata educase in sensuI Idealismului devotamentulill fatii de patrie
;;i de maretia sa, in vremp ce, in viata curentil se nlspindeau liicomia 'il
materialismul. Ea forma un pOpOl' unit impotri\'a sepru'iirii in clase nu
prezenta poate in aceasta privllltd decit un singur punet slab: acela al instItuil"ii
angajarilor pe un an. Eroru'e, penhll ca. din aceasta cauza, principml egalitatii
absolute era incillcat 'Ii omul mai instruit se pomenea din nou in afara
ramului restului anturajulm sau, cind de fapt ru' fi fost preferabil contrariul.
In fata ignorantei generale atit de profunde a claselor s\lperioru'e a
sepru'arti lor tot mai accentuate- de popOlul nosb-u, ru'mata ru' fi putut actiona
toarte salutru' daca, marm- in rindw'ile ei, ru' fi evitat orice sepm'm'e a celor
196
calificatl w-ept "inteligenti...
Faptul di nu proeeda astfel era 0 dar ce in ce lume,
va fi infailibila? In orice caz, in armata, binele a invins intotdeauna in
miisura raul, incit infirmitiiti de care a fost atinsii sint mult inferioru-e
mediei imperfectiunilor
Dru- meritul cel mai insemnat cru-e trebuie atribuit ru-matei vechiului
imperiu este ca intr-o vreme cind toti se supuneau majoritatii, contrar principiu-
lui evreiesc al adorarii a numarului, ea a pastrat principiul increderii in
personalitate. Ea forma, de fapt, elementul de cru-e lumea contemporana avea
cea mai mare nevoie: barbatii. In efeminarii cru-e se
intindea, se iveau in fiecru-e an, din rindurile rumatei, 350.000 de tineri,
deboroind de forta, eru-e in cei doi ani de instructie pierdusera moliciunea din
tinere\e fiiuriserii trupuri tru-i ea fierul. Tinarul cru-e in acest timp
profesa supunerea putea atunci, insa numai atunci, sa invete sa comande. Dupa
pas deja soldatul instruit.
Aceasta era cea mai inalta a natiunii germane nu degeaba se
concentra impotriva ei w-a fw-ibunda a celor care, din invidie lacomie,
'foloseau doreau neputinta imperiului lipsa de apiirru-e a cetatenilor.
Lumea intreaga ceea ce mul\i germani nu voiau sa recunoas
cii in orbirea sau in reaua lor credinta: armata germanii era ru-mata cea mai
puternica pusa in slujba libertatii natiunii germane a hranirii copiilor sai 1).
Formei statului armatei i se alatw'a un al treilea element: eorpul
incompru-abil al functionarilor vechiului imperiu.
Germania era tru-a cea mai bine organizata i mai bine administrata din
Iume. Era sa de rau rutina birocratica a functionruului german;
nici in celeialte state lucrw'ile nu mergeau mai bine, poate chiru" dimpob-iva.
Dru- ceea ce Ie lipsea celorlalte state era admirabila triiinicie a acestui
organism mentalitatea onorabila incOluptibilii a celor ce-l alcatuiau. Mai
bine putina rutinii - dublatii de lealitate de fidelitate . dedt absenta princi
piilor un modernism lipsit de cru-acter cum deseori se azi,
ignorant !?i incapabil. Caci daea acum lumea se eomplaee sa pretinda ea
administratia germana de dinainte de razboi, poate putin birocratica, fusese
incapabila din punct de vedere comercial, este suficient sa-i raspundem astfel:
Ce tru'a din lume avea 0 exploatru-e a cailor ferate mai bine condusa
mai bine organizata din punet de vedere comercial decit Germania? Numai
revolutiei i-a fost dat sa distruga acest organism model, pinii ce el a piilut bun
de luat din miinile natiunii socializat conform spiritului fondatOl-ilor aeestei
republici, adira sa slujeasca capitalul international de specula ea mandant al
revolutiei germane.
1) Od, am viizut mai sus ca penbu siguranta natiunii trebuiau extinse
teritoriile. De unde 'll'mata de cucerire. (N.T.)
197
Dar ceea ce deosebea in mod special corpul functionliresc aparatul
administrati vera independenta sa fata de diferitele guverne, a caror mentalitate
politica nu putea exercita nici 0 influenta asupra situatiei functionarului
german. Dar, de la revolutie incoace, acest lucru s-a schimbat complet. In loc de
aptitudini capacitate, intervene a pozitia in cutare partid politic un caracter
original independent nu favoriza funclionarul, ci mai degraba ii punea piedici.
Pe forma statului, a annatei a corpului functionaresc se intemeia forta
puterea magnifica a vechiului imperiu. Acestea erau, in plimul rind, cauzele
unei calitati care-i complet statului de astiizi: autoritatea de stat. Caci
aceasta nu se intemeiaza nici pe flecarelile din parlamente sau din Landtagmi,
nici pe legile proteclioniste ale statului, nici pe hotaririle tribunalelor, destinate
sa-i terOlizeze pe cei care neaga cu obraznicie aceasta autoritate; ea se
intemeiaza pe increderea generala care trebuie poate fi acordatii celor care
conduc administreaza 0 colectivitate. Dar, inca 0 data, aceastii incredere nu
este de cit rezultatul eonvingerii intime nec1intite ea aeeia eare guverneaza i
administreaza tara sint dezinteresati einsti\i; ea provine in din
intelegerea deplina a sensului legii i sentimentul intelegerii principiilor morale
respectate de toli.
Caei, in cele din w"mii, sistemele de guvernare nu se sprijinii pe
constringere violenta, ci pe credinta in meritul lor, pe sinceritatea reprezenta-
rii intereselor unui popor i ajutorul acordat dezvoltarii sale.
Indiferent de masw"a in care unele din neajunsw"ile perioadei de
dinainte de razboi au putut ameninta sa i sa submineze forta internii
a talii, nu avem dreptu] sa uitam ca alte state au suferit i mai mult decit
Germania din cauza acestor neajunsw"i i ea, in eeasul critic al
pericolului, n-au renuntat la efortw"i i nu s-au Dar daca ne gindim ea,
fata de sliibieiunile ei dinaintea razboiului i Germania avea, in schimb, forte
susceptibile sa compenseze aeeste slabiciuni, trebuie sa admitem ea mai exista
o ultima cauza a prabuirii aceasta din alt do me niu.
Intr-adevar, a;;a stau lucrw"ile.
Cauza ultima, eea mai profunda, a eiiderii batrinului imperiu este
necunoaterea problemei rasei i a importantei sale in dezvoltarea istoriea a
popoarelor
Caci, in Vlata popoarelor, nu toate evenimentele sint manifestari ale
hazardului, ci w"marile fireti ale efortului de conservare i de inmultire a
speciei iii a rasei, chiar atunci cind oamenii nu-!;>i pot da seama de ratiunea
profunda a activitiilii lor.
CAPITOLUL Xl
POPORUL RASA
Anumite adeviiluri sint atit de I'aspindite, indt, tocmai din pricina asta,
omul dE' rind nu Ie vede sau cel putin nu Ie recunoa!ite, Cel mai adesea trece
pe linga ele lara sa Ie vada, dupa cum ramine orb in fata adeviiIurilor care sal'
in ochi este extrem de sw-prins dnd cineva se intimplii sa descopere pe
ceea ce toata lumea a1' trebui sa Exista in jwul nosbu,
cu sutele de mii, probleme la fel de simple de rezolvat ca aul lui CristofOl'
Columb, fnsa tocmai oamenii de felul lui Columb se intiInesc destul de rar
Astfel ca toti oamenii, lara exceptie, se plimba prin gl'adina natw"ii,
imagineaza ca cunosc !?i !?tiu tot :;;i, cu putine se comporta ca orbi
fata de unul din principiile cele mai izbitoare ale actiunii sale: acela al
existentei caracterelor organice cm"e deosebesc st>eciile in cm"e se Impart to ate
fiintele de pe acest pamint.
Observm"ea cea mai superficial a este suficienta penbu a demonst.ra cum
nenumaratele forme pe cm'e Ie imbracii vointa de a trai a natwii sint. supuse
unei legi fundamentale impu13e de procesul sbict limitat al
reproducerii al inmultirii. Olice animal se imperecheaza numai cu un
congener din aceea'1i specie: pitigoiul cu pitigoiul, cintezoiul cu cintezoiul, bm-za
cu bm"za, cu cu ::;om'ecele, lupul cu
lupoaica etc,
Numai imprejw'ari exceptionale pot determina abateli de la aces!
principiu; in pl'imul rind constringerea impusii de captivitate sau vreun obstacol
care se opune Imperecherii indivizilor apm'tinind specii Dm' atunci
natw'a folo8e'ite toate mijloacele penb"U a lupta impotriva acestor abateri
protestul ei se manifesta in modul cel mai elm' fiEl refuzind speciilor degenerate
capacitatea de a se reproduce la rindul lor, limitind strict fecunditatea
descendentilol'; in cele mai muIte cazwi, ea Ie pliveazil de capacitate a de a
l"ezista la boli sau la atacw-ile
Aceasta este cit se poate de til"esc,
Produl3elE' oricarei inCIUci!?an a doua fiinte de valom'(' inegala sint 0
mE'dle a valol'ii celor doi piiI'intL eu aIte Cuvinte, pe scm'a vietuitom"elor,
vhist.mul se situeaza mai sus dedt parintele cm'e apm1ine unei rase inferiom'e,
dm" ramine inferior ceTui cm'e face pmie dintr-o ra.sa superiom'ii Ca w'mm'e, mai
devreme sau rnai tirziu pI va pieri in lupta pe care va trebm s-o dea impotriva
acestei rase superioare 0 asemenea imperechere tontravine vointei naturii care
199
tmde s.1 ridice nivelul vietuitoarelor Acest scop nu poate fi atms pnn umrea
mdlvlzllor de valoare dlfent.1, Cl numal pnn vlctona total.1 !;>l defimbv.1 a celor
ce reprezint.1 valoarea cea mal inalta Rolul celw mal puternic este acela de a
dOmIna nu de a se um cu cel mal slab, astfel propna superlOn
tate Numru cel slab run ndscru'e poate socoh aceast.11ege drept nemlloasd, dru'
asta pentru c.1 el nu este de cit un om slab m.1rgImt; C.1CI, dac.1 aceast.1 lege
n ar trebUI Sd invmg.1, evolu\la tutw'or fimtelor organizate ru' fi de neconceput
Consecmta acestor tendmte generale a natuI'll de a c.1uta de a PdStI a
pUI'ltatea rasel este nu numal deoseblrea netd stablht.1 intre dlfentele rase prm
tr.1sdtUI"lle lor e,,1;enoru'e, Cl slmlhturunea cru'acterelor speclfice fiecdrela
dmtre ele Vulpea este intotdeauna vulpe, gisca gisc.1, bgIul bgIu etc
ruferentele cru'e pot fi notate intre mdIvlzll apru'tInind unel rase provm
e"cluslV din surna energlel, fortel, mtehgentel, indemin.1nl, capacltdtll de
rezlstent.1 cu cru-e sint dotatl megal Dru' nu se va g.1S1 niclOdat.1 neo vulpe pe
cru'e 0 inclinatle fireasc.1 ru' determlna 0 s.1 se compOl-te filantroplc fat;! de
dUPd cum nu eXlstl plslel avind 0 atraetle cordlall fatd de
Ca UI-mru'e, lupta cru'e asmute rasele unele impotnva altora ru'e drept
cauzd nu atit 0 anbpabe sohd.1, Cl mru degI'abl foamea !;>l dI'agostea In ambele
caZWi, natUI'a e un mru-tor lmpaslbll, ba chIru' sahsldcut Lupta pentIu hI'ana
zllmc.1 atrage dupl SIne infringerea onCdrel fimte slabe sau bolnJvlclOase sau
dotate eu mru putm CUI'aj, in bmp ce lupta pe cru'e 0 dd masculul pentIu a eucen
femela nu 1 dd dI'eptul de a zlmlsh decit mdlvldulUI celUI mal SdIlAtOS, on cel
putm il dd poslblhtatea Sd 0 facd. Dru lupta este intotdeauna un mlJloc de
consohdru'e a S.1nJtdtll a putenl de reZlsten\.1 a speClel pnn UI'mru'e. conrutla
pI ealabll;! a progI'esulU1
Dac.1 procesul ru' fi altul, progI'esul ultenor s ru' opn ru eXlsta mal
degI'ab.1 un l-egI'es Intr adevdr, cum cel mru putm bum il invmg intotdeauna
numerIC pe cel mal bum, daCd top mdlvlzli ru' avea poslblhtate de a
supravletm a se reproduce, cel mal putm bum s ru' reproduce atit de repede
IT.dt cel mru bum ru' fi in final in ru"lerplan Tlebwe deci ca in favoru'ea
eelor mru bum sd mtervmJ 0 mdsurd coreetIvd NatUI'a asuml aeeast.1 gI'lJd,
supunindu 1 pe cel slabl la condltll de Vlat.1 aspre eru'e hmlteaz.1 numdlullor, ea
nu ingldme dec!t supraviettutollior sl se reprodueJ, ea opereazJ atuncI 0
noud ngm'oasJ selecve dUPd cntenul fortel al sdnJtltIi
Dacd ea nu ea mdlvlzll slabl sJ se impereeheze eu eel putelmcl,
mCd mm putm vrea ea 0 1 aSd supenoru'J sd se amestece cu una Infenoru'd CdCI
in arest eaz, munca pe cru e a depus 0 de mn de secole penttu ca omenu ea Sd
progreseze va devem dmtr odatJ zadalillc.1
noastIe de lsto1'1e ne aduc nenurndrate dovezl ale acestel
legI 18to1'1a demonsb eaZd cu 0 eVldentd inspdlmintdtoru'e Cd atuncl cind ananul
amestecat singele cu acela a1 unOl rase Infenoru'e, rezultatul acestel
lnclucJ<..drJ de t'ase a insemnat plelrea poPOlulw clvlhzator Amenca de Nord,
a cJrel populatH:' se compune, in el majontate, dm elemente gelmamce
200
care s-au amestecat foarte pulin cu rasele de culoare, prezinta astfel de oameni
0 ci vilizatie total diferitil fata de America Centala de Sud in care imigrantii,
in majoritate de Oligine latina, s-au amestecat uneori foarte mult cu
Acest unic exemplu permite deja clara a efectului produs de
amestecul de rase, Vechiul german, ramas de rasa puril a devenit
stapinul continentului amelican va ramine astfel atita timp cit nu se va
sacrifica nu se va lasa el prada unei compeli incestuoase,
In rezumat, rezultatul oricarei intre rase este intotdeauna
w'matorul:
a) Scaderea nivelului rasei supelioare,
b) Regresia fizicil intelectuala ca w'mare, aparitia unui soi de
epuizare ale cilrei progI'ese sint lente dar inevitabile,
A provoca un astfel de proces nu inseamnii decit a paciltui impobiva
voin\ei lui Dumnezeu, Creatorul nosh'U,
Incercind sa se revolte impotriva logicii inflexibile a natUlii, omul intrli
in conflict cu principiile carora Ie datoreaza existenla sa ca om, Astfel ca,
, actionind impotriva dorintei naturii, el propria pieire,
Este adevarat ca aici intervine obiectia specific iudaica, pe cit de comica
pe aUt de neghioaba, a pacifistului modern: "Omul trebuie tocmai sa invinga
natUl'a!"
Milioane te oameni repeta intr-una lara sil gindeasca aceasta absw-ditate
de origine evreiasca prin imagina cil ei inbuchipeazii un fel de
victorie asupra natUl'ii; dm' nu aduc ca m'gument decit 0 idee neintemeiata i,
pe deasupra, atit de absUl'dil incit, Ia drept vorbind, nu se po ate extrage din ea
o concePtie despre lume,
In realitate, omul n-a invins inca natw'a in nici 0 privinta; cel mult a
priceput a incereat sa ridiee vreun colt al gigantieului val cu care ea
acoperil misterele tainele eterne; el n-a inventat niciodata nimic, ci dom' a
deseoperit tot ee el nu natw'a, el a dom', mul\umita

linor legi mistere izolate ale natw'ii, sa devina stapinul vie tuito a
relor carora Ie lipsesc aceste filcind abstractie de toate acestea, 0 idee
nu poate invinge conditiile impuse existentei viitOlului omenilii, cild idee a
nu depinde deeit de om. FcU'il oameni nu exista idei omene!jti pe aeeastil
lume; ideea, ea atare, m'e intotdeauna w'ept conditie prezenta oamenilol'
ca w'mm'e, existenla unor legi em'e constituie eonditia primordialii a acestei
prezente,
Mai mult! Anumite idei sint legate de existent a anumitor oameni.
Aeeasta este valabil mai ales pentru eoneeptele care au radiicina nu intr,un
adevcU' coneret, ci in Iumea sentimentului, sau em'e, ea sa folosesc 0
definitie foarte clm'a foarte fmmoasa uzitatii actualmente, refleetil 0
"experientil aeeste, idei care n-au nimic de-a face cu logiea reee
luata in sine, ci reprezintli pw'e manifestari ale sentimentului, ale coneep\iilor
morale, sint legate de existenta oamenilor, a caror imaginatie capacitate
201
creatoruoe le-a dat Druo atunci conservarea raselor !;'i a oamenilor cru-e
Ie-au conceput este condi(ia necesruoa a permenen\ei acestei idei. De exemplu cel
cruoe sincer triumful ideii pacifiste pe pamint ruo trebui sa faca totul
pentIu ca lumea sa fie cucerita de germani; caci, in caz contrru-, s-ruo putea ca cel
din urma pacifist Sa moru-a odata cu ultimul gelman, din moment ce restullumii
s-a lasat mai putin prinsa in capcana acestei absurditati contrru-e firii ratiunii
decit a Iacut-o din nefericire popoml nostm. AI- trebui vrind-nevrind, Sa
se hotarasca ferm sa se razboiasca pentm a ajunge la domnia pacifismului.
Acesta era adevaratul plan allui Wilson, salvatOlul venit din America, sau cel
putin credeau germanii visatori, astfel scopul a fost atins.
De fapt, ideea pacifistii umanitru'a poate fi excelentii din clipa in care
omul superior va fi cucerit supus lumea pe 0 intindere suficient de mru'e ca
sii fie singmul stiipin al acestui pamint_ Aceasta idee nu va putea avea un efect
daunator decit in masura in cru-e ei in practicii va deveni dificilii !;'i, in
final, imposibila. Aadru-, mai intii lupta, apoi, poate, pacifism_ Altfelomenirea
a depa!;'it apogeul evolutiei sale scadenta nu este domnia vreunei idei morale,
ci bru-bru-ia apoi haosul. Ceea ce am spus poate provoca risul unor cititori, dar
planeta noastra a pru'Cill-S deja etelul timp de milioane de ani, lara ca sa fi
existat oameni i e posibil ca ea sa-i ill'meze intr-o zi calea in condilii,
daca oamenii uita ca VOl' ajunge la un nivel superior al existenlei nu ascultind
dp-clru-atiile citorva ideologi de dementa, ci invatind sa cunoasca
l-espectind rigm-os legile implacabile ale naturii.
Tot ceea ce noi admiram astazi pe acest pamint - i ruia, tehnica
inventii - este produsul activitatii creatoruoe a poporu-elor pUlin numeroase !;'i
la poate, de 0 singm-a rasa. De ele depinde permanenla intregii
civilizatiio Daca ele pier, ceea ce constituie flumusetea acestei lumi va CObOli cu
ele in mormint.
Grice influen(il ru' avea, de pilda. solul asupra oamenilor, rezultatele
acestei influente VOl' fi intotdeauna diferite in func(ie de rasa asupra careia se
exercitao Feliilitatea sciizuta a pamintului pe care traiete 0 rasa poate fi pentm
ea un imbold puternic cru-e s-o determine sa realizeze lucluri miiloete; pentIu
alta, sterilitatea solului va fi cauza siiloaciei i in final a subalimentiil-ii cu toate
consecintele ei. Intotdeauna predispozitiile intime ale poporu-elor sint cele care
determina felul in cruoe influen(ele din afara VOl' actiona asupra loro Ceea ce pe
unii ii obliga sa moru'a de foame, pe altii Ii intr-o munca aspra.
Toate civilizatiile mari din trecut au decazut numai pentm ca rasa
creatoare la origine a pierit prin otnlvirea singeluio
Cauza profunda a acestor decaderi a fost intotdeauna uitru'ea principiu-
lui dupa cru-e orice civilizatie depinde de oameni nu de ea; ca, prin
illomare, pentru a conserva 0 ci vilizatie determinata, trebuie conservat omul care
a creat-o_ Dar aceastii conservru-e este legatii de legea implacabilii a necesitiitii
a ch'eptului celui mai bun mai truoe la victorieo
cine vn:a sa triiiascii, sa lupte! Cine refuza sa lupte pe aceastii
202
lume in cru-e lupta neincetata este lege, nu melitii sa traiasca.
Aceasta poate parea dw', dru' ru?a este! Totulji soruia omului cru-e crede
ca po ate invinge natuxa lji, in realitate, 0 insultii este mult mai grea_ Suferin\a
cumplitii, nenorocire boli, iata in acest caz riispunsul natwii.
Omul care uita legile rasei se de fapt de felicirea
la cru-e este sigw" ca va ajunge. El se opune mersului victOlios al rasei
supelioru-e plin aceasta, conditiei prealabile a Olicarui progres uman. Copleljit
de povru'a sensibilitatii omeneljti, el decade la stadiu1 de animal incapabil sa se
lidice pe scru-a vietuitoarelor.
'* *
AI' fi zadruwc sa incepem 0 discutie penh'll a ce rasa sau ce rase au
fost initial depozitru-ele civilizatiei umane ca wmru-e, au intemeiat intr-adevar
ceea ce intelegem noi prin omenire. Este mai simplu sa ne punem intrebarea
referitor la prezent in aceasta pIivinta, raspunsul este simplu lji elru-. Tot ceea
ce avem astazi in fata noash-a ca civilizatie umana, ca productii ale ruiei,
tehnicii este aproape exelusiv rodul activitatii creatoru'e a ruienilor. Acest fapt
pelmite sa conchidem prin reciproca, nu lara temei, ea ei au fost singw-ii
intemeietori ai unei omeniI-i superioru'e !ii, plin w-mru-e, ca ei reprezinta tipul
prirnitiv a ceea ce intelegem prin cuvintul "om". Arianul este Prometeu1
omeniI-ii; scinteia divina a geniului a din toate timpwile din fruntea sa
lurninoasa; el a reaplins mereu acel foc cru'e, sub fOlma lumina
intunericul ce invaluia rnisterele indaratnic mute, ru'atindu-i astfel omului calea
cruoe trebuie suita eu greu pentru a deveni stapinul celorlalte vietuitoruoe de pe
pamint. Daca el ru' disparea, pe pamint s-ru" Hisa intunericul de nepatruns; in
cite va secole, civilizatia omeneasca ru- disparea lumea ru- deveni un
Daca s-ru" imparti omenirea in trei specii: cea cru-e a creat civilizatia, cea
cru-e a depozitat-o cea cru-e a dish'lls-o, numai roianul ru- mai putea fi citat
ca reprezentant al celei dintii. EI a pus fundatiile temeliile tutw-or creatiilor
numai pigmentatia au depins de cru-acterele specifice
ale diferitelor poporo-e. EI a fw-nizat blocw-i de piatra planul tutw-or
edificiilor progresului uman numai executia corespunde spiritului propriu al
fiecarei rase. De exemplu, in citeva zeci de ani, tot estul Asiei va putea califica
dI-ept a sa 0 civilizatie al carei element fundamental va fi spiritul grec tehnica
gelmana, ca "ii la noi. Numai aspectul extelior pwia, cel pu\in in prote,
triisatwile de insplratie asiatica. Japonia nu adauga la civilizatia sa, cum cred
unii, numai tE,hnica ew-opeana; dimpotriva, tehnica ew-opeanii sint
sh-ins unite cu ceea ce constituie trasatwile specifice ale civilizatlei japoneze.
Elementul fundamental al vietii nu mai este civilizatia japoneza OIiginruii, cu
toate ca ea confera acestei vieti coloratw"a ei pruticulro-a acel aspect izbitor in
ochii europenilor ca Ulmru-e a deosebirilor esentiale . ci Ul-ia!ia opera
203
tehnicii a Ew-opei Americii, adicii a popoarelor ariene. Bazindu-se pe
l'ezultatele obtinute prin aceasta mundi, Orientul a putut w-ma la rindul sitU
mersul progresului general al omenirii. Lupta pentru lu'ana zilnica a oferit baza
acestei munci, a creat armele instIumentele necesare; numai formele
e::-.--terioare se VOl' adapta incetu] cu incetul caractelului japonez.
Daca, incepind de astazi, ariana ar inceta sa se exercite asupra
Japoniei, presupunind ca EW'opa America se progresele pe care Ie
face ,Japonia in tehnica ar mai putea continua 0 vreme; dar, dupa
ani, izvolUl ar seca, trasatUlile specific japoneze ru' teren
actual a ru' impietri, ru' recadea in somnul din cru'e a trezit-o, cu de ani
in m'ma, valu} ruiene. De aici se poate trage concluzia ca, dupa cum
dezvoltru'ea actualii a Japoniei se datoreaza influentei ru'iene, tot in
vremUl'ile stravechi, 0 influenta straina un spiIit strain au stimulat civilizatia
japoneza a acelei epoci indepartate. Cea mai bunii dovada in splijinul acestei
pareri este faptul ca ea s-a anchilozat cu timpul, a incremenit complet. Acest
fenomen nu se poate produce la un popol' decit atunci cind a dispiilut celula
creatoru'e originru'a sau cind influenta externa cru-e daduse avint !ji fUl'nizase
matelialele necesru'e dezvoltarii dintii a civilizatiei a sfir!iit pI'in a lipsi. Daca
faptul ca un popor a plimit de la rasele straine elementele esentiale ale
civilizatiei sale. le-a asimilat !ii le-a folosit, dru' mai pe Ul-ma, cind influenta
exterioru'a a incetat sa se exercite asupra lui, a este dovedit, se poate
spune ca aceasta rasa a fast depozitara civilizariei, dru' nu ca ca a creat civiliza(ia.
Daca examinam diferitele poporu'e din acest punct de vedel'e, constatiim
ca, de fapt, aproape pretutindeni avem de-a face nu cu poporu-e cru-e initial au
intemeiat ci ci apl'oape intotdeauna cu poporu-e cru-e au plimit depozitul.
Imaginea pe cru-e ne-o putem face despre civilizatia lor este Ul-miitoru-ea:
poporu-e ru-iene al carol' efectiv este tidicol de neinsemnat - supun
poporu'e straine solicit ate de conditiile de via\ii pe cru-e Ie of era noul linut
(fertilitatea, natUl-a climatului etc.) sau, profitind de asemenea de abundenta
miinii de luclU fUl'nizate de oamenii de rasa inferioru-a, i-;;i dezvolta in cazul
acesta capacitatile intelectuale organizatorice cru-e dormitau in ele. In cite va
milenii, sau chiru-in citeva secole, ele intemeiaza cru-e aveau la origine
trasatUl-i intIu totul col'espunzatoru-e felului lor de a fi adaptate
specifice ale solului ru-atate mai sus spiritului oamenilor pe cru-e i-au supus.
Dru' la Ul'ma cucelitorii devin infideli principiului, respectat la inceput, in
virtutea ciUuia pastrau pUl-itatea singelui; ei incep sa se impreuneze cu
lor indigeni punind astfel capat propriei lor existente; caci pac-atul
originru- comis in Pru-adis ru-e intotdeauna drept expulzru-ea
vinovatilor.
Dupa 0 mie mm bine de ani, ultima Ul'mii vizibila a vechiului popor
de stapinitori se adesea in pielea mai deschisii pe care singele sau a
transmis-o rase I supuse ,?i intr-o civilizalie impietritii pe cru-e 0 intemeiase
odinioarii. Caei cum singele cuceritoJ"ului s-a pierdut in singele popoarelor
204
dominate, tot astfel s-a pierdut combustihilul din care era racuta raclia care
lumina progresul civiliza\iei umane! Aa cum singele stapini a lasat pe
pie lea descendentilor 0 nuanta deschisa care ii amintirea,
intunericul care stinge viata cultural a devine mai putin adinc datoritii razelor
palide raspindite de crea\iile inca viahile ale celor ce au adus odinioara lumina.
Lumina lor striilucete in mijlocul harhariei revenite prea adesea il face pe
ohservatoml superficial sa creadli cli are in fata lui imagine a poporului actual,
cind de fapt el doar in oglinda trecutuluL
Se poate intimpla ca un asemenea popol' sa intre in contact, de-a lungul
istOliei sale, pentru a doua oru'li, sau chiru' mai des, cu rasa celor cru'e odinioru'ii
Ie adusesera civilizatia, lara ca in memOlia lui sa mai fie prezenta aminth'ea
intilnirilor precedente. Ceea ce ramine in acest popor din singele
stapinitOli se va intoru'ce clitre aceasta noua inflOlil"e culturala ceea
ce la inceput nu fusese posihil decit prin constringere, se poate face acum de
hunavoie. 0 noua era a apru'e dainuie pinii cind pionielii slii
,degenereaza prin singe Ie popoarelor strliine.
Va fi sru'cina viitoarei istorii universale a civilizatiei sa-i orienteze
cercetarile in acest sens i sli nu se piarda in enumerarea faptelor vizihile, cum
din plicate prea adesea se intimplii in actual a no astra tiinta istorica.
Aceasta schi\a a evolutiei la cru'e au fost supuse poporu'ele depozitru'e ale
civilizatiei zugrlivete deja tahloul dezvoltiirii, activitlilii i dispru'itiei celor cru'e
au intemeiat intr-adevar civilizatia pe pamint, adica a arienilor.
Dupa cum in viata cotidiana ceea ce se geniu are nevoie de 0
ocazie deosehit de favorahilli i adesea chiru' de un veritahil stimulent pentm a
fi pus in lumina, la fel se intimplli i cu rasa dotata cu geniu. In monotonia vietii
cotidiene, oamenii, fie i de prima valoru'e, pot sa para neinsemnati i ahia ies
la suprafatli in anturajul lor; dar imediat ce se gasesc intr-o situatie cru'e Ii
dezorienteazli sau ii deruteaza pe ceilalti, la acest om care piirea oru'ecare se
dezvaluie aptitudini geniale, deseori spre marea mirru'e a celor care il viizuserli
pina atunci in cadrul meschin al vietii civile, de aceea rru'eOli un profet se
hucura de autoritate in propria lui tru'li. Niciodatli nu exista 0 ocazie mai huna
pentm a ohserva acest fenomen decit in timpul rlizhoiuluL In nite tineri
apru'ent lipsiti de maliotiozitate se manifestli suhit, in ceaswile grele, in clipa
cind ceilalti ii pierd cw'ajul, eroi a Carol' energie siilhaticli hraveaza moartea
cru'e tiu sa calculeze cu singe rece. Daca n-ru' fi sunat ceasul acela al incercarii,
nimeni nru' fi putut hlinui cli in hliiatul acela imherh se ascundea un tinar erou.
Pentru ca geniul sli se manifeste, intotdeauna este nevoie de un lovitw'a de
mliciucii a destinului, cru'e pe unii ii dohoru'ii, pe ceilalti ii o\elete pe
i spargind gaoacea vietii cotidiene dii la ivealli suh ochii lumii stupefiate rodul
pe cru'e-l continea. Atunci multimea se impohivete i nu Vl'ea sii creadii ca acela
cru'e parea asemeni 't:i a devenit blUSC 0 alta fiinta: proces cru'e se repetii cu
ocazia apru'i\iei oricihui om de valoru'e.
Dei un inventator, de pilda, nu-i creeazii reputatia decit in ziua in cru'e
205
inventia lui este cunoscuta, ar fi sa credem ca geniul a sclipit in om numai
in momentul acela; sub fruntea omului dotat intr-adeviir cu capacitate creatoare,
scinteia geniului exista din ceasul na!lterii lui. Adeviiratul geniu este innascut,
el nu este niciodatii rodul educatiei sau al invataturii.
Daca acest lucru este adevarat, in cazul individului, cum am remarcat
deja, la fel este in privinta rasei. Popoarele cru:e manifesta 0 activitate
creatoare au, inca de la origine, druul de a crea, chiar !li atunci dnd acest dru-
scapa privirii observatorilor supeliiciali. in acest caz reputatia unui popor de
geniu este consecinta adelor infiiptuite de el, deoarece restul lumii este
incapabila sa recunoasca geniul in sine, ea nu sesizeaza decit manifestarile
perceptihile sub forma de inventii, descoperiri, edificii, imagini etc.; dar aici,
mai e nevoie de mult timp pentIu ca lumea sa ajunga sa recunoasca geniul.
Dupa cum la un individ de mru"e valoru"e aptitudinile geniale, sau cel putin
aptitudinile din comun, sub impulsul unor imprejurari deosebite, se
stnlduiesc sa se puna in practica, este posibil ca, in viata poporu"elor, folosirea
efectiva a forte lor capacitatilor creatoare potentiale sa nu aiM loc decit atunci
dnd sint chemate de conditii determinate.
Exemplul cel mai edificator al acestui fapt ne este dat de rasa depozitanl
a dezvoltarii civilizatiei umane, cu alte cuvinte ru"ienii. De indata ce destinul ii
pune in prezenta unor imprejUl'llri deosebite, ei incep sa-!li dezvolte intr-un ritm
din ce in ce mai rapid capacitiitile existente in ei sa Ie to arne in tipru"e cru'e Ie
dau forme perceptihiIe. Civilizatiile pe care Ie intemeiaza in asemenea CaZUl"j
sint aproape intotdeauna net conditionate de sol, de clirna de oamenii pe cru"e
i-au subjugat. Acest ultim element este de altfel hotaritor. Cu cit conditiile
tehnice de cru"e depinde rnanifestru"ea unei civilizatii sint rnai primitive, cu atit
este mai necesru"ii prezenta unei miini de IUCIU care, organizata
folosita, trebuie sa inlocuiasca forta Fara posibilitatea ce i-a fost oferita
ru"ianului de a folosi oarneni de rasa inferioara, el n-ar fi putut face niciodata
primii pa;;i pe dIumul care avea sii-l ducii la civilizatie; dupa cum lara contributia
unor animale adecvate, pe cru"e a Sa Ie domesticeascii , n-ru" fi devenit
stapinul unei tehnici cru"e ii permite in prezent sa se lipseascii incetul cu incetul
de aceste animale. Dictonul: "MaUlu] Iacut datoria, maUlul poate sa pIece"
ru"e, din pacate, 0 semnificatie foruie adinca. Timp de rnii de ani calul a fost
nevoit sa slujeasca omul 'ii sii-l ajute in muncile sale, punind astfel bazele unui
progres care, producind autornobilul, face calul sa devina inutil. In citiva ani, el
va fi incetat orice activitate, dar, lara colaborru"ea lui din trecut, omului i-ru" fi
fost po ate mult mai greu sa ajunga acolo unde este astazi
Astfel ca prezenta oamenilor de rasa inferioru"li a fost conditia primor
diala a formlu:ii civilizatiilor superioru"e; ei compensau penUl"ia de reSUl"Se
materiale lara de cru"e posibilitatea progresului este de neconceput. Este celi cli
cea dintii civilizatie umana s-a bazat rnai putin pe animalul domesticit decit pe
folosirea omului de rasii inferioara.
Nurnai dupa supunerea rase lor invinse la sclavie 0 soruia asemanatoru"e
206
a lovit animalele, nu invers, cum ar putea unii sa creada. Cad in fata plugului
a fost pus mai intii invinsul; calul nu a venit dedt dupa aceea. Trebuie sa fii un
pacifist nebun cll sa-ti inchipui ca acest fapt este un seron aJ degradarii umane;
el da seama ca aceasta evolutie trebuia sa aiba loc pentru a se ajunge la
acel grad de civilizatie de care profita apostoIi ca debit.eze vorbele
amagit.oare de
Progresele omeniril sint 0 ascensiune pe 0 scara Iani nu te poti
lniilla tara sa fi trecut treptele inferioare, Arianul a pru'CID'S drumul pe
cru'e i I-a ru'atat reaJitatea nu pe acela la cru-e viseaza imaginatia unui
egalitruist modern, Diumul adevarat este greu :?i anevoios, dru' in final conduce
la tinta Ia cru'e ru' vrea pacifistul sa vada omenirea ajungind; dru-, in realitate,
visID'ile lui mai mult il indeparteazii dedt il apropie de ea,
Nu intimplator primele civilizatii s-au niiscut acolo unde ru-ianul a
intilnit poporu-e infelioru-e, Ie-a subjugat Ie-a supus vointei lui, Ele au
constituit primul insbument tehnic in slujba unei civilizatii in devenire.
,
Prin urmru-e, dIumul pe cru'e trebuia sa-I w-meze ruianul era trasat elru-,
Cucelitor, el a supus oamenii de rasa inferioru-a Ie-a rinduit activitatea
practica sub comanda lui, dupa vointa lui 'ji conform scopw-ilor lui, Impurundule
iusa 0 activitate utiIa, anevoioasa, el n-a lacut doru' sa clute viata supu!iilor
sai; el poate chiru' Ie-a law-it 0 soru-tii. mai bunii decit cea cru-e Ii se cuvenea, in
cazul in cru'e se bucw'au de ceea ce se nume!:ite vechea lor "libeI-tate Of Atita timp
cit pastrat rigw-os situatia morala de stapin, a ramas nu numai stapinuI, ci
pastratOlw civilizatiei pe cru-e a continuat sa 0 dezvolte. Caci aceasta se
intemeia exdusiv pe capacitatile ru-ianului pe faptul ca acesta raminea el
insu!ii: pe masw'a ce supu!:iii au inceput sa se ridice !ii, dupa cum e verosimil, s au
apropiat de cuceritor din punet de vedere lingvistic, bru-iera dintre stapin
sluga a disparut. Arianul a renuntat la pW'itatea singelui sau pierdut
astfel dI'eptul de a trai in pru'adisul pe cru-el crease. Prin amestecul raselor el
s-a degradat, pierdut din ce in ce mai mult facultatile civilizatoru'e; in final
el a devenit nu numai din punet de vedere intelectual, ci fizic, asemaniitor
sai pierzind astfel superiOlitatea pe cru'e 0 avuseserii
asupra lor sai. Citva timp a mai putu1 tnli din rezervele acumulate de
civilizatie, apoi impiebirea impIinit lucrru'ea aceast.li civilizatie a cazut. in
uitru-e,
A!ia s-au civilizatii 'ii impeni, cedind locu} unoI' noi forme de
organizru'e.
Amestecul singelw scaderea nivelului raselor, cru'e este consecin\a lui
meluctabila, sint. singw-ele cauze ale pieirii civilizatiilor vechi; ciici nu razboaiele
piel'dute aduc cu ele pieirea poporu-elor, ci dispru-itia acelei forte de l'ezistenta
cru'e este proprietatea exclusiva a unui singe pur,
Tot ceea ce, in aceastii lume, nu e de rasa pura nu reprezinta decit fire
de paie maturate de vint.
Da.r oricf' eveniment istoric este manifestru'ea unm Instinct de
207
eonservare a rasei, atlt in sensul bun cit in eel riiu.
Daeii ne intrebam care sint eauzele profunde ale importantei predomi-
nante a arianismului, putem raspunde po ate cii aceasta importantii provine mai
putin din vigoarea eu care era dotat acest instinct la arian, cit din modul
deosebit in care se manifesta. Vointa de a triii este, consideratii din punct de
vedel'e subiectiv, la fel de putel'nica la toti oamenii; ea nu diferii decit prin
modul in care se realizeaza in practica. In modul de viata cel mai primitiv,
instinctul de conservare nu grija purtata de individ eului siiu.
Egoismul, ca sa folosim termenul cu care desemnam aceastii dispozi\ie morbidii,
este am de absolut incit inglobeazii chiar dW'ata, in fel ineit clip a de fata
pretinde sa aiba totul nu acorda nimic ceaswilor ce VOl' sa vinii. Acesta este
stadiul de animal care nu deeit pentm sine, cautii ill'ana cind ii este
foame nu se luptii decit penh'1l apilra proplia viata. Atita vreme cit
instinctul de conserval'e nu se manifesta decit in felul acesta, nu exista nici 0
bazil penh'1l formal'ea unei comunitati, fie ea sub forma cea mai pl'imitiva a
familiei. Deja viata in comun a masculilor femelelor, care simpla
imperechere, pretinde extinderea instinctului de conservare, din moment ce
grija individului fata de eul sau lupta pe care 0 ducea pentm a-I apara tin cont
acum de cel de-al doilea element al cuplului; citeodata masculul cauta !?i el
ill-ana penh'1l femela lui; de obicei amindoi cautii ill-ana penh'1l pui. Unul se
straduie!?te aproape intotdeauna sa-l apere pe eelalalt, astfel cil aici se afla
primele manifestiiri, extrem de l'1ldimentare, ale spiritului de saclificiu. In
masw-a in care acest spirit se intinde dincolo de limite Ie restrinse ale familiei,
se eonditia primordialii care va permite formarea unor mai
cupdnzatoare !?i in final a unOI' adevarate state.
Aceasta facultate este foarte putin dezvoltatii la rasele de oameni de cea
mai joasii speta, astfel eli ele ramin deseori la stadiul de familie. Cu cit oamenii
sint mai inclinati puna pe planul al doilea interesele personale, cu atit este
mai mare capacitate a lor de a intemeia comunitati mai cuprinzatoare.
Aceasta inclinatie pentm sacdficiu care-l determinii pe om puna in
joe proplia munca daca este nevoie, propria viata in folosul semenilor siii este
deosebit de dezvoltata la ruieni. Ceea ee constituie miil-e\ia ruianului nu este
bogatia facultiitilor sale intelectuale, ci pornh-ea de a-!?i pWIe toate capaeitiiti1e
in slujba comunita\ii. Instinctul de conservru-e a luat la el forma cea mai nobila;
e) subordoneaza voluntru- eul vietii comunitatii il saeliliea atunei eind
imprejw-adle 0 eer.
Facultiitile civilizatoru-e ronsh'1lctive ale ruianului nU-!ii au iZVOl'1l1 in
aptitudinile sale inteleetuale. Daeil n-ru- exista decit aeestea, e) n-ru- putea
actiona decit ea distmgator, dar nieiodata ea organizator. Deoro-eee eonditia
esentiala a oricarei organiziiri este ca individul sa renunte impuna piirerea
personala interesele personale sii Ie sacrifice in folosul eomunitiitii. Pe
aceastii cale ocolitii, sacrificlndu-se penh'1l binele general, el pru-tea.
De exemplu, el nu lucreaza nemijlocit penb'1l el ci actioneaza in caru'1ll
208
ansamblului, nu pentIlI folosul sau personal, ci pentnl binele tuturor. Expresia
lui favorita: "munca" lamw'e!?te admirabil aceastii inclinatie a spiritului; prin
aceasta el nu intelege 0 activitate care numai la conservarea propriei
sale vieti, ci una aflata in conexiune cu interesele comunitatii umane. In caz
contrar, el dii activitiitii umane egoiste, sustinind doar instinctuI de conservare
tara grija restului lumii, numele de fwi, camata, tIlharie, spoliere.
Aceasta inclinatie a spiritului, care rulInca pe plan secund interesul
individului in folosul men(inerii comunita(ii, este cea dintii conditie prealabila
a oricarei civilizatii umane adevarate. Numai prin ea se pot mru'ile opere
ale carol' intemeietori sint recompensati rru'eori, dru' cru'e constituie
pentI1l iZVOlUI unoI' bunw'i abundente. Numai ea poate sa explice cum
atitia oameni pot supOlia, lara a inceta sa fie cinstiti, 0 via(ii mizera, cru'e ii
condamna pe ei la saracie la mediocritate, insa asigw'a comunitatii bazele
existen(ei. Orice muncitor, (aran, inventator, functionru' etc., cm'e produce lara
a putea ajunge el la fericire !li indestulru'e, este un reprezentant al acestei
idei nobile, chiar daca nu este niciodata de .semnificatia adinca a
modului sau de a ac(iona.
Insa tot ceea ce este adevarat cind se despre munca socotita ca
element fundamental al intretinerii vietii a progresului uman este
mai adeviirat cind este yorba despre protejru'ea omului a civilizatiei sale.
A-ti da viata pentru a apiira viata comunitatii reprezinta incununarea spiritului
de sacrificiu. Numai prin aceasta se poate impiedica darimarea de mina
oamenilor sau disblIgerea de catre natw'ii a ceea ce a fost construit de mina
omului.
In limba noastrii germanii existii 0 yorba cru'e in mod striilucit
actele inspirate de acest spirit: a-ti indeplini datoria, cu alte cuvinte sa nU-li
ajungi tie insuti, ci sa colectivitatea.
Inclinatia spiritual a fundamentala cru'e este iZVOllIl unui asemenea mod
de activitate 0 numim idealism, ca s-o deosebim de egoism. Intelegem prin
aceasta numai capacitatea individului de a se sacrifica penb'll camunitate,
pentI1l semenii siii.
Convingerea cit idealismul nu este 0 manifestru'e neglijabilit a sentimen
tului, ci ca. dimpotriva, el este, in realitate, va fi intotdeauna conditia
prealabilii a ceea ce numim civilizatie umana chim' cit el a creat singw'
conceptul de "om" este de prima necesitate. Situatia m'ianulului in lume
prezenta oamenilor pe lume se datoreaz1t acestei inclinatii launtrice a spiritului;
eiici ea singw'ii a extras din ideea purii creatoru"e cru'e, asociind intI' 0 unil'e
unicii in felul ei farta bmtalii a pumnului cu inteligenta geniului, a creat
monumentele civilizatiei umane.
Fiirii idealism, to ate facultatile spiritului, chiru" cele mai sw-prinziitoru'e
nu ar fi de cit spirit in sine, eu alte cuvinte 0 apru'en\li lara 0 valoare considera-
bilii, dar niciodatil 0 fortii creatoare.
rnsa, cum idealismul nu este altceva de cit. subordonru'ea intereselor
209
vietii individului celor ale colectivitatii cum aceasta este, la rindul ei, conditia
prealabila a posibilitatii formatiunilor organizate de toate felurile,
idealismul raspunde, in ultima analiza, scopurilor w'marite de natw'a, El singm
determinii omul sa recunoasca de bunavoie privilegiile fortei ale energiei
face din el unul din elementele infinitezimale ale ordinii cru'e dii forma aspect
intregului univers.
Idealismul eel mai pm coincide, lara sa aiba acestui fapt, cu
cunoaterea integrala.
Ne yom da seama imediat cit este de adevarata aceasta axioma cum
trebuie sa ne ferim sa confundam adevaratul idealism cu jocw'ile unei imaginatii
ratacite daca-i ingaduim unui tinii al cami spirit inca nu este compt, unui baiat
sanatos, sa faca 0 apreciere, nestingherit. Acelai tinar cru'e refuza sa inteleaga
sa admita tiradele unui pacifist "idealist" e gata sa-i sacrifice tirulra sa viata
pentru idealul poporului sau.
instinctul se supune in acest caz no\iunii de necesitate
profunda de a conserva specia cru'e ni se impune, fie r;;i in detrimentul
individului, daca este nevoie, protesteaza impotriva fiecru'ilor cru'e,
oricum s-ru' deghiza, in realitate sint revoltati impotriva'legilor
evolutiei; deoarece aceasta este conditionata de spiritul de sacrificiu voluntru' aI
individului in favoru'ea majoritiitii nu de conceptiile mOl'bide ale unoI' lai cru'e
pI etind ca ei cunosc mai bine natw'a.
Tocmai in epocile in care idealisrnul amenin\a sa dIspanl putem ca
w'mare imediat constata slabirea ace lei forte cru'e formeaza comunitatea i
este conditia prealabila a civilizaiiei. De indata ce egoismul pune stapinire pe un
popor, lantul rinduielilor slabete w'marindui propria lor fericire, oamenii
sint ruuncati din cer in inferno
Posteritatea Ii uita pe oamenii cru'e au umblat numai dupa propriile lor
interese ii lautta pe cei care au renuntat la fericirea personala.
Evreul contrasteaza cel mai puternic cu ru'ianul. Poate ca nu existii pe
,lme un popor al ciirui instinct de conservru'e sa fie mai dezvoltat decit la cel
cru'e este numit popmul ales. Cea mai buna dovada este simplul fapt ca aceasta
rasa a supravietuit pinii in zilele noastre. Unde e popmul cru'e, in ultimii douii
mii de ani, a suferit mai pUiine schimbari in inclinatiile sale launtrice, in
cru'actelul sau etc. decit popOlul evreu? In ce popor a fost amestecat in
revolutii mai mru'i decit evreii? ei au ramas la din w'iaele
catastrofe care au pus omenirea la incercare. Cita vointa de a trai, de 0
tenacitate citii statornicie pentm a mentine specia dovedesc astfel de
fapte!
Faculb1tile intelectuale ale evreilor s-au dezvoltat timp de mii de ani.
Evreul trece astazi dI'ept dru' intr-un anume sens totdeauna a fost aa.
Dru' inteligen\a lui nu este rezuitatul unei evolutii interioru'e, ea a profitat de
lectiile pe cru'e i le-a dat strainul. Spiritul uman nu poate ajunge el insui la
inflorirea completa fin'a a strabate trepte succesive. La fiecru'e pas pe cru'e
210
il face spre a se inalta, el trebuie sa se sprijine pe baza pe care i-a fwnizeaza
trecutul, intelegind prin aceasta intreaga valoare a expresiei, cu alte cuvinte pe
baza pe care 0 of era civilizatia generala Nici un rationament nu provine deeit
intr-o foarte mica masura din experienta personal a; el rezulta in general din
expelientele rezultate in vremw'ile trecute. Nivelul general al civilizatiei
inzestreaza individul, cel mai adesea f'ara ca acesta sa bage de seama, cu 0
asemenea abundentii de preliminare, incit, astfel dotat, el poate face
mai el alti inainte. De exemplu tiniilul de astiizi in
mijlocul unei asemenea cantitii\i de cuceliri tehnice facute in ultimele secole,
ineit ceea ce riiminea un mister, acum 0 sutii de ani, penh-u spilitele cele mai
luminate, i se pare foarte fu"esc nu-i mai atrage atentia, este de cea mai
mare importan\ii pentm el, permitindu-i sii w"miireascii sa inteleagii progresele
pe care Ie-am facut in aceastii direc\ie. Unui om de geniu, care a h"iiit in primii
douiizeci de ani ai secolului trecut care soar intimpla piiriiseascii
mormintul in zilele noastre, i-ar veni mai greu acordeze spiritul dupii
diapazonul timpului prezent decit unui copil de cincisprezece ani, dotat
mediocm, din zilele noastre. I-ar lipsi incomensw"abila educa\ie pregatitoare pe
care 0 ca sa zicem unul din contemporanii in
prin intermediul manifestihilor civilizatiei generale,
Cum evreul din motive care VOl' din cele ce w"meazii . n-a fost
niriodatii in posesia unei civilizatii proprii, bazele muncii sale intelectuale i-au
fost intotdeauna furnizate de altii. Intelectul sau s-a dezvoltat intotdeauna la
lumii civilizate care il inconjw"a.
Cazul contrar nu s-a ivit niciodata.
Caci, la evreu instinctul de conservare nu este mai slab, ci mai
puternic decit la celelalte popoare, de.'ii capacitii\ile lui inteJectuale fae eu
impresia ea nu sint cu nimic mai prejos decit facultliple spuituale ale
altor rase, el nu eonditia prealabila esentialii pentru a fi un popor
eivilizator: e] este lipsit de idealism.
Vointa de saclificiu la popoml evreu nu simplul instinct de
conservare a individului. Sentimentul solidruitiipi nationale, cru"e la el pru"e atit
de profund, nu este deeit un instinct gregar foruie primitiv cru"e se la
muIte alte fiinte din lume, Trebuie remarcat in aceastii privin\ii cii instinctul
gregru" nu-i indeamna pe membrii turmei sii-.'ii dea reciproc ajutor atunci cind un
pericol comun face ca acest ajutor reciproc sa para folositor sau absolut necesru".
haiti! de lupi cm"e a ataeat pl-ada in comun se din nou c1nd
indivizii care 0 compun potolit foamea. Este .'ii cazul cailor care se unesc
penh-u a se apiira de un agresor, dru' care se rJspindesc de indatii ce perirolul a
trecut.
Evreul nu j>rocedeaza altfei. Spuitul sau de sruificiu numm
aparent El nu se manifestii dedt in miisura in cm"e existenta fiecarui individ iJ
face sa devinii absolut neeesru". Dar de indata ce comun este invins,
pericolul, cru"e ii ameninta pe toti, tI'ecut, prada pusa la IDe sigw", buna intelegere
211
aparentii dispare spre a face loc unor inclinatii Evreii nu sint uniti dedt
atunci cind sint de un pericol comun sau de atrac\ia unei prazi
comune. Dacii aceste doua motive dispar, egoismul cel mai brutal reintra in
dreptUli acest popol', atit de unit mai inainte, cit ai bate din palme nu mai
este dE'cit 0 liotii de ducind lupte singeroase.
Dacii evreii a1' fi singw'i pe aceasta lume, sar acoperi de stratUli de JE'g
':oi de gunoaie sau ar ciiuta sa se exploateze sii se extermine in lupte nemiloase.
daca nu cumva in care se manifestii lipsa totala a spiritului lor de
sacrificiu, nar transforma Iupta intr-o simplii parada
Este deci complet sa conchidem din faptul cll evreii se unesc
penblJ a lupta sau, mai precis, spre priida semenii, ca la ei exista un
oarecare spirit idealist de sacrificiu.
Nici in acest caz evreul nu asculta de nimlc altceva decit. de pUllJI
egoism.
De aceea statuI evreu - care trebuie sa fie organismul viu menit sa
conserve !?i sa inmulteasc,i 0 rasa - din punet de vedere teritorial nu are nici 0
gIanita. Fiindca delimitarea teritoriului unui stat presupune intotdeauna 0
inclinatie spirituala idealista a rasei care il constituie indeosebi 0 concep\ie
exactii despre ceea ce inseamna munca In masw"a in care aceasta concep\ie
orice tentativii de a forma sau de a face sa vietuiasca un stat. delimit at
in spa(iu trebuie mai mult sau mai putin sa Ca wmare. acest stat este
lipsit de temelia pe care se poate lidica 0 civilizatie.
popOlul evreu nu poseda, in ciuda tutw'or facultii(ilor intelec
tuale cu care aparent este dotat, 0 adeviiratii civilizatie, indeosebi 0 civilizatie
proprie. Ceea ce poseda astazi evreul ca civilizatie aparenta nu este decit bunul
altor popoare care in cea mai mare parte s a deteriorat in miinile lui.
PenblJ a aprecia care este pozitia popOlului evreu fata de civiliza\l3
umana, nu tebuie pierdut din vedere un fapt esential: n-a existat niciodatii rota
evreiasca ii, in consecinta, nu exista nici astazi; mai ales cele doua regine ale
ootei: OO'hitE'ctUl'a muzica nu-i datoreaza evreulw nimic original. Ceea ce
produce evreul in domeniul ootei nu este decit un lucm de mintuialit sau fUlt
intelectual. Dro' evreul nu poseda faculta(ile cro'e deosebesc rase Ie creatoare
inzestrate, in consecintii, cu privilegiul de a intemeia civilizatii.
Ceea ce cii evreul nu asimileaza civilizatiile sb-aine decit ca un
copist care de altminteri deformeaza modelul este faptuI ca eI cultiva
indeoS('bi arta cro"e necesita cel mai pu(in inventia proplie, adica rota dmmatica.
Niei in aeest domeniu el nu este decit un miisdiIici sau, mai bine zis, 0 maimuta
eOO'e imitii: ruci macro' aiei el nu este un creator de geniu, ci un imitator
superficial, lard ca oo1;ificiile !;-i tmcurile pe cro"e Ie sa poata ascunde
inexistenta drourilor sale de Cl"eatOl. Aid Pl"esa evreiasca ii vine in ajutor cu cea
mai mare complezentii proslavind pe cel mai comun dinhe cirpacl: co conditia
ca acesta sa fie evreu, astfel cit restu] lumii prin a se crede in prezenta
unuj oo1;is1., in timp ce in realitate nu este yorba decit de un histrion mizerabit
Nu, evreul nu poseda nici cea mai redusa capacitate de a crea 0
civilizatie, din moment ce idealismul, lara de care Olice evolutie care inaltii omul
pare imposibila, ii este i-a fost intotdeauna necunoscut. Inteligenta sa nu-i va
servi niciodata sa construiasca, ci sa distruga; in cazuri extrem de rare, ea va
putea fi cel mult un imbold, dar va fi mereu tipul de "fortii care vrea
intotdeauna raul creeaza intotdeauna binele" 0 Orice progres al omeniIii se
realizeaza nu prin el, ci in ciuda lui.
Deoarece evreul n-a avut niciodatii un regat avind frontiere delimitate
ca urmare, n-a avut niciodata 0 civilizatie proprie, lumea a crezut ca are de
a face cu un popor care trebuie clasat printre nomazi. Este 0 pe cit de
mare, pe atit de periculoasa. Nomadul poseda desigur un teritoriu net delimitat
pe care numai ca nu il cultiva ca un agricultur sedentar, ci se
cu produsele tUl'melor sale cu care parcUl'ge domeniul. Motivul acestui mod
de viata este putinatatea fertilitatii solului care nu permite 0 stabilao
Insa cauza realii este disproportia existentii intl'e civilizatia tehnica a unei epoci
sau a unui popol' sara cia natUl'alii a unei regiuni. Exista tad in cOO'e ooianul
a gl'atie tehnicii sale, pe cOO'e a pelfectionat-o vl'eme de mai bine de 0 mie
de ani, sa intemeieze stabile sa devinii stapinul unoI' teritOl'ii de unde
a luat tot ce era necesoo' vietii. In lipsa acestei tehnici, el 00 fi trebuit sa
paraseascii acele tinutw'i, ori sa duca acolo 0 viata mizerabila de nomad
locul, presupunind ca educatia primitii de mii de ani
, de a duce 0 viatii sedentOO'a nu au lacut imposibila 0 astfel de
e' lstenta. Tl'ebuie sa ne amintim ca in momentul in coo'e continentul american
II se deschidea numeroi OO'ieni i,au existent a din greu
intinzind capeane, vinind etc., riitacind adesea in eete mOO'i eu nevestele i copiii,
astfel incit viala lor semana inbu totul eu viata nomazilor. Doo", de indata ee au
devenit mai resw'se mai bogate Ie-au permis sa desteleneasca
pamintul sa tina piept indigenilor, lor stabile din aeea tOO'a s-au
inmultit.
Dupa toate apoo'entele, OO'ianul a fost la ineeput un nomad eoo'e n'a
devenit sedentoo' decit dupa citeva epoei, doo" fiindca nu era evreu! Nu, evreul nu
este un nomad, eaci nomadul oo'e deja despre "muncii" 0 eonceptie din eoo'e poate
rezulta 0 evolutie uiteriooo'a, daea au fost indeplinite eonditiile intelectuale
pl'ealabile. Exista la el un fond de idealism, foooie redus; de aceea fil'ea lui
poate piirea stnlinii popoOO'elor OO'iene, lara ea totui sa Ie fie antipatica. Evreii
nu eunosc 0 asemenea coneeptie; de aeeea ei n-au fost niciodata nomazi, ei nite
paraziti traind pe eorpul altor popoooe. Daea au pal'asit uneori regiunile in cOO'e
au b'iiit pina atunei, n'au lacut-o de buniivoie, ci pentlU ea au fost izgoniti in
diferite etape de popooo"ele obosite de felul in coo'e abuzau de ospitalitatea ee Ie
fusese aCOl'data. Obiceiul popOlului evreu de a se intinde tot mai depooie este
o trasatUl'a eoo"acteristica a pOO'azitilor; el eauta mereu penbu rasa lui un pamint
nou coo"e sa-l hriineascii.
Doo" aeeasta nu oo'e nimic de-a face cu nomadismul, cad evreul nu se
de putin sa paraseasca pnutul in care se afla; el ramine in locul
unde s-a stabilit se cramponeaza de el in masw-a incit nu-l poti alunga de
acolo decit foarte greu, chiar folosind violenta. Intinderea lui in linutw-i noi nu
se produce de cit in momentul in care Slnt indeplinite conditiile necesare
existentei sale lara ca pentru asta schimbe habitatul, ca nomazii. EI este
ramine parazitul-tip, un linge-blide care, asemeni unui bacil daunator, se
intinde tot mai departe, de indata ce-l cheama un teren favorabil care il poate
hrani. Efectul produs de prezen(a lui este cel al plantelor parazitf!: acolo unde
se poporul care il se stinge dupa un timp mai mult sau mai
putin indelungat.
A:;:tfel ca evreul a trait, dintotdeauna, in statele alto!' popoare; el
forma propriul situ stat care se ascundea sub masca unei "comunititti religioase"
cita vreme imprejw-arile nu-i permiteau arate in intregime adevarata sa
natw-a. Dar dacii i se intimpla sa se creada destul de puternic ca sa se poata lipsi
de acest deghizament, lasa viilul sii-i cadii era dintr-odata ceea ce multi nu
voisera inainte nici sa creada, nici sa vada: evreu.
Viata pe care 0 duce evreul pe tlupul altor natiuni ;;i state comporta un
caracter specific, care i-a inspirat lui Schopenhauer aprecierea citata deja, ca
evreul este "marele maestru in materie de minciuni". Felul situ de viatii il
determina pe evreu sa mintii sit mintii mereu, dupa cum clima il obliga pe
locuitOlul din nord sit poruie haine caldw-oase.
Viata lui in sinul altor poporu'e nu po ate dw'a decit atunci dnd el
reu;;ete sa Ie facii sa creada ca nu trebuie sii fie considel'at un popol', ci 0
"comunitate religioasa", ce-i drept de un fel deosebit.
Dru' aceasta este prima dintre mru'He lui minciuni.
Pentlu a putea triii ca pru'azit al poporu'elor, el este obligat sii nege ceea
ce este specific fundamental speciei lui. Cu cit inteligenta unui evreu este mai
bogatii, cu atit acest va avea mai mult succes Aceasta poate merge atit
de depruie incit 0 mru'e pruie a popOlului care Ie :1('Ul cld ospitalitate va
prin a crede serios ca ei sint francezi sau englezi, germani sau italieni,
apru-tin unei confesiuni diferite. Clasele conduciitoru'e, cru'e trec totui ch'ept
clase cru'e s-au inspirat din frinturi de filozofie a istoriei, sint in mod special
victimele acestei infame. A gindi de unul singw' trece in aceste
cercw'i ch'ept un pacat comis impotriva sfintului progres, astfel cii nu ne putem
mira vazind, de exemplu, cit un ministlu de stat din Bavru'ia n-ru'e nici astazi
nici cea mai vaga banuiala ca evreii slnt resortisantii unui popor nu ai unei
confesiuni; ru' fi de ajuns sii ruunce 0 privire in lumea presei cru'e este
proprietatea evreilor, pentm ca acest fapt sit i se impuna chiru' i spilitului celui
mai comun. Este adevarat cii Ecoul nu este inca 0 foaie oficialii; de aceea n-ru'e
nici 0 impOlian\a in ochii unui potentat al statului.
Evreii au alciituit intotdeauna un popol' inzestrat cu triisatw'i proprii
rasei lor; ei n-au fost niciodata pur i simplu credincio!ji unei religii deosebite;
dru', penbu a putea progresa, a trebuit sa giiseascii un mijloc de a abate de la ei
o atentle crue putea devem Jenantd MlJlocu] cel mal prachr m hmp
cpl mru potrIVlt de a adornu bdnUlehle nu era oru-e mvocru-ea conceptulUl,
Impl'llmutat, de comumtatE' rehglOasd? CdCI ;;'1 alCI totu) E'ste coplat, sau mal
blne ZlS, fUl-at, pnn natUla sa, evreul nu poate avpa 0 rphglOasd, dm
moment ce nu mCl 0 formd de IdealIsm pnn urmru-e, in
lumea cealaltd il este complet necunoscutd Dar, conform ru'lene, nu
se po ate Imaglna 0 rehgle Cdrew Sd 1 hpseascd, sub 0 fmmd oru-ecru-e, convlnge
1 ea Cd eXlsten\a unUl om contmud dUpd moruie De fapt, Talmudul nu estC:' 0
cruie pregdhtoru-e penh'll vlata de apOl, el il inva\J doru- Sd dU(,d pe pJmint 0 vlatd
prachcd "'1 supOliablld
Doctnna rehgIOasd a evrellor este, m prImu] rind, 0 mVd\ltUl-d cru-e tmde
sl mentmd pUlltatea smgelUl evrelesc un cod cru-e reglementeazd rapOliUl-IIC:'
dmtre evrel, "'1 mdeosebl pe acelea pe cru-e trebUle Sd Ie albl cu restu] lumll cu
alte cuvmte cu neevrell Dru in acest dm urmd caz, nu este deloc yorba de
probleme de mOl aId Cl de ('ele cru-e pnvesc problemele economlce de 0 JosmCle
llemrupomemtd Asupla, alorll mmale a invl\lmintulUl rehgIOs evrewsc mru
e"\.lstd ';>1 aZl "'I au e"\.lstat in toate hmpUl-lle, studll destuJ de aprofundate (nu de
pruiea eVl elascd, tot ce au scns evren despre areast;! problemd era, fiIe ... te
conform cu scopul 101), ceea ce spun ele despre acest gen dC:' rehgle il fac foruie
suspect in ochll celm cru-e Juderl in conformltate cu Ide lIe rulenE' Dru- cea mru
bun.l defim\w a sa este fUl mzatd de produsul acestpI edUCa\ll rehglOase de
Vla\a lUl nu tme decit dE' lumea aCE'asta splntul SdU este tot atit
de profund strlm de adevdratul pe cit iI era de strdm cru-actel'lll SdU
mru-elUl fondator al non doctnne acum dOUd mn de am TrebUle Sd recunoa'ltem
Cd acesta n-a dcut lllcIOdatd un secret dm pll-erea sa despre popOl'lll eVl eu, cl
atuncI cind a fost nevOle, E'l a foloSlt Chlru blcml penh'll a I alunga dm
templul DomnulUl pe acest adversru- al omemnl cru-e, atuncl ca mtotdE'auna, nu
vedea in rehgl decit un mlJloc de a face afacen Dru penh'll aceasta Clu-lStOS
a fost IdShgrut, m hmp ce astdzl vedem pruildul pohhc dE'zonmindu se
votunle evrellm penh'll alegen clutind apm Sd ul zeas('d mtngl cu
palildele evrew ... h atee, cluru impotnva plopnIiOl Sdl cona\lOnah
Pe aceste pnma ';>1 supremd nunc lUnd Cd evren nu smt 0 rasd, CI
detlrutorn unel rehgu, s au clldlt apOI in mod lOgIC alte mmClUm De exemplu
mmcmna III pnvm\a hmbn evretlor Ea este penh'll el un mlJloc nu de
expnma gindUl'lle, CI de a Ie ascunde Vorbmd E'I
!;-l, hclumd verSUl-I el nu face dedt Sd expnmp cru-actelul rase I sale
CitJ. vreme eVI eul nu a devemt sLtpinui altor poporu-e, trebUle vnnd
neVI md, Sd vorbeascd hmba lor, dru lmedlat ce acestea VOl' fi sclavll &iI, toate
VOl trebUl sl mvete 0 hmbl uruversald (de exemplu esperanto), penh'll ca astfel
eVI elmea sl Ie poatd stdplm mal.
"Protocoalele inteleptllOl dm SlOn", pe cru-e evrenle neagd OfiClal attt de
VIOlent, au demonstrat in mod InCOmpal abll in ce mdsurJ mtreaga eXIstent;! a
acestul POPOl se intemPlaZd pe 0 mlnClUnd permanentd "Sint faIsun"
repet.1 v.1letindu se Gazeta de Frankfurt cautd sa conving.1 lumea, aceasta est'
cea mal bUnd dovadd c.1 sint autentlce Ele expun dar in de caUZd
ce pot face multI evreI Aceasta este Important Ne est' mOOferent
s.1 ce mmte evrelasc.1 a conceput aceste revelatll, ceea ce este hotdJ ito l' este
c.1 ele pun in IUmInd, cu 0 preclzle care 1\1 d.1 fion, caracteIul actlvitatea
popolulUl evreu :;'1 scopunle finale c.1tre care tmde, cu toate raInlficatllle lor
MIJlocul cel mal bun de a apreCla aceste revela\ll este confluntarea lor cu
faptele Dac.1 trecem in reVlstd faptele lstonce dm ultIma sutJ de aru in lumma
acestel CdJ"V, intelegem ImeOOat de ce presa evrelasc.1 seoate asemenea stngJte
C.1Cl, in ZlUa in care ea va deveru cruiea de C.1p.1til a unUl popor pencolul
evrelesc va putea fi conslderat ca inl.1tUl"at
PentIu a 1 cunoa"te bme pe evreu, cel mal bun procedeu este Sa sturuem
drumul pe crue I a urmat, pnntre celelalte poporu"e, de a lungul sec aIel or Un
exemplu va fi de aJuns ca Sd ne l.1mUllm Cum dezvoltru'ea sa a fost in
toate epocl1e, cum popoarele pe seama CdI'ora a tr.11t intotdeauna au fost
acelea';-l, trebUle s.1 imp.1rtlm acest StUdlU III capltole dlsbncte pe cru"e, pentIu
slmphficru"e, Ie yom nota cu htere
PnInlI eVl"el au SOSlt in Germama III momentul InVa2'lei lomane :;'1, ca
intotdeauna, in cahtate de neguston In bmpul tulburdI"llor provocate de mru"de
mlgratlUm, apru"ent au ruSp.11Ut astfE'1 epoca in cru"e s au orgamzat pnmele
state germamce poate fi conslderatd OO"ept inceputullUdalz.1riI nOl defimtlve
a EUl"Opel Centrale :;'1 de Nord Atuncl a inceput 0 evolu\le cru"e a fost mtotdeau
na aceea:;'l sau asem.1ndtoare on de cite on evrell s au intilmt cu popoare
anene
A De indatd ce iau pnmele stabIle, eVl"euI se afla
dmtr odat.1 acala EI ca negut.1tor la inceput, nu prea SE' smchise'lte
s.l "1 ascundJ natlOnahtatea El este incd un evreu, in pruie penbu c.1 semnele
exterioru"e crue accentueaz.1 dlferenta dmtIe rasa 1m :;'1 cea a popOlulm al C.1IUI
oaspete este sint inCd plea vlzlbIle, pentIu c.1 el cunoa'lte mCa prea putm hmba
tdl"ll, deoru"ece cru"acterele natlOnale ale celUllalt POPOl" sint prea lzbltoru"e pentIu
ca evreul s.l poata moo .1zru s.1 se dea drept altceva dedt un negut.1tor strJm Cum
el este plm de '>uplete popolul cru"e 1l pnme:;.te este hPSlt de expenent.1,
Pdstrruea cru"actelulUl s.lu de evreu nu I aduce mCI un preJuOOclu, Chlru"
"1 nt'lte avantaje, cu strdlnul pnmltor
B Incetul ell mcetul el se mSlnueaZd In vIata eeonomlcd, nu ca
producator, ci ca intermediar. Abilitatea lui comercialli, dezvoltata prin exercitiu
de-a lungul a mii de ani, ii confet-a 0 mare superioritate asupra arianului, inca
prea putin dezghetat de 0 onestitate lara margini, astfel ca in scwi timp
comertul ameninta sa devina monopolul sau. EI incepe prin a implumuta bani
ca intotdeauna, cu dobinzi EI este cel care introduce, de fapt, in
tara, implumutul cu dobinda. La inceput pericolul pe care-l reprezinta aceasta
inovatie nu este observat; este chiar primita cu placere, datorita avantajului de
moment pe care il prezinta.
C . Evreul a devenit complet sedentar, cu alte cuvinte el ocupa un
cartier apruie in tirgwi. formeaza tot mai mult un stat in stat. EI
considera comertul afacerile banefiti ca pe un privilegiu cru-e ii apru-tine pe
cru'e il exploateaza tara crutru-e.
- D . Macerile comertul au de venit monopolul sau exclusiv.
Dobinzile pe cru-e Ie pretinde prin a provoca impotriviri,
insolent a lui naturalli care se agraveaza atWi indignru.ea; boga\iile lui trezesc
invidia. Cind pamintw-ile solul devin fii ele obiectele ale comertului Ie
Iacind din ele 0 mru.-ra cru.-e se vinde se cumpara pe bani negociabila,
s-a intrecut maswa. Cum el insu!ii nu cultiva niciodata pamintul, dru.' nu-l
considera decit 0 propli.tate de raport, pe cru.'e taranul po ate foru.ie bine sa
ramina, cu conditia sa suporte din pru.iea noului sau stapin hotiile cele mai
antipatia pe cru.'e 0 provoaca pina cind devine ura
Tirania rapacitatea lui devin atit de insupOliabile incit victimele sale, stoarse
pina la singe, merg pina Ia acte de violenta impotriva lui. Strainul acesta incepe
sa fie privit mai indeaproape se remru.'ca Ia el trasatw-i un fel de a fi tot mai
respingatoru'e, pina cind in sfir!?it 0 prapastie de netrecut se deschide intre el
gazdele lui.
In perioadele de mare slil'acie, furia celor exploatati a sfir:;;it prin a
izbucni impotriva lui. Masele jefuite luinate fac dreptate singure pentru
a se apara de acest flagel al lui Dumnezeu: ele au invatat de-a lungul citOl"Va
secole sa-l cunoasca sa considere simpla lui existenta la fel de redutabila ca !ii
ciuma.
E . Dru' atunci evreul incepe dezvaluie adevaratul sau cru.'acter. El
asediaza guvernul cu lingu!?iri gre\oase, i!?i pune banul la treaba in felul
acesta, face sa i se aCOl'de scutirile de taxe cru.-e ii permit mai jefuiasca
victimele. Daca uneori fW'ia populru.'a se aprinde impotIi.va acestei lipitori
ve-jinice, ea nu il fmpiedica deloc sa apru.'a din nou peste cftiva ani in locul pe cru.'e
fusese nevoit sa-l paraseasca sa-fii reia vechiul mod de viata. Nici un fel de
prigoana nu il poate face piru'da obiceiul de a-I exploata pe ceilalti oameni,
nici una nu sa-l goneasca definitiv; dupa fiecru.'e din ele, in scwi timp
se intoru'ce neschimbat.
Pentru a impiedica macru.' luclul cel mai l"au lumea a inceput sa puna
pamintul la adapost de miinile sale de camlitru.', interzicindu-i prin lege
achizitionru'ea,
217
F - Cu cit puterea suveranului, cu aUt evreul il hartuie!?te mm
mult El "scuhn de taxe" "inlesmn" pe cm-e semOI'll, intotdeauna
stllmtoratl, 1 Ie acordl contra plata Oncit I-m' fi costat aceste
documente, m cltlva am ellecupeI'eazJ baml cu dobinzl cu dobinzlle
dobinzllor, Este 0 adevlratd hpltom'e care se fixeaza pe corpul bletulUl pOpOl'
pe cme nu 0 pOtl indeparta pin.1 cind sUVeraml au neVOle de bam cu
augustele lor milm il fac sa verse singele pe care 1 supsese
Aceasta scenJ se repeta constant rolul pe cm'e-l Joacl cel cm'e sint
numltl "pnntl germam" este la fel de Jalmc ca cel al evretlor
mm 1 semon erau intI' adevlr 0 pedeapsa tnmlSa de Dumnezeu scumpelor lor
popom'e echlvalentul lor nu poate fi glSlt decit prmtre dlfentll IDlm!;'tn al
vremUlllor no ash e
Daca natlUnea german.1 nu a sa se ehbereze defimtIv de poporul
evreu, apm'tme prmtllor germam Dm nefencll'e lucrunle au ramas in
contmum'e in aceea5l stm'e, astfel col pnmlt de la evrel lasplata de mll de
on mentatd penh'll pacatele de cm'e s au tcut vmovatl fatJ de popoarele lor El
s-au ahat cu dlavolul 'II-au termmat cm'lera in mfern
G Lasmdu se in pIasa evreulUl, pI'mtll au pregJtIt proplla
l'llma Pozltla pe care 0 ocupau in mlJlocul popom'elor lor este lent dm'
fathlmente mmatl, pe mJSUla ce inceteaza sa apele mteresele lor
devm e"\.ploatatorll lor Evreul fomie Slgill' col domma lor se aprople de
sfh cauta pe cit poslbll sJ. 1 grJ.beascl Chlm el il aduce in stm'ea de
neVOle de bam, abJ.tindu 1 de la mlSlUnea lor adevJ.rata, ametmdu 1 cu
cele mal Josmce mm dJ.un.1tom'e, impmgindu 1 la desfriu devemnd in felul
acest tot mal mdlspensablh Ablhtatea sau mm bme ZIS hpsa 1Ul de sCl'llpule
III tI'ebUl'lle Intotdeauna sl gJ.seascJ 1 esUl se nOl storcind SUpU,!ll
chlm' Jupumdu 1, astfel incit medIa lor de vlata devme tot mm sCUlia Flecm'e
cUlie 1"'1 m'e "evreul de la CUlie " , acesta este numele dat cm'e
toliUl'eazJ popol'lll cel bun il impmge la dlsperm'e, in hmp ce pnntIlOl Ie oferl
meleu alte placen Cum sJ. te mlll VdZllld aceste podoabe ale rase 1 umane
Impodoblte cu semnele e"\.tenom'e ale dlstmctlel, vazindu Ie cJ. se ndlcJ. pillA la
noblhmea eledltm'J contnbumd astfel nu numm la ndlcuhzm'ea acestel
lllI;htutll, dm' la contammm'ea el?
Atuncl evreul poate plOfita intI' adevd.r de sltuatla lUl penh'll a urca ;;'1
mal SUb
Nu 1 mal rlmine declt sa fie botezat penh'll ca sa mtre el insU'l1 in
po<;esla tutUlor dI'eptUlIIOl poslblhtdtllOl de {'me se bUCUl a fill t;irn EI inchel
afacelea, fomie des sple mmea bUCUlW a blsencll, mindI-a cJ. a mm un
fiu, "'1 a lUl Israel, fenclt Sd vadl 0 atit de
H In acest moment se produce 0 transformm'e III lUdalsm PIn.1 acum
el au dom' m!;'te evrel, care nu incercau sa pm'a altceva, ceea ce de altfel era
foruie greu dm cauza cmactelelOl dlstmcte care deosebesc cele doullase puse
fata In fatd Pe vremea lUI Fredenc cel Mare inca nu 1 trecea mmlnUl p1'ln cap
218
sa vada in evrei altceva de cit un popor "strain" Goethe se revolta la
gindul ca s-ru" putea ca pe vii tor casatoria intre ::;i evrei sa nu mai fie
interzisii prin lege. Goethe era intr-adevar 0 fiintii divina; nu era nici un
reactionru", nici 0 persoanii decazutii; ceea ce spunea cu gura lui nu era altceva
decit vocea singelui a ratiunii. Astfel, poporul, in eiuda traficului de
la ew"ti, vedea instinctiv in evreu elementul strain introdus in propriul siiu corp
!:ji se pwia ea atare fatii de eL
Dar aeestea aveau sii se schimbe. Timp de mai bine de 0 mie de ani
evreul a invii\at sa stapineaseii atit de bine limba poporului eru-e i-a oferit
ospitalitate, Incit el crede cii aeum poate risea sii puna mai pu\in accent pe
ariginea sa evreiascii sa faeii treaeii pe ptimul plan "ealitatea de german".
Orieit de ridieolii de absw'dii ru' putea piirea aceastii pretentie la ptima vedere,
el perIpite sii se transforme in "german". Atunci ia na!:itere una din cele mai
infame iru;;eliitOlii din cite se pot imagina. Cum el nu posedii nimic german, ci
doru' ruia de a stilei limba . !ii intr-un mod inspiiimintator - dru- in rest nu s-a
contopit niciodatii cu populatia germana, tot ce ru-e de la german este limba pe
cru'e a Ori, nu limba face rasa, ei singele, evreul 0 mai bine ca
orieine, din moment ee aeorda putinii impotiantii piistrarii limbii sale in
sehimb, aeordii foruie mru-e impOliantii mentinetii pwitiitii sing-elui sau. Un om
poate sehimba limba foruie adica se po ate folosi de alta; numai eii atunei
el va exprima in noua sa limbii ideile sale vechi; natw-a lui intimii nu se va
sehimba Aeeasta ca evreul, eru-e poate vorbi 0 mie de limbi diferite,
nu este decit un eVl-eu. Cru-acterul sau etnie va ramine mereu
ehiru- daca aeum douii mii de ani a vorbit la Ostia filcind negot cu grine,
sau daea speeulind filina in zilele noastre germana evreiascii. Este
mereu evreu. Intr-adeviir, faptul ea acest lucru evident nu este inteles de
un eonsiliu ministerial din specia aetualmente cw-enta sau de un functionru- de
politie se intelege de la sine, caci cu greu personaje mai lipsite de
instinct de minte deeit slujitOli ai autoritiitilor atit de eminente care
condue actualmente tara.
Motivul pentru eru-e evreul se btuse sii devina "german" este
evident. El simte ca puterea ptintilor incepe sa se clatine cautii repede 0
platformii pe care puna picioru-ele. In plus, dominatia financiru-a pe cru-e 0
exercitii asupra intregii economii politice a filcut atitea progt-ese incit el nu mai
po ate sustine acest edificiu indt in Olice caz influenta lui nu va mai
daeil. nu ru-e toate dreptw-ile "civice". Dru' el aceste douii luumi,
ciici cu cit se cat;h-ii mai sus, cu atit il solicitii mai mult ace 1 abiectiv a ciitui
cucetire i-a fost odinioru'a pernusii care se desptinde acum din bezna
trecutului; eu 0 rivna febtila, cele mai valoroase minti viid apro
piindu-se, pina ajunge aproape la indemina lor, visul dominatiei universale. De
aceea toate efOlim;,ile lor tind ciitre cucerirea deplina tot alii a dl-epturilor
"civice"
Acesta este motivul emancipatii in afru-a ghettoului .
219
I - Astfel, din evreul de la cwte se incetul cu incetul evreul din
popol'
Bineinteles, evreul stii ca inainte in antw'ajul potentatilor acestei
lumi, el cauta chiar cu mai multa rivna sa se strecoare in societatea lor; dar,
in timp, alti reprezentanti ai rasei sale fac pe samariteanul pe linga
oamenii din popor. Daca ne reamintim de cite pac ate fata de masa sa !acut
vinovat evreul dea lungul secolelor, cum mereu a exploatat-o a sto1'so lara
crutare, daca in plus se ia in cit de mult a invatat poporul sa-I mascii
putin cite putin din aceste motive a prin a vedea in prezenta lui 0
pedeapsa aplicata de cer celorlalte popoare, yom intelege cit de greu i-a venit
evreului schimbe astfel atitudinea. Da, penb-u ei a fost 0 treaba grea sa se
prezinte (kept "prieteni ai oamenilor" victimelor pe care Ie jupuisera.
Evreul incepe mai intii prin a camufla in ochii popOl-ului neajunsw-ile
grave pe care i lea pricinuit. El se transforma mai intii in "bine!acator" al
omenilii. Deoarece buruitatea lui complet noua este forute interesata, el nu poate
respecta vechiul precept al bibliei cru-e spune ca stinga nu trebuie sa ce face
dreapta; el este nevoit, vrindnevrind, sa se resemneze sa faca cunoscut cit e de
sensibil la suferintele masei sa faca publice toate sacrificiile pe cru-e Ie
impune personal pentI-u a Ie alina. Cu modestiai innascuta, el trimbiteaza
meritele in lumea intreaga cu atita perseverenta incit aceasta incepe sal creada
eu adevarat. Cine ramine neincrezator trece dI-ept forute nedI-ept in privinta lui.
Cw-ind da lUCl-urilor 0 asemenea intorsiitw-a, incit se pru-e cit el a fost eel caruia
iau fost intotdeauna pricinute neajunsw-i, cind de fapt adeviil-ul este contrru-iul.
Oamenii deosebit de se incred in el nu se pot impiedica sa nul plinga
pe bietuI "neferieit".
De altfel trebuie sa noUm ca, se saerifica bucw-os, evreul nu devine
mai sarac din aceasta cauza_ El se pricepe sa sacrifice 0 prute ca sa nu piru-da
totul; uneori binefacerile lui sint chiar ca balegru-ul pe cimp nu de
dI-agul acestuia, ci cu intentia de a trage un folos personal. Dru-, in orice caz,
toata lumea afla, intr-un timp relativ scud, ca evreul este un "binefiiciitor un
filantrop" Ce transformru-e stranie!
Ceea ce la altii este mai mult sau mai putin natw-al, provoaca 0 adinca
uimire, la unii chiru- 0 admiratie vadita, pentI-u ca 0 asemenea conduita nu
este fil"easca la en-eu. Astfel el ajunge ca fiecru-e din actele sale de binefacere
Sa devina un merit mult mai mru-e deeit daca ru' Ii. yorba de alti oameni
Mai mult chiru-: evreul devine pe liberal ineepe sa
manifeste entuziasmul fata de progresele pe care trebuie sa Ie faca speeia umana
Putin cite putin, el devine, in vorbe, sustiruitOl-ul vremurilor noi
Este adevarat ea el contmua sii distI-uga tot mai radical bazele unei
economli politice cu adeviil-at folositoare popOl-ului. Plin intermediul societatilor
pe actiuni, el se infiltreaza in circuitul produetiei nationale, face din, ea obiectul
unui comer\ eu luCl'W-i de ocazie pentIu cru-e totul 5e poate cumpara vinde pe
bani, sau mai bine zis. t()tul este negociabil; el priveaza astfel industriile dE'
220
bazele pe care soar putea eonstrui 0 proprietate personalii. Atunci intre patron
salru-iati se na!}te acea stru'e de spiIit cru'e ii face sa se simta straini eru'e
mai tirziu duce la 'impiirtirea societapi in clase.
In influenta exercitatii de evreu la bursa din punct de vedere
economic ingrozitor. EI poseda sau eel putin controleaza intreaga forta de
munea a natiunii.
Pentru eonsolida situatia in stat, el ineearea sa doboru'e toate
bru'ierele prin eru'e la inceput rasa stru'ea civila i-au stinjenit progresul la
ineeput, PentIu aeeasta el lupta eu toata tenacitatea eare-l earaeterizeaz3 in
favoru'ea tolerantei religioase ru-e in francmasonerie, care a cazut in intregime
in miinile sale, un exeelent instIument penttu a duce lupta cru'e ii permite sa-i
atinga cu dibacie seopurile. Clasele eonducatoru'e i inaltele eercul'i politice i
economiee ale bUl'gheziei, prinse in reteaua masonic a, devin lara sa banuiasca
prada lui.
Dru- popOlul adevarat, sau mai bine zis, clasa care ineepe sii se trezeasca,
eru'e este pe eale sa-i cucereasca prin propriile sale puteri dreptUlile i
libertatile, seapa aeestei influente in patmile sale intinse i adinei. Totui,
dominarea ei este mai importanta dedt to ate celelalte, Cad evreul simte ca nu-i
va putea juca rolul de stapinitor decit eu eondi\ia ea un "conducator" sii meru-ga
inaintea lui. El crede ca a gasit acest conducator in paturile cele mai intinse ale
bm-gheziei. Dru' de tesatOlii nu pot fi in pIasa sub tire
a francmasoneriei: aid tl'ebuie folosite procedee mai grosolane, care nu VOl' fi
insa mai eficace. Atund francmasoneriei i se alatura presa ca 0 a doua
ru'ma in slujba evreimii. Evreul intreaga tenacitate i ambitie pentIu
a pune stapinire pe ea. Prin intermediul ei, prinde in ghearele ffil'ejele ei
intreaga viata publica; 0 dirijeaza i 0 impinge inainte; deoru'ece el este capabil
chiru' sa produca sa conduca acea forta cru'e, sub numele de "opinia publica",
este mai bine cunoscuta astazi dedt acum citeva decenii...
In timp ru'e aelul ca el personal este insetat de face
elogiul tutUl'or progreselor, in special al celor cru-e provoaca luina altol'a; caci
el nu judeca Ol'ice progres 'ii Ol-ice evolutie dedt din punctul de vedere al
avantajelor pe cru-e Ie au pentIu popOlul sau, altminteri este dumanul
al oricarei cunotinte, mice civilizatie adevarata. Toate
dobindite la altora, Ie numai in slujba rasei sale,
Dru' el vegheaza la piistrru-ea nationalitiitii sale mai mult dedt 0 Iacuse
\'l'eodata. Parind ca debordeaza de "cuno!ltin\e", de "progres", de "libertate", de
"omenie", el are grija sa pastreze pruiiculru'ismul strict al rasei sale, I se
intimplii Sii-!?i agate femeile de cre!ltini influenti, dru' principiul lui este
piistrru'ea mereu pUl'a a sai de sex masculin, El singele
altora, dru' il protejeaza pe al sau de Ol-ice schimbru'e. Evreul nu se
niciodatii eu 0 in schimb ia in easiitOlie 0 evreicii, Dru' la
produsele acestei de rase, elementul evreiesc iese biIuitor. Indeosebi
o pruie a mru'ii nobilimi este complet degenerata. Evreul 0 tie foruie bine !?i
221
practica sistematic aceasta "dezarmare" a cIasei conducatorilor spirituali ai
adversarilor rasei sale. Penbu a-;;i ascunde mainatiile i a-i adormi victimele,
el nu inceteaza sa vorbeasca despre egalitate intre toti oamenii, tara consideratii
de rasa ori de culoare. Imbecilii incep sa se lase convini.
Dar cum intreaga sa fiintii nu se poate descotorosi de 0 duhoare care
indica mult prea cIar strainul penbu ca marea masa a popOlului sii-i poata cadea
in lat, el face in a;;a fel ca presa sa of ere despre el 0 imagine care
corespunde tot atit de putin realitatii pe cit este de utila, dimpotriva, scopmilor
pe care Ie Mai ales ziarele umoristice se straduiesc sa prezinte evreii
ca pe un popor cumsecade inofensiv, care are intr-adevar trasatw'i proprii - ca
de altfel toate celelalte - dar care, chiar prin moravw'ile sale ce par poate
putin ciudate, ca are un suflet care poate stirni zimbete, dar care este
de 0 onestitate solida plin de buniitate. In general, incearca sa-l prezinte
intotdeauna ca fiind mai mult neinsemnat decit periculos.
Scopul sau ultim, in acest stadiu al evolutiei sale, este victOlia
democratiei, sau a ceea ce intelege el prin aceasta: hegemonia parlamentarismu-
lui. Ea raspunde cel mai bine nevoilor sale; ea suplima personalitatile pentm
a Ie inlocui cu majoritatea imbecililor, a incapabililor in special a
Rezultatul final va fi caderea monarhiei, cru'e se produce inevitabil mai
mult sau mai putin rapid.
J - evolutie economica determinii 0 schimbru'e a patw'ilor sociale
cru'e constituie POPOlUl. Cum micile meserii dispru' putin cite pu\in ca w'mru'e,
lucratOlul ru'e din ce in ce mai rru' ocazia sa ajunga la 0 existenta independenta,
el devine rapid un proletar. Atunci apru'e "muncitorul din fabrica" a carui
trasatw'a principala este ca foruie rru' sa-;;i taw'easca la vietii 0
existenta independenta. El este, in toata puterea cuvintului, un non-proprietru';
batrinetea este penbu el un infern ;;i abia daca se mai poate spune ca mai

Evolutia socialii crease deja odinioru'ii 0 situatie asemiiniitoru'e cru'e
impunea imperios 0 solutie a gasit-o. Clasei agricultOlilor i
s-a adaugat cea a functionruilor a indeosebi ai statului. ei erau,
in adeviiratul sens al cuvintului, non-proprietru'i. StatuI a indreptat acest
inconvenient luind asupra sa intretinera slujbailor cru'e nu puteau pune nimic
de-o pruie penbu batrinetile lor; el a creat pensia, salruiul celor la pensie.
Incetul cu incetul exploatatiile pruiiculru'e, din zi in zi mai numeroase, au w'mat
acest exemplu, astfel ca astazi aproape toti angajatii regulati cru'e indeplinesc
func\ii administrative primesc 0 pensie, cu conditia ca intreprinderea sa fi atins
sau depa;;it 0 anumitii anvergw'ii. ,si numai sigw'anta data astfel functionruwui
statului penbu batrinetile lui va dezvolta acea con;;tiin\a profesionalii acel
devotament cru'e, inainte de razboi, erau principala calitate a corpului
functionru'ilor germani.
Astfel, 0 clasa intreagii, cru'e a ramas tani proprietate personalii, a fost
eu pricepere seoasa din mizelia soeiala !?i a de venit unul din membrii comunitiitii
222
nationale.
Statului natiunii i s-a pus din nou aceasta problema in proportii
mult mai mario Noi mase de oameni, lidicindu-se la milioane de indivizi, au
migrat de la tanl in marile spre cltiga existentii in calitate de
muncitori in fabrica in industriile recent intemeiate. Conditiile de viatii i de
muncii ale acestei clase noi emu mai mult decit mizerabile. Vechile metode de
lucru ale agricultorului nu se mai puteau adapta mai mult
sau mai putin automat la 0 noua forma de industrie. Activitatea unuia ca a
celuilalt nu se putea compara cu efortwile impuse muncitorului din uzinii. In
meseliile vechi, timpul nu putea juca decit un rol secundaI'; in metodele actuale
de lucru el este primordial. Transferul vechiului timp de lucru in marea
industrie a avut un efect dezasbuos. Caci randamentul efectiv al muncii era
neinsemnat odinioara, deoarece nu se foloseau metodele actuale de munca
intensivii. Dacii odinioanl 0 zi de muncii de paisprezece sau cincisprezece ore era
suportabi1a, intro vreme cind fiecare minut este folosit pinii 1a extrema nu se
mai putea rezist.a. Acest transfer absw'd a1 vechii durate a luclului in noua
industrie a fost fatal din doua puncte de vedere: el a disbus siiniitatea
muncitorilor increderea lor intr-un drept superior. Acestor inconveniente Ii
s-a adaugat, pe de 0 parte, insuficienta vrednica de pUns a salariilor pe de
alta, situatia mult mai buna a patronilor care era cu atit mai izbitoare.
La tara problema socialii nu putea exista, deoarece stiipinul i sluga
Iaceau muncii mai ales mine au aceeai mincare. Dar i aid s-a produs
o schimbare.
Separarea dintre patron angajat. pare astiizi implinita in toate
domeniile. In ce miisura evreizarea popOlului nosbu a lacut progt'ese din acest
punct de vedere se remarcii in putina stimii, daca nu in dispre\u1 fata de munca
manuala. Acest lUClU nu este nemtesc. Este doar frantuzirea vietii noastre
sociale, care a fost in realitate 0 evreizare ce a transform at stima pe care 0
aveam odinioara penbu meseriile manuale intr-un oarecare dispret fata de orice
muncii fizicii.
s-a niiscut 0 clasa noua, foarte putin apreciata i intro zi se va pune
desigw' intrebarea daca natiunea va ave a energia necesarii penbu a face din nou
din aceasta clasa un membru al comunitatii sociale sau daca diferenta de conditie
se va agt'ava pina ce va siipa 0 priipastie intre aceastii clasii celelalte.
Un lucru este sigw': acela ca noua clasii nu avea in rindwile sale
e1ementele cele mai rele, dimpotl"iva, tii in orice caz cele mai energice Rafinarea
excesiva a ceea ce se civilizatie exercitase inca asupra ei influen\a
care descompune i distluge. Noua clasa nu se molipsise inca, in adincw'ile ei,
de ot1'ava pacifiste; ea ramasese vigw'oasa i, la nevoie, blutalli.
In timp ce bw-ghezia nu se de aceasta problema atit de
impo1'tantli indire1'enta, lasa evenimentele w'meze cW'sul, evreul dii
seama de perspectivele nelimitate care i se deschid in aceastii privintii;
organizind, pe de 0 parte, pinii la cele din w'rna consecinte, metodele capitaliste
223
de exploatare a rasei umane, el se apropie de victimele conceptiei sale ale
actelor sale devine curind conducatorul lor in lupta pe care 0 due chiar
impotriva lui. A spune "chiar impotriva lui" este, la drept vorbind, 0 exprimare
metaforicii; deoarece marele maestru al minciunilor intotdeauna sa treaca
drept 0 fiintii curatii virtuoasa !?i sa puna pe seama altora propriile sale
Fiindcii are neru,?inarea de a se a!jeza in fluntea maselor, acestora nu Ie <iii prin
cap cii sint trase pe sfoara prin cea mai abjectii din toate timpwile.
Si s-au petrecut lucrurile.
N oua clasa nici n-a bine din transformarea economicii generaia '11
evreul vedea limpede de pe-acum de ce conducator nou dispune spre a avansa
el Mai intii a folosit bw-ghezia ca berbec impotliva lumii feudale; acum
se de muncitor impohiva lumii bwgheze. cum odinioara a sa
obtinii plin inbigi dreptw-ile civice adiipostindu-se in spatele burgheziei, acum
sperii ca lupta dusa de muncitOli pentru apiirarea existentei lor va deschide calea
care iJ va duce la stapinirea lumii
Din acest moment, sru"cina muncitorului este sa lupte penh'll viitorul
poporului evreu. Fiirii sii 'Itie, el este in slujba puterii impotriva ciireia crede cii
luptii. Aparent este ruuncat in atacul impotriva capitalului in felul acesta este
mai comod sa-l facii sa lupte pentru el. In timp protesteazii mereu
impotriva capitalului international, dru', in realitate, este cu gindulla economia
nationalii. Aceasta trebuie distrusa, penh'll ca bw"sa internationalii sii poatii
triumfa peste cadavlul ei.
lata cum procedeaza evreul:
Se apropie de muncitor, simuleaza ipOCl"it compasiunea penb'll soarta
acestuia sau chiru" indignarea fatii de mizelia sariicia de care ru"e prute; evreul
astfel increderea muncitOlului. El se sa cerceteze toate
incercarile, reale sau imaginru"e, din viata muncitolului sa trezeascii in el
dorinta violentii de schimba conditii1e de viatii. Evreul atitii abil nevoia de
dreptate socialii cru"e dormiteazii mereu in inima unui arian, pinii dnd aceasta
r e transformii in w"ii impohiva celor ce se bucura de 0 soaita mai fericita oferii
luptei duse impotriva relelor sociale un punet de vedere filozofic precis. EI pune
bazele doctrinei marxiste.
Prezentind-o ca fiind strins legatii de revendicarile sociale legitime, el
favorizeazii raspindirea ei invers, pune in oamenilor de bine
ce refuzii sa admitii revendiciiri care, sub fonna in cru'e sint prezentate eu
consecintele pe care Ie antreneazii, 1i se pru" cu neintemelate :;oi
nerealizabile.
Caci, sub masca ideilor PW" sociale, se ascund intentii eu adeviirat
diabolice; sint exprimate chiar public, cu 0 limpezime cit se poate de neru'linatii.
Aceastii doetrina este un amestec forute confuz de ratiune 'Ii de neghiobie
omeneascii, insa dozat in a-;.a fel Jneit numai prutea ei poate fi
realizatii. eea rezonabila niciodatii Refuzind personalitatii ca urmare, natiunii
-:-i I"asei pe care 0 reprezinta, orice dl'ept la viata, ea disb'llge baza elementru"a a
224
ceea ce constituie ansamblul civilizatiei care depinde tocmai de
factori. lata esenta a filozofiei marxiste, in rnaSUloa in cmoe se poate da
num.ele de "filozofie" acestui produs monstruos al unei minti criminale.
DistIugerea personalitatii i a rasei suprima cel mai mmoe obstacol cmoe se opune
dominatiei unei rase inferiomoe, adica a rasei
Cele cmoe dau sernnificatie acestei doctrine sint tocmai teoriile sale
extravagante in domeniul economic politic. Caci spiritul cmoe Ie
impiedica toti oamenii cu adevarat inteligenti sa se puna in slujba sa, pe cind cei
mai putin exerseze facultatile intelectuale cmoe sint prost
informati in domeniul economice adera la ea cu entuziasm. lnteligenta
necesm-a conducerii - caci pentIu a supravietui chim- aceasta mi!jcm-e
treouie sa fie condusa de inteligenta oeste evreul cm-e, "sacrificindu-se", 0 ia din
mintea unuia din congenerii saL
lata cum. se 0 a lucratorilor exclusiv manuali de
evrei. Ea m-e drept scop apm-ent imbunatatirea conditiei muncitorilor; in
realitate, ratiunea sa de a fi este sa aduca la stm-ea de sclavie prin aceasta,
sa nimiceascii toate popom-ele
Campania inceputa de francmasonerie in cercUlile calificate drept
intelectuale, pentIu a pmoaliza instinctul de conservm-e nationaHi cu ajutOlul
doctrine lor pacifiste este continuatii de mm-ea presa, cmoe este intotdeauna in
miinile evreilor, in rindul masei i mai ales al bUl-gheziei. Acestor douii m-rne
nimicitoaie li se adauga 0 a treia mult mai de temut, organizmoea violentei.
Ca tIupa de atac de asalt, mm-xismul tebuie sa ispraveasca rastmnm-ea a ceea
ce au subminat deja primele doua m-rne penhu a-i pregiiti treaba.
Este 0 manevra admirabil combinata, ca nu trebuie sa ne mire ca
vedem renuntind la lupta in fata ei tocmai acele institutii cm-e s-au complacut
mereu sa se prezinte dIoept organele celei mai mult sau mai putin legendm-e
autoritati a statului. Pe linga inaltii functionmi, chim- din cei mai sus-
iermohic, evreul a gasit in toate timpUl-ile (cu citeva exceptii) ajutom-ele cele
mai amabile pentIu opera lui de distIugere. Servilitate slugmmca fatii de
superiori, mooganta fata de subalterni, iata ce cm-actel"izeaza acest corp,
ca 0 stupiditate revoltiitomoe pe cm-e n-o intrece decit 0 infatum-e adesea
uluitom-e_
Dmo acestea sint calitati utile evreului, in rapoliUlile cu autoritatile
noastre i cmoe ii sint, in consecintii, fomie simpatice.
Lupta cmoe incepe acum. se desIaomoa, ca s-o descliem in linii mmi, in
felul mmator:
COnfOl-rn scopUloilor ultime urmarite de lupta evreilor, cm-e nu se
multumesc sa vrea cucelirea economicii a lurnii, ci spera 8-0 subjuge i politic,
evreul impmie doctrina universala in doua plil1i, cm-e, aparent, sint reciproc
independente, insa formeaza un tot indivizibil: m.i;;cm-ea politica i
sindicala.
Millcm-ea sindicalii este cea care trebuie sa aiba grijii de recrutare. Ea
225
of era ajutor lii protectie muncitorilor in lupta grea pentru existenta pe care ii
forteaza s-o duca lacomia sau marginirea multor patroni; ea Ie permite sa
dobindeascii conditii de viata mai bune. Dacii muncitOluI nu poate
abandona arbitrruului orb al oamenilor, uneori putin cOI1lltienti de responsabili-
tate a lor adesea nesimtitori, api1J.ruea drepturilor pe cruoe Ie ruoe la viata ca om,
intr-o epoca in cruoe statuI nu se preocupa, ca Sa zicem de el, el trebuie
ia riispunderea acestei aparari. Tocmai in maSUloa in cruoe ceea ce numim
burghezia nationala, orbita de interesele sale pecuniruoe, pune cele mai mru"i
piedici acestei lupte penbu viata, nu se sa reziste incercarilor de a
sCUlia timpul de lUClU de 0 dUloata inumanii, penbu a pune capat muncii
copiilor, pentm a proteja femeia, pentm a imbunatati conditiile de igiena in
ateliere locuinte, ci uneori Ie saboteaza efectiv, evreul, mai ia
raspunderea cauzei celor oprimati. EI devine incetul cu incetul
aceasta cu atit mai bUCUloOS cu cit nu ruoe intentia sincera de a
indrepta intr-adevar nedreptatile sociale, ci vizeaza numai creruoea progresiva a
unui corp de combatanti in lupta economica, cruoe ii VOl' fi devotati cruoe
vor disbuge independenta economiei nationale. Caci in cazul in cru"e conducerea
unei politici sociale sanatoase trebuie sa se orienteze pe de 0 pruie spre
mentinerea sanatatii popOlului, pe de alta spre api1J.ruoea unei economii nationale
independente, aceste doua considerente nu numai ca-l VOl' Iasa complet
indiferent pe evreu, dru' scopul vietii lui este elibereze ruumul de ele. El nu
sa mentinil independenta economiei nationale, ci sa 0 suprime. De aceea
nU-!ii face sClupule sa ridice, ca al pretentii cruoe nu
numai ca scopul, druo cruoe ruo fi imposibH de satisIacut sau cru"e ruo
determina luinruoea economiei nationale. El vl'ea sa aiba in fat a lui 0 generatie
de oameni nu ci 0 tUloma degeneratii gata sa supOlie jugul.
Aceasta este intentia lui cind invoca l'evendical'ile cele mai absurde despre cruoe
foruie bine ca nu pot fi satisfiicute ::ruoe nu VOl' schimba nimic din
stru"ea de lucrUl'i, druo VOl' avea ca efect cel mult trezirea unei iritiiri confuze
violente a maselor. Caci asta el nu imbunatatirea reala cinstitii
a situatiei lor sociale.
Evreul va ramine deci necontestat al cita
vreme nu se va fi intreprins 0 munca de lamUloire a maselor, pentJ"U a Ie
inform a mai exact asupra cauzelor lor saracii, cita vreme statuI nu se
\oa fi debru'asat de evreu de lucriitUloa lui ascunsa. Caci atita vreme cit masele
VOl' fi tot atit de put in orientate pe cit sint in prezent cit statuI se va ruoata atit
de indiferent, ele il vor Ulma intodeauna pe primul cru'e Ie va face, din punct
de vedere economic, promisiunile cele mai In aceastii privinta, evreul
este foruie pliceput, caci intreaga sa activitate nu este infrinata de nici un fel
de sClupule morale.
De aceea in acest domeniu el invinge ;;i in timp, toti
concUl"entii. Conform bmtalitiitii !ji instinctului sau tilhiiresc, el da
un cruoacter de 0 violenta extrem de blutalii. Rezistenta celor al
226
carol' bun sim\ nu se lasli momit este zdJ'obitii prin teroare. Consecintele unei
astfel de activitjiti sint inspiiimintiitoare.
De fapt, evreul distlUge temeliile eeonomiei nationale prin intermediul
clasei mundtoare, care ar putea face natiunea prospera.
Paralel se dezvoltii organizatia politiea.
Ea se eu mi!jcru'ea muneitoreasca plin aceea cii
muncitoreasca masele pentIu a face parte din politica, Ie
determinii sii intre chiar cu forta !ji pm'cli stimulindule. Ea este izvolUl
permanent al subsidiilor cu ajutolUI clirora organizatia politicii intretine
aparat. Ea este organul de control al activitatii politice a indivizilol'
joaca rolul de in to ate mru'ile demonstratii politice. Ea sfir!?e!?te plin a nu
mallupta pentIu cuceriri economice, ci pune principalul mijloc de lupta,
greva, sub forma unei greve in masa a grevei. generale, la dispozitia ideii
politice.
Creind 0 presii al ciirei continut este adaptat Olizontului cultural a1
cititOlilor celor mai putin cultivati, organizatia sindicalii politica tinde sii
raspindeasca un spirit de revoltii cru'e determinii clasele cele mai de jos ale
natiunii sa devinii coapte pentIu actele cele mai indraznete. Sru'cina sa nu este
de a scoate oamenii din instinctelor lor josnice de a-I face sa ajungii
la un nivel superior, ei, dimpotIiva, sa Ie maguleascii poftele cele mai josnice.
Aceasta este 0 speeulatie cm'e aduce profitw'i numai dnd te adresezi masei a
carei lene intelectualii nu e egalatii dedt de infumw'm'e.
Aceastii presa este cea cru'e mai intii de toate denigreazii, intr-un spirit.
de calomnie fantastica, tot ceea ce poate fi considerat un reazem al independen-
tei nationale, al unei cultw'i inalte !?i al autonomiei economice a natiuniL
Ea trimbiteazii mai intii de toate invinuiri impotriva tutw'or oamenilol'
de cru'acter cru'e nu VOl' sa se inchine in fata pretentiei evreilor de a domina
statuI sau ale carol' capacitati genii evreului i se pru' periculoase. Caci, pentlU
a fi mit de el, nu este nevoie sal combati; este suficient sa te banuiascii fie eli
poti sa te sa lupti impotriva lui intr"o zi, fie sii uzezi de superioritatea
eapaeitatilor tale intelectuale pentru a dezvolta forta miiretia unei natiuni
ostile evreului.
Instinetul lui, em'e este Infailibil in aceastli privintii, simte in oriee om
inclinatiile sale natw'ale eel cru'e nu este spirit din spiritullw este sigw' ca-!
va avea dU'iman. Cum evreul nu este eel ataeat, ei tocmai agresOlul, el II
considerii nu numai pe eel em'e n ataea, dru' pe eel eru'e ii rezistii
Mi.jlocul pe em'e il folose:;;te penh'll a ineerca sii zdrobeasea inimile atit de
indraznete, dar cinstite, nu este 0 luptii cinstita, d minciuna calomnia.
In aeest eaz el nu da indarat de la nimic josnicia lui este atit de imensa
eli nu trebuie sa ne miram dacii, in imaginatia popOlului nost.ru, personifieru'ea
diavolului, simbo] a' tot ce este rau, ia evreului.
Ignoranta masei in privinta cru'acterului liiuntrie al evreului, lipsa
"ii inteligenta miirginiUi a claselor noastre superioru'e fae ca poPOluJ
227
sa fie victima acestei campanii de minciuni duse de evrei.
Atita timp cit clasele superioare, cu lor innascutii, ocolesc un
om pe care evreu] il ataca astfe] plin minciuna calomnie, masele, din prostie
sau simplitate, cred de obicei tot raul care se spune despre el. Autoritiitile fie se
invaluie in tacere, fie, ceea ce de obicei face sa inceteze campania presei
il w'maresc pe cel care a fost atacat pe nedrept, masw'a care, in ochii
acestor magari de functionari este potrivita sa mentinil autoritatea statului sa
asigw'e calmul ordinea.
Incetul cu incetul, teama de arma marxista, minuitii de evreime, se
impune ca 0 viziune de co,;>mar min(ii intelectului oamenilor
In fata acestui inamic de temut incepi sa tremw'i devii astfel, in cele
din w'ma, victim a sa.
K - Dominatia evreulw pare acum atlt de bine asigw'ata in stat incit eI
nu numai sa inceapa sa se recunoasca evreu, dar ,?i sa-'li
martw'iseasca lara rezerve conceptiile etnice politice pina la cele din w'ma
consecinte. 0 parte a rasei sale ca este un popor strain, nu lara
a spune de altminteri 0 noua minciunil Caci atunci clnd sionismul cauta sa faca
restul lumii sa ere ada ca Ia evrei con!itiinta nationala 1i-ar gasi satisfactia in
crearea unui stat palestinian, evreii ii inca 0 data pe goimii pro1ti in
modul cel mai patentat, Ei nu au de putin inten\ia sa instituie in
Palestina un stat evreiesc penh'll a se statornici acolo; ei w'maresc numai sii
stabileasca acolo organizatia centrala a lntreprindelii lor -:arlatane'lti de
internationalism universal; ea ar fi astfel inzestrata cu drepturi de suveranitate
sustrasa interventiei altor state; ar fi un azil pentm toti ticalo'lii demascati ,;>i
o superioara penh'll viitorii mascarici.
Dar faptul ca in momentul in care 0 parte dintre evrei il maimu\are'lte
ipocrit pe neamt, pe francez sau pe englez, cealalta, cu 0 sinceritate
se proclama oficial rasa evreiasca este un semn a] sigw'antei 101' crescinde "i de
asemenea al sentimentului privind secw'itatea lor.
Inspitimintatoarea lipsa de consideratie eu rare se poaliii fata de cetaterui
alto l' popoare demonstreaza cit de apropiata Ii se pare ziua victoriei lor.
Tinill'Ul evreu cu par negI'U 0 ore intregi, cu fat a Iuminata de
o bucw'ie diabolica, pe tinilra fata incon'ltienta de pericol, pe care 0 minje'lie cu
smgele situ 'ii 0 rape'lte astfel popOl'Ului din care provine. EI cauta prin toate
mijloacele sa darime bazele pe care se intemeiaza rasa popOl'Ului pe care vrea sii-l
subjuge. Dupa cum cOl'Upe sistematic femeile ",i tinerele fete, nu se teme sli
darime in mare masw'a baliel'ele pe Cal'e Ie pune singele intre celelalte popOal'e,
Tot evreii au fost -:i sint aceia Cal'e au adus negI'ii pe Rin, mel'll cu acela,;>i gind
ascuns 'li scop evident: sa dish'Uga, pnn degeneral'ea rezultata din inrmci'lal'ea
Intre rase, aceastii rasa alba pe eal'e 0 w'asc, 8-0 faea sa deeadii de la maltul nivel
de civilizatie :;.i de organizal'e politica la Cal'e s-a ridieat ,;>i sa devil;l<l stiipimi ei
Cad un papor de rasa purii 'Ii Cal'C fi'ste eon'ltient de valoal'a singe lui sau
nu va putea fi niciodatil subjugat de evreu: aeesta nu va putea fi in aceastii
228
lume decit stapinul al
De acea el cautil sa scada sistematic nivelul raselor, otravind constant
indivizii.
Dar, din punct de vedere politic, el incepe sa inlocuiasca ideea de
democra\ie cu aceea de dictatura a proletru.iatului.
In masa organizata a el a gasit ru."ma cru.-e ii permite sa se
lipseasca de democralie cru.-e il face capabil sa subjuge sa guverneze poporu.-e
dictatOJial, cu 0 minii brutala.
El actioneaza sistematic ca Sa determine 0 dubla revolutie: economica
politic a,
El inconjoara, datorita influentelor internationale pe cru.-e Ie pune injoc,
cu () retea de poporu.-ele cru.-e opun 0 rezisten\a energica acestui atac
venit diniiuntru; Ie impinge la razboi cind considera necesru.-, prin a
infige drapelul pe ctmpul de luptii.
El zdruncirui economic statele pinii cind intreprinderile sociale, devenite
neproductive, sint luate de la stat supuse controlului sau financiru.-,
Din punct de vedere politic, el refuza statului mijloacele de a supra vie
\tii, dishuge cu incetul bazele oricarei rezistente aparari nationale, spulbera
increderea popOlului in guvern, oprobriul asupra istoriei asupra
trecutului ru.uncii pe apa simbetei tot ceea ce este maret,
In ceea ce civilizatia, el contamineaza arta, literatura,
sentizr..entele rastoru.-na toate conceptele de flUmuSe\e de noblete, de
demnitate de bine antreneaza in schimb oamenii in domeniul naturii lui
josnice.
Religia este ridiculizatii; morala moravw-ile sint prezentate ca ni!?te
lucruri moru.ie desuete, pinii cind cade ultimul reazem ce permite unui
popol' sa lupte penhu existenta sa pe aceastii lume,
L . Acum incepe mru.-ea cea din w-ma revolu\ie, In momentul in cru."e
evreul puterea politicii, el ru.unca ultimele valwi cru."e-l mai ascundeau,
Evreul democrat prieten al popOlului dii evreului singeros til-an al
poporu.elor. EI incearca, dupa citiva ani, sa-i e}""iermine pe reprezentanlii
intelectualitatii rapind popoarelor pe cei cru.e erau prin natw-a lor caliiuzele
lor spil'ituale, Ie face numai bune penhu rolul de selav pus penhu totdeauna
in jug. Un exemplu inspaimintator al acestei selavii este oferit de Rusia, unde
evreul, cu un fanatism intr-adevar salbatic, a Iacut sa piru-a prin tOliw-i crincene
sau a condamnat la moruie prin infometru-e aproape treizeci de milioane de
oameni, pentru a asigw'a unei bande de scriitori evrei !?i de bandi\i de la bw'stl
dominatia asupra unui popol' mru'e.
Insa deznodamintul nu este numai moruiea libeliati poporu'elor oprimate
de evrei, ci :;;i pieirea acestor pru'aziti ai poporu'elor. Moruiea victimei antreneaza
mai devreme sau mai tirziu m081iea vampilului.
Dacii trecem in revista cauzele germane, cauza primii
decisivii a fost problemei rasei indeosebi a pericolului evreiesc.
229
Infrfngerile sufelite pe c1mpul de biitaie in august 1918 ar fi fost extrem
de de suportat. Ele nu reprezentau nimic fatii de victoriile obtinute de
poporul nostru. Nu ele au provocat decaderea noastrii; noi am fost doboriti de
acea putere care pregatise acele infringeri, riipindu-i sistematic poporului nostru
de zeci de ani f0l1ele instinctele politice morale, singurele care fac
popoarele capabile sa existe !?i legitimeaza astfel existenta lor.
Neglijind problema pe care 0 punea mentinerea temeliilor rasei de care
apartine poporul nostru, vechiul Reich dispretuia singwul ch"ept pe care il are
un popor, de a trai in acestii lume. Popoarele care se inCIUci!?eazii sau se lasii
paciituiesc impotriva vointei eternei Providente deciiderea lor,
provocatii de ceva mai puternic declt ei, nu este nemeritatii; nu Ii se face 0
nech"eptate, dimpotriva, aceasta este restabilirea ch"eptului. Cind un popor nu
mai pune pret pe caracterele specifice ale fiintei sale, care i-au fost date de
natura au radacinile in singele lui, el nu mai are dreptul sa se plinga de
pierderea existentei sale
In lumea aeeasta, totul poate deveni mai bun. Orice infringere poate fi
mama unei victorii viitoare; orice razboi pierdut poate fi cauza unei iniiltiili
ulterioare; oriee situatie criticii poate face energia umana rodnicii orice
opresiune poate declall!?a fortele care produc 0 moralii, citii vreme
singele !?i-a piistrat puritatea.
Dar pierderea pw"itiitii singelui distruge penbu totdeauna fericirea
liiuntricii, omul pentlu totdeauna consecintele fizice morale nu se
pot I?terge.
Dacii se confruntii aceasta chestiune unica cu toate celelalte probleme ale
vietii, observiim cit de neinsemnate sint acestea din w"ma, masw"ate cu acela!li
etalon. Toate sint limitate in timp; chestiunea mentinerii pmitiitii rasei va
exista atita vreme cit VOl' exista oameni.
Toate cazw"ile de decadentii de 0 oarecare importantii, anterioare
razboiului, se reduc in ultimii analizii la 0 problema de rasii.
Fie cii este yorba de chestiuni de ordin general sau de monsbuozitiiti ale
vietii economice, de fenomene de decadenta ale unei civilizatii sau de degeneres
centii politicii, de falimentul invatiimintului sau de influenta proastii
exercitatii de presii assupra adultilor, raul provine intotdeauna pretutindeni,
daca mergem pinii in miezul lucrw"ilor, din faptul cii nu s-a tinut cont de rasa
ciireia ii apaqine popOlul in chestiune sau n-a fost observat pericolul pe care-l
reprezintii penbu rasa un popor striiin.
De aceea, toate tentati'-ele de a reforma, toate operele de asistenta
socialii, toate miisw"ile politice, toate progresele economice orice
aparentii a spiritului n-au avut nici 0 consecinta importantii.
N atiunea organul care 0 fac capabila sa se nascii sa existe pe pamint, eu alte
cuvinte statuI, nu au fost pe diniiuntIu, dimpotrivii, se ofilQau viizind cu
ochii. Inflorirea aparentii a Reichului nu putea ascunde sHibiciunea sa fiecare
tentativii de a-I revigora cu adeviirat pentru cii era liisatii de 0 parte
230
chestiunea cea mai Importanta
Al' fi gre,;>it sil credem ca partizanii diferitelor tendinte politice, chiar
lor, ar fi in parte oameni esentialmente rai sau riiu intentionali Activitatea
lor era condamnatii sa raminii infructuoasa penbu cii, in cel mai bun caz, ei
constatau indeosebi forma sub care se manifesta boala no astra generalii, dar nu
sa deosebeascii agentul patogen. Cind studiezi metodic linia w'mata de
evolutia politica a fostului Reich, nu poti sa nu observi, dupa un examen atent,
ca, chiar dupa realizarea unitatii in momentul progl'eSelOl Iacute de
natiunea germanii care au fost wmarea ei, decaderea interna era deja in plinii
ea, in eiuda bogatiei economice, situatia generalii se
im'aubltea an de an In alegerile penbu Reiehstag, numalului de
votW'i in favoru'ea mru'xhtilor indica apropierea continua a interne
cru'e trebuia sa antreneze priibu,?irea externii. Toate victoriile a ceea ce se
numeau prutide bw'gheze erau lara valoru'e, nu numai penh'll ca nu puteau
impiedica, in ciuda tutw'or triumfw'ilor lor electorale, cre'?terea numerieii a
mru'eii mru'Xiste, ci pentru ea pW'tau in ele insele germenii descompunerii
Fiirii s:t b:tnuiascii, lumea bw'ghezii era deja contaminatii interior de pnomaina
conceptiilor mru'xiste ,?i rezistenta ei rezulta adesea mai degt'aba din concw'enta
dintre '?fii dedt dintI' 0 opozitie de principiu a uno]' adversru'i
s:t lupte pina la capiit Unul singW' a luptat in timpu] acestor ani indelungati cu
o perseverenta neclintita acesta a fost evreul Steaua lui David a continuat sa
, w'ce tot mal sus pe firmament, pe masw'a ce sciidea vOintd de conservru'f> a
popOlului nosbu
Astfel cii acela care s-a niipustit pe cimpul de bataie in august 1914 nu
a fost un pOpOl' hotiirit sa atace; era doru' ultima tresarire a instinctului de
conservru'e nationala impotriva progreselor pru'aliziei cu cru'e doctrine Ie pacifiste
mru'xiste amenintau popOJul nosbu Cum chiru' in ace Ie zile se hohira soruia
noastr:t, oamenii n-au sa vadii cine era du!?manul intern, orice rezistenta
fata de extenor era zadru'nicii Providenta n-a riisphitit spada invingiitoru'e; ea
s-a supus legii eterne care vrea ca orice sii fie lspa1ita
Aceste conslderatiuru ru' trebui sa inspire principii Ie ciilauzitoru'e
tendinta noii sintem eonvin.'ii ea numai ele sint eapabile nu numai sa
opreascd decaderea popol'Ului german ci sa creeze temelia de gt'anit pe cru'e
intr-o zi SE' va putea inalta un stat, un stat cru'e sa fie nu un mecanism striim dE'
popOl'U1 noshu, in slujba nevoilor intereselor economice ci un orgamsm
ndscut din pOpOl' un stut germanic de lw(iune germane'
CAPITOLUL XlI
PRIMA FAZA A DEZVOLTARII PARTIDULUI
MUNCITORESC GERMAN NATIONAL SOCIALIST

Daca descriu la acestui volum prima faza a dezvoltarii
noastre daca vorbesc summ' despre 0 serie de chestiuni legate de ea, nu 0 fac
cu intentia de a face 0 dizertatie asupra spiritului doctrinei noastre.
De fapt, programul nostIu este de 0 asemenea anvergura incit ar umple
un valum intreg. I1 vai camenta temeinic daar in valumul dai a1 acestei
lucrari voi incerca sa gasesc 0 imagine a statului, cum ni ,} imaginiim noi.
"Noi" inseamnii sutele de mii de oameni cm'e, in fond, idealu1
nostIu, lara ca fiecare sa gaseasca vorbele necesare pentru a de scrip ceea ce ii
este neclm'.
Toate reformele importante sint, de fapt, remm'cabile prin faptul cit
adesea, la inceput, nau decit un singur sus\iniitor, apoi milioane
milioane de adepti. Aceasta pentm ca ele raspundeau deja dorintei profundE' a
mii de oameni nerabdatori, cind in unul dintre ei sa ridicat pentru a
proclama vointa lor comuna pentIu a iniiIta stindm'du} vechilor sperante ;;i,
sub noua lor e"-llresie, a Ie conduce la victorie.
Faptul ca milioane de fiinte doresc in adincul sufletului 0 schimbm'e
completa a conditiilor de viata actuale nemultumirea lor adinca
dureroasiL Aceasta nemultumire se manifesta in mii de felm'i diferite, la unul
plin descm'ajm'e !oii disperm'e, la altul plin d.ezgust, minie!ii indignm'e, la cutm'e
altul prin indiferenta la cutm'e altul, printro dorin(ii violenta de a
illterveni. Dintre nemultumiti, unii se ab\in de 1a vot, altii, multi 1a numar.
voteaza cu fanaticii de extrema stinga.
Spre trebuia Sa se intom'ca in primul rind tlnii!'a noastnt
caci era firesc ca ea sa nu tindii catre 0 organizatie a unoI' oameni multumiti
ghiftuiti, ci sa reclUteze fiinte chinuite de suferinte, framintate, nefericite
nemultumite; inainte de toate, ea nu trebuie sa pluteasCii 1a suprafata corpu]ui
social, ci sii prinda ritdiicini in adincul masei populm'e
.'
'.
* *
Din punct de vedere politic, iata cm'e era situR(ia in 1918: un papar
imparUt in doua parti. Prima parte, de departe cea mai putin numeroasii,
cuprinde paturile intelectuale ale natiunii, excluzind profesiunile manuale. Ea
este superficial ",nationala", intelegind prin aceasta ca reprezinta destul de vag
interesele calificate drept interese de stat, dar cru'e pru" mai degraba sa se
identifice cu interesele dinastice,
Ea incearca implineasca idealul atinga obiectivele cu ajutorul
unoI' rume spirituale al Carol' efect este pe cit de superficial pe atit de incomplet
care, deja prin ele insele, au, data fiind brutalitatea adversruului, 0
inferioritate mru'cata.
Dintr-o lovitw'ii violenta, dintr-una singuril, aceasta clasii cru'e de cW'ind
mai era inca clasa conducatoru'e a fost pusa la pamint: tremurind de ea
a indurat umilintele pe cru'e nemilosul ei invingator a vrut sa i Ie impunii.
Acestei clase i se opune cea a marii mase a populatiei de lucratori
manuali. Aceasta este wupata in cu tendinte mai mult sau mai putin
mru'xist-extremiste este hotarita sa zch'obeasca prin fortii intreaga rezistenta
de m'din intelectual. Ea nu vrea sa fie nationaHi; ea refuza sa favorizeze
interesele nationale: din contra, ea favorizeaza toate pornirile dominatoru'e
straine. Numeric, ea reprezinta cea mai mru'e prute a popmului, dru' cuprinde
mai ales elementele natiunii lara de care 0 ridicru'e nalionalii nu poate fi nici
proiectata, nici realizata.
Caci, incepind din 1918, trebuia sa se inteleaga ca mice nouii ascensiune
a popmului german duce la aw'avarea presiunilor striiine asupra Germaniei.
Conditiile ei nu sint ru'mele materiale, cum sa repete intruna
"oamenii de stat" bw'ghezi, ci puterea voinlei. Germanii I),veau atunci
mai multe ru'me decit era necesru'; daca n-au sa-i asigw'e libeltatea, este
pentIu ca Ie lipsea energia data de instinctul de conservru'e de voinla de a trai.
Cea mai bUnii ru'ma nu este decit 0 materie ineIta i lara valoare cita vreme
spiritul cru'e este gata, inclinat hotarit, sa 0 foloseasca. Germania a
fost lipsita de aparru'e nu pentIu ca iau lipsit ru'mele; nu i,a lipsit dedt vointa
de pastra ru'mele pentI'll a-,?i apara poporul.
Daca, in special acum, politicienii de stinga se straduiesc sa
impute politica lor lipsitii de scrupule, numai concesii tradari, lipsei de
ru'mament, ei nu merita decit un singw' raspuns: "Voi nu spuneti adevruul! Prin
politica voastra criminala de abandonru'e a intereselor nationale, v-ati abandonat
ru'mele. Acum incercati sa prezentati lipsa de ru'me w'ept cauza hotiiritoare a
mizeriei noastre vrednice de plins: aici, ca in tot ceea ce faceti, nu exista decit.
minciuna i ipocrizie."
De altfel, la fel Ie VOl spune politicienilor de w'eapt.a: caci, datorita
la-;;itatii lor lamentabile, pleava evreiasca, ajunsa la putere in 1918, i-a putut
fw'a natiunii armele. La fel ca altii, niei ace!)ti evrei n'au ch'eptul sau motivul
sa faca din dezru'mru'ea actuala pivotul politicii lor clarvazatoru'e prudente (sa
spunem mai dew'aba. dimpotriva, situatia popOI'llIui nostIu lara aparare
este rezultatul lor. PentI'll a J'ezolva chestiunea restabilirii puterii
germane, nu se pune problema sa ne intrebam: "Cum vom fabric a ru'me?", ci
233
"Cum yom crea spiritul care face ca un popor sa fie capabil sii poarte anna?"
Cind un asemenea spirit un popor, vointa sa mii de ciii din
care fiecare conduce la 0 armii. Unui la) ii puteti da zece pistoale, el nu va trage
nici un in atac! Ele valoreazii mai putin in miinile sale decit 0 bitii in
miinile unui om curajos.
Problema reconstituirii politice a poporului nostm este de-acum, din
aceastii cauza, 0 chestiune de asanare a instinctului nosbu de conservare
nationalii: intr-adeviir, mice politicii externa pregiititoare orice revalorificru:e
a statului este in functie mai putin de disponibilitatile sale in armament,
cit de capacitatea de rezisten\ii, recunoscuta sau presupusa, a unei natiuni.
Capacitatea de coeziune a unui popor este mult mai putin determinata de
acumularea masivii de arme neinsufletite, cit de existent a vizibilii a unei vointe
arziitoare de conservru'e nationala de un curaj eroic pina la moruie. 0 asociatie
nu se consolideaza eu ru"me, ei eu oamenL De aeeea pOPOluJ englez a fost a1lt de
multii VI'eme eonsiderat eel mai pretios dinb"e aliatii din lumea intreagii; pentru
cii se cii se poate conta pe indiiriitnicia siilbaticii a guvernului siiu !;'i a mru"ii
mase a natiunii, ferm hotariti sli se batii pina la vietorie; se tie eii ei nu VOl'
cumpiini niei timpul, nici sacrificiile ca VOl' folosi toate mijloacele. De aceea
armamentul militru' existent momentan n-ru"e citui de putin nevoie sii fie
proportional eu al eelorlalte state.
Dacii se intelege faptul eli restabilirea politic a a natiunii germane este
o chestiune de restaurru"e a voin!ei noastre de a triii, este limpede faptul cli,
penbu a introna aceastii vointii, nu mai este suficient sli recurgem la ace Ie
elemente ale sale cru"e de-acum sint nationale; ceea ce este necesru", este
nationalizru"ea masei, cru"e este antinationala dupii cum se vede.
In eonsecintli, 0 mieare tiniirli cru"e propune drept scop repunere
statului german in propria sa suveranitate va trebui sii inceapii 0 luptli
nemiloasii penbu eucerirea maselor pOpullli"e.
Dru" burghezia noastrii zisii "nationalli" este, in general, aUt de vrednicii
de pIins, mentalitatea ei nationalii se ru'atii atit de insuficient de dezvoltatii, incit
se pru'e intr-adeviir cli dinspre pruiea aceasta nu trebuie Sa ne la 0
rezistentli serioasii fatii de 0 politicii externa interna energica. Chiru' dacii, avind
in vedere miopia sa binecunoscutii, burghezia germanii avea, ea odinioru'ii, pe
vremea lui Bismarck, sii stiiluie, la ceasul eliberiirii apropiate, intr-o atitudine
de rezistentli pasivii, eel putin nu trebuia sii ne temem de 0 rezistentii activii din
pruiea ei, avind in vedere ei bineeunoscuta chiar proverbialii.
Altfel stau luclwile cu masa eoncetiitenilor eru'e a dat in
internationalism. Nu numai cru'actelul lor grosolan oareeum plimitiv ii
indeamna mai mult la violentli, dru' conducatmii lor evrei sint mult mai
blutali Ei VOl' zdrobi O!'ice incercru'e de Iidicru'e a Germaniei, W?a
Cum altlidata au frint colo ana veliebralii a ru'matei germane. $i indeosebi,
datoritii preponderentei lor numerice, nu numai cii VOl' impiedica acest stat
pru"lamentru' sa duea 0 oru'eeare politica e}.iernii nationala, dar pe de-asupra VOl'
234
face sa devina imposibila evaluarea valorii exacte a fortei germane In
eonsecinta, aprf7cierea interesului pe cmoe-] poate prezenta alianta cu ea. Caci
punetul slab pe cmoe-l constituie pentru noi existenta a 15 milioane de mm-xiti,
de democrati, de de nu este cunoscut numai de noi, el smoe in
oehii strainului cmoe, atunci cind evalueaza valomoea unei ali ante posibile sau
nu, tine cont de greutatea acestei ghiulele stinjenitomoe. Nu te aliezi cu un stat
in cm'e prui;ea activa a populatiei se opune, cel putin pasiv, oricarei politici
externe hotiirite.
Sa mai adaugam la acestea interesul frecvent al condueatorilor acestor
pmi;ide de tradmoe nationale de a se opune, din simpla glija pentru proplia lor
conservmoe, Olicarei lidicari a statuIui, !ji ei se VOl' opune.
Lectiile de istorie nu ne ingaduie sa concepem ca poporul german va
regasi situatia de odiniomoa lara sa Ie vina de hac ace lora cmoe au provoeat
uimitomoe a statului nostt'll. Caci, in fata ttibunalului
posterit.ltii, noiembrie 1918 nu va fi privit ca 0 simpla tradm'e, ci ca 0 tradm'e
fata de pattie.
In aceste conditii, restabilirea independentei germane in extelior este
legata in primul rind de restabilirea spiritului de decizie de vointa a popOl'llIui
nostt'll.
Druo vazuta fie numai din punet de vedere tehnic, idee a eliberarii
germane de extelior pmoe nesabuita, citii vreme mmoea masa a popOlului nu va
fi dispusa sa se puna in sIujba acestei idei de libertate.
Din punet de vedere pwo militmo, este deosebit de limpede pentt'll orice
ofiter cli un razboi nu se poate face cu un batalion de studenti ca, pe linga
mintea unui popor, mai e nevoie de pumnii sai.
In aceastii plivinta, trebuie sa ne inchipuim ca daca i se lasa clasei
inteleetuale povm'a apararii nationale, natiunea este pradata de un bun ee nu
mai poate fi inlocuit. Tinelii intelectuali germani cmoe, in regimentele de
voluntmoi, gasit momi;ea in Flandra in 1914 au lipsit mai tirziu cumplit.
Ei erau elita natiunii, pierderea lor nu mai putea fi compensata in timpul
razboiului. .$i dupa cum lupta nu poate fi intretinuta decit daca batalioanele de
asalt sint de mas a de lueratOli, la fel de imposibil este s-o
tehnie, daca in intregul nostt'll corp social nu 0 unit ate intens
intretinuta de 0 vointa ferma.
Dru' poporul nostm, obligat duca din greu existenta, dezm'mat sub
miile de priviri ale semnatmilor tratatului de la Versailles, nu poate Iua niei
o masura de pregatire tehnicii atita vreme cit homoda dinauntru nu
va fi deeimata redusa la aeeasta evreime a carei josnicie de em'aeter inniiscuta
permite tradarea a tot a intregii lumi pentm citiva biinuti. Dm', cu asta sa
terminat de-aeum! In sehimb, milioanele de oameni cmoe, din convingere
politica, se opun lichearii nationale ni se pmo de neinfrint, cel putin atita timp cit
nu va fi fost combiituta smulsa din mintea inima lor cauza ostilitatii lor, eu
aIte euvinte conceptia mm'xistii internationala. Din orice punet de vedere am
235
examina posibilitatea recuceririi noastre ca stat popor,
pregatirea politica in exterior, punerea in functiune a fortelor noastre sau
pregatirea bataliei conditia de baza riimine intotdeauna, in toate
cazUl'ile, ci!?tigarea prealabila a masei largi a poporului nostrll in favoarea ideii
de independenta
Daca nu ne libertatea in afru'a, orice reforma interrul, cluru' in
eel mai bun caz, n-ru' reprezenta decit 0 cre!?tere a capacitiitii noastre de a fi
pentru celelalte natiuni un fel de colonie. Beneficiile ridicarii noastre economice
- sall a ceea ce este numit astfel - se vor duce la domnii controlori
internationali !?i orice imbunatatire de ordin social realizata la noi va spori
produsul muncii noastre in avantajul lor. Cit despre progresele cultUl'ale, ele
nu-i pot reveni prin partaj natiunii germane, fiindca sint prea legate de indepen-
denta politica de demnitatea unui popor.
daca pentru Germania nu exista viitor deeit daca mru'ea masa
a poporului nostru este in favoru'ea ideii nationale, eueerirea acestei
mase constituie misiunea cea mai inalta cea mai importantii a
noastre; activitatea aeesteia nu trebuie sa se ocupe numai de satisfacerea
nevoilor prezentului; ea trebuie sa ia in considerru'e mai ales in realizfu:ile ei
conseeintele pe cru'e Ie pot avea pentru viitOl'll1 patriei. Astfel ca, inca din 1919,
noi inteleseseram ca noua trebuia sa inainte de toate sa
nationalizeze masele.
De aici rezultau, penh'll tactica de Ul'mat, 0 serie de obligatii.
1. Penh'll a mas a in favoru'ea ridicarii nationale, nici un sacrificiu
nu este prea mru'e.
Oricru'e ru' fi coneesiile de ordin economic Iacute muncitOl'lllui de-acum
mereu, acestea nu se pot compru'a eu beneficiul Cll cru'e se alege de aici
ansamblul natiunii, dacii ele contribuie la intrru'ea unor patUli populru'e
importante in corpul social din cru'e fae parte.
Numai mintile lipsite de subtilitate marginite - din pac ate atlt de
numeroase in mediile noastre muncitore!?ti . pot sa nu recunoasca faptul ea, Cll
timpul, nici un avint economic nll Ie va fi posibil prin w'mru'e, profitabil, cita
vreme nu va fi fost restabilitii 0 solidruitate puterniea intre popor natiune.
Daea, in timpul razboiului, sindieatele ru' fi aparat cu infocare interesele
iucratorilor, daca, chiru' in timpul razboiului le-ru' fi smuls chiru" ele, de mii de
ori, prin greva, antreprenorilor, pe atunci lacomi de dividente, eonsimtamintul
la revendiearile muneitOlilor pe eru"e ii asupreau, daca ele fi proclamat ell
tot atita fanatism eultul penh'll idee a germarul, eontinuind opera de apiirru'e
nationala, !?i daea i-m" fi daruit patriei, cu m"dore, impinsa pirul la
paroxism. tot eeea ce i se ellvenea patriei, razboiul n-m" fi fost pierdut. Cit de
neinsemnate m' fi fost aeeste eoncesii economice, chim" rele mai -importante,
fatii de importanta e},.-traordinani a victoriei!
Astfel, in carow unei cm'e cauta sa redea muncitOl'lllui german
236
poporului german, este necesar sil se inteleagil cil sacrificiile economice sint
neglijabile cita vreme nu compromit triinicia independent a economiei
nationale.
2. Educatia nationalii a maselor nu poate fi imaptuita decit pe calea
indirect a a ridicarii sociale; de fapt, numai prin acest mijloc pot fi obtinute
conditiile economice de baza care ar permite fiecilruia sa se din
bunw'ile cultw'ale ale natiunii.
3. N ationalizarea masei nu poate fi, In nici un caz, obpnuta prin jumiitiiti
de masma sau printr-un apostolat timid, ci cu 0 orientare a efortwi.lor impinsa
la eA-tremii, cu fanatism, pinii la scopul care trebuie atins. Aceasta inseamnil cii
un popor nu poate fi lacut "national" in sensul foruote moderat dat acestui cuvint
de bw'ghezia noastrii actualii; trebuie actionat national, cu toatii impetuozitate
ceruta de solutiile extreme.
Ob'ava nu e invinsii decit de contraotravii numai nite bw'ghezi
insipizi ii pot inchipui ca procedeele de mijloc ii vor conduce in impliJ:iitia
cerw'ilor.
Mru'ea masa a unui popor nu este alcatuitii nici din profesori, nici din
diplomati. Ea este pu\in accesibila ideilor abstracte. In schimb, va fi impresio-
natii mai in domeniul sentimentelor i acolo se giisesc resortw'ile tainice ale
reactiilor sale, fie pozitive, fie negative. De altfel, ea nu reactioneaza bine decit
in favoarea unei manifestIili. de fortii orientata net intr-o directie sau intr-o
directie opusa, dru' niciodata in folosul unei jumiitiiti de masw'a cru'e intre
acestea doua. A intemeia ceva pe sentimentele multimii necesitii de asemenea
ca ele sa fie extrem de stabile. Credinta este mai greu de zdruncinat decit
dragostea e mai putin schimbiitoare decit stima, ura e mai dw'abilli decit
antipatia. In toate timpurile, forta care a pus in pe acest pamint
revolutiile cele mai violente a constat nu at1t in proclamru'ea unei idei tiintifice
care punea stiipinire pe multime, cit intr-un fanatism insufletitor i intr-o
adevlirata isterie cru'e Ie infliicara
Oricine vrea sa masa trebuie sa cunoascii cheia care deschide
poruia inimii ei. Aici obiectivitatea inseamnii sHibiciune, vointa inseamnli forta.
4. Nu poti cil?tiga sufletul unui popor decit daca, in timp ce lupti penb'll
atingerea propriului scop, veghezi la nimicirea oriclirui ce cautii sa i se
opuna.
Din to ate timpurile, poporul a considerat atacul nemilos al adversruilor
slii ca 0 dovada a dreptului siiu; pentru el, a renunta la distmgerea 1m' inseamna
a te indoi de dreptul sau; inseamnii chiar negru'ea existentei lui.
Masa nu este decit 0 pruie din natura; sentimentele ei nu ii permit sa
triHascli in ru'monie cu oameni care nu ascund ca vor contrariul a ceea ce vrea
ea insa!?i. Ea nu concepe decit victoria celui mai tru'e nimicirea sau cel putin
subjugru'ea necond1tionata a celui mai slab.
N ationalizru'ea masei noastre nu va putea de cit daca pe linga lupta
pUliata pentI'll cucerirea sufletului poporului nosh'll se intreprinde distI'llgerea
231
otravitorilor sai internationali.
5. Toate marile probleme ale timpului nostru sint probleme de moment
:;;i nu reprezinta decit urmarea unor cauze determinate.
o singw'a cauza, intre toate, prezintii totu:;;i 0 importanta fundamentala:
aceea a men\inerii rasei in organismul social. Numai in singe sta for\a sau
sliibiciunea omului. Popoarele care nu recunosc :;;i nu apreciaza importanta
bazelor lor rasiste seamiina cu ni:;;te oameni care ar vrea sai confere cani:;;ului
calitiitile ogru'lllui, lara sa inteleagii ca iuteala docilitatea nu sint
calitiiti dobindite prin dresura, ci sint inerente rasei Poporu'ele cru'e
renunta mentina puritatea rasei renunta, totodata, la unitatea de suflet in
to ate manifestarile lui.
Dezmembrru'ea fiintei lor este consecinta fireascii inevitabila a alterarii
singe lui lor, iru' dezagregru'ea fOl1elor lor spirituale :;;i creatoru'e nu este decit
efectul modificarilor aduse temeliilor lor rasiste.
Cel ce vrea sa scape popOl'lll german de imperfectiunile vadite cru'e nu
sint inerente originii sale va trebui mai intH sal scape de cel eru'e I-a impins pe
calea acestor imperfeetiuni.
N atiunea germana nu se va putea ridica din nou daea problema rasei
ea urmru'e, problema evreiasea nu este examinata eu fermitate.
Problema rasei nu este numai cheia istoriei lumii, ea este cea a cultwii
wnane.
6. Ineorporru'ea intr-o comunitate nationala noua a mruii mase a
poporului nosb'll, cru'e astazi se afla in tabara internationalismului, nu eomporta
niei 0 renuntru'e la ideea ca fiecru'e sa interesele legitime ale oamenilor
de conditia lui. Toate aceste interese speeifice diferitelor condi\iuni sau
profesiuni nu trebuie sa antreneze defel sepru'ru'ea dintre clase: acestea nu sint
dedt fenomene rezultate firesc din modw'ile vietii noastre economice. Constitui
rea gI'llparilor profesionale nu se opune cu nimic formarii unei adevarate
colectivitati populru'e, caci aceasta consta in unitatea corpului social in to ate
"'hestiunile privitoru'e la acest corp social.
Inglobru'ea unei conditii sociale, devenita 0 clasli, in comunitatea
populru'a, sau numai in stat, nu se pl'oduce pI'in coborirea claselor mai ridicate,
ci prin ridicru'ea claselor inferioru'e. Bw-ghezia de astazi nu a fost inglobata in
stat plin masW'i luate de nobilime, ci prin propria ei activit ate 'ii sub propria
ei conducere.
MuneitOl'lll german na intrat in caww comunitatii germane in w'ma
unor scene de fraternizru'e melow'amatica, ci penb'll cli ridicat con:;;tient
situatia soeiala :;;i cultw'ala pina a atins simtitor nivelul altor clase.
o eru'e I-;;i atribuie un scop asemanator va trebui caute
aderenti mai intii in tabara muncitorilor. Ea nu trebuie sa se adreseze clasei
intelectualilor dedt in masw'a in cru'e aceasta va fi in\eles din pliR scopul cru'e
trebuie atins. Mersul acestui fenamen de transformari de apropiere a claselor
rru este 0 treaba de zece sau douazeci de ani: experienta ne determina sa credem
ca e1 va cuprinde multe generatii.
eel mai mare obstacol in calea apropieriJ dintre muncitorul de astizi !?i
activitatea nationala nu este actiunea reprezentantilor intereselor sale
corporative, ci a conducatorilor care 0 atita in directia internationalismului,
intr-un spirit ostil popOlului patriei.
asociatii sindicale conduse din punct de vedere politic intI' un
sen.') national in mod sinceI' popular VOl' transforma milioanele de munciiori
in membri de mare va10are ai co1ectivititii nationa1e, lara ca aceast.a sa
influenteze luptele izolate ce soar putea da pe terenul pm economic.
o mhcare care vrea sal redea onorabil pe muncitOlui german poporuiui
sau 'Ii sa I smulga din utopia internationalista t.rebuie mai intii sa at ace extrem
de energic anumite conceptii care domnesc in mediile patronale anume ca,
odata int1'at in comunitatea populara, muncitOlul pierdut, din punet de
vedere economic, mij10acele de a se apara de patronul sau; ca cea mai mica
incercare de apiirare a intereselor vitale ale muncitorilor, chiar a celor mai
justificate, constituie un atac impot'-iva interese10r colectivitatii.
A combate 0 astfel de teol'ie inseamna a combate 0 minciuna cunoscuta;
colectivitatea populara nu i'li impune obligatiile unor anumite parti ale sale, ci
tuturol'
Un muncitor lara indoiaJii impotriva spiritulUl unei
colectivitati populare dem_ne de acest nume cind, fara consideratie fata de binele
public 'li de mentinerea statului economic national bazindu-se pe f01'\<1 lui.
amenintator revendicari exagerate. Dar un antrepl'enor nu lezeazii mai
pu\in aceasta comunitate daca prin metode de exploatare inumane prin
adevarate extorcari [orta de munca a natiunii milioane,
ca un camatar, din sudoarea muncitol'ilor sai
El pierde astfel dreptul de spune "national" de a vorbi despre
o comunitate populara, caci nu este dedt 0 canalie egoista care seamana
nemultumirea provoaca luptele care rezulta de aici, lupte care, in orice caz,
VOl' fi diiunatoare tiiI-ii
RezervOlul din care mI'lcarea noastrii va trebUl sa se aprovizlOneze va
fi deci in primul rind mas a muncitorilor. Aceastii masa trebuie smu1sa din
utopIa mternationalista, din situatia ei sociahi critica, trebuie scoasa din sat-acia
ei cultUl'ala transformata intr-un element hotiirit, valoros, insuflE'\it de
sentimente natlOnale de vointii nationalii, al comunitatii noastre popularE'.
Daca in sferele nationale luminate exista oameni ata'lati fierbinte de
popul:ul lor viiiOlUl sau con'ltienti de importan(a luptei al carei pre\ este
sufletul acesiei mase, oameni VOl' fi bmeveniti in rindurile
noastre Ei VOl' constitui in mod util scheletul ei spiritual. Acestea fiind zise, noi
nu incercdm sa atragem de partea noastra vitele electorale burgheze. Caci ne-am
impovara astfel cu masa a carel mentalitate ar avea mai degt'aba ca efect
indepaitarE'a unOI' p:ttuTi sociale mult mai intmse
Desigur, teoretic este forui,e flumos sa vrel sa stringJ intl' 0
masele cele mru lru'gi, venite de sus de jos. Dru' trehuie sa tmem
cont de w-miitoru'ele: este poate cu putinta sa obtinem asupra clasei bw'gheze 0
influentii psihologicii suficienLi pentru a-i inculca opinii noi sau chiar 0
intelegere siinatoasii a lucrw-ilor; dru' nu ne putem gindi sa facem sii disparii
caliLiti cru'actel-istice sau, mai bine zis, imperfectiuni a ciiror Oligine
dezvoltru'e dateazii de citeva secole. In sfir::,it, scopul nosb'll nu este modificarea
spiritelor intr-o tabiirii care este deja nationala; trebuie sii aducem la noi tabiira
antinationalilor.
Si aceasta este Idee a cru'e trebuie sd impuna m final orice tacticii a

7. Aceastii luru'e de pozitie unilaterala pnn aceasta foruie
limpede trebuie sii se regiiseascii in propaganda invers, propaganda
noastrii se va stradui s-o dezvolte la rindul ei
Caci, penb'll ca propaganda in favoru'ea sii fie eficace, ea trebuie
sii se exercite intr 0 singw'ii direc\ie; in caz contrru', avind in vedere diferenta de
tC)l-matie intelectualii a celor douii tabere prezente, aceastii propagandii ru' fi
neinteleasii de una din ele sau respinsJ de cealaltii, deom'ece se sprijinii pe
adeviirwi evidente 'Ii ca w'mru'e lipsite de interes.
Nici chiru' modul de exprimru'e tonul adoptat nu pot produce acela'li
efect asupra a douii piitw'i sociale aUt de diametral opuse.
Dacii propaganda renun\ii la 0 anumitii naivitate a expresiei, ea nu va
reu'li sit mi'lte sensibilitatea masei. Dacii. in schimb introduce in vorbele
gesturile ei intreaga asplime de sentimente a masei, ea nu va atinge mediile
zise "intelectuale".
Intre 0 suta de persoane zic oratod nu existci zece cru'e sa sa
vorbeascii cu aceea'li efieacitate 'li, despre acela'li subiect ast.lzi unui
3.uditoriu format din m<ltw'iitori de strada, din liiciitu'li 'li din curatiitori de canale
'li miine unor profesori din inviitamintul superior unOI' studenti. Inteleg sii Ie
vorbeascii sub 0 fOl-ma cm'e sa corespunda: posibilitlitilor de asimilru'e ale unom
ale eru'e. in plus, s.l exercite influenta asupra lor cru'e Sd
dezlantuie la unii la eeilalti fUliunii de aplauze.
Trebuie sa avem mereu prezent in Ininte gindul ca nici cea mai fl'UffiOasa
Idee a unei teorii inalte nu se poate raspindi de obicei decit prin intermediul
Inintilor inguste, ba chiru' foruie inguste.
Nu e yorba de ceea ce ru' putea spune ereatorul unei idei geruaie, CI de
ceea ce devine aceasta idee in gura celui cm'e 0 transmite 'II de succesuJ pe cru'e
il obtine sub aceastii forma.
Astfel cii [orta de expansmne a soclal-democratIel, mai mult, a
mannste, se intemelaza mai ales pe urutate '11 ca ill'mm'e, pe unifornutatea
pubhcului eiil'llia i se adresa.
Cu cit Ideile expuse pare au mai lImItate, ba chIru' miil'girute, eu atlt ele
erau mai accept ate 'Ii puse in practicii de 0 masa a ciirei C'apacitate se
potl'lvea om!:> eu Ju'ana spirituala ce-i era servitil.
240
De aceea noua mi!;!care trebuie sa porneascii pe un drum in timp
simplu claro
Propaganda trebuie mentinuta, atit in ptivinta fondului cit in privinta
formei, la nivelul masei ;;i valoarea ei nu trebuie masurata decit dupa
rezultatele obtinute.
La adunarile populare, oratorul care cel mai bine nu este acela
care simte venind spre el inteligenta celor prezenti, ci acela care inima
masei,
Un "intelectual" care, la 0 adunare populara, a1' critic a meschin lipsa
elevatiei gindi1'ii intr-un discurs care a1' fi influentat evident patmile de jos pe
care trebuie Sa Ie cuce1'easca, n-ar dovedi decit incapacitatea completa a ratiunii
;;i nulitatea propriei sale valori, in privinta noii
In slujba noastre nu avem nevoie decit de intelectuali
susceptibili Sa inteleaga destul de bine misiunea noash-a telul nostru pentru
a aprecia activitatea propagandei noastre numai dupa succesele ei absolut
deloc dupa impresia pe care a putut-o produce. Intr-adevar, propaganda nu este
Tacuta pentru a intretine mentalitatea nationala a oamenilor care 0 au deja, ci
pentIu a-i d!itiga pe adversarii concep\iei noastre despre popOlul german, dad!
sint de singe cu noi.
In general, metodele pe care Ie-am prezentat deja sumar dnd am vorbit
despre propaganda pe timp de razboi mi se pru' perfect convenabile
no astre , date fiind procedeele lor deosebit de indicate de lamurire a ideilor.
Succesul a dovedit inaltul grad de perfec\iune a acestor metode.
8. Mijlocul de a 0 de reforma politica nu va fi niciodatii
lamurirea sau influentru'ea forlelor conduciitoru"e: necesru"a este cucerirea puterii
politice. 0 idee cru"e trebuie Sa zruuncine lumea din temelii ru"e nu numai
ru"eptul, ci datoria asigm"e mijloacele cru"e fac posibila implinirea
conceptiilor lor. Aici, pe pamint, succesul este singurul judeciitor cru"e
daca 0 actiune este ru"eaptii sau neru"eaptii, prin cuvintul succes nu inteleg, ca
in 1918, cucerirea puterii, ci actiunea bineIaciitoru"e asupra intregului POPOl'.
0 loviturii de stat nu trebuie consideratii > cum declru"a
astazi anumiti magistrati lipsiti de . penhu ca revolutionru"ii VOl' fi
sii puna stiipinire pe putere, ci numai daca natiunea, mu1tumita cuceririi
obiectivelor pe cru"e !ii Ie fixase revolu\ionru"a, este mai infloritoru'e
dedt sub regimul trecut. Rationament cru"e nu poate fi aplicat revolu\iei
germane, cum se intituleaza lovitura de for\a a banditilor din toamna lui 1918.
Dar in cazul in cru"e cucerirea puterii politice este cea dintii eonditie care
trebuie indeplinita penhu reu-;;ita intentiilor reformei, 0 cu asemenea
intentii trebuie, inca din prima zi a existentei sale, sa fie de faptul eli
este 0 mi-;;cru"e de masa nu una de club literru' de eonsumatori de ceai sau a
unei soeietati bw"ghe:oe de jueatori de popice.
9. Noua este in esenta in organizru'ea ei mterioara antipru"la-
mentru"a, cu alte cuvinte ea in general principiul - ca in proplia sa
241
organizare interna - suveranitiitii majoritiitii in vhtutea cilreia guvernului
este coborit la rangul de simplu executant al vointei altora.
principiul cil, atit in problemele insemnate, cit :ji in cele millunte, detine 0
autodtate necontestatil, care implicil intreaga lui rilspundere.
Consecintele practice ale acestui principiu pentlU mhcarea noastrii sint:
unei glUpilri subordonate este instal at in functie de
gIupilrii imediat superioare; el este rilspunziitor de conduita gIupilrii sale; to ate
comisiile sint la dispozitia lui; in schimb, el nu depinde de nici 0 comisie.
Nici 0 comisie nu are drept de vot; nu existil dedt comisii de cercetare,
cilrora responsabil Ie reprutizeaza munca. Din acest principiu decurge
organizru'ea din Bezirk, din Kreis, sau din Gaul); pretutindeni este numit
de imediat supedor in timp i se cuvin 0 autoritate deplina
puteri nelimitate. Numai intregului prutid este ales, conform regulilor
asociatiei, in adunru'ea generalil a membrilor. Dru' el este exclusiv. Toate
comisiile sint dependente de el; el nu depinde de nici una. El ru'e raspunderea,
dru' 0 porutil in intregime pe umerii sili. Dacil a incalcat principiile
sau dacil i-a servit prost interesele, prutizanilor sili Ie revine sarcina de a1 face
sil compru'ii in fmum, in vederea unei alegeri noi spre a i se retI'age functia.
Atunci el este inlocuit de omul nou cru"e pare cel mai capabil cru'e este, la
rindul siiu, investit cu aceea'ii autoritate cu responsabilitate.
Una din indatoririle cele mai stricte ale noastre este sa
considere acest principiu ca imperativ, nu numai in propriile sale rinduri, CI in
caruul intregului stat.
Cine vrea sii fie porutii, odata cu autoritatea suprema nelimitatil,
povru"a gI'ea a unei responsabilitati totale.
Cel ce nu e capabil sa facii fatii consecintelor actelor sale sau cru'e nu se
simte destul de curajos pent.Iu aceasta nu e bun de nimic ca N umai un erou
po ate asuma aceastii functie.
ProgI'esele civilizatia omenirii nu sint produsul majoritiitii, ci se
I1ltemeiaza numai pe geniul activitatea personalit.iitii.
PentIu a-i reda popOlului nostIu miil'etia puterea, este necesru"ii mai
intii glorificru'ea personalitiltii prezentru'ea ei in toate ru'epturile sale.
Din acest motiv este antipru'lamentru'ii; "i chiru' dadi se ocupii
de 0 institutie pru'lamentru'a, trebuie s-o faca numai pentIu a 0 ataca in vederea
eliminiil'ii unei rotite politice in cru'e trebuie sa vedem unul din semnele cele
mai distincte ale decaderii omenirii.
10. nu este de acord sii ia pozitie III chesiiunile cru'e ies run
caruul activitatii sale politice sau cru'e nu pru' de 0 impOltanta fundamentala.
Scopul ei nu este 0 reformii religioasa, ci 0 reorganizru"e politica a
popOlului nostIu. Ea vede in cele douii confesiuni religioase ajutoru'e la fel de
,
.--_._-_ .. ,----
I
, .
. . ... .
pl'etioase penb-u conservarea poPOl-ului nosb-u; ea combate deei pa!"tidele care-i
contesta religiei rolul fundamental de sprijin moral pentm a face din ea doar
un instmment pentm folosinta partidelor.
Misiunea mi!?carii nu este restabilirea uIlei forme de stat detelminate,
nici lupta impotriva unei alte forme de stat, ci st8.bilirea principii lor fundamen
lale tara de care nici republica niei monarhia ml se pot men(ine.
Ea nu eonstli nici in intemeierea unei monarhiL nici in intarirea
republicii, ci in crearea unui stat gelmanic.
Forma care trebuie data acestui stat penti-u a incununa opera
nu prezintli 0 importanta fundamentala; este 0 tteaba care trebuie hotarita mai
tirziu in functie de oportunitatea practica a momentului.
La un popor care va fi inteles in sfir!?it marile probleme !?i marile efortUli
inerente existentei sale, chestiunea fOlmei de guvernamint nu trebuie sa mai
stirneasca lupte interne.
Chestiunea organizlirii interne a este 0 problema nu de
principiu, ci de adaptare oportuna la seopul Ulmarit.
Cea mai buna organizare nu este aceea care interpune intre unei
partizanii sai un sistem considerabil de intelmedimi; este cea cm'e
creeazii cit mai putini cu putinta. Caci a inseamnii a transmite unui
numar fom-te mm"e de oameni 0 idee determinatli . niiscutii intotdeauna in capul
unui singu!" om a asigm"a apoi transformm"ea acestei idei in realitate.
Organizm'ea nu este la Ulma Ulmei, decit un rau necesm". Ea
este, cel mult, un mijloc de a atinge un anumit scop; ea nu este scopu!.
Din moment. ce lumea produce mai multe creatUl"i incoIl!?tiente decit
minti cm"e gindesc, este intotdeauna mai sa pui pe piciom"e 0 organizatie
decit sa materializezi idei. Stadiul de dezvoltm"e a unei idei pe cale de
realizm"e, indeosebi cind prezinta un cm"acter de refOlma, este, in linii mm"i,
u!"ma tOl-uI:
o idee geniala provine intotdeauna dill mintea unui om in cm'e se
treze!ite vocatia de transmite eredinta restului omenirii. EI
eeea ce a eoneeput incetul cu incetul i'ii un anumit numar de pm-tiza:ni.
Transmiterea directa personal a a ideilor unui om semenilor siii este
procedeul ideal; este de asemenea eel mai firesc. Pe maSUl"ii ee numal-ul
adeptilor cre!?te, propovaduitOl-ului ii va fi din ee in ce mai greu sa continuie Sa-I
influenteze personal !;'i direct pe nenumaratii sai pm-tizani, Sa-I domine sai
conducii pe toti. dupa cum pe maSUl"a ce 0 comunii se simpla circulatie
de la un punet Ia altul trebuie sa faea obieetul unei ,"eglementari, tot astfel,
in aeest caz, trebuie sa se ia hotarirea creerii unor rotite stinjenitom"e. S-a
telminat cu statul ideal: el va cunoa!ite raul necesm' organiziirii. Trebuie luata
in eonsiderm"e formru;ea micilor gI-upari subordonate, ea de pilda in mi!?cm"ea
politica, unde gI-uparile locale sint celulele elementm'e ale organizatiilor de un
ordin mai lidicat
Totu'ii, daca aceste fractionari sint aptobate mainte ca autoritatea
creatorului doctrinei a pe care a intemeiat 0 sa fie incontestabil
stabilitii, unitatea invalaturii risca sa fie slabita Nu Sf' va da niciodata prea
multa important a existentei unui centru politic geografir unde sa se afle capul

Valurile negre ale Mecciil farmecu1 magIc a1 Romei dau in timp
mi,:"carilor a1 CarOl' sediu sint 0 forta lacuta din unitatpa mterna ,;-i din supunerea
fata de omul care simbolizeaza areasta unitate.
De aceea, cind se creeaza celulele elementare ale organismului, nu
trebuie niciodata negli]ata mentinerea intregii importante a locului de origine
a ideii ridicarea sus ,:,i tare a prestigiului ei.
Aceasta proslavire lara margini din triplul punct de vedere simbolic,
moral material a locului de unde a provenit ideea 7i unde se afla conducerea
mi,:,carii trebuie sa fie w'marita exact in masw'a in care mmultirea nesfir'lita a
celulelor subordonate ale mi'lcarii pretinde noi gnlpdri dupa exemplul
organizatiei.
Fiindca daca numiirul cresdnd al adepti10r imposibilitatea de a
continua intretinerea legiiturilor directe cu ei conduce la constituirea unOl
gtupari subordonate, tot astfel inmu1tirea nesfir,:,ita a acestor gtupari Ie obliga
sa se uneasca in gtupari mai mari care, din punet de vedere politir, ar putea fi
calificate, spre exemplu, drept asoriatii regionale sau districtuale.
Mentinerea gtupiirilor locale situate la nivelul cel mai de jos al ierarhiel
sub autoritatea centIulUl Ini'lcaru este relativ u'loara, in schimb trebuie bd
recunoa;;tem intreaga dificultate de a impune aceasta autoritate organizatiilor
mai numeroase care se constituie pe urmii. totu'li acest luclu este esential
penbu salvarea unitatii mi-:;carii in consecinta, pentru realizarea ideii.
Daca, pe de asupra , aceste organisme intermediare mai importante se
gtupeaza, cre'lte ,;>i dificultatea de a asigura pretutindeni supunerea abso1uta fata
de ordinele venite de la organele centrale.
De aceea mecanismul comp1et a1 unei organizatIi nu trebuie POl"nit dedt
in masura in care autoritatea spirituala a organu1ui central 'li a ideii care il
anima pare garapf;ata tara rezerve. In sistemele politice, areastii garantie nu
pare a fi completii dedt daca puterea a fost efectiv preluatii.
RezuIta de aid ca directivele pentlu organizarea internii a m1'lciirii sint
w'matoarele:
a) Concentrarea intregii activitiiti mai intii intr-un smgw' ora,:: Miinchen.
Adunarea in acest punet a unui gt'Up de partizani absolut sigw-; crearea unei
:;.coli pentIu raspindirea ulterioara a ideli. 'I'rebuie autoritata necesarJ
pentIu viitor, dobindind, tot acoIo, succes('le cele mai insemnate :;oi mai izbitoare
car' pot fi obtinute
PentI-u ca ml'lCarea ,:i conducatorii e1 sit fie nu numai
zdruncinatii vizibil convingerea ca ::-coala marxistii care func\iona',acolo era de
neinvinh, ci 'Ii dovedita posibilitatea unei opuse.
h) Sa nu se crf'ez(' grupari locale in aIte p:h1i, decit odata ce autOl-itatea
244
organismului de conducere de la Miinchen este definitiv asigumta.
c) Sa se constituie apoi asociatii districtuale, regionale sau pe tara, nu
atit atunci cind Ii se va simti nevoia, ci dupa ce se VOl' fi obtinut garantii
suficiente de supunere completa fata de organul central.
In plus, crearea organismelor subordonate depinde de numarul
indivizilor socotiti capabili sa Ie fie eventual in calitate de efi,
In aceastii privintii exista doua solutii:
a) dispune de mijloacele financiru'e necesru'e atragerii
instlUirii oamenilor inteligenti, capabili sii devina mai tirziu conducatorL Ea
pune atunci la treaba personalul astfel penb-u cauzii il folosete
metodic, adaptindu-l rigw'os la scopul cru'e trebuie atins, in special in ceea ce
pri tactica de practicat.
Aceasta solutie este cea mai simpla cea mai rapidii: ea presupune
totui mijloace pecuniare insemnate, ciici acest material de nu este in stru'e
sa lucreze pentlU dedt daca este retribuit.
b) Urmru'e lipsei de resurse financiru'e, nu este in maSUl'a sii
foloseasca pliititi; ea este nevoitii sa faca apella oamenii cru'e se simt onorati
sa lucreze.
Aceastii cale este cea mai lunga cea mai grea. Conducerea
trebuie uneori sa lase nedestelenite regiuni intinse, atunci cind nu dispune,
printre pruiizanii sai, de nici un om capabil sa organizeze sa dirijeze actiunea
in regiunea respectiva.
Se poate intimpla ca teritorii intinse sa nu of ere nici 0 resw'sa in aceasta
privintii, in timp ce alte localitati VOl' avea doi sau trei oameni de capacitate
aproape egala. Greutatile ce se pot ivi din aceasta pricina sint considerabile i
nu pot fi rezolvate dedt dupa citiva ani.
Dru' conditia dintii, pentm constituirea unui element al organizarii, este
ramine aezru'ea omului potrivit in fluntea ei.
Dupa cum 0 tlUpa larii ofiter va fi mai lipsitii de valoru'e, tot 0
organizatie politicii este inoperantii daca nu ru'e conduciitoml cru'e ii trebuie.
Daca oamenii nu dispun de 0 personalitate cru'e poate fi aezata in
flUntea unei gmpiiri locale, e mai bine sa se abtina de la constituire decit sa
in organizru'ea ei.
Ca Sa fii conduciitor nu e suficient sa ai vointa, mai sint necesare
aptitudini: insa puterea de vointa energia trec inaintea geniului singw'. eel
mai bun conducator este cel in cru'e se reunesc capacitatea, spil'itul de decizie
perseverentii in executie.
Viitorul unei este eonditionat de fanatismul intoleranta pe
cru'e adeptii sai Ie aplicii spre a 0 considera drept singw'a inbu totul
superioru'a tutw'or ru'anjamentelor de acelaji ordin.
Este 0 foruie mare sa credem eii forta unei prin
unirea sa eu 0 analoaga. Va exista poate 0 a deslaw'arii
externe cru'e, in ochii unui observatol' superficial, va parea 0 cl'etel'e a fOl'tei; in
245
realitate, va fi primit germenii unei sliibiri intelne care nu va intirzia
sii se faca simtitii.
Caci, orice soar putea spune despre asemanarea dintre doua nu
exista similitudine. Altminteri n-ar exista douii n-ar exista decit una
singw'a. In plus - oricare ar fi punctul asupra cliIuia pot exista diferente, chiar
daca nu soar baza decit pe valoarea diferita a celor doi conduciitOli - ele existii.
Legea fireasca a oricarei dezvoltari nu comporta imperecherea a doua organisme,
ci victoria celui mai puternic exploatarea metodica a fortei invingiitOlului,
care nu este posibilii decit prin lupta pe care 0 provoaca.
Unirea a doua pruiide politice asemaniitoru'e poate produce avantaje
politice trecatoru'e: dru', cu timpul, un succes obtinut astfel devine cauza unoI'
slabiciuni cru'e se VOl' manifesta mai tirziu.
o nu poate deveni mru'e decit nelimitat forta
interioru'a dacii in mod dm-abil victoria definitiva
asupra tutw'or concw'entilor saL
Fiira nici 0 indoiala, se poate spune cii forta ei odatii cu ea, dreptul ei
la viata nu se dezvolta decit in miisura in cru'e admite ill'ept conditie extinderea
ideii de lupta; se po ate spune de asemenea cii momentul in cru'e va fi
atins forta maximii este acela in cru'e victoria completii se va fi situat de pruiea
ei.
o nu va pretinde deci victorie decit unei tactici cru'e, depruie de
a-i aduce succese imediate insa de moment, ii va impune 0 perioadii lunga de
dezvoltru'e progresivii de lupte indelungate cauzate de intoleranta ei absolutii
fata de celelalte.
cru'e datoreazii dezvoltarea decit unei asocieri
de organisme asemiiniitoru'e, cu alte cuvinte compromisw'ilor, seamiinii cu
plante de sera penhu cultw'i timpw'ii.
Ele cresc in iniiltime, dru" Ie forta de a 111fiunta secolele de a
rezista violentei fwiunilor.
Puterea tutw'or organizatiilor mari cru'e inhuchipeazii 0 idee mliI'eatii s-a
bazat pe fanatismul cu care s-au ridicat, intolerante, sigme de ill'eptul lor
increzatoru'e in victoria impohiva a tot ce Ie era strain.
Cind 0 idee este justa prin ea cind, inarmati cu aceastii
convingere, adeplii ei incep sa se batii penhu ea aici, pe pamint, ei sint
invincibili; orice atac impotriva lor nu face decit sa Ie miireasca forta,
nu a de venit aUt de impoliant fiicind compromisw'i cu
opiniile filozofice ale antichitii\ii aproape asemiiniitoare cu ale lui, ci proclamind
apliI'ind cu un fanatism inflexibil propria sa inviitiiturii.
Avansul apru'ent pe cru'e] pot realiza politice aliindu-se cu
altele este repede de progresele unei inviitiitw'i care organizeazii care
luptii ea in cea mai deplinIl independentii.
trebuie instJuiasca membrii sa nu vadii in luptii un
element secundaI' iji neglijabil, ci insli'ii scopul. Din acest moment, ei nu se VOl'
246
mai teme de ostilitatea aversruilol' lor; dimpotriva, VOl' simti in aceasta conditia
dintii a propriei lor ratiuru de a fi Ei nu Se VOl' teme de w'a
poporului nosh'll "ii de conceptia no astra despre lume; din contra, 0 VOl' dori cu
lnf1aclirru'e; dru', printre marufestiirile acestei uri, figureaza minciuna
calomnia.
Cel care nu este combiitut de ziru'ele evreie"iti, eel pe cru'e acestea nu i1
derugreazli nu este un bun german, nici un national socialist adevlirat;
mentalitatea sa, sinceritatea convingerii puterea sa de vointa au ca masuni
exada ostilitatea pe cru'e i-a ru'atii dU"imanul de moruie al popOl'lllw nosh'll
Pruiizanilor noastre in general, intregului popor, tl'ebuie sa
Ie atl'agem aten\ia din nou mereu cli ziru'ele evl'eie'iti sint 0 tesaturii de
minciuni
Chiru' daca un evreu spune adevihul, el 0 face cu scopul precis de a
acoperi 0 in"ieliitorie mai mru'e; !ii in acest caz, el minte, a'iadar,
Evreul este un mru'e maesb'll in minciuru: minciuna in'ieliiciunea slnt ru'mele
lui dE' luptii
Orice calomnie, orice calomrue de origine evreiasca Ii insemneaz<i {JE'
luptatorii cu 0 cicatrice glorioasa.
Cel pe eru'e I denigreaza eel mai mult, este mai mult de-al nostm; eel
falii de cru'e nutresc 0 w'a de moruie este pdetenul nosh'll eel mai bun.
Cel care dimineata un ziru' evreiese in cru'e nu e calomruat
trebuie sa se gindeasca Ia faptul ea ziua precedenta a fost 0 zi pierduta, daca ru
fi folosit-o bine, evreul Iru' fi w-mlirit, 1 ru' fi denigrat, calomruat, insult at "ii
mw'dihit. numai cel cru'e merge impotriva acestui de moruie al
popOlului nostlU al intregii omeruli sau civilizatii ruiene ru'e dreptul Sa se
sa fie expus calomniilor ostiIWitii acestei rase.
Cind aceste principii VOl' fi trecut in singele 'ii maduva pruiizanilm
nO"itri, mi"icru'ea noastra va fi de neclintit "ii de neinvins.
noastra trebuie sa dezvolte plin toate mljIoacele respedul
personalita\ii. In cam'lll ei nu trebuie uitat niciodata cli valoru'ea a tot ree ce este
omenese se intemeiazli pe valoru'ea individualli !ii eli orice idee orice actiune
sint rodul fOliei rreatoru'e a unui om. Nu trebuie uitat ruci ra admiratia fatii de
ceea ce este mru'e nu este, nu reprezmtii numai un tribut de adus
miiretiei, ci un bine cru'e-i inlantuie i pe toti aceia cru'e incearcii
aceasta
Personalitatea nu po ate fi Inlocuita. Acest IucI'll este adevarat indeosebl
daca, III loc Sa Inbupeze 0 forta mecanicli, ea inb'llpeaza elementul cultural
creator. Un rnaestI'll ilusb'll nu poate fi inlocuit nimeni altcineva nu poat,p
intreptinde terminarea operei lui dupa morui;ea sa; La fel stau iU('l'UrilE' III
cazul unui mru'e poet, al unui ginditor, al unui om de stat al unui mart'
genel'al -
CaC] opera lor a incol\it pp terenul mi;ei, ea n a fost fabricata de 0
ea a fost un dru' natural al gratipj dlvi.ne
247
Cele mai mari revolutii !ji cele mai mrui cucerhi ale oamenHor pe acest
pamint, cele mai mrui opere cultw'ale, rezultatele nemwitoare pe cru'e Ie-au
obtinut ca de guverne etc., toate aeestea sint pe vecie legate de un nume
VOl' ramine simbolizate de acest nume. A la omagierea unui sphit
celebru inseamru1 a te lipsi de 0 forta aceea cru'e emarul din numele
barbatilor !?i femeilor cru'e au fost mrui.
Evreii 0 !jtiu forute bine. Tocmai ei, ai carol' oameni mru'i n-au fost mru'i
dee!t prin efortw-ile lor distlUctive indreptate impobiva omenilii eivilizatiei,
cultiva aceasta admh'atie idoIatnl. Dru' ei inceru'ca sa 0 prezinte ca nedemna
o stigmatizeazii numind-o "cultul individualitatii" ,
Daca un popor este destul de ca sa se ralieze acestei opinii
infumw'ate a evreilor, el renuntii la cea mai mru-e dintre fOl1ele pe cru'e Ie
poseda: cJ1cj a respecta un om de geniu, conceptiiIe sale, opel-ele sale reprezinta
o forta; a respecta masa nu.
Cind inimile sint zdrobite, cind sufletele dispera, din umbrele trecutulUI
se ivesc eei cru'e au odinioru'a sa faca strimtorarea !ji framintiilile
of ens a mizelia, servitutea intelectuaia constringerea fizica sa dea inapoi; ei
pleaca privirile asupra mw-itorilor disperati Ie intind miinile lor lara de
morute.
Vai de popOlul caruia ii e sa Ie apuce!!!
Cind am inceput lansru"ea mi!jciilii noastre, am avut de suferit mai ale5
dirt pricina ca numele nosb-u nu spunea nimiinui nimic sau nu trezea nici 0
semnificatie exacta; aceasta ineertitudine a publicului in plivinta no astra ne
compromitea succesul.
Ginditi-vii numai: sau sapte oameni, necunoscuti, ni!jte piriiti,
se adunau eu intentia de a crea 0 mi::;care eu scopul de a acolo unde, pina
in prezent, prutide mru"i, cuplinzind multimi considerabile: reconstitui-
rea unui Reich german avind 0 putere 0 suveranitate mai intinse, Dacii
fi biitut joc de noi sau ne-ar fi atacat, am fi fost incintati; d31' era total
deprimant sa treci complet neobservat, ca in cazuJ nosh-u; din plicina asta
sufeream eel mai mult.
Cind am intrat in intimitatea accatar dtOl"Va oameni, ineii nu putea fi
yorba nici despre un P'rutid, mei despre 0
Am povestit deja impresiile legate de primul meu contact cu acest cerc.
Am avut atunci, in cursul saptaminilor ee au urmat, timpul !ji oeazia sa studiez
eum acest a!jazis sar putea manifesta 1i aeeasta nu parea po:;ribil CUI'ind,
Doamne Dumneze;ule! ee tablou ingrijorator ;;i descw"ajant era' Inca nu exista
nimic, dru- absolut himie! Pmi:idul nu exista dedt eu numele de fapt, comisia
248
care cuprindea ansamblul tutw'or membrilOl' era tocmai ca aceia pe care voiam
sa-i combatem: un pariament... in miniatw-a! acolo domnea sistemul votului,
daca, cel putin, in parlamentele mari tipi cit te tine gura timp de hUll de zile
pentru probleme mai importante, in micul nosb1J cenaclu raspunsul ce
trebuia dat unei scrisori primite pricinuia deja un dialog interminabil.
Bineinteles, publicul nu nimic din toate acestea. La Miinchen
nimeni nu partidul, nici macar dupa nume, in afara celor citorva adepti
ai siii a rare lor sale legatwi.
In fiecare miercw'i ave am, intr-o cafenea din Miinchen, ceea ce noi
numeam 0 a comisiei, iar 0 data pe saptaminii 0 seal'a de diseutiL Cum
intreg partidnl area parte din comisie, asistentii erau, bineinteles, mere'll
De aceea de-acum trebuia sa facem in fel incit limitele exterioare ale
micului nostru cerc sa se spargii, sa noi adepli !?i, inainte de toate, Sa
facem cunoscut numele mi:;;carii cu orice pret.
lata cum am inceput: in fiecare lunii mai tirziu, 0 data la cincisprezece
zile, incercam sa tinem 0 adunare. Invitatiile erau scrise la sau de mink
prime Ie care au fost impiU'tite Ie-am dus noi Fiecare se am'esa cercului
sale pentru a atrage cite una la !jedintele noastre.
Rezultatul a fost lamentabil.
Imi mai amintesc acum de seara in care, dupa ce dusesem eu insumi
optzeci din acele bilete, masele populare care trebuiau sa vinii.
Cu 0 intirziere de 0 ora, aduniirii" a fost nevoit in sa
deschida !jedinta. Eram tot mereu aceia!ji.
Am ijiins sa multiplicam la unei firme materialul biroului de
la Miinchen; aceasta ne-a adus citiva ascultiitori in plus la w-miitoare.
Apoi numihul lor s-a ridicat incet de la 11 la 13, la 17, la 23 :;;i in la 34
de ascultatori.
Multumita unoI' chete foarte modeste acute de cercul nostru de pirliti,
am putut stringe fondw'ile necesare penhu a insera anuntul unei adunari in
Miinchener Beobachter, care pe atunci era independent. De astii data, succesul
a fost intr-adeviU' uimitor.
Pregatisem adunarea la "Hofbrauhaus Keller" din Miinchen (care nu
trebuie confundat cu sala de festivitali "Hofbrauhaus" de la Miinchen). Era 0
salii mica, putind cuprinde cel mult 130 de persoane. Mi s-a parut 0 hal a
!ji, in seara fixatii, tremw'am cu totii eli n-o sa putem umple eu public acel
edificiu impuruitor.
La ora 7 erau prezente 111 persoane !?i !iedinta a fost deschisii.
Un profesor din Miinchen a prezentat raportul, im' eu, al do ilea vorbitor,
trebuia sii iau cuvintul penb1J prima data in public.
LUCIUl acesta i se parea fomie inmiiznet primului al
pmiidului, pe atunci dumnul Hm'l'er; era, de altfel, un om sinceI' !ji atunci era
convins ca, dacii aveam alte aptitudini, in schimb nu ave am aptitudirn de orator.
Niei mai tirziu n-a fost. eu putinta sa-l fae schimbe parerea.
249
Se iIl.'jela insa. Lmi fusesera acordate douazeci de minute ca sa vorbesc la
aceasta prima !?edinta, care poate fi numita publica: am vorbit treizeci de minute.
ceea ce fusese doar un simtamint in adincul meu, Iara sa l?tiu nimic despre el,
a fost confirmat de realitate: sa vorbesc!
Dupa treizeci de minute intreaga sala era electrizata entuziasmul s-a
manifestat mai intii prin aceea ea ape luI meu la generozitatea eelor de fata ne-a
adus 300 de marci, ceea ce ne-a luat 0 mare piatra de pe suflet. Caci mijloacele
noastre erau atit de preeare incit nu puteam tipari nici macar
nile destinate partidului, niei simple foi volante. De-aeum inainte aveam
un mic fond, datorita earuia puteam continua sa luptam energie pentru a obtine
eel putin ceea ce ne lipsea eel mai multo
Dar suceesul aeestei prime adunari de 0 oarecare importanta a fost
extrem de fluetuos din alt punct de vedere.
Ineepusem deja sa aduc eomisiei un anumit numar de tinere forte
proaspete. In timpul indelungatului meu servieiu militar, Iacusem eu
un numar destul de mru'e de eamarazi buni, eru'e ineepeau incet, la
ehemarile mele, sa adere la
Erau doru' tineri, exeeutanti cu disciplina care se
intorceau din serviciul militru' adueind eu ei aeel principiu exeelent dupa care
nimie nu este imposibil intotdeauna poti ajunge acolo unde vrei.
Lnsemnatatea unui asemenea aflux de singe nou mi s-a ru'atat la capatul
a citeva saptamini de colaborru'e.
Primul al pruiidului din vremea aeeea, d1. Hru'rer, era ziarist
ca atru'e, dotat cu 0 edueatie vasta. Insa pentru un de pruiid avea un eusw'
foruie gray: nu sa vorbeasea multimilor. dadea sincer toata osteneala; dru'
ii lipsea mru'ea insufletire, aceasta po ate din prieina lipsei totale de aptitudini
deosebite de orator de eru'e suferea,
D1. Drexler, pe atunci glUpului local din Miinchen, era un
simplu mUl?-eitor; ea orator era el inexistent; de altfel nu fusese soldat nici pe
timp de pace, niei in timpul razboiului, astfel ea, intregii lui persoane
slabe ii lipsea formarea la singw'a cru'e sa transforme
in barbati fiintele eu 0 natw'a delieata, lipsite de incredere in sine. Amindoi erau
eroiti din stoIa, incapabili nu numai Sa aiba in suflet eredinta fanatica in
victoria ci sa darime, eu 0 vointa l?i 0 energie de neclintit, obstacolele
care se puteau pune in calea progresului ideii noi. 0 asemenea misiune nu se
potrivea decit unoI' oameni al carol' bup suflet, deprinse eu viliutile militare,
eorespundeau acestui semnalment: sprinteni ca ogru'i, tru; ca pielea, dw;
ca otelul KlUPP.
Eu insumi eram inca soldat: timp de aproape l?ase ani fusesem incereat
:;;i exterior interior, astfel ca la ineeput rna simteam cu totul strain intr-un
mediu nou. $i eu fusesem dezvatat sa spun: "Nu merge" sau "Asta n-o sa se
poatii" sau "Nu putem risca ceva", "E p)'ea periculos" etc.
Desigw', treaba ern periculoasa, lara nici 0 indoiala. In 1920, in muIte
250
regiuni din Germania era cu imposibil sa reune!:iti 0 adunare care sa
indrazneasea sa faea apel la masele largi !?i sa invite descrus publieul. eei care
al' fi partieipat la 0 asemenea adunare al' fi fost batuti, fuga.riti, cu
capetele insingerate.
De aeeea fmute putini oameni erau ispiti\i de un asemenea act de cunij .
La cele mai mari adunari zise bW'gheze, asistentii aveau obiceiul sa se
ca iepurii in fata ciinelui la aparitia unei duzini de eomuni!?ti.
Dar daca nu dade au nici 0 atentie clubw'ilor de bW'ghezi flecrui ,
al carol' raracter profund candid ca w'mru'e, inofensivitatea lor Ie erau mult
mai bine cunoscute dedt celor interesati, in schimb erau hotariti sa licrudeZ
prin toate mijloacele 0 eru'e Ii se plirea periculoasa. Oli, din toate
timpw' ile, cea cru'e a actionat cel mai eficace a fost teroru'ea, violenta.
Impostorii trebuie cli w'au in cel mai inalt grad 0 al
c[u'ei scop miUtw'isit era cucerirea acelei mase pina in prezent, era exclusiv
In slujba partidelor a financiruilor maJ.'xi!iti internationali.
Deja titulatw'a de "Prutid Muncitoresc German" ii stfrnea grozav.
De aiei se putea deduce eli la prima ocazie va avea loe 0 ceruta
violentii cu condueatolii inca beti de victorie.
In micul cerc al din vremea aceea, ne temeam un pic de 0 astfel
de lupta. Voiam sa ne expunem cit mai putin in public de teama cli vom fi
Vedea:m deja eu gindul rezultatele primei noastre adunari mrui reduse
la zero distrusa poate pentt,.. totdeauna Eu eram intr-o situatie
delicata cu doebina mea dupa eru'e lupta nu trebuie evitata, ci eilUtatii !ii in acest
seop trehuie imhraeat singwuJ ecrupament cru'e asigw'a protectia impotriva
violentei . Teroru'ea nu se infringe cu spiritul, ci eu teroruea. Din aeest punct de
vedere, suecesul primei noastre adunari imi eOrUlrma sentimentul: de aeeea am
prins cw'aj penbu organizru'ea unei a doua aduru1ri de 0 oru'ecru'e insemru1tate.
Ea a avut lor in octombrie 1919 la Ehedbraukeller avea ea tema
Brest-Litowsk Versailles; au luat cuvintul patm vorbitOli. Eu am vorbit
aproape 0 ora succesul meu a fost mai mru'e deeit. prima data. NumiUul
ascultlitorilor crescuse la peste 130. 0 incercru'e de a tulbw'a a fost
imediat de mei.
Atitat.orii la dezordine 0 luara la fuga coborira scarile cu cucuie in cap.
Peste cincisprezece zile, 0 nom adunru'e a avut. loc in sala, in
prezen\a a peste 170 de asistenti . Sala era plina. Am luat din nou euvintul "i
succesul meu a fost inca mai mare.
Am ciiutat alta saht: am giisit in sfir!oiit una, ia eelalalt capat al
"Reichului german", in strada Dachau. Prima adunru'e din ace 1 nOll local a avut
mai putini ascultatori decit precedenta: doru' 140 de pel'soa:ne.
Sperantele au inceput din nou sa scada in comisie; "ii-au
inchipuit cii prieina aej?stei sciideri a numiUului era repetarea prea
frecyentii a "manifesta\iilor" noastre. Am vorbit mult despre asta eu am
sustinut. ca un ora-;- eu 700.000 loeuitori putea fom.t.e bine sa dea oeazia nu 1a <)
2f)]
la cincisprezece zile, ci la zece pe saptamirui; ca nu trebuia sa se lase
descw'ajati de insuccese; ca noi eram pe calea cea buna ca, mai devreme sau
mai tirziu, indarat.nicia Staluinta no astra ne vor asigura victoria. Incolo, toatii
iarna 19191920 nu a fost dedt 0 singm'ii lupta dusa pentru a inspira
tot mai multa incredere in care se in eficacitatea victorioasa
a violen(ei. pentll1 ca aceasta incredere sa devina un fanatism capabil, ea
credinta, sa rastorune muntii.
Adunru"ea UrlllatOru"e cru"e s"a (inut in salii mi-a dat din nou
dreptate. NumamJ ascultatOlilor a fost de peste 200, iar succesul apru'ent a fost
la fel de striilucitor ea suceesul financiru .
Am inceput imediat sa pregatesc 0 now! adunrue. Ea a avut loc la nici
cincisprezece zile mai tirziu, iru' multimea auditOliului a 270 de
persoane.
Peste eincisprezece zile convocam pentIu a !iaptea oara pruiizarui 'il
prietenii noii mi'icari; local abia mai ajungea, aveam peste 400 de
persoane de primit
Acesta este momentul in cru'e am inceput sai diim tinerei mi'ican
constitutia sa interna. Micul nostm cerc a auzit adesea discutii dest.ul de aprinse
pe Ilceastii tema.
Din diferite parti . inca de pe atunci, aceasta continua mereu era
cl'iticat faptul ca noua se numea "un pruiid". Am viizut intotdeauna in
accastii prcocuparc 0 dovadii a incapacita(ii 'ii a ingustimii de spirit a oamenilOl'
cru"e i se consacrau. erau sint mereu oamenii cru'e nu sii
deosebeascii fondul de formii , cru'e inceru"cii sii confere valoru"e unei
impopotonind-o cu un nume cit se poate de bombastic de sonor, lUCll1 la cru"e
comoru'a lingvisticii a se potrive!)te foruie bine, spre nenoroci-
rea noastrii.
Pe atuncl era greu sai faci pe oameni sii inteleagii cii orice ale
ciirei idei nu au triumfat inc;' , insii!ii din aceasta cauza inca nu -:;i-a atins
scopul, este tat un pruiid, chiru' daca atribuie insistent un alt nume.
Daca un om oru"ecru"e vrea sii asigm'e realizru"ea practicii a unei Idei
indriiznete a carel punere in practica i se pru'e folositoru"e pentlu contemporanii
siii , el va trebui mai intii de toate sii--:;i caute pruiizani gat a sii intre in actiune
spre ai sustine scopurile. dacii aceste scopuri se limiteazii la distlugerea
Pruiidului aflat la putere !ii la a pune capiit Iarimitarii forte lor, toti oamenii cru'e
se VOl' ralia acestei conceptii -:; i care YOI' proclama acelea'ii intentii VOl' fi din
acela-:i pruiid. citii Vl"('me scopul nu \'a fi atins Numai pi acerpa de a ciiuta
pricina pentl1J ni -;; te vorbe de a face nazuTi ii poate impinge pe unii dintre
teoreticieni eu peluca al CarOl" succes practic este invers propor{ional eu
intelepciunea sa vrea sa schimbe 0 eticheta ca schimba astfel
caractelui de partid, pe cru'e il au to ate tinere.
Dimpotrjvii '
Daca existii ceva care it poate dauna popOlului este aceastii. schimbru'
252
a sensului cu expresii vechi pm' germanice care nu cadreaza cu vremurile
noastre care nu reprezinta nimic precis, dar pot duce eu la aprecierea
importantei unei mheari dupa numele pe care il poarta,
E un adevarat scandal, dar in zilele noastre el poate fi provocat de
nenumarate ori.
De altminteii, ar fi trebuit sa pun deja oamenii in garda, cum am mai
lacut-o de atunci, impotri va acestor "germani populari" ambulanti a
carol' opera pozitiva este intotdeauna egala cu zero a carol' infumm'are
in schimb Olice masm'a, Tinara trebuia mai trebuie sa se
fereasca sa prime ascii oameni a Carol' singm'a referinta eonstli eel mai adesea in
declaratia ca au luptat timp de treizeci sau patruzeei de ani pentru idee.
Daca cineva s-a obosit timp de pabuzeci de ani penbu ceea ce
o idee, lara a-i fi asigurat acestei idei nici eel mai mic succes lara sa fi
impiedicat victoria adversarului sau, el a Iacut dovada ineapaeitatii sale,
prin acei pabuzeci de ani, Cel mai perieulos este ca asemenea ereatm'i nu VOl'
sa intre in ea simpli membri; ele pretind sa fie primite in rindul
singmul post, dupa parerea lor, pe care 11 merita activitatea lor antica in care
sint sa 0 continue. Dar vai de 0 tinara data pe mina unoI' astfel
de oameni! Este ea in cazul unui om de afaeeri: eel care, in pabuzeei de ani, a
dat chix cu firma lui este incapabil sa intemeieze 0 afacere noua: tot astfel, un
Matusalem "rasist" plecat de la 0 idee mareata pe care a disbus-o este incapabil
sa conducii 0 tinara noua,
De altfel, toti oameni nu vin ea sa constituie 0 fractiune a noH
ca s-o slujeasca sa lucreze in spiritul invatatw'ii noi; in cele mai multe
cazmi, ei vin ca sa asigm'e, 0 data in plus, nefericirea omenirii prin aplicru'ea
ideilor lor personale, aceasta sub protectia tinerei multumita
posibilWitilor pe cru'e Ie of era, " Dru' cru'e ru- putea fi aceste idei, este destul de
greu de e:ll..-plicat,
Trasatm'a eru'acteristica a acestor creatwi este eli ele viseaza la veehii
eroi germanici din tenebrele preistoriei, Ia topore din piab-a de Gel' Ia scutm'i;
in realitate sint cei mai mru'i cru'e se pot inchipui.
Caci toemai cei cru'e invirt deasupra capetelor lor in toate directiile siibii
de lemn, grijuliu imitate dupa vechile ru'me germane cru'e acopera capetele
barboase cu 0 piele de W'S impaiat, dominate de coru'ne de tam', aeeia nu ataca,
in prezent decit cu rumele spiritului 0 iau degt'aba la fuga de indata ce apru'e
eel dintli ciomag comunist. Desigm' ca posteritatea nu se va gindi sa transpurui
faptele lor eroice intr-o epopee.
Am invatat prea bine sa-i cunosc pe oameni penbu ea mizerabila
lor comedie sa nu-mi inspire eel mai adine dezgust,
Feluilor de a actiona asupra maselor este gt'otesc, evreul ru'e perfecta
dreptate sa-i ClUte pe comedieni chiar sli-i prefere sustinatorilor
viitOlului stat german, Adaugati Ia acestea faptul cit oameni sint de 0
infumw'ru'e nemitsm'atii cit pretind, in ciuda tutm'or dovezilor incapacitiitii lor
253
totale, ca inteleg totu] mai bine ca oricine; ei sint 0 plaga pentru cei ce se bat
onorabil, deschis ;.i care socotesc ca nu este suficient sa aplauzi actele eroice din
trecut, ci ca se cuvine ca propriile lor actiuni sa lase posteritatii amintiri la fel
de glorioase.
Printre tOli ace'lti oameni, adesea este oarte greu sa-i deosebe;.ti pe
aceia care actioneaza dintr-o prostie lara margini sau din incapacitate cei care
ac\ioneaza din motive determinate.
De aceea, in forul meu interior, am avut intotdeauna sentimentu] cli
zi;.ii reformatori religio;.i - dupa moda germanli veche nu erau animati de
puteri dornice sa ridice poporul nostru. De fapt, intreaga lor activitate se
striiduie;.te sa abata poporul de la lupta comuna impotriva comun
can:! este evreul; in loc sa-l conduca spre aceasta lupta, ea il angajeazii in
funeste lupte religioase interne. Tocmai de aceea era folositor ca mi;.carea sii fie
dot at a cu 0 forta central a practicind autoritatea absoluta a ordinelor comanda-
mentului.
Numai prin acest mijloc posibila mterzicerea nricarei activitati a
acestor elemente nocive.
$i tot din acest motiv ai nO<ib'i rashti sint cei
mai inver;.unati ai unei caracterizate prin unitatea ei disciplina
riguroasa cu care este condusa.
Nu degeaba tinara mhcare, bazindu-se pe-atunci pe un program definit,
folosise in acest scop cuvintul "rasist". IntI' adevar, prin natw-a vaga a notiunii
pe care 0 exprima, acest cuvint nu po ate servi drept program unei mi n ar
putea constitui un criteriu sigur de credinta fata de un asemenea partido
eu cit aceasta- notiune este mai greu de definit in practica, cu aUt ea
admite mai multe interpretari; cu cit acestea sint mai diferite, cu atit cre'lte
posibilitatea ralierii Ia ele.
Introducerea unei conceptii atit de prost definite, atit de extensibile
inbun numar atit de mare de directiI pe terenul politic ar conduce la suprima-
rea oricarei solidru'itati strinse in lupta.
Caci nu exista solidaritate, dacli fiecru-e mdivid pastreazii grija
stabilirii convingerii sale a sensului voinlei sale.
Este de asemenea sa vezi citi oameni se sub etIcheta de
"rasist" citi oameni au 0 conceplie proprie falsa asupra acestei notiuru. Un
profesor cunoscut in Bavru'ia, militant celebrtl, intelectual distins, cru-e dusese
mai multe campanii intelectuale impotriva Berlinului, apropie notiunea de
"rasIst" de notiunea de "monruhie". Aceasta minte savanhl n-a uitat decit un
singur 1ucl"u, anume Sa explice mal indeaproape prin ce sint identice
monru'hiile germane din trecut cu conceplia moderna despre "rasism".
Tare mi-e teamli ca domnul acesta n-o Sa reu'leasca s-o faca. Fiindca nu \1
POli imagina ceva mai pulin rasist decii majoritatea monarhice
Daca n-,u' fi fost ele nu ar fi disparut niciodata sau disparitia lor a1" dovedi
fal&itatea concep(iei univer&ale a 1'asIstului.
254
Astfel cli ,fiecare vorbete despre rasism parcli l-ar intelege; dar 0
asemenea multitudine de interpretliri nu poate fi luatli drept punct de plecare
al unei micliri politice militante.
Nu voi insista asupra acestei ignorante absolute a anumitor loan
Botezlitorul vestitori ai secolului doulizeci, care cunosc la fel de prost atit
rasismul cit i sufletul poporului.
Ea este suficient demonstrata prin faptul cli stinga ii comb ate ridicu-
lizindu-i: ii Iasli sli fleclireascli i ii bate joc de ei.
Cel care, in aceastli lume, nu reuete sli se facli urit de dumanii slii nu
mi se pare deloc de dotit ca prieten. De aceea prietenia acestor oameni nu era
numai larli valoare pentru tinlira noastrli micare, ea ii dauna. Acesta a fost i
motivul principal pentru care am ales la inceput numele de "partid". Aveam
dreptul sli sperlim cli acest cuvint, singw', va speria i va indeplirta de noi roiul
de visatori "rasiti". In sfirit, a fost motivul pentru care ne-am oprit, in al
doilea rind, Ia denumirea de partid muncitoresc german na[ional socialist.
PIimul nostIu nume i-a indepartat de noi pe vislitorii vremwilor vechi,
pe acei oameni cu vorbe goale care formuleaza "ideile rasiste"; al doilea ne-a
sclipat de Olice urmli de cavaleri ai spadelor "spirituale", de toli netrebnicii
vrednici de milii care-i tin "intelectualitatea" ca pe un scut in fata trupului lor
tremurind.
Fu-ete cli a c e ~ t i a din urma n-au uitat sli ne atace cu cea mai mare
violentli, insli numai cU pana, cum trebuia sa ne i ateptlim din partea unOl'
asemenea gite. La d!'ept vorbind, ei nu gustau deloc principiul nostru: "Sa ne
apliram prin violenta de oricine ne-ar ataca prin violenta".
Ei ne reproau foarte energic nu numai faptul cli aveam cultul brutal
al bitei, ci i Iipsa noastni de spuitualitate. Faptul cli, la 0 adunare populad, un
Demostene putea fi redus la tlicere de cincizeci de idioti care, urHnd i
agitindu-i pumnii, nu voiau sa-l lase sa vorbeasca, nu-i atingea deloc pe aceti
arlatani. Laitatea lor congenitalli nu ii va expune niciodatli unui astfel de
pelicol. Caci ei nu Iucreazli in incaierarea zgomotoasli, ci in linitea cabinetului.
Nici astlizi n-a putea pune indeajuns in garda tinira no astra roiCare
impotI'iva capcanelor pe care i Ie pot intinde aceia pe care ii numim "lucratorii
tlicuti". Acetia sint nu numai nite poltroni, ci i nite neputincioi i nite
tIindavi. Orice om care tie ceva, care a simtit un pericol, care vede cu ochii lui
posibilitatea de ada ajutor are, ce naiba! obligatia strictli sa nu 0 facli in tlicere,
ci sli intre public in areni impotriva rliului, spre a-I vindeca. Daca nu 0 face, nu
ii cunoate datoria, se dovedete lamentabil de slab i capituleazli din laitate,
din lene sau neputintli.
Majoritatea acestor "lucratori tlicuti" actioneaza ca i cum ar ti ceva. __
Dumnezeu tie cel
Neputincioi, ei incearcli sa illele lumea intI'eagli cu scamatoriile lor.
Lenei, ar vrea sa dea impresia cli desIaoara, prin munca lor aa-zisa tacuta, 0
activitate Wia8 i asidua. Intr-un cuvint, sint nite magicieni, nite conducatori
255
politici care nu pot suporta eforturile onorabile ale altora. Cind unul din
fluturi de noapte "rasist" ridiea in sliivi valoarea lueratorului tiieut, pop' sa
pariezi pe 0 mie la unu cii taeerea lui este eompletamente neproduetiva, dar ea
el fura, da, ea el fw'a rodul muncii altora.
Adaugati la aeestea aroganta !?i trufa!?a eu care aeeasta
pleava, de-a fugind de lumina, pune stapiniI'e pe munea altora
ii eu eritici sfidatoare, veti observa ea in realitate ea devine
eomplieele de moarte al poporului nostru.
Oriee agitator care are eurajul, in pieioare pe masa unui han, inconjUl'at
de adversari, sa-!?i apere barbate!?te desehis punctul de vedere face mai mult
dedt 0 mie de astfel de indivizi aseun!?i, mincino!?i perfizi. El va cuceri sineer
pe unul pe altul il va aduee in sinul Aetivitatea sa va putea fi
masuratii dupa maSUl'a suceesului sau,
Pe dnd !?i ace!?ti poltroni care lauda munea in sUl'dina,
apoi se aseund sub vlilul unui anonimat Vl'ednie de dispret nu sint buni de
absolut nimie in privinta ridiclilii poporului nostru, sint adevarati blil'zauni.
*
* *
La ineeputul anului 1920 am ineeput sa organizez 0 plima adunare eu
adevlil'at mare. Aeeasta a dat la discutii: dtiva eonducatori ai partidului
eonsiderau luerul aeesta prematUl' !?i rezultatul indoielnic. Presa ineepuse
sa se ocupe de noi !?i eram destul de multumiti ea am reu!?it sa-i atitlim ura.
Ineepusem sa ne manifestam in alte regiuni, eontrazicindu-i. Bineinteles ea
fiecru:e dintre noi era imediat redus la tiicere! succesul exista: invatau
sa ne eunoasca pe masUl'a ee ne mai bine, aversiunea fUl'ia se
dezlantuiau impouiva noasu'a, Puteam aadar spera sa-i primim in vizita - pe
pieior mm'e . la plima reuniune mare pe plietenii no!?u'i din tablil'a
Imi dadeam eu foarte bine seama ea riscam enonn sa fim Dar
trebuia intr-adevar sa ajungem la luptii, daca aeeasta nu se intimpla imediat,
soar fi intimplat peste citeva luni.
Nu depindea decit de noi sa asigw'am, inca din prima zi, perpetuitatea
mi!?carii noastre, aparindu-ne pozitia eu 0 incredere o81'ba, printr-o lupta
nemiloasa. Eu destul de bine - !?i acest luelu era capital - mentalita
tea partidului ea sa !?tiu ea 0 rezistenta flhii limitii 81' avea ea plim efeet nu
numai trezirea atentiei asupra noastra, ei ci!?tigarea unOI' p81iizani. Trebuia
8!?adar sa fim hotiiriti sa rezistam.
PIimul al p81iidului, pe atunci dl. Han'er, nu a crezut cit
poate adera la opinia mea in privinta alegerii datei; ea Ul'IDm'e, procedind ea un
om cinstit !?i loial, a plil'asit conducerea m.icarii. In locullui a api;rut dl, Anton
Drexler, In ce rna plivete, pastrasem penhu mine organizm'ea propagandei
de-acum ma ocupam temeinic de ea.
256
lntrunirea primei mari aduniiri popuiare a miyciirii noastre, inCli
necunoscuttl, a fost fixatii pentru data de 24 februarie 1920.
Am condus personal pregatirile. Ele au fost foarte scwie. De altfel totuJ
a fost amnjat in fel indt sa putem lua decizii cu repeziciunea fulgerului . In
probleme a carol' discutare ru' fi celut zile intregi de munca, in cazul organizarii
unei reuniuni publice trebuia luata pozitie in douazeci pabu de ore.
Reuniunea w'ma Sa fie anuntata prin afi'ie manifeste l'edactate in sensul pe
care I-am ru'atat deja, in linii mru'i, cind am vOl'bit despre propagandii a carei
esenta este w'matoru'ea: actionru'ea asupra masei lru'gi, limitarea la citeva puncte
putin numeroase reluate constant; folosirea unui text concis, concentrat,
('unoscut pe dinafara procedind prin formule afirmative; indanltnicie maxima
in raspindirea ideii, rabdru-e in rezultatelor.
Am ales culoru'ea ea este cea cru-e stimuleaza cel mai mult ,;,i care
trebuia sai indigneze dt mai viu sa-i alite pe adversruii sa ne facem
astfpl cunoscu\i de catre ei ,;,i sa-i obligam, vrind-nevrind, sa nu ne mai uite.
Urmru'ea a demonstrat limpede ca in Bavaria exista 0 intre
pruiidele de cenbu; aceasta se manifesta prin grija cu Paliidul
Popular Bavru'ez, cru'e guverna, a inceput sii incerce atenueze, apoi sa
pru-alizeze efectul noastre asupra maselor muncitoru'e Politia,
nemaigasind aIt mijloc de a se opune propagandei noastre, s-a legat in final de
af1'iele noastre. ea sa fie pe placul asociatilor sai cru'e l"amineau tacuti in
umbra cu ajutOlul instigarea pruildului populist national german,
ea a ajuns sa interzica complet acele cru-e redasera popOlului german sute
de mii de muncitori rataciti in internationalism,
Aceste cru'p au fost public ate in anexa in prima a doua editie a
acestei ciir\i constituie cea mai bunii dovadii a luptei energice pe cru'e a trebuit
sa 0 duca in \Temea aceea tiniira noastra
Ele ,-or dezvalui posteritatii sensu] exact al vointei noastre lealitatea
pelfecta a intentiilor noastre. Ele VOl' dovedi arbitrruul autoritatilor zise
nationale atunci dnd s-au apucat sa sUgIume 0 nationala cru'e ii
stinjenea, ca w'mru'e recuperru-ea maselor lru'gi ale popOlului noshu.
Ele 'lor contribui de asemenea la dispru'itia pitrerii cit in Bavru'ia exista
un guvern national; ele VOl' stabili, in prin te:<o..i.ul lor, cil Bavru'ia
nationala a anilor 1919-1923 nu a fosi de putin creatia unui guvern
national, ca, dimpotriva, popOlul a fost eel care s-a simtit tot mai mult cucerit
dp spiritul national guvernul a fost obligat sa-l w-meze,
Guvernantii au Iacut totul ea sa stinjeneasca sa faca imposibile
progresele acestei asarulri.
'I'rebuie sa facem exceptie de doi oameni:
Prefectul de politie din vremea aceea, Ernst Piihner, credinciosul sau
consilier Oberamtmannni Frik emu singw'ii inal\i functionru'i cru'e ave au, inca
din vremea <l.ceea, cw-ajul de a fi germani inainte de a fi functionru'L Dintre
autorit<itile responsabile, E. Piihner cauta eel mai. putin populru-itatea, insa avea
25'(
cel mal viu sentIment de raspundere fa\d de poporul CdrUla 11 apar\mea, era gata
Sd angaJeze totul ,?l Sd sacnfice totul, chlar propna lUl vla\cl, pentru invlerea
popo]'ulUl german pe care il lUbe a mal presus de once
EI era persoana care stnca cheful ace leI categorll de fUnC\lOnan ce "'1
ci'?tIgau salarllie supunindu se ordmelor guvernulUl care II hr:tnea, Idrd Sd se
preocupe de men\merea propspentdtll avutulUl natIOnal care Ie a fost incredm
tat, Sd marufeste mteres fa\d de popOlullor ,?I sci trudeascci penhu mdependenta
lUI.
Inamte de toate, fdcea parte dmtre fin Ie care, spre deoseblre de
maJontatea de\lIldtonlor autontd\ll Zlse de stat, nu se temeau de ostIhtatea
trddatonlor popOlulUl ,?l m \dr11, CI 0 cdutau ca pe cea mm flumoasd podoabd a
unUl om cmstIt Ura evrellor ,?l a marxI'?tilor, lor de calomrul de
mlIlclUru, au fost smgm'a lor bucUl'le in mlJlocul mlzenel popOlulUl nostIu
Era un om de 0 leahtate de gramt, de 0 puntate antIccl, de un splnt de
echltate german pentru care devlza "Mal blne moartea decit sclavla" nu erau
vorbe, CI stngdtul intregll sale fimte
El colaboratOlul SdU, Dr Fnck slnt, in OChll mel, smgm'll oameru care
au ocupat 0 fUnC\le in stat "'1 care pot fi consldera\1 pmilClpan\1 la CI em'ea unel
natlUru bavm'eze
Inalntea deschlderll pnmel noastre adurul'l mm'l, a trebUlt nu numal
plegcitesc matenalul de propagandcl necesar, ('I sci md ocup de tlpdnrea
dlll:'('tnrelor pI OgI amulUl
In a doua pmie a acestel (,drtl VOl m'dta mal amdnuntlt dlrectlvele pe
('are Ie am Ul'mdnt in mod specIal pentru redactm'ea progI'amulUl Vreau dom
Sd preClzez alCI Cd el ,?l a propus nu numal Sd dea StIUCtUl',i ,?l substantd tmerel
ml",cdn, dm' ,?l Sd facci masele Sd mteleagd scopUl'Ile pe cm'e Ie Ul'mdlea
Sfel ele cahficate drept lumlIlate au incercat Sd facd splnte Sd batd
J()C, apOI Sd cntIce Justetea conCep\lel noastIe de atune I a scos In eVldentd
pfi('aCltatea progI'amulUl noshu
De citlva am incoace am \'dZut lldscmdu se zecl de mhCdll nOI ele au
dlSPdlUt ur,i n,{ lase \'reo w'md, ca luate de vint Una smgm'ci a reZlstat pmildul
muncltore<;c german natIOnal socIalIst astdzl am mal mult ca oncmd
conVIn!!erea Cd acest pruild po ate fi combdtut, pru'ahzat mlCll de pruild
pqt -.,d nc mterzlCd Sd vorblm dm' nu VOl putea Impledlca vlctona IdeIlOl noastre
t md lumea mCI mdcar nu ,?l va mal reamlIltI numele pmildelor polItIce la
plltere m pI ezent ale celOl em'e le repl ezmta, hazele progI'amulm natIOnal
\ OI COnshtUl IIlCd temelllie unw bta1 ('ruE- se
Adundnle pe cru'e Ie tmuserdm m tlmpu\ celor patIu lum (rue
pI ecedasercl luna lanuru'le 1920 ne-au perrrns 3d stringem modestel' ml]loaee de
rm'e aveam neVOle pentIu tIpdnrea pnmel noashe hJ'O'-oUl'I, al pllmulUl nostlu
"I al progI'amulUl nostru
Dae,1 inchel pllma pm1;e a acestel C'drtI relatmd prIma noasbd adunm'e
mm'> este pentIu Cd area"td adunare a sIdrimat cadIul strimt al IDICll noastre
258
asociat
ii
a actionat pentru plima oara in mod hotihitor asupra celei mai
puternice pirghii a epocii noastre, opinia publica. Pe-atunci n-aveam decit 0
singw'a gIija: oare sala va fi plina sau va trebui sli vorbesc in fata unor banci
Igoale? Trageam aplig nadejde ca va veni multi lume ca ziua aceea va fi un
mare succes. Aceasta era starea mea sufleteasca pe cind nerabdiitor
seara aceea.
urma sa fie deschisa la ora 7.30. La 7 15, cind am patruns in
sala de festivitati de la Hofbrauhaus din Platzl din Miinchen, am crezut eli inima
imi va plezni de bucwie. local - caci inca mi se plirea - era plin,
mai mult de cit plin. Capetele se atingeau, erau aproape 2.000 de persoane.
mai cu seama venisera tocmai cei ciirora voiam sa ne adresam.
Mai mult de jwniitate din saia plirea ocupata de sau de
independenti. mare manifestare a noastrli era, dupa plirerea lor, hariizitii
Sa aiba un pe care socoteau sa-I provo ace rapid.
Dar s-a intimplat altfel, repede. Cind plimul vorbitor a terminat, am
luat cuvintul.
Peste citeva minute pioua cu intrerupeli. In sala au izbucnit ciocniri
violente. 0 mina de camarazi din razboi alp partizani s-au napustit
asupra celor care tulbw'au ordinea au ineetul eu incetul sa faea putina
ordine. Am putut continua sa vorbesc. Dupa 0 jwniitate de ora, aplauzele
incepeau sa acopere sensibil sbigatele l"Jcnetele.
Am trecut atunci la program I-am explicat pentru plima oru-a.
Din sfert in sfert de ora, intrerupelile erau tot mai mult dominate de
4ncuviintiili. Cind in i-am expus multimii, punct cu punct, cele 25 de
propuneli cind am rugat-o sa se pronunte ea toate aceste puncte au fost
acceptate in mijlocul unui entuziasm mereu crescind, in unanimitate,
tot in unanimitate, cind in ultimul punct a tulbW"at astfel inima
multimii, aveam in fata mea 0 sala plina de oameni, uniti plintr-o convingere
noua, 0 credinta noua, 0 vointii noua.
Dupa Vl"eo patru ore, sala a inceput sa se goleasca, multimea inghesuita
s-a revarsat spre ca un riu cu ape line top oameni se stringeau
se impinge au unii linga altii. am simtit atunci ca deprui;e, in rindwile
poporului german, aveau sa se raspindeasca plincipiile unei cru"e nu mai
putea fi condamnatii la uitare.
Jruul se aplinsese: in flacara lui dogOlitoru"e se va lami. intr-o zi spada
ce-i va reda lui Siegfried germanicullibeliatea, iar natiunii germane viata.
Sub ochii mei, incepea lidicruea. in timp 0 vedeam pe zeita
razbunarii implacabile lidicindu-se impobiva speljwului de la 9 noiemblie
1918.
Sala s-a golit incet.
W'ttla cursu!.
VOLUMUL II
M I ~ C A R E A NATIONAL-SOCIALISTA
CAPITOLUL 1
OPINIE FILOZOFICA PARTID
La 24 februarie 1920 a avut ioe primul mare miting a1 tinerei noastre
In sala de Hofbraus, la Munchen, cele douazeci cinci de
puncte ale programului nosbll au fost prezentate unei multimi de aproape doua
mii de oameni fiecare din aceste puncte a primit 0 fncuvlintare entuziasta:
Astfel au fost dezvaluite publicului, pentru intiia oru'a, principiile directive Ie
luptei care trebuia sa ne scape de un adevarat de opinii peri mate
cu obscure sau chiar dauniitoru'e. Trebuia ca in fricoasa lume
burgheza sa se manifeste 0 putere noua impotriva triumfului valului marxist,
spre a opri in ultima clipa cru1l1 destinului.
Era evident cli noua nu putea spera sa dobindeascii importan(a
forta necesru'ii acestei lupte uria'ie dedt daca din prima zi sa trezeascii
in inima adeptilor siii convingerea sfinta ca viata politieii nu va ciipiita doru' 0
formulii electoralci noua, dru' ':;1 ca ea se afla in prezenta unei eoneeptii filozofiee
noi de 0 insemniitate fundamentalii
Trebuie sii ne imaginiim jalnica adurulturii de idei cru'e in mod
normal dnd se face de mintuiala: ceea ce se "programul unui pruiid",
apoi cum, din dnd in rind, acesta este migalit !ii finisat. Trebuie mai ales privite
eu lupa mobilurile comisiilor de program bw'gheze, pentru a putea aprecia 113' "
valoru'ea lor aeeste programatice:
o singw'i\ grija determinii lara doru' poate fie stabilirea unui program
nou, fie modificru'ea celui precedent: grija fata de rezultatele alegerilor viitoru'e.
Imediat ee in mintea aeestor ruii'1ti ai politicii pru'lamentru'e incepe sa
incolteasca: biinuiala cii popol1l1 eel cumseeade vrea sa se revolte 'Ii sa scape de
hamw'ile vechii carute dE' pruiid, iata-i cit se apuca sii-i revopseasca Atunci
apar eititorii in stele 'il astrologii pruiidelor, "oameni eel mai
adesea vechi pru'lamentru'i in stru'e reaminteasca cazw'j asemiiniitoru'e
din "\,remea bogata in invii(iiminte a uceniciei lor politice", razw'j in cru'e
rabdru'ea masei rupsese simt cit din nou 0 amenintru'e asemitniitoru'e
se Ilpropie de atelajullor. Atunei reeurg Ia vechile relete, jnstituie 0 "comisie " ,
asculta pretutindeni prin multimea cumsecade, mil'os ruiicolele dm presa
adulmeea indelung ea sa afle ee i-ru' placea mru'elui public drag, ce Ii displacE'
ce Studiazii eu cea mai mru'e gl'ijii fieeru'e grup profesional, fieeru'' clasa
de salariati cereeteazii dorintele lor eele mai intime. Atunci -:;i "formulele"
primejdioasei opozitii devin dintr-o data bune penbll 0 examinru'e sel'ioasa !?( de
altminteri, eel mai lldesea R('east<i portiune a comorii de !?tiin\ii a batrinelor
262
partide se eu totul jalniea, spre marea mirare a eelor care au
deseoperit-o !ji raspindit-o. comisiile se reunese, proeedeaza la revizuirea
veehiului program. domnii ace!jtia schimba eonvingerile cum
schimba eama!ja soldatii aflati in eampanie, atunei dnd preeedenta s-a iacut
bueati)
Creaza un program nou, in care fiecaruia i se da ceea ee i se euvine.
Taranului i se garanteaza proteetia agrieultUlii sale; proteetia
produselor sale; eonsumatOlului, proteetia a eeea ee eumpara; salruiile
invatatOlilor sint miirite, pensiile funetionruilor sint imbuniitatite, statul trebuie
sa ereeze in mare masUl-a 0 situatie vaduvelor orfanilor, eomertuJ trebuie
favOlizat, truifele seazute, !?i ehiru- impozitele trebuie, daea nu complet, eel
putin in mru-e pru-te desfiintate. De multe ori se intimplii sa fie uitatii 0 eorporatie
sau sa nu se eunoasea 0 pretentie care ru-e treeere in popor. Atunei, in mru-e
grabii se mai adauga petiee pina ee se poate spera pe buna ch-eptate ea
ru-mata mieilor-bUl-ghezi "mijloeii" a sotiilor lor a fost din nou ealmata pe
deplin multumita. Astfel intremata, poate fi ineeputa, eu ineredere in Dumnezeu
in neclintita prostie a eetateanului alegator, lupta penb-u "reforma" statului,
cum se spune.
Cind ziua alegerilor a treeut dupa ee pru-lamentru-ii !Ii-au tinut ultima
din adunilrile lor populare penb-u dnd ani, de la aeest dresaj al plebei ei tree
la indeplinirea datOliilor lor eele mai inalte !Ii mai plaeute_
Comisia pentI-u program se dizolva lupta pentI-u forma nouii a
luerUl-ilor reia fOl-ma luptei pentI-u buna piine zilniea: eu alte euvinte, pentI-u
un deputat, indemnizatia pru-lamentara_
In fieeru-e dimineatA, domnuI reprezentant al popOlului se duee la mru-ea
easa !?i, daea nu ehiru- inlauntIul ei, eel putin in antieamera, unde se afla listele
de prezenta. In slujba popOl-ului, i!ji treee numele plata indreptiitita
a unei miei indemnizatii pentI-u aeeste efOl-tUli neineetate istovitoru-e.
Dupa patm ani sau in timpul saptiiminilor eritiee, dnd dizolvru-ea
eorporatiilor pru-lamentru-e devine din ee in ee mai amenintatoare, la aee!lti
domni se manifestii 0 tendinta nestavilitii impetuoasiL Dupa cum lru-va de
eiil-abu!? nu se poate presehimba dedt in tot aeeste erisalide
pru-lamentare abandoneaza mru'ele falanster iau ZbOlul eu ruipile lor noi
eiitre popOl-ul eel bun. Le vorbese din nou alegiitolilor lor, Ie povestese despre
munea lor !ji ineapatinru-ea rau intentionatii a eelorlalti; adeseori multimea
proasta, in loe sa-i aprobe, reeunoseatoare, Ie ru-unea in fatA vorbe
Atund eind aeeastii ingratitudine a poPOlului ajunge la un anmnit grad,
exista un singUl' remediu: trebuie inviorat ludul pru-tidului, programul ru-e
nevoie de imbunatatili. Comisia rena!lte ill!?eliitolia reineepe, ea mai inainte.
Data fiind prostia tru-e ea piatra a omenilii, rezultatul nu trebuie sa ne mil-e.
Calauzite de presa lor, orbite de noul sedueatOlul program, vitele de vot
"bUl'gheze", la fel ea ficele proletru-e, se reintore in staulul eomun !Ii il aleg din
nou pe eel eru-e le-a deja_
263
Astfel omul popular i candidat al claselor muncitoare redevine omida
parlamentara, EI continua sa se hraneasca pe craca vietii publice, devine gros i
gras i, peste patru ani, se tansforma din nou intr-un fluture straIucitor.
Nu exista nimic mai deprimant decit sa observi aceste uneltiri in
prozaica lor realitate i sa iii obligat sa asiti la aceasta iIlelatorie reinnoita :f'ara
incetare. eu un asemenea fond de putregai intelectual, in tabara bw'gheza nu
poate fi intr-adevar gasita f0l1a necesarii pentru a duce lupta impotriva puterii
organizate a marxismului,
De altfel, aceti domni nici nu se gindesc serios la asta. Oricit de
marginiti i de imbecili trebuie sa recunoatem cli sint aceti arlatani
parlamentari ai rasei albe, nu se poate admite cli ei se gindesc serios sli intre in
lupta, cu ajutorul unei democratii occidentale, impotriva teoriilor marxiste,
Intr-adevar, pentru aceastli teorie, intregul sistem democratic nu este, ca sa
punem lucrurile la punct, decit un mijloc pentru atingerea scopwilor: ea il
folosete spre a-i paraliza adversarul i a-i pregati terenul. acum, cind 0
fractiune a marxismului incearca, in prezent, de altfel foarte abil, sa dea iluzia
ataamentului sau trainic fatli de plincipiile democratiei, se cuvine sa nu uitam
ca in ceasul hotaritor aceti domni nu s-au sinchisit nici cit negro sub unghie de
o decizie a majoritapi conform conceppei occidentale asupra democratiei.
In zilele cind parlamentarii burghezi vedeau garantia securitlitii tmii in
prostia monumentala a numarului preponderent, marxismul, cu 0 ceatii de
vagabonzi din cartierele de dezertori, de bonzi de paI1;id!?i de literati
evrei, a pus mina pe putere eit ai clipi din oehi, dind 0 palma rasuniitoaI'e
aceleiai democratii. De aceea trebuie sa fii credul ca unul din amanii
paI'lamentaI'i ai demoeratiei noastre bw'gheze ca sa-p poti inchipui eli hotiirirea
brutal a a profitOlilor sau a suspniitorilor acestei ciume mondiale poate fi
vreodatii inlatw'ata eu formulele exoreizante ale paI'lamentarismului occidental.
MaI'xismul va merge allitwi de democratie atita vreme cit nu va fi
izbutit, wIDarindu-i indil'eet scopwile disbuctive, sa-i ci.tige favoarea
spiritului national pe CaI'e I-a destinat extermiruhii. Dar daca astiizi el aI' ajunge
la eonvingerea ea in eazanul de vrajitoaI'e al demoeratiei noastre paI'lamentaI'e
se poate prepaI'a bluse, fie i numai in eorpullegislativ, 0 majOlitate CaI'e sa
infrunte selios maI'xismul, atunci joeul de prestidigitatie paI'lamentaI'a S-aI'
tel'Illina cW'ind, Atunci, in loc sa invoce eOntiinta democratica, stegaI'ii
internationalei roii aI' adI'esa un apel inflacii.rat eatre masele proletaI'e i lupta
aI' fi dintr-odata transplantata din atmosfera stiitutii a salilor de edinte ale
paI'lamentelor in uzine i pe strada. Astfel democratia ar fi imediat lichidata;
ceea ce n-a putut realiza in paI'lamente supletea de spirit a acestor apostoli
populaI'i, aI' reui eu iuteala fulgerului cle1ii i cioeanele de fOlja ale maselor
proletaI'e sw'escitate; intocmai ca in toamna lui 1918, ele i-ar aI'ata intr-un mod
izbitor lumii bw'gheze cit de lipsit de sens este sa crezi in oprirea cuceririi
mondiale evreieti cu mijloacele de CaI'e dispune democratia occidentala:.
Cum am mai spus, trebuie sa fii credul ca sa te legi, in prezenta unui
264
partener, prin reguIi care, pentIu acesta din w'ma, nu sint decit
cacialmale sau nu-i slujes(' decit lui care VOl' fi amncate peste bord de indatii
ce nu Ii VOl' mai asigura avantaje.
In toate partidele bw'gheze, lupta politica se rezuma de fapt ]a 0 disputa
pentm citeva fotoHi in pro'lament, lupta in cro'e principiile sint, la nevoie,
rouncate peste bord precum un sac eu lest programele lor se resimt din
aceasta cauzii, into('mai ea propria lor putere. Le lipse:;;te acea puternicii
atractie magnetica, care nu poate fi exercitata asupra decit prin
influen(a mro'Hor idei, acea putere de convingere care da, ea singw'a, increderea
absoluta in principiile sale hotarirea fanatica de a Ie face sa triumfe, Dar in
clipa in cro'e unul din pro1;ide, inarmat cu toate armele unei concep(ii filozofice,
fie de 0 mie de ori criminale, porne.)te La atac impotriua ullei ordini stabilite,
celdlalt este redus la rezisten(cI, dacd nu ia forma unei dogme noi, dogmd politiccl
in cazul de (a(ir, dactl nu inlocuie.) te cuvintele de aptlrare lipsite de tiirie ,Ii
cu strigtitul rtlzboinic al unui atac curajos ,Ii brutal. Astfel, cind unii, in mod
cu totul special mini!:'trii din postw'ile burgheze sau centml
bavarez Ii adreseaza noastre subtilu] repro'i ca lucreaza pentIu 0
revolutie, noi nu-i putem da acestei conceptii politice de doi bani decit un singw'
raspuns: categoric, noi incercam sa reci-:;tigam ceea ce voi, in prostia voastrii
criminaHi, ati llisat sa vii scape. Voi ati contribuit, prin geamba-;;licul vostru
pariamentro', la antrenro'ea natiunii spre prapastie; dro', prin instituirea unei
noi concePtii filozofice apiirro'ea nec1intita fanatica a principiilor sale, noi
vom constIui pentIu poporul nosbu treptele cu ajutOlUJ carom intr-o zi se va
putea ridica din nou spre templul libel1atii.
Astfel, prima noastra grijii, pe vremea intemeielii noastre.
trebuia sa fie mereu sa veghem ca 0 trupii formata din soldati cu 0 convingere
sublima sa nu devirui 0 asociatie cro'e sa favorizeze interesele padamentru'e.
Prima din masw'He preventivE" a fos1 crearea unui program care,
sistemat ic, recuno,:-tea tendinte de natura. prin amploarea lor, sa tina 13
distan\a mintile dl::'bilE' 1i inguste din partidele noastre politice de astazi. Cita
dI'l::'ptate a\'eam sa socotim necesare scopw'j aUt de puternic mru-cate penbu
progl"amul nostm. se intelege limpede din spectacolu] sliibiciunii fatale care a
sfir)it prin a provoca CIrmaniei.
arestor fapte al' trebui sa duca la 0 concep\ie noua despre
stat, care, 1a rindul ei, constituie 0 partE' esen\iala a noii noastre concl::'ptii despl'e
[ume
In vulumul intiCm-am explicat deja asupra cuvlntuiui I!o/kisrh atunci
cind tI trebuit sa stabilesc cit acest termen nu are 0 semnificatie destul de exacta
penh'll ('fl sa poaU! dl::'veni haza unei comuniuni de ac\iune de ]upta. Tot ce se
265
po ate imagina mai diferit se stringe astazi sub pavilionuJ cuvintului volkl:;( It
inainte de a trece 1a problemele scopurile Partidului Muncitoresc
German National-Socialist, vrea sii precizez sensul cuvintului uiJlkisch
legaturile lui cu noastra_
Termenul de uMkisch apru'e destul de putin elru' definit, el poate fi
interpretat in at.itea felmi !?i servi in practiea eu folosinte aproape tot atit de
numeroase ea euvintul "religios". Acestui calificativ nu i se poate da nici 0
accep\ie absolut precisa, indiferent ca este yorba de definirea teoretica sau de
accep\ia uzuala. Termenul "religios" nu poate fi conceput decit in rapod cu 0
formil bine determinata a realizarilor sale. Este 0 apreeiere foarte flumoasa, de
eele mai muIte ori intemeiata, atunci cind califieam natw'a unui om drept
"profund religoasa". Fara nici 0 indoiala, unii VOl' fi multumi\i de 0 apreeiere atit
de universala; pentlu unii ea va putea chiru' evoca imagine a mai muIt sau mai
putin elru'a a unei anumite stari Dru' masele lru'gi nu se compun
numai din filozofi din sfin\i. 0 asemnea idee religioasa cu totul generala eel
mai adesea nu va face decit sa-i redea fiecihuia libertatea de gindire de
ilC\iune. Ea nu va fi nicidecum mobilul unoI' actiuni, cum devine sentimentul
religios adinc, in momentul in cru'e 0 dogma precisa capatil forma in lumea
nedeterminatil a metafizicii pw'e. Desigur ca aceasta dogmil nu este un scop "in
sine" , ci un mijloc; dru' un mijloe inevitabil necesru' pentlU a atinge seopul
Totu'ii aeest scop nu este pW' ideal; dimpotriva, in fond el este eminamente
practie. l'rebuie, de fapt, sil ne dam seama ca idealw'ile cele mai inaIte
eorespund intotdeauna uno}' necesitati vitale profunde; dupa cum tunw'ile de 0
fJumusete perfecta rezultil logic, in uItima analiza, din utilitatea lor.
Ajutind la ridicru'ea omului deasupra nivelului unei vie\i animale
tihnite, eredinta contribuie in timp la consolidru'ea asigurarea
existentei sale. Sa i se ia omenirii actuale principiile religioase, confirm ate de
educatie, cru'e sint practic principii de moralitate de bune moravw'i; sa
se suprime aceastil educatie religioasa laril a 0 inlocui cu ceva echi. valent se
va vedea rezultatul sub forma unei zguduiri eonsiderabile a bazelor propriei
sale existente. Se poate deci pune in axioma eil nu numai ca omul spre
a sluji idealul eel mai inalt, dru' ca aeest ideal peIiect eonstituie la rindul sau
pentlU am 0 eonditie a existentei. Astfel eereul se inehide,
ca, in defini\ia cu totul generala a cuvintului "religios" sint
ineluse no\iuni sau convingeri fundamentale, de exemplu acelea de nemw'irea
sufletului, viata existenta unei fiin\E' superioru'e etc. Dru' toate aceste
gindw'i , oricita persuasiulle ar exercita asupra individului, ramin supuse
examenului sau critic unor alterI1ative de acceptru'e sau de refuz, pinii in ziua
in cru'e credinta apodictieii capatii putere de lege asupra sentimentu\ui a
ratiunii. Credinta este instlumentul cru'e ataca dnlm
conceptiilor religioase fundamentale.
Fiirii 0 dogma prf'ci,,;;I, religiozitatea, eu miile ei de forme neclar definite,
nu numai eii ar fi fih'a VI-I!o,u 'e penLl'u viala oamenilor, dru', in plus, ar contribui
266
lara indoiala la deteriorarea generalii.
Lucrurile stau la fel in cazul calificativului volkisch ca !?i cu termenul
"religios". el contine diverse notiuni fundamentale. Dar de!li sint de cea mai
mare importanta, ele sint sub 0 forma atit de prost definitii, incit nu se VOl' ridica
deasupra valorii une simple opinii admise, cita vreme nu vor fi socotite principii
fundamentale in cadrul unui partid politic. Caci realizarea unui ideal teoretic
Ii a consecinrelor sale logice rezultii atit de putin din simplul sentiment sau din
simplul fapt al unei voil1le interioare a oamenilor, ineit cucerirea libertlz[ii nu
provine din aspira[ia universalii clztre aceastd stare. Nu, dorin[a arziitoare a unui
popor se poate schimba intr-o realitate magnificii numai atunci cind avintul ideal
spre independen{ll capi'itii 0 organizare pentru lupta # 0 putere militard.
o opinie filozoliClI poate Ii mult bine de 0 mie de ori justd Sll vizeze
un mai mare bine al omenirii, ea va ramine tara valoare practicd pentru viala
unui popor atita timp cit principiile ei nu au devenit stindardul unei
active. La rindul ei, aceasta mi.,fcare va ramine un simplu partid eita vreme
aC{iunea ei nu va Ii ajuns la victoria ideilor sale .yi cita vreme dogmele sale de
partid nu vor Ii devenit pentru un popor legile de baza ale comunita[ii sale.
Dar atunci cind 0 conceptie abstraeta eu earaeter general trebuie sa
serveasea drept bazii a unei evolutii viitoare, conditia dintii este sa se faca in
intregime lumina asupra naturii !li importantei sale. Numai pe 0 asemenea bazii
se poate crea 0 care i!?i trage forta necesara din unitatea convingerilor
sale. Un program politic trebuie intocmit plecind de la concepte generale !li 0
dogma politiea determinata b'ebuie sa se sprijine pe un sistem filozofic. Dogma
politica nu trebuie sa vizeze un scop inaccesibil !li sa se ata!leze exclusiv de idei,
ci !li sa tina cont de mijloaeele de luptii existente !li care pot fi puse in actiune
penb'll victoria lor. Unei conceptii spiIituale toretic juste care va fi impusa de
cel care traseaza programul trebuie a!ladar sa i se alature !ltiinta practicii a
omului politic.
Astfel un ideal etern trebuie din nefeliciI'e, spre a sluji omeniIii dl'ept
stea calauzito are , sa accepte slabiciunile aceleia!li omenili penb'll ca sa nu
naufragieze inca de la plecare din cauza imperfeetiunii omene!lti. Celui care a
aVl.it revelatia, trebuie sa i se asocieze acela care cunoa5te sufletul popOlwui,
care va exb'age din domeniul adevil-ului ve!lnic !li al idealului ceea ce este
accesibil muritOlilor umili !li ii va confeli 0 forma.
Aceasta a unui sistem filozofic idealmente adevarat intr-o
cOInuniune politica de credinta !li de lupta definite clar, organizatii rigid, animata
de 0 singura credinta !li de 0 aceea!li vointa, iata problema esentialii; toate !lansele
de victOlie ale unei idei se bazeazii in inb'egime pe solutionarea fericitii a acestei
probleme. Atunci, din aceasta armata de milioane de oameni, cu totii mai mult
sau mai putin limpede patmn!li de aceste adevamri, unii chiar mergind poate
pinil la intelegerea lor partiala, trebuie sa se iveasca un biirbat insufletit de
puterea unui apostol. Din ideile nebuloase ale publicului larg, el ext!'age
principii de granit, conduce lupta penb'll adevarul unic pe care acestea il contin,
267
pina cind, din valurile agitate ale lumii libere a ideilor apare la suprafa\li stinca
solidi a uniunii celor care comunica intru credin\i vointii.
Dintr-un punct de vedere universal, necesitatea justifica dreptul de a
actiona astfel; succesul justifica dreptul individului.
*
* *
Daci incercam sa extragem din cuvintul volkisch sensul cel mai profund,
ajungem la urmitorea constatare:
Concep\ia filozofica astazi curenta consta in general, din punct de vedere
politic, in a atribui statului 0 forta creatoare civilizatoare. Dar el n-ar
avea ce face cu conditiile prealabile privitoare la rasa; statul ar rezulta mai
degraba din necesitii\i economice sau, in cel mai bun caz, din jocul forte lor
politice. Aceasti concep\ie fundamentala conduce logic la f0l1elor
primitive legate de rasa la subestimarea valorii individului. Cel care neaga
diferenta dintre rase, in privinta aptitudinii lor de a crea civilizatii, este obligat
sa se atunci cind judeca indivizi. Acceptarea egalitatii dintre rase
atrage dupii sine judecarea in mod a popoarelor a oamenilor.
Marxismul international nu este el decit transformarea, de catre evreul
Karl Marx, a unei conceptii filozofice generale deja existente intr-o doctrina
filozofica precisi. Fara aceasta otravire prealabila, succesul politic extraordinar
al acestei doctrine nu at' fi fost posibil. Karl Marx a fost pw' i simplu singurul,
in smircul unei lumi corupte, catoe a recunoscut cu siguranta unei priviri de
profet materiile cele mai specific toxice; el a pus mina pe ele asemeni unui
adept al magiei negre, le-a folosit in dozii masiva spre a distruge existenta
independenta a natiunilor libere ale acestei lumi. Toate acestea de altfel in
avantajul rasei sale.
Astfel, doctrina marxista este, in rezumat, esenta insai a sistemului
filozofic general admis astazi. Deja din acest motiv, orice lupta a ceea ce se
lume bw"gheza impotriva sa este imposibila chiat" ridicola, fiindca
aceasta lume bw"gheza este profund impregnata de aceste otravwi omagiaza
o conceptie filozofica, catoe, la modul general, nu se de conceptia
mat-xista decit prin nuante sau chestiuni legate de persoane. Lumea bw"gheza
este mat"Xista, dat" crede posibila dominatia unOI' grupwi determinate (bw"ghe-
zia), in timp ce mat-xismul insulli vizeaza deliberat sa dea din nou aceasta lume
pe mina eVl"eilor.
Din contra, conceptia "rasista"l) face loc valOlii diferitelor rase plimare
ale omenirii. In principiu, ea nu vede in stat decit un scop catoe este mentinera
I) Aici de acum inainte traducem yom traduce in principiu volkisch prin
.. "... .... _'"
268
l"hle:ntei raselor omene'lti. Ea nu crede dl'loc in egaiitatea lor, dar recunoa'lte
in schimb di vel'sitatea valoarea lor mai mult sau mai putin ridicata,
Aceasta CUn08'1tere Ii confera obligatia, conform vointei eterne care gun:!rneaza
aceasta lume, de a favoriza victoria celui mai bun !Ii a celui mai puternic, de a
pl'etinJe subordonarea celor rai a celor slabi. Ea omagiaz:i astfel principiul
aristocratic al naturii crede in valoarea acesti legi pina la ultimul nivel al
scarii vietuitoarelor, Ea vede nu numai diferenta dintre valoarea raselor, ci 'Ii
diversitatea valorilor indivizilor. Din multime i se dezvaluie valoarea persoanei
':oi prin aceasta ea actioneaza ca 0 putere organizatoare in prezenta marxismului
distrugator, Ea socote'lte necesar sa-i dea omenilii un ideal, deoarecl' aceasta i
se pare cea dintii conditie a existentei acestei omeniri Dar ea nu-i po ate
recunoa'lte unei etici oarecare dreptul la existenta, daca aceasta prezintii un
pericol pentru supravietuirea rasei care apara 0 etica mai inalta; caci, intI' 0 lume
metisata !?i invadata de descendentil negrilor, toate conceptiile despre
flUmusete !?i noblete, ca to ate sperantele intr-un viitor ideal al omenirii 81' fi
pierdute pentl'll totdeauna,
Cultw'a ':oi civiliza\ia umana sint, pe acest continent, indlsolubil legate
de existenta ru'ienilor. Dispru'itia sau imputinarea lor 81' face sa coboru'e pe acest
pamint viilW'ile sumbre ale unei epoci bru'bru'e,
Dru' subminarea existentei civilizatiei umane prin extermmarea
detlnatorilor ei apru'e ca cea mai oribila dintre crime. Cel ce indrazne'lte sa lidice
mina asupra imaginii a Domnului sub forma sa cea mai inalta il insultii
pe Creator contribwe la pierderea pruadisului.
Conceptia rasista raspunde vointei celei mai profunde a natw'ii, atunci
dnd ea restabile'lte ace 1 joc libel' al fortelor cru'e trebuie sa aduca cu sine
progresul prin selectie. Astfel, intI' 0 zi, 0 omenire mai buna, cru'l' a cucerit
aceasta lume, va vedea deschizindu-i-se libel' to ate domeniile de activitate.
Cu totii simtim c.1, intI' un viitor indepartat, oamenii se VOl' conflUnta cu
probleme pe cru'e va fi chemat sii Ie rezolve numai un popor de stapini de cea
mai inalta rasa, dispunind de toate mijloacele !?i de toate resw'sell' intregii lumi.
Este foru'te evident cit 0 exammru'e atit de generala a continutului
abHtract a1 unei concep\ii filozofice rasiste poate duce la mii de interpretari. De
fapt, nu eXlsta niei 0 tinarJ cl'eatie politicit de-a noastra cru'e sa nu se prevaleze
de vreun punct al acestel teorll eu toate acestea, existen!a lor simultana
dovede'lte tocmai diversitatea conceptiilor lor. Astfel, filozofiei mru'Xiste, condusa
de () organizatie centralizata, J se opune 0 adunatw'a de conceptii cru'e pot fi
consIderate inca dl' pe acum put in l'fieace in prezenta frontului stl'ins a1
dU'lmanului Victondp nu se cuceresc eu ru'me aUt de slabe. Numal atunci dnd
cOllLeptiei filoZllfice lnterna\lOnale conduse politic de mru'xismul organizat i
269
se va opune frontul unie al unei conceptli filozofice rasiste, 0 energie egala In
lupta va rindui succesul de pruiea adevarului ve!?nic.
Dar, pentru organizarea apliciirii unei concep{ii fi,lozofi,ce, este mai inti;
indispensabild stabilirea unei defi,ni(ii exucte; principiile fundamentale ale
partidului reprezinttl pentru un partid politic in formare ceea ee reprezintil
dogmele pentru eredin(ii.
A)adar coneep(iel rasiste trebuie SCI i se asigure un instrument de luptcl,
dupcl emn organiza(ia de partid marxistci lascl loe liber interna(ionalismului
Acesta este scopul urmarit de PaIiidul national-socialist german.
A fixa astfel doctrina rasista pentru pruiid reprezinta prealabila
a succesului conceptiilor rasiste. Cea mai bunii dovada este data indirect de
propriii adversru'i ai acestei regIupari a pruiidului. Cei ce nu mai obosesc sa
afirme ca concep\iile rasiste nu sint de putin apanajul unuia singw-, ci,
dimpotriva, ca ele dormiteaza sau "traiesc" in inima a Dumnezeu cite
milioane de oameni, n-au decit sa verifice ca prezenta efectiva a acestor conceptii
tocmai ca nu s-a putut opune cu nimic triumfului conceptiilor adverse, aparate
de un pruiid politic clasic. Daca ru" fi fast altfel, astiizi poporul german ru' fi
cucerit deja necesru"mente 0 victorie ,?i nu s-ru" afla pe mru"ginea
prapastiei. Ceea ce a asigw"at succesul conceptiilor internationalistf' este
aparru"ea lor de catre un pruiid organizat sub forma de sec\iuni de asalt.
(Stw-mabteilung: S.A.), Daca au dispihut concep\iile opuse, aceasta se datoreaza
lipsei unui front unit de aparru"e. 0 conceptie filozofica poate lupt.a -;:i triumfa nu
prin dezvoltru"ea nelimitata a unei teorii generale, ci prin forma limitata
concentrata a unei organizatii politice.
Am considerat cit proplia mea misiune era sa desprind din
substanta bogata ;;i informa a unei conceptii filozofice generale ideile esentiale,
sa Ie dau 0 forma mai mult sau mai putin dogmatica. Astfel desprinse
clruificate, ele VOl' putea gIupa acei oameni cru"e VOl' voi sil Ii se supuna. Altfel
spus: Pruiidul national-socialist al muncitorilor germani extrage cru'acteristi
cile esentiale dintr 0 conceptie rasista despre univers, el face din ea, tinind cont
de realitatile practice ale epocii, de materialul uman de slabiriunile sale. un
ansamblu doctrinal politic, cru"e pune din acel moment, printr-o organizru'e pe
cit posibil de rigidii a masdcn" lru'gi de oameni, bazele triumfului final a1 acestei
conceptii filozofice.
CAPlTOLUL IT
STATUL
Incepind din 1920 1921, unele cercuri, ale acelei lurni
lmrgheze a ciirei domnie este astiizi terminatii, ii larii incetare tiniirului
nostru partid faptul cii a luat pozitie impotriva actualei forme a statului; iar
tliitiiu,?ii aflati in slujba partidelor politice de toate nuantele triigeau de aici
cii era ingiiduit sii poarte prin toate rnijloacele 0 luptii de exterminare
impotriva acestor tineli inoportuni, ai unei conceptii noi despre
lume. La w'ept vorbind, lumea se ferea sii recunoasca faptul cii bw"ghezia actuala
este incapabilii sii conceapii 0 notiune coerentii prin cuvintul stat, cuvint pentru
care nu existii, pentru care nu poate exista 0 definitie coerentii. cel mai
adesea, titulroii catew"elor din inviitiirnintul nostru supelior oficial vorbesc ca
profesori de w"ept public, cro"e trebuie indeosebi sii giiseascii explicatii
interpretiili justificind existenta mai mult sau mai putin fericitii a guvernelor
cro"e ii ht"iinesc. Cu cit un stat este constituit intr-un mod mai ilogic, cu atit sint
mai obscW"e, mai roiificiale !?i mai de neinteles definitiile date ratiunii sale de
a exista. Ce putea spune spre exemplu altiidatii un profesor de la Universitatea
imperialii regalii despre semnificatia scopw"ile statului, intr-o tro"ii a ciirei
constitutie politicii monstrul cel mai hid al seeolului douazeci? Grea sro"cinii,
dacii se ia in considerare faptul cii, in zilele noastre, un profesor de w"ept public
este mai putin obligat sii. spunii adeviirul cit sii slujeascii. un scop precis. Aeest
seop este apii.rro"ea eu Olice pret a existentei monstruosului mecanism uman
despre ero"e este yorba cro"e se aetualmente stat. Sii nu ne miriim
U!?adro" daeii, diseutind aceastii problema, evitii.m pe cit posibil examinro"ea
faptelor spre a ne ascunde dupii. un de principii "etice",
"morale", "moralizante" de valori, sro"cini scopuri imaginare.
In ansamblu, se pot distinge trei sisteme:
a) Existii. cei cro"e viid PW" simplu in stat 0 grupare mai mult sau mai
pu(i n voluntarll de oameni i autorita(ii unui guvern.
Ace!?tia sint cei mai numero!?i. Plintre ei se gii.sesc adoratOlii contempo-
rani ai principiului legitimitiitii, in ochii ciirora vointa oamenilor nu ro"e nici un
1'01 de jucat. Pentru ei, faptul cii un stat existii este suficient ca sii-l facii
inviolabil !?i saCnt. Pentru a apiira de orice prejudiciu aceastii conceptie a unor
minti demente, este prosliivita adorro"ea servilii a ceea ce se autoritatea
statu lui. In mintea acatOtor oameni, rnijloeul devine cit ai bate din palme scopul
definitiv. Statul nu mai este Iacut pentru a-i sluji pe oameni, ci existii
spre a adora 0 autOlitate a statului, de cro"e tine cel mai modest dintre
271
functionari, oricare ar fi functiile sale. Pentru ca aceasta adoratie muta !li
extatica sa nu se transforme in dezordine, autoritatea statului, la rindul ei, nu
existii decit pentru mentinerea calmului a ordinii. In final ea nu mai este deci
nici scop, nici mijloc. Statui trebuie sa vegheze Ia mentinerea calmului l?i a
ordinii reciproc, calmul ordinea trebuie sa-i permitii statului sa existe.
Viata comunitatii trebuie sa se invirta intre ace!?ti doi poli.
In Bavaria aceasta conceptie este reprezentata mai ales de arti!?tii
politici ai Centrului bavarez, numit Pmiidul Popular Bavm'ez; in Ausbia, erau
legitimi!ltii negru-galbeni. In Reich, existii din nefericire elementele zise
conservatom'e care actioneaza dupa astfel de conceptii despre stat.
b) Alti teoreticieni, mai putin numero!?i, pun cel putin existentei statului
anumite conditii. Ei VOl' sa existe nu numai 0 aceea!?i administratie, ci 0
aceea-ri limbii, fie i numai din considerente tehnice administrative in general.
Autoritatea statului nu mai este unica !?i exclusiva ratiune de a fi a statului;
in plus, acesta trebuie sa conbibuie la buniistm"ea supu1iilor. In conceptia acestei
!lcoti se strecom"a idei despre "libeliate", insa in cea mai mm'e pmie a timpului
prost intelese. Forma de guvernamint nu mai pm"e inviolabila prin simplul fapt
al existentei sale; este examinata de asemenea utili tate a pe care ea 0 poate
avea. Respectul fata de trecut nu 0 apara de criticile la adresa prezentului, In
rezumat, aceasta !?coala ateapta inainte de toate de la stat ca acesta sa-i dea
vietii economice 0 forma favorabila individului; ea Ii apreciaza l'entabilitatea din
punct de vedere practic dupa conceptii generale de economie politica.
PIincipalii reprezentanti ai acestei opinii se intilnesc in cercurile burgheziei
noastre germane mijlocii, in special in cele ale democratiei liberale.
c) Cea de-a treia grupa este cea mai redusii din punct de vedere numeric.
Ea vede in stat un mijloc de realizm"e a tendirt(elor imperialiste expuse
de cele mai multe ori in mod confuz; ea VI"ea sa ajunga la intemeierea unui stat
populm' puternic unit i caruia 0 limba comuna sa ii dea un cm'acter fomie bine
reliefat. Daca VI"ea 0 limba unica, nu este numai in speranta de a da astfel
acestui stat 0 bazii solida, cm'e sa-i permitii creterea putelii in exterior, ci de
asemenea !?i mai ales avind convingerea - de altminteri radical gre!?itii - eli
unificarea limbii I-m' face capabil sa dueli la bun sfir!?it 0 nationalizm'e orientata
intr-o anumita directie.
Este lamentabil sa vedem cit de frivol a fost folosit, in cursul ultimului
secol !?i fomie des cu deplinii bunii credintli, cuvintul "a germaniza". Imi mai
amintesc i acum cite idei incredibil de false sugera acest termen pe vremea
tineretii mele. Auzeai pe-atunci exprimindu-se pinii !?i in cercurile pangermaniste
parerea cli germanii din Austria m' putea fomie bine, cu concursul guvernului,
sa-i germanizeze pe slavii din Ausbia; dadeau seama ca germanizm'ea nu
se aplica decit pamintului, niciodata oamenilor. In general prin acest cuvint se
intelegea folosirea limbii germane, impusa cu forta i folosita public. Ar insemna
sa comitem 0 de rationament de neconceput daca ne-am imagina ca m"
fi posibil sa faci un german sa zicem dintr-un negru sau dinb'-un chinez,
272
rn
v
3\1l1du 1 gel mana '11 obtmind ca 1:'1 bel vorbeascd dm arel moment hmba
noasbd, sau poat(:' chlar Sd voteze penbu un parbd pohhc german Bmghezu
nO'ltn na\lOnah nu vedeau Cd acest fel dtO germaruzare era, in 1'eahtate, 0
degf'1'maruza1'e Fundc.1, dacd dlferen\l:'le eXlstente intre popoare care pm.1 In
prezent sint eVldente '11 sarin OChl ar putea fi atenuate 'II in final
Impunmdu se prIn forta suveranulUl 0 hmb.1 comund aceastJ mdsm-J ar atrage
dUPd sme mehsa]ul '11, in cazul nosbu nu 0 germaruzru e, CI rumlclrea
elementulUl germaruc Se intlmpl.1, '11 cazul este foruie frervent in lstone, ca un
popor CUCl:'ntor s.1 reu'leascJ, prm mlJloace dl:' constringere externe, Sd ImpUnd
invm,tlor hmba sa, insd, dUPd 0 mle de aru, aceast.1 hmbd este vorblt.1 de un
popor nou '11 invmg.1trrll au deverut astfel, la drept vorbmd,
Cum na\lOnahtatea sau, mru bme ZIS, rasa nu depmde de hmb.1, Cl de
singe nu am avea dreptul sJ vorblm despre germaruzru-e declt dacd, prmtr-un
astfel de procedeu, s ru- schlmbarea singelUl celUl invlns Dru- acest lUClU
este Imposibil Acest lucru ru- reU"'l doru pnntr un amestec de singe, care ru
sc.1dea ruvelul rase I supenoare Rezultatul final al unUl astfel de proces ru' fi
dlSPru *a caht.l\lIOl cru-e alt.1dat.l 1 au fdcut pe popOlul cucentor capabd s.1
mvmg.1 MehsaJul cu 0 raSd mfenoar.l ar face s.l dlspard in speCIal energllie
clvlhzatoare, Chlru' dac.1 popOlul ndscut dm acest amestec ar vorbI mult '11 bme
hmba fostel rase superlOare 0 v),l:'me, ru mru eXlsta un SOl de luptd lnbe
spilltele dlfente popOlul, h.1rdzlt unel decdden lremedlablle, ar putea, intr 0
ultIm.1 bes.lnre, s.l actuahzeze capodoperele unel ClVlhza\ll Ulmltoarl:' Chlru
dac.1 autorll lor nu ru fi declt reprezentan\l lzolatl al rasel supenoare sau
meh ... l ruSCUtl dlnb 0 pnmd inCIUCl.,are, la crue singele cel mal bun contInud s.1
fie invmg.1tor '11 caut.1 s.1-'11 crOlasc.l mum, el nu ru' fi ruclOdatd ulhml
al mehsaJulUl Acesta dm urm.1 va fi mSO\lt intotdeauna de un recul al
cIVlhza\lel
NOl trebUle s.1 ne socohm fenCI\1 astdZ] Cd germaruzarea, a .. a cum a
conceput () loslf al II lea, nu a reU'llt in Austna Succesul el ru' fi avut ca eff'ct,
dUPd to ate apru-en\ele, men\lnerea m Vla\.1 a statulUl austnac, dru' ... 1 antrenarea,
pnn comurutatea dl:' hmb.l, a unel sCdden a ruvelulUl etruc al na\lUml gel mane
De a lungul secolelOl s ar fi putut forma un anumlt mstmct gl'l:'gar, dar tm'ma
ms.1"'1 ru fi plerdut dm valoare S ru fi ndscut po ate un popor lezultat dmtr 0
comumtate de stat, mSd ar fi dlSPdlut un pOP0l' rezultat dlntr a comumlate de
cultUla
A fost mal blne, pentlu na\lUnea germaru, c.1 acest metIsaJ nu a avut
101', eu toatl:' c.1 sa renuntat la el nu dm ra\lUlll mtehgente 'II inalte C] pl:'ntru
Cd Habshurgll el'au ru'lte suvel aru mdrglmv Dacd a1' fi fost altfel. aswzl abla
dard am mal putea numl popOlul german un factor de CIVlhza\le
Dru nu numm m AUf:.tna Cl m Ge1'mama cercm'lle Zlse na\lOnale au
fost "'1 rna! smt mCd stImulate de ra\lOnamente la fel de gI'e'llte PohtIca polonezd
cerutd de atl\la gPt mam '11 care tmdea cdtr' germaruzm-ea EstulUl Sf' baza dm
Pd( att- aproape mtotdeauna pe un sofif:.m asemdrutOl $1 m au."f:.t cal!' Sf> credea
173
in reu,?ita germaruzani elementelor poloneze, Impunmdu h se pw' SlllljJlli
limba germana, acolo rezultatul a1' fi fost funest: un popol' de rasa stl dind
in limba germarui ideile strame aducind prejudicil nobletii
demnitiitii natiunii noastre prin natw'a sa inferioara
Este deja destul de inspdimintator gindul la raul wcut rasei noastre
germanice atunci dnd ignoranta americanilor trece la debltul nostru pe E'vreh
mw'dari care debarcli la ei penb'll cli vorbesc germana in Jargon
nimdnui nu i-ar da pnn cap cli faptul pw' accidental ca imigranti
veni\i dm riisant, vorbesc eel mai adesea germana, eli ei
sint de origine germana fae parte cu adevarat dm popoml nostru,
Ceea ce, in decursul istonei, a putut fi germanizat cu folos, a fost
pllmintu/ cucerit de strllbunil cu spada in mind colonizat de (tlrcl1lil
germani, In nu/sura in care, in acela,)i {imp el au introdus 1111 singe stnhn in
trupul poporului nostru, au contribuit La na,lterea unn {iirimi(liri funeste a
caracterului nostru etnie, care se manifestll pri n acest indwiduaZism hipertro{iat
propriu germanilor F care, din nefericire, adesea aj
l
l1lge Slt {ie eiogwt
Penb'll aceasta a treia ,;-coalii, statuI este de asemenea, intr un anume
sens, un scop in sine mentinerea statulw devine sarcina principala a vietii
oamenilor,
In rezumat, se poate stabili Cit toate aceste teorii nu au rddaClrule m
in\elegerea faptului Cd fortele ('reatoare dE' civilizatie de valori au dxept baz.1
rasa ca statuI trebUle in mod logic sa considere cli sarcina sa principal:i E'ste
conservarea imbunatatirea acestei rase, condi\le fundamentald a
Olical'lli progres uman
Consecinta extema a acestor concep\ii opinii despre natw'a ,,1
ra(iunea de a fi a statului a putut fi apoi trasa de evreul Marx separind
notiunea de stat de obligatiile fata de rasa, lara a putea formula 0 altd defirutl
admisa in aceea!:!i masw'a, bw'ghezia a croit dl'llm unei doctnne rare neaga
statu] in sine,
De aceea lupta dusa de bw'ghezie Impotnva mannsmulUl mternational
se indreapta, in acest domeruu, catre un sigw' Bw'ghezia nu pune pret de
multii vreme pe temehile de care sistemul SdU politic nu se poatE' lipsl
Advers31'lll ei abil a descopent punctele slabe ale edlficiulUl PE' C31'P ea il
il ataca eu 3l'mele pe cru'e ea 1 Ie a fw'nizat involunt31'
C'ea dint!l datorie a noulUl pffi"tid ('ffi'e se plaseaza pE' terenul roncep\lilOl
raslste este formul31'ea cl31';l a ce t1'ebuie avut;l despre natw'a
!:!l ratiunea de a fi a statuiUl
No\iunea fundamentala este aceea cll statul nu este un seop, ci un mCJlor,
El este condi(ia prealabilii pusii fornulrii unei cil'iiiza(li U111UlJI' de pa/oare
superioart'i, dar IHi este cauza ei directil, Aceasta const,/ exclusiv in existenf" 11111'1
rase apte de civihza(ie Chiar daca pe pamint a1' psista sute de state model, m'
('azul in Cffi'e ill'ianuI, ('ffi'e este stilpul civilizatlei, s ill' mtimpla sd dlSPlU d nu
'll' mai exista civilizatie corespunzind, pe plan spiritual, niveJului Pf' care J au
274
atins poporu-ele de rasa superioru-ii. Se poate merge mai depruie spunind cii
existenta statelor nu ru- exclude eventualitatea nimieu"ii definitive a
rasei umane, din moment ee disparip.a reprezentantului rasei eivilizatoru-e ar
atrage dupa sine pierderea faeultiitilor inteleetuale supedoare de rezistenta de
adaptare.
Daeii, spre exemplu, un seism ru- zdruncina scoru-ta terestrii din
valUl"ile oceanului s-ru' ivi 0 noua Himalaya, civilizatia umana ru' fi nimicitii de
acest eataclism inspaimintator. N-ru' mai exista nici un singw- stat, toate
legatUl"ile cru-e mentin ordinea ru- fi mpte, creatiile unei civilizatii milenare ru-
fi nimicite, suprafata pamintului n-ru- mai fi decit un cimitir aeopel"it de apa
de mil. Insii ru' fi suficient ca in aeest haos inspaimintiitor sa fi supravietuit citiva
oruneni apru-tinind unei rase eivilizatoru-e pentru ca, fie dupii 0 mie de ani,
pamintul, Iini!?tea, sa reinceapa sa produea dovezi ale fortei creatoru-e
a omului. Numai nimicu-ea ultimilor ai rasei supel"ioare ru' faee
definitiv din pamint un Invers, exemplele luate din prezent dovedesc cit
statele ale eill-or baze au fost puse de reprezentantii unOI' l-ase lipsite de
eapacitati politice indispensabile nu au putut, in ciuda tutUl-or masUl"ilor luate
de guvernele lor, sa scape de ruina. Dupa cum speciile de animale mrui din
vremUl"ile preistorice au trebuit sa lase loc altora !Ii sa se stinga, tot VOl'
trebui sa dea intiietate rasele umane lipsite de 0 anumita forta intelectuala,
singw'a eru'e Ie poate face sii giiseasdi armele necesru'e conservmi lor.
Nu statuI este eel eru-e face sa se nasca un anumit nivel de eultUl'a; el
nu poate decit sa conserve rasa, eauza dintii a ridicill'ii aeestui nivel. In caz
contrru-, statuI poate continua sa existe timp de seeole lara 0 schimbru-e apru-enta,
cind, de fapt, in Ul'l1la amestecului raselor pe cru-e nu I-a impiedieat, eapaeitatea
civilizatoru-e istoria acestui pOpOl', cru-e este reflectru'ea ei, au ineeput
de multa vreme sa sufere deteriOliiri grave. De exemplu, statul nosbu actual,
meeanism fune\ionind in gol, poate, pentm un timp mai mult sau mai putin
indelungat, sa mai provoaee iluzii sa pru-a ea totu!li otravirea rasei,
de eru-e sufera bupul poporului nosbu, aduee dupa sine 0 deeadere a eivilizatiei
sale cru'e se manifestii deja in mod
Condiria prealabilcI pusc'i existeT1{ei dura bile a unei omeniri superioare nu
este ayadar statui, ci rasa care posedli facultii{ile cerute.
Trebuie sa se ea aeeste facultati exista intotdeauna ea este sufieient
Sa fie trezite de imprejurari e}"i;rioru'e spre a se manifesta. N atiunile sau, mai
degI-aba, rasele eivilizatoru'e posedii aeeste faeultiip. bineIacatoare in stru'e latentii,
chiar dadi imprejUl'arile exterioru-e nu Ie ingaduie sa aetioneze. De aceea a-i
prezenta pe gel'l1lanii din vremUlue ante1'ioare ea pe
oruneni "lara eivilizatie", ea pe ni!lte bru-bad este 0 nedreptate inc1'edibila. Ei
n-au fost niciodatii astfrl. Numai asprimea climei habitatului lor septentrional
Ie impunea un fel de viata ce se opunea dezvoltarii fOI-telar lor creatoru-e. Daca
a1' fi ajuns, lara lumea antica, in regiunile mai blinde din sud !Ii daca acolo a1' fi
gasit, in materialul uman fwnizat de rase Ie inferioru-e, primele mijloace tehnice,
275
eapaeitatea de a erea 0 civilizatie care donnita in ei ar fi produs 0 inflorire la
fel de stralueitoare ea aeeea a elenilor. Dar aeeasta forti primitiva care
eivilizatia nu trebuie atribuitii numai faptului ea ei au trait intr-un
climat septenhional. Un lapon dus in sud ar eonhibui la fel de putin la
dezvoltarea civilizatiei ca un eschimos. Nu, aceastii splendidii faeultate de a
crea de a modela i-a fost conferitii toemai ruianului pentru ea ea sa riiminii in
el in stadiu latent sau s-o diiruiaseii vietii care se trezete, dupa cum nite
imprejuriiri favorabile i-o ingiiduie sau 0 naturii inospitalierii il impiedica sii 0
faca.
Putem deduce de aiei urmiitoru-ea idee:
Statul este un mijloc de a ajunge la un scop Scopul SCIU este menfinerea
# favorizarea dezvoltiirii unei comunitc1{i de fiiTl{e care, fizic moral, slnt din
aceea-fi specie. EI trebuie SCI meTl{ina, In primul rInd, trizsllturile caracteristice
esenriale ale rasei, condiIie a dezvoltilrii libere a tuturor facultfl[ilor latente ale
acesteia. Dintre aceste facultc1ri, 0 parte va servi intotdeauna la intreIinerea vie[ii
fizice .yi 0 alta parte la favorizarea progreselor i ntelectuale. Dar, de fapt, cea dintii
este Intotdeauna condi{ia necesara a celei de a doua.
Statele care nu urmc1resc acest scop sint organisme defectuoase,
erea{ii Faptul ea ele exista nu sehimbc'i luerurile, dupcl cum nici suecesele
obIinute de 0 de corsari nu justificc1 pirateria.
Noi, national-socialitii, care luptiim penh'll 0 altii conceptie despre lume,
nu ne plasam pe celeblw "teren al fapteIOl-", de altfel niiscocite. Atunci nu am
mai fi sustiniitorii unei mrui idei noi, ci culii minciunii cru-e domnete in zilele
noastre. Trebuie sa facem 0 distinetie netii intre statul eru-e nu este decit eel cru-e
inglobeaza rasa eru-e este eontinutul. Cel cru-e inglobeaza nu ru-e 0 ratiune de
a fi deeit atunci eind este eapabil pastreze protejeze eontinutul:
altminteri nu ru-e niei 0 valoare.
Ca urmare, scopul sup rem af statului rasist trebuie sa fie sa vegheze Ia
conservarea reprezentan{ilor rasei primare, dcUiltori de civilizaIie, care fae
frum.use{ea valoarea morala a unei omeniri superioare. Noi, in ealitate de
arieni, nu ne putem inchipui un stat decit ca organismul viu care constituie un
popor, organism care nu numai cc1 asigurii existert{Q acestui popor, dar, In plus,
dezvoltindu-i facultc'ifile morale i intelectuale, le face siz ajung(I la gradul eel mai
fnal! de libertate.
Ceea ee se ineeru-cii astiizi Sa ni se impunii ea stat este produsul
monstruos al celei mai mrui erOli urmatii de un IT de suferinte
inex'Plimabile.
N oi, tim eii lumea de azi va eonsidera aeeastii
eoneeptie dxept revolutionarii eii ea ne va defliima eu acest nume. Dar opiniile
actele noastre nu trebuie sa rezulte din aprobarea sau dezaprobarea epoeii
noastre, ei din obligatia impelioasa de a sluji adeviirul de care sintem cblltienti.
N oi putem fi eonvipi cii inteligenta mm deschisa a posterititii nu numai ca va
inlelege ratiunile intreprinderii no astre , ei i eli ii va recuno8ljte utilitatea 0
276
va amagia.
Cele de mai sus ne dau noua, masura valorii unui
stat. Aceasta valoare este numai relativa, judecata din punrtul de vedere
particular al fiecarei ea va fi absoluta daca ne ridicam la punctul de
vedere al omenirii in sine. Altfel spus:
Utilitatea u11ui stat nu poate fi apreciatti luind drept criteriu nivelul de
civiliza(ie fa care a ajuns sau importml(a pe care i-o mnfercl pllterea sa i11 fume;
aceasta Sf' poate face exclusiv in fllnC(ie de utilitatea pp care 0 poate avea acest
organism pentru fiecare popor luat in eonsiderare.
Un stat poate fi considerat ideal nu numai daca el corespunde conditiilor
de viata ale popOlului pe care trebuie sa-l reprezinte, ci daca existenta sa
asigura practic dainuirea acelui papor, de altfel indiferent de insemnatatea
culturala pe care 0 poate avea in Iume forma acestui stat. Caci misiunea
statului nu este de a crea, ci de a croi chum forte lor virtuale. Un stat poate fi
awdar ealificat drept prost dace!, ati11gind gradul eel mai ridieat de civiliza(ie,
hilriize,\te rui nei omogenitatea rasialci a reprezentan(ilor aeestei eiviliza(ii.
Caci atunci practic el nu respecta conditia prealabiia a existentei unei
cultilloi, care nu este produsul sau, ci al unui popor civihzator consolidat de
sinteza vie a statului. StatuI nu reprezintii a ci 0 forma. Gradul de
eiviliza(ie la eare a ajuns un popor nu permite a-'ladar dozarea utilitci{ii statu lui
in care Este Iesne de inteles cii un popor superior dotat pentlll civilizatie
of era 0 imagine preferabilii celei a unui trib de negri; cu toate acestea,
organismul creat de cel dintii sub forma de stat poate fi, prin felul in care
scopul, mai rau dedt al neglului. statuI eel mai bun cea mai
bum politica sint incapabile sa extraga dintr-un popor facultatile care
ii lipsesc actualmente pe care nu Ie-a avut niciodata, 0 forma necorespunzatoa-
re de stat va aduce fatalmente cu sine, cu timpul, permitind sau chiaJ' prilejuind
disparitia rasei civilizatoare, pierderea facultatilor pe care
initial aceasta Ie poseda potential.
Ca illomruoe, aprecierea valorii unui stat va fi mai intii determinata de
utilitatea pe cruoe el 0 poate avea pentlu un popor dat :;.i nicidecum de
importanta rolului sau in istoria lumii.
Asupra acestui ultim punct de yedere, cruoe este foruie relativ, ne putem
face repede 0 parere precisa; druo este gleu de Iacut 0 apreciere a valorii absolute
a unui stat, deoruoece aceastii apreciere definitiva nu depinde numai de statuI
insu:;.i, ci mai deglabii de valoruoea de nivelul popOlului luat in considE'rruoe.
Cind 8e despre inalta misiune a statului, nu trebuie deci
niciodatii sa se uite cii aceastii inalta misiunt ii incumba esentialmente popolului,
in carE' statuI nu are aU 1"01 dedt de a face posibilii dezvoitarea libera, datorita
277
puterii organice a existentei sale.
Atunci, daca ne intrebam cum trebuie Sa fie constituit statuI de care
avem nevoie noi, germanii, trebuie sa precizam mai intii doua lucruri: ce fel de
oameni trebuie sa reuneasca acest stat ce scopwi trebuie el sa wmareasca.
Din nefericire popOJul noshu german nu are ca baza 0 rasa omogena
fuziunea elementelor primare nu a lacut asemenea progrese incit sa se poatii
vorbi de 0 rasa noua nascuta din aceasta fuziune. In realitate, contaminarile
succesive care, in special de la razboiul de treizeci de ani incoace, au alter at
singele popOlului noshu, nu numai ca I-au descompus, ele au actionat asupra
sufletului noshu. Granitele deschise ale patriei noastre, contactul cu COl-pw'j
politice negermane dea lungul regiunilor de frontiera, in special puternicul
aflux de singe sh'ain in interiOlul Reichului nu lasa, prin reinnoirea sa
constanta, timpul necesar penhu a se ajunge la 0 fuziune completa, Din acest
fel de amestec nu a 0 rasa noua; elementele etnice au ramas juxtapuse
rezultatul a fost ca, in momentele critice, cind de obicei 0 tw'ma se stringe
laolalta, popOJul german s-a impra-:-tiat in toate directiile, Nu numai ca repartitia
t,ritoriala a elementelor constitutive ale rasei regiuni diferite, dar ele
coexista in interiOlul unei regiuni. Oamenii din nord sint aproape de
cei din est, dalmatii sint aproape de oamenii din occident sint aproape
de ei; lara a mai socoti amestecurile. Aceastii stare de lucluri are, in anumite
parii, inconveniente mari: germ ani lor Ie puternicul instinct gregru., efect
al identitatii singelui, cru'e, deosebit de necesru' in ceasw'ile grele, previne
prabu!-iirea natiunilor, instantaneu la poporu'ele care-l au to ate
diferentele secundru'e Iaclndu Ie sii i opuna comun frontul unit a]
turmei sale omogene, Ceea ce se desemneaza Ia noi prin hiperindividualism
provine din faptul ca elementele fundamentale ale rasei noastre, din cru'e fiecru'e
are trasatw'i cru'acteristice particulru'e, au Iuat obiceiul de a trai alaturi, lara sa
ajunga sa se amestece. Pe timp de pace, adesea el poate a?ea avantaje, dru', daca
ne gindim bine, ne a costat dominatia Iumii. Daca popOlul german ru' fi avut,
dt- a lungul istoriei sale, aceasta unit ate gregru'a cru'e le-a fost atit de folositoru'e
altor poporu'e, Reichul german ru' fi astazi stapinul globului. Istoria lumii ru' fi
Iuat un aU ew's -;;i nimeni nu este in miisw'a sa determine daca, urmind acest
mum, omenirea n-ru' fi atins scopulla cru'e spera sa ajunga astazi prin vaicarelile
,:,i smiorcaielile lor atitia orbiti: 0 pace asiguratii nu de ramllrile de
miislin agitate de ii ci garantatd de spada victoriaasci a 11lW i
papor de stiipini care plllle lumea intreagii ill sllljba unei civiliza(il superioare.
Faptul ca popolUlui nosh'll ii coeziunea data de un singe comun
ramas pW' ne-a pricinuit rete inexprimabile. El a dalUit capitale unei mul\imi
de mid potenta\i germani, dar a privat poPOlUJ german de dreptw-i1e salt>
senioriale.
astazi popOlul german mai suferii inca din cauza w'mari.t.or acestE'1
!ipse de cOE'ziune intima; dru' ceea ce a fast nenorocirea noastra in trecut ';oi in
prezent, poate fi in viitol' un izvor de hinecuvintari. Caci oricit de funeste a1' fi
278
fost absenta unei fuziuni absolute a elementelor care compuneau initial rasa
no astra imposibilitatea in care ne-am afiat, ca urmare, de a forma un corp de
popor omogen, in schlmb, este 0 fericire ca cel putin 0 parte din ceea ce este mai
bun in singele nostru a ramas pura !?i a scapat de decaderea care a lovit restul
noastre.
Este cert ca un amalgam complet al elementelor primare ale rasei
'loastre ar fi dat unui popor constituind un organism dar el
U' fi fost, ca Olice rasa hibrida, dotat cu 0 capacitate mai mica de a face sa
Jrogreseze civilizatia dedt cea de care se bucw'au initial elementele sale cele
nai nobile. A!?adar absent a unui amestec integral este 0 binefacere: noi nu
wem astiizi in poporul nosbu german mari rezerve de oameni de rasa
din nord, al carol' singe a ramas neamestecat pe c81'e il putem
'onsidera ca pe como81'a cea mai de pret pentlu viitorul nostlu. In vremurile
liste, dnd legile rasei erau necunoscute, cind in orice om, luat in sine, era
razutii 0 fiintii inbu totul asemanato81'e semenilor sai, nu erau observate
tiferentele de valo81'e existente intre diversele elemente primitive. Noi
lstazi ca un amalgam complet al elementelor constitutive ale corpului popOlului
losbu coeziunea c81'e 81' fi rezultat din ea ne-81' fi Iacut poate puternici la
xterior, d81' ca scopul suprem spre c81'e trebuie sa tinda omenirea ne-ar fi rdmas
naccesibil: singura specie de oameni pe c81'e destinul i-a ales in mod vizibil
a duce opera la bun s-81' fi inecat in terciul de rase fOlmat de un
IOpOl' unificat.
D81' astiizi, intiiriti de 0 notiune de cW'ind dobinditii, noi trebuie sa
xaminam atent sa profitiim de ceea ce a impiedicat destinul binevoitor, larii
Teun amestec din p81-tea noastrii.
Cine vorbe'jte despre 0 misiune data poporului german pe acest pamint
sit CCI ea consUl exclusiv in formarea unui stat care considerit ccl relul
rlU suprem este conservarea apararea elementelor celor mai nobile ale
oporului nostru, riimase nealterate, care sint de asemenea cele ale intregii
meniri,
PIin aceasta, statuI penbu pIima datii un scop intern inalt.
'ata de lozinca ridicola c81'e ii dadea rolul de a veghea asupra !?i ordinii,
enbu a permite cetatenilor sa se lll!?ele reciproc in l81'gul lor, s81'cina c81'e
:msta in COnserv81'ea apiir81'ea unei specii umane superio81'e, cu c81'e
uniitatea Atotputernicului a gratificat acest piimint, ap81'e ca 0 misiune cu
deviil'at nobila.
Mecanismul neinsufletit c81'e pretinde ca-!?i 810e ratiunea de a exista in
l insu!?i trebuie transfOlmat intr-un organism viu al calui scop exclusiv este sa
ujeasca 0 idee supeIioara,
Reichul, in calitate de stat, trebuie si'i cuprindii to[i germanii, sii ia
nu numai sarcil'fa de a reuni de a conserva rezervele prerioase de
'emente primare ale rasei pe care Ie posed-ll acest popor, ci ,yi de a le face sii
iunga incet dar sigur la 0 situa[ie predominantil.
279
* *'
Unei perioade c81"e este, daca mergem pinii in miezuI lucrurilor, cea a
amortirii a stagnarii, ii va succeda 0 perioadii de luptii. D81", ca intotdeauna,
dietonul: "Cine se lUgine&te" !ii aici apliearea !ii, de
asemenea, eel e81"e spune ea numai atacul aduee victoria. Cu cit seopul luptei
noastre este mai inalt &i eu cit aetualmente multimea este mai ineapabila Sa il
inteleaga, eu atit mai urialje VOl' fi succesul - dupa cum ne invatii istoria -
importanta aeestui succes; ne este suficient sa vedem d81" seopul spre e81'e
trebuie sa tindem sa ducem lupta cu 0 persevel'enta de nezdruncinat.
Multi func(ion81i c81"e conduc in pl'ezent statul nostlU pot socoti mai
putin haz81"dat sa lucreze pentlU mentinerea stiirii de lucrwi existente decit sa
lupte pentru ceea ce va fi miine, Li se p81"e mai comod sa vadii in stat un
mecanism, a calui singura l'atiune de a fi este sa se mentinii in viatii, dupa cum
viata lor "ap81"tine statului", cum sa spunii. Ca lji cum ceea ce ilji 81"e
radiicinile in popol' ar putea servi logic un alt stiipin decit popOlul; ca cum
omul ar putea lucra pentIu altceva decit pentlU om. Cum am mai spus, este,
{ireyte, comod sit nu vezi in autoritatea statului decit mecanismul pur automat al
unei o rganizitri, decit sci 0 consideri intruparea suverano. a instinctului de
conservare al unui popor. Intr-adeviir, in primul caz, statul lji autodtatile
statului sint pentIu aceste minti inguste scopwi in sine; in al doilea caz, sint
81-me puternice in slujba m81"ii eternei lupte pentIu existentii, nu 0
o81"bii, ci expresia vointei unanime a unei comunitati cm"e vrea sa
triiiascii,
De aceea, pentIu lupta dusa in favo81"ea noii noastre conceptii despre
stat - conceptie care raspunde in intregime sensului initial al luclUrilor - yom
gasi tov81"iilji de lupta in sinul unei societiiti imbiitrinite fizic, prea adesea
ca inteligentii lji cw'aj. Din aceste patw"i ale populatiei, noi nu yom avea
decit in mod exceptional: batrini a carol' inima pastrat tineretea,
i81" spiritul prospetimea; dm' nu ii vom vedea niciodatii venind la noi pe cei care
eonsidera ca sm"cina esentiala a vietii lor este mentinerea unei stiid de lUCluri
existente,
A vern in fata no astra mult mai putin oameni rau intentionati, cit m-mata
nenumiiratii a indiferentilor din lene intelectuala in special a oamenilor
interesati de mentinerea statului actuaL D81" tocmai faptul ca aceastii lupta
apriga pm'e lara sperantii ii da s81"cinii noastre mare tie eonstituie no astra
de sueces cea mai m81-e. Strigatul liizboinic, c81-e sperie la ineeput sau
descw"ajeaza inimile slabe, va fi semnalul adunarii fnilor eu adevarat
combative. $i trebuie sii ne diim seama ca: otunci cind, in sinul unui popor, un
anumit numiir de oameni dotOfi in cel mai inalt grad cu energie # fo'1{J. activO. se
unesc spre a urmdri un singur scop i cind ei sint ostfel definitiv eliberari de
lenea in care au amor{it masele, ciriva oameni devin stiipinii fntregului
280
pupar, Istaria lumii este fi/uritii de minoritii(i, de /iecarp dafcl cind minoritii(ile de
1/U71Ulr intruchipeazd majoritatea de uoin{(1 ,I'i de decizie,
De aceea, ceea ce astiizi multora li se poate plirea a agravare a sarcinii
noastre, este, in realitate, condiria necesard a victoriei noastre, Tocmai pentru dt
sarcina este atit de mare ,Ii de grea, noi vom giisi dupit toate aparenreie cei mai
buni sus{iniitori ai lupte; lwastre, Aceastii elitd ne garanteazd succesul.
*
'" *
N atul'a corecteaza de obicei prin rinduieli corespunzatoare efectul
amestecurilor care altereaza pW'itatea raselor umane, Ea se arata putin
favorabila fata de Primii ai acestor incruci-:ari au crunt de
suferit, citeodata pina 1a a treia, a patra a cincea generatie, Ceea ce constituia
va10area elementului primm' superior pmticipant la incruci-:m'e Ie este refuzat;
in afm'a de aceasta, lipsa unitiitii singelui implica discordanta vointelor
energiilor vitale, In toate momentele critice in care oamenii de rasa pw'a iau
hotariri in\elepte coerente, metisul i'1i pierde capul sau nu ia decit jumatati de
masm'ii. Rezultatu1 este ca acesta din m'ma se lasa dominat de omul eu singe pw'
::oi ca, in praetidi, este expus unei dispm'itii mai rapide, In imprejurtirile in care
rasa rezistll victorias, 111etisul moare; am putea cita nenuTTulrate exemple in acest
sens, Aid se po ate vedea corectm'ea facuta de natm'a, Dar i se intimpla adesea
sa mem'ga mai depmte: ea reproducerea; ea face ca produ,:ii
incl'Uci,!arilor multiplicate sa devina sterili, facindu-i astfel sa dispm'a,
Daca, spre exemplu, un individ dintr-o rasa data s-m' uni cu reprezentan-
:ul unei rase inferiom'e, rezultatul m' fi 0 scadere a nivelului in sine
;i, in plus, 0 descendenta mai slaba decit indivizii de rasa ramasa pW'a in mijlocul
:areia m' trebui ea sa traiascii, In cazul in cm'e orice nou aport de singe al rasei
mperiom'e m' fi impiedicat, inCl'Uci'1arile continue ar da na'ltere unoI' pe
:m'e puterea lor de rezistenta, intelept redusa de natm'a, i-m' condamna la 0
lisparitie prompta; sau, in cW'sul milenillor, s-m' forma un nou amalgam in cm'e
lementele primm'e, amestecate radical prin incruchari multiple m' fi de
lerecunoscut; s-m' constitui astfel un popor nou dotat cu 0 anumiLa capacitate
le rezistenta gregm'a, dm' a cal'Ui valom'e intelectuala mtistica m' fi cu mult
nferiom'a celei a rasei superiom'e cm'e a pmticipat la prima incl'Uci'lm'e. Om'
hiar in acest din w'ma caz, acest produs hibrid m' sucomba in lupta penh'll.
xisten(a, impotriva unei rase superiom'e a1 carei singe m' fi ramas pW',
:olidm'itatea gregm'a, dezvoltatii de-a lungul miilor de ani, ;-i cm'e m' aSlgW'a
:>eziunea acestui POPOl' nou m' fi - cit m' fi ea de mm'e, ca w'mm'e a scaderii
jvelului rasei -;;i a facultiitii de adaptm'e a capacitiitilol' creatom'e
ncapabila sa permita 0 re-.zistenta victorioasa la atacw'ile unei rase pw'e, unite
ea superiom'e ca dezvoltm'e intelectuala civilizatie
Putem enunta w-matOl'Ul principiu:
281
Orice I1lCTUCl.)are de rase aduce fatalmente cu sine, mal devreme sau mIll
tfrziu, dispari(ia hibrizilor rezulta{i, citii vreme et se giisesc m prezen(a elementu
lui superior care a participat la incruci)are care a conservat unitatea care
cunferti singelul puritate. Penb"U hibrid pericolu] nu decit odatii cu
metisajul ulbmului element individual al rasei superioare.
Acesta este iZVOlUl regenerarii progresive, lente, efectuate de
natura, care elimina incetul cu incetul produsele alterarii rase lor eu ca
sa mai existe un izvor de rasa pw'a sa nu se mai produca metisaje nOI
Acest fenomen se poate manifesta de 1a sine la fiintele dotate cu un
puterruc mstinct de rasa, pe care imprejurari deosebite sau vreo constringere
speciala 1 au deviat dt' pe calea normala de inmultire care mentine pW'itatea
rasei. De indata ce constringerea inceteaza, elementul litmas pW' tinde imediat
Sd revirui 1a imperecherea intre egali, ceea ce pune capat oricarei
ulterioare. metisajului se retrag atunci de 1a sine in umbra, daca nu
cumva numalul lor a devenit atlt de mare incit elementele dE' rasii pw'a nu se
pot gindi sa 11 se opuna
Omul, devenit surd 1a sugestii1e instmctului necunoscind obligatiile
pe care i le-a impus natura, nu trebuie sa conteze pe corectiile lacute de ea, cita
vreme el nu va fi inlocuit prin luminile inteligentei sugestiile instmctului
pierdut; a,;>adar mteligenta este cea care trebuie sa lruaptuiascii munca de
regenerare necesara. Dar este de temut faptul cit omul, odata orbit, va continua
Sd dftrime barierele care separa rasele, pina cind ceea ce era mai hun in el va fi
definitiv pierdut. Atunci nu va mai ramine decit un fel de terri omogen din care
faimo'lii reformatori pe care ii auzim astiizi law'esc idealul; dar acest amestec
inform ar insemna moartea oricalui ideal pe aceasta lume Recunosc: s ar putea
alditui astfel 0 turmci mare, soar putea fabrica prin acest fel de amestec un
animal grpgar, dar dintr-un usemenea amestec nu va ie)i niciodatti un om care
sit fie Ull stilp al civilizariei sau, mai bine, un fondator ,Ii un creator de
f'il'ilizurie Sal' putea considera atunci cft omerurea 'li-a ratat definitiv ultIma sa
misiune
Dae.i nu vrem ca PammtuI sa decada 1a aceasta stare, trebuie sit ne
ailltw'am ideli Cd misiunea state lor germanice este, inainte de toate, sii vegheze
ca orice nou mebsaj sa inreteze cu desavir-;.ire
Genera(ia de secaturi care s-au impus atentiel contemporarulol' nO'ltn va
incepe desigur sii strige la enuntarea acestei teOlii sit se plinga, gemmd ca eu
lovese m dreptw'ile sacro sante ale omulm Nu, omul nu are decit un drept sacru
\i arl'S! drept este in acela.)l timp eel mai sfint dintre indatonn. aflume de a
lJeghea la pllritatea singelui Slllt, pentru ca piistrarea a ceea ee existll Inai bUll in
ome1/ire sli facli 0 dezvoltare .)i mai deslwiqitii a acestor fimre privile
giote Un ')tat rasist trebUl deci, iT/ailite de toate, sii ridice dislitoria dill starea
de injoslre la care a SllpllS'O falsificarea contilllul a rasPI .)1 Stl it redea sfil!(enio
1l1U'/ Il/Sfall(l1 memte SlI creeze fii nee dllpli ell iPlll .) 1 asenul nurf'O Dorru11lilU, ior
llll nqtl' mon.)tn Nlrp eonsfltllie media dilltre om )/ mamw(il
282
Protestele care. pot fi ridicate impotriva tezei mele, din ratiuni zise
umanitare, sint extrem de putin justificate intr-o vreme in care, pe de 0 parte,
se oferii tutw-or degeheratilor posibilitatea de a se inmulti, impunindu-li-se astfel
contemporanilor lor de nespus - in timp ce, pe de altii parte, in toate
d.rogheriile :?i chiar la negustOlii ambulanti pot fi cumpiirate preparate
perrnitind, chiar celor mai piirinti, sa nu aibii copii. In statuI care, in
zilele noastre, asigw-a lini!?tea i ordinea, dupa cum cred apiiriitOlii sai, bravii
national-bw-ghezi, ar fi 0 clima sii retragi facultatea de a procrea sifiliticilor,
fiintelor atinse de tare ereditare sau difOl-me, cretinilor; in
schimb, faptul cii milioanelor de fiinte dintre cele mai siiniitoase Ii se riipete
facultatea de a procrea nu este eonsiderat 0 actiune dauniitoare i nu
bunele moravwi ale aeestei soeietiiti ipocrite, ba ehiar ii flateazii miopia i lenea
intelectuale. Caei altminteli ar trebui sa-!?i friiminte mintea ca sa gaseasea
mijlocul de a face sa subziste de a pastra indivizii care sint saniitatea
poporului nostru din care se va nate generatia viitoare.
Cita lipsa de ideal de noblete in sistemul actual! Ridiearea celor mai
buni in interesul posteritatii ii este indiferenta; lasa lucrurile w-meze
cw-sul. Faptul eii bisericile noastre piicatuiesc impobiva respectului datorat
omului, imagine a Domnului, asemiinare pe care ele insista aUt de mult, este
intru totul conform actualei lor linii de eonduita; ele vorbesc mereu de spirit i
lasa receptacolul Spuitului sa decada la nivelul de proletariat degenerat. Apoi
se mai mirii cu un aer stupid cit de putinii influenta are eredinta in
propria ei tara, de inspaimintatoarea "necredinta" a aeestei mizerabile calicimi
degradate fizie al carei moral este firete la fel de eorupt; i se despagubese
predicind cu succes hotentotilor eafrilor doctrina evangheliea. In timp ce
poporu-ele noastre din Ew-opa, spre eea mai mare laudii glorie a Domnului,
sint maeinate de 0 lepra morala fiziea, piosul misionru- pleaea in Mrica
Centralii intemeiazii misiuni pentru negIi, pinii dnd "civilizatia noasb-ii
superioru-ii" face din oameni primitivi inapoiati, 0 stu-pe
de mulatri trindavi.
Cele doua eonfesiuni ere!?tine ale noastre ar corespunde mai bine eelor
mai nobile aspu-atii umane daea, in loc sa-i deranjeze pe negIi eu misiuni pe cru-e
nu Ie dorese a ciiror invaliiturii niei nu pot s-o inteieagii, ru- binevoi sa-i faea pe
locuitorii din Ew-opa Sa inteleaga forute selios ca menajurile eu siiniitate proasta
ru- face un lucru mult mai placut lui Dumnezeu, daeii Ie-ru- fi mila de un mic
orfan siiniitos robust i-ru- tine loe de tatii de mama, in loe sa dea viatii unui
copil bolniivicios cru-e va fi penbLl el pentm ceilalti 0 plicinii de
nefericu-e de dw-ere profunda.
StatuI rasist va trebui sa repru-e pagubele provoeate de tot eeea ee se
neglijeazii astiizi in aeest domeniu. EI va trebui sa faeLt din rascl eentrul vie[ii
comuniti"itii; sil vegheze aQ ea SCI raminil pura; sa declare cil bunul eel mai de pre[
al unui popor este copilul. El va trebui S{' aiM grijd ea numai individul siin{itos
sii poatil Zl!misli copii; el va spune eLl nu exist(! decit un singur act rUinos: sa
283
aduci pe lume copii cind .}ti bolnav cind ai tare cil actul cel mai onorabil
este atunci sa renumi. Invers, el va declara cii a-i refuza nariunii copii robu.'jti este
un act blamabil. Statui trebuie sa intervinii in calitate de pastriitor al viitorului
a mii de ani pentru al cilror pre! dorimele egoismul individului sint desconsi-
derate .yi in fara cllrora el trebuie sa se incline; el trebuie sa declare Cll orice
individ bolnav notoriu sau atins de tare erditare, deci transmisibile vltlstareior
sale, nu are dreptul sa se reproduc(l Ji trebuie sa-i rapeasru practic aceastii
facultate. Invers, el trebuie sa vegheze ca fecunditatea femeii siiniitoase sa nu fie
limitate! de infecta politicil financiarii a unui sistem de guvernlimint care face, din
acest dar al cerului care este 0 posteritate numeroasa, un blestem pentru parimi.
El trebuie S(I punti capat acestei indiferenre trindave, ba chiar criminale,
manifestat(l asUizi fafa de condi[iile sociale permi[ind formarea unor familii
prolifice Ji sit se simtil protectorul suprem al acestui bun de nepre{uit pentru un
popor. Atenria lui trebuie sci se indrepte asupra copilului mai mult decit asupra
adultului.
Cine nu este saniitos, fizic .yi moral, in consecinrli nu are valoare din
punct de vedere social, nu trebuie sil-.yi perpetueze bolile in trupul copiilor siii.
Statui rasist are 0 sarcinii uriaJl! de indeplinit din punct de vedere al educariei.
Dar aceastii sarcinii va plirea mai tirziu ceva mult mai miker decit rclzboaiele
victorioase ale epocii noastre burgheze actuale. Statui trebuie scl-l faru pe individ
sci iTl[eleagc'i, prin educarie, di a fi bolnilvicios Ji slab nu este 0 rl1,}ine, ci 0
nenorocire vredniccl de milcl, dar ClI, in schimb este 0 crimd 0 sd
dezonorezi aceastii nenorocire prin egoism, fiicind-o sa cadil asupra unei fiinre
nevinovate: Cf! individul care suferii de 0 boalil de care, de altminteri, nu este
responsabil Ji care renun[li sa aiM copii .yi transferii afeC{iunea tandrerea
asupra unei tinere mliidire din rasa lui, a Cllrei stare de s(lne/tate lascl sii
se prevadii Cll intr-o zi va fi un membru robust al unei comunitc'i(i viguroase del
dovadii de un spirit cu adeviirat nobil de sentimentele omeneti cele mai
vrednice de admirarie. Indeplinind aceasta sarcinil educativii, statui iJi
prelunge.te, din punct de veaere moral, activitatea practiClI. Lui ii va fi indiferent
S(! Jtie dacii este inreles sau nu, aprobat sau blamat, pentru a aC(iona conform
acestor principii.
Daca, timp de ljase sute de ani, indivizii degenerati fizic sau suferind de
boli mintale ar fi impiedicati sa procreeze, omenirea ar fi scapata de rele de 0
gravitate incomensurabila; ea soar bucura de 0 siiniitate greu de imaginat in ziua
de azi. Favorizind sistematic fecunditatea elementelor celor mai
robuste ale popOlului nostIu, se va obtine 0 rasa al carei 1'01 va fi, cel putin la
inceput, sa elimine gennenii decadentei fizice !ii, in consecintii, morale, de care
suferim noi astazi.
Fiindca, atunci cind un popor un stat se VOl' fi angajat pe aceasta cale,
se VOl' preocupa in mod firesc de va10rii a ceea ce constituie es!,nta cea
mai pretioasa a rasei :;.i de sporirea fecunditatii sale pentIu ca in sfirljit natiunea
intI-eaga sa pru:ticipe la acest bine suprem: 0 rasa obtinuta dupa regulile
284
eugeniei.
Pentru a se ajunge aici, trebuie inainte de toate ca statuI sa nu lase in
voia soartei grija de a coloniza regiunile nou dobindite, ci sa supuna aceastii
colonizare unor reguli determinate. Comisii de raSa, constituite special, trebuie
sa elibereze indivizilor un permis de colonizare; 0 pwitate de rasa definita, care
va trebui dovedita, va fi conditia pusa pentru obtinerea acestui permis. In felul
acesta VOl' putea fi intemeiate incetul cu incetul colonii marginale ale caror
coloni vor fi exclusiv reprezentanti ai rasei celei mai pw'e dotati, in consecinta,
cu facultatile cele mai eminente ale acelei rase. Aceste colonii VOl' fi, pentlll
intreaga natiune, 0 comoru:a na(ionaia pre(ioasa; dezvoltarea lor va umple de
minch'ie de 0 siguranta voioasa Olice memblll a1 comunitatii, din moment ce
ele vor contine germenul unei fericite dezvoltal"i viitoru'e a popOlului
de asemenea a omenirii.
Sarcina de a face sii se naSClI acest ev mai bun Ie va reveni concep(iilor
rasiste puse in practiccl in statui rasist: atunci oamenii nu vor mai (ine SCI
imbuniitcl(eaSClI cre.)terea speciilor canine, cabaline sau feline; ei vor cCluta ScI
imbuncltll{eascd rasa umarul; in acea epoClI a istoriei omenirii, lmii, care au
reclll10scut adevc/rul, vor ,Iti sii dovedeascd abnega(ie in tCleere, alrii vor face daru I
de la sine, bucuro.\-i.
Faptul ca aceasta stare de spirit este posibila nu poate fi negat intr-o
lume in care sute de mii de oameni impun voluntar celibatul, fara sa fie
constrin'ii -:;i obligati la aceasta altfel decit printr 0 lege religioasa.
De ce a1' fi imposibila 0 asemenea renuntru:e daca, in locul unei pOlunci
a bisericii ar inte1'veni un avertisment solemn invitind oamenii Sa puna in sfir::;it
capat adevaratului pacat originar, cu consecinte atit de dw'abile, sa-i dea
Creatorului atotpute1'nic fiinte aidoma celor create de ella inceput'?
Desigur, lamentabila tw'ma a micilorbw'ghezi de astazi nu va putea
intelege niciodata aceasta. Ei vor ride sau vor da din umerii lor prost croiti 'ii VOl'
repeta suspinind scuza pe care 0 rostesc mereu: "A.r fi foruie flumos, in
principiu, dar este lntr-adevar, cu ei est(' imposibil; lumea lor nu
este lacuta pentlll aceasta. Ei nau decit 0 grija: propria lor viata, UTl
Dumnezeu: banul lor. Numai cit noi nu ne adresam lor, ci mru'ii armate a celor
cru'e sint prea saraci pentlll ca propria lor "iata sa Ii se para cea mai mru'e
fericire cru'e poate exista pe lume, celor care nu privesc awul ca pe stapinul care
Ie existenta, ci care cred in al\i zei. Ne ach'esam inainte de toate
puternicei armate a tineretului nostm german. EI intr o epocii. repre
zentind 0 mru'e cotitW'ii a istoriei lenea 'ii indiferenta tatilor lor ii obliga sa
lupte, Tinerii germ ani vor fi intr 0 zi arhitectii unui nou stat rasist sau vor fi
cei din w'ma mruiori ai unei complete, ai mortii lumii bw'gheze.
Caci, atunci cind 0 genera\le Rufeni de defer.te pe care Ie recunoa'1te cu
('ru'e se resemneaza chiru', margininduse, cum face astazi lumea noastra
bw'ghezll, la scuza facila cit nu se poate face nimic penbu a Ie remedia, 0
asemenea lume este harazita Ceea ce caracterizeaza societatea no astra
285
burghezii este cii ea nu mai poate nega aceste defect. Ea este obligata sa
mru:tw-iseasca faptul ca existii multe lucrwi putrede rele, dar nu mai este
capabila sa reactioneze impobiva raului; ea nu mai are forta de a mobiliza un
popor de sau de rnilioane de oameni de a-i inspira energia
disperata cu care ar trebui sa faca ultimele efortw'i pentru a evita pedcolul.
Dimpotdva: cind 0 asemenea campanie este intreplinsii intr-o alta tara, ea nu ii
inspira decit comentarii proste!jti cauta sa demonstreze ca, teoretic, tentativa
nu poate ca succesul ei este pW' simplu de neconceput. Penbu a
justifica pasivitatea acestor pitici slabiciunea lor intelectuala !li morala sint
avansate tot felul de argumente, oricit ar fi de idioate. Atunci cind, de exemplu,
un continent intreg declara in sfir!?it razboi intoxicadi cu alcool, penbu a smulge
un popor intreg din bratele acestui viciu devastator, lumea bw'gheza din Ew'opa
nu are alt reflex decit sa faca ochii mari, sa dea din cap cu un aer de
indoiala sau sa gaseasca, cu un aer superior, cii toate acestea sint ridicole - parere
care i se deosebit de bine acestei societati ridicole. Dar atunci cind
toate aceste sclifoseli nu au efect !?i cind, undeva in lurne este atacata nobila
inviolabila lutina, chiar cu succes, mic-bw'ghezii se straduiesc, am mai
spus-o, sa puna cel putin la indoiala acest succes sa-i importanta, lara
sa se teama macar sii invoce plincipiile moralei bw'gheze impotriva unei
campanii care cautii sa scape lumea de cea mai rea dintre imoralitiiti.
Noi, noi toti nu trebuie sa ne facem nici 0 iluzie in aceastii pdvin\ii:
bw'ghezia no astra actual a nu mai poate de-acum inainte servi la nimic, pentIu
nici una din sarcinile nobile care ii revin omenidi; larii cea mai mica baza, ea
este de asemenea mult prea josnica, mai putin - dupa pru'erea mea - din rautate
decit dintr-o indolenta incredibila din tot ceea ce rezultii din ea. De aceea,
acele clubw'i politice care duc viata de azi pe miine sub denumirea de
"partide bw'gheze" nu mai sint, de multa vreme, decit asociatii de interese
formate de anumite gIupw'i profesionale de anumite clase; iar scopul lor
principal este sii apere cit mai bine cu putin\a interesele cele mai egoiste. Este
evident cii 0 asemenea corpora tie de "bw-ghezi" politicieni nu este capabilii de
lupta, in special cind adversarul se reCluteaza nu din rindw-ile unor inavutiti
prudenti, ci dintre masele proletare, impinse la revolta de incitarile cele mai
violente hotarite la mice.
'*
;/< *'
Daca ne darn seama de faptul ca cea dintii indatorire a statului, care este
in Slujba poporului nu are in vedere dec it binele acestuia, este sii pastreze
elementele cele mai bune ale rasei, sa aiba gIija de ele i;ii sa favorizeze
dezvoltarea lor, atunci yom conchide logic ca sarcina lui nu se limiteaza la a
face Sa se nasca vHistare demne de popor si de rasa ci ca el mai trebuie si sa Ie
,
dea 0 educatie care va face mai tirziu din ei membri folositori ai comunitlltii
capabili sii contribuie la sporirea ei.
Cum, in ansamblu, randamentul intelectual al indivizilor este direct
proportional cu calitiitile de rasii ale materialului uman dat, educatia fieciiruia
trebuie sii aibii w"ept prim scop intretinerea dezvoltarea siiniitiitii fizice. Ciici,
in majoritatea cazurilor, un spirit siiniitos !?i energic nu se decit intr-un
corp siiniitos viguros. Faptul cii oamenii de geniu au uneori 0 constitutie putin
robustii sau chiar bolniivicioasii, nu infirma acest principiu. Este vorba in acest
caz de exceptii cru'e, ca in toate domeniile, confirma regula. Dru" cind un popor
este alciituit in majoritate din oameni degenerati fizic, este extrem de rru" ca din
acest smirc sii se iveasca un spirit cu adevarat superior. Influenta lui nu va
cunoa!?te, in orice caz, niciodata un mru'e succes. Ori aceasta plebe de degenerati
va fi incapabilii sa-l inteleaga, Oli puterea sa de vointli va fi prea slabitii pentIu
ca ea sii poatii urma acest vultw' in elanul siiu.
StatuI rasist, con.)"tient de acest adevilr, nu va considera cii sarcina sa
educativi! se limiteazii sit bage in creiere cu pompa; el va rine sii ob{inii,
printr-o adecvatii, corpuri esenrialmente silniltoase. Cultivarea facultiirilor
inteletuale va veni numai pe planul doi. Dar chiar aici scopul principal va fi
formarea caracterului, in special dezvoltarea puterii de voiTlfil a capacitiirii de
decizie; in acela.ri timp, tinerii vor fi asume responsabilita-
tea actelor lor. Educa(ia propriu-zisii va urma abia in ultimul rind.
StatuI rasist trebuie sa pOl'neasca de la plincipiul cii un om a ciirui
culturii .}tiinrifici este rudimentard, dar care are corpul siirultos, caracter onest "oi
energic, citruia ii place sil ia 0 hotelrire, care e dotat cu putere de voin(il este un
membru mai folositor comunitillii na{ionale decit un infirm, indiferent de
aptitudinile lui intelectuale. Un popor de savanti degenerati fizic, cu vointa slaha
practicind un pacifism nu va putea cuceri niciodata celUl; el nu va fi nici
macru' in stru'e sa-!?i asigw"e existenta pe acest pamint. Rar se intimpla ca, in
lupta aprigii pe cru"e ne-o impune destinul, sa piru"a cel mai putin savant;
invinsul este intotdeauna acela cru"e extrage din !jtiinta sa hotaririle cele mai
putin energice cru"e Ie pune in practica in modul cel mai jalnic. In intre
fizic !ji moral trebuie sii existe 0 anumitii ru-monie. Striilucirea spiritului nu face
deloc mai frumos un corp cangrenat !?i ru" fi chiru" new"ept Sa Ii se dea 0 educatie
intelectualii unor oameni prost dezvoltati sau schiloditi, a ciiror lipsa
de energie de cru"acter ru' face din ei fiinte nehotiirite fticoase. Ceea ce
face ca idealul de conceput de greci sa raminii nemwitor este
minunata imbinru'e dintre cea mai splendidii fizica striilucirea !?i
nobletea sufleteasca.
Dacii vorbele lui Moltke sint adeviirate: "N orocul nu decit
meritul", sint desigw- adevarate !ji in plivinta raportwilor dintre corp !ji minte:
in general, 0 minte saniitoasii nu definitiv decit intr-un corp siiniitos.
A!jadru", a faee corpwi vigw-oase nu este, intr-un stat rasist, treaba
indivizilor; nu este nici 0 problemii cru"e ii prive!jte in primul rind pe piirinti !ji
abia in al doilea !ji al treilea rind ansamblul cetatenilor: este 0 necesitate a
287
conservarii poporului pe care il reprezintii il protejeaza statul. cum, in
ceea ce educatia, statul incalca deja dreptulliberei hotiiriri a individului
ii opune dreptul colectivitiitii, supunind copilul educatiei obligatorii, lara a tine
seama de vointa parintilor - statul rasist trebuie, intI'-o !li mai mare maSUl'a, sa
faca sa triumfe autoritatea sa asupra ignorantei sau lipsei de intelegere a
individului in problemele care intereseaza salvarea natiunii. El trebuie
organizeze actiunea educativa in fel indt cOll>ul tinerilor sa fie ingIijit inca
din cea mai frageda copilarie in vederea scopului Ul-marit !li sa capete calirea de
care va avea nevoie mai tirziu. El trebuie sa vegheze in mod special sa nu
fOl-meze 0 generatie crescutii intr-o sera calduta.
Aceastii opera de educatie de igiena trebuie sa se efectueze mai intii pe
linga tinerele marne. Citeva zeci de ani de stradanii au avut drept rezultat
faptul ca naljterile au devenit complet aseptice cazwile de febra puell>eralii
extrem de rare; trebuie sa fie va fi posibil, fiicindu-se educatia temeinica a
infu-mierelor a mamelor, ca sa sa Ie dea copiilor, inca din primii ani,
astfel de ingI'ijiri incit lor ulterioara sa aiba loc in cele mai bune
conditii.
Intr-un stat rasist, licoala va consacra infinit mai mult timp exercitiilor
fizice. Mintile tinere nu trebuie supraincarcate cu un bagaj inutil; experienta ne
invatA ca ele nu pastreaza din el decit fragmente !li, in afro'a de aceasta, Ie ramine
nu esen\ialul, ci amanunte secundro'e inutilizabile; un copil mic este, de
fapt, incapabil sa faca 0 triere logica a materiilor care i-au fost bagate pe git. A
consacra gimnasticii, cum se face in prezent, doua ore scwie din progI'amul
saptiiminal al secundare pe deasupra, a face prezenta elevilor
facultativa, inseamna a co mite 0 eI'oro'e gI'ava, chiro' !li din punctul de vedere al
formarii pUl' intelectuale. Nu ar trebui sa treaca nici 0 zi in care tinarul sa nu
se consacI'e, cel putin 0 ora dimineata sero'a, exercitiilOl' fizice, din toate
spOliw'ile de gimnastica. Un spOli nu tI'buia mai ales neglijat, boxul, cro'e,
in ochii unui numar foroie mro'e de este brutal vulgro'. Este
incredibil cite pareri sint raspindite in aceastii plivinta in mediile
"cultivate". Faptul ca tinarul invata sClima petrece timpul biitindu-se in
duel trece drept extrem de firesc respectabil, dro' boxul, acesta este prin forta
imprejw'arilor brutal! De ce? Nu existii nici un spod cro'e sa dezvolte, in
masw'ii, spiritul combativ, sa pretinda decizii rapide ca fulgerul lii sa-i dea
corpului suple\e calirea otelului. Pentru doi tineli nu este mai brutal sa puna
capat unei dispute nascute dintr-o divergenta de opinii cu lovitwi de pumni decit
Sa facii acest luClu cu 0 lama bine ascutitii. Penbu un om atacat nu este mai
josnic respinga agI'esorul eu pwnnii decit sa 0 ia la fuga chemind politia in
ajutor. Dro', inainte de toate, baiatul tinar :;;i eu eorpul sanatos trebuie sa invete
sa supOlie 10 vi tUlile. Acest plincipiu Ii se va parea, campionilor
spnitului, demn de un salbatie. Dro' rolul statului rasist tocmai ca nu este
eduero'ea unei
colonii de esteti pa!jnici 1?i de oameni degenerati fizie. Imaginea ideala pe cro'e
288
el face despre omenire nu are ea modele onorabilul mie-burghez l?i fata
batrinii virtuoasa, ei barbati dotati eu 0 energie virila l?i mindra l?i femei eapabile
sa aduea pe lume oameni adevaratL
Astfel sportul nu este menit numai sa-l faea pe individ puternic,
indeminatic indraznet, el trebuie sa-l caleasca sa il invete sa suporte
incercarile nenoroci.rile.
Daca intreaga clasa superioara a intelectualilor nu ar fi fost
instluita exclusiv in sensul a ceea ce este convenabil distins, daca, in schimb,
ar fi invatat boxul, 0 revolutie germanii, Iacuta de proxeneti, de dezertori de
aite secaturi de soiul acesta nu ar fi fost posibiHi; caci aceasta revolutie
datorat succesul nu indraznelii curajului autorilor sai, ci nehotaririi
lamentabile a celor ce conduceau statuI care erau sai responsabili.
Pentlu ca toti cei care ne conduceau nu plimisera decit 0
educatie "intelectuala" s-au pomenit dezarmati in momentul in care prutea
adversa a folosit, in locul ru-melol' intelectuale, bare solide de fier_ Toate acestea
au fost posibile numai pentIu ca noastre superioru-e aveau ca plincipiu
nu formarea unor barbati, ci de functionrui, ingineri, tehnicieni, chimi!jti,
oameni de litere penhu ca aceasta intelectualitate sil nu moru-a, de
profesori.
Din punet de vedere intelectual, conducatOlii au obtinut rezultate
minunate, dru' cind a trebuit sil dea dovada de vointa s-au ru-atat mai prejos de
Ol-ice.
Este sigw' ca educatia este incapabila sa faca un om cw-ajos dintr-un om
esentialmente dru- este de asemenea sigw- ca un om, chiar dotat de natw-a
cu un oru-ecru'e cw-aj, va putea dezvolta capacitatile, daca defectele
educatiei sale I-au pus in infelioritate in ceea ce forta lui abilitatea
lui corporale. In armata se poate vedea in ce grad propriilor resw'se
fizice poate dezvolta Ia un om cw-ajul !ji chiru- spiritul combativ. Acolo nu existii
numai eroi: tipul mediu este amplu reprezentat. antrenamentul excelent
al soidatului german in timp de pace i-a inoculat acestui intreg organism
gigantic 0 incredere in sine de 0 fOl1ii nebimuita de adversru'ii Dovezile
nemwitoru-e de bravw-a de vioiciune date de ru-matele germane in tot
verii in toamna lui 1914, in cw'sul inaintarii lor, cind au matw-at totul in fata
lor, au fost rezultatul acestei educatii continuate tara ragaz, In timpul ani lor de
pace interminabili, ea corpw'i adesea putin robuste cu performantele
rele mai incredibile Ie daduse soldatilor ace a incredere in sine pe cru-e nu 0
puteau zruuncina nici spaimele celor mai teribile batalii.
Poporul nostru german, astilzi zdrobit ziicind la piimint Uisat pradli
fimi apiirare lovitllrilor de picior ale restului lumii, are nevoie tocmai de aceastii
(Orr
ll
, niiscutd din autosugestie, pe care 0 dd increderea ill sme. Dar aceastt'i
incredere ill sine datll copiilor poporului nostru prin educa[ie inc!) din
primi; lor ani. Intregul sistem de educa[ie i de culturii trebuie sit urmiireascd sii
le dea eonvingereu eii ei sint absolut superiori eelorlalte popoare. Forra dibl1cia
corporalt'f trebuie sit Ie dea increderea in invincibilitatea poporului (''(Iruia Il
apar(in. Ceea ce a dus odinioarii armata germanii la victorie era suma increderii
lieciirui soldat in sine a tuturor in cei care ii comandau. Ceea ce va
repune pc picioare poporui german va Ii convingerea va putea recuceri
libertatea. Dar aceastii convingere nu va fi decit rezultatul unei convingeri
identice a milioanc de indivizi.
Sa nu ne facem, nici in acest domeniu, iluzii:
a fost poporului nostru; VOl' trebui de asemenea
sa fie stradaniile noastre penb-u a pune capat intr-o zi situatiei lui critice. Cine
crede cli actual a activit ate de educa\ie bUl'gheza practicatii asupra poporului
nostru in vederea calmului ordinii ii va da forta sa faea sa ineeteze intr-o zi
starea de lueruri aetuala, eauza a luinei noastre, sa ruunee in obrazul
adversarilor lan\Ul'ile noastre de selavi, se amru'nie. Numai printr-un
exees de energie nationala, de setf' de libertate de inflacarare pasionata yom
eompensa tot ceea ee ne lipsea.
*
* *
Imbracamintea tinerilor trebuie de asemenea sa fie adaptata scopulUl
urmiirit. Este cu adevarat lamentabil sa vezi tineretul nosb-u eonformindu-se
unei mode stupide cru'e da un sens peiorativ veehiului proverb: "Raina face pe
om",
Tocmai la tineri imbracamintea trebuie pusa in slujba educatieL Tinalul
care se plimba vara in pantaloni lungi, intl'-o hainii inchisa pinil la git este din
aceasta eauza putin predispus sa se consacre unui exercitiu fizic. Fiindca, s-o
spunem deschis, trebuie lacut apel nu numai la ambitie, dru' la vanitate; nu
la vanitatea de a avea flumoase pe care nu Ie po ate cumpara toata
lumea, ci la orgoliul unui corp flumos bine facut, luCl-u la care fiecru'e poate
eonbibuL
Aceasta consideratie vajuca de asemenea rolul mai tirziu. Tiniira fatii
trebuie sa-l cunoasca pe cavalelul ei. Daca fizica n-ru' fi in zilele
noastre atlt de complet surghiunitii pe planul al doilf'a de nerozia modei, sute
de mii de tinere nu s a1' Iasa seduse de bastru'zj de evrei respingatori cu
picioru'e strimbe. Existenta celor mai flumoase bupw'i este de asemenea in
interesul natiunii pentl-u ca sa diil-uiascii rasei 0 noua fI-umusete
Aceasta este astazi una din necesitiitile cele mai urgente, deoru'ece
insbuc\ia militru'ii pentru eli astfel a fast desfiintata singura institutie
cru'e, in timp de pace, repru'a in pru-te neglijentele modului nostru de educatie.
Avantajele sale nu se limit au la formru'ea individului ci exercita 0
influen\a fericita asupra rap01-tw'ilor dintre cele doua sexe, Tiniira fatWil prefera
pe soldat celui care nu intrase In ruw.atii,
Statul rasist nu trebuie numai sa vegheze la dezvoltarea fortei fizice in
290
timpul anilor de !?coala, el trebuie de asemenea sa se ocupe de aceasta in
perioada post!?colara, atita timp cit nu s-a incheiat procesul de cre!?tere al
tinerilor, pentru ca aceasta sa se faca in conditii bune. Este abSUl-d sa credem ca
dreptul statului de a supraveghea tinelii ceti\eni inceteaza in momentul in care
ei parasesc spre a nu mai reintra in vigoare decit in momentul in care
fac serviciul militar_ Acest w-ept este, in realitate, 0 datorie permanenta. StatuI
actual, caruia ii este indiferent dacli are cetliteni cu 0 slinatate buna, a neglijat
aceasta indatoriJ:e in mod climinal. EI lasa astazi tineretul sli se depraveze pe
striizi in 10cUIile de desfriu, in loc sli-l tinli in mina sa aibli grijli de formarea
sa fizica pina in momentul in care va fi obtinut adulti
Chestiunea formei precise a organizlirii educatiei post!?colare de clitre
stat este, pentru moment, lara esentialul este sa 0 faca; el va cauta
caile !?i miloacele penhu aceasta. Statui rasist trebuie sa considere dezvc.)tarea
fizica a tinerilor, in perioada post!?colara, w-ept una din atributiile sale in
maSUI-a ca dezvoltarea intelectuala, el trebuie s-o asigm-e prin institutii de
stat. Educatia fizica va putea fi, in linii mari, 0 pregiitire pentm serviciul
militar. Armata nu va mai fi atunci nevoita, ca altadati, sa-l invete pe tinar
notiunile elementare ale regulamentului maneVl-elm- militare; ea nu va mai
plimi recmti in sensul actual al termenului; ea nu va mai trebui decit sa
transforme in soldat un tinar care a plimit deja 0 pregatire fizica perfectii.
In statul rasist, armata nu va mai fi obligatli sa-l invete pe
sa sa stea cu arma la mnar; ea va fi 0 superioara
de educatie patriotica. Tiniilul recmt va primi la regiment instmctia militarii
necesarli, dar in timp va continua pregatirea sa penh-u rolul pe care il
va avea de indeplinit mai tirziu in viata. Obiectivul principal al educatiei
militare trebuie sa raminii ceea ce el era deja in vechea armata ceea ce
constituia cea mai mare valoare a acesteia din m-ma: aceasta trebuie sii
faca din tiniir un barbat; ea nu trebuie sa-l invete nmnai sa se supuna, ci ili sii-l
faca apt sli comande intr-o zi; el va invata sii taca nu numai atunci cind
un blamjustificat, ci sa suporte nedreptatea in tacere_
In plus, el trebuie, increziitor in proplia sa fortii, cucerit, ea fieeare, de
spiritul de corp, sa se convinga de faptul ea popmul sau este de neinvins.
Soldatul care ineheiat servieiul militru- va primi doua doeumente:
o dipiomil de ceti'i(ean, adica un act legal permitindu-i sa practice un serviciu
public un certificat de siiru'itate, atestind cli este apt penhu clislitmie_
Aila cum 0 face pentm baieti, statul rasist va inw-uma educatia
tinerelor fete, !?i dupa principii. aici importanta cea mai mare trebuie
acm-data formarii fizice; abia apoi w-meaza educru-ea cru-actelwui, in in
ultimul rind, dezvoltru-ea aptitudinilor intelectuale. Nu trebuie niciodatii pierdut
din vedere ea scopul educatiei feminine trebuie sa fie pregatirea penhu rolul de
viitoare mama.
'"
Abia in al doilea rind va trebui sa favorizeze statul rasist, sub toate
formele ei, formarea caracterului.
Este incontestabil ca trasaturile esentiale ale caracterului fiecaruia sint
stabilite dinainte: un egoist este i va ramine intotdeauna astfel, dupa cum un
idealist va fi intotdeauna f0l1amente idealist. Dar, intre aceste tipwi de caracter
cizelate ireproabil exista milioane de exemplare a Carol' amprenta este neclara
greu de descifrat. Criminalul inniiscut va ramine criminal; dar multi oameni
care nu vadesc dedt 0 anumitii tendinta catre acte criminale pot, printr-o
educa(ie adecvata, sa devina membri folositOli ai comunitatii; invers, caractere
nehotarite pot deveni elemente dauniitoare, daca educatia lor a fost
defectuoasa.
De cite oli nu ne-am pIins in timpul razboiului de putina discre\ie a
popol"ului nostru! Cite greuta(i am avut, ca w"mare a acestui defect, ca sii-i
ascundem inamicului secrete chim" importante! Dm' sa ne punem intrebm'ea:
Cum putea sa-l faca discret educatia data popOlului german inainte de razboi?
Om"e micul piricios nu era adesea, ineli din coala, preferat colegilor sai mai
putin vorbareti? Om"e denuntul nu era, i nu este inca, considerat "sinceritate",
im' discretia incapa\inm"e dat cineva osteneala sa Ie prezinte
copiilor discretia ca pe 0 virtute de pret i biirbateasca? Nu, caci in ochii
pedagogilor moderni acestea nu sint decit fleacwi. Dm' aceste fleacuri
costa statuI nenumarate milioane w'ept cheltuieli de judecata, din moment ce,
din 0 suta de procese penbu defiiimm"e sau motive asemanatom'e, nouazeci
rezultii din aceasta lipsa de discretie. Vorbe rostite lara asumm'ea raspundelii
sint repetate atit de uor; interesele economice ale popOlului nosbu sint lezate
continuu, penbu ca sint dezvaluite importante procedee de fabricatie
etc.; chim' i pregatirile secrete penbu apiirarea tiilii sint zadarnicite, deom'ece
popOlul nosbu n-a invatat sii taca, repeta tot ce a auzit spunindu-se. In timp
de nlzboi, aceasta manie de a paliivriigi ne poate face sa pim"dem biitalii sa
pwtam toatii povm"a rezultatului nefericit alluptei. Trebuie sa fim in
acest domeniu, ca, la 0 virsta matw"a, absenta unei educatii precoce nu poate fi
remediata. Un inviitator nu trebuie, de exemplu, sii incerce din plincipiu sii
cunoascii fm"sele de prost gust ale elevilor siii, incw'ajind cele mai w'ite obiceiw'i
de a denunta. Tineretul formeaza un stat apmte, el ii opune adultului un fel de
front solidm', lUClU fomte fiI"esc. Intelegerea stabilita inb"e copilul de zece ani
de virsta lui este mai fireasca mai puternica decit cea cm"e m'
putea exista intre el i adult. Copilul cm"e denunta un camm"ad comite 0 tn/dare
i;\i manifesta astfe] 0 dispozitie de spirit cm"e, calificatii blUtal transpusa
intr-un domeniu mai vast, corespunde celei a omului vinovat de inaltii tradm"e,
Un asemenea copil nu poate fi considerat un baiat de treab(l .yi ciMtit, ci un
cm"acter putin vrednic de stimii. PentIu invatator poate fi comod sa se foloseasca
de asemenea defecte spre intiili autOlitatea, dm", procedind astfel, el
292
in inimile tinere germenii unei dispozitii de spirit care po ate avea mai tirziu
consecinte funeste. Nu 0 data s-a intimplat ca un piricios mic sa devina 0 canalie
mare.
Aceasta trebuie sa slujeasca drept exemplu multor oameni. Astiizi
dezvoltarea dodta a nobletii de caracter joaca la un 1'01 aproape nul. Va
trebui ca intr-o zi sa i se dea cu totul alta importanta. Lealitatea, abnegaria,
discre(ia sint virtuti absolut necesare unui mru'e popor; dezvoltru'ea !?i ridicru'ea
lor la rangul de perfectiune prin educatia data in aI'e mai multa
importanta decit multe materii cru'e umplu in zilele noastre programa !?colaIa.
Ai face pe copii sa!?i piru'da obiceiul vaicarelilor l?i al urletelor de dW'ere face de
asemenea pruie din acest program de educatie. Atunci cind pedagogii uita ca
trebuie sai inculce copilului, incepind de la virsta cea mai frageda, obiceiul de
a supOlia in tacere suferintele nedreptatile, nu trebuie sa ne mire ca mai
tirziu, in ceasurile grele . dnd, de pilda, un barbat este pe front . este
ocupatii numai eu transmiterea lamentarilor vaicarelilor reeiproce. Daca
primru'e aI' fi tW'nat in mintea tineretului nostru ceva mai putina daI'
mai multa stapinire de sine, intre 1915 1918 am fi fost reeompensati din plin.
Astfel statul rasist trebuie, pentru indeplini sru'cina sa de educator,
sa puna mai mult pret pe formaI'ea cru'aeterelor in timp cu corpuL Multe
din defectele actuale ale poporului nostIu pot fi, daca nu suprimate, cel putin
mult atenuate printr-o astfel de metoda de educatie.
*
* *
Dezvoltarea puterii de voinril a capaciUI(ii de decizie, ca ,\'i tendinra de
asuma cu pl(lcen' 0 responsabilitat este de cea mai mare importan((l.
OdinioaI'a in ru'mata se admitea principiul ca intotdeauna e mai bine sa
dai un ordin OaI'ecare dedt sa nu dai nici unul: trebuie sai faci pe tined sa
inteleaga ca un raspuns oru'eCaI'e valoreaza intotdeauna mai mult decit nici un
raspuns. Teama de a da un raspuns este mai decit din
raspuns. Trebuie sa ne baziim pe aceasta axioma pentru a-i obi
1
nui pe tined sa
aiba cW'ajul aetelor lor.
Ne-am plins de multe Oli cli in lunile noiembrie decembrie 1918 toate
autoritii(ile pierduserii cmajul, ca, incepind de la suveran pina la ultimul
diviziollaI', nimeni nu mai gasise puterea sa ia 0 hotarire din proprie initiativa.
Acest exemplu teribil trebuie sa fie un aveliisment solemn pentJ-u noul sistem
de educatie, caci aceasta catastrofa nu a Iacut decit sii scoata in evidenta
proportiile ale celor existente pretutindeni Ia 0 SCaI'a mai mica. Lipsa de
voin(a, nu lipsa de aI'me, este cea care ne face astiizi incapabili de 0 rezistentii
serioasii. Aceasta lipsa -de energie este im'adaeinata in intregul nostJ-u popor, il
face incapabil sa la orice hotarire CaI'e compOlia riscuri; ca cum maretia unui
act nu consta tocmai in pruiea de rise pe eaI'e 0 impliea. Fib'a sa biinuiasea acest
293
lucru, un general german a gasit 0 formula clasicii pentru a exprima aceasta
lamentabilii lipsa de vointii: "Eu nu actionez,spunea el, decit atunci cind socot cii
am cincizeci l?i una de l?anse de reu!jitii dintr-o sutii". Acest "cincizeci l?i unu la
suta" explicii tragi cuI caz al priibul?irii germane; cine ii cere destinului sii-i
garanteze succesul renunta insa!ji prin aceasta sa manifeste eroism. Caci acesta
din urma constii, atunci cind convins ca 0 situatie reprezinta 0 plimejdie de
moarte, in a face incercarea care poate conduce la succes. Un canceros in pericol
de mparte nu are nevoie de cincizeci una de dintr-o sutii ca sa
operatia. Chiar daca aceasta nu promite decit jumatate din suta de de
vindecare, un om va asuma liscul, altminteli nu are dreptul
plinga mo81iea apropiata.
Judecind bine lucrurile, aceasta incapacitate lal?a de a vrea de a Iua
o hotarire, c81'e este flagelul epocii no astre , este mai ales consecinta educatiei
radical gl'e!?ite date tinel'etului; influenta ei nefasta pel'sista la adult i!ji
punctul culminant in lipsa de civil observatii la oamenii de stat de
la putel'e,
Se poate spune lucru despre frica de raspunderi care bintuie in
prezent. Acest viciu, de c81'e este raspunziito81'e tot educatia tineretului, se
manifestii in intreaga viata publica lii ilii atinge nemwitorul apogeu in regimul
p81'lament81',
In l/coala se pune mai mult pret pe 0 miiliUlisire "pocaita" pe un "act
de caintii" decit pe 0 miiliUl'isil'e libel'a lii sincera, Aceasta din Ul'ma, in ochii
multol' educatori, este semnul vadit al unei depravari incUl'abile ol'icit a1'
parea de incredibil, li se prezice multo}' copii dovedind inclinatii c81'e
81' fi de 0 valo81'e inapl'eciabila, daca 81' constitui unui intreg popol'.
DupcI cum statui rasist va trebui SCI acorde intr-o zi intreaga lui aten[ie
educifrii voin[ei spiritului de decizie, tot astfel el va trebui SCI graveze in sufletul
tinerilor, inccl din cea mai fragedcI copiliirie, gustul pentru responsabilitclri1e liber
consimrite curqjul actelor lor. Numai intelegind impOlianta necesitatea
a(estei s81'cini va reul/i statuI l'asist, dupa secole de astfel de educatie, sa creeze
in sfil'!?it un popor eliberat de slabiciunile c81'e au contribuit intr-o manierii aUt
de diiuniito81'e la deciiderea noastrii actuala.
*
'" *
Statul rasist nu va trebui Sa faca decit citeva modificari neinsemnate
educatiei date in educatie c81'e rezuma tot ceea ce statul face astiizi
pentru educ81'ea poporului. Aceste modificari VOl' fi de trei felUli.
Mai intii mintea tinerilor nu trebuie supraincclrcatll cu care le
slnt inutile in propor(ie de noutlzeci cinci la suti! pe care in consecin(tl ei le
vor uita curind. Programele plim81'e !?i secund81'e, in mod special, sint
in zilele noastre un talme.,balme!? absUl'd; in majoritatea cazUlilor, plisosul de
294
materii predate este aUt de mare incit mintea elevilor nu poate repne decit
fragmente numai.un fragment din aceastii multime de poate gasi
intrebuintarea; pe de alta parte, ele ramin insuficiente pentm cel care
0 profesiune determinata este obligat piinea.
Adresati-va, de pildii, unui care a trecut cu succes examenul
de absolvire a unui liceu sau a unei !?coli primare superioare care are acum
treizeci cinci pinii la patruzeci de ani; vedeti ce a pastrat din pe
care i Ie-a virit anevoie in cap. Cit de putine au ramas din cite is-au
turnat in cap odinioara! Este adevarat ca vi se va raspunde: "Dar de
cuno!itinte dobindite atunci nu avea dI'ept scop numai punerea elevului in
posesia unei eruditii vaste !?i variate; voiau sa-i exerseze !?i capacitatea de
asimilare, aptitudinea de a gindi mai ales spiritul de observape". Raspuns
just in parte; dar atunci ne plliite primejdia de a ineca intr-o afluenta de impresii
\} minte tinara nu va dedt fmu-te nu- sa devina staplnulIor, sa Ie tl'ieze
-:;i sa Ie claseze In funcpe de impOltanta lor mai mru.'e sau mai mica; in
general, esentialul va fi sacrificat accidentalului uitat cu Scopul
principal al acestei insbuiri masive nu va fi deci o.tins, caci el nu poate consta
in a face mintea capabila sa invete indopind-o cu no\iuni; din contra, acest scop
trebuie sa fie acela de a fw'niza fieciUuia comoru.'a de cru.'e ii va fi
folositoru.'e mai tirziu de cru.'e el va face comunitatea sa profite. Dru.' aceasta
tentativii este zadru.'nica, atunci cind din cauza supraabundentei de notiuni cru.'e
au fast biigate cu de-a sila intr-o minte tiniU'ii, ele sint uitate complet sau este
uitat esentialuL Nu se intelege, de pilda, motivul penbu cru.'e milioane de
oameni trebuie, timp de ani de zile, sa invete doua sau trei limbi striiine. Numai
un numar infim dintre ei va putea sa traga vreun folos din acest moti v cei
mai multi Ie VOl' uita cu astfel, dintr-o sutii de mii de elevi cru.e
invata franceza, abia doua mii se VOl' folosi mai tirziu serios de aceasta limba, iru.'
ceilalti nouazeci opt de mii nu VOl' avea niciodata in viata prilejul sa foloseasca
in practica ceea ce VOl' fi invatat in Astfel ei VOl' fi consacrat mii de ore
unui studiu lips it de valoru.'e pentm ei. Argumentul in viltutea ciU'uia studiul
limbilor contribuie la cultw'a generala nu sta in picioru.'e; el nu 31' avea greutate
dedt daca oamenii 31' continua sa dispunii toata viata de ceea ce au invatat in
Astfel, fata de cei doua mii ciU'ora acestei limbi Ie poate fi
utila, VOl' exista nouazeci opt de mii cru.'e se VOl' osteni degeaba VOl' sacrifica
un timp pretios.
Este Yorba, in afru.a de acestea, in cazul de fata, de 0 limbii despre care
nu se poate spune ca te invata sa intr-un mod rigw'os logic, cum este
cazul latineL AI' fi mai opOltun sa nu i se predea tiniU-uIui elev 0
asemenea limba dedt in linii mru.i, sau, mai precis, sa i se prezinte 0 schema a
mecanismului sau intern; s-ru.' semnala trasatw'ile cru.acteristice cele mai
proeminente, elevul 31' 1'1 initiat in elementele gramaticii sale, 31' fi expuse, cu
ajutOlul unoI' exemple tipice, regulile de pronuntie, de consbuctie etc. Aceasta
metoda ar fi suficienta penb'll multimea elevilor - fw'nizind 0 vedere de
ansamblu mai clad !?i mai u!?or de retinut - ar fi mai folositoare decit metoda
folosita astazi: aceasta pretinde ca baga cu sila intreaga limba in memode, cind
de fapt elevul nu ajunge niciodata s-o stapineasca !?i pe W'Illa 0 uita. In
timp, nu soar mai expune pelicolului eli aceasta abundenta zdrobitoare de
nu lasa in memorie decit fragmente incoerente, retinute la intimplare; de fapt,
tinarul nar trebui sa invete decit ceea ce este cel mai demn de atentie dupa
ce esentialul ar fi fost tdat de secundar.
Un bazat pe aceste plincipii generale ar fi suficient pentlU
majoritatea elevilor penbu tot restul vietii. Cei care mai tirziu VOl' trebui
realmente Sa practice aceasta limba ar dispune de 0 baza suficientii pe care ar
avea timp sa 0 largeasca in vederea unui studiu aprofundat.
Programele ar face economie de timp !?i ar putea mai sa lase pruiea
cuvenitii exercitiilor fizice dezvoltadi cru'actelUlui despre cru'e am vorbit mai
sus.
o refOl'Illa exceptional de impOlianta este aceea a metodelor actuale de
predru'e a istoliei. poporu'e au mai multii nevoie decit gel'Illanii de lectiile
istoriei; dru' au profit at mai putin de ele. Daca politica este mated a
istoriei viito are , invatiitw'a cru'e ni se da despre istolie este judecata
condamnatii dupa felul in cru'e ne ducem noi astazi politica. Aici nu se pune
problema sa ne lamentam in legatw'a cu rezultatele vrednice de pIins ale politicii
no astre , daca nu sintem hotariti sa ne instruim poporul mai bine Ia aceasta
materie. Bilantul invatiiIii istoriei, cum este predata astazi, este ddicol in
nouazeci opt de cazwi din 0 suta. N u ramin decit ani gravati pe monezi,
cite va date de i citeva nume; liniile mrui lipsesc cu Ideile
fundamentale, care constituie esentialul, nu sint expuse; i se lasa
inteligentei mai mult sau mai putin dezvoltate a elevilor grija de a eAi;rage din
noianul de date din simpla succesiune a evenimentelor intelegerea cauzelor
profunde. Putem sli ne revoltl'im impotriva constatari amru'e cit vrem;
cititi numai cu oarecru'e atentie discw'sw'ile pe cru'e, intr-o singw'a sesiune, Ie
pronunta asupra politicii domnii nob'i pru'lamentrui, in special asupra politicii
eAi;erne; ginditi-va in acela!?i timp ca aici este yorba . cel putin se spune - de
elita natiunii germane i, in Ol'ice caz, eli 0 mru'e pruie din oameni
tocit pantalonii pe blincile secundare, ba chiar ale facultatilor: va yeti da
seama de insuficienta absoluta a acestor oameni in domeniu}
istoriei. Daca n-ru' fi invatat-o deloc, daca ru' avea numai un instinct sigw-, ru-
fi cu atit mai bine penbu natiune.
Programele trebuiesc reduse in special in predarea istoliei. Principal a
utilitate a acestui studiu este discelnerea legilOl' cru'e guvelneaza cw'sul
evenimentelor. Daca se limiteazii la aceasta sru'cina, sintem
intemeiati sa speram ca fiecru'e elev va trage mai tirziu foloase din ceea ce a
invlilat, suma acestor ci!jtigwi va fi inscrisii Ia activul comunitatii. Cici istoria
nu se invata ca sa ce a fost trecutuI; ea se invata ca sa te invete ce conduitii
va trebui sa ai in viitor spre a asigura existenta intregului tau popor. Acesta
296
este scopul; iar istoria nu este decit unul din mijloacele de a-I atinge. Astazi
insa, mijlocul a devenit in acest caz un scop scopul se indeparteaza complet.
Sa nu se spuna ca un studiu aprofundat al istoriei pretinde preocupru'ea de a
fixa cit mai multe date, din moment ce numai prin ele se pot trasa liniile mru'i.
Aceasta este treaba istoricilor de profesie. Individul nu este profesor.
Istoria nu ru'e alta ratiune de a fi decit sa-i of ere intelegerea faptelor istorice,
permitindu-i faca 0 parere asupra problemelor politice care intereseaza
natiunea. Cel cru'e vrea sa devina profesor de istorie se va putea mai tirziu
consacra in modul cel mai temeinic acestui studiu. El va trebui, fire!?te, sa se
ocupe de toate detaliile, chiru' !?i de cele mai nesemnificative. Predru'ea istoriei,
a!?a cum este Iacuta actualmente, nu ii va ajunge de altfel, fiindca daca este prea
vasta pentm media elevilor, este prea limitata pentru
In rest, sarcina statului rasist este SCI vegheze ca in sfiq'it sll se scrie 0
istorie universalii in care problema rasei sii fie pusii pe primul loco
* *
Sa rezumam: statuI rasist va trebui sa dea predarii
generale 0 forma prescurtata, continind numai esentialul. Acest invatamint
trebuie sa-i furnizeze elevului posibilitatea sa meru'ga mai depruie, sa dobindeas-
ca 0 cultUl'a !?i cuno!?tinte mai temeinice. Este suficient ca individul sa dobindeas-
ca notiuni generale, linii mru'i cru'e vor servi w'ept baza activitatii sale
intelectuale; el nu va primi 0 invalatUl'a aprofundata, specializati1 detaliata
decit in domeniul cuno!?tintelor cru'e ii vor fi necesru'e mai tirziu in sf era sa.
CultUl'a generala va fi obligatorie la toate disciplinele; cultUl'a specifica va fi
lasatii la alegerea fiecaruia.
Reducerea programelor sCUliru'ea orelol' de CUl'S pe cru'e Ie va aduce
aceasta reforma vor fi trecute la creditul exercitiilor destinate fortificlirii
corpului, formarii cru'actemlui, dezvoltarii vointei a spiritului de decizie.
Putina utilitate, din punctul de vedere al profesiunii viitoru'e, a
invatamintului pl'edat in pl'ezent in noastre, indeosebi in secundru'e,
este dovedita limpede de faptul ca oameni din trei de un gen complet
diferit pot ajunge astazi la situatie. Ceea ce este realmente hotaritor este
cultUl'a generala !?i nu cuno!?tintele speciale cu cru'e a fost impuiat capul. De
altfel daca sint necesru'e speciale, pl'ogramele noastre
secundru'e sint - am mai spus-o - incapabile sa Ie dea.
Va trebui ca statul rasist sa puna capiit intr-o zi acestor jumatati de
masUl'a.
*
* *
A doua modificru'e pe cru'e va trebui s-o faca statul rasist in planul de
colruizare este w'matoarea:
Este 0 triisiitw'ii cru'acteristicii a epocii noastre materialiste faptul cii
inviitiimintul nosbu se indreaptii mereu mai mult ciitre discipline Ie utilitru'e:
matematici, fizicii, chimie etc. Desigw', aceste sint folositoru'e intr-o
epocii in cru'e domnesc tehnica chimia, in cru'e viata cotidianii furnizeaza
dovezile cele mai evidente ale acestui luclU. Al.' exista pericolul cii cultw'a
generala a unei natiuni se intemeiazii intotdeauna exclusiv pe ele. Dimpobivii,
aceastii cultw'a trebuie intotdeauna sii tina seama de un ideal. Ea trebuie sii aibii
ca baza umaniste" i sii fw"nizeze numai punctele de plecru'e necesru'e
mai tirziu unei cultw'i profesionale mai vaste. Altminteri nu se pune prel pe
fortele cru'e vor avea intotdeauna mai multii importanta pentlU existenta natiunii
decit toate cuno&tintele tehnice celelalte, Inviilru'ea istoriei nu trebuie sii
neglijeze in special studiul antichitiitii. Istoria romanii, dacii 0 cunoa&tem exact
in linii generale, va fi intotdeauna cel mai bun ghid pentlU prezent penbu
to ate timpw'ile. Noi trebuie sii piistriim de asemenea in toatii frumusetea lui
idealul grec de civilizatie. Diferentele intre poporu'e nu trebuie sa ne impiedice
sii vedem comunitatea de ra!?a cru'e Ie a ciirei importantii este mult mai
mru'e. Lupta cru'e face ravagii actualmente ru'e obiective mru'i: 0 civilizatie luptii
pentlU existenta ei :;;i aceastii civilizatie a dw'at mii de ani, ea imbriiti:;;eazii
elenismul :;;i germanismul.
Trebuie Iacutii 0 distinc\ie foruie netii intre cultw'a generalii :;;i
cuno!itintele profesionale. Acestea amenintii tocmai in zilele noastre din ce in ce
mai mult sii se punii numai in slujba lui Mammon, cultw'a generalii trebuie
piistratii penbu ca sii constituie contragreutatea lor, prin caracterul ei mai
idealist, aici trebuie sa ne impregniim profund cu principiul cii industria
tehnica, comer[ul me)'teyugurile nu sint infloritoare decit atita vreme cit 0
comunitate na{ionalii, susrinut(l de un ideal, le asigurii condi(iile prealabile .yi
necesare dezvoltilrii. Aceste condi{ii nu depind de un egoism legat de materie, ci
de un spirit de sacrificiu care mul(umirea in renuncare,
*
* *
Edueatia data astiizi tinarului eonstii in general mai intii in a-i viri in cap
eu pompa cuno'itintele de cru'e va avea nevoie mai tirziu in cruiera lui. Se spune:
"Biiiatul acesta trebuie sa fie intr-o zi un memblU folositor al societiilii
omene:;;ti". Se intelege prin aceasta capacitate a lui de a-:;;i ci:;;tiga mai tirziu
existenta in mod cinstit, civica superficiala cru'e merge mina in minii cu
acest gen de instluire ru'e baze :;;ubrede, Cum statul in sine nu este decit 0
simpla forma, este foruie greu sa educi oameni cru'e sa .. i fie utili acestei
298
forme, !?i in special sa Ie impui indatoriri fata de ea, 0 formli se poate distruge
foade Dupli cum am vazut, notiunea de "stat" nu are actualmente un sens
limpede, Nu mai rlimine a!?adar decit educatia "patrioticii" cw'enta, In vechea
Germanie, ea consta indeosebi in divinizarea intr-un mod lipsit de inteligentli
foade searblid a celor mai neinsemnati suverani, a cliror multime ne impiedica
sli apreciem la justa ei valoare important a poporului nosbu, Rezultatul acestei
adoratii era cli masa poporului nu avea decit 0 idee e:x"trem de vaga despre
istoria germanii, aici lipseau liniile generale,
Este evident eli nu astfel se putea da na!jtere unui entuziasm naponal
veritabil. Sistemul nostm de educatie ignora ru"ta de a scoate in relief nume
alese din istoria popomlui nostru !?i de a face din ele bunul comun al tutw'or
germanilor, Penbu intreaga natiune, aceste cuno!?tinte comune !?i
entuziasm ru' fi fost 0 legatma indestmctibila intr.e fiii saL Sistemul n-a !?tiut sa
prezinte privirii generatiei prezente pe adevaratii oameni mari ca pe ni!jte eroi;
n-a sa concentreze asupra lor atentia tutw'or sa faca sa se nascii astfel un
spirit national perfect omogen, Se ru'ata incapabil, in diferitele domenii ale
in vatamintului , sa Ie faca cunoscuta elevilor gloria natiunii noastre, sli se ridice
deasupra nivelului unei expuneri reci a faptelor sli inflaclireze minch"ia
nationalli citind exemple stralucite; acest mod de a proceda ru' fi fost ealifieat
ch'ept practicru'ea ru' fi fost foru"te nepopulru', Pab"iotismul
dinastic !?i mic-bw'ghez pilrea mai acceptabil mai u!jor de suportat decit
pasiunea ru'zatoru'e, rod al celui mai Inalt orgoliu national. eel dintii era
intotdeauna gata sa se supunii, cellilalt putea intr-o zi sa vrea sa domine,
Patiotismul monru'hic glisea realizru'ea in asociapile de veterani; ru' fi fost
greu sa orientezi pe aceasta cale pasiunea nationalli: aceasta este un pw'-singe
cru'e nu supOl"tli orice nu era de miJ.'ru'e eli preferau sli evite acest pedeol.
N imeni nu credea ca e posibil ea intr-o zi sa izbucneascii un rlizboi in eru'e
bombru'damentele neintrelupte valw'ile de gaz VOl' pune la 0 incercru'e
hotliritoru'e soliditatea funciarli a patriotismului, Dru', atunci dnd el s-a
dezlantuit, am fost pedepsiti cmnt pentIu lipsa acestui patriotism inflacarat,
Oamenii nu ave au deloc pofta sli moru'li pentIu suveranii lor imperiali sau
regali; de altfel, cei mai mulp ignorau ce insemna "natiunea",
De cind revolutia lacut intrru'ea in Germania !ji, ca w'mru'e,
patriotismul monru'hic s-a stins de la sine, scopul prediirii istoriei nu mai este
decit dobindirea unor simple cuno:;;tinte, Acest stat n-ru'e ce face cu un entuziasm
patriotic el nu va ave a niciodatii ceea ce vrea sa obtinii: caci, daca patriotismul
dinastic nu-i putea da soldatului, intr-o vreme in care dominii principiul
nationalitaplor, f0l1a de a rezista pinii la capat, entuziasmul republican este !;Oi
mai putin capabil sa 0 faca. Fara indoiala, lozinca "Penbu republica" nu ru'
determina popoml german sa raminii pabu ani !ji jumatate pe cimpul de lupta;
tocmai cei care au inventat acest miraj minunat au stat acolo cel mai pulin.
De fapt, aceastii republicll a fost liisatii in pace numai pentru ell ea a fost
intotdeauna gata sii pldteascii de bum! voie toate tributurile care i-ar Ii impuse
299
sil semneze toate renuTl{ilrile teritoriale care i soar fi pretins. Ea se bucw'a de
simpatia restului lumii, cum orice fiinta slaba este preferatii de cei care se
folosesc de ea, unui om cu caracter dificii. Este adevilrat cil simpatia manifestata
de du,ymanii falii de aceasta formcl de guvernilmint inseamnii condamnarea
ei absolutc!. Republica germanii este iubita !?i i se ingaduie sa existe pentru ca nu
soar putea gasi un aliat mai bun care sa tina poporul nostru in sclavie. Aceasta
splendida creatie i!ji mai datoreazii existenta numai acestui motiv. De aceea ea
poate renunta la orice sistem de educatie cu adevarat nationala !?i sa se
multumeasca cu w-alele eroilor stindardului Reichului care, de altfel, daca ar fi
vorba sa-!ji verse singele pentru acest drapel, ar lua-o la fuga ca iepwi.
StatuI rasist va trebui sa lupte penbu existenta sa. El nu 0 va putea
salva prin meritul planului Dawes. Penbu a trai asigul"a secwitatea, el
va avea nevoie tocmai de ceea ce astazi crede ca poate abandona. eu cit forma
pe care 0 va lua, cu cit spiritul de care va fi insufletit VOl' fi mai valoroase
vor dovedi superioritatea incomparabila, cu atit invidia !ji opozitia
sai VOl' fi mai puternice. Atunci el nu va gasi cele mai bune mijloace de
apiirare in miinile sale, ci in cetiitenii sai; nu fortarelelor il VOl' apara
cel mai bine, ci zidul viu pe care-l vor forma barbatii femeile plini de
patriotismul cel mai arziitor de un entuziasm national fanatic.
Al treilea punct care trebuie studiat in privinta inva\amintului de stat
este w'matOlul:
lnvii{c'imintul trebuie de asmenea sc'i-i furnizeze statului rasist mijlocul de
a dezvolta mindria na{ionalcl. De la acest punct de vedere trebuie SCI porneascii
predarea istoriei universale a istoriei genera Ie a civilizariei. Un inventator nu
va trebui SC! pari! mare numai ca inventator; el va trebui SCI para mai mare ca
reprezentant al poporui S/LU. Admira{ia farcl de orice act miirer trebuie sa se
transforme in orgoliu pentru fericitul copil al rasei care I-a infiiptuit. Din
mullimea numelor celebre ale istoriei german&! trebuie alese acelea care sint cele
mai nu!rere, sil fie puse in lumiTUI in mod deosebit sci se atraga ateTl{ia
tineretului asupra lor cu destulii insisten[ii pentru ca ele sa devina stilpii unui
sentiment national de nezdruncinat.
Invii\amintul trebuie sa fie organizat sistematic conform acestui punct
de vedere, de asemenea !ji educalia, astfel incit, parasind tiniilUl sa nu
fie un semipacifist, un semidemocrat sau ceva de felul acesta, ci un german
integral.
Penbu ca acest sentiment national sa fie, inca de la inceput, sincer,
nu 0 prelacatOlie, trebuie virit in mintea inca maleabila a tinerilor acest
plincipiu dw-: Cine i.ri poporul, dovede.rte dragostea decit prin
sacrificiile pe care este gata sii Ie impunil. Un sentiment narional care nu are
in vedere decit interesul este inexistent. Un nalionalism care cuprinde numai
clasele sociale este el inexistent. A scoate urale nu nimio nu del
dreptul sil-(i spui patriot; mai trebuie .ri nobila grijil piitimaii de a apilra existeTl{a
# puritatea intregii rase. Nu ai dreptul sit fii mindru de poporul tiiu decit atunci
cind nu trebuie S(I-li fie rUfine de nici una din clasele sale. Dar atunci cind
jumdtate din acest popor este mizerabilil, roasii de griji sau chiar depravat('i, eL
oferi, un spectacol atit de supiiriltor ineit nimeni nu trebuie sci fie mindru eel face
parte din el. Numai atund cind un popor este, in toate pclrriLe sale componente,
slmlitos La corp la minte, bucuria de a-i aparline se poate ridica pe burnt
dreptate La tori cetcl[enii la acel nivel superior care poart(l numele de mindrie
narionaUi. Ins" acest orgoliu suprem nu poate fi incercat decit de acela care este
de miire(ia poporului siiu.
In inimile tinere trebuie sclditc'i legiitura strins(I dintre nationalism $i
sentimentul de dreptate sociaLii. Atunci intr-o zi se va un popor de cetdteni,
unit amalgamat printr-o dragoste comunii 0 mindrie comunii, pururi
invincibild de nezdru nci nat.
Teama pe care 0 inspircl ,wvinismuL in epoca noastrd este semnul
neputinrei sale. Orice energie debordantd ii ba chiar ii este inoporturn'i:
destinul nu 0 va mai chema sci indeplineasdi fapte mdre(e. Cdci cele mai mari
riisturrnlri care s-au produs pe acest pclmint ar fi fost de neconceput dacd
resorturile lor ar fi fost nu pasiunile fanatice .yi chiar isterice, ci virtu(ile
burgheze care apreciazii calmul ordinea.
Este sigur eel lumea noastrc'i se indreaptd ditre 0 revolu(ie radical(1. ToaUi
problema este sd #im dadi ea va fi {acut(! pentru salvarea omenirii ariene sou in
folosul evreu.
StatuI rasist va trebui, printr-o educare adecvatd a tineretului, sci vegheze
Ia conservarea rasei, care va trebui sd fie gata S(I suporte aceastii incercare
suprema hotc'iritoare.
Dar victoria ii va reveni poporului care va porni cel dintii pe acest drum.
"*
* II!
Statui rasist va fi atins scopul sup rem de instructor $i educator atunci
cind va fi gravat ill inima tineretului care i-a fost incredill(at spiritul
sentimentul de rase/. Nici un Miat nici 0 faM nu trebuie Sll pilriiseascii
{i'ml Sll cunoaseel perfect ce inseamnd puritatea singelui necesitatea ei. Astfel va
fi fost satisIacuta prealabila: conservarea rasei, intemeierea poporului
nostiLl asigurarea plin aeeasta a dezvoltarii ulterioare a eivilizatiei.
Caci oriee educatie fiziea iii intelectuala ar trebui, in ultima analiza, sa
ramina zadarniea, daeii nu i-ar folosi unei eu desavir!?ire eapabile Sa se
pastreze eu trasatUlile sale eru"aetelistiee Oliginru"e, eru"e de altfel sa fie forute
hotarita in acest sens.
Altminteli soar intimpla lueml de eru"e noi germanii ne plingem deja in
general, eu toate ea 't)ina in prezent nu a fost poate bine inteleasa intreaga
insemnatate a acestei tragice ealamWiti: pe lIiitor, noi vom riimine tot gunoiul
civilizariei - nu in sensul restrins pe care il dii acestei expresii felul de a vedea at
301
burgheziei noastre, care in pierderea unui frate de rasa nu vede decit pierderea
unui concetcl{ean - ci in sensul care i se dii cu durere atunci cind ai tiut sii vezi
ell, cu toatil noastrd i cu toate facultll{ile noastre, singele nostru este
condamnat la degradare. Unindu-ne neincetat cu alte rase, pe ele Ie ridic(lm La
un grad superior de civiiiza{ie, dar noi am decdzut pentru totdeauna de pe
culmea pe care 0 atinsesem.
De altfel, educa(ia, in ceea ce rasa, vaglisi incheierea definitiv(l
in serviciul militar. Aceastd perioadd trebuie consideratii drept ultimul stadiu
al educCl{iei normale date germanului mediu.
*
* *
Oridt ar fi de important in statui rasist sistemul de educa(ie fizidi ,I'i
intelectualli, formarea unei elite joaell un rot capital in acest stat. Astazi
statuI nu se omoara cu firea in acest sens. In general sint socotiti demni de a
face studii superioare copiii ai Carol' parinti ocupa un rang sau au pozitii inalte.
Problema aptitudinilor personale vine abia pe urma. Un poate fi mult
mai bine dotat decit copilul niiscut intr-o familie care se bucura, de mai multe
generatii, de 0 pozitie socialii inaltii, chiar in cazul in care cuno!jtintele generale
ale celui dintii sint inferioare bw-ghezului. SuperiOlitatea acestuia,
din acest punct de vedere, nu are nici 0 legiitw'ii cu aptitudinile sale natw'ale,
ea provine din suma mai mare a impresiilor pe care Ie neintrelupt
datOlitii unei instruiri mai ample cultw-ii persoanelor care il inconjoarii. Dacii
micul till-an bine dotat ar fi crescut !ji el, incii din primii ani de viatii, intr-un
mediu asemiiniitor, facultiitile sale intelectuale ru- fi cu totul altele. Astiizi nu
existii poate decit un singur domeniu in cru-e originea este intr-adeviir mai putin
hotiiritoru-e decit dru'llrile inniiscute: cel al ru-teL Aici nu este yorba numai de
Itinviitiitw-a It; totul trebuie sii existe de la in stru-e latenta, nu face decit
sii se dezvolte mai tirziu mai mult sau mai putin, in miisw-a in cru-e inclinatiile
naturale sint cultivate inteligent: banul pozitia pillintilor nu joacii aproape
nici un 1'01. Acest fapt in mod evident cii geniul este independent de
situatia sociala chiru- de avere. Nu ru-ru-eori mruii arti!)ti provin din familii
din cele mai siirace, mici sateni au devenit
Faptul cii astfel de exemple nu au avut 0 influenta bineracatoru-e asupra
ansamblului vielii intelectuale este 0 constatru-e cru-e nu in favoru-ea
puterii de judecatii a epocii noastre. Se pretinde ca ceea ce este de netagaduit
penh'll ru-tii nu mai este adevarat pentru practice. Desigur cii unui om
i se poate da, plin educatie, 0 anumitii dexteritate mecanicii, cum un dresor
abil poate face un docil sii execute pilUetele cele mai incredibile. Dru'
aceastii dresw'a nu-l face pe animal execute exercitiile fhlosindu-!ii
inteligenta; la fel se intimplii cu omul. Un om po ate fi racut capabil, lara sa se
tinii seama de inclinatiile sale dt>osebite, sa execute anumite tururi de forta
dar felul in care el procedeaza in acest caz este, intocmai ca Ia animal,
pUl" independent de activitatea intelectuala. Printr-un dresaj
intelectual detel'minat, in mintea unui om mediocru pot fi virite cu forta
superioare mediei; dar aceasta nu este decit moarU in cele
din urma, sterila. aezulU un om cru'e poate fi un dictionru' viu !?i cru'e, in
situatiile delicate in clipele hoUritoru'e, se poru-ta lamentabil; intotdeauna
trebuie dresat dinainte ea sa raspunda celintelor fiecarei imprejurari, chiru' ale
celei mai neinsemnate, dru' este incapabil sii contribuie prin propriile sale forte
la progresul omenilii. 0 asemenea mecaniea, predatii prin dresaj, il face
eel mult capabil sii indeplineasca functii in stat cum sint ele exercitate in
zilele noastre.
Se intelege de la sine cii printre toti indivizii cru'e alcatuiesc un popol' se
pot giisi talente apte sa se exercite in toate domeniile imaginabile ale vietii
cotidiene. Este de asemenea Ilrese cii valoru'ea va fi cu atit mai
mru'e eu cit talentul individului va insufleti mai mult eeea ee nu este in sine
decit matelie moruiii. Adeviiratele crea(ii sint fiicele unirii capacitii(ii cu
Exemplul urmiitor in ee masurii omenirea merge in prezent pe
un dtum gre!?it. Din cind in cind, revistele ilusb'ate pun sub ochii bunilor
burghezi germani pOliretul unui negtu eru'e, in eutru'e sau eutru'e loc, a de venit
avocat, profesor sau pastor, 'sau chiru' tenor jueind rolUli prineipale sau eeva de
felul aeesta. Pe dnd burghezii imbeeili admirii efectele miraculoase ale
acestei dt'esUl'i i sint piibun1i de respect fatii de rezultatele obtinute de
oedagogia moderna, evreul viclean descoperii aici un nou ru'gument in splijinul
teoriei pe cru'e vrea sa 0 vire in capul poporu'elor cru'e proclamii egalitatea
dintre oameni. Aeeastii bUl'ghezie in deciidere nu ru'e niei cea mai vagil banuialii
despre pacatul pe care il comite astfel impobiva ratiunii; caci este 0 nebunie
criminala sii dt'esezi 0 fiintii cru'e plin odginea ei este pe jumatate maimutii, pina
cind este luata dt'ept avocat, in vreme ce milioane de reprezentanti ai rasei eelei
mai civilizate trebuie sa vegeteze in situatii nedemne de ei. A lasa oamenii eel
mai bine dotati sil se sufoce eu sutele de mii in proletru'iatului actual,
in timp ce hotento\i cafli sint dt'esati ea sa exercite profesiuni
liberale inseamnil a paciitui impohiva vointei CreatOlului. Fiindca aiei nu este
vorba decit de dt'esurii, ca in cazul unui cani1j, nu de 0 "cultUl'ii"
Dacil striidanii gt'iji ru' fi eonsacrate rase lor dotate cu
inteligenta, oricare din reprezentantii lor ar fi de 0 mie de 01; mai capabil Sa
obtina astfel de l'ezuItate.
Olicit ru' fi de intolerabilil aeeasta stru'e de lucluri, daca nar fi vorba
decit de cazuri exceptionale, situatia actualii nu este mai putin intolerabila, de
vreme ce nici talentul mci druurile naturale nu ii desemneaza in mod hotaritor
pe eei cru'e trebuie sa primeasca 0 cultUl'ii superioru'ii. Desiguf, este insupOliabil
gindul cii, in fiecru'e an, sute de mii de oameni, cu lipsiti de
aptitudini, sint socotiti demni sii primeascii 0 cultura superioru'ii, in timp ce alte
sute de mii, fomie bine dotali, sint, in ceea ce ii lipsiti de odce culttmi
303
asemanatoare. Ceea ce pierde natiunea in felul acesta este incalculabil. Daca, in
ultimele decenii, numarul de invenpi de mare insemnatate a crescut considera-
bil, indeosebi in America de Nord, aceasta se dato1'eaza in mare parte faptului
ca oamenii de origine foarte umila, daca sint bine dotati, gasesc acoIo, mai mult
decit este cazul in Europa, ocazia sii prime ascii 0 cultm"a inaltii.
Fiindca darul inventiei nu provine dintr-o care nu este dedt
compilatie; trebuie ca dispozitiile natm"ale sa dea viatii acestei Dar la noi
nu s-a pus nici un pret pe acest lucru, pina in prezent; singm"a care decide este
nota buna.
aici va trebui sa inte1'vinli sistemuI de educatie adoptat de statui
1'asist. Statui rasist nu este insilrcinat cu men[inerea unei clase sociale aflate in
posesia unei influenre predominante pe care a exercitat-o pimi atunci; sarcina sa
este de a merge S{I caute, printre to(i membrii comunit{lrii, capetele ceie mai bune,
sii le of ere slujbe .yi onoruri. Rolul sau nu este numai sa dea, in primarii,
o anumitii educa(ie tutm"or copiilor; el are datoria sa orienteze talentul pe
calea cru"e i se El trebuie indeosebi sii considere ca sru"cina sa cea mai
importanta este Sa deschidii portile de stat de inviitiimint superior
tutm"or subiec(ilor bine dota!i, indiferent de originea lor. Aceasta este de altfel
o necesitate imperioasa, caci numai astfel vor iei, dintr-o clasa a 1'eprezentan(i.
lor moruie, conducatorii de geniu ai natiunii.
Mai exista un motiv pentru ca statul sa ia masm"i in acest sens: cercurile
inielectuale sint aUt de inchise ,?i de impietrite 1a noi ineit Ie mice
legiitunl vie cu clasele inferioru"e. Acest exclusivism este diiuniitor din douii
puncte de vedere: mai intii aeeste cercm"i riimin striiine de ideile sentimentele
cru'e insufletesc masa populru"ii. Ele au pierdut de prea multii vreme legiitura cu
ea ca sa mai poatii intelege psihologia poporului. I-au devenit complet sil-aine.
In al doilea rind, aceste clase supelioru"e nu au puterea de vointii necesru"a. Ciici,
in aceste sfere ciirora cultivru'ea inteligentei Ie-a dat un cru'acter de castii inchisa,
ea este intotdeauna mai slaba decit in mas a poporului ramasii incultii. Dumnezeu
cli nouii, germanilor, cultm"a nu ne-a lipsit niciodatii; din aceastii
pricina sintem mai lipsiti de pute1'e de vointa de eapacitatea de a lua 0
hotiirire. De exemplu, eu cit oarnenii nO!itIi de stat au striilueit prin calitiitile lor
intelectuale, cu atit activitatea lor practica a fost mai neinsemnatii. Pregatirea
politieii de asemenea echipamentul tehnic in timpul razboiului mondial au
fost insuficiente, nu pentru ca mintea celor cru'e ne guvernau era prea pu{in
cultivate'i, ci, tocmai dimpotrivii, pentI'll cli erau oarneni
hipercultiva{i, plini pina la refuz de pricepere, dru" lipsiti de instinct
sanatos !ii privati de orice energie de mice indrazneala. Pentm poporul nostm
a fost 0 fatalitate faptul cii a fost condamnat sii dea 0 batiilie a ciirei miza era
existen\a lui, in rnornentul in cru-e cancelru-ul Reichului era un filozof un
ageamiu. Dadi, in locul unui Bethmann-Hollweg am fi avut ca !?ef un om din
popor, mai energic, singe Ie eroic al umilului grenadir nu ru" fi curs in zadru'<
Dupa cum inviitiitm"a inaltii. exclusiv exagerat intelectualii, pe cru'e au pdmit-o
304
"efiI no!-.tn a fost cel mai bun ali at al canalllior care au Iacut t-evolutia dm
, ,
nOlembne Pdstrind in rezerv l in modul cel mai comoara natIOnall care
Jl fusese in loc sl 0 puna in intreglme in JOC, aceastd clasl
wtelectuald a reahzat condltllie necesare tnumfulUl celorlaltl
In aceastd blsenca catohcl po ate serVI ca exemplu model
Cehbatul preotllor S.11 0 obhgd, dm moment ce nU-!?l poate recluta clelul dm
proprllie sale rindUl-l, Sd caute contmuu in mas a pop01ulUl Multi contestd
lmportanta cehbatulUl in aceastd Lm trebUle s.1 I atnbUlm mcrerublla
Vlgoare cu care este dotatl aceastd aUt de veche ClCI, 1
lard mtrelupere Imensa armatd a demmtanlor S.1l ecleZla!?b dm cele mru de JOS
p.1tm-l ale pop01ulUl, blsenca nu numal Cd Pdsbeaz.1 legdtm'a lnsbncbvd cu
atmosfera senbmentelor populare, dru' aSlgur.1 de asemenea suma vigorll
energlel care se va gdSI in acest grad in masa populru'.1 Numru de alCl
Vlne Ulmltoru'ea bnerete a aeestm orgamsm giganbc, sa mtelectual.1
';>1 vomta lUl de fier
&stemul de invc'i(cfmint adoptat de statui rasLst va trebuL sd vegheze ea
cla'lele eultwate sd {ie neineetat innmte eu un aport de singe proaspiit provemt dw
clasele de JOS StatuI ru'e datona s.1 opereze 0 selec\le IaCUtd cu cea mal mru'e
gnJd eu deosebltd mmutIOzltate in ansamblul populatlel, pentlU a scoate
matenalul uman VIZlbll dotat de natm'd a 1 pune in sluJba intregll comumtdtl
Ratmnea de a fi a statulUl a servlcll101 de stat nu este Sd fm'mzeze vemtm'l
anumltor clase, Cl Sa mdephneasca sruclmle crue Ie reVln Dru' aceasta nu este
cu putmta dedt daca statuI formeaz.1 slstematIc personahtdtl capablle energlCe
cru'e sa mdeplmeasc.1 aceste sru'clm Acest prmClpm nu este valabll numal
penbu toate functllie pubhce, el se aphca de asemenea onentalll morale cru'e
trebUle datd na\mnll III toate domemlle Mare\la unm popor este in funC\le de
reU'llta acestm plan formru'ea celor mal capablle in to ate domemlle
acbvltd\ll umane punerea 101 in sluJba comumtdtll Ctnd douii popoare, ale
eiiror aptLtudwl naturale sint ega Ie ea valoare, sint in eoneuren(tI, va invmge
poporu/ In eadrul ciiruw oameTHZ eeL mm dota(l e'lereLta eonducera genera hI F
moralcl, lOr eel al ec'iruz guvern nu este deeit un rastel eomUll pentru anumLte
clase, flIrt! sd [mil ('Ont de eapaeLta(Lle inniiscute alp {iecclruw dUl melnbrn sell, va
PLPrL
Este adevdrat Cd 0 asemenea reforma pal'e la mceput lmposlblld in
socletatea noastr.1 actualJ Nl se va oblecta Imedlat Cd nU-l putem cere fiulUl
mblt al unm inalt functIOnal Sd devm.1, Sd Zlcem, un lucrJt01 manual, pentIu cd
Vleun altul, a1 CdlUl panntl sint el munclton, va avea mal multe
apbtudlm declt pnmul AceastJ ObleC\le poate fi mtemelatJ tmind cont de oplma
actual a pnvltorue 1a valoal'ea munCH manuale De aceea statuI raslst trebme
sJ pIece de la un prmClpm complet dlfent penbu a apreCla ldeea de munr.1 El
trebme, clnar daea ar If obhgat sd se eonsaere operez sale de edueare secole
I1ltregL, sa pund eapat nedreptcirH care ('onsta in dL'>pre(ul fa(ii de munea {izLCa El
va trebzu sa se clliauzea<lccl dupc1 prmczpwi apreClerll mdwzdulul nu in funCfze
305
de felul muncii sale, ci dupi/ calitatea a ceea ce produce. Acest principiu va putea
parea monstIuas intr-o epocli in care copistul cel mai prost este mai apreciat
decit cel mai inteligent dintre muncitorii mecanici calificati, pur simplu
penbu ca cel dintii lucreaza cu pana. Aceastli apreciere gre!?ita nu provine, am
mai spus-o, din natura luclUrilor; este un produs artificial al educatiei, care nu
exista odinioara. Situatia nefireasca in care ne afllim actualmente face parte din
acele fenomene mOl"bide generale cro"e cro"aeterizeaza decliderea materialista a
timpwilor noastre.
In esenti\, valorea oricarei munci este dubla: pm- materialii -;;i idealli.
Valoro"ea matelialli depinde de importanta, !:?i de practicii pe cro"e 0
poate avea 0 munca pentIu viata sociala. Cu cit numlilul cetatenilor clirara
pradusul unei munci oro"ecro"e Ie va fi, direet sau indirect, folositor este mai
mro"e, cu aUt va trebui sa se puna mai mult pret pe valoro"ea sa materiala.
Aceastii apreciere expresia palpabila in salroiul material pe cro"e
indi vidul il pentIu munca sa. Acestei valoli PW" materiale i se opune
valoro"ea ideala. Aceasta nu depinde de important a produsului muncii, apreciatli
din punet de vedere material, ci de necesitatea sa intrinsecii. Este sigw" ca
utilitatea matelialli a unei inventii poate fi supelioro"ii celei pe cro"e 0 prezinta
munca zilnica a unui lucrator manual; nu este mai put in sigw" cli serviciile
nelnsemnate aduse comunitatii de lucratolUl manual Ii slnt la fel de indispensa-
bile ca acelea mult mai izbitoro"e pe cro"e j Ie aduce 0 inventie. Din punct de
vedere matelial, ea poate face 0 diferenta intre valoro"ea pe cro"e 0 reprezinta
pentIu comunitate munca unui individ sa exprime aceastii diferenta plin
miilimea salro"iului; dro", din punet de vedere ideal, ea trebuie sa puna pe
plan muncile pe cro"e fiecro"e muncitor, oricro"e ro" fi meseria lui, Ie face cit mai
bine. Valoro"ea unui om trebuie apreciata dupli acest principiu, nu dupa
salro"iul pe cro"e il
Un stat in cro"e trebuie Sa aiba grijli sa-i dea
individului genul de aetivitate cro"e se potrive!?te sale, sau, cu alte
cuvinte, sa dea diverse lor aptitudini educatia cro"e corespunde sro"cinilor cro"e Ie
cum capacitatea nu este un produs al educatiei, ci existli in individ in
stro"e Innascuta, cum ea este a!?adro" un dro" al natw"ii nu constituie un merit
al celui cro"e a posedli, aprecierea Iacutli in general de bm"ghezie asupra valorii
muncii nu se po ate baza pe natw"a sro"cinii care pina la un anumit punet
i-a fost impusa individului. Clici aceastli sro"cirui depinde de lui de
pe cro"e a primit-o in consecinta cro"e i.-a fost data de comunitate.
Aprecierea valorii unui om trebuie intemeiatli pe felul in cro"e el se achita de
sro"cina cro"e i-a fost incredintata de comunitate. Caci activitatea depusli de
individ nu este scopul existentei sale, ci mijlocul de a 0 asigura. EI trebuie, in
afro"a de aceasta, sa continue imbogliteascli innobileze valoro"ea ca om,
Insa nu 0 poate face declt in caruul comunitlitii sale de cultW"a, care prin farta
imprejurarilar trebuie intotdeauna sa se splijine pe temelia unui stat. EI trebuie
sa contribuie Ia mentinerea acestei temelii. Natura determina forma acestei
306
contributii; datoria individului este sa-i inapoieze comunitiitii nationale, prin
zelull?i cinstea lui, ceea ce a'primit de la ea. Cel care procedeaza astfel merita
cea mai mare i?i cea mai mare consideratie. Salariul material acordat unui
individ poate corespunde utilitii{ii produsului muncii sale pentru comunitate; dar
salariul ideal trebuie sii fie stima la care poate niizui orice om care pune in slujba
poporului siiu capacitii(ile cu care l-a inzestrat natura pe care comunitatea le-a
dezvoLtat in intregime. Atunci nu mai e sa fii un muncitor bun, insa este
lil'linos sii fii un functional' incapabil care fma timpul lui Dumnezeu piinea
zilnica a bravului popor. Atunci se va considera ca foarte firesc sa nu i se dea
o sarcina unui om cru'e, in principiu, nu este in stro'e Sa 0 indeplineasca.
De aitfeI, 0 activitatea asemiiniitoro'e celei despre cro'e am vorbit
furnizeaza singurul criteriu pentru a hotari daca un individ ro'e dreptul Sa ia
prote Ia viat&, comunitiitii, intocmai ca ceilalti cetiiteni.
Epoca actuala se disbuge singw'ii: ea introduce in stat votul universal,
emite 0 muitime de nerozii despre egalitatea in dJ'eptwi, insa lara sa Ie gaseasca
un temei. Ea vede in saIroiul material expresia valorii unui om distruge
astfel bazele celei mai nobile egalitiiti din cite pot exista. Caci egalitatea nu ro'e
nu po ate avea ca baza produsul muncii individului, apreciat dupa valoro'ea lui
inbinseca; ea nu este posibila decit tinind cont de felul in cru'e fiecro'e cetatean
propriile sale indatoriri. N umai astfel se poate elimina protea
de hazro'd reprezentatii de aptitudinile natw-ale, cind vrei sa apreciezi valorea
unui om clnd individul este el Iaw'itorul impoItantei sale sociale.
In epoca actuala, in cro'e gIupurile de oameni nu aprecieze
reciproc valoro'ea decit dupa nivelul salro'iului care ii improte in clase difelite,
astfel de principii nu sint intelese, cum am mai spus, Dru' nu existii nici un
motiv penbu ca aceasta neintelegere sa ne facii sa renuntam la apiirro'ea ideilor
noastre. Dimpotriva: cine vrea sli vindece 0 epocii bolnavii pe diniiuntru ,yi
coruptii, trebuie mai intii sii aibii curaju/ de a pune in luminii cauzele riiului.
Prima griJil a m4ciirii na(ional-socialiste trebuie sii (ie, trecind peste capetele
tuturor mic-burghezilor ciiutind La izvorul maselor populare, sii adune .yi S(I
coordoneze toate energiile capabile S(( lupte pentru 0 nouii concep(ie despre lume.
Se va obiecta, desigw', ca In general este gI'eu sa disociezi valoarea
materiala de valoro'ea ideala ca slab a apreciere a muncHor materiale provine
din faptul ca sint cu salruiile cele mai scazute. Se va pretinde cli aceasta
scadere a salro'iilor atrage dupa sine la rindul ei 0 scadere a piil1ii fiecaruia Ia
binefacerilE' civilizatiei. Se va mai spune cit aceasta stare de luCrtlli prejudiciaza
307
cultura morala a omului, cultura care nu are nici 0 legatura cu actiVltatea
sa; ca acesta este motivul temerii pe care 0 inspirii muncile materiale, pentru
ca, fiind mai prost platite, gradul de cultura a lucriitorului manual este astfel
fatalmente scazut, ceea ce justificii stima redusa care i se acordii in general.
Existii mult adevar in aceste Tocmai de aceea, pe viitor, vor
trebui evitate diferentele prea mari intre nivelurile salaJ.iilor. sa nu se spuruI
cii astfel randamentul muncii va sciidea. Dacii salaJ.iile mai maJ.i aJ." fi singww.
motiv caJ."e poate determina oamenii dezvolte facultiitile intelectuale, acesta
aJ." fi unul din cele mai triste semne de deciidere ale unei epoci. Daca aceasta
conceptie aJ.' fi fost invingatoaJ."e pe aceasta lume pinii in zilele noastre, omenirea
nu aJ.' fi beneficiat niciodata de bunurile inestimabile pe caJ."e i Ie datoreaza
Fiindca cele mai maJ.i inventii, cele mai maJ.i descoperiIi,
lucralile caJ."e au revolutionat cel mai profund cele mai frumoase
monumente ale civilizatiei umane nu sint cadouri Iacute lumii de vinatorii
de materiale. Dimpotriva, dacii ele au vazut lumina zilei, aceasta s-a
intimplat adeseori penh'U ca autorii lor au renuntat la fericirea materiala pe
caJ."e 0 aduce bogii\ia.
Este po sibil ca astiizi aww. sa fie stapinul exclusiv al vietii; va veni
0 zi in caJ."e omeniI"ea se va inchina unor zei mai notabili. Multe lucruri
pot datora astiizi existenta setei de bani de avere, daJ." putine sint cele a
caror absenta aJ." face omenirea mai saracii.
Una din saJ."cinile noastre este aceea de a anunta inca de pe
acum ca va veni vremea cind individul va primi ceea ce ii trebuie penb'U a triii;
noi trebuie, in timp, sa mentinem principiul ca omul nu numai
penb'U placeli PW" materiale. Acest plincipiu i!ji va gasi intr-o zi expresia intr-o
inte1eaptii a salaJ."iilor caJ."e, in orice caz, va permite celui mai umil
dinb"e muncitorii cinstiti sa duca viata onorabilii decentii impusii de calitatea
sa de membl'U al comunitatii populaJ."e de calitatea sa de om.
Sa nu se spunii cii aceasta aJ." fi 0 staJ."e de lucruri ideala pe caJ."e aceasta
lume n-aJ." putea-o suporta practic la caJ."e este incapabila sa ajunga.
Noi nu sintem atit de naivi ca sci credem cii vreodatii se va putea 0
epocii in care totul ar fi perfect. Dar aceasta nu ne scute)'te de obligG/ia de a
combate defectele a ciiror existe1l{d am canstatat-o, sii ne slilbiciunile fi
sii tindem spre ideaL Realitatea durii ne va limita mult cuceririle. Dar tocmai de
aceea omul trebuie s{l incerce sii progreseze spre scopul final # 1ecurile nu
trebuie sii-{ faCit sii renun{e fa ceea ce fntreprinde, dupe! cum nu desfiin(am
tribllnalele pentru Cil se intfmplii sii camitii erori, sau nu cond-amniim medicina
pentru Cil intotdeauna vor exista bali.
Trebuie sa ne ferim sa subestimam puterea unui ideal. Celor ciirora
astiizi Ie cw-ajul in sensul acesta, dori sa Ie reamintesc, daca au fost
odinioaJ."a soldati, 0 vreme in care eroismul a demonstI'at in modul cel mai
convingator citii forta poseda motivele de a actiona inspirate de un ideal. Caci,
daca oamenii se liisau uci!?i, nu 0 fiiceau din grija pentnl piinea cea de toate
308
zllele, ci din dragoste penbu patrie, din credinta in maretia ei, din sentimentul
ca onoarea natiunii era injoc. ~ i numai atunci cind poporul german a abandonat
acest ideal, pentru a se lasa sedus de promisiunile de feIicire materialii pe care
i Ie Iacea revolutia, cind !?i-a ruuncat rumele ca s i i - ~ i ia traista, in loc sa intre in
pru-adisul teresbu, a fost ruuncat in pw-gatoriul dispretu1ui universal lji al
mizeIiei universale.
De aceea, celor cru-e au pus la cale republica materialistii actualii trebuie
neaparat sa Ie opunem increderea in venirea unui Reich idealist.
CAPITOLULill

In general, formatiunea politica denumitii astiizi in mod abuziv stat nu
decit doua felUli de oameni: cetatenii strainii. Cetatenii sint aceia
cro"e, in virtute a lor sau a unui act de natUl"alizm"e, au dreptUli civile,
strainii, toti cei cm"e se bUCUl"a de w"epturi in sinul unui alt stat. Intre
aceste doua categorii fixe se gasesc, in stm"e sporadica, cei numiti heimatlos.
Ace!?tia sint oameni cm"e nu au onoarea sa apm"tinii veunuia din state Ie existente
actualmente cm"e, in consecinta, nu au nicaieli w"eptUli civile.
Pentru a Ie avea, trebuie mai intii, cum am mai spus, sa fii niiscut in
interiorul frontierelor unui stat. Rasa sau consanguinitatea etnica nu joaca nici
un rol aici. Un negru, cro"e traia altadata intr-un protectorat german !?i cro"e
acum ro"e re!?edinta in Gelmania, aduce astfel pe lume un copil cro"e este
"cetiitean german". In conditii, copilul oricarui evreu, polonez, african
sau asiatic poate fi, lara alte formalitiiti, declro"at cetiitean german.
In afro"a de natUl"alizm"ea conferitii de locul na!?telii, exista 0 natUl"alizare
cro'e poate fi obtinuta mai pe mmii. Ea este supusa diverselor conditii pl"ealabile;
de exemplu, candidatul nu trebuie sa fie, pe cit po sibil, nici spargator, nici
proxenet; el nu trebuie sa fie suspect din punct de vedere politic - adica, in
aceasta plivinta trebuie sa fie un cretin inofensiv . in fine, nu trebuie sa cada pe
spinro"ea statului al carui cetiitean devine. Se intelege, fire!?te, ca, in epoca
noastra realista, aceasta se refera la greutatile pecuniare pe cm"e le-ro' putea
impune noii sale patrii. Daca insu!ii candidatul pm'e ca trebuie sa fie un
contribuabil cu venitUl"i excelente, aceasta constituie 0 recomandro'e fomte utila
!?i cro'e ii permite astiizi sa obtinii mai repede natUl"alizm"ea.
In toate acestea, problema rasei n-m'e nici un amestec.
Drumul cro"e trebuie Ulmat pentI-u a obtine w"eptul de cetatenie intr-un
stat nu este forote diferit de acela cro"e trebuie respectat pentI-u a fi admis, de
exemplu, intr-un club de Candidatul prezinta cererea, cm'e este
examinata !?i pe cro"e se pune avizul favorabil; apoi intr-o zi prime!?te biletul care
il anunta ca a devenit cetiitean. Pe deasupra, acest aviz Ii este dat sub 0 forma
realmente umoristica: intr-adevar, acestui candidat cro'e pinii atunci fusese poate
un cafI'u, i se spune: "Ca Ulmro"e, de acum inainte sinteti german!"
Acest semn cu bagheta magica este data de statului. 0 transfor-
mro"e pe cm"e un zeu ro' fi incapabil sa 0 este Iacuta intr-o clipita de
acest Pro"acelsus functionm. Dintr-o trasatUl"ii de rondei, un nenorocit de slav,
venit din Mongolia, este schimbat in "german" autentic.
310
Nu numai cii nu se sii afle ciirei rase ii apartine un asemenea
cetiitean nou; nu se ocupii nici miicar de examinarea stiirii siiniitiitii sale fizice.
Acest individ n-ru:e decit sa fie miicinat de smlis, va fi la fel de binevenit ca
cetiitean intr-un stat modern, cu conditia, cum am mai spus-o, sii nu
constituie 0 povru'ii din punct de vedere financiru' sau un pericol prin opiniile
sale politice.
asimileazii formatiunile politice cru-e poruiii numele de state toxinele
cfu:ora mai pe urmii cu greu Ie Yin de hac.
Ceea ce mai cetiiteanul de striiin este cii primul po ate avea
acces liberia toate functiile publice, trebuie eventual satisfacii serviciul
militru' poate, in schimb, sii ia pruie, activ pasiv, la alegeri. Acestea sint,
una peste alta, toate privilegiile sale. Ciici, in ceea ce drepturile
individuale libertatea personalii, striiinul se bucurii de protectie, lli de
multe ori de 0 protectie mai eficace; in Ol'ice caz, se intimplii in republica
germanii actualii.
foruie bine cli oamenilor nu Ie place sii audii toate astea. Cu toate
acestea, este greu sii ceva mai ilogic chial' mai cu nebunesc
decit dreptul nosbu civil contemporan. In epoca noastrii existii 0 tru'ii in cru-e se
pot observa cel putin incerciiri timide inspirate de 0 conceptie mai bunii despre
rolul statului. Aceasta nu este, republica noastrii germanii model; sint
Statele Unite ale Americii cru'e se striiduiesc sa asculte, cel putin in pruie,
sfatw-ile ratiunii. Refuzind imigrantilor avind 0 saniitate proastii accesul pe
teritoriullor, excluzind dreptulla natw-alizru-e reprezentantilor anumitor rase,
ele se apropie putin de conceptia rasistii despre rolul statului.
Statul rasist impruie locuitorii in trei clase: cetiiteni, ai
statului (sau resOliisanti) lli striiini.
In principiu, nu conferii de cit calitatea de resortisant. Aceastii
calitate nu da, singw-ii, dreptul de acces la 0 functie publica, nici de pru-ticipruoe
la activitatea politicii, de exemplu la alegeri. Penbu Olice resOliisant este
esential sa i se stabile ascii exact rasa !ii nationalitatea. Ii este Olicind ingaduit
sii la calitatea sa de resoliisant sa devinii cetiitean al tfu-ii ai ciirei
locuitori sint de aceeafji nationalitate cu el. Singwoa deosebire dintre un strilin
un resoliisant este aceea cii plimul este supusul unui stat.
TiniilUl resOliisant de na!ionalitate germanii este obligat sii pru-cw-gii
ciclul de educatie de insbuire impus oriciirui german. EI se supune
astfel educatiei cru-e va face din el un memblU al comunitiitii cOIl!?tient de rasa
lui piibuns de spiritul national. EI va trebui apoi sii indeplineascii toate
celelalte prescriptii ale statului privind exercitiile fizice in final va fi
incorporat. Eduratia datii de ru-mata este 0 educatie generalii; ea trebuie sa fie
datii tutw'or germanilor sa-l pregiiteasca pe fiecru-e dintre ei sii ocupe in mod
convenabil in ru-matii postul penbu cru-e il VOl' putea desemna aptitudinile sale
fizice intelectuale. Titlul de cetll{ean, cu drepturile pe care Ie conferii, va fi
acordat in modul eel mai solemn tinihului eu 0 siinatate bunii 0 reputatie bunii,
311
cind i ~ i va fi indeplinit serviciul militar. Diploma care ii va fi inminata va fi
doeumentul eel mai important pentru intreaga sa existen\a, Ea ii va permite
s a - ~ i exercite toate dxepturile de cetiitean i sa se buew-e de to ate privilegiile
legate de acest titlu. Clici statul trebuie Sa facli 0 diferentli eonsiderabilii intre
eetatenii sai, sustinatori i apariitori ai existentei ~ i maretiei sale, i eei care s-au
stabilit in interiorul granite lor unui stat numai ea sii joaee rolul de "umplutu-
1 ....
11

Inminarea diplomei de cetil[ean va fi insotita de depunerea solemna a
jw-amintului prin care noul eetatean va jw-a eredinta comunitapi i statului.
Aceasta diploma eonstituie 0 legatw'a care unete toti membrii comunitatii; ea
umple prapastia dintre diferitele clase sociale. Un milturi'itor de stradii trebuie
sit se simti'i mai onorat cii este ceti'l[ean al Reichului decft daccl ar Ii regele unui
stat striiin.
Drepturile cetiiteanului sint mai presus de drepturile striiinului. El este
steIp/nul absolut al Reichului. Dar un rang mai inalt impune ~ i indatoriri. Oroul
lara onoare sau lara camcter, criminalul de dJ'ept comun, tradatorul de tara etc.
pot fi oricind privati de aceasta demnitate. Atunci ei reead la nivelul de
resortisanti.
Tinara germanii este "resortisant" i nu devine cetiiteana deeit prin
casatorie. eu to ate acestea, dxeptul de cetiitenie ii po ate fi acordat dacii ea este
germanii i li cJtiga existenta prin muncii.
CAPITOLUL IV
PERSONALITATEA CONCEPTIA RASISTA DESPRE
STAT
Daca scopul principal al statului rasist national-socialist este educarea
men{inerea celor care constituie sprijinul statu lui, el nu trebuie sa se limiteze
la favorizarea elementelor rasei ca atru.-e, sa Ie creasca, Sa Ie formeze in
pentru viata practica: este la fel de indispensabil ca organizru.-ea lui sa fie in
ru.-monie cu aceasta sru.cinii.
AT fi insa 0 absw-ditate sa vrei sa apreciezi valoru.-ea oamenilor in functie
de rasa ca w-mru.-e sa declru.-i rclzboi din punctul de vedere mru.-xist: "Un om
valoreaza tot atit cit un altul", lara sa fii hotarit sa mergi pinii la cele din w-ma
consecinte. importantei rasei, recunoa,:>terea principiului rasial
in universalitatea lui aduce dupa sine in mod logic necesitatea de a tine seama
de valoru.-ea proprie a individului. A'ia cum eu sint obligat sa apreciez diferit
oamenii in functie de rasa careia ii apru.-tin, la fel trebuie procedat in interiOlul
comunitatii fata de individ.
Un pOpOl' nu este identic cu un alt popor in cachul unei comunitati,
un cap nu poate fi nici el identic cu un alt cap; elementele constitutive apru.-tin
aceluia'ii singe, insa in amanunt ele of era mii de deosebiri subtile.
Admiterea acestui postulat incita mai intii, lara a ciiuta subtilitati, la
favorizru.-ea in cachul comunitatii a elementelor recunoscute superioru.-e la
preocupru.e indeosebi fata de numalului lor.
Aceasta este problema cea mai caci ea poate fi pusa rezolvata
aproape mecanic. Mai greu este sa recuno'1ti in multimea capetelor pe acelea
cru.-e au intr-adeviir cea mai mru.-e valoru.'e intelectuala sa Ie dai ceea ce Ii se
cuvine de ch-ept spiritelol' superioru.'e in special ceea ce va fi cel mai folositor
natiunii. Aceasta alegere a valorilor 'ii a capacitatii nu mai depinde de mijloace
mecanice; ea nu poate fi dusa cu bine la capat lara un efort continuu de fiecru.-e
zi.
o doctrind care, fnZ/ttllrfnd ideea democraticd de mas/i, tinde sci dea acest
pl/mint cellli mai bun popor, Cll alte clwi nte illdivizilor sllperiori, trebllie In mod
logic sil se conformeze aceluia.ri principu aristocratic in interiorul acestui popor
sir p(1streze conducerea influeru.a pentrll cele mai bune capete. /n loc sil
con..<;trlliascil pe ideea de majoritate, aceastii doctrinii se IntemeiaZlI astfel pe
personalitate.
Cine crede astiizi cil un stat rasist national-socialist nu trebuie sa se
deosebeasca de alte state decit pur material printr-o mai buna organizru.-e
313
economica, fie printr-un echilibru mai just intre bogatie i saracie, sau printr-o
posibilitate jW'idica mai mare a elaselor inferioare de a controla actele unei
persoane sau ale unei societliti in procesul economic, sau prin saIwii mai
echitabile ori mai bine repwiizate, acela este ultimul dintre inapoiati, n-are
nici cea mai vaga idee despre doctIina no astra. Tot ceea ce am mentionat nu
prezintli nici un cw'acter de permanenta sau de grandow'e, Un popor care w'
ramine la reforme cu cw'actel' atit de superficial nu w' avea nici cea mai mica
sa triumfe in incaierw'ea universah'i a popoarelor. 0 micare care nu vede
in misiunea sa dedt aceste reforme egalitare, de altminteri echitabile, nu ar
mai avea nici putere nici eficacitate dnd w' trebui sa reformeze profund un
mediu. Intreaga sa actiune w' ramine, in definitiv, limitata la obiective
superficiale; ea nu i-w' da poporului acea w'matw'a morala cw'e asigw'a tIiumful
R'i zice aproape in ciuda lui - asupra slabiciunilor de care suferim astazi.
PentIu a intelege mai bine, este poate folositor sa mai ruuncam 0 privire
asupra originilor cauzelor reale ale dezvoltarii cultw'ii umane.
PIimul cw'e cru'e a indeplirtat vizibil omul de animal a fost pasul omului
catre inventie, Aceasta a constat, la origine, in descoperirea unoI'
tertipw'i, a caror folosire trebuia sa faca mai Wiow'a, sau chiar pw' simplu
posibila, lupta pentIu existenta.
Aceste prime inventii fowie primitive pot sa nu puna foarte elru' in
evidenta contributia individului, caci, pentIu generatiile w-matow'e, i in special
pentru omul de astazi, ele nu pw' dedt manifestari ale inteligentei coleetive, aa
cum anumite vieleugw'i i subtilitati pe cru'e omulle poate observa Ia animal
nu pw' in ochii lui dedt un lucru dobindit; incapabil sa-i detennine cauzele
dintii, el se multumete sa Ie califice drept procedee "instinctive",
In cazul nostIu, acest cuvint nu inseamna nimic. Olicine crede intr-o
evolutie cw'e amelioreaza fiintele vii, trebuie sa convina ca toate formele
manifestarile activitatii lor nu au existat intotdeauna sub forma lor actuala; a
trebuit intr-adevar ca un subiect dat sa faca primul gest, cw'e a fost apoi repetat
din ce in ee mai des de indivizi din ce in ce mai pina ee a trecut in
subcon'itientul fiecliluia dintre speciei i s-a manifestat atunci ca
instinct
Acest mecanism va fi inteles i admis mai la om. Primele
in lupta impotriva celorlalte animale au fost tara nici 0 indoiala, Ia
Oligine, actul unoI' subiecti deosebit de dotati. Personalitatea a fost -:;i aici,
ineontestabil, la baza hotaririlor a realizarilor care, mai tirziu, au fost
adopt ate ea evidente de intreaga omenire. Dupa cum conceperea vreunui
principiu militw' evident, cw'e constituie astazi pentIu noi fundamentul
oricarei strategii s-a datorat, necesw-mente, initial, unei minti bine determinate,
numai dupa ani de zile, ba chiw' milenii, el a prin a fi admis de toti ea
absolut evident.
Primei inventii omul i-o adauga pe a doua: el invata sa puna inslujba sa
aIte obiete i chiar aIte vietuitow'e i atunci aetivitatea creatoare proprie a
314
omului incepe sa se manifeste, cum 0 vedem astiizi; folosirea pietrei cioplite,
domesticu'ea animalelor, descoperirea focului etc.; fiecare din aceste inventii,
pinii la :;oi inclusiv cele care ne minuneaza in zilele no astre , reliefeaza clar, la
bazii, munca creatoare a individului; aceasta ne apare cu atit mai limpede cu
cit ele sint mai recente, mai insemnate, sau au un caracter mai surprinzator.
Noi oricum ar fi, ea inventiile materiale pe care Ie vedem injurul
noshu sint in intregime produsul f0l1ei creatoare al aptitudinilor individului
izolat. toate aceste creatii contribuie, in definitiv, la ridicarea omului tot mai
sus deasupra animalului pina cind il radical de acesta. Astfel ele sint
baza progreselor constante ale speciei umane. acea viclenie
primitiva care i-a permis odinioara vinatorului din padurea preistoricii apere
existen(a ii mai ajutii inca pe oameni in existenta lor actualii, sub forma celor
mai flUmoase cuceriri Ie permite sa Iaureasca armuri pentru luptele
viitoare. Orice gindiI'e, orice inventie omeneascii faciliteaza, in definitiv, luptele
omului pe aceastii planetii, chiar daca, pe moment, nu se po ate vedea utilitatea
practicii a unei inventii, a unei descoperiri sau al unui rezumat
profund. toate acestea contribuie la ridicarea omului deasupra fiintelor vii
care il inconjoara intaresc consolideaza situatia lui pina ce fac din el sub
to ate aspectele regele creaturilor de pe acest pamint.
Vedem eli tot inventiile sint rezultatul puterii creatoare ale indi vizilor
izolati. din urma sint astfel intr-o o are care masura, cu sau lara voia lor,
binefacatori ai omenirii. Activitatea lor pune la indemina a miiioane
chiar a miliarde de fiinte mijloace care VOl' face mai lupta lor
penhu existentii.
La originea civilizatiei materiale din zilele noastre, aflam
intotdeauna personalitatea unoI' inventatori care se completeaza se prelungesc
recipl'Oc. La fel se intimplii 'ii in cazul pornirii a punerii in aplicare practica
a inventiilor sau a descoperirilor. Caci ansamblul metodelor de produc(ie mai
depinde inca de munca de inventatol' ca illmare de individ.
In sfir:;.it, munca intelectualii pur teoreticii, care nu poate fi maSill'ata,
dar cru:e constituie eonditia dintii a oricarei inventii tehnice ulterioare, apare de
asemenea ca produsul exclusiv al personalWitii.
Nu mul(imea este cea cru'e creeazii, nici majoritatea cea care
organizeaza sau ginde'lte, ci intotdeauna pretutindeni individul izolat.
o comunitate de oameni apare ca fiind bine organizatll numai atunei
cind faeiliteaza la maximum munca acestor f011e creatoare Ie cit mai
bine in interesul comunitatii. Cea mai pretioasa penhu inventie este, indiferent
eli se raporteaza la lumea matel'iala sau la lumea ideilol', mai intii persoana
inventatorului. Prima !?i suprema indatorire in organizarea unei eomunitiiti este
folosirea ei in folosul tuturor.
In realitate, organizatia insa!ji nu trebuie sa piru:da din vedere nici 0 clipa
aplicarea aeestui principiu. Numai astfel va fi eliberatii de blestemul mecanis-
mului i?i va deveni un organism viu. Ea insll.yi trebuie S(I personifice tendin(a de
315
a W}"eza inteligenrele deasupra maselor .yi, reciproc, sa 0 puna pe aceasta In
subordinea lor.
Ca w'mare, nu numai ca 0 organizatie nu are dreptul sa impiedice
inteligen\ele "sa se iveascii" din mul\ime, ci, din contra, natura ac\iunii
sale trebuie sii permitii sau sii faciliteze acest lucru in cel mai inalt grad. Aici
ea trebuie sii pIece de la principiul ca salvarea omenirii n-a stat niciodata in
masa, ci in mintile creatorilor, care sint intr-adeviir binelacatorii rasei umane.
Asigw-area influentei lor hotiiritoare facilitarea actiunii lor este in interesu1
tutw-or. Caci, cu sigw-antii ca nici domnia imbecililor sau a incapabililor !?i, in
nici un caz, nici cultul multimii nu VOl' servi acest interes a1 tutw-or; va trebui
in mod necesar ca indivizii superdotati asume aceastii raspundere.
Cautarea inteligentelor se face in special, am mai spus-o, prin selectia
asprii a luptei penbu existenta._ Multi sint zdrobiti pier, demonstrind astfel ca
nu sint desemnati, !?i in final foarte putini apar ca fiind In domeniul
gindirii, al creatiei artistice, chiar al economiei, acest proces de selec\ie se mai
manifestii astiizi, cu toate ca este grevat de sarcini grele in acest din w'mii
domeniu. Conducerea statului puterea intruchipata de organiza\ia militarii
sint ele dominate de aceastii idee de personalitate: ea se pretutin-
deni sub forma autoritii\ii absolute asupra subalternilor, a raspunderii depline
fatii de Numai via\a politicii scapa astiizi in intregime de aceastii obligatie
fireascii . Intreaga.f civilizatie umana rezultii din activitatea creatoare a
individului; totu,;,i principiu] majoritar triumIa in toatii conducerea, indeosebi
in sferele cele mai inalte, !?i de acolo pu\in cite putin intreaga existen\a
a tiilii, 0 descompune realmente. In fond, ac\iunea disbugiitoare a iudaismului
trebuie de asemenea imputatii eforturilor sale constante de a submina, la
popoarele care I-au primit, influent a personalitatii de a 0 inlocui cu cea a
masei. Principiul consbuetiv al popoarelor ariene face loc principiului disbuctiv
al evreilor. devin "fermentii descompunerii" popoarelor a rase lor
in sensul cel mai larg, dezagregii civilizatia umanii. Cit despre marxism, el
reprezinta in fond eforhu'ile evreului in domeniul civiliza\iei pw-e de a exclude
din toate formele activitatii umane preponderenta personalitiitii de a 0 inlocui
cu cea a numarului. Acestei doctrine ii cOl'espunde din punet de vedere politic
forma pariamentarii, ale carei efeete diiunatoare Ie vedem incepind cu celula
minuscula a comunei pinii la treapta superioara a na\iunii; in domeniul
economic, el provoacii agita\ia sindicalistii care, de altfel, nu deloc
adeviiratele interese ale muncitOlilor, ci numai opiniile disbuctive ale evreimii
internationale. Exact in masura in care economia este sustrasii principiului
personalitatii liisata prada influentelor i ac\iunii masei, ea trebuie piarda
pretioasa putere creatoare sa marcheze 0 regresiune inevitabila. Toate
organizatiile consultative profesionale care, in loc sa se preocupe inb'-adevar de
interesele salariatilor, se straduiesc sii influenta asupra produc\iei
slujesc acelai scop distlUetiv. Ele aduc prejudicii produc\iei genelaie
p:'in aceasta, individului.
316
Caci nu cu fraze !?i cu teolii pot fi satisIacute nevoile cetalenilor unui
popor; ci gratie pal:tii din bunurile colective care ii revine zilnic fieCalUia Ii
ca, datorita muncii tuturor, eomunitatea serveljte interesele individu-
lui.
Chestiunea nu este sa daca marxismul, bazindu-se pe teolia sa
despre rnase, ar fi capabil sa preia sa eontinuie misiunea economiei actuale.
Diseutia despre justetea sau falsitatea acestui principu nu ar fi traUljata de
dovada aptitudinii sale de a administra pe vii tor starea de luclUri existenta; nu
o poate traUlja dedt dovada capacitatii sale de a crea 0 civilizatie asemanatoare.
Degeaba soar stradui marxismul sa ia de la capiit economia aetualii de 0 mie de
ori sa continuie sii conducii functionarea ei, oricare ar fi suecesul aeestei
activitiiti, aeest succes nu ar avea niei cea mai micii insemnatate fata de faptul
concret ea, prin aplicarea propriilor sale principii, marxismul nu ar putea
niciodatii crea eeea ce a astfel.
de fapt, marxismul a furnizat el aeeastii dovadii. N u numai eii
nu a creat niciodatii nici cea mai neinsemnatii civilizatie, nici cel mai mic sistem
economic, dar n-a fost in stare nici macar sii foloseascii, cu principiile sale,
organismele care i-au fost incredintate; dupii un foru-te scw-t interval de timp,
el a trebuit sa cedeze sii facii concesii principiului personalitiitii, dovadii ca nici
macru" organizatia sa nu se poate sustrage acestei legi.
Ceea ce trebuie SCI diferen{ieze esen{ialmente concepciile noastre rasiste de
cele ale marxi.),tilor este cii cele dintii recunosc nu numai valoarea rasei, ci
importanca personalitii{ii fiicind din ele baza oricdrei construe{ ii reale. Aceljtia
sint factorii esentiali ai filozofiei lor.
Dacii, intimplator, national-socialistii nu ru"fi inleles impOl-tanla
fundamentalii a acestei notiuni esentiale, dacii s-ru" margini sa cirpaceasca de
bine-de rau situatia noastra actualii ru" admite domnia majorita\ii, ea nu ru- fi,
in realitate, decit un pru-tid concw"ent al mru"xismului; din acel moment nu ru"
mai avea dreptul sa se considere 0 doctrina filozofica.
Daca programul social al soar limita la eliminru"ea personalitiitii
:;;i la inlocuirea ei cu majoritatea, atunci nalional-socialismul ru" parea la rindul
sau macinat de otrava mru"Xismului, cum sint actualmente pru-tidele bw"gheze.
StatuI rasist trebuie sa vegheze la bunastru"ea cetatenilor sai, recunoscind
in orice imprejw"ru"e impOl-tanta personalitiitii: el va astfel capacitatea de
productie a tutw"or prin aceasta bunastru"ea fiecaruia.
Astfel statuI rasist trebuie sa scape in intregime toate cereUl"ile
conducatoare in special sferele politice de principiul pru'lamentru" al
majoritiitii, adicii al deciziei masei; el trebuie sa Ie substituie lara rezerve dreptul
personalitalii.
Rezulta de aici ca:
Cea mai bunii ronstitu(ie cea mai bum, formit de stat este aceea care va
garanta in mod firesc celor mai bune elemente ale comunitc'i[ii autoritatea
conduciitorului influenca stiipinului.
317
In viata economica, cei mai eapabili nu pot fi desemnati de sus, Cl
trebuie sa iasa singuri in evidenta; instruirea se pe toate treptele, de
la pravalia cea mai modestii pina la intreprinderea cea mai mare, numai
continua sa-i faca pe oameni sa dea examene; de asemenea este evident
ca politici nu pot fi "gasiti" intr-o zi. Geniile de 0 calitate extraordinara nu
sint supuse reguli ca oamenii
Intreaga organizare a statului trebuie sa decurga din plincipiul
personalitatii, incepind de la cea mai mica celula care este comuna pina la
conducerea suprema a ansamblului
Nu existii hotarire a majoritiitii, ci numai conducatori resposabili
cuvintul "sfat" trebuie reia semnificatia initiala. Fiecare om po ate sa aiba
alaturi de el consilieri, insa decizia este actul unui singill' om.
Principiul care odinioara a Iacut din armata plusaca instIumentul cel
mai vrednic de admiratie al popOlului german trebuie transpus pus chiar la
temelia sistemului nostIu politic: autoritatea deplina a fiecfuui asupra
subordonatilor sai intreaga sa raspundere fata de superiori.
Nici macru' atunci nu ne yom putea lipsi de acele corporatii numite
pru'lamente. Numai ca to ate deliberarile lor VOl' deveni intr-devar sfatwi un
singur om va putea va trebui sa fie investit cu raspunderea, dimpreurui ell
autoritatea cu dreptul de a comanda.
Pru'lamentele sint necesru'e prin ele insele, deoru'ece constituie, inainte
de toate, mediul in cru'e se va putea face incetul cu ineetul educatia carora
intr-o zi Ii se va putea incredinta raspunderea.
Astfel ca putem schita m-matolUl tablou:
Incepind de la comuna pina la conducerea Reichului, statuI I'asist nu
va avea nici un corp reprezentativ cru'e sa ia vreo hotarire pe ealea majoritiitii,
ci numai corpw'i consultative cru'e se vor afla permanent alatw'i de cru'e VOl'
plimi sru'cini de la acesta; la nevoie, ele VOl' putea citeodatii asume
raspunderi depline, in anumite domenii, cum a fost intotdeauna eazul tutw'or
sau de eorporatii.
StatuI rasist nu poate tolera sa se ceru'a 0 parere sau 0 hotfu'ire asupra
unor probleme deosebite . de exemplu asupra chestiunilor eeonomiee unor
oameni cru'e, pI'in formatia prin actiyitatea lor sint total incompetenti. In
eonseein(a, el va imparti eorpw'ile reprezentative In camere politice ",i camere
corporative.
Pentm 0 eooperare rodnica intre ele, deasupra lor va fi intotdeau-
na un corp ales: senatul.
Nici in eamere nici in senat nu se 'la vota niciodata. Ele sint
organisme de lucru ",i nu de vot. Fiecru'e memblu ru'e un vot consultativ,
dru' niel un drept de decizie. Acesta ii apru'tine in exclusivitate cru'e
raspunde penbll ea.
Aeest prineipiu: asoeierea lara restrietii a responsabilitatii absolute eu
autoritatea absoluta va stabili putin cite pulin 0 elitii de :;;efi (pe eru'e nu ne-Q
318
putem imagina in epoea noastni de iresponsabilitate parlamentm'a).
Astfel statului va fi pusa in armonie Cli prineipiul carui8 11
datoreaza deaeum maretia in domeniul eeonomiei al civilizatiei.
*
"In ceea ce pri v8,;>te posibilitatea de a realiza aceste conceptii, sa nu se
uite cd principiul pm-lamentar al hotaririi majorita(ii nu a guvernat lumea
dintotdeauna, ci ca, dimpotriva, in istorie nu i se regasesc urmele decit in
perioade fomie sewie: aceste perioade corespund intotdeauna cu decaderea
popom'elor a
N -m' trebui sa se creada ca miisw'i pw' te,)retice, luate de sus,
m' putea aduce cu sine 0 asemenea schimbm'e cm'e, in mod logic, nu trebuie sa
se limiteze la statului, ci sa intereseze legislatia, sa patrunda in
intreaga viata publica a fiecaTuia. 0 asemenea revolutie nu se poate produce
nu se va produce dedt sub unui pmiid lu'anit. cu acest.e idei pwiind
in el germenele viit.orului stat.
De aeeea pmiidul national-socialist trebuie astazi sa fie patruns de aceste
idei; el trebuie orienteze organizm'ea interna catre aetivitatea practica,
penh'll ca intr-o zi sa poatii nu numai sa-i dea directive statului, ci Sa-I
fw'nizeze corpul constituit al propriului sau stat.
CAPITOLULV
CONCEPTIE FILOZOFICA 91lGANlZAU
,
StatuI rasist, al cami tablou de ansamblu am vrut sa-l ofer,
realizarea plin simplul fapt al cunoa'?terii conditiilor indispensabile existentei
sale. Nu este suficient sa r;;tim cum va fi un stat rasist; mai intii el trebuie creat
Nu ne putem ar;;tepta ca partidele actuale, care inainte de toate trag foloase de
pe urma statului cum este el, sa ajunga de la sine la 0 schimbare radicaUi
r;;i sa-i schimbe spontan atitudinea. Cu aUt mai mult cu cit conducat01ii 101' sint
intotdeauna evrei r;;i evrei. Evolutia la care sintem supu!ji in prezent, daca
n-a!" fi oprita, ne-ar pune intr-o zi in fata profetiei panevl-eieti: "Eweul va
devora efectiv popoarele de pe pamint va deveni stapinul lor".
Astfel, fata de milioanele de "bw'ghezi" sau de "proletari" germani care,
in majoritate, merg spre pieire din lene r;;i prostie, dublate de la-;;itate, evreul,
deplin de scopul pe care-l w-marer;;te, nu nici 0 opozitie in
calea sa. Un pruiid condus de el nu poate lupta pentru nimic altceva decit
pentru interesele evreilor, r;;i aceste interese nu au nimic comun cu aspiratiile
profunde ale poporu'elor ariene,
Aadru', daca dorim sa transpunem statul rasist ideal in realitate,
trebuie mai inW sa cautam, in afru'a tutw'or fortelor actuale ale vietii publice,
o forta nouii cru'e sii aiba vrerea r;;i mijloacele de a lupta pentru un astfel de ideal.
Ciici aici este yorba intr-adeviir de 0 luptii: sru'cina noastrii dintii nu este creru'ea
unei forme de stat rasist, ci disbugerea statului evreiesc actual. Dupa cum ne
ru'ata [oruie des istoria, principala dificultate nu consta in instituirea unei noi
stiin de lucluri, ci in a-i face loc, Prejudecati interese se impletesc intr-o
falanga strinsa r;;i inceru'cii sii impiedice, prin to ate mijloacele, victoria unei idei
catoe Ie displace sau Ii se pru'e amenintatoru'e.
De aceea aparatorul noului nostru ideal trebuie, in ciuda intregului sau
entuziasm pozitiv, sa ducii mai intii 0 luptii negativa spre a se elibera din stru'ea
actuaiii,
o doctrina noua r;;l nobilii, cu principii noi r;;i de 0 impoIianp esentiala va
trebui sa minuiascii mai inW anna criticii, oricit de nepliicut ru' fi pentru fiecru'e,
In zilele noastre Ii auzim pe rasir;;ti repetind la tot pasul - r;;i
aceasta doveder;;te foruie bine putina profunzime a vederilor lor in materie de
istorie - cit refuza sii se consacre unei critici negative, penbu a-r;;i dedica intreaga
activitate unei munCL constructive; bilbiialii puerila r;;i prosteasca, intr-un cuvint
autentic "rasista"; in sfirr;;it dovada cil istoria propriei lor epoci n-a liisat nici cea
mai vaga w-mil in aceste capete. $i marxismul avea un scop, r;;i el cunoar;;te 0
320
muncll constructivd (chiar dacit nu este yorba der'it de instaw:area despotismului
evreimii internationale a finantei cosmopolite!), dar asta nu inseamnii cit nu
a inceput prin critidi vreme de de ani; cIitica distructiva nimicitoare,
mereu critic a , pina cind acest acid coroziv a macinat vechiul stat I-a
wcut numai bun ca sa se Abia atunci a inceput pretinsa "consbuc-
tie". Era evident, just logic. 0 stru-e de IUClUli existenta nu se po ate
pw- simplu in fata profeti1or avocatilor unui stat viitor. Nu se poate admite
ca partizanii celui dintii, sau chiar aceia care manifesta fata de e1 doar un
oru'ecru-e interes, VOl' fi deplin convertiti prin simpla constatare a unei necesitati
astfel de ideea unui regim nou. Dimpobiva, prea adesea cele doua
regimwi VOl' continua sa existe simultan pretinsa doctrinii /ilozo/icll se va
inchide pe veci in caruul strimt al unui partido Caci 0 doetrina nu este tolerantii;
ea nu poate fi "un partid printre celelalte"; ea pretinde imperios
exclusiva totala a eonceptiilor ei, care trebuie sa transforme Intreaga viata
publica. Ea nu po ate tolera linga ea nici un vestigiu al vechiului regim.
IuclU se Intimpla cu religiile.
Nici n-a sa se multumeasca Inalte propriile altare,
i-a trebuit sa treaca la disbugerea altarelor paglne. Numai aceasta intoleranta
fanatica avea sa creeze credinta apodictica; ea era cea dintii conditie absoluta a
acesteia
Se po ate obiecta, pe buna dreptate, ca aceste doua precedente istorice
sint specific - chiru- ca acest gen de intoleranta de fanatism sint
funciarmente Faptu1 acesta poate fi de 0 mie de ori adevarat poate
fi de asemenea deplins intens; se po ate constata, cu 0 deplinjustificata,
ca apru-itia acestei doctrine in istoria omenirii ii aducea ceva necunoscut pinii
atunci; dru- aceasta nu la nimic, iru- acum este yorba de 0 stare de fapt.
Oamenii cru-e VOl' sa scoata popOlul nosbu german din starea lui actuaL! nu
trebuie bata capul ca imagineze ce flumos ar fi daca cut are sau cutru-e
luclu nu ru- exista; ei trebuie sa caute sa determine cum trebuie suprimat ceea
ce exista de fapt. Dar 0 doctrinii plina de cea mai infernala intoleranta nu va fi
zru-obita decit de doctrina care Ii va opune spirit, cru-e va lupta cu
vointa apriga cru-e, pe deasupra, va pwia in ea 0 gindire noua, pura
absolut conforma cu adeviilul.
Astazi fiecru-e poate constata cu regret ca, in lumea antica, mult mai
libera decit a noastra, a introdus odatii eu el prima teroru-e
spirituala; dru- nu poate face nimie III fa\a faptului ea, inceplnd eu acea epoca,
lumea sub semnul sub dominatia aeestei eonstringeri. rru- eonstrlnge-
rea nu poate fi zdrobita de cit prin constringere, teroarea prin teroru-e. Numai
atunei se poate institui un regim nou. Partidele politice sint inclinate ci'itre
compromisuri; doctrineJe /ilozo/ice, niciodatii. Partidele politice cad la invoialii
pinii ,\'i cu adversarii lor, doctrinele /ilozo/ice se proclamd infailibile. Pruiidele
politiee au ele, aproape intotdeauna, la Oligine, intentia de a ajunge la 0
dominatie despotica ;-i exclusiva; ele vadesc aproape intotdeauna 0 anumita
321
inclinatie spre cutare sau cutare doctrina filozoficiL Dar deja ingusbmea
programuLui lor Ie lipsete de eroismul impus de apararea unei veritabile
doctrine filozofice. Vointa lor concilianta grupeazii in jurullor minti inguste
reduse, cu care nu soar putea purta 0 cruciada. ele ramin astfel cel mai adesea
izolate cwind in micimea lor vrednica de plins. Abandonind lupta pentru un
sistem, ele se straduiesc sa citige cit mai repede posibil, gratie unei
"colaborari pozitive" un locor in rastelul inStitutiilor existente sal piistreze
cit mai multo daca vreodata sint indepatate de la troaca de un concw'ent cu
pwiari putin cam brutale, nu mai au de cit un gind: prin forta sau prin viclenie,
sa se into arc a in primul rind al celor care shiga mie mi-e foame", ca sa poata
ave a iar pruie, fie cu pretul convingelilor lor cele mai sfinte, de aceastii mana
pretioasa. politici ce sint!
o doctrinii lilozolicil nu poate Ii gata sa cadiZ fa invoiala cu alta; ea nu
poate nici sa accepte sa colaboreze cu 0 stru-e de fapt pe cru'e 0 condamna;
dimpotriva, ea se simte obligata sa lupte impotriva acestui regim a intregii
lumi morale adverse, intr-un cuvint sa pregateasca lor.
Aceasta lupta pw- distructiva - al carei intreg pericol este de indata
resimtit de ceilalti i cru-e se de un front unit de rezistenta - ca lupta
pozitiva dusa penh'll consacrru-ea succesului noii conceptii ideale despre lume
necesitii combatanti hotariti. Astfel ideile unei dochine nu VOl' tliumfa
decit daca sub stindardul ei se string elementele cele mai cw'ajoase active ale
epocii sale ale poporului sau, intr-o puternica organizatie de lupta. In afru'a de
aceasta trebuie ca, tinind cont de aceste elemente, ea sa aleaga, din ansamblul
filozofiei sale, un anumit numar de idei, carora sa Ie dea 0 forma precis a i
lapidru'a cru'e poate servi w'ept ruiicol de credintii unei noi gIupali de oameni.
In vreme ce progI'amul unui simplu pruiid politic nu este decit 0 reteta penb'll
un rezultat favorabilla alegerile viitoru'e, progI'amul unei dochine filozofice ru'e
valoru'ea unei declru'atii de razboi impotriva ordinii stabilite, impotliva unei
stiiri de lucruri existente, impotriva unei conceptii practice despre viata.
De altfel nu este necesru- ca fiecru'e dintre cei cru'e luptii penh'll doctrina
sa fie pe deplin pui la curent, nici sa cunoascil exact fiecru'e din ideile efului
micarii. Esen(ialul este sa fie inshuit limpede asupra unoI' plincipii fundamen
tale, putine la numar, insa foruie impOliante. Din acel moment, el va fi pahuns
penh'll totdeauna de aceste principii, convins de asemenea de necesitatea
victoriei pruiidului sau i a doctrinei sale. Nici soldatul nu este amestecat in
planw-ile mru'ilor Dupa cum este mai bine ca el sa fie obinuit eu
o diseiplina ligida, eu convingerea justetii eauzei lui neeesitatii ei de a tIiumfa
i cii el trebuie sa i se eonsacre in inh'egime, la fel trebuie sa se intimple cu
fiecru'e pruiizan al unei de mru'e anvergura, menita sa aiba un viitor
miiJ:et, sustinutii de vointa cea mai neclintitii.
Ce s-ru' putea face cu 0 ru'mata in cru-e toti soldatii ru' fi generah 00'
avea aptitudinile i capacitatile lor? La fel, la ce 00- sluji, pentlu apararea unei
doctrine, un pruiid cru-e nu ru' fi decit un receptacol de oamem "eminenti"? Nu,
322
este nevoie de soldatul de rind, altminteri nu se poate obtine 0 disciplini
interna.
Prin natura sa, 0 organiza[ie nu po ate supravietui decit cu un inalt
eomandament inteligent, slujit de 0 masa condusa mai degI'abli de sentiment. 0
companie de doua sute de oameni pe cit de inteligenti pe aUt de capabili ar
deveni, cu timpul, mai greu de condus decit daca ar cuprinde 0 suta nouazeci de
oameni mai putin dotati alti zece avind 0 pregatire superioara.
Social-democratia a tras de aici un mare folos. Ea !ji-a extins dominatia
asupra nenumaratilor reprezentanti ai patUlilor populare, abia eliberati din
armata !ji care fusesera instruiti pentru disciplina; ea le-a impus 0 disciplina de
pruiid la fel de rigida ca plima. aici organizarea cuprinde ofiteri !ji soldati.
Pal'asind sel'viciul militar, muncitorul german devenea soldat, intelectualul evreu
devenea o(qer; salru'iatii din sindicate constituiau oru'ecum echivalentul
subofitel'ilor. Motivul pentru cru'e bUl'ghezia voastra clatina intotdeauna din cap
- cu alte cuvinte faptul cii numai masele zise ignorante adera la mru-xism - era,
in realitate, conditia dintii a succesului mruxist. In timp ce pruiidele bUl"gheze,
in uniformitatea lor intelectuala, constituiau 0 masa nedisciplinata !ji incapabila
sa actioneze, mru-xismul constituia, cu un material uman mai putin inteligent,
o ru'mata de militanti eru-e se supuneau la fel de orbelite eondueatorului evreu
cum se supusesel'a odinioruoa ofiterului lor german. BUl"ghezia germana, care nu
s-a preocupat niciodata serios de pl'obleme de psihologie, considerindu-se mult
deasupra acestor luermi, nu a gasit cu cale, niei de data aeeasta, sa l'eflecteze
un timp destul de indelungat ca sa reeunoasea sensul profund lii pelieolul intern
al aeestei stari de fapt. Credea, dimpotriva, ea 0 politiea reerutata
exclusiv din mediile "inteleetuale" ru'e prin aceasta mai multa valoru-e,
pretentii mai bine intemeiate i mai multe deeit masa inculta, de a ajunge
la putel'e. N-a i11/eles niciodatii cii puterea unui partid politic nu st(l citui de
pu(in in inteligenra independen{a de spirit a /ieciiruia dintre membrii siii, ci
mai degraM in supunerea spiritul de disciplinii cu care urmeazii
conduciitorii spirituali. Ceea ce este hotaritor, sint efii Cind doua trupe
se infrunta, victOlia nu Ii revine eelei in cru'e fieeare soldat a primit eea mai
temeinica instruire strategica, ci aeeleia eru'e ruoe cei mai buni eomandanti i
tlupa cea mai disciplinata, eel mai orbe!jte supusa cel mai bine antl'enata.
Aceasta este 0 notiune fundamentala pe care nu tl'ebuie s-o pierdem
niciodata din vedere, atunci cind examinam posibilitatea de a transpune in
realitate un sistem filozofic.
A'iadru' daca, penhu victoria conceptiilor noastre, trebuie sa Ie
transformam intr-un pru-tid de lupta, logic trebuie ca progI-amul acestuia din
w'ma sa tina cont de materialul uman de cru'e dispune. In maSUl'a in eru'e
obiectivele i ideile calauzitoru'e tl'ebuie sa fie de nezdmncinat, pl'ogramul de
propaganda trebuie aju,stat inteligent !ji cu 0 justa psihologie a sufletelor celor
tara al carol' ajutor eea mai fiumoasa dinb'e idei nu va riimine ve!jnic decit 0
idee.
323
Dacd ideea rasistii, astllzi 0 veleitate obscurii, urea sa ob/ina un
striilucit, ea trebuie sa scoatii din intregul sau sistem de idei un anumit numilr
de principii cdlauzitoare, a cdror forml! i al cilror fond sa se poata impune unei
mase mari de oameni i tocmai aceleia care constituie singura garan[ie pentru
lupta doctrinala a acestei idei, am numit clasa muncitoare germana.
De aceea programul noului partid a fost condensat in citeva principii
fundamentale, cu totul douilzeci i cinci de puncte. Ele slnt destinate sa of ere in
pri.mul rind omului din popor 0 imagine izbitoare a aspiratiilor mi!?ciirii. Ele
constituie, intr-o anumita miisuxa, 0 profesiune de credin/ii politicii care
oameni pentIu cauza, !?i care, in plus, concretizind 0 obligatie comunii, une!?te !?i
amalgameaza ansamblul noilor aderenti.
In toate acestea nu trebuie sa pierdem niciodata din vedere ca programul
partidului, de 0 justete absoluta in obiectivele sale, a trebuit sa tinii cont, in
redactarea sa, de anumite consideratiuni psihologice importante; cu timpul,
ne putem convinge foarte bine ca un anumit numar de principii calauzitoruoe
puteau fi enuntate diferit, redactate sub 0 forma mai fericitao Dru' orice incercare
de acest fel ru' avea un efect dezastruoso Se pune astfel in discutie un IUCIU cru'e
trebuie sa raminii absolut de nezdruncinat; or, de indata ce un punct izolat este
sepru'at de dogma, discutia nu ajunge pur i simplu la 0 noua formulru'e mai
bunii mai ales la 0 formulare cru'e sa intiireasca omogenitatea dogmei, ci duce
mai degI'aba la dezbateri interminabile !?i la 0 confuzie generala. Intr-un
asemenea caz, trebuie examinat intotdeauna cu grija ce este de preferat: 0
redactru'e noua, care prilejuiel?te 0 disociere in interiorul mi!?carii, sau 0 forma
cru'e, pentIu moment, nu este poate cea mai bunii dintre toate, insa constituie
un organism autonom, solid i de 0 unitate internii perfectao orice examinru'e
va demonstra ca solutia din urma este singw'a demna de retinut. Caci, intrucit
modificarile nu influenteaza niciodata decit forma exterioara ce trebuie data,
asemenea modificari posibile sau de dorit VOl' apru'e intotdeauna. Dar pericolul
eel mare constil in faptul cd oamenii, din cauza caracterului lor superficial, ut'id
sarcina esenrialtl a micdrii in aceastii chestiune pur formald a redactiirii unui
program 0 In aceste conditii, vointa puterea de lupta pentIu 0 idee dispru' i
energia cru'e trebuie sa se indrepte in afara se uzeaza in cerluri interne de
progIamo Cind justetea liniilor mruoi ale unei doctrine nu este in cauza, este mai
putin dauniitoru'e pastrru-ea unei formulari - chiru' daca nu corespunde intIu totul
realitatii - decit imbuniitatirea ei, punind astfel in discutia generala dogma
pruiidului, pinii atunci de gIanit: Acest lucru este imposibil indeosebi cita vreme
pruiidul mai luptii pentru asigworuoea triumfului sauo Caci, cum vrem sa
insuflam oamenilor 0 incredere oruoba in justetea unei doctrine raspindind
indoiala inceliitudinea prin modificiili continue ale structurii sale externe?
esentialul nu trebuie cautat niciodata in forma exterioruoa, ci
numai in intelesul adinco Acesta este imuabil; i este de dorit, chiru
o
ill interesul
lui, ca micarea sa-i pastreze puterea necesru'a pentlu a-I face sa triumfe,
inlatwoind toate cauzele ovaielii sau divizarii.
324
In acest caz trebuie sa luam lectii de la Biserica catolica. edlciul
sau doctrinal, in mai multe probleme - de altfel adesea mai ales aparent - se
de exactii i?i de observatie, ea nu consimte sa renunte nici
macar la 0 singw'ii silaba din termenii doctrinei sale. Ea a recunoscut in mod
foarte just ca forta ei de rezistenta nu constii intr-un acord mai mult sau mai
pu\in perfect cu rezultatele ale momentului, rezultate de altfel
niciodatii definitive, ci in ei nezdruncinat fata de dogmele stabilite
o data pentIu totdeauna, singurele care ii confera ansamblului caractelw unei
credinte_ De aceea astazi ea se mentine mai puternicii decit oricind. Se poate
chiar prezice ca in masura in care fenomenele insesizabile sfideaza vor
continua sa sfideze urmarea legilor modificate lara incetare, ea va
deveni din ce in ce mai mult polul linii?tii spre care se va indrepta
devotamentul a nenumarate fiinte
Oricine a,mdar Cll adeviirat serios victoria ideilor rasiste,
trebuie sd se piitrundii de ideea Cel acest triumf necesitel mai intii interven{ia unui
partid de luptcl; apoi, cii un astfel de partid nu ar putea supravie(ui fiirii a primi
baza de nezdruncinat, condi(ie a oriciirei securitii{i a oriCllrei trilinicii, care este
programul Selu. Partidul nll are dreptul sci fadi concesii spiritului epocii pentru
redactarea acestui program; dimpotrivii, odatii ce acesta a fost stabilit cit se poate
de bine, el trebuie pilstrat dacll nu pentru totdeauna, in orice caz ci/;(,i vreme
victoria nu i-a incununat strtldaniile. Inainte de aceasta, orice incercare de a
deschide discutii asupra oportunitiitii cutalui sau cutalui punct al programului
va zdrobi unit ate a partidului va slabi spiritul combativ al tutw"or partizanilor
siii care VOl' fi fost amestecati in discutii. Aceasta nu inseamnii de altfel ca 0
astfel de "imbuniitiitire" odatii lacutii ar sciipa miine unei noi examiniiri critice
cii poimiine nu va trebui sa cedeze locul unei forme mai bune. Oricine
riistoarnii aici barierele ridicate deschide 0 cale careia i se vede inceputul, dar
al carei capat se pierde in infinit.
Tiniilul pal'tid national-socialist nu trebuia Sa piardii din vedere
insemniitatea practica a acestor invatiiminte. Partidul muncitoresc german
narional-socialist a primit odatii Cll programul Sdll de douiizeci }' i cinci de puncte
o bazil care trebllie sii riiminii imuabild. Criticarea i?i schimbarea lor nu Ie revine
membrilor siii actuali viitori; ele sint acelea care Ie traseaza sarcina.
Altminteri generatia w"matoare va avea drept de a-:;;i risipi din nou
fortele intr-o munca de pm"a formii in interiOlul partidului, in loc sii-i aducii forta
noua a unor adepti noi. Pentru majoritatea partizaniloI', esentialul mi:;;ciirii nu
va sta atit in litera plincipiilor noastre calauzitoare, cit in spiritul in care
Ie putem insufieti,
Acestea sint considerariunile Cllrora tiniira noastrii m4care datorat
odinioard numele, mai tirziu programul; ele stau i astiizi la baza modllllli
nostrll de propagandii. Rentru a contribui la triumful ideilor rasiste, a trebuit
creat un partid popular, partid cuprinzind nu numai un stat-major de intelectu ,
ali, ci ,I'i lucr(/tori manuali.
325
Orice incercare de a materializa teoriile rasiste fiirii 0 astfel de organizajie
de luptii ar riimine zadarnicii astiizi, ca In trecut intr-un viitor oarecare. De
aceea are nu numai dl"eptul ci datoria de a se considera sustinatoa-
rea reprezentanta ideilor rasiste. In masw"a in care ideile care stau la baza
national-socialiste sint rasiste, ideile rasiste aparrin naIional-socialismu-
lui. Iar daca acesta din W"ma vrea sa bilme, trebuie sa se ralieze lara rezerve i
de 0 maniera exelusiva acestui punct de vedere. $i in acest caz are nu numai
dreptul, ci datoria de a pune elru< in evidenta cli orice incercru"e de a reprezenta
ideile rasiste in afru"a national-socialismului trebuie sa de altminteli,
in majoritatea cazwilor, este lipsitli de sincelitate.
Cind cineva ii repro!jeazli astazi noastre cli "a luat cu chirie"
ideea rasista, nu avem decit un rlispuns de dat:
Nu numai cil a luat-o cu chirie, dar a flicut-o utilizabilii.
Clici ceea ce se intelegea inainte prin aceste cuvinte nu putea sa aiba
vreo influenta asupra destinului poporului nostru. Acestor idei Ie lipsea 0 forma
elru"a coerenta. De cele mai multe ori nu era yorba decit de notiuni izolate lara
leglitw"ii intre ele, mai mult sau mai putin exacte - cru'e uneori se contraziceau .
in orice caz lara nici cea mai mica legatw"a intima. $i chiru
o
dacli aceasta ru" fi
existat, ea ru" fi fost prea slaba ca pe baza ei sa se intemeieze sa se consbuias-
ca un pruiid.
Partidul naIional-socialist a fost singurul care a dus la bun sfir.rit aceastii
sarcin{:.
iii
* lit
Daca astiizi toate asociatiile, toate gIupalile, mrui mici - !ji, dupa
parerea mea, chiru" "pruiidele mru'i" - revendicli cuvintul "rasist", aceasta este
w"mru"ea aCliunii partidului narional socialist. Fiirii munca sa, nici uneia din
aceste organiza{ii nu i-ar fi trecut prin minte nici m{lcar sii pronun(e cuvintul
"rasist"; acest termen nu ru" fi reprezentat nimic pentru ele, conducatorii lor
mai ales n-ru" fi avut niciodata nici cea mai micli legatw"ii de vreun fel oru"ecru"e
cu el. Numai actiunea P.M.G.N.S. i-a conferit acestui cuvint 0 semnificatie
substantiala I-a adus pe buzele tutW"or. Inainte de to ate, prutidul a demon-
strat, prin succesul propriei sale propagande, forta ideii rasiste, atractia
i-a determinat pe ceilalti sil vrea tot atit de mult, cel putin cu
A!:ia cum, pirul atunci, ele pusesera totul in slujba meschinelor lor
speculatii electorale, tot astfel aceste pruiide nu vlid astlizi in cuvintul "rasist"
decit 0 formula zadru'nicii goala, cu cru"e inceru"cli sa neutralizeze forta de
atractie pe cru"e 0 exercita asupra propliilor lor membli pruiidul national-
socialist. Caci numai grija pentm propria lor existentii nelini!jtea in fata
succeselor crescinde ale doctrinei pruiidului nostru - a calm insemrultate
universala periculoasa ei 0 presimt la fel de bine . Ie aduc pe
326
buze aeest euvint: aeum opt ani nu-I aeum ani bateau joe de
eI; aeum !]ase ani il eombateau; in anul urrrultor, a urrnat ura, iar aeum trei ani,
perseeutia; in sfir!J1t, aeum doi ani insu!jeau spre a se servi de el ca strigat
de lupta, impreunii eu restul vocr.bularului lor.
astazi se mai euvine sa remareiim ca to ate aeeste partide nu au nici
cea mai vaga idee despre eeea ee ii este necesar poporului nostru german. Este
sufieient Sa vezi eu cita u!jUlinta se aude din fleanca lor cuvintul "rasist""
Nu mai putin sint tOli care nu inceteazli sa
se suceascii, Iacind proiecte fantastice, care de obicei nu se intemeiaza decit pe
o idee fixa, justa po ate in sine, dar cru'e, luatii singm'ii, nu ru- putea avea nici cea
mai mica valoru'e penhu formru"ea unei comunitali de lupta, !ji, in Olice caz,
penhu crearea uneia. Toti oameni cru'e Ul'zesc un program compus pe
jumatate din propriile lor idei, jumatate din rodullectUlilor lor, sint adesea mai
decit declru"ati ai ideii rasiste. Ei sint, in cel mai bun caz,
ni!jte teoreticieni sterili, dru" adeseoti ni!jte palavragii funeti care, cu bru'ba
lor reviirsatii i judndu-se de-a teutonii imagineazii ca mascheazii vidul
activitiitii tiintei lor.
De aceea este bine sa Ie opunem tutUl'or acestor incercari neputincioase
amintirea epocii in cru"e tiniira micru'e national-socialista intra in ru"ena.
CAPITOLUL VI
PRIMELE LUPTE. iNSEMNATATEA CUViNTULUI
Prima mare adunare din 24 februarie 1920 din sala de festivitati
Hofbriiuhaus 1) mai vibra inca in noi, dnd a trebuit sa incepem s-o pregatim pe
a doua. Dacii pina atunci posibilitatea organizarii unei mici reuniuni intrun
ora!] ca Miinchenul in fiecro'e luna sau 0 data la cincisprezece zile ni se paruse
indoielnica, acum trebuia sa aiba loc 0 mro'e adunare populro'a 0 data la opt zile,
adica 0 data pe saptamina. Nu mai e nevoie sa subliniez ca ne fram/nta 0 singw'a
glija: oro'e oamenii VOl' veni !]i ne vor asculta? La drept vorbind, in ce rna
aveam aceastii convingere de nezdruncinat: odata ce oamenii VOl' fi
acolo, VOl' rdmine !]i ne VOl' asculta discursurile.
In vremea aceea, sala de festivitap Hofbrauhaus din Miinchen a capatat
pentru noi, naponal-sociali!]tii, 0 importanta aproape sacramentala. In fiecro'e
sapUmina 0 adunare, aproape intotdeauna in aceasta salii, de fiecare data sala
tot mai plina i ascultatOlii mai S-a vorbit despre aproape tot ce avea
o oro'ecro'e importanta pentru propagandii sau era necesro' din punet de vedere
ideologic, incepind cu problema "responsabilitatilor de razboi", lucru de care
nimeni nu se sinchisea pe vremea aceea, i a tratatelor de pace. Cite lucrlni le-a
prezis atunci, lara ragaz, tinara micare maselor largi i cum s-au implinit
aproape toate pina in prezent! Astiizi este mai uor sa sau sa scrii despre
aceste lucnni. Dro' pe atunci se socotea ca 0 mare adunro'e publica, adresatii nu
burghezilOlo instliriti, ci proletroilor rataciti, pe tema "Tratatului de la Ver-
sailles" era un atac la adresa republicii i simptomul unei mentalitati
reactionro'e, ba chiroo monrohiste. Inca de la prima fraza cuprinzind 0 Clitica la
adresa tratatului de la Versailles ti se azvirlea in fata 0 replica stereotipa: "Dro"
Brest-Litowsk? Brest-Litowsk!" Multimea urla aceste cuvinte pina ii pierdea
rasuflrooea sau rliguea, Oli pina cind conferen\iro'Ul renun\a in finalla incercro'ea
de a 0 convinge. Ip venea sa te dai cu capul de pereti de disperro'e in fata unei
asemenea multilni! Ea nu voia nici sa auda, nici sa inteleagli cli Versailles-ul era
o i un oprobriu, i nici ca acel Diktat insemna 0 spoliere nemaiauzita a
poporului nostru. Munca distructiva a mro-n!?tilor otrava propagandei
du!?mane ii ploivase pe oameni de Olice ratiune. nici miicar nu aveai
dreptul sli te plingi. Ce a fiicut burghezia spre a opli aceastli distrugere teribilii,
spre a i se opune, penh-u a deschide drumul adevlirului llimurind situatia mai
1) Numele unei beriirii a Curtii, mare berarie din Miinchen. (N.T.)
328
blne ,?I mal dar? Nlmlc, ,?l lar mffilc' Pe vremea aceea nu I-am V'lzut mcllen pe
mru 1 propovldUltOrI de astJzl. Poate cl au vorblt in cerCUl-l
restJinse, m saloane de ceal, sau in sfere declarind plren, dru- nu se
aflaserl acolo unde ar fi trebUlt sl fie, in mljlocullupllor, acolo el nu indrlzneau
sl apru-l de cit atuncl cind puteau urla cu el
AtunCI iml era hmpede cl pentru pnmu milItantl dm cru-e era alcltUltl
la inceput ml,?cru-ea, trebUla llmw-Itl pe deplm problema responsablhtltllor de
rlzbol, IlmUl-ItJ in sensul adevlrulUl lstonc Conditia prealablll a succesulw
noastre era faptul cl ea aducea maselor largl tratatulUl de
pace In vremea aceea, cind tOtl vedeau incl in aceastl pace 0 vlctone a
democratlel, trebUla sl facem front impotnva acestel Idel, sa ne intlpanm
pentJ'U totdeauna in mmtea oamemlor ca al acestw tratat, pentru ca,
mal tirzlU, cind realItatea cluda va fi aceste tesatw-I de mmclUru va fi
dat in vlleag esenta lor de w-a, ammtlrea atltudlml noastre pnvmd aceastl
problema sa ne aducl increderea maselor
Incl dm acea epocl am lnsistat intotdeauna ca, in pro blemele Import ante
de pnnClplU, in cru-e intreaga oplrue publIca lua 0 atltudlne gre';>ltJ, nm sl ne
ndlclm impotnva el ira sa ne temem de hpsa de populantate sau de Ul-a
Prutidul muncitoresc natIOnal-soclahst nu trebUla sa slujeasca dl-ept Jandru-m
opimel pubhce, el trebUla s-o domme EI nu trebme sl fie serVltmul, Cl stapinul
maselor'
EXlstl, mal ales pentlu once incl slabl, 0 tentatie mal e
in momentele in care un adversru- mult mal putermc a prm ruta sa
seducltoru-e, sl 1 sugereze popmulw 0 hotlrire hPSlt.:i de sens sau 0 pOZltw falsa
este tentatla de a merge de a stnga impreunJ cu cellaltl, mal ales atuncl cind
citeva argumente lluzorll - duc la 0 conduzle m sensul propnulUl punet
de vedele al tlnerm ml,;>cln La';>ltatea omeneasca va cluta in asemenea caZW-I
astfel de rugumente cu atit mm multa infocare cu cit ea aproape
mtotdeauna ceva cm'e il dJ "propllulUl punct de vedere" umbra unUl dl-ept de
a lua <ute la 0 astfel de cnma Am Iacut mm multe expenente asemlrutoare
m cru-e a fost ne-VOle de ma>..lmum de energle penb'U a impiedica bruca
noastre sa se ruunce in cUl-entul general plovocat rutlficIal, sau mal degI-aba sl
se lase tiritl de ace I CUlent Ultlma data acest lucru s-a intimplat atunci cind
pI esa noastl a lnfernald, pentl'U cru-e eXlstenta popolulw gel man conteazl tot aUt
CIt Hecuba, a sd-I dea plOblemel Tll-olulUl de Sud 0 Importantd cru-e putea
deveru fatala pentlu popmw german Flrl sd se mtrebe pentlu cme lucreazJ m
felul acesta, oameru, dm prutlde, dln hgl cu tendmtl numltl
"natlOnall" s au alatUlat urletulUl general, dm fata de oplma publIc.!
modelatd de eyre} ,?I au contnbUlt la Spnjlrurea luptel impotuva unUl
slstem pe cru-e nOl, germarul, ar tlebUl sJ-l conslderlm, in sltuatla noastlJ
actual.1, smgm-a amebprm-e momentaru in aceastJ lume aflata in decadere In
vreme ce evreul leU-J patne mternaVonal ne stringe de git, incet dru- Slgm-, a'la
patno\1 al urll impotnva omulUl ,?l slstemulw cru-e au indrlzmt, fie
329
intr-un singur loc din lume, sa se elibereze de strinsoarea iudeo-masonica iii
sa opuna 0 rezistenta nationalista acestei otr-dvi a ideologiei i
universale. Dar pentru firile slabe a fost prea seducator Sa coboare velele in fata
furtunii sa capituleze in fat a strigatelor opiniei publice. Fiindca aici este yorba
de 0 capitulare. Oamenii, in preIacatoria josnicia lor launtlice, nu pot admite
acest lUC'lU, nici macar in sinea lor, dar ramine adevarat cli numai
frica lor de 0 agitatie populara, provocata de evrei, i-a impins sa mearga alatw-i
de ceilalti. Toate celelalte motive nu sint decit subterfugii jalnice ale unor
mici comtienti de grel?elile lor.
Atunci orientarea a trebuit schimbatii cu 0 minA de fier, pentIu ca
sa piarda directia. Nici 0 incercare in acest sens, in momentul in
care opinia publica, atitata, se avinta ca 0 flacara, nu putea fi populara; ea putea
fi chiar un pericol de moarte pentIu indraznetul care ar fi intreprins-o. Dar, in
istorie, au existat multi oameni lapidati in asemenea momente penbu actiuni
care mai tirziu Ie-au adus recunol?tinta emotionata a posteritatii.
Pe aceasta trebuie sa conteze 0 nu pe aprobarea efemera a
prezentului. Se poate intimpla in acele momente ca vreunul sau vreun altul sa
se teama in sinea lui; dar Sa nu uite niciodata ca dupa un asemenea ceas va veni
eliberarea lii ca 0 care vrea sa regenereze 0 lume trebuie sa slujeasca
viitOlul nu prezentuL
Se poate stabili aici cii succesele cele mai mad lii cele mai dw-abile din
istorie sint in general cele care riimin la inceput cel mai putin intelese, penhu
cii se aflii in opozitie violentii cu opinia publica cw'entii, eu vederile !ji cu dorintele
ei.
Am putut sa ne diim seama de aeest lUClU inca de la prima no astra
adunare publica. Intr-adevar, noi niciodata nu am "flatat pasiunile maselor", noi
ne-am opus pretutindeni nebuniei populare. Aproape intotdeauna, in acei ani,
rna adresam unor oameni care credeau contrariul a ceea ce aveam sa Ie spun
care voiau contrariul a ceea ce eu socoteam necesar. Sarcina era
w'matoarea: sa dishug, in doua ore, convingerile a doua pina la trei mii de
oameni, sa subminez, dind lovitw-a dupa lovitw-a, temeliile opiniilor lor, i sa-i
conduc in pe terenul convingerii noastre lii al conceptiei noastre despre
lucluri.
In scw't timp, am invatat un lucru esential: ca mai intii trebuia sa
smulgem din miinile arma ripostei sale. Am observat cw-ind eli
adversarii indeosebi oratorii care pwiau discutiile in contradictoriu la
adunarile noastre, perOl'au intotdeauna w-mind acelai "repertol-iu", ridicind
impotriva asertiunilor noastre obiectii care reveneau mereu, astfel incit
regularitatea acestui fenomen ne-a Iacut. sa tragem concluzia ca era vOl'ba despre
o educatie uniforma orientata spre acelai scop. Intr-adevar, aa stateau
lucrw-ile. eu acest pl-ilej, am putut evalua remarcabila disciplina a piopagandei
adversarilor pentru mine, faptul ca am gasit mijlocul nu numai de a
neutraliza aceastii propaganda, ci de a-i bate pe autorii siii cu propriile 10)'
330
anne este astazi un motiv de mindrie. Doi ani mai tirziu devenisem maestru
in aceastii artii. ,
Era esential sa prevezi inaintea fiecarui discw's natw'a probabila
forma obiectiilor care ii vor fi aduse in discutie sa Ie verifici minutios in
intregime dinainte. Trebuie expuse, inca de la inceput, obiectiile posibile
dovedit ca sint putin intemeiate; auditOliul, care a venit indopat cu obiectiile
care i-au fost inculcate, dar l-amine de buna-credinta, se lasa mai uor
ascultind cum sint respinse argumentele care Ie-au fost intiparite in memorie.
Ceea ce a fost inviitat se elimina de la sine, i atentia lui este atrasii din ce in ce
mai mult de conferinta.
Acesta a fost motivul pentru care dupa prima mea conferinta despre
"tratatul de la Versailles", pe care 0 tinusem deja in calitate de "instructor" in
fata trupei, i-am schimbat continutul mai tirziu am vorbit despre "tratatele
de pace de la Brest-Litowsk i Versailles". Fiindcii in cel mai scwi timp am
putut constata, in cw'sul discutiei, cii in realitate oamenii nu nimic despre
tratatul de la Brest-Litowsk, dar ca 0 propagandii abila de p81iid sa il
prezinte ca pe unul din cele mai condamnabile acte de violenta din istorie.
Aceasta insistenta in a prezenta maselor l81'gi mereu aceleai minciuni explica
de ce milioane de germani vedeau in tratatul de la Versailles 0 dreaptii
a crimei pe c81'e 0 comiseseram la Brest-Litowsk; in consecintil ei considerau cii
orice lupta impotriva tratatului de la Versailles era nedreaptii, i provoca
indign81'ea lor cu totul sincerii. Aceasta a fost de asemenea una din cauzele care
au permis incetiitenirea, in Germania, a cuvintului "rep81'atie", termen pe cit de
monsbuos pe atit de insolent. Aceasta formula ipocritii mincinoasii Ii s-a parut
milioanelor de compabioti rataciti sentinta unei justitii superio81'e. Este
inspiiimintiitor, d81' aa stiiteau lucrurile. Cea mai bunii dovada este succesul
propagandei impotriva tratatului de la Versailles, precedatii de liimuriri pe c81'e
Ie aduceam asupra tratatului de la Brest-Litowsk. Puneam cele douii tratate fatii
in fata, Ie comp81'am punet cu punct demonstram ca unul dintre aceste tratate
parea de 0 omenie lara m81'gini in comp81'atie cu cluzimea inumanii a celuilalt,
i81' rezultatul a fost izbitor. Am vorbit pe aceastii temil la adunari de douii mii
de f)ameni unde, citeodatii, privirile a trei mii sute de ochi se
indreptau asupra mea. 181' peste trei ore averun in fatii 0 masii palpitindii, plina
de indign81'8a cea mai sfintii insufletita de 0 furie lara m81'gini. Incii 0 datii 0
minciunii fusese smulsii din inima i din mintea unei mase numiirind mii
de oameni, in locul ei fusese siidit un adeviir.
Am considerat atunci cil aceste douii conferinte: "Adeviiratele cauze ale
riizboiului mondial" "Tratatele de pace de la Brest-Litowsk lji Versailles" erau
cele mai import ante lji Ie-am repetat lji mereu de zeci de ori, sub 0 forma
reinnoitii neincetat, pina cind 0 conceptie el81'ii uniforma a fost stabilita, cel
putin asupra acestui punct, intre oamenii dintre c81'e miljc81'ea noastrii i-a
reclutat plimii membri.
Aceste adunali au mai avut un avantaj pentIu mine insumi: mii
m
adaptam incet la rolul de orator la adu.n1iri populare mari, am dobindit elanul
patetic i arn invalat gesturlle de care este nevoie intr-o sala cuprinzind rnii de
oarneni.
La vremea aceea, n-am constatat din parte a parlidelor care astiizi se
lauda ca au provocat revirimentul opiniei publice nici un efort spre a deschide
poporului ochii in aceasta direc\ie, Iacind abstrac\ie de rnicile cenacluri
mentionate deja. Cind un politician aa-zis national linea 0 conferinta in acest
sens, 0 Iacea intotdeauna intr-un cerc care ii impartiiiiea deja convingerile, i pe
care aceste argumente puteau, cel mult, sa-l intiireasca in piirerile lui. Dar nu
aceasta era important; esentialul era doar sii-i citigam, prin instrui.re i
propaganda, pe cei care apartineau pinii atunci prin educatia i convingerile lor
taberei dumane.
Penb"U a deschide ochii poporului, ne-arn servit !?i de proclarnatii. Facind
inca parte din trupa, compusesem 0 proclamatie care punea fata in fata tratatele

de la Brest-Litowsk !?i Versailles; ea a avut un tiraj considerabil !?i a cunoscut
o larga raspindire. Mai tirziu arn pus sa fie retiparita pentru partid, aCliunea
ei a fost din nou foroi;e eficace. Prime Ie reuniuni au fost cro-acterizate prin
faptul ca toate mesele emu acoperite de proclamalii, de ziro-e, de brow-i etc. Dar
esentialul striidaniei noastre il punearn in cuvint.
Intr-adevar numai acesta din urmii este capabil sa provoace revolutiile
cu adevarat mroi, aceasta din cauze psiholog,i.ce generale.
Am ru'atat deja, in volurnul intii, ca toate evenimentele insernnate cru'e
au rascolit lurnea intreaga au fost provocate de cuvint nu de scrieti. 0
dezbatere destul de lunga a fost angajata pe aceastii tema de 0 prute a presei
aceastii idee a intimpinat 0 opozitie foarte puternica, mai ales din prutea
vulpoilor burghezi. Dro' ratiunea insiii a acestei atitudini ii nedurnerete
pe sceptici. Intelectualii bw'ghezi protesteaza impotriva acestei opinii nurnai
penb"U ca f011a capacitate a de influen\a asupra maselor prin cuvint Ie
vadit, deoru'ece ei s-au consacrat intotdeauna muncii cu condeiul, renuntind la
actiunea cu adevarat propagandistica a cuvintului. Un asemenea obicei aduce
inevitabil dupa sine calitalile cru'e cru'acterizeaza astiizi bw'ghezia noastra, adica
pierderea instinctului psihologic necesru' pentru a actiona asupra maselor a
Ie influenta.
In timp ce oratorul nu inceteazii sii primeasca din sinul masei, in cursul
conferinlei, rectificarile necesru'e, evaluind dupa expresia ascultiitorilor pinii la
ce punct ii pot w'llliiri !?i intelege expunerea, daca impresia actiunea
cuvintelor sale conduc la scopul dorit, scriitorul nu-i deloc cititodi. In
consecinta, el nu se va putea orienta asupra unw auditoriu viu, asupra unei
multirni cru'e este chiru' acolo, in fata oehilor siii; el va trebui sii-i dea expunedi
un eru'aeter mai general. Ptin aceasta, el pierde, pinii la un anurnit punet, din
finetea psihologicii ca w'mru'e, din suplete. Un orator striilueit va putea
in general, sii scrie intotdeauna mai bine deeit va putea vorbi un seriitor
striilucit, in afru'a de eazul in eru'e el exerseazii mult timp aceastil. rutii. Trebuie
332
sa adaugJ.m la aceasta faptul ca omul in ansamblu este in general ca
ramine cufundat i!J. rutma vechilor sale obiceiwi i cii nu ii place sii ia in minli
sClierile care nu corespund cu ceea ce crede i care nu ii aduc ceea ce a!;'teapta
de la ele. 0 scliere cu 0 tendinta oarecare are cele mai multe sa fie cititii
de cei care apartin deja ace lei tendinte. Numai 0 proclamatie sau un au ceva
mai multe fiind mai scwie, sa atraga atentia momentarul a unui
adversar. Imaginea, sub to ate formele ei, pinli la film, are mai multii putere
sub acest aspect. Acolo, ratiunea omului trebuie sa intervina mai putin; este
suficient sa priveasca sa citeasca, cel mult, textele cele mai scwie; foruie
multi VOl' fi aceia cru'e VOl' fi gata mai degraba 0 demonstratie cu
ajutorul imaginii decit sa citeasca 0 scriere mai mult sau mai putin lunga.
Imaginea ii aduce omului intr-un timp mult mai scwi, spune dintr-o data,
demonstratia pe cru'e n-ru' putea-o desprinde dintr-o sCliere decit plintr-o lectw'a
obositoru'e.
Dru' ceea ce este esential este ca, in legatw'a cu 0 scriere, nu se
niciodata in ce miini va cadea; ea trebuie sii pastreze mereu
forma. Actiunea ei, in general, va fi mai mult sau mai putin considerabila in
masw'a in care redactru'ea ei corespunde nivelului intelectual pruiiculru'itati-
lor de mediu ale viitorilor siii cititOli. 0 cruie destinatii maselor lru'gi trebuie,
inca de la inceput, sa incerce sa actioneze prin stilul prin nivelul ei, intr-o alta
maniera decit 0 opera destinata unoI' patwi intelectuale superioru'e.
Numai printr-o asemenea adaptru'e se po ate apropia scrierea de cuvint.
Orat01:ul po ate , in masw'a in cru'e vrea, sa trateze subiect ca cruiea;
daca este un mru'e orator populru', un orator de geniu, el nu va trata niciodata
plan subiect de doua oli la fei. El se va lasa intotdeauna pwiat
de mru'ea masa, astfel incit va gasi intotdeauna, instinctiv, cuvintele necesare
penb-u a ajunge drept la inima ascultatorilor sai de moment. Daca el comite cea
mai mica va gasi corectru'ea ei vie in fat a lui. cum am mai spus,
el po ate citi pe fetele ascultatorilor lui: primo, daca inteleg ce spune; secundo,
daca ii pot w'm1iJ.i expunerea generala; tertio, pinli unde i-a convins ca are
dreptate. Dacii vede, primo, ca ei nu-l inteleg, se va explica intr-un mod atit de
simplu dar incH. il va intelege pinli cel din w'ma dintre ascultatOli; dacii
simte - secundo - ca ei nu il pot w'mari, va expunera atit de lent !ii de
progresi v incit nici cel mai putin dotat dintre ei nu va ramine in w'ma; . tertio
- daca i se pare cii nu sint convin.'ii inca de temeiul afirmatiilor sale, el Ie va
repeta iru' !ii iru', aducindu-Ie in sPlijin exemple noi, va expune el insui obiectiile
lor neexPlimate pe care Ie 'Ii Ie va respinge Ie va ataca pinii cind
ultimele gt-upw'i de opozanti Val' prin a m1iJ.iw'isi, prin atitudinea prin
e:X"Presia fetelor lor, cii au capitulat in fata ru'gumentatiei sale.
Aici este vorba, adeseori, de a invinge la oameni ni !ite prejudecati care
nu se intemeiazii pe rafiune, ci sint in majoritate incon!jtiente ancorate numai
in sentiment. Trecerea acestei bariere de antipatie instinctivcl, de urii pasionatii,
de prejudecatii ostilii este de 0 mie de ori mai grea de cit corectarea unei opinii
defectuoase ori Falsele conceptii
pot fi eliminate prin instruire, dar rezisten\a sentimentului nu poate fi infrintii
astfel. Numai un apel la aceste forte misterioase poate avea efect; aproape
niciodata nu scriitorul, ci aproape exclusiv oratorul este in stare sa-l faciL
Dovada cea mai stralucitii a acestei afirmatii este urmatoarea: presa
bw'gheza, adesea fomie abil "racuta", era raspindita in rindW'ile poporului nosbu
in nu cite milioane de exemplm'e, aceasta presa nu a impiedicat mm'ea masa
a poporului sa devinii un implacabil al acestei lumi bw'gheze. Tot acest
po top de zim'e, toate cartile scoase, an de an, de intelectuali, aluneca peste
milioanele de oameni cm'e formeaza patw'ile inferiom'e ale populatiei, cum cW'ge
apa pe 0 bucata de pie Ie unsw'oasa. Aceasta nu se poate explica decit in doua
felw'i: ori con\inutul acestei intregi productii literm'e a lumii noastre bw'gheze
nu valoreaza nimic, ori nu se poate ajunge la inima maselor numai prin scris.
Aceasta este, evident, cu aUt mai adevarat cu cit literatw'a in cauza va da
dovada de mai putinii psihologie, cum era cazul.
Mai ales sa nu ni se raspunda (cum a racut un zim' nationalist din Berlin)
ca mm'xismul prin literatw'a sa, mai ales sub influenta operei
fundamentale a lui Km'l Mm'x contrm'iul acestei afirmatii. Niciodata
n-a fost adus un m'gument mai superficial in sprijinul unei teorii Cauza
uimitom'ei influente a mm'xismului asupra maselor populm'e nu este nicidecum
produsul formal, exprimat in scris, al efortw'ilor gindirii ci, dimpotri.
vii, prestigiosul val de propaganda Ol'ala cm"e a pus stapinire, in cw'sul anilo!',
pe masele muncitom'e. Din 0 suta de mii de muncitori germani, in medie, nu se
VOl' gasi 0 suta cm'e sa cunoasca aceasta opera, cm'e este studiata de 0 mie de ori
mai mult de intelectuali mai ales de evrei de cit de adevaratii adepti ai acestei
din multimea proletm'ilor.
Intr-adevar, aceasta opera nu a fost scrisa nicidecum penbu masele Im'gi,
ci exclusiv penbu echipa de conducatori ai de cucerit lumea;
ea a fost apoi inciilzita de un combustibil cu totul diferit: presa. Caci iata ce
diferentiaza presa mm'xistii de presa noastra bw'gheza: in presa mm'xista scriu
im' presa bmgheza incredinteaza propaganda unor scriitori
Obscwul redactor socialist, care in general nu intra in redac\ie decit plecind de
la un miting, I-;;i lumea ca nimeni altuL Dm' scribul bW'ghez, cm'e iese
din cabinetul sau de IUCIU ca sa influnte mm'ea masa, se simte bolnav numai
simtind mirosul acestei rnase, este tot aUt de neputincios fata de ea cind
limbajul scris.
Mm'xismul a milioane de muncitori nu atit datorita scrierilor
Parin\ilor Bisericii mm'xiste, ci mai degI'aba propagandei continue intr-adevar
prodigioase a zecilor de mii de agitatori neobositi, incepind cu mm'ele apostol al
urii, pinii la neinsemnatul functionm' sindical, la omul de incredere la oratOlul
care intervine in discu\ii, sutelor de mii de aduniiri in cm'e, ace!:iti oratori
populm'i, in picioare pe 0 masi! in sala unei braserii plinll de fum, Ie inculcau
maselor ideile lor, eu lovitmi de ciocan, parcii; in felul acesta, ei au d;:tigat
334
eunoa!?terea perfecta a materialului uman, care le-a dat mijloacele de a alege
armele potrivite pentru a lua eu asalt citadela opiniei publiceo Au wmat apoi
aeele demonstratii goigantice, aeele defilari de sute de mii de oameni, cruoe Ie-au
inculcat ne.insemnatilor oameni eonvingerea mindra ca fiind ni!?te
ei erau de asemenea membrele unui dragon a ealW rasuflruoe
arziitoruoe trebuia sa apl-inda intr-o zi aceasta lume burgheza atit de detestata,
cit dictatura proletru-iatului va sarbatori intr-o buna zi victoria finala.
Aceasta propaganda forma apoi oamenii care erau gata pregatiti sa
eiteasca 0 presa socialista; dar !?i aceasta este 0 presa mai degI"aba vorbita decit
serisa. Caci, in timp ce, in tabara burgheza, profesol-ii, literatorii, teoreticienii
!?i de tot felul incercau uneori sa vorbeasca, la oratorii erau
cei care incercau uneol-i sa scrie. tocmai evreul, despre cru-e este yorba cu
acest pl-ilej in mod special, pl-in abilitatea sa dialectica mineinoasa !?i supletea
sa, va ramine, cliiru" ca sCl-iitor, mai degI-aba un orator propagandist de cit un
povestitor cru"e scrie.
iata de ce lumea presei bw"gheze (facind abstractie de faptu] ca ea
este in mru"e pruie evreizata ca nu are nici un interes sa educe
masele largi) nu poate exercita nici 0 influenta asupra opiniei patw"ilor celor
mai numeroase ale poporului nostru. Oratorul eu nervi destul de sensibili poate
aprecia cit este de gI"eu sa invingi prejudecatile, starile senzatii1e etc.
sa Ie eu altele, de cite influente conditii abia previzibile depinde
succesul. dupa faptul ea insa'1i ora Ia care are loc confel-inta po ate avea 0
influenta hotaritoare asupra rezultatului ei. conferinta, aeelai orator,
acelai subiect produc 0 impresie diferita la ora 10 dimineata, la 3 dupa-amiaza
seara. Pe cind eram inca un debutant, imi fixam uneori adunarile in cw"sul
diminetii imi amintesc indeosebi de 0 manifestatie pe eru"e am organizat-o in
braseria Kindlkeller din Miinchen, pentru a protesta impotriva "asupridi
tel-itol-iilor germane". Pe vremea aceea era cea mai mru-e sala din Miinchen
riscul parea mru'e, Penh-u a Ie da adeptilor, tutw"or celor cru"e vroiau sa vina,
cit mai multe inlesniri, am organizat adunarea intr-o duminiea, la ora 10
dimineata. Rezultatul a fost depl-imant, dmo deosebit de insh-uctiv: sala era
plina, ceea ce avea un efect prodigios, dm" auditoriul a ramas de gheata; nimeni
nu s-a incalzit, i eu insumi, ca orator, m-am simtit profund nefericit ea nu
puteam stabili nici 0 legatura, nici eel mai mic contact cu ascultatorii mei. Cred
ca nu am vorbit mai prost ca de obicei; dm' efectul a pih-ut egal cu zero. Am
parasit adunm"ea fomie nemultumit, dar imbogatit cu 0 experien\a. Incerciirile
de fel pe cm"e Ie-am Iacut mai tirziu au dus toate la rezultat.
Acestea nu trebuie sa ne mire. Duceti-va la 0 reprezentatie teatrala
vedeti 0 piesa la ora 3 !?i piesa, cu aeeia!?i actori, la ora 8 sem"a, yeti fi
de diferenta de efect de impresie. Un om cu simtire delicata
capabil dea seama qe starile lui suflete!?ti va putea constata de indata ca
reprezentatia de dupa-amiaza produce mai putina impresie decit spectacolul de
sem"a. La fel stau lucrurile i cu cinematogI"aful, ceea ce este mult mai
edificator, deoarece in privinta teatrului soar putea spune eli actorul nu s-a
stnlduit poate tot aUt de mult in cursul dupa-amiezii ca seara, dar filmul de
dupa-amiaza nu difera de eel de la ora 9 seara. Nu, ora exercitii 0 influenta
sigut-a, ca !?i locul. Existii localuri care te lasa rece, din motive pe care nu Ie
percepi decit cu dificuItate, dar care opun 0 rezistenta indhjita oricarei tentative
de a crea 0 atmosfera. Amintirile imaginile traditionale care exista in om pot
de asemenea sa exercite 0 influenta hotaritoare. 0 reprezentatie cu Parsifal la
Bayreuth va produce intotdeauna un efect cu totul diferit decit in orice aIt loc
din lume. Farmecul mistelios al casei de pe colina la festival, in vechiul al
margrafilor nu poate fi inlocuit, nici macar atins, nicaieli in alta parte.
In toate aceste cazwi este yorba de slabirea liberului arbibu al omului.
Este indeosebi cazul adunarilor la care Yin oarneni cu prejudecati contrare
care b-ebuie convertiti. Dimineata :;;i in timpul zilei, puterea de vointa a
oamenilor se opune cu maxima energie ineercalilor de a Ii se sugera 0 vointa
striiina, 0 opinie striiina. Seara insa, ei cedeaza mai fortei dominatoare a
unei vointe mai puternice_ Caci, in realitate, fiecare adunare de acest fel este 0
lupta intre dom forte opuse. Puternicul talent oratOlic al unei natwi dominatoa-
re de apostol va reu!?i mai u:;;or sa insufle 0 noua vointa unoI' oameni care au
suferit deja, in mod fu-esc, 0 scadere a puterii lor de rezistenta, mai mult de cit
daca ar fi fost inca in deplina posesiune a tutw-or resorturilor spiritului :;;i
vointei lor.
seop cstc atins de penumbra artificiala misterioasa din
bisericile catolice, de luminarile aplinse, de tamiie, cadelnite etc.
In aceastii luptii a oratOlului cu adversarii pe care vrea sa-I converteasca,
el dobinde:;;te incetul cu incetul 0 intelegere minunatii a conditiilor psihologice
ale propagandei, ceea ce scriitOlului ii lipse:;;te aproape cu desavir!?ire. Din
aceastii cauzii, scrierile, cu efectele lor limitate, nu VOl' servi, in general, decit
la pastrarea, intiirirea :;;i aprofundarea coneeptiilor opiniilor existente deja.
Niei una din revolutii istorice nu a fost provoeata de euvintul selis cru-e
n-a Jacut decit sa Ie insoteasea.
Sa nu credem ea revolutia franceza ru- fi vreodata din caruul teoriilOl-
filozofice, daca nu ru- fi gasit 0 armata de agitatori, condusa de demagogi in stil
mru-e, cru-e au atitat pasiunile popOlului ce suferea, pina cind a avut loc 0 elupt
ie
vulcanica telibila cru-e a Iacut ca intreaga Ew-opa sii inlemneasca de spaima. Tot
astfel, cea mai mru-e convulsie revolutionru-a a vremwilor noi, revolutia
din Rusia a fost provocatii nu de scrierile lui Lenin, ci de activitatea oratorica
plina de w-a a nenumaratilor apostoli - mici mru-i ai propagandei vorbite.
Acest popol' cru-e, intr-adevar, nu sa citeasca, nu s-a putut pasiona
penbu revolutia eomunistii citindu-l pe Kru-l Mru-x, ci a Iacut-o penbu ca mii de
agitatori - aflati eu totii, intr-adevar, in slujba unei idei - i-au promis
toate splendOlile cerului.
Aceasta a:;;a a fost intotdeauna va fi mereu.
Intelectualii nobi germani, cu lipsa lor totala de simt praetie, ered cli
336
un scriitor trebuie sa aiba neaparat mai mult spirit decit un orator, Aceasta
parere este ilustrata excelent de un articol din ziarul nationalist mentionat deja,
care declara ca era dezamagit citind discUl'sul unui orator de mare
renume, Aceasta imi 0 alta critica, care mi-a cazut in mina in timpul
litzboiului; ea examina cu lupa discUl'sUl'ile lui Lloyd George (pe atunci simplu
ministru al munitiilor) ca sa ajunga la concluzia spirituala ca aceste discm'sUl'i
erau de mina a doua din punet de vedere moral ea era yorba de
produc\ii banale triviale. Am avut mai tirziu in mina cite va din aceste
diseUl'sUl'i sub forma de nu m-am putut impiedica sa nu rid in hohote
vazind neintelegerea eavalerului german al condeiului in fata acestor capodopere
de psihologie a acestei arte de a manipula sufletul multimilor,Omul judeca
aeele diSCUl'suri exclusiv din punctul de vedere al impresiei pe care 0 produeeau
asupra propriului sau spirit blazat, in timp ee marele demagog englez Ie
compusese eu singm'Ul seop de a exereita asupra masei ascultatorilor sai
intr-un sens mai larg, asupra intregii populatii engleze de jos, 0 influenta
ma::-..ima, Din acest punct de vedere, discUl'sUl'ile acestui englez erau 0
capodopera prodigioasa, caci ele constituiau martUl'ia unei uimitoare
a sufletului patm'ilor inferiom'e ale populatiei. De aeeea efectul lor a fost
Compm'ati-le cu bilbiiala neputincioasa a unui Bethmann-Hollwegl
Apm'ent, disCUl'sUl'ile sale p.rau, desigm', mai spirituale, dm', in realitate, ele nu
demonstrau de cit incapacitatea acestui om de a vorbi poporului sau pe cm'e nu-l
deloc, cu creicl'lll sau de vrabie, un zmingalitor de hirtie
german . extrem de instruit, cum se cuvine . a ajuns Sa masom'e spiritul
ministI'lllui englez cu efeetul pe cm'e disCUl'sUl'ile sale, eoncepute penh'll a
actiona asupra maselor, il produce a asupra sufletului sau uscat de excesul de
sa-l compm'e cu spiritul unui om de stat german, a cal'lli pltlltvrilgea-
Iii spirituala giisea la el un teren mai propice, Lloyd George a fost prin geniul
siiu nu numai egal, ci de 0 mie de ori superior lui Bethmann-Hollweg, luel'll pe
cm'e I-a dovedit dind disCUl'sUl'ilor sale forma expresia cm'e i-au deschis inima
popOl'lllui siiu au Iacut ca acest popor sil se supunii vointei sale Iani rezerve.
Tocmai limbajul simplu forma elementm'ii a expresiilor sale, folosirea unoI'
exemple simple de inteles dovedesc mm'ele talent al aeestui englez. Cilci
discursul unui om de stat adresat poporului silu trebuie evaluat nu in funeri,e de
impresia pe care 0 produce aSllpra llnui profesor llniversitar, ci prin aC{illnea sa
({supra poporullli inSll,\'i. Si numai aceasta da miiSUl'a geniului unui orator.
* *
Dezvoltm'ea uimitom'e a noastre, cm'e s-a ivit acum citiva ani
din neant, cm'e astazLeste socotita demna de persecutiile tutUl'or
interni externi ai popOl'lllui nosh'll, se datoreaza faptului ea noi am inte1es
aceastii idee cil am pus-o in practiea.
337
Oricit de importanta ar fi pentru 0 literatw"a de partid, scopul
ei va fi intotdeauna mai degt"aba sa desavil"!;'easca !?i sa uniformizeze educa\ia
superiori sau inferiori decit Sa permita cucerirea maselor cu mentalitate
ostila" Un social"democrat convins sau un comunist fanatic nu se vor cobori dedt
in cazw"i foarte rare sa cumpere 0 inca mai putin 0 carte national
socialista, !?i sa 0 citeasca pentru a ru'llnca 0 privire asupra filozofiei noastre sau
pentru a studia felul in cru"e 0 criticam pe a lor. Ei nu VOl' citi decit foruie rru"
un ziru" cru"e nu poruia deja pecetea pruiidului lor. Acest lUCl'll nu ru' avea, de
altfel, decit 0 utilitate foruie mica, deoru'ece sumru'lll unui singw' numal' al
ziruwui este pl'ea fragmentru" pl'ea dispel'sat in actiunea lui ca sa se poatii
de la el vreo influenta oru"ecru'e asupl'a cititOlwui ocazionaL nu
trebuie sa presupunem, mai ales dnd este yorba de pfennigi, ca cineva 0 sa se
aboneze regulat la un ziru' advers din PW"a dol'inta de informare obiectiva. Abia
daca 0 va face unul din zece mii, Numai cel cru"e este deja de mi'icru"e va
citi organul pruiidului, relativ la informru'ea eurenta asupra sale.
Proclamatia "rostita" este, desigur, cu totul altceva! Pe aceasta, fiecru'e
va fi gata so accepte, mai ales daca 0 gt"atuit; 0 va face eu atit mai
bucw'os cu cit tiUul ei anuntii intr-un mod impresionant un subiect cru"e se aflii
in clipa aceea pe buzele tutw'ol', Pru'cw'gind-o mai muIt sau mai putin atent, se
intilllpia sa te Silll\i atras prin aceasta proclalllatie spre noi puncte de vedere !?i
spre noi opinii, sau chiru' sa fii interesat de ace a noua, Dru', in eel mai
bun caz, aceasta nu poate sa dea decit un mic impuls, nieiodata sa provo ace 0
hotarire definitiva. Fiindea proclamatia nu poate nici ea dedt sa stimuleze eeva
sau sa indice ceva, ac\iunea ei nu se va face simlitii dedt in raport eu 0
edueatie sau 0 insb'llire corespunziitoru'e a eititOl'lllui, a ciirui opinie este deja
formata. mijlocul de a ac\iona riimine mereu mru'ea adunru'e populru'a.
Marea adunare popularii este deja necesarci deoarece: in cadrul ei, omul
care la inceput se simrea izolat in calitatea sa de viitor partizan al tinerei
care cedeazd temerii de a fi singur, prime,lte pentru fntiia oarll imaginea
unl?i comunit(l(i mai largi, ceea ce produce asupra majorittl{ii oamenilor efectul
unei incurajiiri .yi al unei imbiirbtltilri. Acela!ji om ru' fi POl'nit la atac in cadI'lll
companiei sau batalionului sau, inconjw-at de toli camru'azii sai, eu inima mai
decit ar fi Iacut-o dacii era lasat singur. Inconjw'at de altii, el se simte
intotdeauna putin mai in sigw'antii, chiar daca, in realitate, mii de motive
demonstreaza contrru'iul.
Comunitatea unei manifestatii mari nu-l imbiirbateaza numai pe eel
izolat, ea provoacii unirea, ea ajuta la formru'ea unui spuit de corp. Omul cru'e,
in calitate de prim reprezentant al unei doctrine noi, ru'e greutati mrui in
intreprinderea sa Oli in ateliel'lll sau, simte nevoia w'genta a unui sprijin pe
cru'e il in eonvingerea ca este un melllbl'll, un militant dintr-o corpora tie
mare vasta . El penh'll prima oru'a impresia ca apru'tiJ\e acestei
corporatii in cursul mru'ii adunari populru'e comune. Cind, venind din micul sau
atelier, sau din marea uzina in care se simte aUt de mic, piitIunde pentIu intiia
338
oarii intr-o mare adunare populara, dnd se vede inconjurat de mii de oameni
care au aceea!?i credinta; sau dnd, daca este yorba de cineva care inca se mai

cautii pe sine, se simte antrenat de ac\iunea puternica a sugestiei colective de
entuziasmul a trei pinii la patru mii de oameni; dnd succesul vizibil mii de
incuviintari ii confIrmii temeiul noii doctrine pentru intiia oard, trezesc in e]
indoieli asupra adevihului vechilor sale concep(ii, atunci e] cade sub aceastii
influen(ii miraculoasa pe care noi 0 numim sugestionarea masei. Vointa,
aspiratiile, dar forta a mii de oameni se acumuleazii in fIecare dintre ei. Omul
care piitIunde intr-o asemenea adunare incd !;>oviiind nehotiirit, 0 pe
deplin imbiirbiitat: el a devenit membml unei comunitiiti.
Mi'jcarea national-socialistii nu trebuie sii uite' niciodatii aceasta; mai
ales nu trebuie sii cadii sub influen\a ace lor bw-ghezi care cred cii i;>tiu
totul, dar care au pierdut un stat mare, propria lor existentii odatii cu
dominatia clasei 101'_ Da, ei sint intr-adevar inteligenti, ei totul, ei inteleg
totul; numai cii ei n-au un lUClU: sa evite ca popOlul german sa cadii in
bratele marxismului. In aceasta privinta s-au ariitat in modul eel
mai mizerabil mai vrednic de milii, !?i piirerea excesiv de bunii pe care 0 mai
au despre ei nu este dedt expresia vanitiitii lor, ori aceasta impreunii cu
prostia slnt, dacii ne luiim dupii proverb, fluctul copac. Dacii
oameni acordil astilzi pu\inii importantii cuvlntului, ei nu 0 fac decit penbu cii
;,i-au dat seama, Slavii Domnului! cit de neputincioase au riimas propriile lor
elucubratil.
CAPITOLUL VII
LUPTA iMPOTRIVA FRONTULUI
In 1919-1920 In 1921 am asistat eu insumi la aduniiri numite
burgheze. Ele au avut intotdeauna asupra mea ace1lli?i efect ca 0 lingm'1i de
unturii de Iuata in tinerete. Trebuie s-o inghiti po ate ca iti face foarte
bine, dar are un gust infiorJtor! Daca soar putea ca poporul german sa fie legat
tirit cu forta Ia acele "manifestatii" burgheze, sa fie inchise pinli
la spectacolului nimeni sa nu fie Iasat sa iasa, poate ca atunci, in
citeva secole, am ajunge la succes. Este adevarat ca trebuie sa m1irtUl'isesc
deschis ca, in acest caz, viata n-ar mai fi avut probabil nici un interes pentru
mine ca atunei fi preferat sa nu mai fiu german. Dar, cum, slava
Domnului! nici yorba nu poate fi de ceva, nu trebuie sa ne miram daea acest
popor sanatos l?i necorupt se de ace Ie "adunari bw'gheze de masii" ca
diavolul de agheasma.
Am invatat sa-i cunosc pe profeti ai unei conceptii burgheze despre
Vlata, intr-adevar nu rna mil', ci inteleg foarte bine de ce ei nu dau nici 0
importanta artei oratoriei. Am frecventat pe vremea aceea adunarile
lor, ale nationalilor germani, ale partidului populist german ale partidului
populist bavarez (centrul bavarez). Ceea ce imi sarea imediat in oehi era
uniformitatea omogena a auditoriului. eei care asistau la adunare nu erau
aproape intotdeauna dedt membrii de pruiid. Totul, rara nici un fel de
disciplina, semana mai degt'aba cu un club ur,de lumea casca jucind carti, decit
eu 0 reuniune a unoI' oameni care au trecut prin cea mai mare dintre revolutii.
In ceea ce-l pe conferentiar, el fiicea tot posibilul ca sa mentina aceasta
atmosfera linceda. Oratorii vorbeau, sau mai degt'aba i,?i cite au cu voce tare
discw'swile, in stilul unUl spiritual ruiicol de ziar sau al unei dizeliati
i
evitau orice expresie tru'e rosteau ici-colo 0 gluma profesorala
anodina, cru'e racea sa ridii cu buniivointa toata lumea de la masa venerabilului
birou: nu cu hohote, ceea ce ar fi fost provocator, ci in sw'dina, cu rezerva
distinctie.
O! biroul acela!
Am vazut odata 0 adunru'e in sal a Wagner din Miinchen; era 0
manifestatie eu ocazia aniversarii bataliei natiunilor de la Leipzig. Discursul a
fost eitit de un batrin domn venerabil, profesor la 0 universitate oru'ecru'e La
tribuna biroul. Un monoclu la stinga, un monoclu la dreapta, mijloc
un domn rara monoelu. Toti trei in redingota: aveai impresia ea e un tribunal
care tocmai rostise 0 condamnare la moruie, sau un botez solemn, in Olice cal,
340
o ceremonie mai degI'aba religioasa. Pretinsul discurs, care, tiparit, a1' fi fost
poate destul de flumos, producea un efect pur simplu inspaimintator. Dupa
nici t1'ei sferturi de ora, intreaga adunare era cufundata intr-un soi de somn
hipnotic, tulburat. doar atunci cind un barbat sau 0 femeie sau de
zgomotul pe care-l Iaceau chelneritele de cascatul tot mai frecvent al
ascultatorilor. Trei muncitori prezenti la aceasta adunare, fie din curiozitate, fie
delegati de partidul lor, se priveau din cind in cind cu surisuri ironice prost
, ascunse; in dat coate au parasit sala Se putea vedea ca
nu voiau sa tulbw'e adunarea pentlu nimic in lume. Este adevarat ca intr-un
asemenea mediu nu merita osteneala sa discuti. In adunarea parea ca se
aprople de Cind profesOlul, a calui voce devenise din ce in ce mai slaba,
;;ia terminat conferinta, adunarii, cel care era intre cei doi
pw-tatori de monoelu, s-a ridicat cu 0 voce sb'identa s-a adresat "sw'orilor
germane" "fratilor" prezenti, sentimentul de cea mai adinca
pentm conferinta unica admira,l:>ila pe care profesoml X le-o
tinuse intr-un chip pe cit de placut pe atit de i de profund, aceasta
conferinta fiind un "eveniment intern" in cel mai adevarat sens al cuvintului,
chiar "0 actiune". Daca aceste dizedatii limpezi ar fi las ate prada discutiei, ar
insemna sa profaneze acest ceas atit de sublim; de aceea, incredintat ca este
interpretul tutw'or ascultatorilor, el renunta sa deschida 0 discutie Ie propunea
tutw'or sa ridice sa cinte in cor: "Sintem cu totii un popor unit de frati"
I) etc. In inchizind ;;edinta, a propus sa se cinte imnul national german.
$i I-au cintat: mi s-a piilut ca la strofa a doua vocile au de venit mai putin
numeroase, ca sa nu se amplifice decit la ref1'en; la a treia, aceasta impresie s-a
intiil'it mai mult, astfel incit am avut impresia ca nu toti erau complet sigw'i
de text.
Dar ce mai conteaza asta, cind un asemenea cintec se inalta spre cer plin
de infocare, din stnlfundw'ile unui suflet de patriot german?
$i adunarea s-a impra;;tiat, adica fiecare s-a gI'abit sa iasa cit mai repede,
unii ca sa ia un tap de bere, altii 0 cafea, iar altii ca sa fie la aer cwat.
Ei, da! Sa Ia aer curat, sa fii afara! Aceasta era i singw'a mea
dorinta. aceasta trebuie sa slujeasca la glorificru'ea luptei eroice a sute de mii
de pmsaci de germani? La naiba cu asemenea manifestatii!
*
Adunarile in schimb, nu erau adunari
Aici se ciocneau valw'ile a doua conceptii desp1'e viata ele nu se terminau cu
intonali insipide de cintece patriotice, ci printr-o eluptie fanatica a pasiunilor
I) Schiller, "Wilhelm Tell" (N.T.)
341
raslste !?l na\lOnale
Era necesar, incd de la inceput, sa mstaurdm la adun.1nle noastre 0
dlsclplm.1 severd 1;>1 S.1-1 aSlgurdm blroulUl 0 autontate absolutd CdCl dlSCUloSm"lle
noastre nu erau 0 flecdreald neputmclOasd de "conferen\lan" bmoghezl, ele erau,
prm sublectul 1;>1 prm forma 101, fdcute sel provoace nposta adversarulUl la
adun.1nle noastre au eXlstat adversan' Foarte des veneau in mul\lmI compacte,
incadrind Ci\lVa demagogl fetele lor refledau convmgerea cJ "AStdZl 0
termln.1m cu VOl!"
Da, foarte des pnetenll dm partIdul comurust au fost la nm
in adevdrate coloane, cu imputerruclrea puterruc msuflat.i dmamte de a sparge
cu totul bilcml dm seara respectIvel de a termma cu povestea asta de cite
on totul n-a atirnat decit de un fir 1;>1 numal energla fdrel marglru a blroulm
nostru combahvltatea brutald a propuel noastre poh\n de saId au mm putut
contracara incd 0 datel planmolle adversanlO1
aveau toate motIve Ie Sd fie Inta\l impotnva noastrd
Culomoea a era de aJuns ca Sel-l atragJ in selh1e noastre de
Burghezla de nnd a fost inspdlmintat.1 cind am recUlOS 1a 10!;oul
bohevlcIlor !;o1 a Vdzut in asta ceva fomie dublOS N atlOnalll germaru
zvonul Cd nOl nu eram III fond decit 0 vanetate a man.lsmulUl, cJ nu el am decit
in stmoe de mcubave CdCl aceste capete tmol n au Illteles pin.1
atuncl dlferenta dmtre sOClahsmul adevdrat mmOXlsm Mm ales cind au
dcscopcnt Cd la noastre nm nu ne adresam "DommlO1 doamnelor"
Cl numm "compatno\llor" Cd intre nOl ne spuneam de pmild, atuncl
mul\l dmtre adversmou ne-au luat drept De multe on ne am
prdpeldlt de ris pe seama parucll acestor burghezl in fata acest01
ghlCltOll splntuale cu ongmea noastrd, mten\llie noastre !?l oblectIvul nostru
Am ales culomoea pentIu noastIe dUPd 0 chIbzum\d maturd
!;ol temelrucd, penhu ca sd facem stinga Sd tUloheze, Sd 1 provocdm mdlgnarea !;ol
so detelmIn.1m Sd vmA la adun.1nle noastre, fie numm ca Sd le saboteze,
deom ece aceasta era smgm a modahtate de a 1 face pe acel oameru sd ne asculte
A fost amuzant Sd Ul mdnm in arul acela schlmbdnle permanente ale
tactIcll nO'?tn, cm e dovedeau Cd se slmteau dezollentat1 neputIn
cld!;>l Mm intil Ie au porunclt pmilzmulol lor Sd nu ne acorde rurl 0 aten\le sJ
eVlte adun.1nle noastre. Acest consemn a fost, III general, Ulomat
Dmo cum, Illcetul cu Illcetul, cite unn dmtI e m lor au verut !;>l cum
numdlul lor tIndea Sd creaSCd !;ol Impresla fdcutJ de doetrma noastrd asupra 101
era VIZlblld, pu\m cite pu\m au deverut nerVO!;>l !;>l all l"dmaS eu
eonvlngerea Cd nu se puteau mdl gml Sd rdmind mereu spectatorll acestel
exhnden, Cl trebwa Sd tel nune eu ea prm teromoe
342
Au w-mat atunci apelurile la "proletarii cOn%ienti organizati" care
trebuiau sa vinii in masa la adunarile noastre, pentru ca proletariatul sa-i traga
citiva pumni "agita(iei monarhiste !?i reactionare" in persoana reprezentantilor
sai.
Atunci, dintr-o data, salile noastre s-au umplut de muncitOli cu trei
sfertwi de ora inaintea deschiderii Ele el-au ca butoaie cu pulbere
care puteau sari in aer in orice clipli, fitilul fiind deja aprins. Dar intotdeauna
ti-a intimplat altfel. oameni au venit ca au plecat. daca nu ca
partizani, cel putin cu indoieli asupra valorii propriei lor doctrine. Putin cite
putin am sli-i contopesc pe partizani !?i pe adversari, dupa un discw's de
trei ore, intr-o singm-li masli entuziasmata. Orice semnal pentru a
adunarea raminea zadarnic. Atunci au fost intr-adevar de teama
a prevalat in parerea celor care inainte se opusesera deja acestei tactici
de participare la aduniiri, care puteau acum, cu 0 aparentli de judecata, sa
declare cli experienta dovedise cll trebuia sa Ii se interzicii muncitorilor, din
principiu, sa vinii la !?edintele noastre.
nu au mai venit, sau mai degt-abii au venit mai putini. Dar in
cw-ind jocul a reinceput.
Interdictia nu a fost respectatii, au venit mereu in numar tot
mai mare in pruiizanii unei tactici radicale au avut intiietate.
Adunarile noastre trebuiau zadarnicite.
Cind dupa doua, trei, adesea dupa opt sau zece adunari s-a dovedit ca era
mai sa Ie intrerupa teoretic decit practic, ca rezultatul fieclirei adunari era
flirimitarea trupelor de lupta, s-a Iacut auzita ceaIaita Iozincli:
muncitori muncitoru-e, evitati adunarile agitatorilor
in tacticii s-a regasit !?i in presa Acum se straduia
sa ne invaluie in tacere, apoi, seama ca acest lucru era inoperant,
recw-gea din nou la metoda opusa. Eram "mentionati" in fiecru'e zi intr-un fel
sau altul, in cea mai mare pruie a timpului i se demonstra muncitorului cit
de ridicola era intreaga noastrii activitate. Incetul cu incetul, domni
trebuie cii au cli aceasta nu ne Iacea absolut nici un rliu, ba dimpotrivii,
penhll ca multi oameni au inceput sa se intrebe de ce erau consacrate atitea
fraze noastre daca era atit de ridicola. Cw-iozitatea oamenilor s-a trezit.
Atunci au Iacut stinga-mprejur au inceput, citva timp, sli ne prezinte in fata
omenilii ca pe criminali inspiiimintlitori. fuiieol peste ru-ticol, comentind
demonstrind mereu crime Ie noastre, scandaloase in care totul, de la
A la Z, era niiscocit in intregime, trebuiau sa incununeze aceastii muncii . Jnsii
ew-ind se pru-e ea au trebuit dea seama ca mci acest gen de atac nu avea
efect; in fond, el nu a Iacut de cit sa eontribuie la concentrarea atentiei generale
asupra noastra. Atunci am adopt at w-mlitoarea atitudine: nu conteazli eli i!?i bat
joe de noi sau cli ne inslMta; cit ne prezintli ea pe miisearici sau eriminali;
esentialul este ca vorbesc despre noi , cii se oeupa de noi, ca incetul eu incetul noi
aparem in oehii muncitorilor ca singura forta cu eru'e trebuie sa lupte Intr-o zi
343
yom !;iti sa-i demonstram foarte bine haitei a presei ee eram in realitate,
ee vroiam eu adevarat_
Unul din motivele pentru em-e, la propriu vorbind, adunarile noastre nu
au fost sabotate, a fost de asemenea aproape inimaginabila a
adversmilor In toate situatiile eritiee, ei nu himiteau in lupta dedt
subalterni, eel mult, rezultatul batiiii in afara siilii.
Aproape intotdeauna eram fomie bine informati asupra intentiilor
aeestor domni_ Nu numai penhlI ea noi lasam, din motive de opotiunitate, un
numar din oamenii in formatiunile ei pentru ea indieatorii au
fost de 0 predispozitie la fleeareala care ne-a fost utilii, dm' care, in
general, din neferieire se prea des la poporul german. Ei puteau
tine gw-a, atunei dnd eoneepusera vreun plan in eele mai multe eaZUli,
ineepeau sa eiriie inainte ea oul faea apm-itia. ca, de multe ori, am Iacut
pregatitile cele mai amanuntite lara ca echipele de spiirgatoli sa aiba eea
mai vaga banuiala ca vor fi imediat mlIncati afm-a_
Pe vremea aceea eram obligati sa asiguram noi ordinea 1a
aduniirile noastre; nu puteam conta niciodata pe proteetia autoritatilor;
dimpotriva, ele nu-i protejau dedt pe cei care atitau la tulburari, dupa cum 0
experienta. Caei singwull'ezultat real al unei interventii a autOlitati-
lor, adica a politiei, era unei aduniiri, cu alte cuvinte inehiderea ei.
acesta era scopul singw-a intentie a sabotolilor
De altfel, in aeeastii privinta, la politie s-a statornicit un obicci, em-e este
eel mai monstruos cel mai contrar Oliearei notiuni de dl-ept cm-e se poate
imagina. Atunci eind autoritatile afla intr-un fel om-ecm-e ca exista temeli legate
de 0 tentativii de a face 0 adunm-e sa nu numai cii nu fae nimie spre a-I
opli pe turbulenti, dm- Ie interzic eelorla1ti, nevinovatiIor, tina adunarea
o minte normala de politist mai soeoate ca aceasta este dovada unei mali
intelepeiuni. Ei numesc aceasta "0 masura preventiva penhlI a impiediea 0
inealcm-e a legilor".
TilhmlIl indl-aznet m-e intotdeauna posibilitatea sa zadarnieeascii
oriee actiune Oliee activitate politiea a omului cinstit. In numele securitiitii
al ordinii, autoritatea de stat se inclinii in fata banditului ii interzice
nevinovatului sii-l provoaee. Astfel, atunei dnd voiau
tina aduniirile in cutm-e sau cutmoe local, dnd sindicatele declm'au ca aceasta
ii va determina pe membrii lor sa se opuna prin violenta, politia nu numai cii nu-
i inchidea pe domni ci interzicea adunm-ea noastra. Da,
reprezentanli ai legii au avut pinii ineredibila de a ne anunta acest
luclu in sClis de nenumiirate ori.
Daca voiam sa ne protejam impotriva unor asemenea eventualitiiti,
trebuia sa luiim masuri pentru ea Oliee tentativii de dezordine sa fie zadarnicita
inca de la ineeput.
La aeestea s-a adaugat w-matom-ea
Orice adunare carp este protejata numai de poli[ie discrediteaza
344
organrzatorn III oc1nz masel AdunJnle care neceslt.1 proteC\la unUl bara.J
putermc al polItlel nu exercltd mCI 0 atraC\le, pentru Cd 0 de fOr\d
este condl\la prealabll.1 a succesulUl la pltw'lle mfenoare ale poporulUl
Dupl cum un bJrbat cw'ajOS poate cucen mal lesne lmmlle femellor
dedt un 0 erOlcJ cucere'lte lmma pop01ulUl mm putermc dedt 0
IIpsltd de cw'aj, men\mutd numal gra\Ie proteC\lel pOh\lel
In special penbu acest dm urml mobv pm'bd trebUla sJ la
mdsw'l pentI'U a apJra eXlstenta eI sJ zdrobeascd terorismul
adversruulUl pnn proprllie sale forte
ProteC\la adundnlor a fost realizatd
1 Conducmdu-le energlc ,II cu un Slm{ pSlhologw slgur
2 Gra{le unel trupe de camaraZl fnsilrema(l eu menrmerea ordmn
Cind nOI orgamzam 0 adunru'e, nm eram stdplml mmem altcmeva,
noi ne afirmJm neoboslt cu once pnlej acest w'ept de a rJmine stJpim.
Adversru'u nO'ltn perfect cJ cme ne provoca era azvirht afarJ fdrJ pIC de
mdulgen\J, Chlru' dacd n-am fi fost decit 0 dUZlnd impotnva a cmCI sute In
adundnle de pe vremea aceea, mru ales in afru'a Munchenulm, s a inbmplat sJ
se afle cincisprezece sau in fa(a a cmCl,
sau opt sute de adversru'l Dru no} n am fi tolerat mCI 0 provocru'e cel
cru'e aSlstau la adundnle noastre foruie bme cJ mal bme ne-am fi IJsat
dobOlitl pe loc dedt sd capltulJm Nu 0 datl s a intimplat ca 0 mind de camaraZI
:11 sl se mamfe<;te erOlC contra unel mase de 1'o,;>u care udau
loveau Este adevdrat cJ, in final, Ie ru fi putut vem de hac acelOl cmClsprezece-
nouJzeCl de oamem Dru' cellal\l Cd mru inamte cel pu\m 0 canbtate dublJ
sau tnpld a pruilzamlor lor ru' fi avut capetele spruie, :;'1 nu se expuneau
bucw'os,
Am incercat a'ladru Sd ne lnsbulm studund tacbca adundnlOl mru'xiste
'11 bwgheze aceste obSerVa\ll au dat roade
Mru'"\.l'ltll au avut mtotdeauna 0 dlsclplml oru'bJ, m a'la mJsw'J incit nu
&e putea pune mCI mJcru problema mcercdrll sabotdrll unel reumum mru'xiste,
cel putm de cJtIe bw'ghezl In scrumb, 10,?lll nutreau cu atlt mal mult astfel de
Inten\u Sub acest aspect nu numal Cd ajunseser.i la 0 verltablld vniuozltate, dru'
reu<.,lseld sl facd sl domneascd in numeroase provmcll ldeea Cd slmplul fapt al
orgaruzJrll unel adundl'l non mru'xiste era 0 provocare la adresa proletarwtulw,
mal ales atunci cmd cel ce trJgeau sfonle la el pI e&lm\eau Cd, la aceastd
adunru'e, ru putea fi mtocmlt.i hsta cllmelOl lor dez\ dlUltJ JosmCla 101 de
ffilnClnO<"l sJ Ifi<.,ele popOlul Cmd 0 asemenea adunru e ela anuntatd,
mtreaga presJ scotea un toUe fWlOS, foruie des detracton
slstematIcl at legllor se adresau mal inth autolltJ\llor, cu l'UgJmmtea pe cit de
stJlultoru'e pe atit de amemn\Jtorue de a mterzlce de indatJ aceastd provocare
a proletarwtulw, penb'U a se eVlta "ceea ce e mru rdU" El adaptau hmbajul
la prosba admlmsb a\lel, obtmeau astfel succesul dont Dru' dacJ, dm
mtimplrue, nu se aflau III fata unel Jalrure creatun nedemne de funC\la sa, CI a
unui adevarat functional' german care sa respinga lor atunci
lansau apelul binecunoscut de a nu tolera 0 asemenea "provocare aproletariatu-
lui" de a se afla in cut are zi in masa la aceasta adunare, penbu "a inchide
gura burghezilor mizerabili cu pumnii ai proletariatului".
Ah! trebuia sa fi vazut una din aceste adunari burgheze, sa fi asistat 0
data la intreaga disperare a biroului saul Foarte des, in fata unoI'
asemenea amenintari, la adunare. Sau teama raminea atit de puternica
indt nu 0 incepeau de cit la ora 9 lara un sfed sau la 9 in lac de ora 8.
dadea toata osteneala sa Ie explice "domnilor din opozitie" aici
prezenti, lacindu-le mii de complimente, cita placere Ie lace a (cumta minciuna!)
lui celorlalti asistenti venirea unoI' oameni care inca nu Ie
convingerile; caci numai 0 discutie in contradictoriu (pe care 0 promiteau astfel
solemn dinainte) putea conflunta opiniile, face sa se nasca intelegerea reciproca
amnca 0 punte de la unii la altii. In plus, el mai dadea asigurari ca scopurile
acestei adunai nu erau sa determine pe cineva sa devina infidel vechii sale
opinii. Intr-adevar, fiecare po ate ajunge in rai in felul sau 1), trebuie sa
i se lase celuilalt libertatea de opinie; el roaga sa i se permita conferen-
tiruului incheie discursul, cru'e de altminteri nu va fi lung, Sa nu i se
of ere lumii, cel putin la aceasta adunru'e, al discordiei dintre
fratii germani ... Ptiu!
Bravii frati de stinga, in majoritate, nu manifestru'a nici un pic de
blindete; conferentiruul nici n-avusese timp inceapa discursul ca trebuia deja
sa se carabaneasca sub 0 ploaie de insulte din cele mai violente; adesea aveai
chiru' impresia ca trebuia sa multumeasca soruiei cru'e Ii scwia astfel chinul. Sub
o de huiduieli, toti toreadori ai adunarilor bw'gheze paraseau
ru'ena, daca nu erau ruuncati rapid pe scru'a cu capetele pline de cucuie, ceea ce
s-a intimplat foruie des.
pentm a fost ceva nou dnd noi, nationalsociali!jtii,
ne-am organizat adunarile, mai ales felul in cru'e Ie-am organizat. Veneau la
noi, sigw'i ca puteau, sa repete acel mic joc pe cru'e il jucasera de atitea
ori. "Astazi 0 terminam cu oamenii Foruie des unul din ei ii striga
mindru aceastii fraza altuia in timp ce intra in sala noastrii, dru' se vedea de
indata pus in imposibilitatea de a mai putea stI'iga ceva.
Mai intii cii noi aveam 0 metoda complet diferita de a conduce adunarile.
Noi nu bunatatea publieului de a ne asculta conferinta, nu promiteam
o discutie interminabila, noi decretam inca de la inceput ea eram stapinii
adunarii ca cel cru'e permite, fie numai 0 singw'ii dahl, sa ne intrelupa,
va fi azvirlit afru'a lara mila. N e dec1inam dinainte orice raspundere pentm
soruia lui; daca ave am timp ne eonvenea, poate puteam admite 0
') Conform euvintelor lui Fredelie eel Mru'e: "Ein jeder mag nach seiner
Fasson selig werden" (N .TJ
346
dac.1 nu, nu va fi mCl una, asta 1 tot, pentru moment dl conferentlar Cutare ru e
cuvintul
Lucrul acesta a fost suficlent ca 8.11 ulUlascti
In al dOllea rind, nOl avearn 0 pohtle de sal.1 bme orgaruzaU La
parhdele bUlgheze, acest seI'VlClU de ordme era Iacut in cea mal mru"e a
tImpulul de p(>rsonaJe cru"e credeau c.1 virsta Ie d.1dea un anumlt drept de a se
face respecta\l Cum masele im"olate de mru-xlsm nu se smchlseau
de VllSt.1, de autontate de respect, acest serVlClU de ordme bUl"ghez era ca s.1
Zlcem mexlstent InCd de la inceputul camparuel noashe, eu am pus bazele
orgamZdrJJ servlclUIUl noshu de sub forma unUl sermcw de ordme,
reclutat excluslv dm rindunle tmeretulUl Erau, in cea mal mru"e parte,
camru aZI de regIment, altn erau tmen de pruild recent cru"e
trebUlau mv.1tatl indeosebl Cd telOru"ea nu putea fi ZdrOblt.1 decit prm teroru"e,
Cd pe acest p.1mint, a tnumfat mtotdeauna numal omul indr.1znet !;>l hot.1nt, c.1
nOl luptam pentru 0 Idee atit de putermc.1, atit de nobll.1 atit de inalt.1 incit ea
menta intr-adev.1l" s.1 fie ap.1l"aU !;>l proteJat.1 cu pretul ulhmel PICdtun de singe
El erau p.1bUllitl de convmgerea Cd atuncl cmd ratlUnea tace, vlOlenta la
hOt.1111 ea dm Ul"m.1 c.1 cea mru bUnd ru"m.1 defensl v d este atacul, Cd servlclUl
nosbu de Oldme trebUla s.1 fie precedat pretutmdem de reputa\la c.1 nu era un
club de leton, Cl 0 asoCla\le de lupt.1 exbem de enelglcd c.1 acestUl tmeret il
era sete de 0 asemenea 10zlnc.1'
Cit de dezarn.1g1t.1 de mdlgnat.i ela aceast.1 generatle de combatan\l'
Cit era de plmd de dlspre\ de repulsle fatd de acele CUl"Cl plouate de bUl"ghezl'
Se vedea elru" c.1 reVOlU\la nu putuse avea loc decit datont.1 aruhIldnl
fm telor plme de energte ale poporulUl nosbu de cdtre guvernul bUl"ghez Pumrul
cru"e trebUlau s.1 ocroteasc.i POP01W german mru eXlstau, dru" hpseau capetele
crue s.1 il conduc.1 Ce am VdZUt apnnzindu se in OChll b.11etllor mel cind
Ie exphcam necesltatea mlslurul 101, cind il aSlgurarn c.1 cea mal mru"e
intelepclUne a Imrul Idmine neputmclOasJ dacJ nu 0 nu 0 ap.1l".1, nu 0
ocrote!;>te mCl 0 for\.1, c.1 blinda zel\.1 a p.1cn nu po ate apdrea decit de zeul
r.1zbOlulUl, Cd once opmd m.1l"eatd de pace trebUle sus\mutJ !;>l ap.1l"aU pnn
fortJ Ideea reclut.1rll ffilhtare h sa p.11Ut atit de nouJ' Nu in sensul in cru"e 0
concepe mmtea impleb Ita a b.1trimlor anchlloza\l in servlclUl
autOlltJtll moruie a unUl stat mort, Cl al vn a datonel de a se angaJa
Sd apere, prm sacnficlUl propnel vletl, vlata mbegulUl POP01, intotdeauna
mereu, pretutmdem
Sl cum mbau atuncl in luptd bJletll Asemem unUl nOl gt"OS de
Vlespl, se ruuncau asupla scandalagllior de la adun.1nle no astre , tdrJ s.1 se
slnchlseascJ de supenontatea lor numencd, fie zdl"obltoru-e, 1<11'.1 s.1 se team;!
Cd VOl fi IJmtl sau s.1-!;>] verse singele, phru de acea m.1l"eat.1 Idee uruCd de a
deschlde calea ffilslUmi .sacre a noastre
IncJ de la sfir!;>ltul venl lui 1920, orgaruzarea serVlclulUl nostru de
ordine a cJpdtat un statut preCIS f?l, in pnm.1vara lUI 1921, el a fost ineetul eu
347
incetul impartit in centw-ii, care se subimparteau i ele in glupe.
acest lUClU era urgent necesar, caci activitatea no astra se largise
mereu. N e mai adunam inca destul de des in sala de festivitati Hofbrauhaus din
Miinchen, dar mai des in salile mai mad din acel Sala de festivitati de
la Biirgerbrau 1) Kindlkeller 2) din Miinchen au vazut, in toamna iama
1920-1921, adunari tot mai numeroase impunatoare, scerul se repeta
mereu: intrarea la manifestal;iile partidului nacional-socialist german muncito-
resc trebuia opriti'i de polifie incii inainte de inceperea aduniirii, deoarece sala era
ticsitii. Organizarea serviciului noshu ne-a flicut sa rezolvam 0 problema
esentiala. nu ave a pina in acel moment nici 0 insigna de partid, nici un
steag. Absenta unoI' astfel de simboluri nu ave a numai inconveniente de
moment, dar era inadmisibila penhu viitor. Inconvenientele constau mai ales
in aceea ca din pmiid nu ave au nici un semn exterior al asociatiei lor
i, pe de alta parte, pentm viitor absenta unei insigne, simbol al mi!?carii, opusa
emblemei internationale era inadmisibila.
Inca din tinerete am avut fomie des ocazia sa recunosc sa simt
intreaga psihologica a unUl astfel de simbol. Am vazut dupa razbOl
o manifestatie de mase mm'xiste in fata palatului regal la Lustgarten. 0 mare
de steagm'i de brasm'de de flori dade au manifestatii, cm'e
reunea aproape 0 suta douazeci de mii de un aspect intr-adevar
impresionant. Puteam sa simt sa inteleg eu insUlni cit de lesne se lasa sedus
un om din popor de magia sugestiva a unui spectacol atit de maret.
Burghezia, cm'e nu m'e nici nu reprezintii, ca pmiid politic, nici 0
conceptie filozofica despre viata, n-avea in consecinta nici un steag al ei. Alcatuita
din " patrioti", ea se impodobea cu culOl'ile Reichului. Daca aceste culOl'i m' fi
fost simbolul unei anumite conceptii despre viatii, s-m' fi putut crede ca in acest
simbol conducatorii vedeau reprezentm'ea conceptiei lor despre viata, de venit,
prin activitatea lor, drape luI statului al Reichului.
Dm' nu era cazul.
Reichul fusese stmctUl'at lara ajutOlul burgheziei germane drapelul
sau era rulseut din sinul razboiului. In consecintii, in realitate nu era decit un
drape 1 reprezentativ al unui stat nu avea nici 0 semnificatie filozofiea
deosebita.
Intr-un singur punet al teritoriului de limba germarul, in Aushia
germana, exista eeva apropiat de un drapel burghez de pmiid. Adoptind culOlile
de la 1848, ca drapel al pmiidului sau, 0 pmie a bw-gheziei
nationale austriece a ereat un simbol cm'e, lipsit de semnificatie ideologica,
avea un cm'acter revolutionar din punctul de vedere al statului. Adversarii cei
1) 2) Numele unOI' berarii mm'i (N.T.)
348
mai ai aeestui drapel negru-ro.fu-galben - aeest lucru n-ar trebui
nieiodatll uitat in zilele noastre - au fost soeial-demoera(ii ,vi ere) tin-soeialii, eu
Qlte euvinte cleriealii. Ei sint cei care atunci au insultat au mm'diirit aceste
C!ulori, tot cum, in 1918, au aruncat culOl'He neg:1U-alb-ro!?u la pubelii. Este
adeviirat cii neglu-ro!;>u-galben al partidelor germane din vechea Austrie au fost
C!uloarea anului 1848, adicii a unei epoci poate pline de iluzii, dar care a avut
drept reprezentanti cele mai cinstite suflete germane, evreul care a tras
Morile stiitea neviizut in culise. numai triidarea patriei ,?i samsarlicul
de oameni germani teritorii germane au Iacut ca aceste drapele sa
Ie devinii atit de simpatice marxismului centIului incit I-au adoptat astiizi ca
flind tot ce au mai stint 1i intemeiaza "ligi" 1) pentIu apiirarea acestui ill'apel
Pe care odinioara scuipau.
Pinii in anul 1920, marxismului nu i s-a opus de fapt nici un
ch'apel care sa intIuchipeze 0 conceptie despre viata diametral opus a acestuia.
De,;>i partidele cele mai siiniitoase ale bm'gheziei germane nu au Vlut, dupa 1918.
Sii se preteze la adoptarea ill'apelului al Reichului care fusese
descoperit dintr-odata, nu exista nici un progl'am de vii tor care sa se opunii
tendintelor noi, cel mult ideea reconstituirii imperiului dispiilut.
Acestei idei i!?i datoreaza reinvierea steagul al
v-echiului Reich sub forma drapelului partidelor noastre bm'gheze
nationale.
Este evident ca simbolul unei situatii care putea fi distIusii de marxism
III imprejm'ari cu consecinte foarte putin glorioase se prost ca
Ie mblemii in numele careia marxism trebuie nimicit. Oricit de sacre de
trebuie sa-i fie aceste culOl-i de 0 flumusete unicii, in ambalajul lor nou
proaspat, oricalui german cinstit care a luptat sub acest ill'apel !;oi a viizut
v ictimele ciizind, ele nu pot fi simbolul unei lupte pentru vii tor_
Spre deosebire de politicienii bm'ghezi, eu am aparat intotdeauna in
noastre punctul de vedere ca pentIu natiunea germanii este 0
a'devaratii fericire cii pierdut verhiul drapel. Ceea ce face republica sub
lP:ropriul ei ill'apeI, ne po ate riimine indiferent. Dar in strafundm-ile inimii
1R0astre trebuie sa-j multumim soartei ca a fost destul de blindii ca sa apere cel
iITlai glorios drapel de luptii din to ate timpm-ile de oprobriul de a sluji ill-ept
celei mai lU'linoase prostitutii. Actualul Reich care se vinde ,?i i,?i vinde
n-ar fi trebuit sii arboreze niciodata drape lui al onoarei
al el'oismului.
Cita vreme dm-eaza din noiembrie, regimul actual trebuie sa
semnul ei eAi.erior ']i nu are ill-eptul sa w-e emblema unui trecut mai
Politicienii no!;>tI-i burghezi trebuie dea seama ca oricine revendica
1) In iarna 1923-1924, partidele republicane au intemeiat liga Reiehsbanner
Drapelul imperiului) 'N .T.)
drapelul pentru acest. stat comite un furt fata de trecutul nostJ-u.
Drapelul de odinioasra i se potrivea numai imperiului de odinioara, republica
slava Domnului! - I-a ales pe acela care i se potrivea cel mai bine I).
Astfel cli noi, nu consideram ca vechil.\lui
drape! este un simbo! expresiv al activitiitii noastre, caci noi nu vrem sii
reinviem vechiul imperiu care a pierit prin propriile sale noi vrem sa
intemeiem un stat nou.
care luptii astiizi impotriva marxismului in acest sens trebuie
sa reprezinte prin drapelul ei simbolul unui stat nou.
Problema noului chapel, adicii a aspectului sau, ne a preocupat mult pe
vremea aceea. Din toate partile primeam sugestii pavate cu intentii bune, dar
lipsite de valoare practica. Noul chapel trebuia sa fie in timp un simbol
al propriei noastre lupte, sa fie decorativ sugestiv. Cine a avut des de-a face
cu masele ca aceste detalii apmoent neinsemnate sint, in realitate, fomte
impOltante. 0 insigna impresionantii poate, in sute de mii de cazuri, sa trezeascii
un interes deosebit fata de
Din acest motiv, noi trebuia sa respingem toate propunerile cm'e ni se
Iaceau din diferite parti de a simboliza noastra printrun steag alb,
ceea ce m" fi amintit de vechiul stat sau mai degmba de pmtidele debile al Carol'
scop unic era reconstituirea unei stari de lucruri disparute. In plus, albul nu
este 0 culom"e captivanta. El se unor societiiti caste de fete tinere, dm-
nu unor explozive dintr-o epocii de revolutii.
Ne-a fost propus negrul: cu toate cii se mai bine eu epoca
actuala, nu puteam vedea in el nici 0 indicatie elmoii asupra aspiratiilor
noastre. In nici aceasta culomoe nu exercita 0 actiune captivantii.
Alb-albastrul trebuia eliminat, in ciuda minunatului siiu efect estetic,
pentru ca era culomoea unui anumit stat german 2) al unei tendinte politice
suspecte din cauza pmticulm'ismului sau ingust. In afmoa de aceasta, cu greu
s-mo fi gasit vreo indicatie om'ecm'e referitomoe la noastra. Din
nLotive am inlaturat negI'll! cu alb ;).
In ce culOl'ile problema nici nu se punea
macm.
Nici in ce pentru motive Ie moatate deja, cel put
in
in imbinmoea lor actuala. Insa acest ansamblu de CulOl'i exercita 0 actiune
mult superiom'a altora. Este cea mai stralucitii potrivire din cite exista.
Eu m-am pronuntat intotdeauna penh'll plistrmoea vechilor CUlOli, nu
numai penh'll cli ele sint penh'll mine, ca vechi soldat, tot ce existii mai sfint pe
I) (N.T.)
Drapelul Bavmiei (N.T.)
350
lume, ci deoarece corespund cel mai bme simtului mE:'ll estetic. eu toate
acestea a trebuit sa refuz lara exceptie nenumaratele proiecte care imi parveneau
din sinu} tinerei noastre cru'e, in cea mai mru'e pruie, trasau crucea
incirligata pe fondul vechiului ch'apel. Eu insumi, fiind nu voiam sa impun
propriul meu proiect, deoru'ece cineva imi putea sugera un altul la fel de bun
sau chiru' mai bun. Intr-adevar, un dentist din Stru-nberg mi -a prezentat un
proiect cru'e nu era rdU deloc, care, de aItfel, se apropia de al meu, nu avea
dec it un singur cusW'; Clucea incirligata, cu bratele indoite, se profila pe un cere
alb. Dupa nenumarate ineercari, m-am oprit eu la 0 forma definitiva: un cere
alb pe fond iru' in mijloe 0 Cluce incirligata neagrii. Dupa incercari
indelungate am gdsit un raport definit intre dimensiunile drapelului,
marimea eercului alb, forma grosimea clucii incirligate.
Si a ramas.
In spirit, am comandat de indata brasru'de pentlu membrii
serviciului nostlu de ordine, 0 banda pe cru'e se vedea un cerc alb cu 0
nuce incirligata neagra.
Insigna pruiidului a fost desenata dupa contwuri: un cerc alb
pe fond cu 0 cruce incirligatii la mijloc. Un aw'ru' din Mum-hen, Fuss, ne-a
hvrat prima insigna autenticii, cru'e pe w'ma a fost pastrata.
La verii lw 1920, noul nostlu drape I a fost prezentat pentlU
mtlia oru'a publicului. Se potrivea perfect eu tiniira noastra Era tinar
nou ca acesta. Nlmeni nu-l vazuse inca, a avut efectul unei torte aprinse.
Am incercat noi 0 bucurie aproape copilareasca atunci cind un
credincios de pru-tid a lacut pentlu prima data schita ne-a dat ch'apeluL Peste
cite va luni, ave am deja 0 jumatate de duzina la Munchen, iru' serviciul nostlu
de ordine eru'e mereu la numar a contribuit in mod deosebit la
raspindirea acestui simbol al
C(lci era intr-adevlir un simbol! Nu numai deoru'ece culorile-i unice,
lUbite cu inflacarru'e de noi toti, cru'e-i adusesera odinioru'a atita onoru'e
popOlului german exprimau respectul nostlu fata de trecut, dar penbu ca era
in timp cea mai buna intruchipare a aspiratiilor noastre.
noi vedeam in ch'apelul nostlu programul nostlu In
vedeam ideea sociala a mhcarii; in alb, ideea nationalistl1; in ClUcea inciriigata,
mlsiunea de a lupta pentlU triumful ru'iar;.' . .11ui in timp pentlu triumful
ideii de munca productiva, idee cru'e a fost ,;i va ramine antisemita,
Doi ani mai tirziu, clnd serviciul nosb-u de ordine a devenit 0 bupa de
lupta, cupnnzind mii de oamero, s-a do, edit necesru' sa-i dam acestui organism
de lupta un simbol special de victorie: stindardul_ Eu I-am desenat I-am
incredintat spre executru'e unui vechi credincios de pruiid, maistrul
aw'ru' Gam', De atunci, stindru'dul este emblema luptei national-socialiste
*
>I< >I<
351
Activitatea noastra, care s-a intensificat lara 'incetare in cursul anului
1920, ne-a determinat in sa pnem uneori doua aduniiIi pe saptamina,
Multimile se adunau in fata noastre, salile cele mai mrui din erau
pline ochi, !ji zeci de mii de mru"Xi!jti ratilcip au regasit sentimentul comuniun.ii
cu POPOlW lor pentru a deveni pionieIii Reichului liber al viitorului.
Publicul a inceput sa ne cunoasca la Miinchen, Se vorbea despre noi,
cuvintele "national-socialist" au devenit cuxente, aceasta era deja un program
in sine. Numarul simpatizan(ilor chiru' al membrilor de pruiid a inceput sa
creasca lara intrerupere, astfel ca, inca din iruna 1920-1921. am putut apru'e la
Miinchen ca un pruiid putemic.
eu exceptia pruiidelor mru-xiste, nici un pruiid, indeosebi nici un pruiid
national nu s-a putut mindri cu manifestatii atlt de numeroase, atit de
impozante ca ale noastre. Sal a de la Kindlkeller din Miinchen, cru'e putea
cuplinde cinci mii de oameni, a fost nu 0 data plina ochi, nu exista decit 0
singw'a sala pe cru'e inca nu indraznisem s-o influntam, cea de la cireul Krone
La lunii ianuru'ie 1921, Germania a fost din nou cople!jita de
griji mru-i. Acordul de la Pru'is, pe baza ciiluia Germania se angajase sa
plliteasca absurda suma de 0 suta de miliru-de de marci-aw', avea sa se concreti-
zeze sub forma ultimatumului de la Londra. Uniunea asociatiilor zise rasiste,
cru'e exista la Miinchen de multa vreme, voia sa organizeze cu aceasta ocazie un
mru'e protest comun. Timpul presa puternic, eu insumi deveneam nervos in
fata !ii tergiversiili in aplicru'ea hotaririlor luate, S-a vorbit
mai intii despre 0 manifestatie in Konigsplatz, dru' s-a renuntat la ea de teama
ca VOl' fi impra!jtiati batuti mar de s-a proiectat 0 manifestatie de
protest in fata Feldherrnhalle 1). Dru' s-a renuntat la aceasta s-a propus 0
adunru'e comuna la Kindlkeller din Miinchen, Intre timp, zilele treceau grabnic,
mru'ile pruiide nu se sinchiseau defel de gravitate a extrema a evenimentelor
comitetul central nu s-a putut hotiil'i sa fixeze 0 data precisa pentru manifestatia
planificata.
Mru'ti 1 februru'ie 1921 am cerut de mgen(a 0 hotihire definitiva. Am fost
aminat pina miercwi. Miercwi am pretins un raspuilS extrem de clru': va ave a
loc adunru'ea? dnd? Raspunsul a fost din nou imprecis evaziv; a fast
anuntata "intentia" comitetului de a organiza manifestatia miercw'ea viitoare
Eram la capatul rabdiirii am hotarit sa organizez singw' adunru'ea de
protest. Miercw'i la prinz am dictat in zece minute textul cru'e a fast
biitut la am dispus in timp inchirierea circului K.!one pentru
a doua zi, joi 3 feblUarie.
Era 0 treaba e,,-tt'em de hazru'data pe vremea aceea. Nu numai ca era
indoielnic cli yom putea umple wiaa salii, dru' influutam i riscul de a fi lacuti
bucati. Serviciul nostru de ordine era insuficient penbu sala aceea Nu
352
aveam niei 0 idee precisa nici despre tactic a de w-mat in eazul unei tentative de
sabotare a adunarii. M-am gindit ea impotrivirea ar fi mult mai difieila in
amfiteatml unui eire deeit intr-o sala In realitate s-a dovedit ea era
toemai invers. Era mai sa 0 banda de sabotori in spatiul al
unui eire deeit in sali arhipline.
De un luelu eram sigw-i: oriee ne putea ruunea in umbra pentIu
multa vreme. Caei un singw' sabotaj al uneia din adunarile noastre ne-ar
fi distms dintr-odata aw-eola i-ar fi inew-ajat pe adversarii sa repete
eeea ee le-ru' fi 0 data. Aeeasta ar fi putut duee la sabotru-ea intregii
noastre aetivitati in domeniul aduniirilor, n-am fi putut restabili situatia deeit
in citeva luni dupa Iupte deosebit de grele.
Nu aveam deeit 0 singw'a zi ea sa punem ehiru' joia respeetiva.
Din neferieire, in eW'sul diminetii a plouat am avut oru'eeru-e motive sa ne
temem ea, in asemenea eonditii, majoritatea oamenilor vor prefera sa ramina
aeasa in loe sa alerge, pe ploaie ninsoru-e, la 0 adunru'e unde puteai fi dobol'it.
Pe sewi, in ew'sul diminetii dintr-odata mi-a fost teama ea sala nu va fi
plina (in aeest caz fi fost compromis in ochii comitetului central), astfel ca am
dictat in grab a citeva proclamatii am pus sa fie tiparite ca sa fie distribuite in
cW'sul dupa-amiezii. Ele cuprindeau invitatia de a asista la adunare.
Doua camioane pe care Ie-am inchiriat au fost impodobite cu cit mai
mult posibil, am pus cite va drapele am instalat in ele cincisprezece-
douazeci de de pruiid; ei au primit ordinul sa circule neincetat pe
striizile proclamatiile, ea sii facii propaganda pentm
manifestatia populru'a de seru'a. A fost prima data cind pe strazi au circulat
camioane cu drapele cru'e sa nu fi fost ocupate de mru'Xi!?ti. Bw-ghezii, cu gwile
cascate, urmiireau cu 0 privire fixa acele camioane impodobite cu cu
drape Ie cu Clucea incirligatii flutw'ind in vint, in timp ce din eruiierele
se ridicau nenumarati pumni ai carol' posesori pareau tw-bati
din cauza acestei noi "provocari a proletru'iatului". Caci numai ave au
dreptul sa tina adunari sa circule cu camioanele.
La ora 7 seru'a circul abia incepuse sa se umple, Eram informat telefonic
din zece in zece minute deveneam oru'ecum fiindcii la ora 7 sau la
7 un sfeli celelalte sali fusesera intotdeauna pe jumatate pline, daca nu mai
multo Dru' acest fapt avea sa mi se explice mai tirziu. Nu rna gindisem Ia
dimensiunile ale acestui nou local; mii de persoane ajungeau ca sa umple
sala de la Hofbrauhaus, in timp ce numiir de asistenti era ca lji inghitit
de cin:uI Krone. Abia se vedeau Putin mai tirziu au so sit ve!iti mai bune !ii la
ora opt lara un sfeli s-a anuntat cii sala era pe trei sfeliwi plina lji ea in fata
ghi!ieelor se mai inghesuiau inca multimi compacte, Atunci am POl'nit la mum.
Am ajuns in fata circului la ora 8 !ii doua minute. In fat a cladirii mai era
lume; erau, in pruie in pruie adversal'i, cru'e voiau sa asiste la
evenimente.
(;ind am patI-uns in sala, m-a cupdns bucwie pe care 0 simtisem
eu un an in unnii la prima no astra aduruu'e din sala de festivitiiti Hofbrauhaus
Dar numai dupa ce mi am cmit ruum printre zidurile de oameni am ajuns pe
estrada ridicatii am putut vedea succesuJ nosbu in intreaga sa lrulretie. Sala se
deschidea larg in fata mea ca 0 cochilie wia!la, plina de mii mii de oameni.
Pina pista era neagra de lume. Fusesera vindute peste cinci mii sute de
bilete de intrare numarind toti studentii saraci !ii echipele din
serviciuJ nostlu de ordine, ajungeam la cifra de aproape mii cinci sute de
persoane.
"Sa consbuim viitOlUI sau sa disparem", acesta era titlul conferintei
mele inima mea se desrata vazind cli viitorul era acolo, sub ochii mei.
Mi-am inceput discw'sul am vorbit aproape doua ore jumatate; dupa
prima jumatate de ora am simtit ca acestii adunare va fi un mare succes. Intre
acele mii de oameni mine se stabilise contactul. Inca din prima jwnatate de
ora, aclamatii spontane, izbucnind tot mai puternic, au inceput sa rna inb'elupa;
la capatul a doua ore le-a luat locul acea tiicere pioasa de care atunci am fost
de multe ori in acea sala !ii care va ramine de neuitat penbu toti cei care
au trait-o. Aproape ca puteai sa auzi 0 rasuflare in acea multime !?i cind
am rostit ultimele cuvinte, a izbucnit un val de aclamatii, apoi multimea a
intonat cu infocare cintecul mintuitor: Deutschland tiber alles.
Am mmarit din ochi reflm..""U1 lent al acestei mali de oameni care sa
scw's prin vastul pasaj central timp de aproape douazeci de minute, in vreme
ce w'ia!i3 sala se golea incet. Abia atunci mi-am parasit locul, transport at dE'
bucwie, m-am intors acasa.
La aceasta prima adunare din circul Krone s-au Iacut fotografii. Ele
demonstreaza mai bine decit orice vorbe caracterul grandios al ace lei manifesta
tii. Gazetele bw'gheze au publicat citeva reproduceri, insotite de note, insa nu
au indicat ca era 0 manifestatie "nationala" i-au trecut sub tacere
pe organizatOli,
Ptin aceastii manifestatie am penbu prima data din categoria
prutidelor neinsemnate. Nu mai puteam fi ignoratio ca sa nu lasam sa se
ins\'Jpineasca in public impresia ca succesul acestei adunlUi era doar trecator, am
anuntat indatii 0 a doua manifestatie in circ, pentlU saptamina w'matoa
re, rezultatul a fost Din nou spatiul s-a umplut pina la refuz de
mase de oameni; a'ia ca am hotarit ca in saptamina w'matoare sa mai tinem 0
adunare de fei. Pentlu a treia om'a, wiaWI eirc a fost plin ochi, de sus
pinii jos.
In ew'su] anului 1921 eu am intensificat mai mult activitatea noastra
din Miinchen in domeniul adunarilor. Am ajuns sa tin nu numai 0 adunru'e la
opt zile, ci uneori doua aduniiri in saptiimina, im' in plina vm'a !?i la
toamnei citeodata au fost ehim' trei. N e adunam intotdeauna 1a cire
puteam constata, spre multumirea noastr:1, eli toate serile noastre se bucw'au de
succes.
De aici a rezultat un numal' mereu crescind de simpatizanti 0
354
insemnata a numarului membrilor de pruiid.
Fil'ef?te ca in fata unoI' asemenea succese adversal'ii nu au ramas
inactivi. Ezitind in tactic a lor intre teroare !ii tiicere, nu au putut, cum au fost
nevoiti sa recunoasca chiar ei, impiedica dezvoltarea noastre. Atunci
s-au hotiirit sa faca un ultim efOli, un act de teroare cru'e trebuia sa excluda
definitiv Ol-1.Ce posibilitate de a ne continua aduniil-1.1e.
Ca pretext apru"ent a fost folosit un atentat foruie misterios impotlivll
unui deputat din dieta, nurnit Erhru'd Aue1' 1). Intr-o SeW"a cineva ar fi tra:-
asupra lui. Nu s-ru' fi tras efectiv asupra lui, ci s-ru" fi incercat sa se
IPt"ezenta de SpU-1.t nemaipomenita cw"ajul proverbial al acestui conducator
social-democrat nu nurnai cii ru' fi dejucat acest atentat cl-1.minal, dru' i-ru' fi pus
pe fuga pe scelerati. Fugisera atit de iute aUt de bine incit politia n-a putut sii:
Ie plindii niciodata w'ma. Acest eveniment misterios a fost folosit de organul
socialist de la Munchen ca sa ineeapa impotliva noastra 0 campanie de atitru'e
frenetiea, lasind sa se presimta, eu sporovaiala ceea ce avea sa se
petreaca. In orice caz, aveau sa fie luate miiswi inelt copacii sa nu se
inalte pinii la cel'; bratele proletru'e tl'ebuiau sa-i doboru"e la timp.
Peste citeva zile a urmat mru'ea lovitw'a.
Pentm aceasta rafuiala definitiva a fost aleasa 0 adunru"e in sala de
festivitiiti din Hofbrauhaus, unde trebuia sa vorbesc
Pe 4 noiembrie 1921, intre orcle 6 7 dupa-arniaza am primit primele
eomunicate cru'e anuntau ca adunru'ea noastra va fi sabotatii lara mila ea
intentionau sa tl'imita in acest scop mase mru"i de muneitOli din uzinele cele mai

Trebuie sa atribuim unui ghinion faptul eii acest comunieat nu ne-a
pru'venit mai deVl'eme. In zi parasiseriim vechiul venerabilul nostru
bil'OU din Sterneckgasse din Munchen ne transferaseriim sediul intr-un local
nou; sau mai exact evacuaseriim deja vechiullocal, dru' nu ne putuseram instal a
in cel nou, fiindea se lucra inca la el. Telefonul fiind ridicat de la vechiul birou
nefiind inca instal at in cel nou, un mru'e numar de ineercari de anise
comuniea telefonic aeeste planw'i de sabotaj a fost zadru'nic,
In eonsecinta, aceastii adunru'e nu a fost apiiratii decit de un sel'viciu de
ordine foruie redus numeric, in jw' de de oarneni, sistemul de alru"ma nu
era inca sufieient de perfectionat ea sii poata aduce tntr 0 ora destule intiirili. Sa
mai semnaliim ea asemenea zvonw'i alrumante ne ajunsesera deseori la w'echi
nieiodata nu se intimplase nimic anormal. Vechiul dicton cii revolutiile
anuntate dinainte mol' in fa!ia se dovedise pina atunci adevarat in privinta
noastrii.
din acest motiv, nu s-a laeut po ate tot ceea ee putea fi lacut
pentru a impiedica prin forta sabotru'ea aduniiI"ii noastre. In noi am
l) Socialist-bavarez (N .T.)
355
cOIlhlderat intotdeauna Cd sala de festivltdtl de la Hofbr,tUhaus dIn Munchen era
cea mal puttn potnvltd pentru 0 mcercare de sabota.J Ne temuserdm mal
degtabd de sdhle mm man, in specIal la CllOCo Sub acest aspect ZlUa aceea ne a
dat 0 lectle pre\lOaSa Mm tirzlU am studIat toate aceste probleme pot SoO spun
cu metode ';-1 am aJuns la concluzll pe cit de neprev dzute pe atit de
mteresante, pe woml ele au fost de 0 ImpOltantJ. hotdritoare penh'll orgaruzmoea
tactIca sectlUrulor noastre de asalt
Cind am PdtlUns in vestIbulul din Hofbriiuhaus, la ora opt ird un sfelt,
mtentla de sabotaJ nu mal llsa ruCl 0 indmaid Sala era mohlplmd ca wmmoe
pohtla opnse accesul AdverSm"ll, care veruserei fomte deVloeme, se aflau in saId,
Imo propnn nO,;>tn prutlzaru erau incei afruei in cea mm mmoe pmte MIca SeC\lUne
de asalt md in vestIbul Am POlUnclt sl fif' inchIse slln mru"l
Ie am spus celor patIuzecl ';>1 cmCI sau patIuzecl de oameru sl se punei in
gm"deio Le am declruoat atunci blle\llor mel cl era probabIl penh'll pnma oard
cind trebUlau sd dovedeascl fidehtatea fall de once s ruo intimpla, Cd
ruCI unul dIn nOl nu trebUla sei pdrlseasc.i sala decit in stmoe de cadavl'll, eu
personal VOl leimine in saId nu puteam crede cl vreunul dm el m ruo putea
pdreisl; dacd VOl vedea pe unul pwtlndu-se ca un la,;>, II VOl smulge Chlru eu
brasruoda Il VOl lua In.cngna APOI 1 am Indemnat sei reaC\lOneZe lmedlat la once
mcercare de sabotaJ sl ';>1 ammteascd Intotdeauna Cd cea mm bunJ fOlmd de
apll moe este atacul
Un Hel stngat de trel Oll, pe un ton mal asplu mal dec It de
oblcel a fost reispunsul la vorbele mele
Atuncl am mtrat m salei ';>1 ml am putut da seama de sltua\le cu plOprlll
mel ochI Era plInd 0 mUI\lme nenumlloatd md fulgera cu 0 pnVlre phnJ de
WOdo Pe clnd Urul rosteau amerun\ll"l fomte exphclte insO\lte de stI imbdtwol
lroruce "0 s 0 termme cu nOI AI trebw s.i avem gnJei de mlluntmele noastre
o sa ne inchldd gum odatd pfntI'll totdeauna" multe alte expreSll la fel df'
elegante Emu slgun c.1 sint cel mal puteiruci se compOltau m consecmtd
Cu toate acestea, ... edmta a putut fi deschIsJ am mreput Sd VOl besc La
Hofbrduhaus stdteam Intotdeauna pe una dm latwolle sdlll estI ada mea era
o maSd de brasene Ma aflam Chlruo in mlJlocul aSlstentllor Poate Cd
aceastd impreJworue a contnbUlt la creruoea in saId a unel stdn de splnt cum
n-am mal intilrut de atunci rucdlen In fata mea, mal ales la stmga stdteau
';>1 in plclOruoe numal adversruol Erau cu to\11 bdrbatl c;au bdle\l SOhZl, cel
mm mul\l verutl de la fabnca MaffeI sau de la Kustermann on de la fabllca de
contoruoe Isruola etc De a lungul pe-reteIUl, la stinga, se masaserJ Chiru piru la
masa mea ';>1 comandau Gird mcetruoe bere, ahrumd cdrule gohte pe maSd III fata
loro Se Ingreimddlserd baterll mtregl am intele-s Cd se-ru a nu putea h ece rdld
ClocnnOl
Dupd vreo ord ';>1 Jumatate am putut vorbl tot acest tImp m ('!Uda
mh elupenlor se putea crf'de Cd deverusem stdpin pe sltuatl ('ondur.1tOl 11
hupel de saboton pdreau Cd slmt !;ol el acela';>l lUCIU, deveneau dm ce III ce mal
356
ie!?eau des, se intorceau vorbeau cu oamenii lor, vadit enervati.
o mica psihologica pe care am comis-o ripostind la 0 intrerupere,
de care mi-am dat seama imediat, a dat semnalul vijeliei.
S-au lacut auzite citeva intreruperi fUl;'oase deodatii un barb at sari pe
un scaun zbiera in sala: Libertate! La acest semnal, aparatorii libertiitii
inceput treaba. In citeva secunde, sala era plinil de 0 masa de oameni care Ul'la,
pe deasupra careia zbUl'au, ca salve de obuziere, nenumarate cani;
pretutindeni in jUl', picioarele scaunelor trosneau, canile de bere se zw'obeau,
urlete, ragete, strigate stridente, un vacarm infernal.
Am ramas in picioare la locul meu am putut observa cum baietii mei
ilii indeplineau lara rezerva datoria.
fi vrut sa vad 0 adunare bUl'ghezii intr-o asemenea situatie.
Dansul inca nu incepuse ",i oamenii mei din sectiunea de asaIt . care s-au
numit astfel incepind din ziua aceea s-au ruuncat in atac. Ca lupi s-au
8luncat asupra adversru'ilor in haite de opt pinilla zece au inceput intr-adevar
sa-i goneasca din sala batindu-i mar. Peste cinci minute, toti erau plini de singe.
Erau ni ... te barbati! Cu acest priIej am inviitat sa-i cunosc: in fluntea lor, bravul
meu MaUl'ice; actualul meu secretru' pruiiculru', Hess, multi altii cru'e, gl'av
raniti, atacau mereu citli vreme se puteau tine pe picioare. Vacrumul a dUl'at
douazeci de minute; in acel moment, adversru'ii cru'e erau poate sute
fusesera in cea mai mare pruie azvirlili afru-a din salii gonili in josul scii!'ii de
oamenii mei cru'e nu erau nici macru' cincizeci.
Dru' in coltuJ din stinga, in fundul slilii, se mentinea incii un bloc
considerabil de adversru'i cru'e ne opuneau 0 rezistenta indiljitii. Deodatii, lingii
mtrru'ea in sala, izbucnirii doua fOCUl'i de revolver in directia estradei, &i Ulma
un schimb de fOCUli telibil. Asta Iacea sa-Ii tresru'ii inima intr-un soi de jubilru'e,
evocind amintiIi din riizboi.
De la locul meu nu puteam distinge cine tragea; nu se putea stabili decit
un singm' lucru: din clipa aceea, fUl'ia biiietilor mei insingerati a atins
paroxismul ultimii saboton, infrinti, au fost in dati afru'ii din salii.
Trecusera aproape douazeci cinci de minute; se pru'e cli in sala explodase 0
grenada. Multi din pruiizanii mei erau pansati, altii au trebuit sii fie luati cu
ma,;,ina, dru' eram stapini pe situatie. Hermann Esser, cru'e asumase in seru'a
aceea pre!;>eden(ia adunlirii, a declru'at "$edinta continua. Dam cuvintul
conferentiruului", ;;i eu mi-am continuat disCUl'suL $edinta fusese deja inchisa
cind sosi, alergind, un locotenent de politie, foruie iritat, cru'e sbiga in sala, dind
din miini ca un tUl'bat: "$edinta este dizolvata!"
Nu m-arn putut impiedica sa nu rid la vederea acestui intirziat, sosit
dupa batiilie; iata intr-adevar un fel de a-Ii da irnpOlianta, aUt de cru'actelistic
politiei! Cu cit sint rna; neinsemnati, cu atit VOl' sii para mai mru'i.
In seru'a aceea am inviitat intr-adevar multe lucluri nici adversruii
no!?tri n-au uitat lectia pe cru'e au plimit-o atunci.
357
Piru1 in toamna lui 1923. JItIndutner Post 1) nu ne-a mai amenintat eu
"pumnii proletariatului".
1) Organ socialist din Munchen (N .T.).
CAPIl'OLUL VIII
CEL PUTERNIC ESTE MAl PUTERNIC CiND RAMiNE
SINGUR
In capitolul precedent am vorbit despre 0 comunitate de lucru a
asociatiilor rasiste germane: vrea acum sa rna explie foarte pe scwi in
legatura cu acest subiect.
In general se intelege prin acest termen 0 grupare de asociatii care intrii
in legatul"a cu scopul de reciproc sarcina; care aleg un comitet director
comun w'maresc astfel 0 actiune comuna. Se intelege de la sine ca nu po ate fi
yorba decit de asociatii, de ligi sau de pruiide ale cilrol' scop metode nu difera
prea mult. In general intotdeauna se crede cli a'la stau lucrul"ile. Pentru
germanul de mijloc, este plilcut sil afle ca cutru'e 'Ii eutru'e asociatii
intril astfel intr-o comunitate de lucru, au deseoperit ee Ie une'ite 'Ii au suprimat
eeea ee Ie seprua. I'ii imagineazil atunei ea un aRtfel dE' grup va vedea forta
de aetiune considerabil erescuta eil grupw'ile slabe neinsemnate care il
eampun dabindesc astfel dintr-odatil putel'e.
In eele mai multe eazuri insil este fals!
Dupa parerea mea, pentru a intelege mai bine problema, este interesant
important de elucidat ce se poate intimpla eu formatiunea de asoeiatii
pretinzind ea VOl' sa w'mareascii scop. In primul rind 'Ii logie, un singw'
seop nu a.r trebui w'marit deeit de 0 singw'ii asoeiatie, faptul ea mai multe tind
spl'e aeesta pru'e putin l'ezonabil.
Fill'a niei 0 indoiala aeest abiectiv este ales mai intii de un singul' grup.
Un am afirma undeva un adevar, preeonizeazii solutia unei pl'obleme detel'mi
nate, impune un seop, ereeazil 0 mi'ieru'e eru'e trebuie sa ajunga sa-i realizeze
intentia,
Astfel se intemeiaza'o asoeiatie sau un pruiid, indiferent ea programul
sau i'ii propune suprimru'ea abuzw'ilor existente sau pregatirea anumitor innoiri
in viitor,
Dru', odata ee a vazut lumina zilei, 0 asemenea mi'leru'e se din
aeeastii eauzii, ea poseda practic un anumit drept de prioritate. Ar fi natw-al 'Ii
de inteles ea toti aeeia cru'e W"Illaresc scop eu acea prima in
timp, sa se ineoloneze in wma ei 'Ii sil 0 intiil'easca, spre mru'ele beneficiu al
intereselol' lor camune. Mintile luminate, in special, nu ar trebui sa vada in
adeziunea lor la noul pruiid decit mijloeul cel mai bun de a face intr-adevar sa
triumfe 0 cauza comuna.
Pe urma, a1' fi rezonabil intr-un anumit sens. Iaial loialitatea, cum
359
am sa demonstrez mai departe, woe, de asemenea, 0 mm-e importantft) ba llU
constituie decit 0 singura wmiirind un scop unic,
Daca nu se intimpla exista in general doua cauze, Pe prima sint
aproape tentat s-o numesc tragic a; a doua trebuie din nenorocire cautatii in
slabiciunea flrii
Ow', mergind in miezu1 problemei, nu vad in aceste doua cauze decit 0
ratiune in plus de incorda vointa, pentru a-i da intreaga sa intensitate, spre
a ajunge in sfirliit, datorita punerii in valow'e lii exaltiirii fortelor l-ealizatow'e a
intregii sale mnle, la solulionm'ea problemei puse,
latii care este ratiunea tragica pentru cm-e, de cele mai multe ori.
oamenii cw'e w-miiresc 0 misiune comuna nu actioneaza intro grupw'e mica:
Aproape intotdeauna mice ac\iune in stil mw-e, pe aceastii Iume, nu este
decit indeplinirea unei vointe existente deja de multii vreme in inimile
oameniIor, a unei dorinte m"Ziitow-e cw'e mocnea acolo in tacel-e. Da, se intimpla
ca timp de secole oamenii sa cew'ii solutionw'ea unei probleme determinate,
:mferind intr-o situatie intolerabila, dar persistenta, IanI ca indeplinirea dorintei
lor scumpe sa pm'ii ca se apropie. Popow'ele cw'e, intro astfel de situalie criticii,
nu au cw'ajul sa gaseasca 0 solulie, pot fi calillcate dI-ept neputincioase In
schimb, nimic nu va dovedi mai bine forta vitalii a unui popor dI'eptul sau la
via tii , garantat de aceasta for(ii, decit ziimislirea intr-o zi, printr-o binefacere a
soartei, a unui om dotat cu darurile necesare penbu a-i satisface in din
plin dorinlele, indiferent dacii trebuie sa-l elibereze dintro robie grea, sau sa
inlatw'e 0 Sufelinla cumplita sau sa sufletele chinuite de un sentiment
de nesigw'antii.
In cazul acestor probleme de mw'e anvergw'a, este inerent ca mii de
oameni sa se consacre rezolvalii lor lii ca multi sa se creadii sortili acestei
misiuni, Se intimplii chim' ca sowia sa Ie of ere contemporanilor mai multi
oameni de felul acesta, spre a face 0 alegere, liZ sii of ere in sfirliit victona, in
joculliber al forlelor, celui mai puternic, celui mai capabil, incredinlindu-i astfeJ
misiunea de a rezolva problema,
Se poate intimpla astfel ca, timp de secole, oamenii, nemul\umiti de
viata lor religioasa, Sa doreascii sii.j l'einnoiasca forma urmw'e acestei
framintari spirituale, Sa se iveasca din multime citeva duzini de oameni care
crezindu-se meni\i, prin puterea lor de patrundere lii prin !?tiinta lor, sii vindece
aceastii suferin\a religioasa, sa se dea dI'ept profetii unei inviitiitw'i noi, sau eel
putin adversarii declara\i ai inviitatw'ii practicate pina atunci.
Si in eazul acesta, lege a firii vrea ea cel mai puternic sa fie desemnat
pentlu a indeplini misiunea cea mai inalta, Dw" de cele mai multe ori ceila1t
i
oameni nu VOl' decit fowie tirziu cli acest om, numai el, era omul
predestinat. Dimpotrivii, to\i ilii inchipuie cii au tot atitea dI'eptud ca lii el eii
sint ei in masw'a desemnali sii rezolve problema, In eeea ce ii privelite
pe eontemporani, ei sint, in general, incapabili sa-l deosebeascii pe acela dinb"e
ei cw'e, fiind singwul apt sa infiiptuiasca lUClUri marete, merita sa fie sustinut
360
de ei toti.
Astfel intra in scena, de-a lungul secolelor, adesea in epocli,
diferiti oameni care intemeiaza pentru a atinge scopwi asemanatoare
sau presupuse ori considerate ca ata.re. PopOlul insW?i este departe de a exprima
dorinte precise; el are idei generale, lara poata da seama exact limpede
de esenta a idealului sau a dorintelor sale, lara chiar sa fie lamw-it
asupra posibilitiitii de a Ie satisface.
Ceea ce este tragic aici este faptul ca doi oameni se straduiesc, pe cai
'complet diferite, sa atinga seop aeeasta lara sa se eunoasea; deoareee,
insufletiti de credinta eea mai cw-ata in propria lor misiune, ei se cred obligati
sa inainteze pe propria lor cale lara sa tina vreun pic seama de eeilalti.
Faptul care, la plima vedere, pare cel putin tragic este ca asemenea
mi!;,cali politice sau asemenea grupari religioase se formeaza intr-o totala
independenta unele de altele, cu to ate ca, niiscute fiind din tendintele generale
ale unei epoci, ele exercita activitatea in sens. Este cit se poate de
evident ca daea aceste forte dispersate pe eai diferite soar stringe Intr-o forta
unica, ele ar obtine mai repede mai sigw- succesul. Dar nu se intimpla astfel.
Fiindca natura dupa logic a ei severa; ea lasa diversele grupali
faea concw-enta !?i dispute law-ii victOliei, in timp ce conduce spre tinta
care a ales drumul cel mai deschis, cel mai scwi., eel mai sigw-.
Cum soar putea oare hotiil-i din afru-a cru-e este drumul cel bun, daca
fortele existente nu pot intra liber in joc, daca hotarirea suprema nu este scoasa
de sub influenta judecatii doctrinru-e a unor oameni infatuati de lor spre
a fi lasata in seama demonstratiei irefutabile a unui succes evident, ciici, in
ultima analiza, acest succes est cel cru-e confirma coneordanta utilitatea unei
actiuni!
daca grupwi diferite merg spre tintii pe ciii diferite,
ele nu vor uita, dupa ce au luat cuno!oitinta de efOli.w-ile asemiinatoru-e Iacute in
jwul lor, sa eereetezemaiindeaproapevaloareamumuluilor.sa-l sewi.eze pe
cit posibil, vointa la maximum, atingii scopul cit mai
cw-ind.
Aceastii rivalitate ru-e ca efect ridieru-ea nivelului fiecarui combatant,
astfel incit omenirea datoreaza adesea progresele invatamintelor rezultate din
mai multe incerclhi rat ate Trebuie sa conehidem eli in final
mumului cel mai bun de w-mat rezulta dintr-o stru-e de lucruri care la inceput
ni se piirea tragicii cru-e este dispersru-ea initiala a uno!' elemente I izolate,
ineolllitiente iresponsabile.
Studiind toate mijloacele posibile de rezolvare a problemei germane,
istOlia nu retine decit dow! care a1' fi trebuit folosite simultan. Principalii
detinatOli, sustinatorii celor douii solutii erau Austria Plusia: Habshw-gii
Hohenzollernii.
Ambele PiiJ.1i socoteau ca trebuie sa wmeze cu toate forte Ie unite fie
ullul, fie celalalt mum, in vremea aceea trebuia mel'S mai degt-aba pe dlumul
361
pe care se angaja Austria care avea pe atunci mai multi{ greutate; pe
atunci ea nu urnUirea crearea unui Reich german.
Intr-un cuvint, evenimentele care au pennis constituirea unei unitap
germane foarte puternice au fost acelea pe care milioane de germani Ie-au plins,
cu inima ranita, ca pe cea mai recenta mai teribila manifestare a neintelegeri-
lor noastre fraterne. Caci coroana impel'iala germana a fost, in realitate, Iawita
pe cimpul de lupta de la Koniggratz nu injw-ul Pru.isului, cum s-a erezut mai
tirziu.
Astfel ea intemeierea Reichului german nu a fost rodul unei vointe
comune aplicate unor cai comune, ci mai degl'aba cel al unei lupte
eiteodata pentlU hegemonie, lupta in cru.'e I'lusia a fost in final
victorioasa. oricine cautil adevarul lara sa se lase orbit de politica pru.iidelor,
va trebui sa recunoasca faptul ca ceea ce se intelepciune omeneasca nu
ru.' fi dus niciodata la luru.'ea unei hotarfri aUt de intelepte ca aceea pe cru.'e
intelepciunea vietii, cu alte cuvinte jocul libel' al fortelor, a lasat-o sa se
transforme intr-o realitate. Intr-adevlil', cine ru.' fi putut sa creada selios, in tlil'ile
germane, acum doua sute de ani, cli PIusia Hohenzollernilor va deveni intr-o zi
celula de baza, inemeietoru.'ea educatoru.ea noului Reich... nu PIusia
Habsbw'gilor? In schimb, cine ru.' vrea sa mai nege cli soru.ia a Iacut mult mai
bine hotarind astfel? Sau cine putea inchipui astazi, in vreun fel oru.'ecru.'e,
un Reich german intemeiat pe 0 dinastie pub'edii depravatli?
Nu, trebuie sa recunoa!item ca mersul firesc allucrurilor I-a pus dupa
lupte seculru.e pe cel ce se cuvenea la locul pobivit.
va fi intotdeauna, a fost intotdeauna.
De aceea nu trebuie sa regretam ca oameni diferiti pornesc la mum spre
tinta: cel mai puternie cel mai splinten se va afirma in cw'sa va fi
invingator.
Exista 0 a doua cauza penbu cru.'e deseori, in viata poporu.'elor,
apru.'ent asemanatoru.'e cautli sa atinga pe cai diferite un scop cru.'e pru.'e
Aceastil cauzii nu mai ru.'e nimic tragic. Ea nu este decit. vredniea de
pUns.
Ea consta in amestecul lamentabil de invidie, de pizma de necinste
cru.'e din pacate se regasesc adesea reunite in anumite specimene ale speciei
omene!jti.
Daca un om temeinic informat asupra clitice a popOlului sau
perfect de ce sufera, se ridica incearca in mod selios Sa Ii aline
suferintele, de indatit ce fixat scopul cru.e trebuie atins ales calea cru.'e
poate conduce la el, mintile inguste !1i chiru.' foru.ie inguste VOl' wmari atent
pasionat actiunile acestui om cru.'e va fi atras asupra sa plivhile publicului.
Ii voi compru.'a pe oameni Cll vrabii cru.'e pru.' sa nu se intereseze de
nimic, in schimb il observa indelung Cll cea mai mru.'e atentie pe mai
fericit cru.'e a gasit 0 firimitw'ii de piine; n deposedeaza imediat de ea, in clipa
cind se cel mai pUlin.
362
lata un om care pe un drum nou: imediat apar hoinari !?i
ni!?te 1ene!?i in cautarea unei imbucatwi, a1 unui chilipir pe care spera sa-l
gaseasca la capatul acelui chum_
de indata ce au socotit pe unde soar putea gasi un alt chum, 0 pornesc
infllicarati ca sa-I caute pe cel cm-e Ii va conduce, daca se poate, mai repede 1a
Cinta.
Daca noua este intemeiatii lii-a stabilit un program bine
definit, apm- oamenii de soiul acesta care pretind ca lupta pentru acela!?i scop:
dm- se pazesc, fereasca sfintul, sa intre in mod loial in rindwile
respective !?i sa-i recunoasca astfel plioritatea; in schimb, ii fw'a programul !?i
intemeiaza pe baza lui, pe socoteala lor, un pmtid nou.
In afro-a de aceasta sint destul de nelu!?inati ca sa Ie afirme contempora-
nilor prost informati ca au vrut exact lucru ca celalalt pmtid, de
mult mai multa vreme decitel: nu rareOli astfel sa apara intr-o lumina
favorabila, in loc sa pim-a, cum m- fi ch-ept, in dispretul general.
N u este 0 mm-e sa pretinzi sa inscdi pe propriu1 tau ch-apel
misiunea pe care altul a inscris-o deja pe al lui, sa implumuti directivele
programului sau, apoi, ca !ii cum ai fi creat tu toate acestea, sa te sepm-i?
apare mai ales aici: acelea!?i elemente cm'e, intemeind un
pmtid nou, au inceput prin a fi cauza unei dislocari, vorbesc, ele mai ales (noi
avem experienta unor astfe1 de lucruri) despre necesitatea unilii a unitatii;
aceasta de indata ce cred cii au observat ca avansul adversmului nu mai po ate
fi intr-adevar recuperat.
lata cum se ajunge 1a larimitarea rasistil. In orice caz, crearea unei serii
de grupari, protide etc. calificate ch-ept "rasiste" avea loc in 1918 :;;i 1919, lara
ca intemeietorii lor sa aiM :;;i responsabilitatea respectiva !ii prin simplul mel'S
al evenimentelor. Unul dintre ele s-a cristalizat lent !-ii cunoscuse succese
insemnate inca din 1920; era Pmtidul National, Socialist, Deic !?i Labw-ist
(N.S.D.A.P.) I). Lealitatea funciara a fondatol'ilor sai este demonstrata in modul
cel mai stralucit de w'matorul fapt: majOlitatea conducatodlor sai a luat
hotal'irea, intr-adevar admirabila, de sacrifica propria mi!?cm-e, care parea sa
albii mai putine :;;anse de succes, in favoal'ea mai puternice, dizolvind-o
pe a lor incorporindu-se neconditionat in cealalta.
Aceasta este valabil in special pentlu Julius Streicher, cel mai
impOltant militant al pmtidului, care, la Norenberg, se numea pe vremea aceea
Pmtidul GBrman Socialist (D.S.P.). NB.D.A.P. D.S.P. se formasera complet
independent unul de ceHilalt, dm' ell ace1ea!-ii scopuri. Principalul sus\inator al
DB.P. era, cum spuneam, la Nih-enberg, Julius Streicher, profesor in ace I
La inceput el era convins de cm-acterul saClU al misiunii sale de viitorul
') Initialele celor cinci cuvinte cm-e constituie denumirea pmtidului
... ... " T' .... ...... T rT'!o ,
sale.
De indatii ce putut da seama de superioritatea de forte de puterea
de expansiune a N .S.D.A.P., el a incetat orice activitate in folosul D.S.P. al
Werkgemeinschaft (Asociatia muncitOlilor) i-a obligat pe pruiizanii siii sa
intre in rindwile N .S.D.A.P. cru'e in lupta impotriva lui sa eontinuie
sa lupte in directia w'matii de ace 1 nou pruiid, penbu scopul comun. Aceasta
hotarire, grava in sine, era de asemenea deosebit de opOliuna.
De la inceputw'ile activitatii noastre ca pruiid, n-am mai constatat la nOl
urme de fragmentru'e: datorita vointei 10iale a oamenilor de atunci, totul a
intr-un mod nu mai putin loial, drept felicit.
Ceea ce intelegem astiizi plin e>..-presia "IaJ.imitrue rasista"
datoreaza existenta, cum am mai spus, decit in mod exceptional celei de a doua
eauze pe care am indicat-o: oameni care inainte nu avusesera
niciodatii idei personale cu atit mai putin scopuri proprii au simtit dintr-odatii
o "vocatie" exact In momentul in cru'e observau cll suceesul N.S.D.A.P. era de
netagaduit.
Dintr-odata au apiUut prOgI'ame cru'e erau copiate integI'al dupa ale
noastre; ele apiU'au idei implumutate de la noi, indicau seopw'i pentlU cru'e noi
iuptaseram deja de ani de zile, se angajau pe eiii pe cru'e N.s.D.A.P. Ie w'ma de
multo Incereau sa expIiee, prin toate mijloacele posibile, de ce au fost obligate
sa intemeieze acele pruiide noi, in ciuda existentei de-aeum vechi a N.S.D,A.P.;
dar, eu cit motivele invocate erau mai nobile, eu atit aeele declaratii erau mai
false.
In realitate, la baza tuturor acestor lucruri nu stiitea decit un singw<
mobil: ambitia personala a fondatOliior cru'e voiau eu orice pret sii joace un 1'01,
in vreme ce intrru'ea in scena a pruiidului lor, complet neinsemnata, nu dovedea
decit indrazneala de ideile altcuiva, indrazneala cru'e de obicei, in viata
de toate zilele, este numita "fUli".
Pe atunci nu exista nici 0 conceptie !?i nici 0 idee pe cru'e
cleptomani ai politicii sa n-o culeaga lara intirziere in folosul lor. De altfel au
fost care, mai tirziu, au deplins profund !?i cu lacrimi in ochi "f'aJ.'imitru'ea
rasista "; care vorbeau neincetat despre necesitatea unirii, cu dulcea speranta de
a putea acopeli indeajuns vocea celorlalti penbu ca obositi de strigatele
lor de lor lamentiiri, sa Ie ruunce hotilor drept lu'ana nu numai ideile
fw'ate deja de ci create pentru a Ie sprijini.
Deoru'ece nu au deoru'ece aceste actiuni noi (din pricina valorii
mtelectuale sciizute a promotorilor lor) nau avut Ul'miU'ile a!?teptate, au fost
vazuti, in general, pretentiile multumindu-se sa poata pune
piciOlUl in vreuna din "asociatiile muncitore!?ti".
Tot ceea ce atunci nu putea sta singw' in picioare se alipea acelol'
"asociatii "; pleeau de 1a el'edinta ea opt pru'alitiei, 1egati unii de
ceilalti, fae desigw' cit un gladiator.
P,:intre paralitici putea exista un om eu adevarat sanatos: insii atunei el
364
nu avea suficientii forta ca sa-i mentina in picioare pe toti ceilalti !ji se trezea
paralizat el insu!ji. N oi am considerat intotdeauna aceasta fuziune cu asociatiile
ca fiind 0 manevra, dar, in privinta aceasta, nu trebuie sa uiUm
niciodaU w'matoarele consideratii importante:
Constituirea in asociatii muncitore!jti nu pel-mite niciodata transforma-
rea gluparilor slabe in glupali puternice; din contra, 0 glupare puternica va
slabi adeseori printr-o asemenea Piil'erea ca adunind gtupurile slabe se
poate fOl-ma un manunchi puternic este intr-adevar, majoritatea, sub
toate formele Olicare a1' fi conditiile initiale in care a fost constituita nu
reprezinta - dupa cum 0 experienta - de cit prostie !ji ca
w'mare, 0 reuniune de gJupiili multiple, condusa ea insa!ji de un comandament
ales cu mai multe capete, este lasata prada slabiciunii. In plus, 0
asemenea concentrare contrariaza jocul libel' al fortelor, lupta penbu selectia
celui mai bun este suprimatii ca w'mare, victOlia definitiva a ideilor celor
mai saniitoase mai puternice este penbu totdeauna compromisa. Astfel de
asociatii sint astfel mersului firesc alluclurilor, caci, de obicei, ele mai
mult impiedicii de cit gl'abesc solutionarea problemei pentru care se duce lupta,
Se poate intimpla totutli ca unele consideratii pw' tactice anumite
previziuni penbu viitor sa determine conducerea suprema a unei sa
consimta la unirea cu glupari asemaniitoare poate sa se angajeze in demersw'i
comune: aceasta nu se intimpla decit penhu un timp foa1'te scwi pentlu
tratarea anumitor probleme bine determinate,
Dar aceasta: situatie nu trebuie sa se perpetueze niciodata:: pentlu
aceasta ar insemna renuntarea la misiunea ei mintuitoare. Caci, de
indata ce ar incremeni definitiv intr-o asemenea unire, ar pierde
posibilitatea de asemenea dreptul) de lasa propria forta sa se dezvolte
integl'al in sensul firesc; ca w'mare, de a domina rivale de
atinge scopul in calitate de invingatoare.
Nu trebuie nieiodatd uitat ell tot eeea ce este eu adevdrat mare, in lumea
aceasta, nu a fost obrinut prin lupta aprigii a coaliriilor, ci a fost cucerit
intotdeauna de un invingdtor unic.
Ca w'mare a originii lor, succesele coali!iilor poarta in ele gel-menii
viitoarei rarimitiil'i, chiar ai pierderii complete a l'ezultatelor obtinute.
revolutionare de ordin spiritual, cu adeviil'at insemnate susceptibile
sa rastoarne lumea, nu pot fi concepute duse la bun decit. prin lupte
titanice duse de 0 glupare independenta, niciodata de coalitii de grup.
Astfel, inainte de toate, statu] rasist nu poate fi creat prin vointa -
racuta din compromis . a unei adunari populare, ci prin vointa
activa a unei unice care croit dlUm printre celelalte,
CAPITOLUL IX
CONCLUZII DESPRE SENSUL SI ORGANIZAREA
SECTIUNILOR DE ASALT
>
Forta vechiului stat se intemeia in primul rind pe trei suportw'i: forma
sa monarhica, corpul sau de functionari administrativi armata. Revolutia din
1918 a abo lit forma de stat, a defiintat rumata a lasat corpul func\ionruilol'
prada cOlUPtiei pruiidelor; principalele supolimi a ceea ce se autoritate
de stat emu astfel darimate.
Principala temelie a autoritatii este intotdeauna populruitatea. Totu!?!,
o autoritate cru'e nu se intemeiaza dedt pe aceasta este inca deosebit de slaba;
secw'itatea stabilitatea ei sint incelie. De aceea toti cei cru'e datoreaza
autoritatea decit popularitatii trebuie sa se straduiasca sa-i largeasca baza
penb-u aceasta sa cladeasca puterea.
noi vedem cea de a doua temelie a oricarei autorita(i in putere,
in dominatie
Aceasta este deja mult mai stabila mai sigw'a dedt cea dintii, dru' nu
este deloc mai solida.
Daca populruitatea forta se unesc, daca ele se pot mentine unite a
anumita perioada de timp, atunci se poate forma, pe baze mai solide, 0 noua
autoritate, aceea a traditiei. Daca in populru'itatea, forta traditia se
unesc, autoritatea l'ezultata poate fi considerata de nezruuncinat
Revolutia a Iacut imposibila aceastii tripla colaborru'e: ea i a retras
traditiei orice autoritate. Odata cu vechiului imperiu, Cll dru'ea la
rebut a vechii fOlme de guverrulmint, cu nimicirea vechilor insemne ale
suveranita\ii a simbolw'ilor imperiale, traditia a fost blUSC lUpta. De aid a
rezultat 0 zguduire profunda a autorita\ii statului
Nu mai exista nici al doilea suport al statului: de altfel, ea sa poata face
revolu\ia, au fost obligati sii disbuga ceea ce era inbuehipru'ea forlei
aut01itatii organizate a statului, vreau Sa zie armata Da, ehiru< resturile
miicinate ale rumatei au tl'ebuit sa fie falosite ca elemente ale luptei revolutio
nare.
Armatele de pe front nu decazuserii poate intratit; dru' au fost miicinate
tot mai mult de acidul dezorganiziiIii patriei, pe masma ce se indepaliau tot mai
mult de locmile glorioase unde luptaserii eroie timp de pab-u ani jumatate;
ajungind 1a centrele de demabilizru'e, ele au prin a ignora reea
CE' constituia a!?a-zisa supunere voluntru'ii fata de consiliile de soldati.
In orice caz, nici 0 <lutoritate nu se mai putea sprijini pe rebeli
care considerau serviciul militar 0 muncii de opt ore pe zi. Din acel moment, a]
doilea element cruoe gruoanteaza inainte de toate soliditatea autoritiitii era e]
eliminat, revolutla nu mai avea, la dloept vorbind, decit elementul originruoo
popularitatea, pe care poatii intemeia autOlitateao Ori acest fundament
prezenta tocmai 0 lipsa de securitate Fiira indoiala, revolu\ia a
dintr-o singwoa lovitw-ii, sa diirime vechiul edificiu al statului, dar dacii
privim in profunzime lucrurile, trebuie sa cii acest rezultat nu a
fost ob\inut decit penbll ca nlzboiul distmsese deja echilibml normal al
poporului nosbll sbllctwoa sa intima.
Orice popor luat in ansamblu este format din trei clase mari:
Pe de 0 parte, un gIllP extrem, compus din elita cetii\enilor, este bun,
dotat eu toate virtu\ile, pe deasupra remareabil prin ew-ajul prin spiritul
sau de saerifieiu; la polul opus, un alt gIllP extrem, alcatuit din cele mai proaste
rebutwoi este exeerabil prin prezenta in sinullui a tutwoor instinetelor
egoiste a tutwoor viciilor. Intre aeeste douii gIllpiiri extreme se aflii cea de-a
treia clasii, mruoea vasta clasa mijlocie, care nu tine nici de eroismul
stralucitor al celei dintii, niei de mentalitatea vulgara criminala a celei de-a
doua.
Perioadele de ascensiune ale unui corp social au loc, trebuie sa
o spunem, exclusiv sub impulsul clasei extreme a eelor mai buni eeUiteni.
Perioadele de dezvoltare normala regulata sau de stare stabila
au loe }i dureazii vizibil atunci dnd domina elementelc de mijloe, in
vremc ee clasele extreme nu se clintesc nu se ridica.
Epocile de ale unui corp social sint determinate de
venirea la putere a elementelor celor mai rele.
Este de remruocat, in aceasta privin\a, cii marea masa, sau clasa mijlocie -
cum 0 VOl numi - nu se poate manifesta in mod simtitor decit atunci dnd cele
doua clase extreme se lupta intre eIe; este de asemenea de remarcat ca aceastii
masa mare i se supune intotdeauna cu complezen\ii invingatorului, dupa victoria
unuia dintre partidele extreme. Daca au invins cei mai buni, mruoea masa ii va
wma; dacii au invins cei mai rai, eel putin nu se va opune activitii\ii lor; caci
masa oamenilor dE' mijloc nu va lupta niciodatii.
Or, in intervalul insingerat de patm ani riizboiul a tulbwoat
echiliblW interior al acestor trei clase, in miisurii incit - recunoa!'item
numiiml victimelor riizboiului din rindwoile clasei de mijlocic trebuie sa
constatiim cii acest riizboi a !acut sii se scurgii aproape ultima piciiturii de singe
a elitei natiunii . Fiindcii in patm ani jumiit.ate Germania a \Oiirsat un
torent inspiiimintator de singe eroic.
Adunati miile miile de cazwoi in care se !ace a ape! la voluntari:
volu 11 tori penbll front, patIllle de [JoiuT/tari, purtatori de ordine {Joiuntori ,
lIol1111tari, vt;./untori pentIll avia(ie, voluntori pentlu trecerea riurilor,
l!o/ulltari penbll submarine, lIoluntari penhll batalioanele de asalt, mereu
mereu timp de patlll ani jumiitate. in mii de imprejwoiiri era nevoie
367
de voluntrui iru'a!?i de voluntrui, vedeam mel'eu acela!?i gest; se prezenta un
tim1r imberb sau un barbat mattll', amindoi arzind de patIiotism sall plini de un
mru'e curaj personal sau de cea mai inalta a datoriei.
Se prezentau zece mii, 0 sutii de mii de cazuri asemaniitoru'e incetul
cu incetul, aceasta rezerva de oameni seca, se ispravea. Cei ce nu cadeau erau
mutilati de proiectile sau se razleteau in numarul infim al supravietuitOlilor.
Ginditi-va, inainte de toate, eli anul 1914 a pus pe picioare armate intregi de
voluntrui, cru'e, ca urmru'e a climinalei lipse de a pru'lamentruilor
netrebnici, nu primisera, pe timp de pace, nici 0 instruire de 0 oru"ecru'e
valoru'e: ei au fost lasati prada inamicului ca 0 crune de tun lara aparru'e.
Cei patru sute de mii de oameni cru'e au ciizllt atunci, sau mutilati
in Flandra, nu au putut fi inlocuiti. Pierderea lor nu era doru' numerica.
Moru-tea lor a facut ca balanta sa se incline repede nu de pru-tea bunii: atilnau
mai greu ca inainte elementele grosolane, infame pe scw-t, mas a
extrema, cea rea.
Caci mai era ceva:
In cei patru ani jumatate, nu numai cil gmpul extrem eel mai bun
fusese decimat in chip atroce pe cimpw"ile de lupta, dru', in timp, gmpul
celor rai se pastrase foru-te bine.
Atunci, fiecru"e dintre eroii cru'e se oferisera voluntar cru'e, dupa
viata, w'case in Walhalla, era inlocuit de un ambuscat cru'e pinel
atunci intorsese mortii spatele foru-te prudent, ca sa se ocupe de trebw'i mai
mult sau mai putin folositoru'e in inteIiorul tclIii.
razboiului of ere a w-matorul tablou: numeroasa clasa
mijlocie a natiunii facut regulat serviciul militru'. Clasa extrema a celor mai
buni s-a saclificat aproape in intregime cu un eroism exemplru'.
Clasa e}!..-trema a celor rai, favorizatii de legile cele mai lipsite de sens pe
de 0 pru-te, de folosirea insuficienta a codului militru' pe de alta, este, din
nefelicire, prezentcl integral.
Acest strat de mw"daI'ie bine conservata de pe corpul nostru social a
Iacut atunci revolutia: n-a putut-o face dedt multumitii faptului ca frac\iunea
extrema a elementelor celor mai bune ale tiitii nu s-a mai putut opune: mUlise.
revolutia gemlana nu poate fi calificatcl drept "populrui\" dedt
eu muIte rezerve: nu poporul german a comis aceastii crimii a lui Cain, ci
canaliile perfide de dezel-tOli, proxeneti etc.
Omul de pe front saluta luptei insingerate; era fericit sa poatii
ealea din nou pe pamintul patriei, revada nevasta copiii, dru' el nu
avea nimie comun eu revolutia. EI nu 0 iubea, iru" pe instigatOlii organizatOlii
ei ii iubea mai putin. In cei patru ani jumatate de lupte deosebit de grele,
uitase hienele de pru-tid; toti din sinullor ii devenisera straini. Revolut13
nu fusese cu adeviirat populara dedt pentru 0 mica pru-te a poporului german:
in special in clasa celor care 0 favorizasera cru'e alesesenl sacul tirolez ca semn
de recunoa!?tere a tutw'or cetii\enilor de onoare ai noului stat. Ei nu iubeau
368
revolutia penbu ea cum cred atitia oameni, ei 0 iubeau penbu
posibilitiitile sale. Dar popularitatea nu piirea sa fie multa vreme suficienta
pentlU a sprijini autoritatea acestor tilhari tiniira republicii
avea nevoie de autoritate cu Ol"ice pre\, daca, dupa 0 scurtii perioada de haos, nu
voia sa se vada din nou inlantuita subit de 0 putere care practica legea talionului
compusa din cele din mma elemente ale partidului celor buni.
Pe vremea aceea, oamenii care Iacusera revolutia se temeau cel mai
mult sa nu Ie fuga complet pamintul de sub picioare in virtejul propriei lor
confuzii sa se simta deodata inhatati pe un alt teren de un pumn de fier,
asemaniitor celor care s-au ivit de mai multe ori in istoria unui popor, in astfel
de imprejID"ari. Republica trebuia sa se consolideze cu oriee pret.
Ea a fost aproape imediat fortata de fragilitatea popularitatii sale
reduse sa creeze din nou 0 forta organizata, penbu a putea intemeia pe ea 0
autoritate mai puternica.
Cind in zilele lui deeembrie, ianuarie feblUarie 1918-1919 fanfaronii
revolutiei au simtit ca Ie fuge pamintul de sub picioare, au eautat in jW" oameni
gata sa consolideze, cu forta armelor, slaba garantie a dragostei popOlului lor.
Republica "antimilitarista" avea nevoie de solda\i, dar primul :;.i
singwul suport al autoritatii sale de stat - inteleg prin aeeasta popularitatea ei -
nu ave a radacini decit intr-o socieiate de proxeneti, de hoti, de spargatori, de
dezertori, de ambuscati etc., deci in acea parte a poporului pe care am numit-o
clasa extrema a celor rai: in aeeste conditii, ar fi fost zadru"nic sa spere sa
recluteze in aceste cercuri vreun om cru"e sa fie gata puna viata in slujba
unui nou ideal.
Piitura sociala in care stralucea gindirea revolutionara prin care
fusese fiicuta revolutia nu era nici capabila sa furnizeze soldati pentru
apararea acestei revolutii, nici dispusa sa 0 faca. Caci aceasta patura
sociala nu dorea defel organizarea unui stat republican, ci numai
dezorganizarea statului precedent, spre satisface mai bine instinctele.
Lozinca ei nu era "Ordinea construirea Republicii germane", ci mai
degrabii "J efuirea Republicii".
Strigatul de alru"ma pe cru"e I-au scos atunei cu nelini'ite cumplita
reprezentantii popOlului nu a avut ecou in aceastii patW"a sociala: dimpotriva, e]
nu a provocat dec it amaraciune.
Intr-adevar, in acele prime zile incercai 0 lipsa de incredere de
credinta; vazind constituindu-se 0 autoritate cru"e nu se mai intemeia numai pe
popularitate, ci pe putere, ghiceai ca va incepe lupta impotriva practicilor cru"e
penbu aceste elemente erau scopul esentia] al revolutiei: impotriva dreptului
la fwt, impotriva tiraniei dezliintuite de 0 horu'dii de hoti de jefuitori, a tutID"or
canaliilor evadate din inchisori
Reprezentantii J.)IIJporului n-aveau decit multiplice apelw"ile! Nimeni
nu din rindw"i, numai strigatul ost.il de "tradittori" Ie ru"ilta sentimentele
eelor pe cru'e se baza popularitatea lor.
369
S-au gJSlt atuncI, pentru mtila oarJ, bnert. germaru gata
incd 0 datJ bluza de pinzJ groasJ de soldat, sd punA mina pe Sd se punA,
cel putm Cl"edeau el, in sluJba a ordlrul", gata sd porneascd, cu
casca de otel pe cap, impotnva dIstrugJtonlor patnel lor
Ez au alci/tult corpun de voluntan F, urau cu fune revolu[w, au
mceput so apere, C4adar, de fapt, s-o intiireasctl EI aC(wnau astfel cu cea mal
mare bum'i-credmtii
AdevJratul orgamzatOl al revolutlel, cel care trJgea efectlv sfonle,
eVl eul mternatlOna1, apl eClase bme sltuat1a pe Vl"emea aceea Poporul german
incJ nu era gata pentru a putea fi, cum s a intimplat in RusIa, tirit in norolUl
insingerat al
Aceasta provenea in mare parte dm urutatea de rasJ care it apropla tot
mal mult pe mtelectualll germaru pe muncltorll germaru Aceasta plOvenea
;'1 dm profunda mbepJtrundere a pltunlor populare cu elementele culbvate,
fenomen social comun tdlllor dIn vestul Europel, insJ complet necunoscut in
Rusla Intr adevlr, in aceastJ. tarJ elementele mtelectuale nu erau, in maJonta
te, de natlOnahtate rusJ, sau, cel putln nu aveau rumlc slav
Aceea,?l pJturl mtelectuall supenoarl a Ruslel dmamte de rJzbOl putea
fi m once moment dlSbusJ, ca w"mare a hpsel totale a unUl element Intermedl
ar care sJ 0 lege de masa popOlulUl In vreme ce ruvelul mtelectual moral al
acestel mase era extraordmru de Scdzut
De IndatJ cc in RUSIa s a atitru"ea multlmll de Ignorantl de
analfabetl dm mru"ea masJ Impotnva numJlulUl redus de mtelectuah, soruia
acestel tJll a fost hotdlltd '11 levolutta a reu:;at Analfabetullus devemse sclavul
lIps It de apdlru"e al dlctatonlor Sdl evrel, care, in ceea ce il fuseserJ
destul de ablh ca sJ impodobeascJ aceastJ dlctatUl"J cu btlul de "dlCtatUl"J
populru"J"
Iatd ce s a intimplat m C".Jrmama
Pe Cit este de adeVdrat cl revolutla nu a putut m Germarua dedt
dm cauza descompunerll progreslve a ru"matel, pe atit este de Slgw cd
adevdl"atul agent al levolut1el !;ol al dlsoclerll ru"matel nu a fost soldatul de pe
front a fost acea canahe mru mult sau maI putm ObSCUl"d care umbla hal hUl
pnn sa natalJ sau servea undeva, la IntendentJ, ca "mdlspensabll"
Aceastd aI"matJ a fost intJntd de zeCl de mll de dE'zeIioll crue au putut lntoarce
frontulUl spatele, tdrJ nscun mru"l
In toate bmpUl"lle adevdratul la!;> nu se teme, bmeinteles dE' rumlc mru
mult declt de moruie Moruiea I se ruJta in fiecru"e Zl pe front, sub mll de
infdtl!;>Jn dIfente"
DaCli vrez sii piistrezl totU,ll la datorte m.yte billerz slabl, sau
chiar nu e:.ustl'i ,II nu a eJ.lstat nrcwdata deed un slngur mv1oc. trebule ca
dezertorul 8(/ cd dezertarea If va aduce, eu slguran[d, ceea ce vrea $ii eVlte Pe
front poti mun, ca dezertor, trebuie sii marl
NumaI aceastd ameruntru"e dracoID!'J., vlzind nguros Ol"l!'e act de
370
dezertare poate permite obtinerea unui efect de terom"e asupra individului, ea
a eoleeti vitiitii.
Acestea eni'u intreaga semnifieatie intregul scop al legii mm1iale.
Era fom"te fIumos sa crezi in posibilitatea ducerii la eapat a mmii lupte
pentru existenta unui popor splijinindu-te numai pe devotamentele innascute,
sporite inca de sentimentul necesitatii. Indeplinirea voluntm"ii a datoriei a
determinat intotdeauna compol"tamentul celor mai buni cetateni; dm" lucrul
acesta nu mai este adevarat in plivin\a oamenilor mediocli.
De aceea trebuie sa existe asemenea legi: legile impohiva fm"tului, de
pilda, nu au fost instituite impotriva oamenilor funcimmente cinstiti, ci
impotliva elementelor ';oi slabe. Fara aceste legi cm"e impun
oamenilor rai 0 teama salutm"a, s-m" vedea raspindindu-se parerea ca omul de
onom"e nu e decit un imbecil ca este mult mai oportun sa pm"tieipi la un fm"t
decit sa l-amii cu miinile goale sau sa fii fm"at.
Tot astfel, este absm"d sa crezi ca intr-un razbOl em"e, dupii to ate
previziunile, ave a sa faea ravagii timp de mai multi ani, te puteai lipsi de
mijloacele pe cm"e 0 experientll, veche de mai multe zeci de seeole, Ie-a m-atat ca
fiind singurele capabile sa-i constringii pe cei slabi sau putin siguIi de ei in
momentele critice sau in momentele in cm"e nervii sint cel mai greu la
incercm"e faca datoria.
In privinta eroilor voluntm"i, legea martiala este, inutila: ea nu
este valabilii decit penh'll egoistul cm"e, atunci eind poporul sau trece
printr-o situatie critica, socoate cit existenta lui este mai pretioasa decit cea a
wlectivitatii.
N umai prin teama de pedeapsa cea mai pot fi impiedicati
oameni slabi, lara cm"acter, sa eedeze Cind oamenii trebuie sa lupte cu
mom"tea lara riigaz, sa reziste siiptamini intregi, adesea prost hriiniti, recl'lltul din
contingent, cm"e incepe sa cedeze, nu va fi mentinut pe calea cea bum de teama
de inehisom"e sau chim" de munca silnica, ci numai de pedeapsa cu mom"tea,
aplicatii larii mila, ciici eA1>erienta ii m"ata ca in asemenea clipe inchisom"ea este
un loc de de 0 mie de oli mai placut de cit cimpul de lupta, din moment
C', in inchisom"e cel putin viata lui de nepretuit - nu este amenintatii
Imprejm"iirile s-au riizbunat Cl'llnt pentm cii pe front a fost desfiintata
pedeapsa cu mom"tea legea mm"tiala lacuta inoperantii. In 1918, in zona din
spatele frontului s-a raspindit 0 m"mata de dezedOli; ea a contdbuit la
constituirea acelei mari organizatii climinale pe cm"e am vazut-o deodata aparind
in fata no astra dupa 7 noiemblie 1918 cm"e a lacut revolutia.
In ce frontul la drept ,I'm"bind el nu avea niffilC comun
cu ea. Cei de pe front erau, insufletiti cu totii de 0 dOlinta de pace
m"ziitom"e. Dm" tocmai faptul acesta, numai faptul acesta a constituit pentl'll
rf'volutie unul din pelioolele cele mai serioase.
Caci atunci cind, dupa mmistitiu, mmatele germane au inceput sa se
apropie de patrie, revolutionru."ii din vremea aceea, plini de spaima, erau
371
obsedati de 0 unicii intrebare: liCe VOl' face trupele de pe front? Oare sOJdalll VUl
tolera una ca asta?"
In acele saptamini, trebuia ea, in afara eel pu(in, revolutia sa para foarte
moderata, altfel risea sa fie dintr-odata lacuta bueiHi eu viteza fulgerului de
citeva divizii germane.
Ciici dacii atunci un singur general ar fi hotiirit ca divizia sa
devotata sa toate zdrentele sa puna la zid "eonsiliile de
soldati", sii sfarime rezistenta posibila eu Iovituri de minenwerfer I) sau
de grenada, in mai pulin de patru saptamini rindurile aeestei divizii soar
fi cu destui oameni ea sa poata da la de divizii.
Aee::;ta era gindul care i Iaeea eel mai mult sa b-emw'e pe evreii care
trageau sforile. aeeasta spaima i-a determinat sa mentirlli 0 revolutie eu 0
alw'a destul de moderata: revolutia nu trebuia sa degenereze in bohevism, ci
trebuia, dimpotriva, date fiind imprejw-arile, sa joaee ipoerit rolul regimului
lini'itii si al ordinii.
, .
De aici numeroasele Import.antele sale concesii, ape lui ei la vechii
functionari, la vechii din armata. Avea nevoie de ei, cel putin pentru un
anumit timp, numai dupa ce oameni, adevarati barbati aspri le-ar fi
Iacut serviciile puteau indrazni sii Ie dea care Ii se cuveneau
sa smulga Republica din miinile servitori ai statului spn> a 0 liisa
prad<i ghearelor vultwilor revolu(iei.
Numai prin acest mijloc puteau spera sa-i piiciileasca pe vechii generali
functionari ai statului, pentIu a dezarma dinainte 0 eventuala rezistenta din
pruiea lor, prezentind aceastii noua stru'e de lucl"wi sub apru'ente de nevinovatie
de blindete.
Experien(a a aratat cit aceastrt manevra a foruie bine.
Numai ca revolu(ia nu fusese Iacut.a de elementele ordinii ci
mai degI'aba de elementele razmeritei, ale fm'tului jafului. daea, pentIu
acestea din w'lUa, mersul revolu(iei nu era eel dorit, din motive de tacticii
politicit nu era po sibil ca ea sa ia eUl'sul cru'e Ie ru' fi fost eel mai mult pe plac.
PIin dezvolta.rea sa progI'esiva, soeial-demoeratia pierduse
cru'aeteml de prut.id revolu(ionru' bmtal Nu pentIu cit mental ruo fi adaptat un
scop diferit. de al revolutiei sau pentm ca ei ruo fi avut vreodata alte intentii
dec!t ea: absolut de loc!
Dar, la urma urmei, TIll mai rilmineau decrt aceste intenrii F un corp de
partizani care nu mai era in stare S(I treaCll La fapte.
eu Ull partid de zece milioane de membri nu se poate face 0 revolu(ie.
Intr-o de 0 asemenea importantii, nu mai ai in fata un pruiid de
ci mru'ea masii de mijloe, a!?adru' 0 multime In legatUl'a cu
aceasta trebuie sa mentioniim -;;i sciziunea provocatii de eVl'ei in sinul social-

372
democratiei: in timp ce partidul social-democrat, din pricina inertiei a
masei sale se crampona de apararea Ill'ltionala ca de 0 bucata de plumb, au
sa scoata din acest. pruiid elementele sale radical-activiste sa constituie din ele
caloane de asalt cru'e constituiau trupe de deosebit de redutabile,
Pruiidul independent asociatia spruiakist:i au constituit batalioanele
de asalt ale mru'xismului revolutionru', Misiunea lor era operei pe
cru'e masele pruiidului social-democrat, pregatite de zeci de ani pentru acest 1'01,
o puteau exploata.
Burghezia a fost, in aceastii privinta, apreciata lajusta ei valoru'e de
catre mru'xism tratata pW' ::;i simplu "en canaille" I), De altfel nu s-au mai
ocupat defel de ea, ca servilismul acestei formatiuni politice, alcatuitii
dintr-o generatie imbiitrinita uzatii, nu va fi niciodatii in stru'e sa opuru1 0
rezistenta serioasiL
Din moment ee revolutia principalele supOliwi ale vechiului
stat puteau fi considerate ca fiind reduse la zero ru'mata de pe front incepea
sa se iveasca precum un sfin.'{ trebuia frinatii fireascii
a revolutiei.
Grosul ru'matei social-demoCl'ate ocupa pozitia cucerit:i, iar batalioanele
de asalt independente spruiakiste au fost puse de 0 pruie.
Lucrurile nu au decm's lara lupta.
Cei cru'e trageau sforile revolutiei se temeau de vacru'mul formatiunilor
de atae cel mai febril active nu numai pentru ea acestea se simteau in
lor voiau sa continuie jaful din jw'.
Caci nlstw'nru'ea, abia iruaptuita, a pricinuit, pru'e-se, de indata
formarea a douii tabere, adica: pruiidul al ordinii grupul terorii
insingerate. Nimic mai firesc deci decit sa vezi bw'ghezia noastra mutindu-se eu
totul in tabara ordinii. De data asta, aceste mizerabile organiza(ii
politice ave au ocazia sa treaca la fapte. Fara sa simta nevoia sa 0 spuna, ci,
dimpotriva, in tacere, Ie era ingiiduit puna picioru'ele pe un teren rezistent
sa se solidru'izeze. Intr-o oru'ecru'e masw'a, eu puterea pe cru'e 0 urau eel mai
mult, dar de cru'e se temeau inca mai mult in strafundul sufletului lor.
Bw'ghezia germana astfel deosebita onoru'e de a se la mas a
cu de trei ori blestemati, ca sa lupte impotriva
In deeembrie 1918 ianuru'ie 1919, situatia se prezenta dupa
cum urmeaza:
Revolutia a fost fiicutii de 0 minoritate compusa din elementele eele mai
rele dupa ea w'mau imediat toate pruiidele mruxiste. Revolutia
pastreazii 0 fizlOnomie moderata, eeea ee ii atrage ostilitatea
fanatici. incep sa ruunee grenade de mina sa faca mitralierele sa
tacane, sa ocupe monumentele publice, pe scwi sa ameninte revolu\ia moderatii.
I) [n limba francezii in text: "drept canalie, secat.ura, (N .TJ
373
Pentru a alunga teama provocata dE.> aceste amenintari, intre adePtii noii stari
de lucruri i?i partizanii celei vechi este incheiat un armistitiu, spre a fi in
masw'a sa duca de acum inainte in comun 1upta impotriva
Rezultatul este w'matOlul: republicii se organizeaza ca sa Iupte
impotriva republicii in stnul ei ii ajuta sa invinga tocmai pe aceia care, din
motive cu totul diferite, sint ei du!?manii acestei republici.
Un alt rezultat este acela ca aceastii combinatie pare sa indeparteze Olice
pedeo] al unei lupte intre partizanii vechiu1ui stat !ji a1 eelui nou.
Niciodata nu va fi cercetat suficient !?i cu destula atentie acest ulhm
fapt: numai cel care l,a perceput poate intelege cum a fost posibil ea un popor
din care noua zecimi nu au Iacut revolutia, din care zecimi nu voiau
revolutia, din care zecimi ave au oro are de revolutie sa fie constrins pinii la
w'ma la revolutie de 0 zecime a populatiei sale.
Incetul cu incetul singele combatantilor de pe bru'icade, pe
de 0 pruie, iru' de cealalta fanaticii a sec at; exact in
masw'a in cru'e aceste doua pruiide extreme se uzau luptind unul impotriva
celuilalt, mas a de mijloc, ca intotdeauna, raminea victorioasa. BW'ghezia
mru'xismul s'au intilnit pe terenul actiuni101' din acel moment
Republica a inceput sa se consolideze. Ceea ce nu a impiedicat de altfel pruiidele
bW'gheze, mai ales inainte de alegel'i, sa revina penhu citiiva vreme la idei
monarhice, asociind, in conjuratie, spiritele celor de altadata !;'i
inteligenta redusa a adeptilor lor.
Nu era cinstit, ciici in sinea ei burghezia lupsese de multa vreme cu
monru'hia, mw'daria noii stari de lucluri incepuse deja sa se rasfringa asupra
ei s-o faca sensibila la cOluptie. In ansamblu, politicianul bw'ghez se simte
astazi mai in lru'gul sau in noroiul fetid al pruiidului republican decit pe stinca
ramasa cW'atii a fostei forme de stat a carei amintire 0 mai pastreaza inca
*' *
Dupa cum am mai spus, revolutionru'ii au fost obligati, dupa dishugerea
vechii ru'mate, IaW'eaSCa un nou instIument al puterii penhu a-si consolida
autoritatea in stat. Data fiind situatia, nu puteau sa gaseasca decit printre
pru-tizanii unei conceptii de viata cru'e Ie era diametral opusa. N umai in acel
mediu se putea forma, incet, corpul unei ru'mate noi, cru'e, hmitata in afara
pdn tratatele de pace, putea fi in deew'sul timpului transformata moral spre a
deveni un instlUment al noii conceptii despre stat.
Daca ne punem intrebru'ea de ce, independent de to ate
vechiului stat cru'E.> au cauzat-o, revolutia a putut ca actiune, ajungem la
urmatoru'ele raspunsw'i:
L Deoarece concep(iile noastre despre datorif' ,d supunere se tlnehiloza
sen/.
374
2 Dm cauza paSlve a pmtldelor noastre Zlse conservatom"e
TrebUle s.1 mal ad.1ug.1m wmatom"ele
AnchIlozm"ea notlUrulor noastre despre datone supunere avea cauza
profunda in educatla noastr.1 cm"e, fimd onentat.i in intreglme in sensul statulUl
era hPSltd de Slm\ natIOnal Rezult.1 de alCI 0 confuzle intre mlJloace scopun
datonel, respectm"ea indatonrll supunerea nu sint SCOPUl"1 III sme,
dupa cum ruCI statu] nu este un scop in sme ele trebUle s.1 fie numm
mlJloace dE' a face poslbll.1 de a aSlgw"a eXlsten\a pe acest p.1mint unel
comuruta\1 de fim\e Vll, urute prm afirutd\l morale fizlce In chpa in care este
emdent ell un popor ) I este ii/sat pradii celet mal crunte asuprtn, datonta
actelor citorva netrebmct, supunerea ,1/ respectarea indatonru farii de ace,ltw dw
urmii S11lt doveztle unw formaltsm doctrmar, clnar eurati) nebunte, daell, pe
de altll parte, refuzul de ([ se supune I de I face datorw ar fz putut fen poporul
de deciidere Dup.1 concep\la noastr.1 burghezd actual.1 despre stat, comandantu]
de dlvlzle cm"e a pllmlt ordm de sus sa nu ttagd a aC\IOnat conform datonel sale
'ol, III consecm\a, a avut dreptate s.1 nu tt aga, deom"ece supunerea formala "I
om b.1 este mal ple\lOas.1 in OChll bw"ghezllor decit vlata propllulUl lor popor
Om, dupa concep\la natIOnal soclahsta, nu supunerea fa\.1 de ru supelIOn
slabl, CI supunerea fat.1 de comurutate trebUle s.1 mtre la socoteal.1 Intr un astfel
de moment, raspunderea personal.1 III fa\a intregll na\lUru devme datone
Revolutla a reu';-lt pentru c.1 poporul nostru, sau mm degrab.1 guvernele
noastte au plerdut 0 a<;emenea conCep\I VIe despre aceste notlUru
In ceea ce pnve,;-te punctul dOl, putem face w"m.1tom"ea observave
Cauza profund.1 a pmtidelor "conservatom"e" a fost, III pnmuJ
rind, dISpm"I\la celor mal bune mal active elemente ale popOlulUl nosttu, cme
au c.1zut pe front In afm".1 de aceasta, pmtldele noastre bw"gheze, pe cme Ie
putem desemna ca smgm"ele cm"e acceptau ca bau vechlU] stat, erau convlnse
Cd nu '11 puteau ap.h a opmllie declt pe plan splntual ';-1 cu m"mele splntulUl
deom"ece numal statu] avea rueptul s.1 aphce forta Aceastd convmgere nu numm
ca pomt.1 stIgmatul degenereSCen\el crescinde, dm", III plus, este madmlslbllJ
Illtr 0 epoc.1 in cme unul dm adVerSm"ll POhtICI a abandonat de mult acest punet
de vedere ,?l declm".1 deschls c.1 va lupta, cit II va sta cu putm(l, penhu aceste
SCOPW"l polItIce, folosmd Chlm" ';-1 vIOlenta In momentu] III cm"e mm"Xlsmul a
ap.1lut in lumea democl avel bUl"gheze a c.1rel consecmt.1 a fost, apelw"Ile ella
lupta "numa! cu armele splntulUl" el au un nonsens cm'e intI' 0 ZI trebUla
cumpht Deomece mm"\.lsmul a ap.1rat intotdeauna punctul de vedere
dup.1 rm'e foloslrea une] m'me e] a hotdntd numal de con<;ldera\lUru de
()polturutate, c.1 ru'eptul de a reCUl"ge la ea se Jushfica pnn succes
Penoada dmtre 7 ,?l 11 nOlembne a demonstt at Juste\ea aceastel
conceptll In acel moment, mm"l{lsmul nu s a smchlslt de putm de
pm"lamentm Ism ruCl df' democl a\le, Ie a aphcat amindUl'Ol a lovltura mOltal.1
eu aJutOlul bandelor de Cllmmah cm'e w"lau trdgeau Dacd orgaruza\llie de
ibw'ghez) flecan au rama<; III momentul acela nepubnclOase, aceasta este U'lOl
375
de inteles. Dupa revolutie, clnd partidele bw'gheze, de!?i pw1;ind steagw-l nOl, au
aparut din nou, dnd bravii lor au tirinduse din pivnitele intunecoase
podwile bine aedsite care i-au adapostit, nu uitaserii nimic nu invatasera
nimic, cum se intimpla intotdeauna cu reprezentantii unOI' organisme
invechite. Programul lor politic reprezenta trecutul, in masw'a in care interior
nu se raliasenl noilol' imprejw-iili, scopul lor a fost sa poata particlpa pe cit
po sibil la noua stare de lucrw'i, singw'a lor anna era cuvintul.
Pa}1;idele bw'gheze au capitulat in strada in modul cel mai lamentabil,
chiar dupa revolutie,
Cind a fost yorba de legea privind apiil'area Republicii, mai intil ea nu
a intrunit majoritatea I), Dar, la vederea celor doua sute de mii de manifestanti
pe "oamenii de stat" i-a cupdns 0 asemenea fdca incit au
acceptat aceasta lege impotriva convingerilor lor, cuplin.'ji de teamii la gindul ca,
in caz contrar, multimea fW'ioasa putea sai distruga la ie!?irea din Reichstag,
Ceea ce, din nenorocire, nu s-a intimplat, deoarece lege a a fost adoptata.
Noul stat s-a dezvoltat ca cum nu ar fi existat nici 0 opozitie
na(ionala. Singw'ele organizatii care au avut in acea VI'eme cw'ajul forta de
a se opune marxismului multimilor ridicate de acesta au fost mai intii
corpwile de voluntari, apoi organizatiile de autoaparare, giil'zile civice, in
ligile pentru traditii formate in majodtate din vechi combatanti.
Dar nici existenta lor nu a provocat nici un reviriment cit de cit.
perceptibil in istoriei germane, aceasta din w'matoarele cauze:
Dupd cum partidele numite nacionale nu puteau exercita nici 0 influencd,
deoarece nu aveau nici 0 putere efectivei in stradei, pretinsele ligi pentru apiirare
nu au putut exercita nici 0 influenC(l pentru eli Ie lipsea orice idee politia',
indeosebi orice scop politic veritabil.
Ceea ce a determinat recent victoria marxismului a fost perfecta coeziune
dintre voin[a lor politicii yi brutalitatea lor in aC(iune. Ceea ce a privat in
intregime Germania nacionalii de orice influenClI asupra soartei Germaniei a fost
lipso unei colaboriiri dintre forca brutali! voinra nClfionalii.
O1'icare a1' fi fost vointa partidelor "nationale", ele nu aveau nici cea mai
mica putere pentru a 0 face sa triumfe, cel putin in strada.
Ligile pentru aparare aveau putere, ele dominau strada statuI, insii
1) Adoptarea acestei legi (iulie 1922) necesita 0 majOlitate de dom treimi.
nu au votat-o dedt sub presiunea unei mari manifestatii socialiste
au votat impotIiva ei) (N ,T.)
2) Freicorps: grupari recrutate din vechea armata, in special dintre ofi\eli
studen\i. Selbstschutz, Einwoh neru'ehr: organizatii apropiate de giil'zile nationale
din 1848. Traditions verbande: uniunea membrilor fostelor regimw'i dizolvate
etc. (N,T.)
376
nu ave au nici 0 idee politica nici un scop politic pentru care fOl1a lor sa se fi
I angajat, in interesul Germaniei nationale. [n ambele cazuri, viclenia evreului
a printr-o cortvingere abila (intarind 0 tendin(a deja existentii), sa faca in
fel incit situa\ia sa se perpetueze raul Sa se adinceasca.
Evreul a fost cel care a l;otiut Sa lanseze prin presa lui, cu 0 abilitate
nemarginita, ideea unui caracter "non-politic" al ligilor pentru aparare, dupa
cum in lupta politica lauda "armele curate ale spiritului". Milioane de imbecili
germani palavrageau pe urma adoptind aceasta magarie, lara sa presimta
de pu\in ca, in felul acesta, practic se dezarmau se predau evreului, lara Sa se
apere.
Dar exista 0 explicatie mai simpla. Lipsa oriel/rei mari idei reformatoa-
re a implicat intotdeauna limitarea for(ei combative. Convingerea de a avea
dreptul de a folosi armele cele mai brutale este intotdeauna legatii de existen{a
unei credin(e fanatice in necesitatea victoriei unei noi ordini revolu{ionare a
lucrurilor.
o care nu luptd pentru aceste scopuri pentru aceste idealuri
c;upreme nu va recurge a,lQdar niciodatc'i la mijloacele extreme.
Proclamarea unei idei marete este secretul succesului Revolutiei
franceze; revolutia lusa datoreaza victoria ideii; iar fascismul extras forta
numai din ideea de a supune un popor, intr-o maniera bineracatoare, unei
reforme din cele mai largi.
Partidele burgheze nu au capacitatile necesare penh-u aceasta.
Dar nu numai partidele politice vedeau scopul politic intr-o
'estaurare a trecutului: ci ligile penhu aparare, in masw'a in care eraU
Jreocupate de scopw'i politice. In mijlocul lor au prins viata vechi tendinte de
.lniuni militare Kyffhausenene I) au contribuit la tocirea, din punct de
/edere politic, a celei mai taioase arme pe care 0 ave a Germania in acel moment
,i la deteriorarea ei ca mercenari republica. Faptul ca au Iacut-o cu cele mai
)une intentii mai ales cu 0 bUnii-credinta nu schimba cu nimic
ncoerenta fatalfl a evolu\iei lor.
Putin cite putin marxismul a obtinut in Reichsweru-ul consolidat
;prijinul necesar autoritatii sale '?i atunci a inceput, cu logica spirit metodic,
:a dizolve ligile nationale penh-u aparare care i se pareau periculoase
levenisera inutile Dnii din cei mai indrazneti, care erau suspectati, au fost
itati in fata tribunalelor Toti au fost loviti de soarta pe care 0
neritasera prin lor.
I) Munte pe care, potrivit legendei, Frederic I Barbarossa dormea vliijit,
u-mind sa se trezeasca numai spre a face sa triumfe idealul pangermanist. In
erau reunite, inca inainte de nizbOl, toate asociatiile patriotIce
e militari, studentl etc (N.1')
377
11< '
* *
Odatii cu intemeierea partidului national-socialist, !?i-a lacut pentru
prima datii aparitia 0 al ciirei scop nu era, ca la partidele bw'gheze,
reintronarea mecanicii a trecutului, ci ridicarea in locul mecanismului absw'd
al statului actual a unui stat organic rasist.
Incel din prima zi, tinilra m4'care a adoptat punctul de vedere dup('i care
ideile sale trebuiau rcispindite prin mijloace spirituale, dar eli, la nevoie, aceastli
propagandi{ trebuia sit se sprijine pe forra brutal/l.
Fidelii credintei sale in impoliantii a noii doctrine, ea considera
evident cii nici un sacrificiu nu poate fi prea mare avind in vedere scopul care
trebuie atins.
Am ariitat deja cit existii momente in care mi!?carea care vrea sa
cucereascii inima unui popor este obligatii sa giiseasca in propriile sale rindwi
apararea impotriva incercarilor de teroare Una din lectiile ale
istoriei este aceea ca 0 idee filozofiea sprijinitii de teroare nu poate fi infrintii
niciodata prin metode administrative abstracte, ci numai de 0 noua idee
filozofica, tradusa in actiuni pe cit de indraznete pe atit de hotiirite. Acest lueru
va displace intotdeauna apiiratOlilor oficiali ai statului, dar este un fapt de
netiigadnit. Condueatorii pot garanta ordinea numai in cazul in care
statuI corespunde ideii filozofiee riispindite in tara, astfel incit elementele
violente sii poatii fi calificate drept criminali izolati, in loe sa fie considerate
reprezentante ale unei idei diametral opuse opiniilor oficiale. Daeii stau
lucrurile, statuI poate folosi timp de seeole miiswue de represiune cele mai
violente impotriva terOl'ii care il ameninta, la va fi neputincios in fat a ei
va pieri.
StatuI gelman este luat eu asalt de marxism, Intr-o luptii care dw'eazil
de de ani, el nu numai cii nu a putut impiedica triumful aeestei
ideolopii, dar a fost obligat sii capituleze sub aproape toate aspectele, in ciuda
miilor de ani de ocna de inchisoare a represiunilor celor mai singeroase cu
care ii pedepsea pe militantii acestei ideologii marxiste care il ameninta.
(Conducatorii unui stat bW'ghez Val' incerca sa nege toate acestea, dru' degeabaJ
StatuI care, la 9 noiembrie 1918, a capitulat neconditionat in fata
mru'xismului, nu putea sa-l stiipineasca de pe 0 zi pe alta; dimpotIivii: astazi,
bw'ghezii idioti, in fotoliile ministeriale, triincanesc deja despre
necesitatea de a nu guverna impotriva muncitorilor, ceea ce penb-u ei inseamna
"impotri va c Identificind muncitOl-ul german cu mru-xismul, ei comit
nu numai 0 falsificru'e, pe cit de pe atit de mincinoasa, a istoriei, ci se
straduiesc ascunda astfeJ propria lor deciidere in fa\a ideii ,;,i a organizatiei
marxiste.
In prezen\a subordoniilii complete a statului actual fata de mru-xism,
national-socialista ru'f' cu aUt mai mult datOlia nu numa! sa pregiiteas
378
ca pI'in armele spiritului biumful ideii sale, ci de a organiza, pe propria sa
riispundere, apararea impobiva terOl'ii Internationalei bete de victOlie.
Am descris deja felul in care a fost creat, in practica, un serviciu de
ordine penbu adunarile noastre cum incetul cu incetul el a luat caracteIw
unui serviciu de politie generala avind cadre organizate
De,:-i sbuctura sa care se ridica incetul cu incetul semiina mult cu ceea
ce se numeau "ligile penbu aparare" nationale, in realitate nu se putea face nici
(l comparatie intre ele.
Cum am mai spus, organizatiile germane penbu aparare nu aveau nici
o idee politica precisa. In realitate ele nu erau decit ligi deosebite penbu
aparru'e, cu pregatire !?i organizare adecvata, astfel incit nu constituiau decit un
complement ilegal al mijloacelor legale ale statului. Caractelul lor de corp de
voluntari nu era motivat decit plin constituirea lor plin situatia statului la
vremea aceea; dar titulatura nu Ii se potrivea deloc, deoarece ele nu erau decit
ni,:-te organizatii private, care luptau numai penbu ni!;ote convingeri deosebite.
Ele nU-'ii indeplineau defel scopul, in ciuda atitudinii ostile a citorva chiar
a unoI' ligi intregi fata de republica. Fiindcil nu este suficient sil Iii convins de
inferioritatea unei stlll; de lucruri existente pentru a-ri fixa 0 convingere in sensul
inalt al acestlli cllvint; aceasta nu prinde riidilcini decit in prertiinra liluntricii a
unei noi stilri de lllcruri in presentimentul cil ea este necesaril; ea nu prinde
riidelcini decit in lupta pentru instaurarea acelei noi stiiri de lucruri, luptii
consideratii misillnea supreme! a vierii.
Ceea ce deosebe'ite esential serviciul de ordine al mi,:-carii national-
socialiste din aceasta perioada de toate ligile penb-u aparare este ca el nu a fost
nu a VIUt sa fie, de putin, slujitOlUl conditiilor create de revolutie. ci a
luptat exclusiv pentI-u 0 Germanie noua.
Este adevarat ca, la inceput, acest serviciu de ordine avea caractelw
unui serviciu pentm apararea salilor. Prima lui sarcirul era limitata: trebuia sa
asigm'e psibilitatea de a tine adunari lara ca adversruul sa Ie poata sabota.
De-acum el fusese creat pentIu a ataca temeinic, nu din adoratie exclusiva fata
de ciomag - cum se pretindea in stupidele cenaclUl'i ale rasi!?tilor germani 1) -
ci penbu ca pirul cea mai nobila idee poate fi iniibu.,?itii daca protagonistul ei
este doborit cu 0 10vitUl'a de ciomag. AdeseOli, in istOlie, capetele cele mai nobile
au cazut sub lovitUlile oamenilor celor mai decazuti, aceasta este un fapt.
Organizatia noastnl nu considera violenta un scop in sine, ci voia sa-i apere de
violenta pe cei cru'e w'mareau scopUli ideale. ea a inteles in timp ca nu
trebuia sd,:-i asume aparru'ea unui stat cru'e nu acorda nid un fel de protectie
natiunii, ci ca, din contra, trebuia sa ia asupra-!:i aparru'ea natiunii de cei cru'e
voiau sa nimiceasca poporul !?i statuI.
1) Deutsch-volkische organizatie cru'e lace a concul1mta in
rlispindirea ideilor rasiste. ea a dispiUut incetul eu incetul (N ,T.)
379
Dupa incaierarea de la adunarea din Hofbniuhaus din Miinchen,
serviciu] nostru de ordine a primit, odata penh-u totdeauna, spre eomemorarea
a atacw'ior eroiee ale micii hupe de atunei, numele de sec{iune de asa/t.
Cum arata !;'i numeIe, ea nu desemneaza dedt 0 sectiune a Este un
memblll al ei, intoemai ca propaganda. presa, institutiile eeilal\i
membri ai partid,
Nu numai in ew'sul aeelei reuniuni memorabile, Cl in incercarile de
a raspindi no astra in restul Germaniei, am putut vedea cit de necesara
era aceasta organizatie, Cind marxismul a inceput sa vada in nOl un pericol, el
nu a scapat nici un prilej de a in fa,:-a orice incercare de a tine 0 adunart
national-socialista, sau, la nevoie, a incercat s-o impiedice prin sabotaj. Se
intelege de la sine ca, in to ate aceste ocazii, organiza tiile oficiale ale patiidelor
mat'xiste de toate nuante]e, chiat, ,:-i inb-unirile desemnate, acopereau lara
discernamint toate aceste intentii de sabotaj, Dat, ce Sa mai spunem de patiidele
bw"gheze catoe, doborite de mat"xism, in multe localitati nu indrazneau lase
oratorii sa vorbeascii in public catOe, w'milrindu-ne din ochi toate luptele
lmpotiva mat'xi'ltilor, asistau la cele citeva e,:-cw"i ale noastre cu 0 mul\umire
prosteasca cu totul de neinteles, Erau fericite vazind ca cel pe CatOe ele nu I-au
putut invinge, cel catOe Ie invinsese pe ele nu putea fi zdrobit nici de noi. Ce sa
mai credem despre acei func\ionat'i, despre acei prefec\i de politie, chi at despre
acei catOe, cu 0 lipsil de cat"acter de-a dreptul scandaloasa, apat"ent luau
atitudipj de "patrioti II dat" care, in toate eonflictele national-sociali'itilor eu
mat"xismul adueeau acestuia din w"mil serviciile eele mai josnice? Ce sa credem
despre oamenii Cat'e, penh-u laude mizerabile in ziat"ele au
decilzut intr-atit ineit i-au hilrtuit pe tocmai pe oameni
datorita eroismului cill"ora cu citiva ani in w"ma nu fusesera spinzw"ati de haita
nu deveniseril ni cadavre atirnate de un felinat"?
Acestea sint fapte atit de triste incit i .. au inspirat 0 datil defunctuJUl
prefect Pi>hner . acel om de neuitat cat"e, cu spiritul sau rigw'os de dreptate w'a
aceste reptile eu toatil puterea unui om de inimil aceste vorbe aspre, "Toata
viata n-am VI-ut sa fiu dedt german, apoi func\ionat'; nu vreau sil fiu
confundat vreodata cu ace Ie creatw"i, acele tirfe de fune\ionat'i catOe se
prostitueaza cu plimul venit susceptibil sa treacil w'ept stapinul de moment",
Ceea ce este deosebit de tIist este ca aceastil prilsila a supus incetul cu
mcetul nu numai zeci de mii de servitori din rei mai cinstiti mai
ai statului german, dat, in timp le-a inoculat putin cite putin propria ei
lipsa de principii; ea i-a har\uit apoi pe cei mai cinstiti cu 0 ura feroce, in
i-a dat afat'a din postUl'i functii, eontinuind sa se prezinte cu ipocrizie
mincinoasa sub eticheta de "nationali".
Noi nu ne putem niciodatii la vreun ajutor de la asemenea
oameni !?i intr-adevar nu I-am obtinut decit roatie rat", Numai dezvoltat'ea
propriilor noastre servicii de apill'at'e putea sa gat"anteze secwitatea
noastre, sa-i atraga in acela,?i timp atentia !?i stima generala cat'e se acordii
380
celUl ce se apara singur atunci cind este atacato
Ideea noastr.1 Calduzltoare pentru orgaruzarea mtern:1 a acestel SeC\lUm
de asalt a fost intotdeauna sd facem dm ea, pe lingd 0 bup.1 de perfectd, 0
fort:1 morald de nezdmncmat pdbuns.1 de ldealul na\IOnalosoclalIst Sd facem
sa domneasc.1 in cachul el dlsclplma cea mal severd Ea nu trebUla Sd rub.1 rumlc
comun cu 0 orgaruzatle bUloghezd de apdrare, sau cu 0 socletate secretd
Mobvele penbu care la vremea aceea m am opus in modul cel mal ferm
incerc.1l"llor de a da de asalt forma unor hgl penbu apJrare sint
intemelate pe Ulom.ltoarele conslderatlUru
Dm punct de vedere pUlo pracbc, educatla mllItar.l a unUl popor nu po ate
fi icut.l de lIgl parbculare decit cu un spnJlfl financlar dm pruiea
statulUl A gindl altfel inseamru a ne supraesbma conslderabll proprllie noastre
poslblhtdtl Aphcind ceea ce se "dlsclplma voluntru.l " ,
anumltor hmlte in formruoea orgamzatllior cruoe posedd 0 valoruoe mlhtru.l este
lmposlbll.l Insbumentul cel mal lmpotiant al comandamentulUl - facultatea de
a pedepsi aici In pnmdvruoa lUl 1919 inc.l mal era poslbll.l consbtUlrea
a ceea ce se numesc "corpUlol de voluntruol", druo aceasta se putea face deoruoece
ele emu alcdtUlte dm vechl combatantl rruoe, In maJontate, trecuser.1 deJa prm
vechll ruomate, druo penbu Cd genul de obhga\ll lmpuse oamerulor
Imphca 0 supunere mlhtru.l neCOndl\IOnat.1
Aceste premise hpsesc cu in cazul "hgllor penbu apdrruoe"
voluntruoe Cu cit hga este mal mrue, cu aUt dlSClplma este mal slaba, cu cit se
po ate cere mal putln de la fiecruoe memblu, cu aut ansamblul la forma vechllor
; asoclatll de mlhtruol de veteram 0 pleg.1bre voluntru.l penbu servlclUl
mlhtru', ur.1 puteIe de comand.l necondltIOnat.1, nu va putea fi mCIOdatd aphcat.l
mru'llor mase Cel cru'e se vor supune de bUndVOIe constringerll supunerll, cu
totul fireasc.l in ru'mat.1, vor fi intotdeauna in mlnontate ApOl, un antrenament
ventabIl nu poate fi aphcat dm cauza msuficlentel nchcole a llUJloacelOl aflate
la dlSpozltla hgllor penbu ap.1rru'e Sru'cma esenval.1 a aeestOl lnsbtu\ll ru fi
trebUlt Sd fie un antrenament foruie temelmc Au treeut opt am de la IiizbOl, 'l,
in acest bmp, mel un contmgent al tmeretulUl nosbu german nu a beneficlat
de un antrenament regulat Sru'ema unel hgl penbu ap.1rru'e nu poate fi numru
Sd mglobeze oameml cru'e au beneficlat in treeut de un antrenament, penbu c.1,
m aeest eaz s ru' putea stablh matemabe momentul in cruoe ulbmul dm memblll
Sdl va p;U .1Sl hga Peste doudzecl de am, me] eel mm tm;U' soldat dm 1918 nu va
mal avea valorue mlhtru'd, nOl ne aproplem de aceasta strue de luerull cu 0
rapldltate nehm"btorue Atunel tot ce pomid numele de hgd penbu apdrruoe va
dobmch mevltabll eruoactelul veehtlOl asoelatll de veteram Or nu trebUle Sd
fie 0 msbtutle erue se nume'?te nu aSOCla(la eombatantl, el Llga penbu
apllrare, "I erue se s.1 e:ll.."])llme, pnn numele el ca vede
mlSlUnea nu numal ift men\merea tradt\llior legatunlor intre verhll solda\l,
('I ..,1 m rdspindlrea ldellor de ap;U ru e natIOnala ,?l III punerea in practic:1 a acestor
ldeI, adlcd in formru'ea unUl corp apt de aceasta ap.1rru'e
381
"Par atunci aeeasta sarcina implicli inevitabil antrenarea elementelor cae
n-au primit inca nici 0 pregatire militara, ceea ce, practic, este imposibil.
Intr-adevlir nu pop. face un soldat cu un antrenament de 0 ora sau douli pe
siiptaminli. Cu exigentele crescinde, cu adevarat pe care servieiul militar
i Ie impune actualmente soldatului, un serviciu militru- de doi ani este tocmai
sufieient pentru a transforma un tiniir intr-un soldat.
Cu totii am vazut pe front eonsecintele teribile ale lipsei pregatirii
militare asupra tineri10l'recruti. Formap.uni1e de v01untari, cru'e fusesera supuse
unui antrenament deosebit de dUl' timp de cincisprezeee pinii la doulizeei de
saptamini i insufletite de spiritul de saerificiu cel mai inalt, pe front reprezen-
tau totui numai carne de tun. Numai tinerii reeruti eru'e fiicusera un antrena-
ment de patru pinii 1a t?ase Iuni i fuseserii ineadrati in rindurile batrin:iIor soldati
experimentali puteau deveni elemente utile in regimentul lor; pentru aeeasta,
erau indrumati de "batrini" i ineetul eu ineetul se adaptau misiunii lor.
Cit de dispel'ata era, in fata aeestor fapte, tentativa de a Cl'ea 0 trupa lara
putere de eomandament definitiva, fiirii mijloaee sufieiente, pl'intr-un aa-zis
antrenament de una pinii la doua ore pe saptaminii! In felul aeesta pot fi
mentinuti in forma vechii soldap., dru' tinerii nu pot fi nieiodata transformap. in
soldati.
Inefieacitatea aeestui pre tins antrenament mai poate fi doveditii prin
W'm.atorul fapt: atunci cind eutru'e liga pentru aparare voluntru'a ineerea, cu
pretul unOI' eforturi uriae i cu mii de difieultati, sa antreneze militar eiteva mii
de oameni devotati (pentru ceilalti, ea nici lniiear nu existii!), statul nimieea prin
direetivele sale pacifiste i demoeratiee elanul a milioane i milioane de tineri,
otravind sufletullor patriotic i transformindu-i ineetul eu incetul intr-o tw-ma
de oi care suporta rabdatoare arbitrru-ul,
Cit de slabe i de ridicole par, fata de aceasta, toate eforturile ligilor
pentru aparru'e de a transmite tineretului gCl-man ideile lor!
Dru' aproape i mai important este punetul de vedere w'mator, eru'e m-a
fiirut intotdeauna sa iau pozitie impotriva oriearei ineercari de aa-zisa pregatire
militru'a pe baza organizatiilor voluntare:
Chiru' admitind ea, in eiuda tuturor greutatilor ru'atate mai sus, 0 liga ru'
reui in ew'sul aniIor, sa transfm-me un anumit numar de germani in
oameni antrenati din punet de vedere militar, aUt moral cit i fizic tehnie,
rezultatul ru' fi egal eu zero intr-un stat eru'e, prin intreaga sa politiea, nu
dorete citui de putin 0 asemenea pregatire militru'a, eru'e 0 detesta ehiru',
deoru'eee ea este in deplinii contradietie eu seopurile intime ale eondueatorilol'
siii, distrugatori ai natiunii.
In mice eaz, un asemenea rezultat ru' fi fiira valoru-e cu nite guverne
eru'e nu numai ea au dovedit ea puterea militru'li a natiunii nu ru'e niei 0 valoru'e
in oehii lor, dru' care, mai ales, nu au niei eea mai mica dorinta de a je servi de
aceasta forta decit penbu apararea propriei lor existente, aUt de funestii. In
prezent luerw-ile stau tot aa. Oare nu este intr-adevar ridieol sa antrenezi
382
militar citeva zeci de mii de oameni aflap in declin, in vreme ce statui, acum
cipva ani, a aband.onat ruinos opt milioane i jumatate de soldati din cei mai
bine antrenti? Atunci cind nu numai ca nu a vrut sii-i foloseasca, dar, ca
recunotinta pentru sacrificiile lor, i-a liisat prada insultelor plebei. Vrem aadar
sa formam soldati pentru apararea unui regim care i-a minjit pe cei mai glorioi
soldati de odinioara, care i-a scuipat, care a lasat sa Ii se smuIga crucile i
insignele, care le-a Iuat cocru'dele, le-a calcat in picioru'e drapelele i Ie-a
denigrat toate faptele eroice? Oru'e regimuI actual a Iacut miicar un pas pentru
a repru'a onoru'ea vechii armate, pentru a-i aduce in fatajusti\iei pe distrugatorii
i detractOlii ei? Absolut nici unuI! Dimpotiva: ii vedem tronind in cele mai
inalte functii din stat, La Leipzig s-a spus: "Dreptul mmeaza puterea la
remorca". Dar cum astazi, puterea, in republica noastrii, este in miinile acelorai
oameni cru'e au atitat revolutia, cum aceasta revolutie este tradatoru'ea cea mai
laa, infamia cea mai josnicii din intreaga istorie a Germaniei, intr-adeviir nu se
poate giisi nici un motiv pentru a spori tocmai puterea acestor indivizi creind
o armata noua, Toate ru'gumentele rapunii se opun la aceasta.
Cazul pe care il Iacea acest stat, dupa revolutia din 1918, de i n t i i r i r ~ a
pozitiei sale din punct de vedere militar este demonstrat limpede i lati de
atitudinea sa fata de marile organizalii de autoapiirare existente in vremea
aceea, Citii vreme trebuiau sa-i asume apararea creatUlilor revolutionare aUt
de lae, ele nu au fost indezirabile. Dar in miisma in care, datorita delasarii
crescinde a poporului nostru, pentru aceste creatUli pericolul piil'ea sa dispru'a,
i existenta acestor ligi insemna atunci 0 intiilire din punct de vedere national,
ele au fost considerate de prisos, s-a Iacut totul pentru dezarmru'ea lor, i chiru',
pe cit posibil, pentru dizolvarea lor,
Istoria nu cunoate decit exemple rare de recunotintii a suveranilor, Dar
numai un partid neobUl'ghez putea spera sa conteze pe recunotinta incendiari-
lor i asasinilor revolutionari, a acelor oameni cru'e s-au imbogatit spoliind
poporul, a acelor tradiitOli ai nap.unii. Studiind problema necesitiitii creerii
ligilor pentru aparru'e voluntru'e, m-am intrebat: penb'll ce am sa-i antrenez pe
aceti tineli? In ce scop VOl' fi folositi i cind VOl' fi chemap.? Riispunsulla aceste
intebiili diidea in acelai timp cele mai bune directive penb'll propria no astra
conduita.
Daca statul actual trebuie vreodatii sa faca apel la aceste formaliuni
antrenate, el nu 0 va face penb'll apararea intereselor nalionale in afm'a, ci
numai pentru apiil'm'ea asupritOlilor natiunii, in ciuda fUl'iei generale a
poporului iUelat, triidat i vindut, care va izbucni poate intr-o zi.
Sectiunile noastre de asalt nu ar trebui aadm', din acest singur motiv,
sa aiba nimie eomun eu 0 organiza\ie militarii, Ele erau un instrument de
protectie i de raspindire a miclhii national-socialiste i sarcinile lui erau de cu
totul alt ordin decit al 'Organizatiilor numite ligi pentru apiirare.
Dar ele nu trebuiau sa fie nici 0 asociatie secreta. Scopul organiza\iilor
secrete nu poate fi decit tlegaL Aceasta limiteaza cadrul unei asemenea
383
organizatii. Nu este po sibil, mai ales cunoscind tendinta poporului german de
a palavragi, sa creezi 0 organizatie cit de cit considerabila i in acelai timp sa
piistrezi secretul sau chiar sa-i ascunzi scopurile. Asemenea intentii au fost
dejucate de mii de ori. Nu numai cil institutiile noastre polip.eneti au astazi la
dispozitie un intreg stat-major de proxeneti i de alte canalii care tr-ldeaza
pentru cei treizeci de dinari ai lui luda i care mai degraba ar inventa tradiiri
imagimu"e. Niciodatii nu se poate obtine de la partizanii proprii tacerea necesar-l
intr-un asemenea caz. Numai nite grupari mici, dupa ani de zile de filtrru'e, ar
putea dobindi caracterul de adevarate organizatii secrete. Dar insai ingustimea
unOI' asemenea formatiuni le-ar lipsi de orice valoare pentru national-
socialista. Noi aveam nevoie nu de 0 sutii sau de doua sute de conspiratori
indrilzneri, ci de sute de mii de militaTl{i fanatici indragosti[i de idealul nostru.
Trebuia sa lucriim nu in conciliabule secrete, ci prin demonstra[ii de masii
puternice, i m4carea nu putea invinge prin pumnal sau prin otrava sau revolver,
ci numai cucerind strada. Trebuia sil facem marxismul sa in[eleagii ci1 national-
socialismul este viitorul stilpin al striizii ci1 intr-o zi el va deveni stiipinul
statu lui.
Pericolul organizatiilor secrete mai sta i acum in faptul ca membrii lor
pierd adesea orice notiune a maretiei sru"cinii lor i cred cli soruia unui popor
poate fi hotiiritii printr-o crima. 0 asemenea parere poate avea ratiunea ei de a
fi istolica in cazul in cru"e poporul sufera sub tirania vreunui asupritor de geniu
despre cru'e se tie cii numai personalitatea lui extraordinru"a: gru'anteaza
soliditatea interna i caracterul terifiant al acestei asupriri. Inbo-un astfel de
caz, din rindurile poPOlului se poate ivi un om gata de sacrificiu pentru a
implinta sabia in pieptul omului urit. numai spiritul republican al micilor
poate vedea in acest act un motiv de dezaprobare. Sa nu uitiim ca Schiller,
cel mai mare pionier al libeliatii poporului nosbu, a indraznit sa glOlifice 0
asemenea crimii in Wilhelm Tell.
In anii 1919 i 1920 exista pericolul ca asociap.ile secrete, antrenate de
mru.l.le exemple ale istOliei i lovite de nenol"Ocilile larl de numar ale patnei sa
incerce sa se razbune pe cei care au uneltit nenorocirile pabiei, crezind cii in
felul acesta pun capat sufelintei poporului. Orice tentativa asemanatoru"e ru" fi
fost un nonsens, penbu eli marxismul biumfase nu gratie geniului supenor al
vreunui conducator, ci din cauza slabiciunii lamentabile lara limite, din cauza
renuntiilii a lumii bw"gheze. eel mai amru-nic repro cru"e i se poate face
burgheziei noastre este constatarea ca revolutia n-a scos in evidenta nici un cap
luminat, in schimb a supus-o. Este de inteles ca in fata unui Robespien:e, a unui
Danton sau a unui Marat se poate capitula, insa este scandalos sa te pui in
pabu labe in fata lui Scheidemann cel subtire sau a grasului de Erzberger sau
a unui Friedrich Ebeli, toti ceilalti nenumarati pitici politici. Nu a existat nici
miicar un cap in cru"e sa se fi putut vedea omul de geniu al revolutiei. Spre
nefericirea pabiei, existau doru" revolutionru"e, 0 adunatw"a de
spmiakiti en gros i cu amiinuntul. N-m" fi avut nici 0 importan\ii dacii era
384
suprimat unul; rezultatul ar fi fost cii 0 miru'i de alte Iipitori, Ia fel de nule i Ia
fel de avide, i-ar fi luat locul.
Protestul cel mai energic nu era de prisos pentru a combate aceastll
conceptie care avusese ratiunea ei de a fi in marile evenimente istorice, dar care
nu i se potrivea absolut deloc epocii noastre de pitici.
Aceleai consideratiuni sint valabile in cazul suprimiirii celor numi{i
triidiitori de farii. unui individ care i-a denuntat prezenta
unui tun este 0 lipsa ridicola de sens, citll vreme in posturile cele mai inalte din
guvern se aflii canalii care au vindut un imperiu intreg, care au pe cOntiinta
sacrificiul zadarnic a doua milioane de morti, care poartii raspunderea a
milioane de invalizi i care ii fac cu depliru'i sufleteasca "treburile" lor
republicane. Este un nonsens sa pedepseti 1nicii tradatori intr-un stat in care
guvernul ii declarll nevinovati pe marii triidiitori. Ciici intr-o zi soar putea
intimpla ca un idealist cinic, care, penh-u a-i sluji poporul, a suprimat un
netrebnic de trlidator de anne, sa fie chemat Injusti\ie in fa\a unui jm-iu de marl
triidiitori. Atunci un tradiitor trebuie suprimat de un alt triidiitor? Sau de un
idealist? In primul caz, succesui este indoielnic, iar triidarea asiguratii pentru
viitor; in celiilat caz, este eliminat un mic netrebnic, iar viata unui idealist,
poate de neinlocuit, este amenintatii.
In rest, atitudinea mea in aceastii problemii este urmatoarea: hotii
mlU-unti nu trebuiesc atita timp cit cei mari ramin liberi i nepedepsiti;
intr-o zi, un tribunal national german va ave a de judecat i de tIimis la executie
citeva zeci de mii de organizatori raspunzatori de tradm-ea din noiembrie i de
tot ce se leaga de ea. Un asemenea exemplu va fi, odatii pentru totdeauna, i 0
lectie salutara pentI-u micul tradiitor de m-me I),
Toate aceste consideratii m-au determinat sa interzic, in mai multe
rindm-i, orice participm-e Ia asociatiile secrete i sa impiedic sectiunile de asalt
sa ia caractel-ul acestor ascociatii. In acei ani, am tinut micm'ea national-
socialista departe de experientele ale clU'or executOli au fost in cea mai mare
parte admirabili tineri germani idealiti; dm- actele lor nu au dus de cit la
propliul lor sacrificiu, lara ca ei sii fi putut imburu'itiiti cit de cit som-ta patIiei.
*
>1' *
Dacii S.A. nu trebuiau sii fie nici 0 organizatie pentru apiirm'e militm-a,
nici 0 asociatie secreta, de aici trebuiau trase m-miitoarele concluzii:
1. Antrenarea lor trebuia sil aiMloc nu din punctul de vedere al utiliti1rii
lor militare, ci al conformitilJii lor Cll interesele partidului.
1) Cei cm'e dupa razboi denuntau autoritatilor interaliate Iocm'ile de
,Jr-._ ........... .: ...... _ .......... __ ..... 1 __ .... l ..... _...l ............ !_ ..... il\.T'" \
In masura in care membrii lor trebuiau sa se perfectioneze din punct de
vedere fizic, centrul de gravitate nu trebuia sa fie in exercitiile militare, ci mai
degraba in practicarea sportw'ilor. Boxul jiu'jitsu mi s'au piirut intotdeauna
mai importante de cit un antrenament de tir, care nu putea sa fie decit prost,
fiind incomplet. Sa i se dea natiunii germane milioane de corpwi perfect
antrenate din punct de vedere sportiv, arzind de 0 iubire fanatica fata de pahie
crescute in cel mai intens spirit ofensiv; un stat national va sa faca din ele,
la nevoie, 0 armatii, in mai putin de doi ani, dacii existii cadre. Acestea sint
formate in imprejw'iilile actuale de Reichswelu- nu de 0 liga pentru apiil'ru'e
impiehitii in jumatati de masw'ii. Perfectionarea fizica trebuie Bi-i inoculeze
fieciiluia convingerea superioritiitii sale sii ii dea acea sigurantii care sta
intotdeauna in propriei forte; ea trebuie sa Ie dea de asemenea
calita(ile de sportiv care pot servi ca ru'me pentu aparru'e?
2. Pentru a impiedica inca de la inceput ca S,A, sa imbrace un cru'acter
secret, trebuie ca, independent de unifO):ma dupii cru'e toti 0 pot
imediat, efectivele ei, prin numiirullor, sa fie utile cunoscute
de toti Ea nu trebuie sa aiba un sediu secret; ea trebuie sa functioneze deschis
sa se consacre unei activitati cru'e sa l'isipeasca definitiv toate legendele despre
"organizarea ei secretii" , Pentru a-i proteja spuitul de toate incerciil'ile de a-i
intretine activitatea prin miei conspiratii, ar trebui, incii de la inceput, initiata
deplin in mru'ea idee a antrenatii aUt de deplin in realizru'ea sru'cinii
apiil'arii acestei idei, incit orizontul sii i se deschidii indatii fiecare din membdi
sai sa mai vadii misiunea in eliminru'ea cutiirui gillnru' mai mic sau mai
mru'e, ci in daruirea total a de sine in vederea edificarii unui nou stat national-
socialist rasist, In felul acesta, lupta impotriva statului actual s-a ddicat
deasupra atmosferei de mici acte de razbunru'e de actiuni de conspiratori; ea
ajungea la nivelul unui razboi de distrugere pentru 0 conceptie de viatii ideala
impotdva mru"Xismului a formatiunilor sale.
3. Formele de organizru'e ale S.A., precum uniforma echipamentul
sau nu trebuiau sa w'meze modelele vechii ru'mate; ele trebuiau sa se conforme-
ze sru'cinii cru'e ii revenea,
Aceste idei cru'e imi slujeau w'ept directive inca din anii 1920 1921
pe cru'e rna straduiam sa i Ie inoculez incetul cu incetul tinerei organizatii au
avut w'ept rezultat faptul ca, inca de la vetii anului 1922, aveam un
numal' apreciabil de centw'ii, cru'e in toamna anului 1922 au primit imbn1camin,
tea cru'e Ie deosebea, Trei evenimente au avut 0 insemniitate extraordinara
penhll dezvoltru'ea ulterioru'a a S,A.
1. Mru'ea demonstatie a tutw'or asociatiilor pahiotice impotriva legii
pentru apiil'ru'ea republicii, din Konigsplatz din Miinchen.
Asociatiile patriotice din Miinchen lansaserii atunci ape lui de a se reuni
pentru 0 manifestatie la Miinchen, spre a protesta impotriva introducedi
acestei legi a apiil-iirii republicii. Trebuia sa ia pru-te national-
socialista, Defilarea pru-tidului, in rinduri strinse, a fost deschisa de cele
centurii din Miinchen, wmate de secpile politice ale partidului. La defilare au
luat pruie doua orchestre i erau pwiate aproape cincisprezeee drapele. Sosirea
national-socialitilor in marea piatii, deja pe jumatate plina, a dezlantuit un
entuziasm lara margini. Eu insumi am avut onoru-ea sa iau cuvintul in fata unei
multimi numarind aizeci de mii de oameni_
Succesul acestei manifestatii a fost fulgeritor, in special pentru ca s-a
dovedit pentl'll prima data, in ciuda tuturor amenintarilor ca Miinchenul
national putea el sa in strada. Membrii asociatiilor de aparru-e
ro!?ie republicanii, care au incercat sa actioneze prin teroare impotliva coloanelor
in au fost impl-atiati, cu capetele insingerate, in citeva minute de
centwi.ile S.A. Micru-ea national-socialista a ar.Itat atunci, pentru intiia oru-a,
ca era hotiiritii ca pe viitor sa ceru-ii sii defileze in strada i sii smulga astfel acest
monopol din miinile tradiitorilor internationali ai dumanilor pabi.ei.
Rezultatul ace lei zile a fost 0 dovadii incontestabilii a faptului cii, in ee
privete struetura S.A., eonceptiile noastre erau juste, atit din punct de vedere
psihologic cit i din punctul de vedere al organiziirii.
Ea a fost aadar liirgita puternic pe bazele cru-e ii aduseserii succesul i,
peste citeva siiptiimini, puseseriim pe picioru-e un numiir indo it de centurii.
2. Expedilia ia Coburg din octombrie 1922.
Ligile "rasiste" aveau intenpa sa organizeze, la Cohw-g, ceea ce ele
numeau un "Congt-es gelman". Am primit!?i eu 0 invitatie la acest congres, cu
l'llgamintea de a aduce cu mine cittva oameni. Aceasta invitatie, pe care am
Pli.mit-o la ora 11, sosea la timp. 0 orii mai tirziu, dispozitiile pentru participa-
rea la acest congt-es gelman erau deja luate_ Pentru a mii insop, am desemnat
opt sute de oameni din S.A., cru-e, impiirtiti in paisprezece centwi.i, aveau sa fIe
transpoliati de la Miinchen de uri tren special pinii la Coburg, devenit bavru-ez
1)_ Au fost date ordinele eorespunzatoare celorlalte grupiili ale S.A. national-
socialiste, cru-e se formaserii inb-e timp in alte 10caliUp. Penb'll pli.ma data un
asemenea tren special traversa Gelmania. In toate loealitiiple in cru-e w-cau noi
membli. ai S.A., calatoria noastrii lacea senzatie. Multii lume nu ne viizuse inca
drape Ie Ie; ele au produs 0 impresie puternicii_
Cind am sosit in gru-a Cobw-g, am fost primiti de 0 delegape a
comitetului pentru serbiili. a congt-esului, care ne-a transmis un Ol-din, intitulat
"comprOlnis", al sindicatelor locale, ca !?i al pruiidului socialist independent !?i
al pruiidului comunist, cru-e stipula cii nu trebuie sa intriim in nici cu
steagw-ile deslaw-ate, nici cu orchestra in frunte Uuaseram eu noi orchestra
noastl"ii de patruzeei doi de oameni), nici in l-'induri stl-inse.
Am respins pe loc aeele eonditii umilitoare !?i n-am uitat sii Ie spun
domnilOl- condueiitori ai acelei manifestatii ca faptul ca au inceput tratative i

1) Cobw-gul, impreuna cu cantonul sau, cru-e Iacea pruie din fostul ducat de
Saxa-Cobw"g-Gotha, hotarise de ew"ind, prin plebiscit, unirea cu Bavaria. (N.T.)
387
au ineheiat eompromisuri eu munieipalitatea soeialista mi se pii.rea surprinziitor;
am declarat ea eenturiile S.A. aveau sa se ineoloneze de indatii. sa
iasea prin ora, eu fanfara lor i eu steagurile desf"llurate.
aa am i Iaeut.
In fata garii ne-a primit 0 multime care urla i rinjea. "Asasinilor!",
"Banditilor!", "Criminalilor!", iata euvintele frumoase pe care ni Ie-au azvirlit
in fata aeei intemeietori exemplari ai republicii germane. Tiniira S.A. a pastrat
o tinuta exemplara, eenturiile s-au format in piata giirii, nedind la ineeput niei
o atentie insultelor plebei. Organe de polipe au eondus mai intii
nostru prin oraul aeesta neeunoseut noua tuturor, nu spre earlierele
noastre, cum ne inteleseseram, ei spre sala Hofbriiuhaus, situatii. lingii eentrul
La stinga la dreapta proeesiunii noastre, tumultul maselor populru-e
eru'e ne urmau eretea neineetat. Prima eenturie niei n-a intrat bine in eUlie,
ea 0 multime compacta a ineereat sa pabunda in urma noastra, eu strigate
asurzitorue. Ca s-o impiediee, politia a pOluneit inehiderea salii. Cum aeeasta
situatie era insuportabila, am poruneit din nou centuriilor sa stea in pozitie de
drepti, Ie-am tinut 0 seUlia cuvintare i am cerut polipei desehiderea imediata
a uilor. Dupa ee a ovait indelung, a eonsimtit.
Am luat-o deei din nou pe drum, dar in sens invers, ea sa
ajungem in eruiierele noastre, i de data asta am avut intr-adevar de pnut piept.
Cum sb-igatele i exclamatiile jignitoare nu puteau face eenturiile noastre sa-Iii
piru'da singe Ie reee, acei ai adevaratului socialism, ai egalitatii i
ai faternitiitii au recurs la pietre. Atunei am ajuns la eapatul rabdarii i a plouat
eu 10vitUl-i in dreapta i in stinga; peste un sfert de ora, niei un rou nu
indraznea sa mai scoatii. nasul in strada.
Am mai avut i in timpul noptii intilniri grele. Patrulele S.A. gasisera
nite national-socialiti, ataeati izolat, intr-o stare infiorii.toru-e. Atunci Ie-am
vehit de hac adversru-ilor. Inca de a doua zi dimineata teroru'ea roie de eru-e
suferise CObUl-gul timp de ani de zile era zdrobitii.
Cu ipocrizia tipica a mru-xitilor-evrei, s-a mai ineercat, prin proclamapi,
ruuncru'ea inca 0 data in strada a din proletru-iatul international",
alu-mindu-se, pl-in falsifieru-ea faptelor, ea "bandele de asasini" ale noastre
incepusera la CObUl-g "un razboi exterminator impotdva muncitorilor panici".
La ora unu jumatate trebuia sa aiba loe 0 mru-e "demonstmtie populru-a II i
fusesera ehemati zeei de mii de muneitori din regiune. Ferm hotiilit sa liehidez
definitiv teroru-ea roie,la prinz am ordonat S.A., cru-e numiira 0 mie cinci sute
de oameni, sa formeze 0 coloana i am POI-nit cu ea in mar ciitre fortareata din
CObUl-g, trecind pI-in piata mru-e unde trebuia sa aibli loc demonstratia adversa.
Voiam sa viid daca vorindrazni sa ne mai molesteze. Cind am patruns in piata,
in locul eelor zece mii de oameni anuntati, nu se aflau acolo decit cite va sute
de amiiliti care la apl-opierea noastra au stat linititi sau au luat-o Ia fuga.
Numai in citeva puncte nite detaamente roii venite din afar'a i care
inca nu ne cunoteau au incercat din nou sa se lege de noi; dru' Ie-am flicut sa Ie
388
piara complet pofta cit ai bate din palme. atunci s-a putut vedea felul in care
populatia, pinii atunci intimidata, s-a trezit incetul cu incetul, a prins cUl'aj, a
indriiznit sa ne adame i, sea.ra, la plecarea noastra, in multe locUli a izbucnit
in ovatii.
Pe personalul ciiilor ferate ne-a declruoat la gru"ii cii nu ne va
conduce trenul. Atunci Ie-am Iacut cunoscut mai multor conducatori cii, in
acest caz, ave am de gind sii pun mina pe atitia bonzi citi voi putea prinde
cii 0 sii ne conducem trenul noi luind cu noi pe locomotivii, pe tender
in fiecare vagon citiva reprezentanti ai solidruitiitii internationalE'. Nu am
uitat sii Ie atrag acelor domni atentia asupra faptului cii 0 ciiliitorie intreprinsii
cu propriile noastre mijloace ruo fi, desigmo, 0 aventUloii nespus de riscanta cii
probabil ne vom fringe gitul. Dar atunci vom putea, in orice caz, sa ne bucUliim
cii n-o sii facem saltul spre lumea cealaltii singmi, ci in deplinii egalitate
fraternitate cu domnii
Drept cru'e trenul a plecat la ora exactii a doua zi dimineata am ajuns
din nou !?i teferi la Munchen.
La CObUlog, penhu prima datii din anul 1914 incoace, a fost restabilitii
astfel egalitatea cetatenilor in fata legii. Ciici dacii, astazi, Vloeun nerod de
functionruo superior vrea sii afirme cii statui este cel cruoe aplirii viata cetiitenilor
siii, atunci intr-adeviir nu stiiteau luclurile; ciici cetiitenii trebuiau sa fie
aparati impotriva illii ai statului.
Importanta acestei zilE' nu poate fi apreciatii imediat cu toate consecin
tele ei. Druo oamenii S.A. victOlioase au simtit crescind increderea in ei
in perspicacitatea efilor lor.
Lumea din jUl' a inceput sa se ocupe de noi i multi au fost cei cru"e au
recunoscut penhu prima data, in micruoea national-socialistii, institutia cru'e
trebuia, dupii toate probabilitiitile, sii-i pregiiteasca mruxismului un sfirit demn
de el.
Numai democratia s-a viiietat cii am indraznit sa nu liisiim sa ni se
impoaie capul ca ne-am asumat, intr-o republica democratica, dreptul de a
respinge un atac blutal cu pumnii cu bastoanele noastre, in loc sa
riispundem eu ineanta\ii paeifiste.
Presa bUloghezii, in general, a fost jalnieli sau ca intotdeauna
numai citeva ziruoe sincere s-au bucurat eli, cel putin la CObUl'g, oamenii au tiut
in sa Ie dea peste minii banditilor mru-xiti.
Chiar la CObUlog, cel putin 0 pruie din muneitorii cea pe cru"e
noi 0 consideram riitiicitii, inviitase, prin lectia datii de pumnii muncitorilor
ca i muncitori luptau penhu idealUli, ciici se din
experientii ea nu te bati deeit penhu lucrul in cruoe crezi pentru ceea ce
S.A. a tras de aici eele mai mru'i foloase. Ea a sporit aUt de rapid incit
la congresul pruiidului, la 27 ianuruoie 1923, au putut pruiicipa la inaugm"area
drapelului aproape 6.000 de oameni; cu aceastii ocazie, plimele centUlii au
apiilut imbriieate in intregime cu uniforma lor noua.

Experienta de la Coburg demonsb'ase cit era de importantii introducerea
unei tinute uniforme pentru S.A., nu numai pentru intiirirea spiritului de
echipa, dar pentru a evita confuziile ca semn de Pinii atunci
nu purtaseni decit brasarde; acum Ii sau alaturat de pinza groasa
binecunoscuta cascheta,
Experienta de la Cobw'g a mai avut 0 consecinta importantii: am inceput
sli zch'obim metodic teroarea in toate localitatile in care aceasta impiedica
se, de ani de zile, orice adunare a altor partide sa restabilim libertatea
adunarilor. Din acel moment, ne-am concentrat batalioanele national-socialiste
in astfel de localitati incetul cu incetul fortaretele din Bavaria au cazut
una dupa alta in fata propagandei nationalsocialiste. S.A. s-a adaptat din ce in
ce mai bine sarcinii sale, sa indepifrtat din ce in ce mai mult de tipul de
de aparare flira scop lara importanta vitala s-a ridicat pina la rolul
de organizatie vie de luptii pentIu crearea unui nou stat german.
Dezvoltarea logicii a continuat pina in luna martie 1923. In momentul
acela s-a produs un eveniment care m-a obligat sa fac sii devieze de pe
ealea stabilita sa determin 0 transformare.
3. Ocuparea teritoriului de pe Ruhr de eatre francezi, in prime Ie luni ale
anului 1923, a avut 0 mare importantii pentIu dezvoltarea S.A.
Astiizi ineii nu este eu putintii, mai ales nu corespunde interesului
national, sa vorbim despl-e acest IUCIU sau sii il descriem in deplina libertate. Nu
pot vorbi despre el dedt in masw'a in care acest subiect a fost abordat in discutii
puhlice unde a fost adus astfel la tutw'or.
Ocuparea Ruhlului, care n-a fost deloc 0 sw-prizii pentIu noi, a flieut sa
se nasca speranta bine intemeiatli cli acum yom lupe cu politica de dare
inapoi ca liniilor de aplirare va trebui sa Ii se atribuie 0 misiune perfect
definita. Nici S.A., care numiira pe atunci in rindurile sale mai multe mii de
oameni tineri pIini de putere, nu a putut refuza sa ia parte la acest serviciu
national. In primavara in cw'sul verii anului 1923 s-a infliptuit tansformarea
ei intr-o organizatie militara de lupta. Acestei reorganizliri trebuie sa i se
atnbuie, in mare parte, ulterioarii a evenimentelor din anul 1923
in ceea ce noastra.
Intmcit tratez in alta parte, in linii mari, evenimentele anului 1923,
Vl'eau numai sa institui opinia cli transformarea S.A. din acea epoca i-ar fi
diiunat daca nu erau indepIinite conditii1e care motivau aceasta
reorganizare, cu alte cuvinte reluarea unei rezistente active impotriva Frantei.
Incheierea din anul 1923, oricit de terihil ar putea parea la prima
vedere, a fost aproape necesara daeii ne plasam intl'-un unghi de vedere superior,
pentlu cii a impiedicat transformarea definitiva a S.A., flicuta inutila prin
atitudinea guvernului german i diiuniitoare pentlu micarea insiii; de aceea
neam reluat mersul in directie de .cru'e ne indepartaseriim.
Pru"tidul, reorganizat in 1925, trebuie sai reconstluiasca S.A. dupa
principiile ru'atate la inceput. El trebuie sa se intoarca la sfintele conceptii
390
mitiale ~ i trebuie sa considere din nou cli sarcina sa cea mai importanta este de
a crea prin S.A. un instrument pentru reprezentarea i intarirea luptei pentru
idealul m i ~ c a r i i . .
EI nu trebuie sa tolereze ca S.A. sa se coboare la rolul unei ligi pentru
aparare sau al unei asociatii secrete; dimpotriva, trebuie sa se straduiasca sa
creeze prin ea 0 garda de 0 suta de mii de oameni pentru idealul national-
socialist ~ i rasist.
CAPITOLUL X
FEDERALISMUL ESTE DOAR 0 MAse!
In iarna anului 1919 mai ales in primiivara vara lui 1920, tinarul
partid a fost obligat sli ia pozitie in leglitura cu 0 problema care avusese deja, in
timpul razboiului, 0 importantli extraordinruoa. In prima prute a acestei carti,
descriind pe scmi; simptomele constatate personal cruoe anuntau prabu!iirea de
care era amenintatli Germania, am fiicut aluzie la genul de propaganda folositli
de englezi de asemenea de francezi, pentru a largi veehea prapastie care
separa nordul Germaniei de sudul ei. In primllvruoa lui 1915 apamsera prime Ie
pamflete indreptate sistematic impotriva Prusiei facutli singurJ responsabila de
razboi. In 1916, aceasta campanie luase 0 forma definitiva, pe cit de abila pe aUt
de vrednica de displet. Facind ape] la instinctele cele mai josniee, ea tindea sli-i
asmutli pe germanii din sud impotriva eelor din nord incepuse sli dea roade.
A vern dreptul sli Ie autOlitlitilor superioare din Vloemea aceea, aUt
guvernului, cit conduceIii armatei sau, mai bine zis, armatei bavreze -
este 0 invinuire de cruoe nu se VOl' putea dezvinovati niciodata -, ea nu au
intervenit cu hotlirirea necesar'J pentru a face aeeasta campanie sa ineeteze; druo
Dumnezeu ii orOOa Ii fiieea uite datoria. N-au faeut nimie! Dimpotriva, se
pa1'ea eli in difelite loculi era viizutii destul de bine; erau po ate destul de
mlirginite ea inehipuie ea nu numai cit 0 asemenea propaganda a1' inchide
calea evolutiei care conducea poporul german catre unitate, d81' ca ea 81 intliri
automat tendintele federative. D810 1'81oeori in istorie 0 neglijenta atit de perfida
a fost pedepsitii mai crunt. Insulta pe c810e au Vl'Ut s-o aducli Prusiei a afectat
intreaga Germanie. Ea a avut chept consecinta grabirea e810e a
flirimitat nu numai Germania, ci mai intii statele germane.
Ura atitatii rutificial impohiva 11:usiei s-a dezlantuit cu cea mai mruoe
fmie in Miinchen, unde a izbucnit mai intii 0 impohiva casei
regale ereditare.
Ar fi de altfel sa eredem eli propaganda dU!imallli din timpul
rlizboiului a putut fabrica singmoa in intregime aceastli de opinie ostilli
Prusiei ea POPOIW care a eiizut in capcana ei nu are justificari. Maniera
incloedibila de organiz81oe a economiei publice in timpul razboiului, centralizruoea
intr-adevar lipsitli de sens c810e punea sub tutela tot cuplinsul Reichulm i1
exploata cum face un eSCl'OC cu cei pe cruoe-i trage pe sfo81oa, iatli cauzele
plincipale cruoe au contribuit la na!:terea aeestei intorslitmi de spilit antipl'U-
sace.
Cilei, pentru omul ob4nuit din popor, ofieiile de rilzboi, care aveau,
392
nota{i vii rog, conducer-ea la Berlin, era Berlinul fnsui; iar Berlinul fnsemna
Prusia.
Omul din popor abia daca banuia pe vremea aceea ca aceasta intreprin-
dere de prada, cunoscuta sub numele de oficii de razboi, a fost organizatii de
oameni care nu erau nici berlinezi, nici prusaci :?i uneOli nici rucar germani.
El nu vedea de cit gre:?elile grosolane incalcarea continua a proprietatii de catre
aceasta organizatie odioasa care functiona in capitala Reichului Iacea ca
intreaga Ul"J. sa cada in mod firesc simultan asupra capitalei asupra Prusiei;
aceasta cu atit mai mult cu cit 0 anumita parte (guvernul bavarez) nu numai ca
nu Iacea nimic pentru a combate cu motive temeinice aceasta interpret are a
faptelor, dar in petto 0 primea cu un suris complezent.
Evreul era prea ca sa nu inteleaga inca de atunci ca infama
campanie de pradaeiuni pe care 0 organizase pe spinru'ea poporului german sub
aeoperirea oficiilor de razboi va sfirl?i I?i trebuia fatalmente sa sfir!?easca prin a
provoca rezistenta. Cita vreme nu era luat de git, nu avea de ce se teme. Dru',
pentIll ca sa nu fie ajuns de explozia de disperare I?i de indignru'e a maselor, nu
exista 0 reteta mai buna decit sa inru'epte in alta directie izbucnirile lor de fW'ie
!ii astfel sa Ie istoveasca.
Daca Bavru'ia se sa se certe cu Plusia !ii Plusia cu Bavaria,
e minunatl eu cit ceruia va fi mai violenta, cu atlt va fi mai bine pentm ell
Daca cele doua !iiri luptau eu indirjire, pacea evreului era !?i mai bine asigurata.
Astfel atentia generala a fost abatutii de la acest samsru'lic international; el
parea uitat cu Cind pericolul acestor certw'i a inceput sa devina
evident I?i dnd oamenii chibzuiti, cru'e erau multi la numar chiru' in Bavru'ia, au
SIatuit lumea sa desehida ochii, sa se lini!?teasca I?i sa demonstreze mai multa
moderatie, astfel ca aceasta luptii indiljitii ameninta sa se linil?teasca, evreul n-a
tl'ebuit decit sii puna injoc 0 alta provocru'e !?i sa succesul ei. Imediat, tati
cei cru'e profitau de pe w'ma luptei care asmutea nordul i sudul s-au ru-uncat
asupra incidentului au suflat in foc pina dnd indignru'ea cru'e mocnea inca a
rei nee put sa ruunce fliiciiri.
A fost 0 maneVl'a abila i rafinatcl folosita de evreu in acel moment
pentm a ocupa diferitele poporu'e germane !?i a Ie abate atentia, spre a Ie putea
jupui complet intre timp.
Apoi a venit revolutia.
Daca omu} din multime in special micul-bw'ghez muncitoml putin
cultivati au putut, pin.l in 1918, sau mai degr'aba pina in luna noiembrie a
aceluiai an, sa nu-:?i dea seama exact de ceea ce se intimpla in realitate de
consecintele pe cru'e trebuiau fatalmente sa Ie aiM celiw'ile cru'e sepru'au
elementele etnice germane, in special in Bavru'ia, pruiea popOlului german eru'e
spunea "nationalii" ru' fi trebuit eel putin s-o inte!eaga in ziua in eru'e a
izbucnit revolutia, Ciiei abia a reul?it cii organizatOlul
revolutiei din Bavru'ia a devenit reprezentantul intereselor bavru'eze! Evreul
interna{ionalist Kurt Eisner a inceput siljoace impotriva Prusiei atuul Bavariei.
393
Era evident ea, la urma urmei, aeest oriental, eare petreeuse intreaga
viapi vagabondind ea seriitor prost de ziare in restul Germaniei, era eel din
wma om ealifieat Eia apere interesele Bavariei i ea ii era cit se poate de
indiferent ca tocmai Bavaria sa continue sa existe in lumea larga creatii de
Dumnezeu.
1 Dind razmerirei revolurionare din Bavaria earaeterul unei ofensive
impotriva restului Reiehului, Kurt Eisner nu se pIasa pe pozitiile intereselor sau
dorinrelor Bavariei; el aeriona ea mandatar al evreimii. EI profita de pe urma
tendintelor instinctive a antipatiilor poporului bavarez pentru a dezmembra
mai uor Germania cu ajutorul lor. Reichul nimicit ru .. fi devenit deopotriva
prada
Dupa moartea sa, au eontinuat Ia inceput sa foloseasea tactica lui.
Marxismul, care acoperise cu insultele eele mai crineene statele germane pe
suveranii lor, a rneut subit apel, sub numele de "Partid independent" 1) tocmai
Ia sentimentele i instinctele eare aveau radacina in existenta dinastiilor i
a statelor germane.
Lupta dusa de republica consiliilor (muncitorilor i soldatilor) impotriva
trupelor care eliberasera Bavaria de acestea a fost ploezentatii de propaganda
drept "lupta muncitorilor bavarezi" impotIiva "militruismului prusac". Aceasta
explica de ce zdrobirea republicii consiliilor noa avut la Miinchen efeetul pe cruoe
I-a produs in celelalte state germane: in loc sa cherne masele la ratiune, ea i-a
inaerit i-a iritat mai mult pe bavruoezi impotriva Prusiei.
Arta cu care agitatorii au rncut din desfiintruoea republicii
consilii lor 0 victorie a "militru'ismului prusac" asupra poporului bavarez
"antimilitruist" i "antiplusac" a dat roade din plin. In timp ce, cu oeazia
alegelilor in Landtagul eonstituant din Bavruia, Kurt Eisner strinsese mai
putin de zece mii de partizani, iar pru-tidul comunist rlmasese chiruo sub trei mii
de votw-i, voturile date celor doua pru-tide dUlJii ci'iderea republieii s-au ridicat
la aproape 0 suti'i de mii.
Incii din acea pelioada am inceput personallupta impotliva acelol' atipiri
tarii sens eare ridieau elementele etnice germane unele impotriva altora.
Cred ca n-am intreprins toatii viata 0 campanie mai putin populruoli decit
aceea prin cruoe protestam impotriva astiliti'itii ruoiitate fatii de plusaci. Inca din
timpul domniei eonsiliilor, Ia Miinchen au avut loe mruoi aduniiri populruoe unde
ura fata de restul Germaniei, druo in special impohiva PIusiei, loa propovaduita
eu atita succes ineit nu numai cii asistind la ele un german din nord ii risea
viata, dru- sfiritul acestor manifestatii era insotit, cel mai adesea, de strigiite lara
1 Die Unabhiingige Sozialistische Partei era acea frac\iune a partidului
social-democrat care se sepruoase de majOlitatea deputatilor socialiti, in ultimele
luni ale ostilitatilor, refuzind sa continue sa voteze credite de razboi. Dupa aeeea,
nlla .. -ti+x,,;+,.,. 'i',..,+rn ...C' 1a fN '1' )
394
sens cum ar fi: "Sa ne separam de Prusia!" "Jos Prusia!" "Rlizboi Prusieil",
dispozit
ie
de spirit'pe care un reprezentant deosebit de strlilucitor al drepturllor
de suveranitate din Bavaria Ie-a rezumat in strigatul de razboi scos in plin
Reichstag: "Mai bine mort ca bavarez, decit putrezit ca prusac".
Trebuie Sa fi asistat la adunarile din perioada aceea ca sa se inteleagli
ce a insemnat pentru mine cind, pentru prima datii, inconjOl'at de 0 minii de
prieteni, m-am ridicat impotriva acestei nebunii la 0 adunare tinutli la
Lowenbriiukeller din Mi.inchen. Atunci erau cu mine nite camarazi de rlizboi
i poate cli se poate inchipui ce simteam cind 0 multime delirantii zbiera la noi
i ameninta sa ne omoare; aceasta multime era alclituitii in majOlitate din
dezertori !ji care l!ji petrecuserii vremea in serviciile din spatele
frontului sau in tarli, in timp ce noi ne aparam patria. Este adevlirat cli aceste
scene aveau pentru mine un avantaj: mica ceatli a partizanilor mei se simtea
mai strins legatli de mine i cOl'ind mi-au depus juramintul de credinta pe viatll
l pe moarte.
Aceste lupte, care s-au repetat continuu in timpul anului 1919, au pllrut
cli devin i mai aprige odata cu inceputullui 1920. Au avut loc citeva adunliri -
imi amintesc in special de cea din sala Wagner de pe Sonnenstrasse din
Mi.inchen - in cOl'sul clirora grupul meu, care intre timp spOlise, a trebuit sa
respingli mai multe atacwi violente; nu 0 data s-a intimplat ca partizanii mei
sli fie maltratati cu duzina, azvirliti pe jos, clilcati in picioare, pentru ca la
sa fie aruncati pe u!ja slilii mai mult morti decit vii.
Lupta pe care 0 incepusem de unul singw', sustinut numai de camarazii
de pe front, a fost atunci continuatli de tinara micare care 0 considera, 8 spune,
aproape ca pe 0 datOlie sfintli.
astlizi sint incli mindru ca pot sa spun eli, pe dnd incli nu puteam conta
aproape exclusiv decit pe partizanii notri bavarezi, noi am actionat pentru a
pune caplit, incet, dar sigw', acelui amalgam de prostie de trlidare. lie prostie
i trlidare pentru cli daca sint convins cli masa aderentilor era compusa din
oameni cumsecade lipsiti de intelegere, nu pot gasi asemenea scuze spre
justificarea organizatOlilor a conducatorilor. Ii consideram i ii consider
astazi tI'adlitOli in solda Frantei. IntI-unul din cazOli, cazul DOt'ten, istoria i-a
pronuntat deja sentinta 1).
Ceea ce f'iicea ca pe atunci campania noastra sa fie deosebit de grea era
abilitatea cu care tiau sa ascunda scopul Ol"malit in realitate, punind pe primul
plan tendinta federalistli prezentata w'ept singw'a cauza a acestor intIigi. De
altfel este evident cli atitarea Ol'ii impotIiva Prusiei n-are nici 0 legatura cu
federalismul. Este de mirare de asemenea constatru'ea eli 0 "mi:;;care federalista"
incearca sa dizoive sau sa imparta in mai muIte bucliti un stat f'iicind parte din
confederape, Deoarece un federalist sinceI', pentru cru'e formula folositli de
395
Bismarck pentru a defini Reichul nu este 0 lozincli declamatorie ipocrita, nu
ar trebui, exact in momentul in care se cu el, sii doreascii smulgerea
unora din teritoriile acestui stat prusac creat sau cel pup.n definitiv constituit
de Bismarck sau chiar sustinerea deschisii a tendintelor separatiste. Ce soar mai
fi strigat la Munchen daca un pru-tid conservator prusac ar fi favorizat, sau
chiru" cerut grabit public, sepru"area Franconiei de Bavaria! Cu toate acestea
nu puteam decit sa-i plingem pe cei pe cru"e federalismul ii seducea sinceI' care
nu vazuserii ce saltimbanci infami ii paciilisera; erau in primul rind oameni
Incarcind ideea federalista cu 0 asemenea tara, propriii ei pru-tizani ii
sap au groapa. Nu se poate face propaganda pentru 0 organizru"e federalista a
Reichului denigrind, insultind cu noroi elementul esenp.al al unei
astfel de constitutii politice, cu alte cuvinte Prusia, pe scurt, Iacind, pe cit se
po ate , imposibila existenta acestui stat confederativ. Rezultatul acesta era cu
atit mai neverosimil cu cit atacau tocmai acea Prusie care
putea fi cel mai putin identificatli cu regimul democratic instaw"at de revolutia
din noiembrie. Clici injw-iile criticile acestor nu se
adresau autorilor constitutiei de la Weimar, care de altminteri erau ei in
majoritate gerrnani din sud sau evrei, ci reprezentantilor vechii Prusii
conservatoare care se aflau la antipodul constitutiei de la Weimru". I<'aptul ca
aceasta campanie se ferea grijulie sa se atinga de evrei nu trebuie sa mire
of era po ate cheia intregii enigme.
Dupa cum inainte de revolutie evreul a sa abatii atentia publicului
de la oficiile de rlizboi, sau mai degraba de la sine sa ridice masele,
in special poporul din Bavru-ia, impob-iva Prusiei, tot astfel, dupli revolutie
trebuia ascunda intr-un fel sau in altul noua actiune de jefuire de zece ori
mai activii. a din nou sa atite "elementele nationale" din Germania
unele impotriva celorlalte: pe conservatorii bavarezi impotriva conservatorilor
prusaci. A Iacut-o din nou in modul cel mai perfid, provocind, el cru"e tinea
singw" toate fire Ie de cru"e atirna soru-ta Reichului, abuzwi. de putere aUt de
brutale de inabile incit trebuiau sli facii sa fiarbii singe Ie tutw-or celor care
erau continuu victimele lor. Acestea nu erau niciodatii evrei, ci compatriop.
germani. Bavarezul nu vedea Berlinul celor patru milioane de muncitori i de
producdtori, ocuPUfi cu indatoririle lor, ci Berlinul trindav i corupt al cartierelor
celor mai rele din vest! Dar ura sa nu se indrepta impotriva acelor cartiere; ea nu
viza declt oruul ''prusac''.
Aveai adesea motive sii-ti pierzi curajul.
Aceastli abilitate a eVl"eului de a abate de la el atentia publicului dindu-i
de lucru in alta parte poate fi observatli astazi.
In 1918 nu putea fi yorba despre un antisemitism sistematico Irni mai
amintesc cit de greu era pe atunci numai sa pronunti cuvintul evreu. Ori erai
privit cu 0 privire prosteascii, ori te loveai de opozip.a cea mai vie Primele
noastre incerciiri de a-i ariita opiniei puhlice cine era adevaratul nostru
nu pareau sa aiba in acea perioada nici 0 de succes !ji numai cu incetul
396
lucrurile au luat 0 intorsliturli mai bUnli. Oricit ar fi fost de defectuoasli
organizarea Ligii defensive ofensive, ea a avut marele melit de a pune
din nou problema evreiasca de a 0 trata. In orice caz, gratie ligii antisemitis-
mul a inceput, in iarna 1918-1919, sa incet rlidlicini. Este adevlirat cli
national-socialistli I-a deterrninat mai tirziu sli progreseze. EI a
mai ales sa ridice aceasta problema deasupra cercului sbimt al societatii marii
i micii burghezii Sa faca din ea resortul !?i lozinca unei mari rnicari populare.
Dar abia am sa-i darn poporului german 0 idee mare care trebuia sli aducli
unirea sli conduca la lupta, ca evreul i!?i i organizase apararea. EI a recurs la
vechea lui tacticli. Cu 0 rapiditate fabuloasa, el a ruuncat in rnijlocul grupurilor
rasiste torta discordiei a semlinat dezbinru"ea. Ridicarea chestiunii intrigilor
ultramontane in felul acesta provocarea unei lupte care opunea catolicismul
protestantismului era, date fiind imprejurarile, singurul procedeu po sibil pentru
a abate atentia publicului spre alte probleme, astfel incit sli impiedice atacarea
evreimii de clitre f011ele coalizate. Oamenii cru"e au pus aceastli chestiune in fat a
publicului nu vor putea repara niciodata rliul lacut poporului. In Olice caz,
evreul i-a atins scopul: catolicii i se bat cu deslatru"e, iar dumanul
de moarte al omenirii ru"iene al intregii cretinlitliti ride pe sub mustati.
Altlidatli au tiut sa ocupe, timp de ani de zile, opinia publica cu
problema luptei dintre federalism centralizare i sa-i uzeze pe unii prin
ceilalti, pe cind evreul lace a negot cu libertatea natiunii i ne b"ada patria in
folosul marii finante internationale; astlizi a sa arunce una impotriva
celeilalte cele doua confesiuni germane, in timp ce bazele pe cru"e se intemeiaza
amindoua sint mlicinate i subrninate de otrava secretata de evreul cosmopolit
internationalist.
Inchipuiti-vli ravagiile provocate zilnic de contarninru"ea rasei noastre de
singele evreiesc i ginditi-va cli aceasta otrlivire a singelui nu va putea fi
vindecatli decit in citeva secole, sau niciodatli, astfel ca popOlul nosbu sa fie
tear-ar; in afara de aceasta, ginditi-vli ca aceastli descompunere a rasei dirninueazii
sau chiar disbuge calitlitile ru"iene ale poporului nosbu german, astfel incit se
vede descrescind tot mai mult puterea cu cru'e eram dotati ca natiune depozitru"li
a civilizatiei i cli influntiim riscul de a clidea, cel putin in mru"ile orae, la
nivelul la care se aflli astlizi ltalia de sud. Aceasta contarninru"e otravitoru"e a
singelui nosbu, pe cru"e sute de mii din concetlitenii notri nu tiu s-o vadli, este
astlizi pl'acticatli sistematic de evrei. Sistematic, pru"aziti cu plirul negru,
care trliiesc pe spinru"ea popOlului noshu, ne pingID."esc copilele lip site de
e:X"Perientli provocind astfel ravagii pe cru"e nirnic nu Ie va putea compensa.
Ambele, sigur eli da! ambele confesiuni cretine asistli indiferente la aceastli
profanru"e, la aceastli dishugere a fiintei nobile i de 0 specie deosebita cu cru"e
gratia divina a dliruit plimintul. Important pentru viitOlul pamintului nu este
Sa tie daca protestantii -ii VOl' invinge pe catolici sau catolicii pe protestanti, ci
daca omul de rasli ariana va supravietui sau va muri. Cu to1l.te acestea, cele douli
confesiuni nu luptii astazi impohiva celui cru"e vrea sli-} nimiceascii pe ruian: ele
397
cauta sa se nimiceasca reciproc. Cel care se situeazii pe 0 pozitie rasista are
datoria sfinta, indiferent de propria sa confesiune, sa vegheze sa nu se vorbeascii
foril incetare in mod nesocotit despre voin{a divina, ci sa se aC{ioneze conform
acestei vointe i sa nu lase sa fie murdiirita opera Domnului. Caci vointa lui
Dumnezeu este cea care lea dat odinioara oamenilor inflitiro'ea lor, fIrea lor i
capacitatile lor. A-i distruge opera, inseamnii a declara razboi creatiei Domnului,
vointei divine. De aceea, fIecare trebuie sa actioneze - bineinteles, in sinul
bisericii sale - i fiecro'e trebuie sa considere ca prima i cea mai sfinta datorie
luro'ea de pozitie impotriva oriciirui om cro'e, prin purtarea sa, prin cuvintele sau
actele sale, va parasi terenul propriei sale confesiuni spre a merge sa caute
gilceava celeilalte confesiuni. Caci a critic a proiicularitatile uneia dintre
confesiuni inseamnii a agJ.'ava schisma religioasa existenta deja la noi i a
provoca un razboi de exterminru'e intre cele dow! confesiuni cro'e ii improi
Germania. Situatia no astra din punct de vedere religios nu of era nici un aspect
compro'abil cu cea din Franta, Spania i mai ales Italia. In aceste trei tiiri se
poate, de exemplu, predica lupta impotriva clericalismului sau ultramontanis-
mului fro-a sa existe pericolul ca aceasta tentativa sa dezbine poporul francez,
spaniol sau italian ca popor. Dro' in Germania asta nu se po ate , deoro'ece
protestantii ro' proiicipa tara indoiala la aeeasta campanie. Astfel, masw-ile de
aparro'e ero'e ro' fi luate in celalalte tari numai de eatre catolici impotriva
abuzw-ilor de putere co mise de pastorul lor suprem din punct de vedere politic,
la noi ar avea imediat un cro'acter de atac indreptat de protestantism impotriva
catolicismului. Ceea ee este supOliat de unei confesiuni, ehiro' daea
acest lucru Ii se pro-e nedrept, este respins a priori i eu i mai mro'e violenta de
oricine tine de cealaltii eonfesiune. Aceasta merge atit de deproie incit chiro' i
cei cro'e ro' fi gata sa indrepte abuzw-ile pe care Ie eonstatii in sinul propriei lor
bisedei VOl' renunta indata i ii VOl' inch-epta striidaniile inspre exterior de indatii
ce 0 asemenea reforma va fi propusa sau mai ales eeruta de 0 autOl-itate
apro-tinind unei alte confesiuni. Ei considera aceasta pretentie ca 0 tentativa pe
cit de nejustificatii pe atit de inadmisibilii i chiar inopOliuna de a se amesteca
in lucluri cro-e nu privesc autoritatea in cauza. Asemenea tentative nu par
seuzabile nici daea se intemeiaza pe ch'eptul supel-ior al comunitatii nationale de
apara interesele, penhu eli astiizi sentimentele religioase au 0 influenta mult
mai puternica decit nationale i politice. aceastii stro'e de
lUCl'W'i nu va fi cu nimie schimbata impingind eele doua confesiuni sii se
razboiasca cu inverunru'e; nu s-ro- schimba decit dacii 0 toleranta reciproca i-roo
asigw'a natiunii binefacerea unui vii tor a carui maretie ar actiona i in acest
domeniu in sensul reconciliedi.
Nu ezit Sa declro' ca in oamenii cro'e incearca astiizi Sa amestece micro'ea
rasista in celiw-ile religioase eu vad mai mro-i ai popOlului meu decit
ro' putea fi Ol-icare comunist internationalist. Caci micro'ea national-socialista
este chemata sa-I convelieasea pe acel comunist. Dar cine vrea sa-i IScoata din
rind pe rasiti sa-i faca infideli fata de misiunea lor comite actul eel mai
398
condamnabil. EI este, indiferent daca 0 face sau
sustiniitorul intereselor Caci interesul evreilor este astazi sa faca sa
eurga, pinii va seca, singele rasiste intr-o luptii religioasa in momentul
in care ea devine un pericol pentru evrei. Insist asupra expresiei "sli faca Sa
euxga pinii va seca"; fiindca numai un om care nu cunoa1?te deloc istorie poate
sa-1?i inchipuie ca aceastii este capabilii sa rezolve actualmente 0
problema in care au e1?uat secole intregi 1?i mari oameni de stat.
De altfel, faptele vorbesc de la sine. Domnii care in 1924 au descoperit
. subit ca misiunea cea mai inaltii a rasiste era lupta impotriva
"ultramontanismului" nu I-au nimicit pe acesta din urmii, dar au zdrobit
rasistii. Protestez impotriva presupunerii eli in rindurile s-ar
fi putut gasi 0 minte aUt de necoaptii incit sa-1?i imagineze ca poate sa faca ceea
ce Ii fusese imposibil unui Bismarck. Cea dintji datorie a
national-soeialiste va fi intotdeauna sa se opunii, in modul cel mai hotiirit,
oricarei tentative de a angaja national-socialist a in asemenea certUl-i
sa excluda imediat din rindUl-ile partidului pe cei care fac propaganda penbu
astfel de proiecte. De fapt, ei au relli?it definitiv s-o faca in toamna lui 1923.
Protestantul eel mai eredineios putea merge in rindurile noastre alatUl-i de
eatolieul eel mai eredineios, lara eel mai mic conflict intre cOIl!?tiinta lui
convingerile sale religioase. Lupta apI-iga pe care 0 duceau amindoi in comun
impotriva disbugatorului omenirii aI-iene i-a invatat, in schimb, sa se stimeze
sa se aprecieze reciproc. in aeelasi timp, in acei ani, partidul a luptat eu
cea mai mare impotriva partidului de cenbu, ce-i ch"ept nu din
motive religioase, ci exelusiv din punct de vedere national, rasist economic.
Atunci succesul s-a aratat atit de limpede in favoarea noastra incit demonstreaza
astazi eelor care pretindeau ca sint cel mai bine informati.
In ultimii ani, certurile religioase au atins uneOl-i 0 asemenea acuitate
incit cercurile rasiste, prada unei orbiri care i-a lovit pe cei pe care Dumnezeu
ii nu vedeau cit de lipsita de sens era purtarea lor, pe cind ziaxele
marxiste i atee se Iaceau la nevoie avocatii confesiunilor religioase
colportind dintr-o tabara in cealaltii declaratii a ciiJ:or prostie uneoI-i oriee
limita care erau puse pe seama uneia sau a celeilalte pih1i, se straduiau sa
ruunce paie pe foe.
Dar Ol-ice apella aeest fel de anne comporta un peI-icol de moarte toemai
penbu un popol' care, ca i poporul german, este capabil, dupa cum a dovedit-o
adesea istoria lui, Sa lupte pinii la ultima picatUl"a de singe penbu niilucil-i.
El a abatut intotdeauna poporul nosbu de la hotarirea de a rezolva problemele
de caxe depindea practic existenta lui. In vreme ce noi ne consumam in certUl-i
religioase, celelalte popoa:m ii imparteau restullmnii. in vreme ce micarea
rasista se intreaba daca pedcolul ultramontan este mai de temut deeit pericolul
I
evreiesc, i invers, eVl"e1.l1 disbuge ceea ce constituie bazele existentei
ca rasa i, astfel, distruge pentru totdeauna poporul TWstru. In ceea ce-i pn,vete
pe aeeti sustinatOli pot spune, in favoarea miciirii national-socialiste Iii,
399
ca urmare, a poporului german, dintr-o iJWnI sinceri ..,astI 1'1J8kiune::
"Apara-l, Doamne, de astfel de prieteni; cit despre du
m
a
ni
.le8tl'veni Ii Bingw
h
"
de fiC-
*
* *
Lupta dintre federalism unitruism, pe care evreii au 8-0 provoace
atit de ingenios in 1919, 1920, 1921 i dupii aceea, a obligat micarea national-
socialisti, refuza sa participe la ea, sa ia pozipe in privinta problemelor
esentiale pe care Ie ridica. Germania trebuie sa fie un stat federativ sau
eentralizat ee inseamnii praetic aeeste doua de.fmitii? Dupi parerea mea, a
doua intrebru'e este cea mai importanta, nu numai pentl1l eli nu se poate intelege
fntreaga insemnittate a prohlemei lara sa fi liispuns in prealahil la ea, dar
penbu ca ea este de natw-a si-i limureascii i sii-i imp ace pe adversrui.
Ce este un stat federativ?
Prin stat federativ intelegem 0 asociatie de state suverane cru-e se unesc
din propria lor vointa in virtute a suveranitcitii lor care renun\a, in favoarea
federatiei, la acele dreptwi suverane a CarOl' exel'cital'e Ie este necesal'a pentl'u
a exista a supravietui.
Aceasta formulm-e teoretica gasete, in practica, aplicm'ea lara
rezerve la nici una din confederatiile existente actualmente in lume. Ea se
cel mai putin constituirii State lor Unite ale Americii, caci nu s-m'
putea spune eli numi11l1 de departe eel mai mm'e al diferitelor state cm'e
compun aceasta confederatie sa se fi bucw'at vreodata initial de VI'eo om-ecm'e
suveranitate, dat fiind ca multe dintre ele au fost ca sa zicem aa desenate de-a
lungul timpului pe ansamblul teritoriului dominat de confedera\ie. De aceea
cind se pune problema diferitelor state cm-e compun Statele Unite ale Americii,
este Yorba, in cele mai multe cazw'i, de teritorii mai mult sau mai putin mm'i,
din ratiuni tehnice i administrative, ale carol' frontiere au fost
adesea trasate eu rigla pe harta, dru' cru-e nu au i nu puteau avea inainte nici
unul din dreptwile de suvel'anitate pl'oprii unui stat. Caci nu aceste state au
intemeiat confederatia, ci confederatia a fost mai intii cea C81'e a format 0 mru'e
P8l.te din aceste aa-zise state. Dreptwile independente, fomte lru'gi, cru'e Ie-au
fost lasate sau, mai bine zis, reeunoseute difelitelol' teritorii, n-au nimic comun
cu caracterul specific al acestei asocieri de state; ele corespund intinderii
domeniului siu, dimensiunilor sale in spatiu care sint aproape cele ale unui
continent. Nu se poate vorbi de suveranitatea politica a state lor ce
compun Uniunea Amelicana, ci despre drepturile care Ie-au fost definite
gru'antate constitutional sau, mai bine zis, despre pIivilegiile lor.
Formularea de mai sus nu se aplica exact nici Germaniei, CD toate ca
difelitele state au existat lara indoiala mai intii in Germania in calitate de state
eli Reichul s-a niiscut din ele. Numai cd Reichul nu s-a format plin vointa
400
libera i colaborarea egalii a diferitelor state, ci prin efectele hegemoniei unuia
dintre ele, Prusia.1)eja profunda inegalitate care domnete in tiirile germane in
ceea ce privete intinderea teritoriilor lor nu permite compararea modului de
formaTe a Reichului Cll cea a State lor Unite ale Americii. Exista un asemenea
contrast din punctul de vedere al puterii intre cele mai mici dintre vechile state
confederate germane i cele mai mari, mai ales cel mai mare dintre toate, incit
serviciile pe care Ie puteau aduce confederatiei erau de 0 importanta foarte
inegala i n-au putut lua parte in aceeai masw-a la intemeierea Reichului, la
formarea confederatiei. Intr-adeviir, in legiitura cu aceste state nu se putea vorbi
despre 0 adevarata suveranitate i expresia "suveranitatea statului" nu era
altceva decit 0 formula administrativa i lipsitii de sens. In realitate, trecutul,
ca i prezentul trecusera pe linie moartii multe din aceste pretinse "state
suverane" i demonstrasera astfel in modul cel mai !impede fragilitatea acestor
formatiuni politice suverane.
Nu este cazul sa aratiim aici in amanunt felul in care s-au constituit
aceste state de-a lungul istoriei; este suficient sa semnalam ca, aproape in nici
un caz, frontierele lor nu coincid cu habitatul unei rase germane determinate.
Sint creatii pur politice a caror majoritate dateaza din epoca cea mai trista a
Reichului: aceea a neputintei sale i a impartirii patriei noastre care era in
acelai timp consecinta i cauza acestei neputinte.
Constitutia vechiului Reich tinea cont, cel putin in parte, de aceasta
stm'e de lucrw'i i nu permitea diferitelor state sa fie reprezentate egal in
Bundesrat, ci Ie acorda 0 reprezentm"e proportionala cu intinderea teritoriului
lor i cu cifra populatiei, cu importanta lor efectiva, ca i cu rolul pe cm-e il
jucasera in formarea Reichului.
Renuntm"ea diferitelor state la dreptw"ile lor de suveranitate in favom"ea
Reichului, spi"e a-i permite sa se nasca, nu fusese spontana decit intr-o maSW"a
fomie mica; practic, in cea mai mm-e p31ie, aceste drepturi nu existasera
niciodata sau Ptusia a pus pur ~ i simplu stapinire pe ele uzind de puterea ei
preponderenta. Este adevarat ca Bism31"ck nu s-a calauzit dupa principiul de a
da Reichului tot ceea ce putea lua prin orice mijloace de la diferitele state; el
nu le-a celut decit ceea ce Reichului ii era absolut neces31-. Acesta era un
principiu pe cit de moderat pe atit de intelept: pe de 0 pmie el tinea cont in mod
deosebit de obiceiuri i de traditie; pe de alta, ii asigw"a dinainte noului Reich,
intr-o m31"e masw"a, afecliunea ~ i colabor31"ea cordiala dintre statele germane.
D31" 31" fi total greit sa atribuim aceastii decizie a lui Bismarck convingerii sale
cii Reichul 31" avea astfel, penhu totdeauna, 0 surna suficienta de dreptw"i de
suveranitate. Bism31'ck nu avea defel 0 asemenea convingere; dimpotriva, el
voia sii-i lase viitorului grija de a indeplini ceea ce in prezent ar fi fost prea greu
de executat ~ i ceea ce statele nu 31" fi supOliat decit cu greutate. EI conta pe
efectul nivelator al tinTpului ~ i pe presiunea pe c31-e 0 va exercita evolutia a
cil.rei actiune i se parea mai eficace de cit incercm-ea de a zdrobi pe loc rezistenta
pe c31'e i-31" fi opus-o in acest caz diferitele state. Ac\ionind astfel, el a
401
demonstrat !?i dovedit in modul cel mai evident in ce masura era un om de stat.
Caci, in realitate, suveranitatea Reichului n-a incetat sa se intiireascii pe seama
diferitelor state. Timpul a iruaptuit ceea ce Bismarck atepta de la el.
Priibuu:ea Grmaniei !?i disparitia regimurilor monarhice i-au dat
acestei evolutii un impuls hotii1:itor. Caci statele germane datorindu-i existenta
mai mult unor cauze etnice decit unor cauze pur politice, insemniitatea lor se
reduce a la zero de indatii ce forma luata de dezvoltarea acestor state, adica
forma monarhica i dinastiile lor erau suprimate. Un mare numar al acestor
"state fantomii" au fost atunci intr-atit de lipsite de Olice bazii incit au renuntat
de la sine sa supravietuiasca i, din motive de pura utilitate, au fuzionat cu
statele vecine ori s-au alipit spontan altora mai puternice; aceasta este dovada
cea mai izbitoare a extraordinarei slabiciuni a suveranitiitii efective de care se
bucurau aceste state mici i a piiJ.'erii proaste pe care 0 aveau despre ele propliii
lor cetiiteni.
Dacii inliiturarea regimului monru'hic i a reprezentantilor siii daduse
deja 0 loviturii foarte puternica caracterului federativ al Reichului, el a fost !?i
mai puternic afectat de obligatiile pe cru'e Ie-am contractat acceptind tratatul
de "pace".
Se intelegea de la sine cii dreptUlile suverane in materie de finante, de
care se bucuraserii pina atunci "statele", ii reveneau Reichului, din moment ce
pierderea riizboiului ii impunea obligatiuni biineti de care conbibuabilii
personali ai diferitelor tari nu soar fi putut, niciodata achita. Celelalte masuri,
ca intretinerea potei i a cailor ferate de ciitre Reich erau de asemenea
consecinta inevitabila a inrobirii poporului nosb'U la care duceau incetul cu
incetul tratatele de pace. Reichul era constrins sa-i asigure posesiunea exclusiva
a unor reSUl'se din ce in ce mai numeroase pentru ai putea achita datoriile
care nu incetau siii fie extorcate.
Formele pe care lear fi luat adesea aceasta extindere a puterilor
Reichului puteau fi lipsite de sens; procesul era totui firesc i logic. Responsabi.
litatea lor revine partidelor i oamenilor care odinioara nu au lacut tot ceea ce
trebuia lacut ca sa terminiim razboiul victOlioi. Principalii responsabili erau,
in special in Bavaria, partidele pe care Ul'IDiirirea unor scopuri egoist interesate
Ie lacuse sa uite in timpul riizboiului sai dea Reichului ceea ce ii datorau
Reichului, omisiune pe care au trebuit sa 0 compenseze inzecit dupa infringere.
Istorie razbuniito are ! Se poate spune numai ca rareori ceml a pedepsit atit de
prompt piicatul. Aceleai pruiide care, cu citiva ani inainte, pusesera interesele
propliilor lor state - i mai ales in Bavruia - deasupra intereselor Reichului, au
trebuit sa vada atunci, sub presiunea evenimentelor, interesul supelior al
Reichului iniibUind diferitele state. ~ i erau victimele propliilor lor greeli.
Este 0 ipocrizie lara pereche sa te vaieti, cind te adresezi unor alegatori
(caci numai acestora Ii se adI-eseazii campania de agitatie dusa de pruiidele
actuale), de pierderea drepturilor suverane de ciitre diferitele tiri, in VI'eme ce
toate aceste partide lara exceptie au practicat care mai de cru'e 0 politicii de
402
executare ale carei consecinte ultime trebuiau in mod firesc sa aduca schimbarile
cele mai profunde in viata internii a Germaniei. Reichul lui Bismarck era, fata
de exterior, liber i lara obstacole. Acest Reich nu contractase obligatiile
financiare atit de grele lji in acelai timp absolut neproductive pe care trebuie
sa Ie supm1-e astazi Germania sub regimul planului Dawes. Competenta sa era
limitata in interior la citeva dreptwi absolut necesare. EI se putea deci foarte
bine lipsi, in ceea ce privea veniturile sale, de dreptUlile pI"el"ogative regale care
sa-i fie proplii i sa traiasca din conbibutiile pe care i Ie furnizau diferitele tari;
cum acestea vazut garantata posesiunea dreptUl-ilor lor de suveranitate
cum, pe de alta parte, surna contributiilor platite Reichului era relativ putin
ridicata, ele erau in favoarea lUl. Dar a explica putina popularitate de care se
bucura astazi Reichul in Tari prin dependen{a financiarii fata de el inseamna a
se deda la 0 propaganda nejustificata chiar mincinoasa. Nu, nu acesta este
adevaratul motiv. Dizgra(ia de care suferc'i concep(ia politicii reprezentatil de
Reich nu trebuie sii fie atribuitii pierderii drepturilor suuerane impuse 1llrilor; ea
este mai degrabii efectul felului lamentabil in care poporul german se uede
reprezentat astiizi prin statui siiu. In ciuda tuturor serbill-ilor Drapelului
Reichului ale Constitutiei, actualul Reich a ramas strain de inima tutUl"or
claselor poporului nosb'll legile pentru apararea republicii il pot impiedica sa
se atinga de republicane, prin teroarea pe care incearca sa 0 inspire:
ele nu VOl' sa se faca indragite nici macar de un singur german. Grija
impins(l pine! la extremii de a apiira, prin articale de lege prin amenin{area cu
munca silnicil, republica impotriua propriilor st'li cetii[eni constituie critica cea
mai zdrobitoare cea mai injositoare a ariciirui regim.
Dar mai exista un motiv penb'll care anumite patiide mint, pretinzind
ca Reichul a incetat sa fie populat-, penb'll ca el a uzurpat dreptUl-ile de
suveranitate ale Tarilor_ Presupunind ca Reichul nu i-at" fi extins atit de mult
hegemonia, nu trebuie sa credem ca penh'll atita lucl'll nu S-at- fi bUCUl"at de mai
multa trecere in difelitele Tari, din moment ce poverile generale lilmineau la fel
de grele ca in prezent. Din contra, daca Tarile trebuiau sa plateasca impozite aUt
de lidicate ca acelea de catoe at-e nevoie Reichul pentm a se achita de obligatii
fata de Diktatul care ne-a adus in stare de sclavie, ostilitatea at- fi mai
puternicJ. Nu numai ca at- fi foatie greu de incasat conbibutiile datorate
Reichului de catre Tilli; ele nu ar putea fi obtinute decit plin constringere. Caci,
din moment ce republica s-a plasat pe terenul tratatelor de pace nu are nici
curajul, nici dormta de a Ie declara nule, ea trebuie sa tina cont de obligatiile
sale. este tot a partidelor care le uorbesc neincetat maselor electorale
despre necesitatea de a menjine independeru,a Tilrilor care, in acela.Ji timp, Ii
pretind Reichului sus{in' 0 politiClI auind fatalmente drept consecin{t'l
suprimarea ultimelor "drepturi de suueranitate".
Spun "fatalmente" pentru cli Reichul actual nu at-e alte mijloace de a
rlispunde obligatiilor pe care i le-a impus 0 politica internii i externii absolut
lipsita de sens. $i in acest caz, cui pe cui se scoate; Olice datOlie noua
403
contractata de Reich prin modul criminal in care reprezinta interesele
Germaniei fata de tarile straine necesitii stringerea urubului in interior:
operatiune care atrage dupa sine suprimarea progresiva a tutw-or drepturllor
de suveranitate a diferitelor state, pentru a impiedica sau dezvoltarea
germenilor rezistentei in sinul lor.
lata care este, in general, diferenta caracteristica dintre politic a
Reichului actual i cea de odinioara: vechiul Reich {acea sa domneascii pacea in
interior,yi i.}'i anita forra in afara, in vreme ce Republica i,yi araNi slabiciunea fa{il
de strliinatate ,yi in interior i,yi asupr!ite ceta(enii. In ambele cazmi, una din
atitudini 0 conditioneaza pe cealalta: un stat na{ional puternic nu are nevoie de
multe legi in interior, deoarece cetarenii slii nutresc afecriune ata,yament falli de
el; un stat de spirit interna{ionalist care asupra unor sclavi nu Ie poate
impune supu'ilor corvoada decit prin constringere. Ciici regimul actual minte pe
cit de cinic pe aUt de cind vorbete despre "cetateni liberi". Nu exista
ceva dedt in vechea Germanie. FUnd 0 colonie de sclavi in slujba strainiltli-
(ii, Republica nu are cetilreni, cel mult De aceea ea nu are un drapel
narional; ea nu are decit 0 marcli a fabricii introdusa printr-un decret al
autoritatilor aparata de dispozitii legislative. Acest simbol care, penb-u
democratia germanii, trebuie sa joace rolul palariei lui Gessler, i-a ramas ca
urmare mereu strain inimii popOlwui nosb-u. Republica, care, fiind la putere,
a tirit in noroi simbolul unei traditii la care raminea insensibila i al unui trecut
a cih-ui mih-etie nu ii inspira nici eel mai mic respect, va fi uluitii in ziua dnd va
vedea cit de superficial este ataamentul supuilor siii fata de simbolul ei. Ea a
luat de la sine caractel-ul unui episod din istOlia Germaniei.
Astfel ca astazi acest stat este obligat, spre a continua sa triiiascii, sii
reduca tot mai mult drepturile de suveranitate ale Tih'ilor, nu numai din ratiuni
materiale, ci i din ratiuni psihologice. Caci storcind pinii la ultima piciitunl
singele cetiitenilor sai prin politic a sa de exactiune din punct de vedere financiar,
el trebuie inevitabil sa Ie riipeascii i ultimele dreptmi, daca nu vrea ca
nemultumirea generahi sa izbucneasca intr-o zi sub forma unei rebeliuni
deschise.
Rasturnind termenii formularii de mai sus, noi, national-socialitii yom
giisi urmiitoarea regula de baza: Un Reich na{ional puternic care sci
recunoascil sil apere in toatli intinderea lor interesele cetil{enilor slii dincolo de
frontiere, Ie poate oferi libertatea In interior, {aril a trebui sa se teama pentru
soliditatea statului. Dar, pe de alta parte, un guvern na{ional energic iri poate
permite sd incalce din plin libertatea persoanelor particulare a Tdrilor, din
moment ce fiecare cetii(ean iJi dll seama ca astfel de masuri sint necesare pentru
mare!ia nariunii.
Este cert cii toate statele lumii se inru'eaptii, prin evolutia organiziilii lor
interne, catre 0 anumita eentralizare. In aceasta privinta nu va face nici
Germania. Astiizi este deja 0 prostie sa vOl'beti despre "suvel'anitatea de stat"
a tlililor, ciiei, in realitate, ea nu se eu dimensiunea ridicola a acestor
404
formatiuni politice. Importanta diferitelor state nu a Iacut dedt sa ;;eada din
punctul de vedere al comunicatiilor al tehnicii administrative. Traficul
modern, tehnica modeI'm reduc neincetat distantele ingusteaza spatiul. Un
stat de altadata nu mai reprezintii astazi decit 0 provincie, iar statele din prezent
ar fi trecut odinioara ch'ept continente. Dificultatea, evaluata sub aspectul ei pur
tehnic, administrarii unui stat ca Germania nu este mai mare dedt era acum
o suU douazeci de ani cea de a guverna 0 provincie ca Brandenburgul. Astazi
este mai sa striibati distant a care separa Miinchenul de Berlin decit era
acum 0 sutii de ani sa mergi de la Miinchen la Stru"Ilberg. intregul teritoriu
al Reichului de astazi este, prop0l1ional cu mijloacele de transport actuale, mai
putin intins decit at oricaruia din state Ie de dimensiune mijlocie cru'e alcatuiau
Confederatia Germanica din vremea razboaielor napoleoniene. Cel a carui minte
ramine inchisa consecintelor cru"e decurg din fapte constatate riimine in urmii fata
de timpul sau. Asemenea orbi au existat in toate timpurile !?i vor exista mereu.
Dar ei pot cel mult sa incetineascii rotii istoriei; nu 0 VOl' opri niciodata.
Noi, nu trebuie sii riiminem orbi in fata concluziilor
cru"e trebuie trase din aceste axiome. Nici in acest caz noi nu trebuie sa ne lasam
de frazele mari ale pruiidelor burgheze cru"e zic nationale. Folosesc
expresia "fraze mrui" , pentru ca aceste pruiide nu cred nici ele sinceI' ca
realizarea intentiilor lor este posibila pentru ca, in al doilea rind, ele sint
principalele responsabile de intorsatUl"a pe cru"e au luat-o evenimentele. Mai ales
in Bavaria, sbigatele cru"e eel' reducerea centralizarii nu sint decit 0 fru"sa de
partid politic nu dezvaluie nici 0 intentie sincera. Ori de cite aeeste pruiide
ar fi b"ebuit sa faca din aceste declamatii ceva real serios, ele au eedat
lamentabil, lara exeeptie. De fieeru"e data cind Reichul a comis ceea ce ele
numesc "0 tilharire a ch"eptUl-ilor de suveranitate" ale statului bavarez, practic
nu i s-a opus nici 0 rezistenta, in afro"a de citeva birfeli respingatoare. Da! dnd
cineva indraznea intr-adevilr sil se rid ice impotriva acestui regim absurd, era scos
in afara legii proscris de partide, sub pretextul cil "nu se plasa pe
terenul statului actual" era persecutat piTUl cind era redus la u!cere fie prin
aruncarea in inchisoare, fie interzicindu-i-se in mod ilegal sil vorbeasm in public.
P8.1iizanii pot vedea astfel cit de funci8.1" mincinoase sint aceste eercUl"i
federatiste. Teoria unui stat confederat nu este pentru ei, ca religia,
decit un mijloc de a-!?i apara propl-iile interese de proiid, adesea destul de
neCUlate.
*
'" *
Dup{l cum 0 anume centralizare, in special in ceea ce privqte mile de
comunicarie, pare fireasoil, tot astfel, noi, na/ional-social4tii avem datoria de a
lua pozi[ie in modul eel mai ferm impotriva unei asemenea evolu[ii a statu lui
actual, deoarece aceste m{lsuri nu au aft scop dedt Sll mascheze Stl faCti posibilii
405
o politica (!j'ternii catastrofald, Tocmai pentru ca Reichul actual nu a intreprins
ceea ce se numete nationalizarea cailor ferate, (a a finantelor etc. din
ratiuni superioare de politica nationala, ci pUl" simplu penbll a dispune de
resurse de simbrii, spre a putea practica 0 politica de executie neinfrinata, noi,
national-sociali!itii, trebuie sa facem tot ceea ce ni se pare potrivit sa stinghe-
reascli !ii, dacli este posibil, sil opreasca 0 asemenea politica, Penb-u aceasta,
trebuie sa luptam impotriva centralizarii impuse actualmente institutiilor de 0
importanta vitalil pentru pOpOl-ul nosb-u, din moment ce ea nu este practicatil
decit pentru a comercializa miliarde de tribututi !ii simbrii cerute, in folosul
stnlinlitiltii, de politica dusil de guvernul nostm de la rlizboi incoace.
Din acest motiv mi!icarea national-socialistii b'ebuie sli ia pozitie
impotriva unor asemenea tentative,
AI doilea motiv care ne determinii sli ne opunem acestei centralizari este
cil ea 81' putea intliri in interior situatia unui regim care, prin toate actele sale,
a fost 0 calami tate pentru natiunea germanii, Reichul democratic evreiesc pe
care il avem actualmente # care pentru naliunea germanii este un adevdrat
blestem cautd sd zilddrniceasca criticile pe care i le adreseaza diferitele state care
fncl'l nu sint to ate pl!trunse de spiritul epocii noastre, reducindu-Ie la 0 totalillipsa
de importanta, Intr-o asemenea situatie, noi-national-socialitji sintem pe deplin
sa cerem nu numai ca acestei opozitii a diferitelor state sa i se
furnizeze baza unei puteIi politice, cru-e sli promita succesul, ci !ii sa facem din
lupta lor impobiva centraliziirii expresia unui interes general superior, national
!?i german, Astfel, citil vreme Partidul popular bavarez va apara "drepturile
speciale" ale statului bavarez, din motivejosnic interesate particulariste, noi
va trebui sa pro{itam de aceastii situa{ie specialii pentru a diirima regimul
democratic actual, nascut din revolu{ia din noiembrie, # aceasta pentru a servi
interesul superior al na{iunii,
AI treilea motiv cru-e ne determinli sa luptam impotriva centraliziirii
actuale este convingerea noastra cli ceea ce se nume!ite nationaliz81'e in folosul
Reichului nu este in realitate, in mare parte, deeit-o unificru-e; in orice caz, ea
nu este 0 simplific81-e; cel mai adesea, este yorba numai de a sustrage
drepturilol' de suvel'anitate ale Tiirilol' institutiile ale carol' porti vor fi astfel
l81'g deschise poftelor p81-tidelor revolutionare. In decursul istoriei germane
favoritismul nu a fost inca niciodatli practicat intr-un chip mai decit
de republica democratica. lnverfunarea cu care continua centralizarea este, in
bUnd parte, imputabilil partidelor care au prom is altlldata sa croiascd drum
fUnC[ionarilor capabili fi care, astazi cind este vorba de ocuparea
diferitelor slujbe i func[ii se {raminta numai ca sa afle dacil candida[ii aparrin
partiduiui lor, In special evreii sint aceia C81-e, de cind exista republica, se
l-evarSii in valwi incredibil de m81i in toate birourile economice organele
administrative, astfel cli ele au de venit astazi un domeniu evreiesc.
Aceasta a tt'eia consideratie ne impune in mod special, din ratiuni
tactice, sa examiniim scrupulos orice miisura nouii cru-e tinde sa accentueze
406
centralizarea sa luam, la nevoie, pozitie impohiva ei. Punctul de uedere pe care
ne uom pIasa pentru a proceda la aceastii examinare trebuie sci fie intotdeauna
eel al unei politici fta{ionale de inspirajie inaW, niciodatii acela af unui
particularism ingust.
Ultima remarca este necesara pentru ca membrii partidului nostru sa
nu creadii ca noi, nu recunoa!'jtem din principiu cii Reichul
poate intruchipa 0 suveranitate superioara celei a diferitelor state. In rindUlile
noastre nu trebuie sa existe nici cea mai mica indoiala asupra acestui wept.
Cum, pentru noi, statui in sine nu este decit 0 forma, in timp ce substan{a lui, cu
alte cuvinte con{inutul acestei forme, este nariunea, poporul, este limpede cii toate
interesele trebuie sa fie subordonate intereselor suuerane ale poporului. Printre
altele, nu putem nici unui stat separat existent in sinul na(iunii al
Reichului care a reprezintii, 0 putere politicii independent a ,\'i drepturile unui stat
suveran. Trebuie sa se puna capat, l)i IUClul acesta va fi Iacut intr-o zi, abuzurilor
pe care Ie comit aceste state confederate intretinind Iega\ii care Ie reprezintii
chipUlile in strl1iniitate sau unele la altele. Atita vreme cit aceastii dezordine va
continua sa existe, nu trebuie sii ne mire dacii strainatatea continua sa puna la
Indoiala soliditatea armatUlii Reichului daca procedeazii in consecintii, Aceste
abuzUli sint cu atit mai revoltl1toare cu cit nu Ii se po ate nici 0
utilitate care sa Ie compenseze inconvenientele. Daca interesele unui german
care in striiiniitate nu pot fi aparate de ambasadorul Reichului, ele vor
fi mai putin aparate de minisbul unui stat mic pe care pu\iniitatea importan-
lei sale II face ridicol in cawul lumii moderne. In aceste state confederate nu se
pot vedea decit defecte ale armUl-ii noastre care faciliteaza tentativele flicute in
illteriOlul in afru'a Reichului de a aduce dizolvarea sa, tentative pe care un
stat continua sa Ie vada cu ochi buni. Noi, nu putem intelege
nici faptul ca vreo familie nobila atinsa de senilitate cauta, intr-un post de
ministlu plenipotentiru', un nou sol care sa hriineasca una din ramUl'ile sale deja
.lscate. Reprezentru'ea noastra diplomaticii in striiinl1tate era atit de lamentabill1
nca de pe vremea vechiului Reich, incit este cu totul de prisos sa completl1m
de atunci.
Trebuie neaparat ca, pe viitor, importanla atribuitii Tarilor sa fie
nasUl'atii in functie de efortUlile guvernelor lor de a face civilizatia sa
)rogreseze. Monru'hul care a flicut cel mai mult penhu importanta Bavariei nu
vreun particulru'ist incapatinat ostil germanismului, ci Ludovic I cru'e
mbina gustul penhu ru'te cu iubirea sincerii penhu Germania mru'e. Consacrind
'esul"sele statului lidicarii Bavariei la un rang lnalt pl'intre popoarele ci vilizate,
n loc sa-i intiireascii puterea politica, el a oblinut rezultate mai bune i mai
lurabile decit ar fi putut-o face prin alte mijloace. Miinchenul era un bogat
)rovincial neinsemnat, el a flicut din aresta 0 mru'e metropola ru'tistica germanii
i a creat un cenhu suficient de atractiv penhu ca franconienii, al
aror caracter national este aUt de diferit de cel al bavru'ezilor, sa raminii
lstiizi legali de Bavruia. Daca Miinchenul a1' fi ramas ceea ce era odinioru'ii, ceea
407
ce s-a petrecut in Saxa soar fi repetat in Bavaria, cu diferenta ca Leipzigul
bavarez, adicii Niirnbergul, nu ar fi devenit un bavarez, ci unul franconian.
Nu cei care striga "Jos PI-usia!" au constituit maretia Miinchenului; cel care a
dat inseIIU1Atate acestui a fost regele care voia sa diil-uiasca natiunii
germane un giuvaer artistic pe care te simP. obligat sa-l vizitezi sa-l adm.lli
i care a i fost astfel. de aici b'ebuie sa tragem 0 invatatura pentru viitor.
Insemniltatea atribuita diferitelor state nu se mai poate me/sura de acum inainte
in func(ie de puterea lor politic,,; eu 0 vild manifestindu-se mai degrabii in rolul
pe care il vor juca in calitate de ramuril a rasei sau incurajind progresele
civiliza/iei. Dar, chiar in aceasta plivinta, timpul va opera de
niveIru'e, Comoditatea mijloacelor de comunicatie moderne amesteca intr-atit
oamenii incit frontierele cru'e sepru'a ramUlile unei rase se incet,
dru' continuu, astfel incit formele pe cru-e Ie imbraca civilizatia unui popor
prezinta incetul cu incetul aspect pe toata intinderea domeniului sau,
Armata trebuie aparata de influentele pruiiculruiste in mod special i?i cu
cea mai mru'e grija, ViitOl-ui stat national-socialist nu trebuie sa recada in
trecutului, nici s-o incru'ce cu treburi care nu sint ale ei la cru'e nu
ru'e dreptul sa se dedea, Armata nu are rolul de a fi 0 unde sint men[inute
particularitii[ile ce diferen(iazll diferitele ramuri ale unei rase; dimpotrivil, este
o in care tori germanii trebuie sil invere sa se in[eleagel reciproc sci se
acomodeze unii cu al(ii, De orice ru- putea, in viata unui popor, duce la
dezbinare, ru'mata trebuie sa se foloseasca pentru a uni. Ea trebuie sa-l ridice
pe tinarul recmt deasupra orizontului lui sa-l faca sa descopere
orizontul natiunii germane, Soidatul trebuie antrenat sa observe nu frontierele
tarii lui natale, ci pe acelea ale patriei sale, caci intr-o zi va trebui sa Ie apere.
De aceea este absUl'd ca tinarul german sa fie lasat in tara lui natala; trebuie sa
i se faca cunoscutii Grmania in timp ce face serviciul militar. Acest lucm
este cu atit mai necesru' cu cit astazi tinalW german nu mai face, ca
odinioru'a, tUl-u1 Germaniei, cru'e ii large a orizontul. Nu este absUl'd, daca ne dam
seama de aceastii necesitate, sa-l mai lasam pe tinarul bavru'ez faca serviciul
militar la Miinchen, pe franconian la Niirnberg, pe cel din Baden la Kru'lsmhe,
pe WUliemberghez la Stuttgrui etc. i nu ar fi mai rezonabil sa-i ru'atam
tinamlui bavru'ez cind Rinul, dnd Mru'ea Nordului, hambmghezului Alpii,
pl-usacului din est Masivul Central german i mai depruie? Cru'actelw
propriu fiecal-ei regiuni trebuie sa ramina in tmpa, dru' nu in gru-ruzoana. Orice
tentativa de centraIizru'e se expune dezaprobiirii noastre, dar niciodata aceea
cru'e ru'e ca obiect ru'mata. Dimpotriva, cu to ate ca ne opunem tutUl'or celorlalte
modUl'i de centralizru'e, acesta nu va putea decit sa ne bucUl'e. Facind abstractie
de consideratiunea ca, dat fiind efectivul actual al ru-matei Reichului, ru' fi
absUl'd sa pastram corpUli de ru'mata recl-utate din diferite state, noi vedem in
centraUzru'ea operata in sinul armatei Reichului un progres Ia cru'e nu trebuie
sa renuntam in viitor atunci cind ru-mata nationala va fi restabilita.
De altfel, 0 concep{ie nOWl :$i victorioasa trebuie sa respingii toate
408
leg(/turile care ar putea paraliza avintul intelectual care 0 impinge inainte.
Na{ional-socialismul trebuie sa revendice dreptul de a - ~ i impune principiile
intregii na{iuni germane, {ariZ sa {im! seama de frontierele care separau pinel in
prezent statele confederate, .yi sa faeil educatia na[iunii conform concep{iilor ~ i
planurilor sale. Dup(l cum bisericile nu se simt legate .yi limitate de granirele
politice, ideea national-socialista nu este nici ea legati! ~ ' i limitata de diviziunile
teritoriale ale diferitelor state.
Doctrina na(ional-socialista nu este servitoarea intereselor politice ale
statelor confederate; ea trebuie sa fie intr-o zi regina .yi stapina natiunii germane.
Ea are de condus ~ ' i de reorganizat via[a unui popor; ea trebuie a.yadar sa
pretindli, pe un ton imperativ, dreptul' de a trece peste granilele trasate de 0
evolu[ie pe care noi nu 0 mai acceptilm.
Cu cit triumful ideilor sale va fi mai complet, cu atit libertatea
individuald cu care ea va dilrui intreaga lara va fi mai mare.
CAPITOLUL XI
PROPAGANDA ORGANIZARE
Anul1921 a avut, penh-u mine pentru micare, odin mai multe puncte
de vedere, 0 semnificatie deosebitiL
Dupa intrarea mea in Partidul Muncitoresc German, am preluat de
indatii conducerea propagandei. Pe vremea aceea consideram acest domeniu de
departe cel mai important. In primul rind era yorba mai putin sa-ti framinti
mintea cu problemele de organizare cit sa idee a in rindm-ile
unui mai mare numar de oamenio Propaganda trebuia sa preceada de departe
organizarea mai intii sa-i citige mateI-ialul uman care m'ma sa fie framintat.
De aceea eu sint dumanul unei organizaI-i prea rapide prea pedante. Din
aceasta nu iese adesea decit un mecanism mort i rareori 0 organizatie vie. Caci
o organizatie ii datoreaza existenta unei vieti organice, unei dezvoltii.ri organice.
Nite idei care au impresionat un numar determinat de oameni VOl' tinde
intotdeauna catre 0 anumitii ordine i, din acest aspect intern, rezultii 0 valoare
foarte mare. Dar aici trebuie sa tinem seama de slabiciunea oamenilor, care
determina individul izolat sii se revolte instinctiv cel putin la inceput, impotI-iva
unei autoritati. Tot astfel, cind 0 organizatie se dezvolta mecanic, de sus in jos,
pericolul mare constii in m'miitoarele: 0 personalitate cm'e intr-o zi s-a Iacut
cunoscuta, nefiind incii adaptata exact nici miicar suficient de capabila, va
incerca, in interiorul sii impiedice din invidie ascensiunea unor
elemente mai capabile. Dauna cm'e va rezulta dintr-o astfel de eventualitate
poate, mai ales in cazul unei micaI-i tinere, sa devina monstruoasiL
Din acest motiv este preferabil ca 0 idee sa fie raspindita prin propagan-
da, 0 anumitii bucata de vreme, mai intii dintr-un punct central i apoi sa se
caute in mateI-ialul uman cm'e incetul cu incetul s-a "capete de
Fahrer" sii fie puse la incercm'e. Se po ate intimpla, citeodatii, ca oameni,
neinsemna\i in sine, sa fie considerati Fiihreri AJ: fi de altfel cu
totul sa vedem in bogatia de cunotinte teoretice dovezile cm'acteI-istice ale
aptitudinii de a fi Fahrer.
Contrm'iul se produce fomie frecvent.
Marii teoreticieni sint fomie rmi i mmi ol'ganizatori, dat fiind cii
maretia teoreticianului 'Ii a fabricantului de progI'am sta in pI-imul rind in
cunoaterea i stabilira unor legi juste din punct de vedere abstract, in timp ce
organizatorul trebuie sii fie in primul rind un psiholog, trebuie sa omul aa
cum este i, penb'll aceasta, sa-l cunoasca. Nu trebuie nici sa-l supraestimeze,
nici sa-l subestimeze. Dimpotriva, trebuie sa tina cont de slabiciune i de
410
bestialitate, pentru a crea un organism viu, de 0 vigoare de nezdruncinat,
perfect potrivit pentru propagarea unei idei sa-i deschida calea succesuluL
Dar se in'timpla mai rru- ca un mru-e teoretician sa fie un mare Fahrer.
Mai degraba va fi astfel agitatorul, lucru cu cru-e multi oarneni cu spirit !?tiintific
nu vor sa cada bucuro!)i de acord lji cru-e este, totu!ji, de inteles. Un agitator cru-e
capacitatea de a raspindi 0 idee in mase trebuie intotdeauna sa fie un
psiholog, chiru- daca nu este decit un demagog. EI va fi intotdeauna un Fahrer
mai bun decit teoreticianul cru-e mediteazii departe de oarneni lji deprute de
lume. Caci a conduce inseamnii a putea"mi!?ca masele. Dru-uI de a formula idei
nu ru-e nimic de a face cu unui Fuhrer. Este complet inutil sa
discutam penh'll a ce este mai impOltant: sa concepi idealuri !ji scopuri
umanitare sau sa Ie realizezi. Aici se intimpla ca in viata: un IUCI'll ar fi complet
stupid tara celaIalt. Cea mai frumoasa conceptie teoretica rd.mine lard. scop !?i :lira
valoru-e daca Fuhrerul nu poate pune masele in mi!?care spre ea. invers, ce ru-
insemna toata "genialitatea" tot elanul Fiihrerului, daca un teoretician
inteligent nu i-ar stabili scopwile pentru lupta omeneasca? Dar imbinarea
teoreticianului, a organizatOl-uIui i a Fuhrerului intr-o singw'a: persoana este
lucl'lll eel mai rru' care po ate fi intilnit pe acest piimint: aceastli imbinru'e
produce marele barbat.
Dupa cum am remru-cat deja, m-am consacrat propagandei in vremwile
de inceput ale activitatii mele in prutid. Ea trebuia sa reu!?easca sa impregneze
putin cite putin un mic nucleu de oarneni cu noua doctrina, penb'll a forma
materialul cru-e, mai tirziu, va putea forma primele elemente ale unei
organizatii. In felul acesta scopul propagandei a in general scopul
organizarii.
Daca 0 are intentia sa rastorune 0 lume i sa consb-uiasca una
noua in ,locul ei, in insu!?i sinul conducelii trebuie sa domneasca 0 limpezime
desavil:ita dupa w-matoru-ele pIincipii: fiecru'e mi!?cru-e care va fi ci!?tigat
material uman va b-ebui mai intii sa-I impruta in dom grupe: prutizanii i
membrii.
Datoria propagandei este sa recl'llteze prutizani, datOlia organizaIii este
sa ci!?tige membri.
Prutizanul unei mi!?cali este cel ee se declru-a de acord cu scopurile sale;
membl-uI, acela care lupta penh'll ea.
Prutizanul va fi adus in sinul mi!jcaIii de propaganda. Membrul va fi
consh-ins de organizatie sa ac\ioneze el penb-u l-ecrutru-ea de noi prutizani,
din numal-uI ciil-ora se vor putea apoi forma noi membri. "A fi prutizan" cere
numai recunoaterea pasiva a unei idei; "a fi membl'll" cere ca ea sa fie
reprezentata activ i aparata; la zece prutizani vom avea abia doi membIi. A fi
prutizan implica un simplu efort de cunoa!jtere; penb'll a fi membru, trebuie sa
ai cW'ajul de a repreaenta idee a recunoscuta adeviil-ata !ji de a 0 riispindi lru-g.
DatOlitii formei sale pasive, majoritatii oamenilor, care sint lenelji lji lalji,
Ii convine simplul efOlt al cunoaljterii. A fi membru pretinde 0 activitate de
411
gindire care nu i se potrivete deeit unei minoritiiti.
Din aeeasta cauza, propaganda trebuie sii-i indrepte neineetat atentia
asupra adevarului ea 0 idee citiga partizani i ea apoi organizatia trebuie sa fie
foarte atentii sa-i eaute minutios membri printre eei mai eapabili dintre
partizani. Din eauza aeeasta, propaganda nu trebuie sa-i framinte mintea in
legiitura eu importanta, in special, a fieeiiruia din eei pe care i-a eonvertit, in
legiiturii eu capacitatea lor, cu eunotintele lor, eu inteligenta sau cu caracterul
lor, in timp ce organizatia trebuie sa aleaga foarte atent ace Ie elemente care VOl'
face eu adevarat posibila victoria
'" *
Propaganda incearea sa faea sa piitrunda 0 doctrinii in poporul intreg,
organizatia nu inglobeaza in eadrul ei deeit pe aceia care, din ratiuni psihologice,
nu VOl' putea diiuna expansiunii ideii.
*
* *
Propaganda ii inculcii masei 0 idee, ca s-o pregateasca pentIu ceasul
victoriei, in timp ce organiza(ia luptii pentm victorie datorita unui manunchi
permanent, organic gata de luptii, al ace lora dintre partizanii slii care par
capabili i hotiiriti sa duea lupta pentm victorie.
*
* *
Victoria unei idei va fi eu atit mai cu cit propaganda va fi
prelucrat ansamblul oamenilor la 0 scm-a mai mare i cu cit organizatia . cm-e
trebuie sa conducii praetie lupta - va fi mai exclusiva, mai puternieii i mai
solida,
Rezultii ca numiiml pm-tizanilor nu este niciodata destul de mm-e, in
timp ce numalul membrilor este mai degl'aba prea mare deeit prea mic.
*
* *
Cind propaganda a inculcat unui popol' intI'eg 0 idee, organizatia poate
412
trage eonseeintele numai eu 0 minii de oameni. Propaganda organizatia, deci
partizanii membrii se afla dupa aeeasta intr-o pozitie reeiproe definita. Cu cit
propaganda va fi luerat mai bine, eu atit numarul membrilor efeetivi va putea
fi mai restrins; eu eit numarul partizanilor va fi mai mare, eu atit numiirul
membrilOl' va putea fi mai mie !ji invers: eu cit propaganda va fi mai defeetuoa-
sa, eu atit organizatia trebuie sa fie mai puternieii; eu cit gmpul de partizani ai
\mei mi!?cari ramine mai slab, eu atit trebuie sa fie mai mare numiirul
membrilor, daea vrea sa mai eonteze pe sueees.
*
* *'
Cea dintii datorie a propagandei este sa oameni penh-u
organizatia ulterioara: prima datorie a organizatiei este sa oameni pentm
continuarea propagandei. A doua datorie a propagandei este sa dezagrege stru'ea
de lueruri aetuala sa 0 pah-unda de doetrina noua, in timp ee datoria
organizatiei trebuie sa fie lupta penh-u putere, penh-u a faee ea doetrina sa
triumfe definitiv.
01<
'" *'
Un sueees definitiv intr-o revolutie va fi intotdeauna atins daea
intregului popol' i se indica 0 noua eoneeptie despl'e lume sau ehiru' i se impune,
la nevoie !?i daea, pe de alta pru-te, organizatia eentl'ala - deei mi!jearea -
inglobeaza numai minimul de oameni absolut indispensabili pentI-u a oeupa
eentrul nervos al statului.
Altfel spus:
In oriee mieru'e ell adevarat mareata, eu alUl'a de rastUl'nru'e mondiala,
propaganda trebuie sa raspindeascii mai intii ideea aeelei Ea va trebui
sa ineerce neobosit sa limpezeasea ideile noi, sa i Ie ineulce multimii sau eel
putin Sa-I zru-uneine vechile eonvingeri. Dat fiind ea 0 asemenea propaganda
trebuie sa aiba 0 "coloanii veI-tebrala", doctrina va trebui sa se sprijine pe 0
organizatie solida. i!ji alege membrii dintre pru-tizanii care au fost
ei:;;tigati de propaganda. Aceasta va ere!jte ell atit mai repede cu cit
propaganda va fi dllsa mai intens aceasta propaganda va putea luel'a eu aUt
mai bine Cll cit organizatia cru'e se afla in spatele ei va fi mai puternica mai
autoritru'a.
Datoria suprema a organizatiei consta in a ave a grija ea dezbinarile,
oru'eeum interne, dintre membrii sa nu conduca la l-uptUl'i !ii, ea Ul'mru'e,
la slabirea activitiitii i;p earum apoi ea spiritul ofensiv sa nu piru'a, ci
sa se reinnoiasea i sa se intareasea tot mai multo Dupa aeeea, numiil-ul
membrilOl' nll trebuie sa creascii la infinit, dimpotriva: numai 0 elita restrinsii
413
poate fi energica i indrazneata; 0 micare a carei organizatie ar crete la nesfirit
ar slabi din aceasta cauza intr-o zi, prin forta imprejurarilor. Organizatiile
pletorice ii pierd incetul cu incetul combativitatea i nu mai sint capabile sa
sustinii cu hotarire i spilit ofensiv raspindirea unei idei.
Cu cit 0 idee este mai bogata mai fertila in fennenti revolutionm"i, cu
atit propagatorii ei trebuie sa fie mai activi, dat fiind ca forta subversiva a unei
astfel de doctrine risca sa-i indeparteze pe burghezii lai. In forullor interior, ei
se vor putea simti partizani, dm" VOl' refuza s-o recunoasca deschis.
De aceea organizatia unei idei cu adeviirat revolutionru"e nu primete
membli decit din rindurile celor mai activi partizani_ In aceastii activitate,
gm"antatii de 0 alegere fireasca sta conditia unei propagande ulteriom"e a
ca i lupta victOlioasii pentru infliptuirea ideii.
Cel mai mm"e pericol care poate ameninta 0 este creterea
anormala a numalului de membri ca Ul"IDare a unui succes prea rapid. Atita
vreme cit trebuie sa lupte, 0 micm"e este evitatii de toate fiintele lae
funcim"mente egoiste, dm- acestea incem"ca repede sa calitatea de membri
daca pmiidul, prin dezvoltarea sa, ii afirmii succesul.
Acestui lucru trebuie sa i se atribuie faptul ca multe micari victorioase
ramin deodatii in Ul"IDa, inaintea succesului definitiv, inaintea desavirilii
scopUl"ilor lor i, cupl"inse de 0 slabiciune intel"1la, inceteaza sa se lupte i se
ubrezesc. Dupa prima victorie, in organizatia ei s-au introdus atitea elemente
rele, nedemne i in special lae, inc it in final aceti lai au majoritatea i Ii
sufoca pe combativi. Ei deturneazii micm"ea in slujba propriilor lor interese, 0
cobom"a la nivelul propriului lor egoism meschin i nu fac nimic pentru a
victoria ideii originme. Atunci fanatismul slabete, forta combativa este
pm"alizata sau, cum obinuiete sa spunii fomie just in asemenea cazUl"i lumea
bUl"ghezii: "Acest pmiid tUl"nat apa in vin". totul este cit se poate de bine
in cea mai bunii dintre lumi.
De aceea este indispensabil ca 0 micm"e, din necesitatea propriei sale
conservari, sa i se inchida multimii de indatii ce succesul este de pmiea sa i ca
pe viitor ea sa procedeze la organizatiei sale cu neslu"itii precautiune
i dupii 0 examinare temeinica. Numai astfel ii va putea pastra
nucleul intact, proaspiit i saniitos. Trebuie avut grija ca numai acest nucleu sii
eonduea miem"ea, eu alte euvinte, sa intreprinda, in ealitate de detinator al
putelii, aetiunile indispensabile pentru realizm"ea practiea a ideii. Bazindu-se
pe ideile fundamentale i originru-e ale organizatia m"e datOlia nu
numai sii consolideze toate pozitiile impOliante, cucelite pe plan doctrinal, ci i
sa eonstituie un organism central de conducere. aceasta piru1 eind principiile
actuale i invatamintele pa!iidului devin baza i esen\a a noului stat,
Numai atunci va putea fi elaborata liber propria eonstitutie a aeestui stat,
niiscutii din spil'itul pa!iidului, cu pretul unei lupte interne. Intr-adevar este
vOl'ba mai putin de puncte de vedere PUl" omeneti cit de jocul 'libel" de
ac\iunea forteior, lara indoiala previzibile, da!- eu un efect greu de controlat pe
414
vlltor.
Toate milicarile mru.i, fie ca sint de natur.i politica, fie ca sint de natura
religioasa, datol'eaza mru.ile succese numai cunoa!jtelii folosirii acestol"
principii. Nici un succes dwoabil nu poate fi conceput lara respectrooea acestor
tegi.
*
* *
In calitate de director cu propaganda pru.'tidului, mam striiduit nu
numai sa pregatesc terenul pentru ulterioru.a, dru.o, cu 0 rigoru.e
absoluta, am de asemenea penbu ca organizatia sa nu ia decit elemente
valoroase. Cu cit eram mai dur cu cit biciuiam mai mult, cu atit propaganda
mea inspaiminta, indeplU'ta pe cei slabi firile !jovaielnice, impiedica intrrooea
lor in nucleul dintii al organizatiei noastre. Ei au ramas poate pru.'tizani in
acest caz, nu ridiea voeea, raminind, dimpobiva, intr-o tacere nelinilitita. Cite mii
de oameni miau afirmat odinioru.a ca sint inbu totul de acord cu toate, dru. ea,
in nici un eaz nu pot fi membli. este atit de violenta, ziceau ei,
incit 0 cooperru.e in ealitate de membri i-ru. expune la conflicte deosebit de
violente, ehiru. unor pericole, dru. cli nu-i pot pw'ta pica unui bwoghez einstit
penbu ca deoeamdata sta deopru.'te, din moment ce este eu tot sufletul
alatwoi de cauza .
.$i era bine
Daca oameni cru.e, in sinea IOt, nu erau pru.'tizanii mijloacelor
-revolutionru.oe extreme, ru.
0
fi intrat atunci in pru.'tidul nostIu, ca membri, ne-am
fi putut considera 0 eongregajie pioasa, dru. lara indoiala nu 0 tinlila
bucwooasii sa lupte.
Forma vie !ji eombativa pe cru.e i-am dat-o atunei propagandei noastre
a intlUoit gru.oantat tendin\a extremista a noastre, dat fiind ca numai
oamenii cu adevarat - cu citeva exceptii - erau gata sa coopereze cu
mine ea membri.
Conceputa astfel, propaganda mea a avut un asemenea efect inctt in
scw't timp sute de mii de oameni ne diideau in sinea lor dreptate doreau
victOlia noastra, chiroo daca personal erau prea ca sa faca sacrificii penb"U
cauzii sa pru.'ticipe la ea.
Pirui la mijlocul lui 1921, ac(iunea noastra, diIijata numai catre
reclutro'e, mai putea fi suficientii lji folositoru.e mhcarii. Evenimentele deosebite
de Ia sfir!jitul verii ace lui an au lacut sa pru.a opot'turui adaptru.ea organizatiei
1a succesul perseverent al propagandei.
Tentati va unui gIUp de rashti vizionroi sub egida eminamente eficace
a pre!jedintelui pru.'tidului, aflat atunci in exercitiu, de a pune mina pe direetia
a condus la ciideloea acestei mici uneltiri !ji mi-a oferit, in unanimitate,
intr-o adunru.e generalii a memblilor, directia ansamblului
41S
In acela!?i timp s-a hotarit acceptarea unui nou statut care ii dlidea
primului al responsabilitate deplinii, cru"e abroga hotaririle
biroului !?i, in locul acestora, introduce a un sistem de diviziune a mun.cii care,
de atunei, s-a dovedit deosebit de eficace.
Incepind cu 1 august 1921, eu am intreprins aceasta reorganizare
internii a !?i am beneficiat de concw"sul unei pleiade de suflete alese;
consider necesru" sa Ie mentionez intr-un capitol aparte.
Pentru a valOlifica, din punct de vedere organizatOlic, rezultatele
propagandei a Ie proba temeinic, a trebuit sa fac tabula msa dintr-o serie de
obiceiwi luate pinii atunci sa aduc, inca de la inceput, principii cru-e nu
apruiineau nici unuia din pruiidele existente sau pe cru"e nu Ie adoptase nici
unul.
In anii 1919 !?i 1920, avusese la conducere un comitet ales de
adurullile memblilor. Comitetul cuprindea un plim un al doilea casier, un
prim un al do ilea secretru" in frunte, un prim un al doiIea La
s-au mai adaugat un comitet de membli, responsabilul cu propaganda
diferitii asesori.
Acest comitet personifica intocmai - oricit de comic ru" putea fi - ceea ce
voia sa combata in modul cel mai aprig, adica pru"lamentarismuL
Caci aici era yorba despre un plincipiu cru"e personifica intocmai sistemul
incepind de la catunul cel mai mic pinii la viitoru"ele ru"Ondismente, provincii,
state, pina la guvern, sistem in cru"e sufeream cu totii.
Era absolut indispensabil sa procedam la 0 schimbru"e, daca nu voiam ca
ca w"mru"e a bazelor necorespunzatoru"e ale organizihii interne, sa se
denatw"eze penb'll totdeauna sa fie incapabila indeplineasca intr-o zi
inalta ei misiune. ,
comitetului, cru"e erau conduse dupa un protocol, i in cru"e se
vota cu majoritatea se luau hotarili, reprezentau in realitate un mic
pru"lament. Valoarea personala responsabilitatea lipseau. Aici domneau
nonsens neslibuinta ca in marile noastre corpwi reprezentative
ale statului. Pentru acest comitet erau numiti secretru"i, oameni cru"e tine au
cas a, oameni care insb'lliau memblii organizatiei, oameni pentru propaganda
Dumnezeu mai pentru ce, apoi cu totii trebuiau sa ia pozitie in comun
pentru fiecru"e problema in patie sa hotarasca prin vot. Astfel omul cat'e era
insarcinat cu propaganda vota un subiect privitor la finante; casierul vota in
legiitw"a cu organizarea; organizatorul vota in legatw"ii eu un subiect care nu-i
privea decit pe secretrui etc.
De ce era desemnat un om pentru propaganda, din moment ce casierii,
scribii, comisru"ii etc. trebuiau sa aprecieze problemele Cat-e 0 pliveau? Unei
minli sanatoase acest lUClU i se pat"e la fel de neinteles pl-ecum dadl, intr-o mru'e
intreplindere indusb'iala, administratOlii ar trebui sa hotat-asca asupra tehnicii
de productie sau, invers, inginerii ar trebui sa hotarasca asupra unOl" probleme
administrative
416
Eu nu m-am supus acestei nebunii dar, in sCUli timp, m-am tinut
depru-te de ljedinteo Imi Iaceam propaganda aceasta era suficiento In general
interziceam primului incapabil venit sa incerce sa intervinii pe propriul meu
tereno Dupa cum eu rna feream Sa rna amestec in trebUl-i.le altorao
Cind acceptarea noilor statute chemru-ea mea in functia de prim
mi-au dat, intre timp, autoritatea necesruoa dreptul corespunzator,
aceasta nebunie a incetat imediat. In locul hotiiirilor comitetului a fost admis
principiul responsabilitiitii mele absolute.
Primul l
o
aspunde de conducerea ansamblului El
repruiizeazii fortele comitetului, cru-e sint sub conducerea lui, ca colaboratorii
indispensabili pentlU munca de Iacut. Fiecare din domni este irevocabil
ri1spunziitor de misiunile eu cru-e a fost insarcinat. El nu este subordonat decit
primului care trebuie sa aiba grija de actiunea comuna a tutUl-or,
l'elativ la alegerea persoanelor la elaborarea directivelor comune pe care Ie
necesitii munca in comun.
Aceastii necesitate a unei responsabilitiiti absolute a devenit incetul cu
incetul evidenta in sinul cel putin pentru conducerea pruiidului. In
micile catune poate in cantoane in disb-iete va mai trece mult timp pinii
ce aceste principii se VOl' impune, dat fiind faptul ca, "inimile slabe"
incapabilii se VOl' feri intotdeauna de ele: penb'll ei, raspunderea unica penb'll
o actiune va fi intotdeauna neplacutii; ei se simt intotdeauna mai liberi lji mai
in largul lor daca, pentlU fiecru-e hotarire impOliantii, sint acoperiti de
majOlitatea unui coInitet. Dru- mi s-a pal'llt indlspensabil sa iau pozitie
Cll 0 violentii extraordinarii impobiva unui asemenea obicei, Sa nu fac nici 0
concesie fricii de raspundere sa vizez 0 conceptie despre datOlie despre
cunoljtintele unui Flihrer cru-e trebuiau sa aduca in postul de Flihrer numai omul
demn sa il ocupe.
Dar 0 cru-e vrea sa combata prostia pru-lamentru-ii trebuie sa se
elibereze mai intii de aceasta. Numai pe 0 asemenea baza ea poate deveni
puternica penh'll a lupta.
o care, intr-o epoca a domniei majoritatii, se intemeiaza
fundamental pe principiul gindirii Fiihrerului i a responsabilitiitii sale va
rastm-na eu 0 preeizie matematica situa\ia existenta pina atunci va fi
victorioasa.
Aeeasta idee a adus in sinul Inicalii 0 reorganizru-e eompleta. in
desilvirljirea ei logieil, ea a condus de asemenea la 0 sepru-are foru-te neta a
activitatii ecoTwmice a de indlUmru-ea politica generala. Ideea de
responsabilitate a fost, din principiu, extinsa asupra ansamblului actiunilor
pmiidului i le-a Iacut eficace, eliberind de orice influenta politica problemele
eeonomice i invers.
Cind, in toamna anului 1919, am intrat inpmiidul compus pe atunei din
oameni, acesta nu avea nici sediu permanent, nici functionaIi, nici
formulare, nici sigHiu, nici hiIiie tipihitil. Sediul eoInitetului nu era pe vremea
417
aceea decit un han din Herrengasse mai tirziu, cafeneaua Am Gasteig. Era
o situatie imposibila. Peste putin timp m-am pus pe treaba am explOl"at un
numar mare de restaw'ante !?i de hanwi din Miinchen, cu intentia de a inchhia
o sala speciala sau vreun local pentru pruiid. In vechea braserie Sternecker, im
Tal se afla 0 mica sala boltitii care servise odinioara drept tavernii consiliedlor
Sfintului Imperiu din Bavruia. Era sumbra intunecatii plin aceasta, pe cit
era de perfect adaptata vechii sale destinatii, pe aut de putin se potdvea noH
sale destinatii. Stnlduta in care se deschidea unica ei fereastra era atit de
strimtii incit, pinii !?i in zilele cele mai senine de vru"a, incaperea raminea
intunecata lugubrii. Acesta a de venit primul nostru sediu permanent. Intrucit
chiria lunru"a nu se ridica dedt la cincizeci de marci (pe vremea aceea pentru noi
era 0 suma fabuloasa), nu puteam avea pretentii mrui, nu puteam nici macar sa
ne plingem ca inainte de sosirea noastI'a lambriw"ile din lemn de pe vremea
consiliedlor fusesera scoase, astfel incit localul sfirea prin a da mai degz'aba
impresia unui mormint dedt al unui birou.
totu!?i acesta era deja un progz'es w"ia!? Incetul cu incetul am avut
electrica, mai tirziu un telefon; a w"Illat apoi 0 masii cu citeva scaune
implumutate, in sfirtiit 0 etajera tii ceva mai tirziu un dulap; douii bufete, care
apru"tineau proprietruwu, trebuiau sa serveasca pentIu pastrru"ea manifestelor,
etc.
Sistemul practicat pinii atunci, constind din conducerea de 0
singw"a sedinta saptiiminala a comitetului nu mai putea dw'a. Era nevoie de un
functionru", platit de pruiid, pentIu asigw"ru"ea executarii lucradlor cw"ente.
Atunci a fost foru"te gz"eu. avea inca atit de putini membli incit
a fost 0 adevarata ruia sa descoperim printre ei un om potrivit cru"e sii poatii, eu
exigente minime, satisface exigentele vru"iate ale
Primul SeCl"etru" al pruiidului a fost giisit dupii ciiutiili indelungi in
persoana unui soldat, unul din mei camarazi, Schiissler. La inceput venea
in noul nostIu birou in fiecru"e zi intre orele 6 8, mai tirziu de la 5 la 8, in
sfir ... it in fiecru"e dupii-amiaza; in scmi timp, a fost ocupat din pI in
indeplinit serviciul de dimineata pina noaptea tirziu. Era pe cit de sirguincios pe
atit de leal funciru"mente cinstit: se ostenea din toate puterile era fidel
de Schiissler adusese cu el 0 mica de sclis Adler care era
proprietatea lui. A fost primul din instrumentele de acest fel ale
noastre. Mai tirziu ea a fost achizitionatii de pruiid datolita cotizatiilor. Un mic
safe pare a indispensabil pentru a pune la adapost de hoti dosru'ele i cru"Iletele
indiYiduale ale membrilor. Aceasta achizi\ie nu avea ca scop depunerea unOI'
surne mad de bani pe cru"e Ie-am fi putut avea. Dimpotriva, eram extrem de
SliI"aci i de multe ori am contribuit cu micile noastre economii.
Peste un an i jumatate, locul a de venit prea mic i a rezultat 0 mutare
intr-un local nou din Corneliusstrasse. Era tot un han: aici nu aveaII\ numai 0
camera, ci trei i 0 salii mru"e cu un ghieu. Acest luclu ni se parea deja foarte
flumos. Am l-amas aici pina in noiembrie 1923.
418
In decembrie 1920 a avut loc achiziponarea lui Volkischer Beobachter.
Acest ziar care, cum ii spune numele, sustinea In general dezideratele rasiste,
a fost transformat in organul noului pruiid natio1llll-socialist. Mai intii a aparut
, de doua ori pe saptiimina, la inceputul anului 1923 a de venit cotidian l?i la
\ \ lui august 1923 a Iuat un format mare.
Atunci, complet novice in domeniul gazetiiriei, a trebuit sa platesc de
nenumarate ori penh-u ucenicia mea, ceea ce mi s-a pih-ut abominabil.
Un lucru, in sine, h-ebuia sa dea de gindit, faptul ca nu exista decit un
singw" ziar rasist cu adevih"at impOliant fata de presa evreiasca. Cauza
este, dupa cum am putut constata eu insumi de nenumih"ate ori in practica,
faptul ca, in general nu existli decit putine comerciale pentru actiunile
rasiste. Ele erau conduse mult prea mult dupa punctul de vedere conform caruia
sentimentul trebuie sa aibii intiietate asupra actiunii. Punct de vedere total
gres,it, in sensul ca sentimentul nu trebuie sa aibii nimic exterior., ci., dimpotriva.,
trebuie gaseasca expresia cea mai buna in actiune. Cine poate indeplini
actiuni valoroase penh-u POpOlW sau, demonstreaza prin aceasta un sentiment
valoros, in timp ce altul, cru'e se sa simuleze sentimentul, lara ca in
realitate sa-i aduca popOlwui servicii utile, este un om nefast care
comunitatea prin sentimentele sale nefaste.
Astfel, VOlkische Beobachter, cum il ru"aU !?i numele, era un organ rasist,
cu to ate avantajele, !?i mai ales cu defectele slabiciunile inerente institu\iilor
rasiste. Pe cit era de onest continutul sau, pe atit administrru'ea intreprindel-ii
era imposibilii din punct de vedere comercial. Redactia lui credea orbel?te ca
gazetele rasiste nu trebuiau sa primeasca decit oboluri rasiste, cind de rapt,
ziru-ul ru" fi trebuit, dimpotriva, croiasca drwIl prin cu celelalte.
Este 0 nec::. viinra sa vrei sa acoperi neglijentele sau conducerii
comerciale ale intreprinderii prin obolul patrio\ilor In Olice caz, eu
m-am straduit sa schimb aceasta situatie a carei gravitate am recunoscut-o de
indatii norocul mi-a ajutat in sensul eli am racut cu omul cru'e a
adus nenumiirate servicii de atunci iJlcoace, nu numai ca director
comercial al ziruwui, dar !?i ca direct ,)1' comerci8l al pruiidului.
In 1914, in campanie, I-am cunoscut . era pe vremea aceea
superiorul meu . pe actualul director comercial al pruiidului, Max Amann. In
cei pah-u ani de razboi, am avut ocazia, aprol:lpe in permanenta, sa remru'c
capacitaple extraordinru'e, sirguinta sCl-upuloasa a viitorului meu
colaborator.
La sfir!?itul toamnei lui 1921, pe cind mhcru'ea traversa 0 crizii mru'e
un anumit numal" de functionru'i mii nemultume1:lu cind ave am chiru' cu unul
dintre ei, in special, 0 ex-perien\a foruie amru'a, }D.-am intors catre vechiul meu
camarad de regiment pe cru'e intimplru'ea I-a adus intr-o zi la mine, l-ugindu-l
sa devinii comerciru al Dupii ezitiiri ,ndelungi . Amann avea atunci
o situa(ie plinii de viitor . a consimtit in dtu" de altfel cu conditia expresii
cil nu va face niciodatii 0 treabil de jandru'm fatii de comitete oarecru'e
419
neputincioase, ci va exclusiv un stiipin unic" Este meritul de newt.at
al acestui prim Jef comercial al om de inalta cultw"a, ca a pus ordine
claritate in trebwile partidului. Ele au ramas un exemplu calitatea lor nu
a putut fi niciodata egalata de vreuna din rarnwile Ca intotdeauna in
viatii, 0 valoare supelioara treze!?te foarte frecvent invidia w"a. in acest eaz
trebuia, Sa ne la aceasta sa 0 suportiim cu riibdare.
Incepind cu 1922 erau in vigoare directive rigide, atit in ce
comerciala a cit organizarea ei. Exista deja un repertoar
central complet 1.1,1 dosarelor cuprinzind ansamblul tutw"or membrilor apartinind
mi::;carii" De asemenea, ajunsesem sa facem in fel ca mi!?carea sa fie
finantata. Cheltuielile cw"ente trebuiau sa fie aeoperite de intrarile de bani
cw"ente, intrarile de bani extraordinare trebuiau sa fie consacrate numai
cheltuielilor neobi!?nuite" In ciuda greutatilor timpw"ilor cu excePtia micilor
contw"i cw"ente, a ramas aproape lara datOlii chiru" a 0 mill"ire
dw"abila a averii sale. Se lucra ca intr-o e:Xllloatatie particulara: personalul
folosit trebuia sa se distinga prin actele sale nu putea, in nici un fel, sa se
laude cu titlul de pru1;izan. Reputatia fiecarui national-socialist era confirmata
mai intii de zelul sau, de sirguinta sa !?i de priceperea cu cru"e indeplinea
sarcina indicata. eel cru"e nu datoria nu trebuie sa se laude cu
o reputatie exageratii. Noul $ef comercial al partidului a afirmat, in ciuda
tuturor infiuentelor posibile, cu maximum de energie, ca trebw"ile pru1;idului nu
trebuiau sa constituie 0 sinecw'ii penbu partizani sau penbu membli lipsiti de
zei. 0 care, sub 0 forma atit de intensa, comb ate cOluptia proprie
pru1;idelor din sistemul nostru administrativ, trebuie sa fie scutita de vicii. S-a
mai intimplat ca, in administrru"ea ziarului, functionru"ii cru"e apartineau
"pru1;idului popular bavru"ez" fusesera angajati penbu valoru"ea lor profesiona
la s-au dovedit exceptional de calificati. Rezultatul acestei probe a fost in general
excelent. Tocmai datorita felului nosbu de a cinstit deschis munca
efectiva a fiecill-uia, a putut inimile functionruilor repede
profund. Ei au de venit mai tirziu national-sociali!?ti buni au ramas astfel, nu
numai de fatadrt, ci au dovedit-o plin munca ordonatii loiala pe
cru"e au depus-o in serviciul noii un membru al pru1;idului bine
calificat era preferat altuia la fel de bine notat, dru' cru"e nu lacea pru-te din
pru1;id, Dru" nimeni nu prime a 0 sIujba pentru singwul motiv ca apru'tinea
pru1;idului. Vigw'osul spirit de decizie cu cru"e noul $ef comercial a aplicat aceste
principii lea facut ineetul cu incetul sa triumfe, in ciuda tutw'or opozitiilor,
i-a fost mai tirziu deosebit de folositor Numai din cauza aceasta a fost
posibil ca, in vremwile grele ale infiatiei, atunci cind zeci de mii de intreprin
deri se prabu!leau dnd mii de ziru'e trebuiau sa inceteze sa apara, directia
comerciala a miwarii nu numai ca a ramas in picioru'e s-a putut achita de
obligatii, dru' Vi>lkische Beobachter s-a dezvoltat tot mai multo PEl atunei se
numiira prinb'e ziru"ele mrui.
Anul 1921 a mai fost important !-ii prin faptul ca, datorita pozitiei mele
420
de preedinte al partidului, am reuit sa impiedic criticile de detaliu i
interventiile cutar9r sau cutiiror membri ai cornitetului in legatura cu activitatea
partidului. ~ i aceasta era important deoarece nu puteai pastra un cap realmente
,capabil sa faca treaba bunii daca incapabilii intervene au neincetat, cu flecarelile
1101', pretinzind ca inteleg totul mai bine, cind in realitate nu las au in urrna decit
o tulburare uriaa. De altfel, aceti incapabili s-au retras, majoritatea foarte
modest, pentlU a-i purta agitatia, controlul i ideile intr-un alt cimp de actiune.
Existau oameni posedati de un soi de boala a criticii i care se aflau intr-un soi
de stare de creatie de planwi, de idei, de proiecte i de metode pretinse
superioru"e. Scopul lor suprem era in special formru"ea unui cornitet cru"e ru" fi
trebuit sa adulmece, sub pretextul controlului, munca ordonata a celorlalti.
Multi din aceti "cornitru"zi" nu-i dade au seama cit este de jignitor i de putin
national-socialist sa vezi nite oameni incompetenti amestecindu-se lara incetare
printre oamenii de meserie. In Olice caz, eu am considerat ca fiind de datoria
mea sa apiir impotriva unor asemenea elemente toate fortele ordonate i
responsabile ale micarii, sa Ie dau un splijin indispensabil i intreaga libertate
de a munci i de a progresa.
Cel mai bun rnijloc de a face inofensive aceste comitete cru"e nu laceau
nirnic sau cru"e puneau la cale proiecte practic ireaIizabile era, de altfel, sa Ie
gasim 0 oru"ecru'e munca adevarata. A fost cru"aghios sa vezi cum adunarea s-a
evaporat lara zgomot iii a devenit pe neateptate de negasit. Aceasta rna ducea
cu gindul Ia cea mai mare institutie analoaga a noastrii, Reichstagul. Cit de
repede i lara zgomot ru" disparea daca ru" fi insarcinati cu 0 munca reala in loc sa
fabrice discw"sw"i, cu 0 munca pe cru"e fiecare din aceti palavragii ru" trebui s-o
execute pe proplia sa raspundere!
Am pus intotdeauna in axiorna ca - atit in viata pruiiculru"ii, cit i in
cadrul rniciirii noastre - ar trebui sa cautiim atita vreme cit ru" fi necesru" pinii
s-ru" giisi functionrui, adrninistratori sau directoli vizibil capabili i cinstiti.
Atunci ar trebui sa Ii se dea 0 libertate de actiune totala i 0 autoritate
neconditionata asupra subordonatilor lor, atribuindu-li-se 0 responsabilitate
nelirnitata fata de superiorii lor; in felul acesta, nimeni nu poate capata
autoritate asupra subordonatilor, lara sa aiM 0 competenta indiscutabila. In doi
ani, am razbiitut, opinia mea a triurnfat i, astazi, Ii se pru"e evidenta tuturor
membrilOl" rniciirii, cel putin in ceea ce privete conducerea supremii.
Succesul acestei atitudini s-a confirmat la 9 noiembrie 1923. Cind am
intrat in rnicru"e cu patlU ani mai inainte, nu exista nici macru" un sigiliu. La
9 noiembrie 1923 a avut loc dizolvru"ea pruiidului i confiscru"ea bunw"ilor sale.
Acestea se cifrau deja la peste 170.000 R.M. aw", inclusiv toate obiectele de
valoru"e i ziruw.
421
CAPITOLUL XII
CHESTIUNEA CORPORATIV A
Dezvoltarea rapida a ne-a obligat, in eursul anului 1922, sa
luam pozitie intr-o ehestiune care nici astazi nu este inca definitiv rezolvata.
In incercarea no astra de a studia metodele care i-ar putea deschide rapid
ealea spre inima maselor, ne loveam mereu de obiectia ca
muncitorul nu ne va putea niciodata apartine in intregime cita vreme reprezen
tarea intereselor sale, in domeniul pm' profesional economic, va fi in miinile
unOI' Mmeni .avind idei politice diferite de ale noastre.
Aceastii obiectie era serioasa. Muncitorul care exercita 0 profesiune nu
putea triii lara sii fie membru al unui sindieat. N u numai eli valoarea sa
profesionala era protejatii in acest cadru, dar meseria sa nu avea garantia
dm'atei decit prin sindicat. Majoritatea muncitorilor laceau parte din societliti
corporative. Acestea luptaserii, in general, pentru salarii stabilisera
baremm'ile tru'ifelor cru'e sa-i asigm'e muncitorului un anurnit venit. Flira
indoialii, de rezultatele aeestor lupte au profit at toti muneitorii din profesiunea
respectivli, iar in omului cinstit trebuie cli au avut loc eonflicte atunei
cind baga in buzunru' salruiul prin lupta intensli a sindicatelor, de!?i se
tinuse depruie de lupta.
Cu intreprindelile bm'gheze aceasta problema putea fi tratata
greu. Ele nu ave au nici un fel de intelegere (sau nu voiau sii aibli niei una) fatii
de latm'a fie morala fie materiala a problemei. In sfir!?it, propriile lor interese
economice se opun din plecru'e oricarei de ansamblu a fortelor
cru'e depind de ele, astfel cli, deja din acest motiv, majoritatea
burghezilor greu pot face 0 apreciere independenta. Aici este necesru' sa se
adreseze unoI' terte persoane, pe cru'e problema nu Ie care nu VOl' ceda
ispitei de a nu vedea piidm'ea sub preteA1;ul eli nu vlid deeit copaeii. Gratie
bllIliivointei lor, VOl' sesiza mult mai 0 problema cru'e viata noastrii
prezenta sau viitorue.
In primul volum m-am explicat deja asupra esentei, seopului
necesitiitii sindicatelor. Cita vreme, fie prin miisuri de aparare de stat (care
in general sint infructuoase), fie printr-o noua comuna, nu se va
fi produs 0 sehimbru'e in situatia muncitorului fata de patron, muneitorului nu-i
va rlimine nimic altceva decit sii-i apere interesele invocind dreptul siiu egal de
memblu al comunitatii economice. Aceasta cadreaza intocmai cu spilitul de
solidru'itate poate indrepta nedreptatile sociale susceptibile sa pericliteze
existent a comuna a cetatenilor. Am mers chiru' mai depruie eu declru'atiile i
422
anume ea aeest drept al muneitOlului trebuie eonsiderat flrese, dta vreme vor
exista mnte supuse patronilor lipsiti de orice sentiment al indatol"irilor
lor sociale, chiar am conchis ca, daca 0 astfel de autoaparare este
necesara, forma ei trebuie sa fle aceea a unei grupiiri de muncitoli pe 0 baza
corporativa.
Din aceasta eoneeptie generala, nimie nu s-a schimbat in mine in 1922.
Dar mai trebuia giisitii 0 formulare clara precisa. Nu trebuia sa te declari pm'
simplu satisIacut de dobindite, ci era necear sa tragi concluzii
practice.
Trebuia sa raspund la urmatoarele intrebiili:
1. Sindicatele sint necesru'e?
2. Prui;idul nazist trebuie sa se declru-e corporativ sau Sa faca in fel
incit membrii sai sa intre in vreun cadru sindical?
3. Cru-e va fi cru-actelUl unui sindicat pm' nazist? Cru-e ru- fi indatoririle
scopm-ile lui?
4. Cum VOl' fl ele iniaptuite?
Cred ca la prima intrebru-e am raspuns suficient. cum se prezinta
lucruri!e astazi, dupa convingerea mea nu ne putem lipsi de sindicate.
Dimpotriva, ele fac prui;e dintre institutiile cele mai impOli;ante din viata
economica a na\iunii. ImpOli;anta lor nu este numai de ordin social, ci
na(ional. Caci un popor ale eihui mase viid necesitatile vitale satisIacute in
acela!?i timp un fe I de educatie datorita unei organizari sindicale coreete va
in felul acesta, in lupta penbu existenta, 0 extraordinru-a: a
puterii sale generale de rezistenta.
Sindicatele sint inainte de toate necesru"e ca pietre unghiulru"e ale
viitOlului pru"lament economic al camerelor de comer\.
a doua problema este de rezolvat. Daca corporativa: este
impOli;anta, este elru- ca nazismul trebuie sa ia pozi\ie in aceasta chestiune
intr-un fel nu numai teoretic, dru- practic. Dru- "cum"? Aceasta era mai greu.
nazistcl, cru'e ru"e dt"ept scop creru"ea statului rasist nazist,
trebuie sa se pabunda: de ideea ca toate institutiile viitoru"e ale acestui stat
trebuie Sa creasca: din radacinile AI' fi 0 mru'e sa se
creada ca se poate intreprinde, dintr-odata, plecind de la zero sau numai de la
simpla putere politica, 0 reorganizru"e hotiiritii; este necesru"ii 0 anumitii rezerva
de oameni gata formati. Mai impOli;ant decit forma exterioru"a, cru"e mecanic
poate fi creatii forui;e rapid, spiritul trebuie sa insufleteascii intotdeauna aceasta
formii. Prin forla, unui organism social i se pot inculca principiile unui Fuhrer,
ale unui dictator. Dar aceste principii nu VOl" fi cu adevarat vii dedt dacii se
formeaza incetul cu incetul in cele mai mici amanunte; ele trebuie sa se sprijine
pe un material uman, selec\ionat timp de mai multi ani, de realita\ile dUl"e
ale vietii capabil sa realizeze gindirea Fiihrerului,
nu trebuie sa ne imaginiim cit putem scoate dintr-odata la lumina
zilei, dintr-o servieta de notru', proiecte penbu 0 noua constitutie a statului
423
sa Ie introducem printr-o porunca venitii de sus. Acest lucru poate fi incercat,
numai ca rezultatul nu va fi desigul" viabil, de cele mai multe ori yom avea de-a
face cu un copil nascut mort. Aceasta imi de de la Weimar
incercarea de a darui poporului german, odatii cu noua un nou
dI'apel, care nu avea nici 0 legatw'ii intima cu ceea ce tt'aise poporul nosh'll in
ultima jumiitate de veac.
De aceea statul nazist trebuie sa se fereasca de asemenea experiente. EI
se poate dezvolta plin organizarea interna existentii de multii vreme. Aceasta
organizare trebuie sii fie insufie(itii, in esenta ei, de sphitul viu al
national-socialismului, pentru a crea in un stat national-socialist viu.
Dupa cum am subliniat deja, celulele embrionare trebuie sa se afle in
camerele administrative ale difelitelor reprezentiili profesionale deci, inainte
de toate, in corpora(ie, Daca aceasta reprezentare profesionalii ulterioara !?i
pariamentul cenh'al economic h'ebuie sa ne fie oferite de 0 institutie nazista,
exista obliga(ia ca aceste importante celule emblionare sa fie pwiatoarele
unui sentiment ale unei conceptii naziste. Institutiile mi!?ciilii trebuie
transpuse in stat, dar statul nu poate face sa se iveasca dintr-odatii din nimic,
ca plin minune, organizatiile corespunzatoare, daca nu vrem ca acestea sa
ramina creatii neinsufietite.
Deja, din acest punct de vedere foruie inalt, nazisM trebuie sa
admita necesitatea unei manifestiiri corpomtive proprii. pentru cii 0 educatie
intr-adeviir nazistci, aUt a patronilor cit !?i a muncitorilor, in sensul unei
co"periiri reciproce in cadIw comun al unei comunitiiti populru'e, nu rezultii din
invii\litw'i teoretice, din apelwi sau indemnwi, ci din lupta din viata cotidiana.
In sensu! ei lii prin ea trebuie sa educe mruile grupiili economice
sepru'ate 1?i sa Ie apropie unele de altele, Fiirli 0 mundi preliminarii, speranta In
invierea unei viitoru'e !?i adevarate comunitati populru'e nimine 0 simplii iluzie.
Numai idealul mare! pentru cru'e luptii poate forma incet acel stil
general cru'e va face sa se iveascii mai tirziu 0 noua stru'e de lucruri intemeiata
pe baze solide i nu doru' 0 fatadii.
Astfel nu trebuie numai sa i se prezinte gindilii doru'
afirmindu-se ca fiind corporativii, ci mai trebuie, in vederea viitorului stat
nazist, sa-i dea unui mic numiir de membli de pruiizani educatia exigibiHi in
manifestaIile sale practice.
Acum se impune riispunsul la cea de-a treia intrebru'e.
Corporatia nazista nu este un organ al luptei de clasa, ci un organ de
reprezentru'e profesionala. StatuI nazist nu nici 0 "clasa", ci, numai din
punct de vedere politic, bw'ghezi Cll dreptw-i deplin egale 1ji, in consecintii, cu
indatOlili generale !?i, aliitwi de ei, resOliisanti ai statului care, din
punct de vedere politic, nu au nici un dI'ept.
Corporatia in sensul nazist nu ru'e misiunea, datOlitii gIupalii unoI'
oameni, de a-i transforma incetul cu incetul intr-o clasii, penh'll a 'accept a apoi
lupta impohiva altor forma\iuni, asemiiniitor organizate ininteriOlul comunitii\ii
424
populare, Aceastii misiune nu 0 putem atribui in principal ci ea i-a
fost acordata in momentul in cm'e a devenit instrumentul de lupta al mm'Xismu-
lui. Corporatia in eine nu este sinonima cu "lupta de clasa", ci mm"Xismul este
eel cm'e a Iacut din ea un instrument pentru lupta sa de clasa. Ea a creat m'ma
economica pe cm'e lumea evreiasca internationala 0 pentru disbugerea
bazelor economice ale state lor nationale libere independente, penbu
distmgerea industriei lor nationale a comertului lor international prin
aceasta, penbu selavia popom'elor libere in slujba finantei evreie!jti mondiale
mai presus de state,
Corporatia nazistd trebuie, din aceastii cauza, gratie concentrarii
organizate a glupelor determinate de pmiicipanti la viata economica nationala,
sA mareasca secw'itatea economiei nationale, sa-i intareasca puterea indepiiliind
orice obstacol care m' influent a in mod distructiv corpul populm' national, Sa
intareasca de asemenea forta vie a comunitatii populm'e, penbu ca obstacolele
sa nu prejudicieze statuI Sa nu devinii la 0 nenorocire un factor de
descompunere penbu economia
Penbu corporatia nazist<'i, gl'eva nu este un mijloc de distIugere de
zwuncinm'e a productiei nationale, ci un mijloc de a 0 spori de a 0 desface
datorit:11uptei impotriva tuturor obstacolelor cm'e, ca w'mm'e a cm'acterului sau
antisocial, opreau economica a maselor. Caci cimpul de activitate al
fiecalui individ se afla intotdeauna intr-un raport de cauza !ji efect cu pozitia sa
generala sociala jW'idica in procesul economic. Din examinm'ea acestei pozitii
rezulta atitudinea sa falii de acest proces,
MuncitOlul nazist trebuie sa ca prosperitatea economiei nationale
inseamnii propria sa fericire materiala,
Patronul nazist trebuie sa ca fericirea satisfactia muncitorilor sai
sint condiVa pl'imordialil a existentei propriei sale prosperitati
economice,
Muncitorii patronii nazi.)ti sint amindoi delegati "i mandatm'i ai
ansamblului comunitiltii populm'e Proportia mm'e de libeliate personala cm'e
Ie este acordata in activitatii lor trebuie mq>licatii prin faptul ca
prin extinderea liheli,ltii capacitatea de actiune a unuia singw: mai mult
de cit prin constringerea venita de sus; selectia natw'ala, care trehuie sa-l impinga
inainte pe cel mai abil, pe cel mai capabil pe cel mai hm'nic, nu trebuie sa
mai fie impiedicata.
PentIu corporatia nazistd, gl'eva este din aceastil cauza un mijloc cm'e
poate trehuie sil fie folosit numai atunci cind nu exista un stat rasist nazist,
La w'ept vorbind, acesta, in locul luptei intre cele doua mm'i glupari -
patronat proletm'iat - care, cu consecintele provoaca
intotdeauna pagube comunitatii populare, trebuie asume sm'cina de a face
sa fie respectate w-eptw'ile tutw'or. Camerelor de comert Ie revine datoria de a
mentine activitatea economica na\ionala de a inliitw-a defectele gl'eelile.
Ceea ce impinge astazi 1a lupta' milioane de oameni trebuie gaseascii
425
intr-o zi solutionarea in camerele profesionale I In pariamentul economIC
central. Cu ele, patronii i muncitorii nu trebuie sa lupte unii impotriva altora
in lupta dintre salarii !?i tarife - care este foarte pagubitoare pentru existenta
economica a amindw-ora - ci trebuie sa rezolve aceasta problema in comun
pentIll binele comunitiitii populare i a statului, idee cru-e tl-ebuie sa straluceasca
cu litere scinteietoru-e deasupra tutw-or luclllrilor.
aici, ca pretutindeni, trebuie sa domneasca principiul de neclintit ca
mai intii vine patria, inaintea partidului.
DatOlia corporatiei naziste este educarea pregatirea in vederea acestui
scop, care se define!?te astfel: munca in comun a tutw-or in vederea mentinerii
secw-itatii popollllui nostlll i a statului, conform, pentm fiecru-e individ, cu
capacitiitile i eu puterile dobindite la natere i perfectionate de eomunitatea
populara.
La cea de-a pahoa intrebare: Cum yom ajunge la astfel de eorporatii?
odinioru-a parea deosebit de greu de raspuns.
In general este mai uor sa pui temelii pe un teren nou decit pe un teren
veehi unde existii deja temelii. Intr-un loc unde nu existii niei un magazin
de 0 anumita specialitate, se poate uor consblli unul. Aeest lUCIll este insa mai
greu daea 0 intreprindere similara exista deja i este ehiar foade dificil daca, pe
linga aceasta, conditiile sint de natura incit nu poate prospera decit 0 singw-a
intreprindere. Caci aici intemeietorii se aflii nu numai in fata problemei de a-i
introduce propriul lor magazin nou, dar, pentlll a se mentine, i de a trebui sa
spulbere ceea ce exista pinii atunci in acelloc.
o eorporatie nazist/l nu are sens alaturi de alte eorporatii. Caci ele
trebuie sa fie pahllnse adinc de datoria lor mondiala ca i de datOlia inniiscuta,
niiscuta din de intoleranta fata de alte formatiuni asemaniitoare sau
deloc dumanoase; ele trebuie afirme personalitatea. Nu exista nici un
ru'anjament, nici un compromis penbll asemenea tendinte, ci numai mentinerea
dreptului stIict i exclusiv.
Existau doua mijloace penhll a reui:
1. Puteam sa intemeiem 0 corpora tie proprie i apoi, incetul cu incetul,
sa intreprindem lupta impotriva corporatiilor mru-xiste intemationale; ori
puteam:
2. Sa patIllndem in corporatiile mru-xiste sa ne straduim sa Ie inculcam
spiritul nou, in vederea transformarii lor in instrumente ale noului nostIll ideal.
Primul mijloc era nepotrivit, ciici greutiitile noastre financiare inca mai
erau in vremea aceea foruie mari resw'sele noastre limitate. Inflatia, care
cretea incetul cu incetul tot mai mult, agrava i mai mult situatia: in anii
aceia, abia daca se putea vorbi de 0 utilitate materiala palpabilii a corporatiilor
pentIll membrii ei; muncitoml nu avea nici un motiv sa plateasca corporatiei
nite cotizatii. Chiru' i cei cru'e aveau deja opinii mru-xiste erau aproape lllinati
pinii ce, gratie genialei actiuni ad-lui Cuno in Rulli', in buzunarele lor au
inceput deodatii sa ew'gil milioane. Acest cancelru- al Reichului "national"
426
trebuie sa fie considerat salvatorul corporatiilor marxiste.
N oi nu trebuia sa contiim pe atunci pe asemenea facilitiip financiare; i
nu putea ispiti pe' nimeni inh'area inh'-o noua corporatie cm-e, ca w-mm-e a
slabiciunii sale financim'e, nu-i putea oferi nici cel mai mic avantaj, Pe de alta
pm1;e, trebuie neaparat sa rna dezvinovatesc de faptul ca nu am cl-eat, intr-o
astfel de organizape noua, nici cea mai mica sinecura pentru ambuscatii mai
mult sau mai putin intelectuali.
Chestiunea persoanelor juca aici un rol de prima impOl1;anta. Pe atunci
nu aveam nici macm' un singw' personaj caruia sa-i pot incl-edinta solutionarea
acestei actiuni puternice. Cel cm'e in vremwile acelea m' fi dishus realmente
corporatiile mm-xiste ca sa contribuie la hiumful ideii corporative naziste, in
Iocul acestei institutii a luptei de cIasa, acela ar apartine celor dintii dintre
oamenii mmi ai poporului nostru !ji bustul sau m'trebui lidicat pe viitor penh'll
generatiile viitoare in Walhalla din Ratisbonne.
Dm' eu nu am cunoscut nici un cap cm'e sa fi fost demn de un asemenea
soclu.
AI' fi cu totul greit sa ni se replice ca corporatiile intemationale nu
dispuneau numai de minti mediocre. Aceasta, in realitate, nu inseamna nimic;
caci atunci cind acestea au fost intemeiate, nu era ceva greu. Astiizi m i ~ c a r e a
nazisti! trebuie sa lupte impotriva unei organizapi monstruoase, deja existentii
de multa vreme, pe 0 baza gigantic a ~ i desavir!jita in cele mai mici amanunte.
Agl'esorul trebuie sa fie intotdeauna mai genial dedt aparatorul, daca vrea sa-I
invinga. FOl1;areata corporativa marxista poate fi astiizi administratii de ni!jte
simpli bonzi; ea nu va fi luata cu asalt dedt de energia salbatica !ji de capacita-
tea geniala a unui om superior. Daca un asemenea om nu existil, este zadmnic
sa luptam cu destinul !ji inca i mai lipsit de sens sa vrem sa rastw'niim 0 stm'e
de lUCl'uri fara sa fim capabili sa reconsh'llim una mai buna:.
Aici este interesant sa punem in valom'e ideea ca, in viatil, adesea e
preferabil sa lai de 0 pm1;e un proiect decit sa.} intreprinzi numai pe jumatate
sau prost din lipsa de forte adecvate.
o altii consideratie, cm'e nu este deloc demagogic a, se mai adauga Ia
acestea. A veam pe atunci i mai am i astiizi convingerea ferma cil este periculos
Sa amesteci In chestiunile economice a mm'e luptil politicil. Aceasta este valabil
in special penh'll poporul nosh'll gel-man. Caci, in acest caz, lupta economicil va
lua imediat din energia luptei politice. De indata ce oamenii au capatat
convingerea ca, economisind, VOl' putea dobindi 0 casuta, ei nu se VOl' mai
consacra dedt acestui scop i nu Ie va mai rilmine deloc timp pentru lupta
politica impotriva acelora cm'e, intr-un fel sau altul, se gindesc sa Ie ia inapoi
intr-o zi "baniorii" economisiti. In loc sa lupte pentru convingerile i ideile lor
in batiilia politica, se VOl' cufunda complet in ideea lor de "colonizm'e internii" !ji,
de cele mai multe ori, VOl' fi in dow luntre,
Mi!jcarea nazisM este astiizi la inceputul luptei sale. In mm'e pm1;e, ea
trebuie mai intii sa-!ji formuleze !ji sa-!ii desavir!jeasca elaborarea idealului sau.
Ea trebuie sa lupte cu intreaga sa energie pentl-u ca idealul ei sa patmndii.
Succesul nu este de imaginat decit daca intreaga ei forta este pusa fiiI'a
in slujba acestei lupte.
Ocupatia cu probleme economice poate paraliza f0l1a combativa activa;
avem chial' astazi sub ochii un exemplu clasic:
Revolutia din noiemblie 1918 nu a fost lacuta de corpora\ii s-a produs
in ciuda lor. Iar bW'ghezia germanli. nu duce nici 0 lupta politicii pentI-u viitOl-Ul
Germaniei, pentl-u ca apreciaza ca acest vii tor este suficient de bine asigw-at
prin munca constI-uctiva economica.
Noi a1' trebui sa t1'agem invataminte din asemenea expeliente, caci nici
la noi lucrw'ile nu se vor intimpla altfel. Pe masw'a ce yom concentra intreaga
fOl1ii a noastre in lupta politica, vom putea spera mai mult in succes; eu
cit ne yom asuma prematw' probleme corporative, de coloniza1'e altele
asemaniitoare, cu atlt rezultatul folositor cauzei noastre va fi mai neinsemnat.
Caci oridt de importante ar fi aceste probleme, ele nu VOl' putea fi rezolvate
decit dupa ce yom fi cucerit puterea politica.
Pina acum aceste probleme paralizau daca ne-am fi ocupat
de ele mai deVl'eme, idealul sau politic a1' fi intilnit mai multe obstacole. Soar
putea intinipla ca corporative sa determine politica, in
loc sa fie invers.
Un real pentl-u ca pentl-u popOl-ul nost1'u, se poate
obtine in principal numai dintr-o corporativii nazistd, daca aceasta este
deja atit de patmnsa de ideile noastre naziste incit nu mai infmnta pericolul de
a devia pe poteca marxista. Caci 0 corporatie nazistd care vede misiunea
numai in concw'enta cu corporatia marxistii ar fi mai dauniitoare decit daca nu
ar exista. Ea trebuie sa proclame lupta impotriva corporatiei marxiste nu numai
ca organizatie, ci inainte de toate ca idee. Ea trebuie sa denunte in ea pe
vestitoarea luptei de clasa a ideii de clase trebuie sa devinii, in locul ei,
apariitoarea intereselor profesionale ale burgheziei germane.
Faptul ca toate aceste puncte de vedere au vorbit odinioarii mal
vorbesc astazi impotriva intemeierii corporatiilor proprii partidului mi se pare
evident, daca nu cumva apare subit un cap care sa fie vizibil chemat de destin
ca sa rezolve tocmai aceastii problema.
Nu mai l'iimineau decit alte doua mijloace, Oli sii Ie recomandam
propriilor de pru-tid sa iasa din corporalii, Oli sa raminii in cele
existente pina atunci, spre a aCliona in carow lor intr-un mod pe cit posibil
distmcti v.
In general eu am recomandat acest din w'Illii mijloc.
In special in anii 1922-1923 acest lUCl-U putea fi lacut lara inconveniente,
deoru-ece financiru' pe cru'e, in timpul inflatiei, corpora\ia il putea realiza
in propriile sale rindwi era nul ca wmare a numarului restrins al IJlembrilol'
Am mai refuzat l;ii altadatii sa fae experienle care promiteau iru;ul:cesul.
fi eonsiderat 0 cri.:rna sa-i iau unui muncitor 0 pru-te din salariul sau mic in
428
favoarea unei institutii pe care nu 0 socoteam folositoare memblilor sai.
Daca un nou partid politic dispare din nou intr-o zi, nu-i nici 0 paguba,
este aproape intottleauna un nimeni nu are dreptul sa se plinga de asta.
Caci individul trece la mbrica pierderi ceea ce ii dli unei politice.Dar
cine cotizatia la 0 corpora tie are dreptul, in schimb, la un salariu care
i-a fost garantat. Daca nu se tine cont de aeeasta, intemeietoIii unei asemenea
eorporatii sint sau eel putin descreierati catoe at" trebui sa
fie Iaeuti responsabili.
In conformitate cu acest punct de vedere am aetionat in 1922. Altii
I-au inteles apat'ent mai bine au intemeiat sindicate.
Ni s-a absenta aeestora in aceasta se dorea sa se vada semnul
eel mai evident al faptului eli vederile noastre erau inguste. Dat" aeeste
creatii nu au intirziat sa dispat"a ele rezultatul a fost in ultima analiza
ca i la noi. Cu singura diferenta ca noi nu nici pe altii, nici
pe noi
CAPITOLUL XIII
POLITICA GERMANA DE ALIANTE DUPA RAZBOI
o lipsa absoluta de metoda camcterizase direc\ia afacerilor externe ale
Reichului penb-u ca n-a !jtiut sa desprinda principiile ciilauzitoare pe care trebuie
sa se sprijine 0 politica de aliante raspunzind intereselor tlirii; revolutia, departe
de a indrepta aceasta a impins-o la culme. Caci, dacii in ceea ce
politica generalii dinainte de razboi, confuzia generala de idei fusese principal a
cauza a comise de guvern in conducerea politicii sale externe, dupii
razboi aceasta a suferit de pe wma duplicitiitii conducatorilor Era fll'ese
ca sferele care vedeau realizate, datorita revolutiei, planurile subversive, sii
nu aiba nici un interes sa practice 0 politica de aliante al carei rezultat ar fi fost
repunerea pe picioare a unui stat gelman independent. 0 asemenea evolutie ar
fi fost in contradictie cu intentiile secrete ale criminalilor din noiembrie; ea ar
fi pus capat pentlU moment sau ehiar definitiv internationalizarii eeonomiei
a f01'lelor de ale Gelmaniei; dar era de temut mai ales faptul cii 0 lupta
victorioasa penttll independenta Reichului fatii de strainiitate ar avea asupra
politicii interne 0 influent a care putea deveni fatala intr-o zi autoritiipi
detiniitorilor actuali ai puterii. Intr-adevar, este de neconceput ea 0 natiune se
poate ridica impotriva asupririi lara ea in prealabil sa fi devenit cOll!jtientii de
ea insa!?i !?i, invers, Ol'ice mare succes repmtat in politica extema influenteazli
inevitabil trezirea sentimentului national. Experienta demonstreazii cli Ol"ice
luptli dusa pentlU e1iberarea unui popor dezvoltli in el patriotismul ca
w'mare, il pune mai bine in gardli impotriva uneitirilor elementelor antinationa-
Ie pe care Ie inglobeazli. Situatii i personaje suportate pe timp de pace, clirora
adesea nici miicar nu Ii se dli atentie, se 10vesc, in pel"ioadele in care entuziasmul
national mica 0 natiune pinii in strafundw"i1e ei, de 0 opozitie care merge pinii
la rezistentli deschisa i care Ie este adesea fatalli. Sa ne amintim, de exemplu,
teama de spioni resimtita pretutindeni atunci cind izbucnete un rlizboi, teama
care se manifesta subit in momentul in care pasiunile omeneti au atins cel mai
Inalt grad care provoaca persecutiile cele mai blUtale, adesea nejustifica-
te; totU'1i fiecare a1' trebui spuna cli este mult mai expus riscului de a fi
spionat in timpul anilor de pace indelungati, cu toate cli, din motive foarte
fire!jti, opinia publica nu Ie acordii atunci atita atentie.
Instinctu1 subtil a1 statului pe care virtejul evenimentelo1' din
noiembl"ie i-a lacut sa w'ce la suprafa\ii simte imediat cli 0 politioii abila de
ali ante , care ar sustine revolta popularii impotl'iva asupl"irii ar reapl'inde
astfel pasiunile nationale, ar putea pune capat existenlei lor cl'iminale.
430
Se intelege acum de ce aceia care, incepind din 1918, ocupau posturile
celemaiimportante dinguvern, au Iacut dovada unei asemenea incapaciUiti in
politica externii !;ii de ce afacerile statului au fost aproape intotdeauna
administrate intr-o manienl sistematic contrara intereselor natiunii germane.
Caci ceea ce la prima vedere poate parea efectul hazardului, la 0 examinare mai
atenUi se dovede!?te a nu fi decit un pas inainte nou !?i logic pe calea pe care
revolutia din noiembrie 1918 se angajase deja deschis.
Este adevarat ca aici trebuie Iacuta intre administratorii
responsabili (sau mai bine zis "care ar trebui sa fie responsabili") de afacerile
statului nostru, intre majoritatea politicienilor parlamentari meschini in
marea masa cu spirit de imitatie !;ii stupida a poporului nostru a carui
rabdare egaleaza prostia.
Cei dinW !?tiu ce VOl'. Ceilalti merg alaturi de cei dintii, fie pentru cii slnt
initiati, fie ca sint prea ca sa se opunii cu hotarire realizarii planului pe care
I-au ghicit al carui pericol il simt. eei din wma se supun din lipsa de
intelegere !?i din prostie.
Citii vreme Partidul NationalSocialist al Muncitorilor Germani n-a fost
decit 0 mica asociatie necunoscuUi, problemele de politicii exterrul nu puteau
ave a, in ochii multora din membrii sai, decit 0 importanta secundani. In special
pentIu ca principiul fundamental al noastre a fost va fi intotdeauna
sa proclame cii libertatea de care se bucura 0 tara in relatiile sale cu strainatatea
nu este un cadou gratuit al cerului sau al puterilor de pe pamint, !?i nu poate fi
niciodatii decit rodul dezvoltiirii propriilor sale forte. Numai suprimarea cauzelor
prllbu.)irii noastre, nimicirea celor care profitil de pe urma ei ne vor face capabili
sc/ angajilm impotriva strdmiitii(ii lupta pentru independen{a noastril.
Se in(ele{,{e acum din ce motive tiniira noastrii a acordat la
inceputuTile ei 'planului sau de reforma internii mai mulUi importantii decit
problemelor de politicii externii.
Dar cind aceasta mica societate neinsemna1:a miilit in final
srarimat cachul initial dnd tiniira organizatie a capatat importanta unei
asociatii mrui, ea s-a viizut obligata sa ia pozitie fata de problemele pe cru'e Ie
punea politicii eA1;erne. Ea trebuia sa traseze liniile directoru'e cru'e,
nu numai ca nu VOl' fi in contradictie cu concep(iile pe cru-e se intemeia sistemul
nostIu filozofic, ci, dimpotrivii, VOl" fi 0 emanatie a acestor conceptii.
Tocmai pentIu ca poporului nostIu ii educatia politica in ceea ce
relatiile noastre cu stl'ainiitatea, tiniira noastrii avea datoria de
a fuxniza tutw'or conducatOlilor, ca maselor populru'e, un plan, t1'asat in linii
mrui, cru'e sa Ie serveasca ch'ept caliiuza in studierea chestiunilor de politica
externii; aceasta este una din plimele indatoriri pe cru'e le avea de indeplinit
pentru a face posibilii intr-o zi punerea in practicii a miisw'ilor pregiititoru'e in
politic a externa, cru'Q Ii VOl' permite poporului nosbu redobindeasca
independen(a Reichului regaseasca 0 suveranitate efectiva.
Principiul fundamental '?i ciilauzitor pe cru-e trebuie sa-l avem intotdeau-
431
na in vedere dnd studiem aceasta chestiune este urmatorul: politica exteITlii nu
este decit mijlocul de a atinge un scop !Ii acest scop consta exclusiv in a actiona
in favoarea poporului nostru. Nici 0 chestiune de politica extemii nu poate fi
examinata din alt punct de vedere decit acesta: Soluria respectivii va fi
avantajo{JS(i pentru poporul nostru in prezent sau in viitor, ori ii va aduce vreun
prejudiciu?
lata singura pfu.ere preconceputa care poate flluata in seama atunci cind
este studiata una din aceste chestiunio Trebuie eliminate lara mil.i toate
consideratiunile de politica de pmtide, de religie, de omenie, pe scurt toate
celelalte consideraliuni, oricare ar fi ele.
*
"" ..
Inainte de r-lzboi, sarcina politicii externe a Germaniei consta in
asigurarea alimentatiei poporului nostru !Ii a copiilor sai in aceasta lume,
pregatind caile care VOl' permite atingerea acestui scop !Ii VOl' inlesni aliante
aducind complementul de putere necesmo; sm-cina a :r-.lmas cu diferenta
ca: inainte de razboi trebuia sa veghem La conservarea poporului german [inind
cont de puterea de care dispunea atunci un stat puternic ind.ependent; astiizi
trebuie sii-i rediim poporuLui nostru puterea pe care 0 posedcj un stat puternic
libcr; renayterea unui astfel de stat este condi[ia preaLabila necesarcj care
trebuie indeplinita pentru a putea practica mai tirziu 0 politiccl externa eficace
capabilii sCI conserve, sa dezt'Olte yi sa hraneascii poporul nostru.
Cu alte cuvinte: scopul pe care trebuie sii-l urmiireascii in prezent politica
externii a Germaniei va fi pregiitirea ciiilor pe care se va angaja poporul german
pentru intr-o zi independen/CL.
Pentru aceasta, nu trebuie niciodata pierdut din vedere un plincipiu de
baza: Pentru ca un popor sii-yi poatii independen/a, nu este absolut
necesar ca teritoriul statului situ SCI formeze un tot; este suficient sa subziste 0
ultima parcelii, cit d.e micii, din acest popor din acest stat care, bucurindu-se
de libertatea necesarii, sii poati; nu numai sa conserve depozitul comunitil/ii
spirituale a intreguiui popor, ci yi SCI pregclteascii lupta care se va da cu armele
pentru reci!jtigarea libertii/ii.
Cind un popol' de 0 suta de milioane de oameni SUPOIU in comun, pentru
a-!?i pastra integritatea statului, jugul sclaviei, acest lucru este mai rau decit
daca acest popol' acest stat ar fi fost dezmembrate, una din piiI1ile lor ramirund
inca in deplina lil>eltate. Presupunind flre!lte eli aceasta pm'te mo l-amlne patrunsa
de sfinta misiune cmoe i-aI' reveni: nu numai de a proclama, lar-a osteneala, ca
poporu] sau este indisolubil unit prin spirit !1i cultu:r-.i, ci !?i de a lua masurile
necesmoe pentru a-l pregati pentru folosirea armelor de cmoe va trebui sa se
slujeasca pentru a elibera definitiv a reuni din nou nefericiteU! Pirti ale
natiunii !?i ale statului oprimate inca.
432
Trebuie sa ne gindim i la faptul ca, atunci cfnd se pune problema
recuceririi unor teritorii pierdute de un popor i de un stat, trebuie mai intii ca
patria-mamii sa-i puterea politica i independeru;a; cii intr-un astfel de
caz, interesele teritoriilor pierdute trebuie sacrificate fclrii mila pentru singurul
lucru important: recucerirea liberti/fii teritoriului principal. Cilci nu voi11/a celor
oprima[i protestele conacionalilor vor elibera pi/rlile unui popor sau provinciile
unui Reich, ci folosirea for(ei de clitre celelalte, (amase mai mult sau mai pu(in
independente fa(ll de cea care a fost odinioarii pcltria comUnfl.
La feI, pentru teritOliilor pierdute, conditia prealabilii care
trebuie indeplinita este de ada, printr-o muncii inver!?unatii, mai multli f0l1li
vigoare la ceea ce rlimine din stat, ca hotaririi de nezruuncinat care
dormiteazli in inimi ca, atunci cind va veni ceasul, sli fie puse in slujba eliberlirii
:;;i a unirii intregului popol' puterea recupel'at{l de stat. sacrificarea
provizorie a intereselor teritoriilor se'Qarate de 'Qabie 'Qentru singurul lucru
important: cucerirea, spre folosul a ceea ce riimine din stat, a unei puteIi
politice a unei forte care sli permitli fortarea vointei invingatori
pinli vor cadea la invoiala. Ciici teritoriile oprimate nu slnt reincorporate In patria
comuna prin proteste Inflitclirate, ci prin lovituri victorioase de spada.
Filurirea acestei spade, iat(1 care este sarcina politicii interne a guvernu-
lui; sa-i permitii filurarului sil lucreze In deplinii siguran[ll sii recruteze tovaril,fi
de arme este sarcina politicii externe.
*
* *
In pIima parte a acestei lucrari m-am explicat asupra
politicii de ali ante practicate inainte de rlizboi. Existau patru mijloace de a
asigura pe vii tor conservarea alimentatia poporului nostru; fusese ales cel
de-al patrulea cel mai putin eficace. In loc sli se practice 0 politicii teIitorialli
inteligentii in Ew-opa, s-a recm-s la 0 politicii colonialli comercialli. Aceastii
politicli era cu atit mai stingace cu cit i!?i inchipuiau pe neru-ept cli astfe] va
putea fi evitatii obligatia de a se explica pe calea armelor. Rezultatul acestei
tentative de a se pe toate scaunele era de prevlizut: ne-am
allitm-i razboiul mondial a fost nota de plata pe care a trebuit s-o achite
Reichul in final penb-u a lichida datoriile contl'actate prin politic a sa externli
inabilli.
eel mai bun mijIoc 31' fi fost atunci cel de-al treilea: Intiirirea puterii
Reichului pe continent prin anexarea de noi tetitorii In Europa; prin aceasta,
extinderea lui prin achizition31-ea ulterio31-ii de teritorii coloniale intra cu totul
firesc in domeniuJ posibilitiitilor. Este adevlirat eli, penb-u a practica 0 astfel de
politieli, el trebuia sa incheie 0 alianta eu Anglia sau sa eonsaere dezvoltarii
puterii sale milit31-e resw'se atit de W'ia!je, ineit vreme de patruzeci sau cincizeci
de ani 31- fi trebuit sa puna pe planul doi toate cl1eltuielile eu earacter eultw-aL
433
Important
a
cultural a a unei natiuni este aproape intotdeauna in functie de
independenta ei politica, aceasta este a ~ a d a r conditia necesara pentru ca ea sa
poata exista sau chiar pentIu ca ea sa se poata llru?te. De aceea nici un sacrificiu
nu este prea mare cind este yorba de asigurarea libertatii politice a unei natiuni.
Ceea ce se scade din bugetul cheltuielilor cu caracter cultural in folosul unei
dezvoltari excesive a f0l1elor militru'e ale statului va putea fi recuperat mai
tirziu cu vin i indesat. Se poate chiru' spune ca, dupa ce un stat i a concentrat
to ate eforturile asupra unui singw' punct: mentinerea independentei sale, se
produce de obicei 0 anumita destindere, un fel de echilibru nou in virtute a
calUia aptitudinile cultw'ale ale unui POPOl", neglijate pina atunci, se dezvolta
intr-un mod surprinziitor. Inflorirea din secolullui Pericle a mmat dupa mizeria
cauzata de razboaiele contra perilor, iru- republica romanii s-a consaCl'at
cultiviiIii unei civilizatii superioru'e atunci cind s-a eliberat de nelinitea pe cru'e
i-a inspirasera razboaiele punice.
Este adevarat ca de la 0 majoritate Je parlamentari cretini i netrebnici
nu te pop atepta la spiritul de decizie necesru' pentIu a subordona tara mila
toate celelalte interese ale unui popor unei singw'e misiuni: pregatirea unei
viitoare inru'miili care sa asigw'e mai tirziu existenta unui stat. Tatal unui
Frederic cel Mru'e era capabil Sa sacrifice totul pentru pregatirea acestei
inru-miiri, dar tatii absw'dului nosbu parlamentru.ism democratic de fabricatie
ev!'eiasca nu pot s-o faca.
lata de ce pregatirea militru'a, permitind cucelirea de noi teritorii in
Ew'opa, nu a fost, in perioada dinainte de razboi, decit cu totul mediocra, astfel
ca nu ne putsam lipsi decit cu greutate de concw'sul unor aliati alei judicios.
Cum nu voiam sa ne ostenim sa pregatim sistematic razboiul, am
renuntat la dobindirea de teritOlii in Ew'opa i, practicind in schimb 0 politica
coloniala i comerciala, am sacrificat alianta cru'e altfel ru" fi putut fi incheiata
cu Anglia, dru' oo'a sa ne bazam, cum ru.' fi fost logic, pe Rusia; din greeala in
greeala, sa ajuns la razboiul mondial in cru'e Gel-mania a intrat piiriisitii de toti
il' afru'ii de Habsburgi, acel flagel ereditru.',
*
* *
TJ.-ebuie Sa spunem, penhu a caracteriza politica no astra externii actuala,
ca ea nu ru'e 0 linie de conduiU vizibila sau macru' inteligibila. Daca, inainte de
riizboi, ne-am angajat in mod greit pe cea de-a pah'a cale, pe cru'e de altfel nu
am facut multe progI'ese, nici ochiul cel mai exersat nu poate descoperi calea
urmatii de la revolutie incoace. Mai mult decit inainte de razboi, lipsete Olice
sistem rational, dacii nu cumva slnt numite astfel tentativele de a i se lua
POPorului no shu ultima posibilitate de ridicru.'e.
A Daca examiniim la rece situa\ia in cru.'e se aflii astiizi poporu'ele Ew'opei
tn ceea ce plivete puterea lor respectiva, ajungem la wmiitOlul rezultat:
434
De trei sute de ani incoace, istoria continentului nostnI a fost dominatli
de nazuintele politice ale Angliei; prin echilibrul de forte pe care il obtinea
opunind diferitele puteri europene, ea ilii asigura indirect spatele !ji putea, in
deplinii siguran(j, atingii scopurile urmiirite de politica mondialii a
diploma(iei britanice_
Tendinta tradi(ionalii a acestei diplomatll, care nu are in Genllania alt
,echivalent decit tradi(iile armatei prusace, era, din timpul domniei reginei
Elisabeta, pusa in slujba unruhirii sisteroatice a unui singur scop: sa impiedice
prin toate roijloacele 0 mare putere- de pe continent sa se ridice deasupra
nivelului mediu al marilor puteri !ji, dacii sa 0 zdrobeasci cu arroele_
Mijloacele de forta pe care obililluia sa Ie foloseasca Anglia intr-un asemenea caz
vruiau in de situatia data sau de sarcina cru-e trebuia indeplinita, dar
hotarirea puterea vointei puse in functiune erau intotdeauna Da! pe
masw-l ce pozi(ia Angliei devenea roai dificila de-a lungul tiropului, guvernul
imperiului blitanic considera necesar sa mentinii 0 stare de lucruri in care
diferitele state europene, rivalizind intre ele ca puteri, se pru-alizau reciproc.
Cind coloniile engleze din Amelica de Nord s-au sepru-at de patIia mama,
aceasta a trebuit dubleze efortIDile pentru acopeli complet spatele
dinspre Europa. Astfel ca, atunci cind Spania !ji OIanda au fost niroicite ca mari
puteri mruitime, statuI englez concentrat toate fortele impotIiva inten(iilor
dominatoru-e ale Frantei pinii ce in sfir!jit caderea lui Napoleon I a facut sa
dispru-a pericolul pe cru-e il prezellta penb'll Anglia hegemonia unei puteli
militru-e de cru-e se temea in rood deosebit.
Evolutia realizata de politica blitanica fata de Gennania a fost foru-te
lentil, nu numai pentru ca aceasta din urma, ca urmru-e a lipsei de unitate
nationala a poporu-elor germane, nu prezenta un pericol penb'll Anglia, ci l?i
pentru ca opinia publica engleza, indl-eptata de 0 propaganda indelungata cab-e
scopuI determinat pe cru-e il urroalise pinii atunci statuI, nu putea fi decit incetul
eu incetul Olientata in alta dil-ectie. CalcuIuI la rece al omului de stat trebuie
citeodatil, ca sa se realizeze, sa faca apel la sentiment, rootor cru-e este mai
puternic atunci cind trebuie sa se aetioneze cru-e rezistil mai bine la uzura
timpului. OmuI de stat, dupa ce realizat unuI din planuri, poate indrepta
activitatea spirituIui catre alte proiecte, dru- este nevoie de 0 mundi lentil de
propaganda penh'll ca sensihilitatea roaselor sa devinii accesibila noilor intentii
ale conducatOl'lllui.
Anglia il?i fixase noua sa pozi(ie inca din 1870-1871. Din nefericire,
Germania nu a !jtiut sa profite de oscilatiile pe cru-e Ie-a inregistrat uneori
politic a engleza, ca urmru-e a impOltan\ei pe cru-e a luat-o Amelica din punct de
vedel-e economic i?i a activitiltii depu..<re de Rusia spre a-!li spori putel-ea, a!la incit
tendintele cru'e prevalau deja in politica Angliei au fost astfel intaIite.
Anglia vedea in Germania 0 putere a ci:t-ei impoltanta din punct de
vedere comercial ca urmare, in politica mondiala, bazata in special pe
gigantica ei industrializru-e, lua proportii atit de amenintatoru'e incit f011ele celor
435
douii state se compensau deja in domeni
i
. Cucerirea "economica
a lumii, care constituia in ochii conducatorilor de atunci culmea
intelepciunii, a fost cea care a determinat politic a engleza organizeze
rezistenta. Aceastii s-a manifestat sub forma unui atac de mare
anvergura pregatit cu minutiozitate, metoda care corespundea peli"ect
spiritului unei politici care nu viza mentinerea unei paei mondiale indoielnice,
ci consolidarea hegemoniei blitanice in lume. Anglia s-a aliat cu toaOO staOOle
care prezentau gm'antii din punct de vedere militar, deoarece prudent a ei
b'aditionala aprecia la justa lor valom'e f0l1ele adversmului sau pentru ca
cL1dea seama de stare a de slabiciune in cm-e se afla pe atunci. Nu i se poate
repro 1 cii a ac\ionat "lara scrupule", caci 0 pregatire de razboi atit de ampla nu
trebuie judecata din punctul de vedere al eroismului, ci din punctul de vedere
al utilitatii. Diploma/ia trebuie practicatii astfel incit eroismul sa nu conduc{l un
popor la pierzanie; ea trebuie sil vegheze eficace la conservarea Lui, Pentru a
ajunge la acest rezultat, orice mijloc este legitim nerecurgerea La el trebuie
consideratd 0 uitare criminala a datoriei.
Revolutia germana a eliberat politica engleza de pe em'e i-a
provoease amenintm'ea unei hegemonii germanice intinzindu-se asupra lumii
intregi,
Anglia nu mai avea interes sii vada Germania complet
de pe hm-ta Em-opei. Dimpobiva, inspiiimintatom-e care s-a produs in
zilele lui noiemblie 1918 a pus diplomatia englezii in fat a unei situatii noi pe
cm'e Ia inceput nu 0 crezuse posibila.
Iroperiul britanic luptase timp de patru ani jumatate cu m-ma in mini
pentru a anihila pretinsa preponderenta a unei puteri continentale. 0 priibuire
neai?teptatii parea sa aceasta putere de pe suprafata globului. Germania
manifesta 0 asemenea absenta a celui mai elemenentm' spuit de conservare,
incit evenimentele cm'e se in mai putin de douazeci patru de ore
pare au ca au rastw-nat intregul eehilibru ew'opean: Germania era zdrobitil
Fra71,(a devenea prima putere continentalii din Europa.
Propaganda intensa, em'e, in timpul razboiului, ii daduse poporului
englez putere sa reziste, cm'e ii inspu'ase 0 w'a nemasw'ata fata de germani, cm'e
l'ascolise to ate instinctele sale plimitive toate pasiunile lui, avea sa apese
acum ca 0 greutate de plumb asupra hotarililor oamenilor de stat blitanicL
Scopul pe cm'e-l w-marise Anglia fiicind razboiul era atins, din moment ce
Germania nu mai putea practica 0 politica coloniaIa, economica comercialii;
tot C'eea ce acest scop leza interesele engleze. Dispmitia Gel-maniei ca
mm'e puOOre din Europa continentaia nu putea decit sa Ie foloseasca dUljmanilor
Angliei. Cu toate acestea, diplomalia engleza nu a putut sa-lji execute schimba-
rea de du'ectie in zilele din noiembrie 1918 lji pini la sfirljitul velii lui 1919
penb-u ca, in timpul acestui razboi lung, ea lacuse apel la sentimentele maselor
cu 0 insistenta fara precedent. Ea nu putea s-o faca, date fiind inclinatiile
Pl'opriului siiu POPOl', ca w'mm-e a disproportiei forte lor militm'e existente.
436
Franta ab-ibuise conducerea negociel"ilor i putea sa-i impuna vointa aliatilOl"
sai. Singura putere care ar fi putut, in timpul acestor luni de negocied i de
tirguieli, sa schimbe aceasta stare de lucrwi, Germania insai, era prada'
convulsiilor razboiului civil i nu inceta sa proclame, pdn pretinii ei oameni de
stat, ca era gata sa accepte tot ceea ce i se va impune.
Cind, in relariile internarionale, un popor inceteazii, ca urmare a lipsei
absolute a instinctului de conservare, sa poatll fi un aliat "activ", el decade la
nivelul unui popor sclav lara sa are soarta rezervatii unei colonii.
Pentru a evita ca puterea Franrei sii devinii prea preponderentii, Anglia
nu mai avea la dispozirie decit un singur mod de a aC(iona: sa se asocieze
tillulriilor ei.
De fapt, Anglia nu atins scopul pe care il avea in vedere fiicind
riizboiul. Acesta nu a inlclturat pericolul pe care il prezenta pentru echilibrul de
force de pe continent predominan{a dobinditil de un stat european, ci l-a fiicut
doar mai amenin{(/tor.
Din punct de vedere militar, in 1914 Germania era incoltitli de doua tari
dintre care una dispunea de forte echivalente cealalta de forte mult supedoa-
reo La aceasta se adauga superiodtatea maritimii a Angliei. Franta i Rusia,
singw'e, erau obstacole suficiente pentru a impiedica orice cretere excesivii a
miiretiei germane. Pozitia geograficii a Reichului, extrem de defavorabilii din
punct de vedere militar, putea fi, in plus, consideratii un coeficient de secudtate
care impiedica Ol-ice cretere importantii a putedi acestei tad. Configw"atia
tarmudlor ei era, din punct de vedere militar, defavorabilii in eaz de luptii
impotriva Angliei; daca regiunea maritimii era putin intinsa i ingustii,
frontierele terestre, erau, in schimb, mult prea intinse i deschise_
Situatia Frantei de astazi este eu totul difedtii: ca putere militara, ea
este pdma nu are nici un l-iVal serios pe continent; este in sigurantii la sud
in spatele frontierelor cru"e 0 protejeazii impoh-iva Spaniei i Italiei; neputinta
patriei noastre Ii asigw'ii secw"itatea dinspre Germania; de-a lungul unei lungi
intinderi a coastelor sale, ea este in fata centrelor vitale ale imperiului
bdtanic. Nu numai ca acestea constituie pnte Uoru'e pentru avioane i penh'll
tunw'ile cu bataie lunga, dar caile de comunicatie ale comertuIui englez ru" fi
expuse lara apiirru"e atacw-ilor submru-inelor. Un riizboi submru-in, sustinut pe
coasta lungii a Atlanticului i pe tarmw'ile intinse ale Frantei de-a lungul
Mediteranei in Ew"opa i in Africa de Nord, ru' avea consecinte dezash'lloase
penh'll Anglia.
Astfel din punct de vedere politic rezultatul luptei impotriva cre.yterii
puterii Germaniei a fost stabilirea hegemoniei Franrei pe continent; rezultatele,
din punct de vedere militar, au fost urmiitoarele: Anglia i-a stabilit Franrei locul
intii ca putere terestrii in lume -ri a trebuit sii recunoascif faptul cii Uniunea
Americanil ii este egalii pe mare. Din punct de vedere economic, ea le-a cedat
sili aliari teritorii in care avea interese de prima importanrii.
Dupa cum politic a traditionala a Angliei vizeaza balcanizarea Ew"opei
437
intr-o oarecare masw'a, cea a Frantei acela!ji lucru in pri vinta Germaniei.
Anglia va dori intotdeauna s(1 impiedice 0 putere continentala oarecare
sa-,d intareasclt forrele intr-atit incit sa poati! juca un rol important in politica
mondiala; ea vrea sa men{inil un oarecare echilibru intre {orrele de care
dispun statele europene; Cllci aceasta este una dintre condiriile primordiale ale
hegemoniei Angliei in lumea intreaga,
Fran{a va dori intotdeauna sa impiedice constituirea Germaniei intr-o
for{lt omogeni/; men{inerea unei federarii de mici state germane ale ciiror {orre sa
se echilibreze care sit nu fie sup use unei autoritari centrale; s(1 ocupe malul
sting al Rinului; toate acestea sint condiriile necesare stabilirii asigurarii
hegemoniei sale in Europa. .
Scopul ultim al diplomariei franceze va fi ve,rnic in opozirie cu tendinrele
fundamentale ale diploma{iei engleze.
438
Cind examiniim, tinind cont de pe care Ie-am expus,
posibilitatile aliantelor pe care epoca actual a i Ie of era Germaniei, ne convingem
repede ca tot ceea ce putem face practic in domeniul alian\elor este sa ne
apropiem de Anglia. consecintele politicii sale de razboi au fost au ramas
nefaste pentru Gern'lania, nu trebuie sa refuzam sa constatam ca Anglia nu mai
are astilzi nici un interes presant ca Germania sa fie distrusd ca, dimpotriva,
obiectivul diplomatiei engleze trebuie sa fie tot mai mult, pe masm-a scw-gel-ii
aniIor, frinarea instinctului imperialist exagerat de care este insufletita Franta.
Numai ca 0 politica de aliante nu se face pierzind vremea cujignirile din trecut;
ea nu este rodnica decit daca profitam de lectiile istoriei. Experienta ar fi trebuit
sa ne invete ca aliantele incheiate penttu w'marirea unor scopw-i negative sufera
rle 0 slabiciune congenitala. Destinele a douii popoare nu sint temeinic sudate
decit atunci cind ele au in vedere un succes comun, sub formil de ciJ{iguri, de
cuceriri comu ne, pe scurt, de cre,\tere a puterii de care va pro{ita {iecare dintre
ele.
Lipsa de experienta a popOlului nostru in domeniul politicii externe
transpare in modul cel mai limpede in din presa cotidianii, care vorbesc
despre simpatia mai mare sau mai mica manifestata de cutare sau cut are om
de stat strain faI/1 de Germania, care vad, in presupusele inclinatii ale acestui
om fata de popOlul noshu, garan\ia deosebitii a unei politici favorabile
intereselor noastre. A rationa astfel inseamnii a co mite 0 absw'ditate incredibila,
inseamnii a specula prostia lara seaman de care da dovada micul bW'ghez german
de tip atunci cind despre politica. Nu exista om de stat englez,
american sau italian care sa fi luat vreodatii pozitie ca "germanofil". Orice om
de stat englez este in primul rind englez, Ol-ice american este mai intii
american nu se va gasi nici un italian gata sa faca 0 altfel de politica decit 0
politica italianofilil. cel care pretinde ca aliantele se intemeiaza pe
inclinatiile germanofile ale oamenilor de stat influenti ai cutarei sau cutarei
natiuni straine este un magar sau un mincinos Condi\ia necesara penhu ca
de stine Ie a doua popoare sa se inlantuie nu este respectul reciproc sau simpatia
reciproca, ci perspectiva avantajelor pe care Ie va ave a fiecare dintre contrac-
tant
i
de pe urma asocielii. Cu alte cuvinte, un om de stat engl(:'z, de exemplu,
va putea practica 0 politica constant anglofila niciodata germanofila, dar
anumite interese determinate ale acestei politici anglo{ile VOl' putea, din
motivele cele mai difel-ite, concorda cu interesele germanofile. Cazul nu se va
prezenta, astfelecit intr-o anumitii masura intr-o zi situatia va putea
fi complet rasturnata; dar arta unui am de stat conductltor consUl tocmai in a
giisi, cind este vorba, fntr-o anumitii epocii, de realizarea lInei operaIiuni necesare,
439
partenerii care trebuie Sf; foloseascii acele{lfi mijloace pentru a-# apara propmle
lor interese.
Aplicarea practica a acestui principiu trebuie dedusa, pentru prezent,
din r.u;punsul care va trebui dat la intrebarile urmiitoare. G,e state nu au fn
prezent nici un interes vital ca 0 Europa centralii germanii sa fie oomplet sooasa
din cauzii pentru a permite FraTl/ei sa exercite, economic militar, 0 hegemonie
neoontestatii? Si care sint statele care, date fiind propriile lor oondi[ii de existertlii
orientarea tradi[ionalil a politicii lor, or vedea, in desfiiurorea unei astfel de
0 amenirtlare pentru propriul lor viitor?
Ciici tI-ebuie in sfirl?it sa ne dam !impede seama de unnatorul fapt:
dUljmanul de moarte, dWimanul nemilos al poporului german este lji ram/ne
Franta. Nu conteazii cine a guvernat sau guverneazii Franta; fie cit sint Burbonii
sau iacobinii, N apoleonii sau democratii bw-ghezi, l-epublicanii cleric ali sau
scopul final a1 politicii lor exteme va fi intotdeauna sa puna
mina pe frontiera Rinului lji sa consolideze pozitia Frantei pe acest fluviu, fiicind
toate eforturile pentru ca Gennania sa r.imina dezbinata lji impiil1itii.
Anglia ca Germania SCI nu fie 0 putere mondialii; Frartla nu urea
sa aiste 0 putere numitii Germania; difereT1{a este oonsiderabilii! Dar, asUizi, noi
nu luptiim pentru a ne recuceri pozi[ia de putere mondialii; noi trebuie s(/ ne
batem pentru existeT1{a patriei noastre, pentru unitatea na[iunii noastre ,yi pentru
piineu zilnicii a oopiilor Daca, tragind concluzia acestOl' premise, trecem
in l-evista aliatii pe care nii poate oferi EW'opa, nu ramin decit dow! state:
Anglia lji [talia.
Anglia nu dore!?te sii aibii in fata ei 0 Frantii al ciirei brat inarmat, pe
care restul EW'opei nu este capabil sa-l respinga, roo putea apiim 0 politica de
natw-ii sa contmrieze intr-o bunii zi interesele engleze. Anglia nu poate doli
vreodata Sa aiba de-a face cu 0 Franta pe care posesiunea uno!" bogate mine de
fier de carbune in Europa occidental a ar face-o capabila sa joace in economia
mondiala un rol peliculos pentnl ea. Anglia nu poate doli nici ca Franta sa
se l: ucw-e in politica de pe continent, datOlita ialimitiilii restului Eill"opei, de 0
pozitie atit de sigw-a pe cit ii sta in putinta sau chial' sa se vada constrinsa sa reia
cu mai multa energie ambitie politica mondiala care este una din traditiiIe
diplomatiei franceze. Bombele Zeppelin de odinioara soar putea inmulti in fiecare
noapte; suprematia militro-ii a Frantei apasa greu asupra a ceea ce fOl-meaz1i
inima impeliului mondial guvernat de Mru-ea Blitanie.
Nici Italia nu poate dOli ca pozitia prepondel-entii ocupatii de Franta in
EW'opa sa mai fie consolidatii. Viitorulltaliei depinde de 0 extindere telitoriala
ale ciil-ei elemente sint grupate in jw-ul bazinului mediteranean. Ceea ce a
impins Italia in l"H.zboi nu era, cu sigw-anta, pofta de a ac\iona pentIu maretia
Frantei, ci intentia de a da 0 Iovitw-a mortala detestat pe care il
in Adriatica. Orice noua intiiIire a putedi franceze pe continent este, pe
un obstacol de cro-e ltalia se va putea Iovi; de aceea nu trebuie sa ne
mchlpuim vreodata inrudil"ea raselor poate suprima orice rivalitate intre doua
440
popoare.
Exarninarea cea mai realistii mai lucidii a situatiei europene aratii cii
aceste doua state: Anglia Italia sint, in primul rind, cele ale carol' interese
paIiiculare cele mai nu sint, sau sint, in ultima instanta, cel mai putin
lezate de conditiile necesare existentei unei natiuni germane ca aceste interese
concordli chiar pinii la un anumit punct cu aceastii existenta.
*
* *
Este adevlirat eli atunci cind apreciem posibilitlitile acestor aliarite, nu
trebuie sli pierdem din vedere trei factOl"i. Cel dintii ne pe noi, eeilalti
doi privese statele in chestiune.
In principiu, incheierea unei aliante cu actuala Germanie este posibilil?
o putere care cauta intr-o alianta un ajutor pentlu executarea unui plan ofensiv
s.e poate alia cu un stat ale calui guverne, de citiva ani incoaee, au oferit
imagine a celei mai lamentabile incapacitliti, a pacifiste in care marea
majoritate a natiunii, orbitii de doetrinele democratice marxiste, trlideaza
popOlul tara in modul cel mai revoltiitor? Oare 0 putere oarecare po ate spera
in prezent sli poatli stabili raporturi avantajoase penbu ea cu un stat, eu
corivingerea cli intr-o zi va putea lupta allituri de el penbu aplirarea intereselor
comune, atunci cind acest stat nu are, evident, nici cw"ajul nici dorinta de a
ridica niei mlicar un deget penbu apiira propria viatii, existenta sa? Oare 0
putere oarecare, penbu care un tratat de alianta este, trebuie sa fie, ceva mai
mult deeit un contract de garantie care vizeaza mentinerea unei stiiri de pieire
lentii, cum a fost vechea dezabuoasa Tripla Aliantii, va contracta 0 aliantli
valabila la bine la rliu cu un stat ale ciilw manifestliri cele mai caracteristice
sint slugiirnicia fata de striiiniitate, iar in inteliol" l'"Uinoasa a
virtutilor nationale; cu un stat care nu mai are, din vina conducerii sale, nimic
miil-et; cu nil?te guverne care nu se pot liiuda ca se bucw"a de cel mai rnic respect
pe lingii concetalenii lor, astfel incit strainilor Ie este cu neputinla sa-i admire?
Nul 0 putere care tine la reputatia ei care cauta in alianta ceva mai
mult decit subsidii penbil parlamentari avizi de prada nu se va alia
cu Gel"llania de astazi chiar nu poate sii 0 facii. Incapacitatea noastrti actual(l
de a incheia alianre este raliunea profundii 1i uitim(l a solidaritii{ii existente intre
tilharii care ne dU1mlmesc. Cum Germania nu se apiirii niciodatii decit prin
citeva "proteste" infliiciil"ate ale pal"lamentruilor notri de elitli, cum restullumii
nu ru"e motiv sii lupte pentru ca sii ne ape}"e, cum plincipiul bunului Dumnezeu
este sa nu eliberezp popoarele lipsite de cw"aj, nici chiru" poporu"ele cru"e nu au
nici un interes direct in distrugerea noastrii totalii nu au nirnic altceva de Iacut
decit sa ia pru'te la incUi"siunile ale francezilor, fie numai ca sa
impiedice Franta, asociindu-se pru'ticipind la jafuri, sa continue singut"a
sporeasca fortele.
441
In al doilea rind, nu trebuie sa subapreciem dificultalile pe care lea.!'
intimpina larile care pina In prezent ne au fost dWjmane daca stru-ea de spirit a
paturilor profunde ale poporu-elor cru-e au suferit influenta unei propagande cru-e
a impresionat masele ru- Incepe sa se schimbe fala de noi. Nu pop prezenta ani
de zile un popor ca pe 0 adunatw-a de "huni", de "tilhru-i", de "vandali II etc.
apoi, de pe 0 zi pe alta, sa descoperi ca el este opusul lor sa prezinti vechiului
drept aliatul de miine.
Trebuie sa fim mai atenti la un al treilea fapt a carui insemnatate este
mai mru-e penb'U intorsatw-a pe cru-e 0 VOl' lua viitoru-ele alianle In Europa.
Daca mentinerea Germaniei in stru-ea ei actuala de neputinla nu prezinta
decit putin interes pentm politica engleza, ea ru-e un interes foruie mru-e pentm
finanla evreiasca interna\ionala. Politica engleza oficiala sau, mai bine zis,
traditionala puterile bw-sei supuse in intregime influentei W'lllaresc
scopw-i opuse; 0 dovedesc in mod deosebit de evident pozitiile diferite pe cru-e Ie
iau 'ii una celelalte fata de problemele cru-e privesc poIitica externa a Angliei.
Finan(a evreiascii contrar intereselor reale ale statului englez, nu numai
ca Germania sa fie complet ruinatii din punct de vedere economic, dar.yi ca ea
Stl fie, politic, total redusd la sclavie. Intr-adevar, internationalizru'ea economiei
noastre germane, adicli luru'ea in posesie de catre finanta mondiala evreiasca a
forte lor de produc\ie din Germania nu se poate face complet de cit Intr-un stat
Dru' penb'U ca tmpele mru'xiste cru'e lupta in folosul
capitalului evreiesc international sa poata distmge definitiv statul national
...
german, au nevoie de un ajutor prietenesc venit din afru'a. De aceea ru-matele
Frantei trebuie sa-i dea statului german lovitw'i violente, pinli ce Reichul,
zguduit din temelii, va pieri din eauza atacw'ilor tmpelor bol'ievice aflate in
slujba finantei
Astfel evreul este cel care indeamnll astdzi cu cea mai mare rivnii la
distrugerea radicald a Germaniei. Tot ceea ce se tipiireyte in lumea fntreagd
impotriva Germaniei este scris de evrei, dupil cum, in timp de pace in timpul
rclzboiului, presa juciltorilor fa burs{l evrei .yi a marxi.ytilor a alflat sistematic ura
impotriva Germaniei pinel cind statele au renllnlat, unele dupll altele, la
nelltralitatq i, sacrificind adeviiratele interese ale popoarelor, au intrat in coalitia
mondiald indreptati'i fmpotriva noastrii.
Raponamentul evreilor este evident. Germaniei, adiea
disb'Ugerea radicala a nationale populru'e germane, cru'e face posibila
exploatru'ea fortei de productie germane supuse jugului finantei
internalionale, nu este dedt preludiul extinderii tot mai mari pe cru'e 0 va lua
cuceru'ea lumii intregi visatii de evrei. A!?a cum s-a intimplat atlt de des in
lstorje, Germania trebuie sa fie pivotul pe ca.re se va sprijini aeeasta lupta
Daeii popOl'Ul nostm i statui nostlu sint vlctimele a:cestor tirani ai
poporu'elor cru-e sint evreii cu singele alterat lacomi de bani, intregul pamint
va fi prins In tentaculele aeestei hich'e; dru" daea Germania seapa de inLttntuirea
lor, se va. putea considera eli eel mai mru'e pericol la eru'e au fost vreodata
442
expuse toate popoarele a incetat sa ameninte lurnea intreagii_
Dadi este sigur ca evreimea pus in functiune toate intrigile
subterane nu numai pentIu a intretine ostilitatea pe care natiunile i-o ar.1tau
Germaniei, dar !?i pentm a 0 exacerba pe cit posibil, nu este mai putin sigur ca
aceasta activitate nu concordll decit intr-o foarte mica masura cu adevaratele
interese ale popoarelor pe care ea Ie In cu fiecare din
popoarele vizate de propaganda sa, evreimea nu rolose!j,te decit argumente menite
sit aibil maximum de erect asupra spiritului naliunii alilate de emisarii sui ale
diror moduri de a vedea ea le perfect, acelea al ciiror succes este mai
sigur. Fata de poporul nostIu. al ciilui singe este exU-em de amestecat,
se pentIu a duce lupta de la care puterea, de ideile mai
mult sau mai putin "cosmopolite" inspirate de ideologia pacifista care s-au
nascut in mintea sa, pe scmi;, se cu tendinte internationale; in Franta
profita de !?ovinismul ciiIuia i-a recunoscut existent a a ciiIui putere s-o
aprecieze foru-te exact; in Anglia pune injoc intel'esele economice !?i consideratiu-
nile de politic a mondiala; pe scmi; ea pmfita intotdeauna de ceea ce cru-acterizea-
zii esentialmente spiritul unui popor dat. Numai atunci cind, prin aceste
mijloace diverse, a cucerit 0 influenta hotaritoru-e asupra economiei !?i asupra
politicii, ea se elibereaza de legaturile impuse propagandei sale de aceste
ruogumente fictive !?i i!?i dezvaluie in pru-te scopurile ascunse, ce vrea !?i pentIu
ce luptii. Apoi procedeaza !?i mai rapid la opera ei de distIugere, pinii cind
transforma succesiv toate state Ie intr-un morman de ruine asupra catuia tI-ebuie
sa domneasca autoritatea suverana a imperiului evreiesc etern.
In Anglia, ca in /talia, dezacordul existent intre concep{iile des pre 0
politic/1 excelentii inriidilcinatii in pc/mint # in proiectele financiarilor evrei
internarionali este evident ,yi uneori sare brutal in ochi.
Numai in Franta se remru-ca astazi un acord secret, mai desavir!?it ca
oricind, intre inten{iile speculanrilor La bursti, intentii ai clror reprezentw1l.i sint
evreii, dorintele unei poLitici nationale inspirate de .$ovinismo Tocmai aceasta
identitate de vederi constituie un perico] pentm Germania. Acesta este
motivul pentIu cru-e Franta este liimine de cru'e trebuie sa ne
temem cel mai multo Acest popor, care decade lot mai mult La niveIuL negrilor,
pune in secret ill pericol, prin sprijinul pe care il acordii evreilor pentru
atil/ge scopul Lor de dominarie universalii, existenra rasei aibe in Europa, Caci
contaminarea provocata de aflUA-ll de singe negru pe Rill, in inima EUl'Opei,
corespunde la fel de bine cu setea de rlzbunare sadira pel-VerSa a acestui
ereditru' al poporului nosbu !;'i cu calculul rece al evreului cru-e vede in
aceasta mijlocul de a incepe metisajul continentului eUl'opean in centIul sau !?i,
infectind rasa alba eu singele unor oameni inferiori, de a pune temeliile propriei
sale dominatii.
Rolul pe care Fran{a, a{/fall; de setea de rlizbunare indrumatii
sistema tic de evrei, il JoaCli astiizi in Europa este un pc/cat impotriva existemei
omenirii aLbe va dezliln{ui intr-o zi impotriva acestui popor loate spiritele
443
riizbundtoare ale unei generarii care va fi recunoscut in poluarea raselor pllcatul
ereditar al omenirii.
In ceea ce priveyte Germania, pericolul pe care i'l constituie FranJa pentru
ea fi impune datoria de a pune pe planul al doilea toate ratiunile de ordin
sentimental ,I'i sa fntindii mina aceluia care, /iind La fel de amenin[at ca .yi noi,
nu vrea nici Stl sufere nici sil indure TUlzuinrele dominatoare ale Franrei.
In Europa nu existd, in intreg viitorul pe care-l putem fmbrii[i.ya cu
privirea, dec;t doi aliati posibili pentru Germania: Anglia [talia.
*
* *
Daca astazi ne dam osteneala sa arunciim 0 privire in urma asupra
felului in cm'e a fost condusa politica Germaniei de la l'evolutie ineoaee, nu
putem face altceva, in prezenta stingaciei continue de neinteles a guvernelor
noastre, dedt Sa ne luam eapul in miini sa ne lasam pur simplu prada
disperarii sau, de 0 indignm'e vie, sa pOlmm la razboi impotriva unui
asemenea regim. Actele sale nu au avut niciodatii nimie eaei
inteleetualii chiori din noiembrie au sa faea ceea ee m' putea parea
inimaginabiI oriearei minti eapabile sa gindeasea: ei au umblat cu umiliTl/(1 dupii
favorurile Fran(ei. Da! in toti din urma ani, eu 0 nerozie de
visiitori incorigibiIi, ei au ineereat. eontinuu sa devina prieteni buni eu Franta,
Iaceau neineetat plecaciuni in fat a "mm'ii natiuni" in fieem'e true perfid al
ealaului franeez, eredeau de indata ea vad primele simptome ale unei sehimbari
de dispozitie. Cei care conduceau politica noastrii din culise nu au impilrti4'it
niciodatil aceastd pilrere grqiNl.yi nesabuitd. Pentru ei, buna inrelegere cu
Franra era mijlocul firesc de a sabota orice politiCtl de aiian(e e/icace, Ei n-au
avut nieiodata indoieli asupra seopurilor urmarite de Franta de eei em'e erau
in spatele ei. Ceea ee ii forta sa actioneze ea cum m' fi erezut sinceI' ea destinul
Germaniei putea suferi 0 sehimbm'e era faptul ea dadeau seama eu luciditate
ea In eaz contrar poporul nostIu s-m' fi angajat probabil pe 0 alta eale.
ca ne va fi fomi;e greu sa facem Anglia sa intre ea viitom'e aliatii
in rindUlile pmi;izanilor Presa noastrii evreiascii a intotdeauna sa
eoncentreze ura popOlului nostru asupra Angliei nu un singur fraier german
a cazut eu cea mai mm'e buruivointa in capeanele intinse de evrei: s-au spus
Vlute :;;i nevlute despre "rena'?terea" putelii mm'itime germane, s-a pl'otestat
impotriva furtului coloniilor noastre, s"a eelut ca ele sa fie l'eeucerite; toate
aeeste vorbe fUl'nizau materialele pe em'e canalia de evreu Ie Iaeea sa ajunga la
eongenerii sai englezi din em'e se alimenta 0 propaganda eficaee, Burghezii
nel'ozi cm'e se amesteeii in politieii ineep sa inteleaga vag eii astiizi noi nu
trebuie sa luptam pentlu ea Gel'mania sa devina "puternica pe mm'e" etc.
DiIijarea fortelor natiunii germane spre acest obleetiv, fnainte de a ne fi
asigurat solid situatia in Europa, era 0 nebunie inca fnainte de l,azboi. Azi un
444
asemenea proiect trebuie sa fie adaugat la numarul ace lor prostii care, in
politica, se numesc crime.
Uneori aveai Intradevar motive de dj,sperare cind vedeai cu Cltii artii
evreii care trageau sforile sa distraga popOlul nostru cu chestiuni cu totul
secundare, provocau manifestatii proteste, in timp ce in moment
Franta mai lua 0 bucatica de caIne din trupul popOlului nosh\! submina
sistematic bazele independen\ei noastre.
In legiitw'a cu aceasta, trebuie sa vorbesc in special despre 0 idee fixii pe
care evreul a in anii aeeia s-o exploateze cu 0 pricepere extrordinarii:
Tirolul de Sud.
Bineinteles, Tirolul de Sud. Chiar daca mii oeup aici de aceasta
chestiune, imi rezerv dreptul de a reveni asupra ei, caci va trebui sa-i venim de
hac acestei ban.de de care, speculind lipsa de memOlie prostia
maselor de la noi, permite Sa simuleze 0 indignare patriotica mai strainii
acestor impostori parlamentrui decit este 0 cotofanii de notiunea de respect
datorat proprietatii altuia.
Insist asupra faptului ca am lacut personal prute dinh'e oamenii cru'e,
atunci clnd se decide a soruta Tirolului de Sud - adiea din august 1914 Plnii in
noiembrie 1918 - s-au situat acolo de unde aceasta regiune putea fi ea aparata
eficace: in rindW'ile ru'lllatei. In acei ani m-am batut pe masw'a fortelor mele, nu
pentru a impiedica pierderea Tirolului de Sud, ci penhu ca patria sii-l pastreze
la fel ca pe orice alta tru'a germanii.
Cei cru'e atunci nu au luat prute la luptli, au fost tilhruii de pru-Iamen-
tru'i, toti acei cru'e laceau 0 politica de prutid. In schimb, in vreme ce noi
luptam cu convingerea ea numai un victOlios al razboiului Ii va permite
popOlului german Sa piistreze Tirolul de Sud, tradatori compromiteau
victoria prin birfelile lor t;;i prin apelw'ile lor la revolta, astfel incit in final
Siegflied a mUlit cu pumnalul infipt in spate in timp ce lupta. Cad cii nu
diseursurile ineendiare ipoerite rostite de parlamentari elegan{i ,n Pia[a
Primilriei din Viena sau in (a(a Feldherrnhalle din Mlinehen ii puteau asigura
Germaniei posesiunea Tirolului de Sud, ei numai batalioanele care luptau pe
(ront. Cei care au provocat separarea lui au triidat atit Tirolul cit to ate celelalte
teritorii germane.
Cei care inchipuie cii problema Tirolului de Sud va putea fi rezolvata
prin proteste, declru'atii, defilaIi ale unor asociatii sint sau nil?te canalii
sau mic-bw'ghezi gel'lllani.
Trebuie sci ajungem sit ne ditm seama eil nu vom putea reintra in
posesia teritoriilor pierdute nici prin invocliri solemne adresate Atotputernicuiui,
nici prin speranrele pioase puse fntr-o societate a Nariunilor, ci numai prin (orra
armelor.
Toatii problema este sa !?tim cine slnt cei cru'e sint gata sa
cu ru'rna in rnim teritoriile pierdute.
In ceea ce rna pot da asigm'ari sincere cii inca rna sirnt destul de
445
curajos ca sa iau parte Ia recucerirea Tirolului de Sud purundu-ma in fluntea
unui batalion de oc, alcatuit din fleeari din pariament i din alti efi de pm-tide,
ca i din cipva consilieri aulici. Ce fel-icit a fi sa viid eiteva l"apnele explodind
dintr-odata deasupra unei manifestiiri protestatm"e atlt de "infliiciirate"! Cred eli
o cm"e intra intr-un cote! de gaini nu m" provoea ciriitud mai spel-iate i
eli fuga paslidlor ca sli se puna la adlipost n-m" fi mai rapida dedt delUta unei atit
de superbe "adunad de protest"_
Om" eel mai vrednic de disprel in treaba asta este ea aeeti domni nu
cred nici ei IJl!?ii cli mijloacele pe cm"e Ie folosesc pot da rezultate. Ei, personal,
!';tiu foarte bine cit de ineficace i de inofensive sint scenele lor burlellti de bUci.
,
Om" actioneazii astfel penbu cli frrete eii astazi este mai uor sa
despre recuperm-ea Tirolului de Sud decit era odioniom-a sa iup[i pentru
plistrm'ea lui. Fiecm-e face ce poate; atunci noi ne-am vlil'sat singele, astiizi aeeti
domni ii ascut pliscul.
eel mai delicios este sa vezi cum se infoaie cercudle legitimiste vieneze
reclamind astlizi Tirolul de Sud. Acum apte ani, pl-intr-un sperjw- i 0 trlidm"e
demnli de cei mai mari tieiiloi, augusta i ilustra lor dinastie a ajutat coalipa
mondialli sa punli stiipinire pe Tirolul de Sud ca pret al victodei sale. In vremea
aceea, aceste cel"cud au sustinut politica dinastiei lor b"adiitom"e i nu Ie pasa
nici cit neglU sub unghie de Tirolul de Sud sau de orlce altceva. ea astazi
este mult mai uor sa reincepi sa lupti penbu acest tedtodu, din moment ce
aeeastii lupta nu este dusa decit cu mme "spirituale" i, in Ol-ice caz, este mai
uor sa riigueti perorind intr-o "adunm"e de protest", manifestind nobila
indignru."e cm"e ip umple sufletul i sli faci CI"ampa scditorului mizglilind un
m-tico] de zim" decit sa fi m-uncat in aer nite poduri in timpul ocupatiei
Rulu-uIui.
Motivul penb-u cm'e anumite cercw-i au laeut, in ultimii ani, din
chestiunea Tirolului de Sud pivotul rapOl-twilor gelmano-italiene este evident.
Evreii i partizanii Habsburgilor au eel mai mare interes sli impiedice politica
de aliante a Germaniei, Cllci ea ar putea provoca intr-o zi invierea unei patrii
germane independente. Nu din dragoste pentru Tirol se joaci1 aceastil comedie,
care nu-i este de nici un folDs chiar il prejudiciazii, ci de {rica de acordul care
soar putea stabili intre Germania i ltalia.
Numai pl-intr-un efect al gustului penb-u minciunii i calomnie cm"e
domnete in aceste cercw'i au nel-uinru."ea sa prezinte lucludle in fel ineit
sii ne acuze cli am "tradat" Tirolul.
Trebuie sa Ie spunem acestor domni cu toata limpezimea necesara cli:
Tirolul a fost trlld.at in primul rind de fiecare german valid care nu a servit intre
anii 1914-1918 undeva pe front nu i-a fost folositor patriei;
In a1 doilea rind, de fiecare om care, in acei ani nu a contribuit la
intilrirea capacitiirii de rezisten{a a poporului nostru, care sa-i permitii sd
continuie razboiul sa sus{ina iupta p,ni1 ia caplit;
In af treilea rind, de fiecare om care a luat parte la revolu{ia din
446
rwiembrie. fie direct, prin actele sale, fie indirect, prin complezeTl{a sa lClfa fi care
a s{iirimat astfel singura armii care putea salva Tirolul de Sud;
In al patrulea rind, de toate partidele fi membrii aCl!Stor partide care
#-au pus semnatura pe tralate de la Versailles Saint-Germain.
Ei, da! iatii cum stau lucrurile, domnilor care nu protestati decit
prin discursurile voastre!
Astiizi nu nu'i las condus decit de 0 singura considera{ie: teritoriile
pierdute nu se recupereaza cu limba bine ascu[itii a parlamentarilor galiigiofi, ci
trebuie recueerite cu 0 sabie bine asCU[itii, cu a/J;e cuvinte cu pre[ul urwr lupte
singeroase.
Or, nu ezit sa declar cii dacii soarta a hotiin"t astfel, eu nu numai cd nu
cred cii recucerirea Tirolului de Sud este posibilii printr-un riizboi, dar personal
nu recomanda 0 asemenea incercare, avind oonvingerea cii aceastii chestiune
nu poate trezi in to[i germanii entuziasmul patriotic in{liiccirat care este rondi[ia
victoriei. Cred, in schimb, cii dacii singele rwstru trebuie sa curgii intr-o zi, ar fi
o crinu'i sii-l risipim pentru eliberarea a douii sute de mii de germani atunci cind,
aliituri de rwi, peste apte milioane de al{i germani me sub dominatie streiina
(ocuparea Renaniei) fi cind 0 artera vitaM apoporuluigerman (Rinul) traverseaza
o rara in care se zbenguie hoarde de negri.
Dacii na{iunea germana vrea sa puna capiit unei stari de lucruri care
ameninra si'i 0 facii sa disparii de pe pamintul Europei, ea nu trebuie sa recada in
grfeala comisii inainte de razboi $i sci-fi facii un dU.fman din lumea intreagii; ea
trebuie sa distinga care este ei eel mai periculos pentru ca sa-lloveascii
concentrindu-$i toate forrele asupra lui. dacii aceastii victorie are drept condirie
sacrificii facute in alte domenii, generariile viitoare ale poporului rwstru ni le uor
ierta. Ele vor ,rti sa aprecieze cu alit mai bine inspiiimintiitoarea noastra situa{ie
criticii, grijile noastre profunde fi hotdrirea grea luatd atunci, cu cit rezultatul
eforturilor noastre va fi mai stralucit.
Noi trebuie sa ne lasam condu!?i astazi de ideea cilliuzitoare ci un stat
nu-!?i poate recupera teritoriile pe care le-a pierdut decit atunci cind !?i-a
recucerit mai intii independent a politici !?i puterea patriei-mama.
A face posibilli !?i a asigura aceastli independenlA !?i aceasta putere
printJ:-o politica de aliante inteleaptii, iatii care este prima sarcina pe care trebuie
s-o indeplineasca, in ceea ce prive!?te politica exterrul, un guvern energic.
Dar noi, trebuie indeosebi sa ne ferim sii-i urmiim pe
patriotii no!?bi in vorbe, care sint condu!?i de evrei. Ce nenorocire ar fi dacii i
noastra, in loc sa pregiiteasca lupta cu sabia, s-ar exersa protestind.
ldeea stranie a unei alianre cavalerfti cu cadavrul numit statui
habsburgic a adus dupa sine priibu'jirea Germaniei. A asculta de imagina[ie
de sentiment, cind studiezi posibilitilfile care i se of era actualmente politicii
noastre externe este eel mai bun mijloc de a ne tmpiedica pentru totdeauna Sa ne
ridiciim.


Este necesar sa respingem acum obiectiile pe care le-ar putea ridica. ceIe
trei intrebiri puse deja, cu alte cuvinte sa
Primo, dacii este posibild aliaTl{a cu Gennania actuald a ciirei sliibicUuae
este evidentii pentru tali;
Secundo, dacii lUl/iunile ciufmane par capabile sa openze 0 asI!1n6IftI
convertire;
Tertio, dacii, datlz /iind in(luTl{a evreimii, aceastii in(lae1l{o nu va Ii nuJi
puternicii decit interesul bine iTl{eles fi bUnOvoiTl{a celorlalte popoore fi nu va
impiedica fi zddiirn.ici toate proiectele de aliance.
Cred ci am tratat deja suficient unul din oole doni aspecte ale primului
punct. Se iute1ege de la sine ci nimeni nu va voi sa se alieze en actuala
Germanie. N u existi nici 0 putere in lume care sa indrizneasci sa-i. lege soarta
de cea a unui stat ale cirui guverne nu pot inspira nici ooa mai mica incredere.
In ce privete incercarea multora din concetatenii no1ri care pretind ca au giisit
in lamentabila stare morali de care sufera actualmente poporul nostru
explicatia conduitei guvernului, sau chiar scuza ei, ea trebuie respinsa in madul
eel mai hotarit.
Este sigur ca lipsa de caracter dovedita de poporul nostru de ani
incoaee este deosebit de trista; indiferenta lui fata de interesele cele mai grave
ale natiunii este intr-d.eviir deznadijduitoare i lruiitatea sa cere citeodati
riizbunare cerului. Numai ci noi nu trebuie si uiUm niciodati ca, acum citiva
ani, poporul in chestiune a dat lumii cel mai admirabil exemplu al oolor mai
inalte virtuti omene. Din zilele lui august 1914 pini la sf'rri.tuI aeestei
gigantice lupte a natiunilor, nici un popor de pe piimint nu a dovedit mai mult
euraj U -batesc, mai multi perseverentli. indUjita i mai multi abnegatie decit
poporul "ge:rman. devenit astizi atit de vrednic de mila. Nimeni nu va voi
sa pretindi cii rolul jucat actualmente de poporul nostru, este expresia
trasaturilor earacteristice specifice ale fiintei sale liuntrice. Ceea ce vedem in
jurul nostru, ceea ee simtim in sinea noastni sint conseeintele inspiilnintatoare
ale sperjurului comis la 9 noiembrie 1918; ele ne-au tulburat profund
inteligenta i ratiunea. Yorba poetului cum ca raul nu poate produce la rindul
siu decit rau se mai mult ca oricind. Cu toate acestea, chiru' in acest
moment, insuirile fundamentale bune ale poporului nostru nu au disparut
complet; ele donuiteazi inca in adincurile coIlllintei s-au putut vedea uneOl-i,
asemeni unor fulgel'e ticute eru-e brazdeazi un eer inviiluit in intunerie,
striilucind virtuti de care Germania viitoru'e ii va aminti intr-o zi ca de primele
simptome ale unei eonvalescente aflate la inceputul ei. Nu 0 dati s-au gasit mii
i mii de tineri germani cat'e erau hotiiriti sii sacrifice voluntar i. bucuros, ea
in 1914, anii tint'ti pe altarul scumpei lor patrii. Milioane de J)ameni au
reinceput sa Iucreoo ell aceelli sirguinti eu aceIai. 001 de parei ruineIe
448
pro vocate de revolutie nu ar fi existat niciodatii. Fierarul se aflli din nou in rata
nicovalei sale, laranul merge in urma plugului sau i savantul stli aezat in
cabinetul lui. Cu totii i:;;i fac datoria cu aceleai efortwi i cu acelai devota-
ment.
Asuprirea pe care dumanii no%ri ne fac s-o indw'am nu mai este
plimita, ca altadatli, cu hohote de ris, ci se resimte amaraciunea i minia. Fara
indoiala dispozitia oamenilor s-a schimbat multo
Dacli aceastii evolutie a spuitelor nu se manifestii inca sub forma unei
reinvieri a ideii de putere politica de instinct de conservare, apm1ine
celor cm'e, incepind cu 1918, conduc poporul nostru spre pieu'e, mai putin
printr-o hotiirire a ceruui, cit plin propria 101' aut01itate.
Desigul", atunci cind astiizi ne deplingem natiunea, ar trebui totlii sa ne
intrebiim: Ce s-a lacut pentru a 0 indrepta? Om'e putinul splijin pe cm'e I-a dat
poporul hotaririlor guvernelor noastre - care de altfel abia daca existau - este
un seron al vitalitiitii reduse a natiunii noastre sau mai degl'abii dovada faptului
eli metoda folositli pentru plistrm'ea acestui bun pretios a complet? Ce au
fiicut guvernele rwastre pentru ca In acest popor S(I renascii un spirit de mlndrie
nG/ionalil, de mindrii bilrbilrie de urn, {iicii a mlniei?
Atunci cind, in 1919, poporului german i-a fost impus tratatul de pace,
am fi avut dreptul sa speriim cii acest instrument al unei asuplui larli margini
ar fi b-ezit la poporul nosb'll german 0 dorintii violentii de libertate. Tratatele de
pace ale Ctiror exigen(e lovesc popoarele asemeni unor lovitwi de bici actioneaza
adese01i precum plimele dwwtwi de toba anuntind viitom'ea riizmelitii.
Cite foloase s-m' fi putut trage de pe wma tratatului de pace de la
Versailles!
Acest instI-ument de fwi. larli masud i al unei injosui ruinoase m- fi
putut fi, in miinile unui guvern cm'e ar fi VI'llt sli se serveascii de el, mijlocul de
a iniilta pasiunile nationale la gl'adul cel mai lidicat. Dacli 0 propagandii in stil
mm'e m' fi tiut sli se foloseascii de cruzimile comise cu 0 pliicere sadicli, ele ar
fi transformat indiferenta unui intreg popor intr-o indignare revoltata i aceastii
indignare m' fi crescut pinli la fwie!
Cit de uor s-m' fi intipiirit aceste fapte cu litere de foc in mintea in
inima poporului nostm penb'll ca in Sfi11it l'llinea resimtita in comun i w'a
comunii a de milioane de biirbati i de femei sa devinii un torent de flacari.
un cuptor in care s-m' fi calit 0 voinla de fier i din cm'e m' fi izbucnit strigiitul:
"Vrem S(I ne regdsim armele!"
Desigw', iatii la ce poate servi un asemenea b'atat de pace. Oprimm-ea
nemiisw'ata care apasa asupra no astrii , nel'llinarea pretentiilor lui fw-nizau
anne Ie cele mai eficace unei propagande cm'e viza sa scoata din am011eala lor
sphitele vitale ale napunii noastIe.
Dar atunci trebuie ca O1ice tipiiritwii, incepind cu alfabetul din cm'e
copilu} invalii sa cite ascii pinii la ultimul zim', ca orice teatru i O1ice cinemato-
449
graf, Olice coloana de afie i Olice palisada libera sa fie puse in slujba acestei
unice i m81i misiuni, pina cind invocarea nevolnica adresata cerului de
asociatiile noastre de pabioti "Doamne, Ia-ne i81iii liberi!" sa se transforme in
mintea celui mai mic copil in aceasta rugaciune inflacarata: "Dumnezeule
Atotputernic, binecuvinteazii intr-o zi armele noastre, fii tot atft de drept pe cit ai
fost intotdeauna; hotarate acum dacii meritam libertatea; Doamne, binecuvintea-
zii lupta noastriil"
Au fost Iasate Sa b-eaca toate ocaziile favorabile i nu s-a lacut nimic.
Cine se va mil-a aad81- daca poporul nostru nu este ceea ce 81" trebui i
ar putea sa fie? Daca restul lumii nu vede in noi decit servitorul, ciinele supus
care linge cu recuno!jtinta mina care I-a lovit?
Este sigul' ca actualmente capacitate a noasbii de a incheia ali ante este
compromisa din vina poporului nostru, d81- i mai mult din cea a guvernelor
noastre. Daca, dupa opt ani de asuplire din cele mai neinft-inate, poporul nosb'll
i!?i manifesta atit de putin vointa de a '! libel', de vina este perversitatea
guvernelor noastre.
Penb'll ca popoml nostm sa poata practica 0 activitate politica de
aliante, este necesar ca el sa se ridice in ochii celorlalte popo81-e i aceasta
reabilit81-e depinde de existenta, in Germania, a unei autOlitati guvernamentale
c81-e sa nu fie servitoarea prea umila a statelor straine, capul de corvo ada c81e
pune in slujba lor propriile noastre f0l1e; este nevoie de un guvern care sa fie
crainicul cOrujtiintei nationale.
Cind popOlul nosb'll va avea un guvern c81-e-!ji va vedea misiunea in
aceasta, nu VOl' b"ece ase ani pina cind 0 directie indrazneata data politicii
externe a Reichului sa nu se poata splijini pe vointa la fel de indrazneata a unui
popor insetat de libertate.
*
* *
Cea de-a doua obiectie, cea c81"e observa cit e de greu sa transformi nite
pap081-e dumane in aliap cordiali, paate fi respinsa astfel:
Psihoza germanofobi'i genera Iii pe care propaganda de rilzboi a dezvoltat-o
artificial in celelalte [llri va exista fatalmente cita vreme Reichul nu va fi
redobindit, prin renQfterea contiin(ei TUl/ionale a poporului german, trasaturile
caracteristice ale unui stat care ifijoacii partida pe fichierul european ' i cu care
se poatejuca. Numai atunci ci:nd guvernul i poPOlul nostm VOl' fi dat impl-esia
cll se poate incheia, in depUna secmitate, 0 alianta cu ele, 0 PUtel-e sau alta va
fi, daca intel-esele sale sint p81-alele cu ale noasb-e, determinata sa-i schimbe
opinia publica prin efectul unei propagande conb-81"e. D81- un asemenea l-ezultat
cel-e firete ani de munca perseverenta !?i abilli. Tocmai penb'll cll schimb81-ea
Olientarii opiniei unui popar necesitii 0 lunga pelioadii de timp, aceasta incerc81-e
nu trebuie Iacuta decit dupa 0 chibzuinta matm-a, adica atunci cind yom fi
I absolut convin ci aceasti munci meritl osteneala i ci va da roade in viitor.
Schimbarea dispozitiilor morale ale unei natiuni nu va trebui intreprinsi,
iDcrezindu-ne in pilivrigelile zadarnice ale unui ministru al afacerilor externe,
mult sau mai PUPn inteligent, f8ri garantia prealabili ca dispozitille noi vor
avea 0 valoare reali. Altminteri va produce in rindurile opiniei publice 0
confuzie deplini. Garantia cea mai sigura a posibilitltii de a incheia mai tirziu
o alianla cu un alt stat nu sint vorbele umflate ale unor miniri izolati, ci
stabilitatea evidenti a unor tendinte guvernamentale bine deflnite care par
favorabile i in acelai timp 0 opinie publica orientata in aceealji directie.
Increderea pe care 0 vom putea avea in aceste dona postulate va fi cu atit mai
intemeiata cu cit autoritatea guvernamentalii se va stradui sa pregateasca i sa
dezvolte prin propaganda sa revirimentul opiniei publice cu cit, invers,
tendintele acesteia din urma se vor reflecta mai evident in cele ale guvernului.
Un popor - aflat in situa{ia rwastra - nu va fi considerat capabil sa incheie
alian[e decit atunci cind guvernul opinia publicii vor proclama Ii vor manifesta
prin adele lor uoin[a fanatica de a lupta pentru a-Ii reciftiga libertatea. Aceasta
conditia prealabila care trebuie indeplinita inainte de a intreprinde
schimbarea opiniei publice in alte state care ar fi dispuse, pentru apararea
intereselor proprii, sa urmeze aceealji cale ca i partenerul al cirui concurs Ii
soar piirea util, pe scurt sa incheie 0 alianti.
Mai existii insii inca un punct care trebuie Iuat in considerare: schimba-
rea dispoziliilor morale bine oonsolidate liind 0 sarcina grea al ciirei scop mulIi
nu-l vor in[elege de La inceput, a {urniza, prin care pot fi oomise, arme
de care se vor servi adversarii pentru a contraataca este in timp 0 crimii
# 0 prostie.
Trebuie sa se in1eleaga ca va trece negreit un timp destul de indelungat
pina cind un popor va intelege in intregime intentiile secrete ale guvernului sau,
deoarece acesta nu poate da liimuriri asupra SCOpurilOl' finale ale muncii de
pregatire poIitica careia i se consacnI i sa conteze fie pe increderea oarbii
a maselor, fie pe intuitia claselor conducatoare mai dezvoltate din punct de
vedere intelectual. Dar, cum aceasta clarviziune, acest tact politic i capacitate a
de a prezice nu exista Ia multi oameni i cum unele ratiuni politice nu ingaduie
sa se dea expIicatii, 0 parte din conducatorii intelectuali ai natiunii se vor
intoarce intotdeauna impobiva noilor tendinte in care va vedea pur i simplu
nite expeliente, IipsinduIe puterea de a Ie piib-unde intelesul. In felul acesta
ele vor provoca opozip.a elementelor conservatoare ale statului, ciirora Ii se vor
piirea ingrijoratoare.
De aceea se impune urgent ca oamenilor care ar stinjeni munca de
apropiere ce ar trebui sa determine intelegerea reciproca a douii popoare sa Ii
se ia din minli eel mai mare numiir posibil de arme care le-ar putea folosi, in
special atunci cind este Yorba, ca in cazul nostru, de fleciirelile pl'etioase i
fanteziste ale asoeiatiilor pabiotice i ale mie-burghezilor eare fae politicii la 0
masii de cafenea. Ciiei este suficient sa reflectezi putin pentru a ca
1451
strigatele care pretind 0 nouI flota de rizboi, recuperarea colonlilor noastre etc.,
nu sint in realitate dedt pilavriigeli care nu contin nici 0 idee
realizabilii practic. Pentru Germania nu poate fi considerat avantajos modul in
care politica engleza profita de efuziunile absurde ale acestor suspnatori ai
protestului dintre care unii sint inofensivi, ceilalti dezeehilibrati, dar care in
tainii lucreaza cu totii pentru de moarte. Ei se epuizeaza in
demonstratii din cele mai diiuniitoare impotriva lui Dumnezeu a lumii intregi
lii uita principiul fundamental, care este cOnditia oriciirui succes: "Cind faci ceva,
fil-l complet. Urlind impotriva a cinei sau lase state, neglijam sa ne coneentram
toate forrele morale i {izice pentru a-llovi in ininul pe dumanul nostru eel mai
infam i sacrificam posibilitatea de a ne intari prin aZian{e inainte de a incepe
aceastii rafuialii.
Si aici, micarea na{ional-socialista are 0 misiune de indeplinit. Ea
trebuie sa inveJe poporul nostru sa nu se opreaseii cu privirea asupra anulnuntelor
sa nu ia in considerare decit lucrurile eele mai importante, sa nu-i risipeaseli
eforturile urmarind obiective seeundare sa nu uite eli noi trebuie sa luptam
astazi pentru existen{a a poporului nostru i cd singurul dUman pe care
trebuie sa-l vizeze loviturile noastre este ramine puterea care ne curmii aceasta
existen{a.
Poate cd va trebui sa ne impunem sacrificii grele. Dar acesta nu este un
motiv sa refuziim sa ascultiim rariunea i sa ne certam cu lumea intreaga, sco/ind
strigiite fiirii sens, in loc sa ne concentriim for/ele impotriva dUmanului nostru
eelui mai perieulos.
De altfel, poporul german nu are moralmente dreptul sa acuze atitudinea
restului lumii fCl{a de el, citii vreme nu va fi cerut socotealii criminalilor care i-au
vindut i tradat propria lor lara. A anmca de la distan{a insulte pro teste
impotriva Angliei, Italiei etc. i a liisa sa se plimbe libere printre noi canaliile
care, punindu-se in solda propagandei de razboi a dumanilor notri, ne-au smuls
armele, ne-au zdrobit moral i au vindut Reichul redus la neputin[a pentru
treizeci de dinari nu inseamna a da dovadlz de 0 convingere respectabilli.
Inamicul nu face decit ceea ce era de prevdzut. Atitudinea sa i actele sale
ar trebui sa ne serveaseli drept lecrie.
Daca nu sintem capabili sa ne ddicam la iniiltimea acestui punct de
vedere, trebuie sa ne dam seama ca nu mai ramine dedt deznildejdea, din
moment ce trebuie sa renuntam sa practicam pe viitor Olice politieli de aliante.
Caci, daca nu vrem sa ne aliem cu Anglia, pentru cil ne-a furat coloniile, nici cu
Italia, pentru ca ocupa Tirolul de Sud, nici eu Polonia Cll Cehoslovacia, pentrn
cii ele sint Polonia Cehoslovacia, nu va mai rlmine alt aliat posibil in
Europa decit Franta, care, in treaelit fie SPus, ne-a furat Alsacia Lorena.
Este indoielnic eli acest mod de a actiona este foarte favorabil intereselor
poporului german. In orlce caz, ne putem intreba daca 0 asemetlea opinie
este apllratii de un imbecil sau de un abil.
Cind este yorba de !?efi, inclin intotdeauna spre cea de-a doua ipotezii.
452
o schimbru'e a dispozitiilor morale ale citorva poporu'e, cru'e pina in
prezent au fost i ale carol" adevarate interese VOl' concorda pe
viitor cu ale noastre, in masura in cru'e judecata omeneasca este capabilii sa
deeida, se poate produce, daea f0l1a intel'nii a statului nostru i vointa noastnl.
evidenta de a ne apara existenta fae din noi aliati al carOl" eonew's ru'e 0 oarecare
valoru'e i daca, in plus, propriile noastre stingacii sau chiru' acte criminale nu
mai fW'nizeaza lu'ana pentm propaganda adversruilor acestor proiecte de alianta
cu fotii
*
* *
eel mai greu este de raspuns la cea de-a tl'eia obieetie.
Putem oru'e sa eredem ea reprezentantii adevaratelor interese ale
natiunilor eu care este posibila 0 alianta ii VOl' putea atinge seopwile impohiva
evreului, acest duman de morute al state lor populru'e i nationale independen-
te?
De exemplu politica engleza traditionala este sau nu eapabila sa invinga
influenta funestii a evreimii?
Este, cum am mai spus, forute greu de raspuns la aeeasta intrebru'e. Ea
depinde de prea multi factOl'i pentm a putea aduce 0 apreeiere definitiva. In
oriee eaz, un lUClU este sigur: intr-un singur stat puterea executiva poate Ii
cosideratii atit de temeinic instalatii atit de absolut PUSll in slujba intereselor
(iirii ineit nu se mai poate spune cit forrele evreimii interna{ionale sint capabile
sit contracareze in mod eficace politica socotittl necesard de guvern intr-un singur
stat.
Lupta dustl de Italia fascistii, poate in fond incoT1Jtient (dar, in ceea ce mil
eu nu cred aceasta), impotriva celor trei arme principale ale evreilor este
cea mai bunt! dovadii eel pot {i fie o}'i prin procedee indirecte, col{ii
ai acestei puteri care se ridicii deasupra statelor, Interzicerea soeietiirilor
secrete masonice, hiir{uiala presei interna{ionale, ca i suprimarea definitive! a
marxismului interna{ional #, invers, consolidarea progresiva a coneep[iei faseiste
des pre stat vor face guvernul italian, pe melsura scurgerii anilor, din ce in ce mai
capabil sii apere interesele poporului italian {tlri! a se sinehisi de
hidrei care amenin{ei lumea intreagii.
Lucrwile se prezinta mai putin bine in Anglia. In aceastii tarii a "celei
mai libel'e democratii", evreul exercita 0 dictatw'ij aproape absolutii pe cai
ocolite, prin opinia publica. totu!ji, in aceasta tru-a se duce 0 lupti neintre-
luptol intre reprezentantii intereselor statului englez i sUBtinatOlii dictatwii
mondiale exercitate de evrei.
Violenta cu eru'e aeeste doua ew'ente eontrruii se ciocnesc adesea s-a
manifestat penhu plima data in modul eel mai limpede dupa razboi, in pozitiile
diferite luate de guvernul englez, pe de 0 prute, i de presii, de cealalta, fata de
453
problema japoneza,
De indata ce s-a terminat l-azboiul, vechea ostilitate reciproca dintre
America i Japonia a inceput sa se manifeste din nou. Firete ca marile puteri
ew'opene nu puteau l-amine indiferente in prezenta acestui nou pericol de razboi.
Toata inrudirea de rasa nu impiedica Anglia sa incerce un anumit sentiment de
invidie i de nelinite vazind progresele State lor Unite in toate ramurile
economiei i ale politicii internationale, Aceasta fosta colonie, acest copil al
metropolei pare sa dea n8tere unui nou stiipin al lumii. Se intelege ca astazi
Anglia, nelinilitita i ingrijorata, ii trece in revista vechii aliati i ca politic a
engleza vede cu nelinilite venind clipa in care nu se va mai spune:
"Anglia asupra milrilor", ci "Miirile Statelor Unite",
Urialiul stat al Americii de Nord, cu enormele bogatii pe care Ie seoate
dintr-un piimlnt virgin este mai putin vulnerabil decit Reichul inconjw'at de
dumani, Daca zarurile ar trebui aruncate pentru partida decisiva, Anglia ar fi
pierdutii in cazul in care ar fi redusa la propriile-i forte, De aceea ea apuca lacom
mina galbena lji se cramponeaza de 0 alianta care ii este poate de neiertat din
punctul de vedere al rasei, dar care, din punct de vedere politic, este singurul
mijloc pe care Anglia il are la dispozitie pentru a-lji intari pozitia in Iume in fata
ambitiilor continentului american.
In timp ce guvernul englez nu se hotara sa renunte la legatw'a Cal'e 0
unea de paltenelul sau asiatic, in ciuda luptei pe care el 0 ducea in comun cu
continentul american pe cimpw-ile de luptii din Europa, intreaga pI'esa evreiascii.
a atacat pe la spate aceasta alianta.
Cum este po sibil cli organele evreieliti au fost pinii in 1918 slujitOl-ii fideli
ai Angliei in lupta impotI-iva Reichului german i ca, dintr-odatii, ele au comis
triidal'ea de a-i wma propriullor drum?
Nimicirea Germaniei era conformii nu intereselor Angliei, ci mai ales
intereselor evreilor, dupa cum astiizi nimicirea Japoniei al' servi mai putin
interesele statului englez cit proiectele wiae ale efilor Cal-e spera sa faca sa
domneascii stapinh'ea evreiasca asupra lumii intregi, In vreme ce Anglia depune
toate efOltw'ile pentru a-i piistra pozitia in lume, evreul pl-egiitete atacul Cal'e
_ii va permite sa eucereascii aceasta lume.
EI constatii ca statele europene sint deja instrumente pasive aflate in
mina sa, cii Ie domina pl-in tertipul numit democratie occidentala sau direct prin
bolevismul !'Us, Dar nu-i ajunge ca tine Lumea Veche in mrejele lui; aceeai
SOalt:1 ameninta lji Lumea Noua, Evreii sint stiipinii puterilol' financial'e din
Statele Unite, In fiecal'e an f0l1ele de productie ale unui popor de 0 sutii douazeci
de milioane de suflete trec mai mult sub contI'olul lor; fOalte putin numeroi
sint aceia Cal'e, spre mal'ea furie a eVl-eilor, liUnin inca absolut independenti,
Cu abilitate perfidii, ei modeleaza opinia publica i 0 transforma in
instrumentul maretiei lor viitoal'e,
Capetele cele mai luminate ale evreiInii cl-ed deja ca viid apropiindu-se
momentul realiziirii cuvintului de ordine al Vechiului Testament i dupii care
454
Israelul va devora celelalte popoare.
Daca in mijlocul turme a .tArilor deznationalizate devenite
colonii ar mai ramine un singur stat independent, intreaga actiune ar
putea in ultimul moment. Caci 0 lume nu poate supravietui
dedt cuprinzind tot globul.
Daca ramine un singur stat care mai are inca energie maretie
nationale, imperiul mondial pe care vor sa-I cliideascii satrapii evrei va fi infi"int,
ca orice tiranie de pe piimint, de forta ideii nationale.
Ori evreul prea bine ca dacii, adapatindu-se timp de 0 mie de ani
imprejuriirilor externe, a putut sa submineze temelia popoarelor Europei sa
faca din ele metii care nu mai apartin nici unei specii definite, nu este
capabil sa impuna soartii unui stat national asiatic cum este Japonia.
Astiizi el il poate maimutiiri pe englez, pe american i pe francez, dar nu poate
umple prapastia ce-l desparte de un om 'de rasa galbena din Asia. De aceea el
incearca sa zdrobeasca statuI national japonez cu ajutorul altor state de acelai
feI, spre a se debarasa de un adversar periculos, pentru ca ceea ce va mai
ramine din autoritatea guvernamentala sa devina, in miinile sale, 0 putere care
sa domneascii despotic asupra unoI' fiinte Iipsite de apiirare.
El se teme de prezenta unui stat national japonez in regatul sau evreiesc
de 0 mie de ani i dorete ca ruina acestui stat Sa preceada instapinirea propriei
sale dictaturi.
lata de ce asmute el astiizi popoarele impotriva Japoniei, cum Iacea
inainte impotriva Germaniei, !;oi se poate intimpla ca in momentul in care
diplomatia engleza va continua sa se bazeze pe alianta cu Japonia, presa
evreiascii de limba engleza Sa propovaduiascii lupta impotriva acestui aliat sa
pregateasca impotriva lui un razboi de exterminare, in numele principiilor
democratice scotind strigatul de raliere: "Jos militarismul i imperialismul
japonez!"
latii de unde vine nesupunerea evreului in Anglia.
Aadar lupta impotriva pericolului Ia care evreii expun intreaga lume
va incepe in aceasta tara.
aici micarea national-socialista va avea de indeplinit una din
sarcinile sale cele mai importante.
Ea trebuie sa deschidii ochii poporului nostru asupra a ceea ce sint
na{iunile striline sii-i reaminteascil neincetat cine este adevaratul al
lumii actuale. In loc S(I propovilduiascit ura impotriva popoarelor ariene, de care
ne des parte aproape totul, dar de care ne unesc comunitatea de singe liniile
mari ale unei civilizU{ii identice, ea va indica miniei tuturor pe dUmanul
ri'iufacittor al omenirii, ariitind cd el este adevaratul autor al tuturor neajunsuri-
lor noastre.
Dar ea trebuie sii vegheze ca macar poporul nostru sa cine este
dUmanul s(lu de moarte S(I facit in fel ineit lupta dusa de noi impotriva lui
sa fie ca 0 stea vestitoare a timpurilor noi care le va arata celorlalte popoare calea
pe oore trebuie sa se angajeze pentru salvarea unei omeniri ariene militante.
In rest, fie ca ratiunea sa ne cdliluzeascii # voin[a sa ne intiireascii! Fie ca
datoria sfintii care ne dicteazii actele sa ne dea perseverentji i credin{a noastra sa
rluninii protectoarea # stiipina noastra supremiiJ
CAPITOLUL XN
ORIENTAREA SPRE EST SAU POLITICA ESTULUI
Doua motive rna determiru1 sa examinez deosebit de atent relapile dintre
Germania i Rusia:
1. Este yorba mai intH aici despre imprejUl-arile poate hotiiritoare ale
politicii externe germane in genelal.
2. Aceastii problema este de asemenea piatra de incercare a chu-viziunii
i justetii actiunii tinarului p81-tid na\ional-socialist.
TJ.ebuie sa martUlisese eii in special al doilea punct mii umple adeseori
de 0 ingrijor81e am81"ii. Tiniil"a noastrii ii recruteaza mai putin efectivele
din tabiira indiferentilor decit din cea a doctrinelor adesea extremiste; este
foarte firesc ca, in intelegerea politicii externe, aceti oameni sii fie influentati
de piirerile preconcepute de slaba intelegere a cercUl-ilor politice sau
doctrinm"e ciirora Ie ap811inuserii inainte. aceasta nu este valabil numai
penb'll oamenii c81"e Yin la noi de la stinga. Dimpotrivii. Oricit de diiunato81"e 81"
putea fi invatiitUl"a pe c81"e au primit-o despre aceste probleme, nu r81"eori ea a
fost, cel putin in p81-te, conb"abalansatii de un rest de instinct natUl"al saru1tos.
Atunci este sufieient sa se inlocuiascii influenta exercitatii inainte cu una mai
buru1 i adesea tendintele siiniitoase i vigo81"ea instinetului de conserv81"e pe
care au tiut sii Ie pastreze sint recunoscute ca aliapi cei mai utili.
In schimb, este mult mai dificil sii aduci la nite politice clare
un om a ciirui educatie corespunzato81"e a fost la fel de nebuneasca !?i de ilogicii
c81"e, pe deasupra, a saclificat pe alt81'lll obiectivitiitii ultimele vestigii ale
instinctului sau natUlal. Tocmai cei c81"e ap811in cercUl"ilor noastl-e zise
luminate sint cel mai greu de convins sa imbriitieze cauza intr-o maniera cllu"ii
logicii pentru interesele lor i interesele poporului lor Ia extel-ior. Nu numai
eii asupra lor apasii pov81a a celor mai extravagante concePtii i
prejudeciiti, d81" ei au pierdut, dincolo de orice limitii, orice inclinatie de
Ul"llla instinctul de conservare. national-socialist a trebuie de asemenea
sii sus\ina lupte grele cu aceti oameni, lupte grele pentru ca, in ciuda neputintei
lor din nefericire totale, aceti oameni sint adesea pradii unei infumUl-al-i care
ii face sa-i pl-iveasca pe ceilalti de sus, impotl-iva Ol-icarei echitati i chi81 daca au
de-a face cu oameni mai buni decit ei.
Aceste personaje 81ogante, care cunosc totul mai bine decit ceilalp, sint
absolut incapabile sa ex,atmineze sau sii cintiireascii ceva cu singe rece, conditie
esentialii in politica externii penb'll a incerca sau a realiza ceva.
Cum aceste cercUli incep tocmai sa devieze politica noastrii externa in
457
modul cel mai dezastruos, abiitind-o de la orlce apiirare efectiva a intereselor
rasiste ale poporului nostru pentru a 0 pune in slujba ideologiei lor fanteziste,
rna simt obligat sa tratez in mod special, in fata partizanilor mei, problema cea
mai "importantli a politicii noastre externe, adicii atitudinea noastrii fatii de
Rusia; 0 voi face atit de complet pe cit 0 cere intelegerea generalii, in miisura in
care cadIul acestei lucrari 0 permite. In legiitura cu aceasta, voi mai face
wmiitoarea observatie:
Dacii trebuie sii intelegem prin politica externii reglementarea raportUl-i-
lor unui popor cu restul lumii, aceasta reglementare va fi conditionatii de fapte
foarte exacte. National-socialiti fiind, noi mai putem enunta in legiitm'ii cu
politica externii a unui stat rasist urmatorul pl-incipiu:
Politica exterrul a statului rasist trebuie sa asigure mijloacele de existen[a
pe aceastll planetll rasei pe care 0 inglobeaza statuI, stabilind un raport saniitos,
viabil i conform legilor naturale intre numarul # crqterea populatiei pe de 0
parte, intinderea i valoarea teritoriului pe de alta parte.
In plus, nu trebuie consideratli ca raport SllruitOS decit situatia in care
alimentatia unui popor este asiguratii numai de reSUl'"Sele propl-iului sau
teritoriu. Orlce alt regim, chiar daca ar dUl'a secole i milenii, nu este mai putin
nesiiniitos i, mai deVl'eme sau mai tirziu, ajunge sa produca un prejudiciu, daca
nu ruina poporului respectiv.
Numai un spa{iu su/icient pe acest piimint poate asigura libertatea
existenrei unui popor. 0
In plus, intinderea necesarii a unui teritoriu de populat nu poate fi
apreciatii numai dupa cerintele prezentului nici chiar dupa insemniitatea
productiei agricole, raportata la cifi'a de populatie. Ciici, aa cum am aratat in
volumul intii, in capitolul "Politica germana de aliante inainte de razboi",
importan(ei intinderii teritoriale a unui stat ca sursii directa a alimenta/iei sale
i se adaugll importaTl{a ei din punct de vedere militar i politic. Chiar daca un
popor vede subzistenta garantata de intinderea tel-itoriului sau actual, este,
necesar sa se gindeasca siii asigure secUl-itatea. Aceasta rezulta din
puterea politicii a ansamblului statului, putere care este direct proportionalii cu
valoarea militarl a pozitiei sale geografice.
Poporul german nu ii po ate inchipui viitOlul decit ca putere mondialii.
Vreme de aproape doua mii de ani, gestiunea intereselor poPOlului nostru, cum
trebuie sii numim activitatea no astra politica externii mai mult sau mai putin
fericitii, flicea parte integrantii din istoria mondiala. Am fost noi martori
la aceasta: caci lupta a popoarelor din 1914 pini in 1918 nu era altceva
decit lupta popolului german pentru existenta sa pe globul piimintesc; noi
calificam acest eveniment dI'ept razboi mondial.
Popolul german s-a angajat in acea luptii ca 0 aa-zisa putere mondiala.
Spun "aa-zisii" fiindca in realitate nu era aa. Daca, in 1914, raportul existent
intre suprafata teritoriului sau i cifi'a populatiei sale ar fi fost diferit, Germania
ar fi fost intr-adevar 0 putere mondiala razboiul, flicind absh'ac\ie de alp
458
I factori, ar fi putut avea un rezultat favorabil.
Nu este sarcina mea, i nici chiar intentia mea, si arit ee soar fi
intimplat Iara interventia acelui insii.
Cu toate acestea, consider ci este absolut necesar ca situatia si fie
expusa deschis i cu toatii simplitatea i si insist asupra punctelor slabe
ingrijoratoare pentru a rispindi, eel Putin in rindurile partidului national-
socialist, 0 vedere mai clar.I asupra necesititilor.
Astiizi Germania nu este 0 putere mondialii. Chiar daci neputiIlla noastni
roilitara de moment ar inceta, nu am putea avea pretentii la aeest titlu. Ce
important! poate avea pe planeta noastni 0 creatie atit de lamentabilii in ceea
ce plivete raportul dintre cifra populatiei i suprafata teritoriului siu ca
actualul Reich german? Intr-o epoci in care, incetul cu incetul, fiecare fragment
al acestui pimint este atribuit vreunui stat - unele aproape
continente intregi - nu se poate vorbi de putere mondia]a cind este vorba de 0
formatiune politici a carei metropola se limiteaza la suprafata ridicola de
aproape cinci sute de mii de kilometri patrap..
Dacii nu luam in consideratie punctul de vedere pur teritorial, suprafata
teritoriului german dispare in intregime fata de ceea ee se cheama puterile
mondiale. Anglia nu trebuie prezentata ca 0 dovadii contrar-.I, deoarece
metropola engleza nu este, la drept vorbind, decit marea capitalii a imperiului
mondial englez, care se intinde pe aproape un sfert din suprafata globului.
Trebuie sii mai luiim in considerare in plimul rind ca state gigant
State Ie Unite, apoi Rusia i China. Este vorba de formatiuni teritoriale care au,
fiecare in parte, 0 suprafata de zece ori mai mare decit imperiul german actual.
Chiar i Franta trebuie socotiti printre aeeste state. Nu numai penbu faptul cii
li completeaza armata, intr-o proporlie crescindii, datorita resurselor populatiilor
de culoare a uriaului siiu imperiu, ci i pentru faptuI ci invadarea ei de citre
negri face progrese atit de rapide incit se poate vorbi intr-adeviir de naterea
unw stat afIican pe pamintul Europei. Politica colonialii a Frantei de astiizi nu
poate fi comparatii cu cea a Germaniei de odinioarii. Daci evolutia Frantei soar
mai prelungi timp de trei sute de ani in stilul actual, ultimele l"3miii.le ale
singe lui franc ar dispil-ea in statui mulatru africano-european care este pe cale
sa se constituie: un imens teritoriu de poPulare autonoma, intinzindu-se de la
Rin pina la Congo, populat de 0 rasa infelioarJ care se formeaza cu ineetul sub
influenta unui metisaj prelungit. Aeeasta este diferenta dinh-e politica colonialii
franeezii i vechea politicii coloniala germanii.
Aeeasta din urmii era toatii numai jumatiiti de miisurii, ea tot ce facem
noi. Ea nici nu a extins teritoriile de populare ale rasei germane, niei nu a flicut
ineercarea - eriminalii, este adevarat - de a intiiri puterea Reichului recurgind
la singe negIu. Ascariii din Alliea orientalii gel"mana au fost 0 incercare timidii
pe aeeastii cale. In malitate ei au servit numai penh'll apararea coloniei. Ideea
de a transporta trope negro intr-un teritoriu european de operatiuni, fiicind
de imposibilitatea ei evidentli in timpul rizboiului mondial, nu a
459
existat niciodat4, nici macar ca proiect chemat sa fie realizat in imprejmari
favorabile; in schimb, la francezi ea a fost intotdeauna considerata ca una din
rap.unile profunde ale activitatii lor coloniale.
Astfel vedem astazi pe pamint un anumit numlir de puteri dintre care
unele nu numai ca bat de departe prin cifra populatiei poporul nostru german,
dar care gasesc principal a ratiune a preponderentei lor indeosebi in intinderea
lor teritoriala.
Comparatia dintre imperiul german i celelalte puteri mondiale din
punctul de vedere al suprafetei telitoriului i al cifrei populap.ei nu ne-a fost
inca niciodati atit de defavorabilii ca astiizi, dacii nu ne intoarcem cu doua mil
de ani in W"rnA, la inceputurile istoriei noastre. Atunci, ca popor tiniir, ne fliceam
impetuos intrarea intr-o lume a statelor mari care amenintau sa se prabU!jeascii
i am contribuit la doborirea ultimului dintre aceti uriai: Roma. Astazi ne
afiam intr-o lume de state mari i puternice in curs de formare i, in mijlocullor,
propriul nostru imperiu decade pe zi ce trece pina ii va pierde complet
imP9
rt
ant
a
.
Trebuie sa pastram in fata ochilor, cu calm i. singe rece, acest adevar
amar. Este necesar sa mmarim i sa comparam, sub raportul cifrei populatiei i
al intindelii teritoriale, imperiul german i celelalte state de-a lungul secolelor.
Stiu di atunci fiecare .. a ajunge consternat la rezultatul pe care I-am explimat
deja la inceputul acestor considerap.uni: Germania nu mai este 0 putere
mondialil, indiferent dacA pozi{ia ei militara este puternicii sau slaM.
Noi nu mai putem fi comparati cu nici un alt stat mare de pe glob; i
acest IUCIU nu se datoreaza decit unei conduceri de-a dreptul nefaste a politicii
noastre externe, din cauza lipsei sale totale de - a putea aproape
spune testamentare - fata de un scop determinat; in sfirit, din cauza pierderii
oricarui instinct sanatos i al oricarui sentiment de conservare.
DacA na{ional-socialista urea sa ob/ina intr-adeuar infaja istoriei
consacrarea unei misiuni mare{e in fauoarea poporului nostru, ea trebuie, pe
deplin dureros coT/,tient/z de adeuarata pozi{ie a poporului german Pf acest
pamint, SCI inceapa cu curaj clarviziune lupta fmpotriua incoT/,tten{ei
incapacita{ii care au condus pinel in prezent politica externii a poporului german.
Atunci, tara menajamente fa{a de "tradirii" ''prejudec(l{i'', ea trebuie S(I
gilseascc'i curajul de astringe la un loc poporul nostru puterea sa, pentru a-l
lansa pe calea care fl va scoate din actualul situ habitat ingust fl ua conduce
spre noi teritorii, eliberindu-l astfel pentru totdeauna de pericolul de a disparea
de pe acest pclmint sau de a deveni sclavul altom.
M4carea nU{ional-socialista trebuie sii se striiduiascii sti facA S(I dispard
dezacordul dintre cifra populU{iei noastre suprafara teritoriului nostru - aceasta
/iind considerata aUt sursd de subzisten{(1 cit punct de sprijin al puterii politice
- sa sup rime de asemenea dezacordul existent intre trecutul nostru istoric
actuala noastrd neputin{c'i felrc'i Ea trebuie sa fie cOIltienta ca, in calitate
de paznici ai unei omeniI-i superioare pe acest pamint, noi avem obligatiile cele
460
mai mroi; ea se va putea cu aUt mai bine achita de ele cu .cit va avea mai
multii gIija ca poporul german sa dobindeasca rasei sale cu cit, pe
linga ciiniIor, a cailor a pisicilol', i se va face mila de propriul sau
singe.
*
* *
Atunci cind calific politic a extel'nii germana dusii pinii acum drept
incapabila !ji oro'bii, dovada imi este funrizatii de cro'en\a efectivii a acestei
politici. Dacii poporul nostru ar fi sciizut intelectual sau ar fi de venit la!j,
rezultatele luptei sale pe piimint nu ar fi fost mai rele dedt cele pe cro'e Ie
vedem asUizi. Nici macar evolutia din ultimii zece ani dinainte de l'azboi nu
tl'ebuie sii ne induca in eroare in aceastii privintii; ciiei forta unui impeliu nu
poate fi masuratii ca atare, ci numai prin eomparape eu alte state. Ori tocmai
o asemenea compro'atie ful'nizeaza dovada cii puterii celorlalte state era
mai unifol'ma ajungea astfel la rezultate mai importante; in aceste conditii,
Germania, in ciuda ascensiunii ei aparente, in realitate se indeparta tot mai
mult de celelalte puteri raminea departe in urma; pe sCUli, diferenta
in dezavantajul nostru. chiar in ceea ce privellte cifra populatiei, noi piel'deam
din ce in ce mai multo Cu sigm'anta poporul nostru nu este intrecut in eroism
de nici un alt popol' din lume i, la Ul'ma urmei, ca sa-i mentinii existenta el a
pliitit cu singe Ie lui mai mult decit Oliem"e popor de pe acest pamint; daea
saclificiile lui au fost zadm-IDee, este pentru eli au fost prost folosite. Atunci
cind, in aceea!ji ordine de idei, examiniim temeinic istoria Germaniei din ultimul
mileniu, cind facem sa se perinde in fata ochilor notli toate razboaiele sale i
nenumaratele sale lupte i dnd analizam rezultatele definitive aa cum apm'
acum, trebuie sa rec\lnoa!item ca, din aceasta mm'e de singe, se ivesc doar trei
fapte, pe cm'e Ie putem considera drept roadele dUl'abile ale unei actiuni
clm'Vazatom'e in politic a extel'nii i pul' i simplu in politica.
1. Colonizarea regiunii de gI'anita de la rasalit (Ostmark), infaptuita in
cea mai mm"e pmie de bavm'ezi.
2. Cucelirea i piitrunderea pe teritOliul de la est de Elba, i
3. Oganizm'ea de catre Hohenzollel-ID a statului bl'andenbUl'ghez prusac,
model i nucleu al cristalizalii unui impeliu nou.
Aceste fapte sint pline de invatAminte rodnice pentru viitor!
PIimele doua mmi succese ale politicii noastre e:\."terne au ramas cele
mai dUl'abile. Fara ele, poporul nostru nu ar mai juca nici un 1'01. Ele au fost
::llima incercare, insa din nefelicire singm'a de a armoniza numarul
al populatiei cu teritOliul. $i trebuie sa eonsideriim cu adeviirat
iezastruos faptul ca iStOliogI'afii germani n-au tiut sa aprecieze la justa
01' valoare aceste doua mroi realizari, de 0 importanta lara egal penh'll
)()stelitate, in timp ce glOlifica tot ce este posibil ridica in slavi un eroism
461
fantezist lii nenumlirate razboaie !ji lupte aventuroase, ramase in majoritate
neinsemnate pentru viitorul N atiunii.
AI treilea moo"e succes al activitatii noastre politice consta in formarea
statului prusac !ji in geneza subsecventii a unei conceptii deosebite despre stat
ca lii despre sentimentul de conservare de autoaparoo"e al oomatei germane
sub 0 forma organizatii adaptatii imprejurarilor actuale.
Din aceasta forma din aceastii conceptie despre stat provine transfor-
mal"ea sentimentului apararii individuale in acela al obligaliei de a aplira
natiunea. ImpOltanta acestui fapt nu poate fi supraestimata. Poporul german,
sfi!?iat de excesul de individualism, rod al diversWitii raselor pe care Ie
inglobeaza, va regasi, gralie disciplinei armatei plusace, cel putin 0 prute a
capacitatiIor de organizru"e coo"e, de multii vreme, i-au de venit stnline. Ceea ce
exista la origine la celelalte popooo"e in instinctullor de solidaritate gregoo"a i-a
fost redat, cel pUlin in prute, comunitatii noastre nationale pe calea ootificialii
a instructiei militooe. De aceea desfiintru"ea serviciului militru" obligatoriu -
coo"e, penbu zeci de alte poporu"e nu ru" avea absolut nici 0 impOltantii - penbu
noi este plina de Inca zece generatii de gelmani lara corectivul unei
insbuctii militoo"e, abandonati infiuenlei nefavorabile a diversitatii rase lor i?i, ca
Ulmare, a conceptiilor filozofice, iji popOlul nostru i-oo" fi piel"dut intr-adevlir iji
ultimul rest de existentli independenta pe aceastii planetli. Spiritul gelman nu
mai putea aduce tributul la 0 civilizatie decit prin indivizi izolati in sinul
natiunilor straine, fiU"il ca macar sli Ii se recunoasca provenienta. EI nu ru" mai
fi decit un ingl'liamint penbu civilizatie, pina cind in sfirit ultimul rest de singe
ooian nOl'dic ru" dispoo'e i s-ru" stinge in noi.
Este remarcabil cli importanta acestor succese politice reale, pe coo'e
poporul nostru le-a repUliat in cUl'sul a mai bine de 0 mie de ani de lupte, este
mult mai bine inteleasli apreciata de adversooii nobi decit de noi illine. Noi
vibram astazi de eroismul cru'e i-a rapit popm-ului nostru milioane din cei mai
nobili fii ai slii cOO'e, in ultima analiza, a riimas totui complet steIil.
Este de cea mai moo'e impOliantii penbu conduita noastra prezentli i
viitoru'e sli facem distinctia intre adevliratele succese politice pe coo'e le-a
repUliat poporul nosbu i imprejUl'lirile in cru'e singele natiunii a fost primejduit
larli folos.
Noi, natwnal-sociali.)tii, nu trebuie, in nici un caz, S(I ne asociem
patriotismului deplasat i zgomotos al lumii burgheze de astc'izi. Exist/I, in
special, pericolul de moarte de a considera CII ultima evolu(ie dinainte de rclzboi
ar fi angaJat cit de cit propriul nostru viitor.
Din intreaga istorie a secolului al XIX-lea nu po ate rezulta pentlu noi
nici 0 obligatie velitabilli. Noi trebuie, contrru' atitudinii reprezentantilor epocii
actuale, sli devenim din nou sustinlitOlii unei concePtii superiooo'e despre politica
externa, adicli punerea in acord a teritoriului eu cifra popuiaciei. Da! Tot ceea ce
putem invlita din trecut este sa-i stabilim activitlitii noastre un dublu obiectiv:
teritoriul, scop al politicii nlJastre externe, .yi 0 noua doctrina filozoficii, scop al
462
politicii noastre interne,
'"
... '"
Voi mai lua pe scurt pozitie in legaturii eu intrebarea in ee masura
revendicarea de teritorii este legitimatii moral. Aeest luclU este indispensabil;
din pac ate , intr-adevar chiar i in cercurile aa-zise rasiste apar tot felul de
guralivi care se straduiesc sa-i indice poporului german, ca scop al
activitatii sale politice externe, repararea nedreptatii din 1918 i totui prin
aceasta ei se cred obligati sa asigure lumea intreaga de fraternitatea i de
simpatia rasiste_
A spune mai degraba preten{ia de a restabili grani(ele din 1914 este
o nerozie politiciz prin proporriile consecin{ele ei care 0 dezvaluie ca pe 0
adevliratll crima_ Ca sa nu mai spunem cd grani1ele Reichului, In 1914, nu erau
deloc logice. In realitate ele nu inglobau toti oamenii de nationalitate germarul
nu erau nici rationale din punct de vedere strategic. Ele nu erau rezultatul unei
aC(iuni politice glndite, ci grani1e provizorii, In cursul unei lupte netermina-
te; ele erau chiar, In parte, rezultatul jocurilor hazardului! Tot aUt de justificat
uneori chiar mai justificat soar fi putut alege un alt an marc ant al istoriei
germane, pentru a fixa ca scop al unei actiuni politice externe 'restabilirea
situatiei existente atunci. Revendicdrile de mai sus corespund de altfel pe deplin
spiritului lumii noastre burgheze care, nici in acest domeniu, nu are nici cea
mai vaga idee politica referitoare la viitor, ci care, dimpotriva, se izoleaza in
trecut i in trecutul cel mai apropiat: privirile pe care Ie arunca in urma nu
propriul ei timp. Inertia ei 0 leaga de 0 situatie data i 0 face sa se
opuna oricarei modificari a acesteia, lara ca aceastii activitate defensivii sa se
ridice deasupra simplei tenacitiiti. Este aadar perfect de inteles cii
orizontul politic al acestor oameni nu se intinde mai departe de 1914. Dar,
afirmind ca restabilu'ea granitelor de atunci este scopul activitatii lor politice,
ei intaresc din nou alianta gata sa se lUpii cu adversarii Numai aa se
explica faptul ca, la opt ani dupa un razboi mondial la care participau state cu
obiective foruie des eterogene, coahtia invingiitorilor de moment mai pastreaza
inca 0 oarecare unitate.
Toate aceste state au profitat, la timpullor, de Germaniei.
Teama de puterea noastrii a lacut sii dea inapoi lacomia pofta fiecareia din
aceste mad puted. Ele vedeau in impartu'ea cit mai mare cu putintii a
Reichului nostlU cea mai bunii apw.ru'e impotdva unei lidicari viitoare.
COlltiinta lor neimpacatii i teama lor de forta poporului nostlU sint cimentul
cel mai durabil cru'e ii mai leaga astiizi pe membrii acestei ligi_
noi nu ii inaucem in eroare. Cind lumea noastrii burgheza fixeaza ca
program politic al Germaniei restabilirea graniteior de la 1914, ea ii face sa dea
inapoi de frica pe fiecare din pmienerii cru'e voiau sa scape din liga
no!?tri; intr-adevar, toti trebuie sa se teama ca VOl' fi atacati izolat !?i vor pierde
protectia celorlalti aliati. Fiecare stat se simte vizat !?i amenintat de acest cuvint
de ordine. Acesta din urmii este de doua ori nesabuit:
1. Pentru ca lipsesc mijloacele de a-I face sa treaca de la fumul serilor
in care se pneau adunarl la realitate, !?i
2. Pentru ca, chiar daca ar fi intr-adevar obtinut, acest rezultat ar fi atit
de mizel'abil, incit, Doamne Dumnezeule! el nu ar merita osteneala sa punem
din nou in joc singele poporului nostru.
Caci nimeni nu ar putea pune la indoiala faptul ca nici macar restabili-
rea granite lor de la 1914 nu ar putea fi iruaptuita lara varsare de singe. Numai
minti puerile naive se pot amagi ca soar putea ajunge la 0 revizuire a
tratatului de la Versailles prin umilinta prin rugAminti; iacind abstractie de
faptul cli 0 asemenea tentativa ar necesita temperamentullui Talleyrand, ceea
ce la noi nu exista. Jumatate din oamenii politici este alcatuita din
elemente foarte dibace, dar, de altfel, complet lipsite de caracter care sint, pe
scurt, ostile poporului nostru; in ce cealalta jumatate, ea este alcatuita
din oameni blajini, imbecili, inofensivi serviabili. de la Congresul de la
Viena vremurile s-au schimbat: nu prinrii amantele prinrilor sint cei care se
tocmesc pentru frontierele state lor, acum neinduplecatul evreu cosmo po lit luptd
pentru a domina celelalte popoare. Nici unul din ele nu poate indeparta aceasta
mina de la gitul sau altfel decit cu spada. Numai forta unitii concentrata a
unei pasiuni nationale poate, dintr-odata, infrunta uneltirile internationale care
tind sa duca popoarele la sclavie. Dar un asemenea gest nu soar putea face lara
varsare de singe.
Daca, ne declariim convingerea ca, intr-un fel sau altul, viitorul
Germaniei pretinde miza supremii in afara oricarei consideratii de !?mecherlic
politic, miza pretinde ca lupta sa fie dusa pentru un scop demn de ea.
Granitele din anul 1914 nu au nici 0 valoare pentru viitorul napunii
germane. Ele nu constituiau nici salvarea trecutului, nici 0 fOl1ii pentru viitor.
Prin ele, poporul german nu va putea nici sa-l/i pastreze unitatea interna, nici
asigm'e subzistenta; considerate din punct de vedere militar, aceste
fi'ontiere nu par nici bine alese si nici macar in ele nu pot
imbunatati situatia in care ne gasim actualmente fatii de celelalte puteri
mondiale sau, mai bine zis, falii de adevaratele puteri mondiale. Distanta de
Anglia nu va fi nu yom ajunge la miirimea Statelor Unite; nici macar
Franta nu ar resimti 0 scadere substantiala a importantei sale in politic a
mondiala.
Un singur lucru ar fi sigur: chiar un rezultat favorabil al unei
asemenea incel'cari de a restabili granitele din 1914 ar duce la 0 ase:nenea noua
singerare a trupului nostru incit nu am mai putea la nici un alt
sacl"ificiu de singe pentru a asigura efectiv viata i viitorul natiunii noastre. Din
contra, in betia unui asemenea Bucces, oricit ar fi de neinsemnata, am renunta
cu aUt mai bucuros sa ne impunem obiective noi eu cit "onoarea nationalii" ar
464
fi fost reparata i soar fi deschis citeva noi P011i, cel putin pentru un timp,
dezvoltarii comereiale.
In schimb, noi, national-socialitii, trebuie sa raminem neclintiti in
wmliI-irea scopului politicii externe: sa-i asiguram poporului german teritoriul
care-i revine in aceastii lume. $i aceasta este singw-a actiune care justifica, in
fata lui Dumnezeu i a posteritatii noastre germane, varsarea de singe: in fata
lui Dumnezeu daca am fost a!jezati pe acest pamint ca sa ne cItigam aiei piinea
noastrii cea de toate zilele cu pretuI unei lupte perpetue, ca nite creatw; carora
nimic nu Ie este dat lara revers i care nu ii VOl' datora pozitia de stapini ai
pamintului decit inteligentei cw-ajului eu eare VOl' sa-l cucereasca i sa-l
pastreze; in fata posteritatii noastre germane, daca nu va fi varsat singele niei
unui cetatean german lara sa i se dea Gelmaniei viitoare mii de noi cetateni.
Teritoriul pe care copiii ai generatiilor de tarani gelmani se VOl' putea
inmulti intr-o zi va justifica sacrificiul propriilor notri copii i ii va absolvi pe
oamenii de stat responsabili, chiar pe cei persecutati de generatia lor, de singe Ie
varsat de sacrificiul impus poporului nostru.
In legatw-li cu aceasta trebuie Sa rna lidic cu cea mai mru-e energie
impotriva acelora dintre sCI-iitorii rasiti proti cru-e au pretentia ca vad, intr-o
astfel de cucerire de teritorii, "0 lezare a dreptw-ilor sacre ale omeniIii" se
bazeaza pe aceasta ca indrepte impob-iva ei mizgalitw-ile. Nu se tie
nieiodata cine se poate ascunde in spatele unOI' asemenea indivizi. Dru- este
foru-te sigw' cli tulbw-ru'ea pe cru'e 0 pot produce face jocul poporului
nosbu. PJ.-intr-o asemenea atitudine, aceti criminali conbibuie la subminarea
i la dispru-itia vointei sale de aplira exigentele vitale plin singw-a metoda
cru'e corespunde acestui scop. Caci nici un popor nu poseda aici pe pamint nici
un mebu patrat de teritOliu in viI-tutea unei vointe superioru-e sau a unui dI-ept
superior. Granitele Germaniei sint nite limite fOl-tuite de moment in ew-suI
eternei lupte politice; aa stau lucrurile cu fi:ontierele care delimiteaza
habitatul celorlalte poporue. dupa cum configw-atia suprafetei noastre
terestre nu-i poate parea neclintitii ca stinca decit unui imbecil zapacit - cind in
realitate fiecru'e clipli nu ne ru'ata din evolutia ei constanta decit 0 imobilitate
apru-entli, rod al actiunii neincetate a fOl1elor natwii, disbusa sau schimbata
miine de fOl-te mai puternice -, la fel stau luclUl-ile in viata poporu'elor,
ale granite lor care Ie despru-t.
Frontierele statelor sfnt fiicute de oameni i sint schimbate de ei.
Faptul cil un popor a reuit sil cuceresca un teritoriu muIt prea mare nu
acorda citulji de putin obligatia superioara de a-I adInite penbu totdeauna. El
demonstreaza cel mult f0l1a cuceritorului slabiciunea celui cru-e indwii.
numai in aceasta fOl1li singw-a sta apoi dreptuI. Daca astazi poporul gelman
ingradit intr-un teritoriu imposibil se indI-eapta cUre un vii tor deplorabil,
aceasta nu inseamna 0 oplire a destinului i nici revolta nu constituie 0
inciilcru'e a acestui destin. Dupa cum nici 0 putere superioruii nu i-a fiigliduit
unui alt popor mai mult teritoriu decit popOlului german sau dupa cum nici ea
465
n-ru.' fi, dimpotriva, of ens at a de aceasta nedreaptii repru.-titie a solului; dupa cum
n-au primit in dar de la cel' pamintul pe care traim noi azi: caci
ei au trebuit sa-l cucereasca luptind, viata. Tot pe viitor, nu
"gratia" rasista ii va da poporului nostru pamint odatii cu el, mijloacele de
existenta, ci numai putel'ea spadei victorioase il va putea obpne.
Pe cit sintem astazi de cu totii de necesitatea unei riifuieli cu
Fl'anta, pe atit de ineficace ar l'amine pentI-u noi in ansamblul ei, daca scopurile
politicii noastre externe s-ru.' miil'gini la aceasta. N -ru.' putea fi interpretata decit
ca 0 acoperire a spatelui pentru extinderea habitatului nostI-u in Europa. Caci
nu am putea i'ezolva aceasta problema dobindind colonii, ci exclusiv dobindind
un teritoriu de populru.'e cru.-e sa miiI-easca supl'afata pabiei noastre
In plus, prin aceasta nu numai ca s-ru.' asigw'a solidru.itatea sbinsa a noilol"
colonii cu metropola, dru.' s-ru.' procw'a inb'egului ansamblu teritOlial avantajele
cru.'e constau in marepa lui unificata.
rasistii nu trebuie sa devina avocatul altor poporu.-e, ci sa lupte
pentru poporul sau. Altminteri ea ru.' fi de prisos in plus nu ru.' exista nici un
drept sa zeflemisim trecutul. Caci atunci am actiona ca el. Vechea politica
germana a fost considerata, din punet de vedere dinastic, 0 nedl'eptate: viitoru.'ea
politica nu tI-ebuie sa se inspire nici dinn'-un nerod sentimentalism "rasist"
cosmopolit. Mai cu seama, noi nu sintem jandarmii "bietelor poporu.'e mici"
binecunoscute, ci soldatii propriului nosb-u popol'.
Cu toate acestea, noi, national-sociali!/tii, nu trebuie sa ne multumim cu
aUt: dreptul la sol i la pamlnt poate deveni 0 datorie, atunci dnd un popor mare
pare sortit pieirii, In lipsa de extindere. in mod cu totul special cind nu este
yorba de un oru.'ecru.'e popor negru neinsemnat, ci de Germania, mama oricarei
vieti, mama intregii civilizapi actuale. Germania va Ii 0 putere mondialil sau nu
va exista deloc. Dru.', penb-u a deveni 0 putere mondiala, ea are nevoie de acea
amploru.'e teritOliala cru.'e Ii va conferi, in acel moment, impOl-tanta necesru.'ii
cru.'e Ie va oferi cetatenilor sai mijloacele necesru.'e existentei.
*
* *
De aceea, nai, na[ional-socialitii, abolim deliberat orientarea politicii
externe dinainte de riizboi. Noi Incepem aeolo unde ea a fost Incheiatii acum as
sute de ani. Noi oprim eternul mar al germanilor spre sudul i spre vestul
Europei .ri ne indreptam privirile ciltre R(lsiirit.
Noi punem capat politicii eoloniale i eomerciale dinainte de razboi i
inauguri'im politica teritoriala a viitorului.
Dru.' daca astazi vorbim de teritorii noi in Ew'opa, nu ne putem glndi mai
intii decit la Rusia la tihile limitrofe cru.-e depind de ea.
Destinul insu!ii pare sa ne arate aceasta cu degetul; lasind Itusia prada
bo4evismului, el a rapit poporului rus ace a patura de intelectuali cru.-e a
466
intemeiat asumat pillA in prezent existenta sa ca stat_ Cici organizarea
statului rus nu a fost rezultatul aptitudinilor politice ale slavismului in Rusia,
ci mai degraba un exemplu rem31"cabil al activititii, creatoare de state, a
elementului germanic in mijlocul unei rase de 0 valoare mai scizuta. Multe din
statele puternice de pe pamint au fost create astfel. Popoare inferioru'e, avind
in nuntea lor organizatori stlipini de rasa germanica, au luat proportii pini ce
au devenit, la un moment dat, state puternice, au ramas puternice atita
vreme cit simbw"ele rasei creato31"e a statului s-a plistrat nealterat. Astfel, de
secole intregi, Rusia traia pe seama nucleului germanic al patwilor sale
superioare conducatoare c31"e actualmente poate fi considerat extirpat nimicit.
Evreul i-a luat Iocul. dupli cum Rusia este incapabilli sa scuture jugul evreilor
prin propriile sale mijIoace, tot astfel evreul nu poate, cu vremea, mentine
puternicul stat. El nu este un element organizator, el nu este decit un
ferment de descompunere. stat din rlisiirit este numai bun sa se
dominatiei evreieti in Rusia va insemna in timp
Rusiei ca stat. Am fost de destin ca sa asistam la 0 catastroIa care
va fi dovada cea mai solida a justetii teoriilor rasiste in Iegliturli cu rasele
umane.
Si misiunea noastrii, misiunea m4cilrii national-socialiste, cortstii in a
aduce propriul nostru popor la acele conceplii politice care n vor face vadli
viitorul nu In impresii ame[itoare dintr-o noua campanie a lui Alexandru, ci in
munca laborioasa a plugului german cilruia spada nu are decft sa-i dea pamint.
*
* *
Se intelege de la sine cli evreii anuntli 0 rezisten\li fo31te activli fata de
aceastii politica. Ei simt mai bine ca oricine semnificatia unei asemenea
conduite pentru propriul lor viitor. acest fapt ar fi trebuit sa Ie
demonstreze tutw"or oamenilor cu convingeri cu adevlirat nationale temeiul
acestei noi Olientiri_ Dru- vail se intimpla tocmai contrariul. Nu numai in
cercwile national-germane, dar chi31" in cele ale este proclamatii
o ostilitate inverl?'Ullatii impotriva ideii unei asemenea politici a RiisiiIitului; ele
se refer-a, ca aproape intotdeauna in asemenea cazuri, la vreo autoritate
stabiliti. Evoca spiritullui Bismarck pentru a acopeli 0 politicli pe cit de lipsiti
de sens pe atit de extraordinar de vlitiimiitoare pentru poporul german.
Odinioarii Bismarck insui 31" fi acordat 0 mru-e importantii bunelor relatii cu
Rusia_ Intr-o anumitii miisurii, este jm;t. Dar, in timp, se uita complet
faptul eli el aCOl"da 0 tot aUt de mare importantii buneIOl" relatii cu Italia i cli
domn de Bismru-ck s-a aliat odinio31"li cu Italia ca sa poata infi-inge mai
rezistenta Austliei. De ce nu continuiim aceasta politieii? "Pentru eli Italia
de astazi nu este Italia de atunci", se va spune. Bine. Dar atunci, domnilor,
permiteti-mi sa obiectez eli niei Rusia de astiizi nu mai este Rusia de atunei. Lui
467
Bismarck nu i-a venit nieiodatii ideea sa fixeze 0 politieli odata pentru totdeauna
din principiu_ EI domina prea bine situap.a ea sa se impiedice de un asemenea
obstaeol. intrebarea nu trebuie sa fie: Ce a facut atunci Bismarck? ci mai
degrabii: ce ar fi {acut el astazi? este mai Uor de riispuns la aceasta intrebare_
In iTl/elepciunea sa politicil, el nu soar fi aliat niciodatii cu un stat sortit pieirii.
In rest, in vremea sa Bismarck nu a privit politica eoloniala
eomereiala germanii decit eu sentimente foarte amestecate inca pentru ca 11
interesa mai intii sa asigure cele mai bune consolidiirii intaririi interne
a statului pe care il crease. Acesta a fost de asemenea singurul motiv pentru
care a fost multumit sa aiba spatele acoperit de Rusia, eeea ce Ii liisa mini libera
in vest. Dru' ceea ce atunci i-a fost folositor Germaniei, astazi i-ar fi daunlitor.
Inca din 1920-1921, eind t\nara mi!?care national-soeialista a ineeput incet
sa se profileze pe orizontul politic cind a inceput sa fie consideratii, ici-colo, 0
de eliberare a natiunii germane, partidul nostru a fost abordat din
diferite piirti in vederea incercarii de a stabili 0 anumita legiitura intre el
mi.;.carile de eliberare din alte lari. Aceasta sub auspiciile "ligH natiunilor
oprimate" eu nenumarati In cea mai mare parte era yorba de
reprezentanti ai eitorva state balcanice ai Egiptului Indiei, care mi-au Iaeut
intotdeauna impresia unor flecari pretentio!?i, dar lara nici 0 baza veritabila. S-au
giisit multi germani, mai ales din tabiira nationalli, care s-au llisat orbiti
de orientali atitap. care au crezut cii viid, intr-un oarecare student hindus
sau egiptean venit nu se de unde, pe "reprezentantul" Indiei sau al
Egiptului. diideau seama cli era yorba, in general, de oameni care n-aveau
nimic in spate mai ales pe care nu-i autorizase nimeni sa incheie un tratat
oarecare eu cineva cli rezultatul practie al tuturor relatiilor cu aceste
elemente era nul, dacli nu cumva timpul pierdut trebuie inscris in contul
"pierderi Eu m-am ferit intotdeauna de aceste tentative, nu numai
pentru ca ave am altceva mai bun de Iacut decit sli-mi irosesc saptaminile in
"tratative" aUt de sterile, dar, in timp, consideram ea totul ar fi fost
inutil chiru' diiunlitor, ehiar dacli era yorba de reprezentantii autorizati ai
aeestor nap.uni.
Era deja destul de suplirator, inca in timp de pace, cli politic a germanii,
in loc sa imagineze 0 activitate of ens iva pel'sonala, ajungea la alianta defensiva
eu state batrine scoase la pensie de istoria mondiala. Alianta cu Austria,
ca alianta eu Tw'cia, nu avea nimie imbucurlitor. In timp ce marile puteri
militru'e industriale de pe pamint se uneau intr-o alianta of ens iva activit, noi
adunam citeva organisme batrine ale unor state neputincioase !?i, cu acest
SOliit pieirii, ne stclduiam sa rezistiim impotriva unei coalitii
mondiale active. Germania a amarnic gre!?eala acestei politiei externe.
Dru' aceastii pare sa nu fi fost destul de amara ca sa-i fereascii pe eternii
visiitori de 0 recadere promptii. Ciici incercarea de a-i dezru'llla pe
invingatolii atotputerniei plintl'-o "Liga a natiunilor oporimate" nu numai
ridicola, ea este funestii. Tentativii funestii, deoru-ece ea abate, din nou mereu,
468
poporul nostru de la posibilitatile reale !?i il face sa se lase prada unor sperante
unor iluzii pe cit de himerice pe aUt de sterile. Germanul din zilele noastre
seamana intr-adevar cu omul pe cale sa se inece, care se agatii de un pai. aici
poate fi yorba de oameni altfel fomie cultivati. De indata ce se intrezare!?te
liciirirea sperantei celei mai neverosimile, oameni incep sa umble sa
Ulmareascii aceastii fantomii. Fie cii este yorba de 0 Liga a oprimate
sau de 0 Societate a natiunilor, sau de orice altii inchipuire himerica, ea va gasi
mii de
Imi mai amintesc acum de sperantele puerile de neinteles cm-e s-au
nascut subit in cercUlile rasiste, in 1920-1921, legate de 0 catastrofii iminentii
pentru Anglia in India. prestidigitatori asiatici - sau, poate, slnt gata s-o
admit, adeviirati "apariitori ai libeliiitii" indieni - cm-e circulau in vremea aceea
prin EUl-opa sii Ie sugereze unor oameni perfect rezonabili sub alte
aspecte idee a fixii cii mm-ele imperiu britanic era in pragul ruinei tocmai in
India care constituia piatra sa unghiulm-a. Fire!?te ca ei nu erau ca in
acest caz propria lor dorin\ii zamislea toate aceste idei nici de absw-ditatea
sperantelor lor. Caci, scontind pe faptul ca prabu!?irea dominatiei engleze in India
va insemna Imperiului britanic al puterii engleze, ei admiteau astfel
cit India avea pentru Anglia 0 impoIiantii eapitala.
Dm" aceastit problema vitala nu era probabil un mm"e secret cunoscut
numai de profetii germani, putem sa credem ca era cunoscut de
condueiitorii istoriei engleze. Este mult prea puelil sii admitem eii Anglia nu
sa aprecieze la justa ei valom'e impoIianta Indiei pentru uniunea mondiala
britanieii. faptul ea n-au inviitat nimie din nlzboiul mondial cii nu recunose
ignorii complet dirzenia anglo-saxona inehipuindu-!?i cii Anglia m" putea liisa
sa-i scape India f'aJ."a sii reeUl"gii la eele din Ul"ma mijloace este un semn supiirator.
Este in timp dovada unei totale lipse de de ciitre germani a
manierei britanice de a piitrunde in acest imperiu !?i de a-I administra. Anglia
nu va pierde India decit dacil este hilrilzitil ea in mecanismul sClu
administrativ, descompunerii rasiale (eventualitate exclusii eu in
zilele noastre in India) sau dacit este obligatc) de spada unui du.yman puternic.
rebeli indieni n-m" niciodatii sa 0 faca. Noi, germanii, am invatat bine
cit este de greu sa Anglia! Fara a mai pune la socoteala faptul ca eu,
un german, prefer totu!?i, mice m" ii, sii viid India sub dominatie engleza decit sub
oricm"e alta.
Sperantele suscitate de mitul unei insUl"ectii in Egipt sint la fel de
vrednice de mila. "Razooiul sfint" poate da un fior placut celor cm"e, la noi, fac
pe idiotii, ca altii sint gata verse singele pentru noi . caci,
vorbind deschis, aceasta speculatie a fost intotdeauna izvorul nematUlisit
al unor astfel de sperante - ; in realitate, acest riiztoi m" avea un infernal
sub tirul nimicitor al companiilor mitraliorilor englezi grindina de bombe
distrugatom"e.
Fiindca este imposibil sa lansezi 0 coalitie de invalizi in atacul unui stat
469
puternie, hotarit sa-!}i verse la nevoie eel din urmii strop de singe ea sa-!}i apere
existenta. Ca rasist care se bazeazii pe l"aSa pentru a aprecia valoarea matelialu-
lui uman, nu am w"eptul sa leg soarta poporului meu de cea a a!}a-ziselor
Itnatiuni oplimate It, cunoscind deja infeliolitatea lor rasiala.
Astiizi trebuie sa adoptiim exact atitudine falii de Rusia. Aetuala
Rusie, lipsitii de clasa ei conducatoare germanic a - independent de intentiile
tainice ale noilol' siii stapini - nu poate fi un aliat in lupta pentru eliberarea
natiunii germane. Din punct de vedere pur miiitar, condi/iile ar fi de-a dreptul
catastrofale in cazul unui rilzboi purtat de Germania Rusia impotriva Europei
occidentale probabil impotriva intregii lumi. Lupta soar desfi'qura nu pe
teritoriul rus, ci pe teritoriul german, Bra ea Gel'IDania sa poata primi de la
Rusia un ajutor cit de cit eficace. Mijloacele lnilitare ale Reichului gel'IDan
actual sint atit de vrednice de pIins !}i atit de insufieiente pentru un razboi, incit
Ol"ice apiil'are a granitelor impotriva Ew'opei occidentale, inc1usiv Anglia, al' fi
imposibila fii regiunea industrial a gerlllanii ar fi lasata tara aparare prada
atacurilor concentrate ale inalnicilor no!}tri. In afru'a de aceasta, intre Germania
Rusia se statuI polonez aflat in intregime in miinile Frantei. In cazul
unui rlizboi dus de Gel'IDania cu Rusia impobiva vestului Europei, Rusia ru'
trebui sli invinga Polonia mai inainte ca primul soldat rus sa ajungli pe un fmnt
gel'IDan. atunci a1' fi yorba mai pupn de soldati, cit de mijloace tehnice. Din
acest punct de vedere, am vedea repetindu-se, sub 0 fOl'IDli i mai ingl'ozitoal'e,
situatia din razboiul mondial. Atunci industria no astra a fost storu'sa in folosul
glorioilor aliati Gel'IDama a b'ebuit sa poarte aproape singurii razboiul
tehnic; tot astfel Rusia ru' fi un factor tehnic aproape neglijabil in l-Rzboiul pe
cru'e 11 imaginl1m. Noi nu ne-am putea opune aproape cu nilnic motoriilirii
generale a lumii cru'e in razboiul w'IDlitor trebuie sli se manifeste intr-un ")llod
zdrobitor decisiv. Clici Gel'IDama inslii nu numai ca a ramas ru!}inos in ut'IDli
in acest domeniu esential, dru' ea ru' b'ebui, cu mijloacele sale minime, sa SUI!tina
Rusia cru'e in prezent nu posedii niei mlicru' 0 singura fabrica in Sa
construiascli un auto mobil cru'e sa meru'ga. In aceste condipi, 0 asemenea lilpta
31' cliplita din nou caraeterul unui macel. Tinel'etul german i-ru' varsa sing
e1e
i mai mult ca odinioru'a, deoru'ece, ca intotdeauna, greul l-Rzboiului aI' apasa
asupra noastrli rezultatul ar fi infringerea inevitabilli.
Dru', admitind eli s-ru' intimpla 0 minune eli 0 asemenea luptii nu soar
termina cu disbugerea totalii a Gel'IDamei: in ultima analiza, POpOlW gel'JU
an
,
golit de singe, ru' l'iimine ineonjw'at ca inainte de marile puteri militafe !}i
adevlirata lui situatie nu s-ru' imbuniitliti nicicum.
Sa nu se obiecteze aeum ea nu este cazul sa ne gindim imediat la un
razboi, in cazul unei aliante eu Rusia Sau ea, daea e eazul, am putea ne
preglitim temeinic pentm aeeasta eventualitate. Nu. 0 aliantli ale eilrei obiective
nu cuprind i perspectiva unui rc'izboi este lipsitil de sens i de valoare. Nu te
aliezi decit in vederea unei lupte. chiru' daeli rlifuiala este dep311e in
momentul incheierii aliantei, asta nu inseamnii eli nu se actioneaza previizin
du
-
se
470
antrenarea intr-un razboi.
De altfel, sa nu ne inchipuim ca 0 alta putere oarecare soar putea iI1ela
asupra unei asemenea aliante. 0 coalitie germano-rusa od va ramine pe hirtie
atunci nu are pentru noi nici scop, nici valo8.1-e, ori nu va ramine litera moarta
si in -acest caz, restul lumii va fi avertizat. eita naivitate sa crezi ca in
, ,
asemenea imprejurari Anglia Franta ar weo zece ani pina dnd alianta
germano-rusa termina pregatirea tehnica pentru razboi! Nu, furtuna ar
izbucni deasupra Germaniei cu 0 iuteala fulgeratoare.
A:iadar, ineheierea unei alia1l{e eu Rusia indicii deja imine1l{a
razboiului. rezultatul 8.1" fi sfirl?itul Germaniei.
Dar trebuie sa mai adaugam urmatoarele:
1. Cei care de/in aetualmente puterea in Rusia nu se gindese de
pu(in sd incheie 0 alia1l{d einstitil mai ales, sa 0 respeete.
Nu trebuie sa uitam niciodata ca guvernantii Rusiei actuale nu sint decit
criminali de rind minjiti de singe; este yorba de 0 drojdie a omenirii care,
profitind de un moment tragic, a luat cu asalt un stat mare, a doborit a
exterminat cu milioanele, cu 0 salbiiticie singeroasa, intelectualii din clasele
conducatoare c8.1-e exercita de aproape zece ani cea mai cruntii. tiranie din
toate timpurile. Nu trebuie sa uitam nici ca guvernanti ap8.1-tin unui popor
care imbinii, intr-un grad aparte, 0 cluzime bestiala cu 0 8.1-ta incredibila a
minciunii c8.1"e, acum mai mult ca oricind, se crede predestinat sa-i impuna
lumii intregi asuprirea lui singeroasa. Nu trebuie sa uitam ca evreul internatio-
nal, c8.1"e exercita actualmente 0 dominatie absoluta asupra Rusiei, vede in
Germania nu un aliat, ci un stat harazit destin. Nu tratezi eu un
partener al ciirui singur interes este distrugerea celeilalte par/i. Nu tratezi mai
ales cu indivizi pentIu care nici 0 intelegere nu 8.1- fi sfintii caci, in aceasta
lume, ei nu slnt reprezentantii onoarei fii ai adevarului, ci ai minciunii, ai
ai furtului, ai tilhiiriei, ai jafului. Omul care crede ca se poate lega
prin tratate de p8.1-aziti seamiinii cu un copac c8.1-e ar incerca sa incheie in
folosul sau un compromis cu viscul.
2. Pericolul cllruia i-a ciizut pradA Rusia va amenin(a intotdeauna
Germania. Numai un bm'ghez naiv poate inchipui ca bollievismul este
inliitm'at. eu spiIitul sau superficial, el nu deloc ca aici este yorba de
o manifest8.1"e instinctiva: aspiratia poporului evreu la dominatia universalii,
inclinatie la fel de natm'ala ca aceea care-l impinge pe anglo-saxon asigure
puterea pe pamint. evreul actioneaza tot ca anglo-saxonul, c8.1'e inainteaza pe
aceasta cale in felul sau lupta cu armele care-i sint proprii. eweul
urmeaza calea, acea cale c8.1'e-1 determinii sa se streco8.1"e in sinul popo8.1'elor
sa Ie goleasca de substanta; Iii el luptii cu armele sale care sint minciuna
calomnia, otI'avirea descompunerea, intensificind lupta pinii la exterminarea
singeroasa a adversarului detestat. N oi trebuie sa vedem in IUS
incerc8.1'ea evreilor in secolul XX de a dobindi dominatia mondiala; in alte epoc).
ei au mai incercat sa atinga acela!?i scop cu alte mijloace decit mijloacele actuale,
471
care, totui, launtric, erau inruclite eu aeestea. Aeeasta tenclinta este prea ad/nc
inradacinata in toata fiinta lor. Celeialte popoare nu renunta de Ia sine sa urmeze
instinctul care Ie face dezvolte stirpea puterea; imprejurlri exterioare Ie
obliga s-o faca sau aceasta constituie la ei un semn de senilitate; nici evreul
nu-i intrerupe mersul spre clictatw-a moncliala renuntind de bunavoie sau
refulindu-i eterna aspiratie. Nici el n-ar putea fi obligat sa faca cale-ntoarsa
decit de forte exterio81-e lui, caci instinctul sau de dominatie monclialii nu
se va stinge decit odata cu el. Dar neputinta popoareIor, moartea lor de batrinete
nu sUl-vin decit atunci cind ele au renuntat la puritatea singe lui lor. lar ev1'eul
s-o apere mai bine decit orice alt popor in lume. el va urma
intotdeauna drumul sau fatal pinii ce i va opune 0 alta forp! care, intr-o luptii
titanica i-I va trimite lui Lucifer pe cel care la asaltul cerului.
Germania este astazi urmiitorul obiectiv important al
Este nevoie de intreaga fOl1ii a unei idei marete, de intreaga a unei
misiuni de indeplinit pentru a smulge inca odata poporul nostru clin strinsoarea
aeestei hich-e, pentru a opli inaintarea contaminiirii singelui nostru, pentI-u ca
f0l1ele eliberate ale natiunii sa poata intm in joe spre a asigura secUlitatea
poporului nostru spre a face imposibila, pinii in viitorul eel mai indepartat,
repet81-ea eatastrofelor recente. Dar daca urmiirim acest scop, este 0 nebunie sa
ne aliem cu 0 putere supusa dUljmanului de moarte al rasei noastre. Cum v1'em
sa eliberam poporul german de aceasta strinsoare otriivita daea intnlm i noi in
ea? Cum sa-i explicam muncitorului german cii este 0 crimii demna
de muncile iadului impobiva omenirii, cind noi inine ne aliem cu organizatii1e
acestei stu-pe infernale la Ul-ma Ul-mei, Ie recunoaljtem? Cu ce ch-ept sa
condamnam atunci in mase un inclivid penb-u simpatiile sale fata de anumite
conceptii, cind llefii statului se aliazii cu sustiniitorii acestor idei?
Lupta impotriva bolevismului mondial evreiesc impune 0 atitudine clan!
fUfa de Rusia sovieticd. Diavolul nu poate Ii alungat de Belzebut.
Astazi cercmi.le rasiste, pline de admiratie exagerata fata de 0 aliantii cu
Rusia, n-au decit sa arunce 0 privire in Gel-mania i dea seama de sprijinul
pe care lau gasit la inceputUli.le lor. Rasitii ered acum eii 0 aetiune, care este
propovaduita !ji desemnata de presa internationala marxistii, poate fi salutara
penb-u poporul gel-man? De cind ii intinde msistului 8l-mUl-a un seutier ev1'eu?
Fostului Reich german i soar putea face un repro capital legat de politica sa de
aliaTl/e: el ii compromitea raporturile cu tori, prin vernica sa politica de balaTl/a,
avind sliibiciunea maladivii de a voi sii salveze cu orice pre[ pacea mondialii.
Singurul lucru care nu i se poate reproa este cd nu a tiut sa pastreze relUfii
bune cu Rusia.
Sint de acord ca, inca inainte de razboi, fi considerat mai rational ca
Germania, 1'enuntind la politica sa lipsitii de sens, ca i la m81i.na sa
comerciala i la flota ei, sa se fi aliat eu Anglia impobiva Rusiei; ea a1' fi
inlocuit 0 politicii mondiala Oviiieinicii printr-o politica em-opeani' fel-mii de
cuceriti teritoriale pe continent.
472
N u uit amenintarile constante i neruinate pe care Rusia panslavistii
de atunci indraznea sa Ie profereze impotriva Germaniei; nu uit manevrele
constante de mobilizare al caror unic scop era acela de a brusca Germania; nu
pot uita starea opiniei publice din Rusia, care, inca dinainte de razboi, se
intrecea pe sine in atacuri pline de w-a impotriva poporului nostru i a
imperiului nostru; nu pot uita admiratia exagerata a mruii prese ruse fata de
Franta i atitudinea atit de diferita fata de noi. Insa, cu to ate acestea, inainte de
rdzboi mai exista inca 0 a doua cale: am fi putut sa ne sprijinim pe Rusia sa
ne intoru-cem impotriva Angliei.
Astazi imprejw-arile sint complet diferite. Daca, inainte de razboi,
inabuindu-ne tot felul de sentimente, puteam merge alatw-i de Rusia, astazi
acest lUClU nu mai este posibil. Acele ceasornicului istOliei au inaintat i va
suna ceasul in cru-e soru-ta noastrii trebuie sii se how-ascii. Consolidru-ea, de cru-e
se ocupa actualmente toate statele mrui din lume, este penbu noi un ultim
avel-tisment ca trebuie sa redevenim noi inine, sa ne aducem inapoi popOlul din
lumea viselor in aspra realitate i sa-i ru-atiim singw-a cale ciitre viitor cru-e poate
conduce vechiul Reich catre 0 noua inflorire.
Daca micru-ea national-socialista, in fata acestei misiuni capitale, scapa
de Ol-ice iluzie nu se mai conduce decit dupa ratiune, catastrofa din 1918 mai
po ate deveni 0 binefacere penbu viitorul poporului nosbu. Aceasta
prabuire poate determina intr-adevar 0 Olientru-e complet noua a politicii sale
externe; mai mult, intiilit in intetior de teOlii morale noi, el po ate reUi, i in
exterior, sa-i stabileasca definitiv politica. EI poate dobindi in sfirit ceea ce
posedii Anglia, ceea ce a posedat Rusia insai, ceea ce, in detennina
intotdeauna Franta sa ia aceleai hotariri conforme, in ultimii analiza, intereselor
sale, adica: un testament politic.
Testamentul politic al natiunii germane privind atitudinea sa in extelior
trebuie sa fie penbu totdeauna wmatorul:
Sil nu ingildui(i niciodatil ca in Europa S(I se formeze dou(l puteri
continentale. In orice incercare de a organiza la grani/ele Germaniei 0 a doua
putere militara - fie sub forma unui stat susceptibil S(I 0 asemenea
putere - S(I vedeti un atac impotriva Germaniei. Considerari ccl a impiedica prin
toate mijloacele i la nevoie cu ajutorul armelor constituirea unui asemenea stat
este nu numai dreptul vostru ci datoria voastr(l. Daccl el existlt deja, dis-
trugeri-l. VegheC1{i ca izvorul puterii t(lrii noastre slt nu fie in colonii, ci in
Europa, in pllmintul patriei. Nu considerC1{i niciodat(l Reichul garantat, citlt
vreme el nu va fi putut sl,-i dea, pentru secole, fiecclrui vltlstar al poporului
nostru, bucata sa de pt'1mint. Nu uitari niciodatt'1 ct'1 dreptul cel mai sfint de pe
lume este dreptulla pllmintul pe care vrei sii-l eultivi tu insuli i ccl sacrificiul eel
mai sfint este acela al singelui vclrsat pentru el_
*
* *
473
Vl-ea sa inehei aeeste eonsideratii flU-a sa mai arat 0 datii uniea
posibilitate de alianta cru'e existii pentru noi in Europa in acest moment. In
capitolul precedent privitor la aliante1e germane am indicat deja Anglia Italia
ca fiind singurele state de cru'e am avea interes sa ne apropiem strins chiru' eu
pretui unOI' eforturi mrui. Acum vreau Sa mai ardt aici importanta militar(l a
unei astfel de aliante<
Incheierea acestei aliante ru' anu'ena, din punct de vedere militru', in
ansamblu in amanunt, consecinte exact opuse celor pe cru'e le-ar avea alianta
cu Rusia. Mai fntii faptui capital cil in nici un caz apropierea de Anglia de
Italia nu comporta fatalmente un pericoi de razboi. Singul"8 putere despre cru'e
u'ebuie sa socotim ca ru' lua pozitie impotriva aliantei, adica Franta, nu ar fi, in
cazul respectiv, in miisurii sa 0 faca. Dimpotriva, aliaTl[a i-ar da Germaniei
posibilitatea de a lua pe deplin milsurile pregiititoare necesare, in cadrul
unei asemenea coali(ii, in vederea unei rafuieli cu Fran{a. Caci esentialul, intr-o
asemenea alianta, este nu numai ea Gelmania nu rue fi expusa subit, inca de la
incheierea ei, la 0 invazie du!?mana, ci ca soar de la sine liga
inamicilor no!?ui, aceasta "Antanta" cru'e ne-a fost atit de nemiisurat de funestii;
astfel du.ymanul de moarte al (arii noastre, Fran/a, va cczdea in izolare. chiar
daea la inceput nu ru- fi yorba deeit de un sueees moral, el ar fi de ajuns ea sii-i
dea Germaniei 0 libertate de mi!?care despre cru'e astiizi incii nu nimic.
Fiindcci noua alian{a europeanii anglo-germano-italiana este cea care ar avea in
mIni! ini/iativa politiccl, i nu Fran{a.
Importanra acestui succes ar fi de altfel mai mare, Germania fiind
dintr-odatd scc/patn de pozi{ia ei strategicii nefavorabilt1. Pe de 0 pru-te, eea mai
puternicii dintre flanciiri, de eealaltii, asigurru'ea eompletii a aprovizioniirii
noastre eu hI'ana !?i cu materii prime; a<!easta ru- fi aepunea bineraciitoru-e a noii
rinduiIi a puterilor.
Dar poate,ri mai important ar fi faptul eli noua ligi/ ar ingloba state care
soar completa reciproc din punct de vedere tehnic. Pentru prima datil aliapi
Germaniei nu ru' fi ni!?te lipitori cru'e triiiesc pe spinarea eeonomiei noastre;
dimpotriva, ele ru' fi in stru'e sa eonbibuie la imbogaprea lji rompletru'ea
eehipamentului nostru tehnic i n-ru" uita s-o faca.
Sa nu se uite ca, in ambele eazUli, ru' fi yorba de aliati eru'e nu soar putea
compru'a eu Turcia sau eu Rusia actualii. Cea mai mare putere mondialcl un
tinilr stat nCl(ional infloritor ar oteri alte surse pentru un r(lzboi european dedt
cadavrele putrezite cu care Germania se aliase in ultimul rilzboi.
Desigur - am insist at asupra acestui lucru in eapitolul precedent - unei
asemenea aliante i se opun dificultiiti mrui. Dar oru'e constituirea Antantei a
fost 0 treabii mai putin anevoioasii? Ceea ce a putut face regele Eduard al VII-lea
- aproape Impotriva intereselor sale fir!jti - trebuie sa reu.rim i noi sii facem
vom in cazul in care convingerea necesitll/ii acestei evolu[ii ne inspira
pinel cind va determina conduita noastrii, dup(l ce ne va fi {(/Cut sc'1 triumfc'1m abil
asupra noastrii in.yine acest lucru va fi posibil din momentul in eru'e, aVlnd
474
experienta saraciei, in locul politicii lara scop dirt secolul trecut yom urmAri in
mod un obiectiv unic, de care ne yom lega. Viitoru/ politicii noustre
externe nu sta intr-o orientare spre vest sau 0 orientare spre est, ci intr-o politicil
a Rasaritu/ui in sensul dobindirii gliei necesare poporu/ui nostru german. Dar
cum pentru aceusta trebuie sa avem putere cum de moarte al
poporului nostru, Fran/a, ne sugruma fiira mila ne sleie:;te, trebuie sa ne
hotl/rim sli facem toate sacrificiile susceptibile sa contribuie la anihilarea
tendinrelor Fran[ei catre hegemonie. Orice putere care considertl ca noi ca
pusiunea Fran[ei pentru hegemonie pe continent este insuportabila, este aliatul
nostru firesc. Nici un demers fa{a de una din aceste puteri nu trebuie Sa ni se
para prea greu, nici 0 renunrare nu trebuie sa ni se para imposibila daca avem
in posibilitatea sa doborim care ne cu atita
putem Iasa timpul sa ne vindece in ramIe cind cele mai grave
'1(<11: f1. c.auteriz.ate (\i inc.hise,
astazi in interior sintem prada latratw-ilor pline de ura ale
poporului nostru. Noi, sa nu ne lasam derutati!
Sa nu incetam sa proclamam ceea ce, conform convrngerii noastre launtdce, este
absolut necesar! Astazi trebuie sa jnfruntlim cW'entul opiniei publice dus pe cai
greite de evreiasca ce s-a folosit de spil-itul himeric al compatdotilor
nob'i; valurile se VOl' spru:ge inca 0 data cu tw'bal"e furie in jurul nostru, dar
;eel ce se lasa dus este remarcat mai putin decit cel care vrea sa inoate impotdva
curentului. Astazi nu sintem decit un spin, in citiva ani destinul po ate face din
'noi un dig pe care se va sparge intregul val, va trebui Sa se reverse intr-o
noua albie.
Trebuie, sa fie stabilit i recunoscut, in ochii restului lumii, ca
partidul national-socialist este tocmai sUStiniitOlW. unei conceptii politice bine
determinate. Noi trebuie sa purtiim pe viziera noastra semnul distinctiv a ceea
ce insu.ri cerul de la noi.
Noi necesitatea ineluctabila cru'e determinii politica no astra
externii; cunoscind aceasta, b'ebuie Sa ne inspiraJJl din capacitatea de rezistenta
de cru'e yom avea nu 0 data nevoie, atunci cind, sub aruncatoru'ele de flacari ale
adversadlor notri inverunati, cite unul va fi cuprins de nelinite cind 0 voce
insinuanta ii va ca sa nu aiM totul pe tOli impotriva-i, sa faca 0 concesie
:;.i sa urle laolalta Cll lupii.
CAPITOLUL XV
DREPTUL DE LEGITIMA APARARE
In masura in care intelepciunea omeneasca este capabila sa prevadll
viitorul, politica practicatli dupa armistitiu, in noiembrie 1918, trebuia sa ne
oblige incetul cu incetul la 0 aservire completa. Istoria demonstreaza prin
numeroase exemple ca popoarele care au depus armele, lara sa fie absolut
constrinse s-o faca, prefera, dupa aceea, sa accepte umilintele eele mai groazniee
:;;i cele mai grele ineercari eele mai grave t1lhiirii decit sa ineerce sehimbe
soarta printr-un nou apel la forta.
Aceastli alegere este omeneasea. Pe cit posibil, un invingator prudent
nu-i va impune invinsului pretentiile decit in etape suecesive. are dreptul sa
conteze, eu un popor ce pierdut intreaga tlirie de caraeter - cum se intimpla
intotdeauna eu cel ee se supune de bunavoie - pe faptul eli invinsul nu mai
in nici unul din actele asupririi, luate in parte, un motiv suficient ca sa
puna din nou mina pe anne. Cu cit jafurile aeeeptate astfel, pasiv, sint mai
numeroase, eu atit rezistenta pare mai putin justifieata in oehii altor oameni,
cind poporul invins prin a se revolta impotriva ultimului act de
asuprire dintr-o s9rie lunga, indeosebi daca aeest popor a indurat deja riibdator
i in taeere 0 seama de rele mult mai greu de suportat.
Pieirea Cartaginei este un exemplu inspaimintlitor al aeestei lungi
agonii a unui popor epuizat din propria lui greeala.
In Trei profesiuni de credinfa, Clausewitz a pus in evidenta aeeasta idee
in mod ineompru'abil i i-a dat 0 forma definitiva spunind ea "0 supunere laa
pliteaza onoru'ea astfel ineit pata nu se mai poate niciodata; eli aceastli
picatUl'a de otrava, intl'ata in singele unui popol', se b'ansmite descendentilor slii
pentru a paraliza i a mlieina fortele generatiilor viitoare"; ea, in sehimb,
"toemai pierderea libertatii ea Ulmru'e a unei lupte singeroase i glorioase
gru'anteazii reinvierea poporului subjugat 0 clipa i ea ea este simbUl'ele viu din
eru'e VOl' intr-o zi radacinile puterniee ale unui nou copac".
ea 0 natiune care i-a pierdut intregul sentiment al onoarei
intreaga forta de cru'acter nu se va sinchisi de aceasta doctrinii. Oricine 0 pune
la suflet nu va cadea niciodatli foruie jos; dar cine 0 uitii nu vrea sa se mai
gindeasca la ea, ii pierde intreaga f0l1li i intregul cwaj. De aceea nu trebuie
sli ne ateptam ea oamenii raspunziitori de 0 supunere nevolnica sa se retraga
subit in ei Hisindu-se de raliune i de intreaga experienta
omeneasca, din aeel moment sii-!?i schimbe comportamentul. In schimb, ei sint
cei cru'e VOl' azvirli depruie 0 asemenea teorie atunci poporul va sfiri prin a
476
se cu jugul sau de selav, daca cele mai bune elemente ale masei nu se
VOl' ivi ca sa smulga puterea din miinile unui guvern infam corupator. In
primul caz guvernantii nu au obiceiul sa se simta aUt de prost, fiindca
invingatorii sint adesea destul de vicleni ca sa Ie incredinteze supravegherea
selavilor; aceste fiinte flira caracter fac in general acest oficiu pe spinarea
propliului lor popor cu 0 severitate mai nemiloasa decit ar face-o orice bruta
strainli instalata de inamicul in tara invinsa.
CUl-sul evenimentelor incepind din 1918 demonstreaza ca speranta de a
obtine, printr-o supunere voluntara, gratia invingatolilor a exercitat in
Germania influenta cea mai funesta asupra aprecielilor politice asupra
atitudinii maselor. Insist asupra importantei expresiei masele, deoarece nu rna
pot convinge ca intreaga conduita a poporului nostru trebuie atIibuita
erori funeste. Cum conducerea trebUlilor noastre a fost preluata de
evrei incepind de la razboiului, aceasta in modul cel mai nu
putem admite cu adevarat ca nenorocirea no astra se qatoreaza pUl' simplu
unei lipse de intelegere a situatiei noastre; dimpotIiva, trebuie sa fim
ca poporul nostru este condus la pieire con!?tient. Considerata din acest punct de
vedere, directia politicii noastre externe nu este aUt de lipsita de sens pe cit
pare; ea este dictata de 0 logica subtila de 0 raceala de gheata pusa in slujba
planului evreiesc de cucelire a lumii :;;i a luptei duse pentru realizarea acestui
ideal.
Se intelege astfel de ce, atunci cind, din 1806 pinii in 1813, Prusiei
doborite i-au fost suficienti !?apte ani ca regaseasca forta vitala hotarirea
de a lupta, in zilele noastre interval de timp s-a SCUl'S lara sa se traga
vreun folos, ba chiar a slabit mai mult statul nostru. Tratatul de la Lucarno
a fost semnat la ani dupa luna noiemblie 1918.
Inceputul capitolului explica cele intimplate: din moment ce lll!?inosul
armistitiu semnat, nu mai puteam gasi energia cUl'ajul de a opune
subit rezistenta maSUlilor luate apoi de adversar ca sa intareasca asuprirea. EI
fusese prea prudent ca sa ceara prea mult dintI-odata. limitat tilhiiliile in
fel incit dupa aprecierea lui - a guvernului german - ele au fost intotdeau-
na destul de tolerabile ca sa nu trebuiasca sa se teama de 0 revolta a sentimentu-
lui popular. Pe rnaSUl'a ce subscriam la acele decizii arbitrare care desavir:;;eau
suprimarea no astra , in prezenta unei noi hotii :;;i a unei noi umilili, gestul
la care atitia altii nu ne-au putut hotiil"i, cu alte cuvinte rezistenta
parea tot mai putin intemeiat. Aceasta era "picatUl"a de otrava" despre care
Clausewitz: lipsa de caracter care s-a manifestat odatii se va agt"ava
fatalmente intotdeauna va apasa, putin cite putin, ca 0 funesta,
asupra tutUl"Or deciziilor ulterioare. Este 0 gt"eutate de plumb pe care cu Vl"emea
un popor aproape eli nu 0 mai poate scutUl"a de pe umerii sai :;;i care sfirete
prin a-I cobori la nivelul de rasa de sclavi.
Astfel alternau in Germania edictele care dezarmarea i
aservirea no astra, care din punct de vedere politic ne liisau flirii apiirare :;;i ne
exploatau economic pinii cind s-a creat acea stare de spirit care ne-a Iacut sa
consideriim planul Dawes ca pe 0 fericire tratatul de la Lucamo ca pe un
succes. Este adevarat cli se poate spune cli, dintr-un punct de vedere mai inalt,
in mijlocul acestor necazuri, am avut 0 bucurie: oamenii pot fi derutati, dar
cerul nu se lasli iIlelat. El ne-a refuzat favonpile lui: de atunci necazurile
n-au incetat sa insoteasca poporul nostru, iar mizeria a fost unicul
credinciosul sau aliat. Nici In acest caz soarta nu a Iacut exceptie In favoarea
noastra; ne-a dat numai ce merit am. N oi nu mai cunoatem pretul onoarei, ea
ne-a lacut sa apreciem libertatea de a ne putea piinea. Oamenii au
invatat deja ceara piinea; va veni ziua in rare se vor ruga cerului sli Ie redea
libertatea.
Oricit de grea de evidenta a fost prabuirea poporului nostru dupa
1918, in epocli, oricine ii permitea sa prezicli ceea ce s-a intimplat mai
tirziu era persecutat cu cea mai mare violenta. Guvernarea pe care 0 suporta
poporul nostru era pe cit de infatuatli, pe atit de lamentabil de incapabila; in
special cind trebuia sa se debaraseze de consilierii ale carol' avertismente ii
laceau odioi. Atunci se putea Intimpla (i de altfel aceasta se Intimpla astazi)
ca mintile ce1e mai greoaie din parlament, nite elari i vulgari -
de altfel profesia nu are nici 0 importanta aici - se pomeneau brusc
ridicati la rangul de oameni de stat i din inaltul acestui piedestal diideau lectii
muritorilor de rind. Putin importa i inca putin importa ca un asemenea "om de
stat" se dovedea cel mai adesea, dupli ce-i exersase talentele timp de luni,
a fi un lara minte, pe care lumea intreagii il asalteazii cu ironii
sarcasme, care nu tie niciodatii ce trebuie sa faca i da dovezile cele mai
evidente ale incapacitlitii sale totale! Nu, aceasta nu are nici 0 importanta,
dimpotrivii: cu cit politica practicata de oamenii de stat ai republicii parlamenta-
re are mai putine rezultate efective, cu aUt mai multi fW'ie ii persecuta pe cei
care ateaptli de la ei asemenea rezultate, care au indrazneala sli demonstreze
cli politic a mmata pinii in prezent nu a cunoscut decit sa prezica un
viitor asemenea. Daca in sa punem la zid pe unul din
onorabili parlamentari i dacli acest artist al politicii nu mai poate nega eecul
suferit nulitatea rezultatelor obtinute, el in acest faliment mii de
cauze, lara sli recunoascii, in vreun fel, ca tocmai el este cauza intregului rau.
I/<
* *
Intreaga lume ar fi trebuit sli inteleaga, cel putin incepind din iarna
1922-1923, cli Franta urmlirea cu 0 logicii inflexibilii, chiar dupa incheierea
piicii, obiectivele de la ineeputul riizboiului. Ciici nimeni nu va erede eli Franta,
in lupta eea mai hotiiritoare din istoria ei, a pus in joe timp de i'atru ani
jumiitate singele poporului sau, in care nu era deloc bogata, numai ca sa
prime ascii reparatii in sehimbul prejudiciilor care is-au adus. Nici mlicar
478
Alsaeia Lorena nu ar fi suficiente ca sa explice energia cu care Franta a
condus razboiul, daca nu ar fi fost yorba de 0 parte dintr-un amplu program de
viitor al politicii externe franceze: dezmembrarea Germaniei intr-un
de state miei. Pentru atingerea acestui scop a luptat Franta
Iacind, este adevarat, din poporul sau un mercenar in slujba evreului internatio-
nal.
Acest obiectiv de rdzboi francez ar fi fost atins de razboiul insulji daca,
cum s-a sperat la inceput la Paris, teatrulluptei ar fi fost pamintul german.
inchipuiau ca luptele singeroase din razboiul mondial se VOl' da nu pe Somme,
in Flandra, in Artois, sau infata Varljoviei, a Nijnii-Novgorodului, a Kownoului,
a Rigai oriunde altundeva, ci in Germania, pe Ruhr lji pe Rin, pe Elba, in fata
Hanovrei, a Leipzigului, a Niirnbergului etc.; Yeti fi de acord ca, in acest caz,
dezmembrarea Germaniei ar fi fost posibilii. Este foarte indoielnic eli tinarul
nostru stat federativ ar fi putut suporta timp de patru ani lji jumiitate 0
asemenea incercare a puterii de rezistenta, alja cum a Iacut-o 0 Franta puternic
centralizata de secole lji in care toti ochii erau indreptati catre Paris, centru
necontestat. Intregul merit al faptului ca aceastii urialja lupta a popoarelor s-a
desIaljurat in afara granitelor patriei noastre ii revine vechii noastre armate
numai ei; dar este in acelalji timp 0 mare ferieire pentru viitorul Germaniei. Am
convingerea de nezdruncinat, lji aceasta imi stringe adesea inima, ca in cazul
contrar astazi de mult nu ar mai exista Reichul german, ci numai "state
germane". Este in acela!ji timp singurul motiv care ne ingaduie sa spunem ca
singele prietenilor lji fratilor nO!jtri cazuti pe cimpul de lupta nu a curs chiar in
zadar.
Astfellucrurile au luat 0 cu totul alta intorsatura decit a scontat Franta.
Germania s-a prabu!jit in noiembrie 1918 cu iuteala unui fulger. Dar, atunci
cind catastrofa ne-a lovit tara, armatele generalissimului mai ocupau 0 mare
parte a tiirilor dUljmane. Prima grija a Frantei nu a fost atunci sa dezorganizeze
Germania, ci sa scoata cit mai repede armatele noastre din Franta lji din Belgia.
Pentru a pune capat razboiului mondial, guvernul de la Paris a trebuit mai intii
sa dezarmeze armatele germane !ji sa Ie invingii, pe cit se putea, in Germania;
numai dupa aceea s-a putut ocupa de atingerea scopului initial, a scopului
esential al rdzboiului. Dar, in aceasta privinta, Franta era deja paralizata. Odata
Germania anihilata ca putere coloniala comerciala lji redusa la nivelul de stat
de rangul al doilea, pentru Anglia razboiul eta deja terminat N u
numai ca ea nu avea nici un interes ca statuI german sa fie eliminat complet
din acordul em'opean, dar ave a chiar mai multe motive sa vrea ca Franta
gaseasca un rival in Em'opa pentru viitor. De aceea politic a franceza a fost
constrinsa sa nu mai continuie ceea ce incepuse razboiul decit printr-o actiune
paljnicii hotiirita cuvintele lui Clemenceau, dupii care, pentru el, pace a nu era
decit continuarea lji-au dovedit !ji mai mult insemniitatea.
In mod constant, de cite ori s-a prezentat ocazia, ea s-a straduit sii disloce
armatura Reichului. La Paris se socotea cil ii Yin de hac coeziunii sale formulind
479
mereu noi exigente in note Ie care cere au dezarmarea Germaniei i prin
spoliatiunile economice pe care aceasta dezarmare Ie Iacea posibile. Pe mAsurii
ce germanii ii pierdeau sentimentul de onoare nationala, asuprirea economica
i strimtorarea continua produce au in politicii efecte ucigatoare. Zece sau
douazeci de ani de asemenea sistem de aservire politicii i de exploatare
economica nu pot sii nu ruineze cu timpul statul eel mai solid organizat i, daca
imprejurarile 0 permit, pot atrage dupa sine dizolvarea lui completa. atunci
obiectivul de razboi al Frantei ar fi fost definitiv atins.
La sosirea iernii 1922-1923, ar fi trebuit sa ne dam de mult seama de
intentiile Frantei. nu existau decit douii alternative: ori vointa franceza
ar slabi incetul cu incetul in fata fortei de rezistenta a poporului german, ori
Germania ar sfiri prin a face ceea ce intro zi se va intimpla inevitabil: un act
de opresiune deosebit de brutal ar determina-o sa ia 0 violenta schimbare de
pozitie i sa tina piept. Este adeviirat ca 0 asemenea decizie implica 0 luptii in
care era injoc insiii existenta sa; iar ea nu putea spera sa supravietuiasca decit
daca in prealabil sa izoleze atit de Franta incit acest al doilea razboi
mondial sa nu mai fie 0 lupta a Germaniei impotriva lumii intregi, ci un razboi
defensiv, purtat impotriva unei Frante care nu ineeta sa tulbure pacea mondiala.
Insist asupra acestui punct i sint profund convins ca aceasta a doua
parte a alternativei trebuie sa se realizeze i se va realiza intr-o zi. Nu voi crede
niciodata intr-o modificare a proiectelor Frantei nutrite in privinta noastrii; caci
ele nu sint, in fond, decit expresia instinctului de conservare a natiunii franceze.
Daca a fi francez i daca, prin urmare, miiretia Frantei mi-ar fi la fel de scumpa
pe cit imi este de sfinta aceea a Germaniei, n-a putea i nu a vrea sa actionez
altfel decit 0 face, la urma urmelor, un Clemenceau. N atiunea francezeI, care
moare incet, nu atit prin depopulare, cit prin disparitia progresiva a celor mai
bune elemente ale rasei sale, nu poate continua sa joace un rol important in
lume decit distrugind Germania. Indiferent ce ciii ocolite urmeaza politica
franceza, ea sfire!;>te intotdeauna prin a tinde la acest ultim scop care-i va
satisface dorintele cele mai profunde i mai arzatoare. Dar este greit sa credem
ca 0 vointa pur pasivii de a se mentine va putea opune in timp 0 rezistent
a
victorioasa unei alte vointe, nu mai putin' hoteIrite i trecind activ la .atac. Cftii
vreme conflictul etern in care se confruntii Germania i Franra va consta intr-o
defensivii germanii impotriva agresiunii franceze, nu va interveni niciodatil vreo
decizie, dar Germania va pierde secol de secol noi pozi(ii. N-avem dedt sa
studiem fluctuatiile frontierei lingvistice germane incepind din secolul al XII-lea
pinii in zilele noastre apoi cu greu vom mai putea eonta pe rezultatul fericit
al unui proces care pina acum ne-a fost aUt de funest.
N umai atunci cind acest lucru va fi bine inteles in Germania, dnd vointa
de a triH a natiunii nu va mai fi lasata sa se ratiiceasca intr-o apiirare pur pasiva,
ei intreaga noastni energie va fi adunata pentru 0 explicatie defirutiva eu
Franta, pentru aceastli luptli decisiva vor fi aruncate in balantii oblectIvele
esentiale ale natiunii germane, numai atunci Fie va nutea oune caoat Inotel
480
interminabile esentialmente sterile care ne opune Frantei; insa cu conditia ca
Germania sli nu vadli in nimicirea Frantei decit un mijloc de a-i da in
poporului nostru, pe 0 alta sceni'i, intreaga extindere de care este capabil. N oi
numaram astazi optzeci de milioane de germani in Europa! Politic a noastrli
externa nu va putea fi consideratii ca fiind bine condusa decit daca in mai putin
de 0 sutli de ani pe acest continent pot trai douii sute cincizeci de milioane de
germani, nu inghesuiti ca sclavii care lucreaza in fabricile din Lumea Nouii, ci
asemeni unor li'irani muncitori care asigurii reciproc existenta prin muncli.
In decembrie 1922, tensiunea raporturilor dintre Germania Franta
parea ca atinge un nivel ameninti'itor. Franta cugeta la noi monstruoase
masuri de extorcare avea nevoie de garantii de succes. Exploatarea economicli
trebuia sa fie precedata de 0 presiune politica numai 0 lovitura violenta data
'.muia din centrii nervoi ai intregului organism german putea impune, dupli
parerea francezilor, poporului nostru "indaratnic" un jug mai greu. Ocupfnd
bazinul Ruhrului, Franta spera nu numai sa reueasca in sfirit sa ne zdrobeascii
moral, ci i sa ne reduca la 0 asemenea aservire economica, incit am fi obligap
sa subscriem, vrind-nevrind, la toate obligatiile, inclusiv la cele mai grele.
Trebuia sa ne plecam sau sa ne fringem. Germania a inceput de indata
prin a se pleca i a sfirit prin a se pomeni frinta in intregime.
Prin ocuparea Ruhrului, destinul intindea inca 0 data mina poporului
german pentru al ajuta sa se ridice. Caci, ceea ce, la prima vedere, parea 0
nenorocire continea, la 0 privire mai atenta, un mijloc de a pune
capat suferintelor Germaniei. Din punct de vedere politic, ocupind Ruhrul,
pentru prima oarli Franta se indeparta intr-adevar i profund de Anglia. Nu era
yorba numai de cercurile diplomatice engleze - care nu incheiasera, apreciasera
menpnusenl alianta cu Franta decit din punctul de vedere al unor calcule reci
- ci de paturile cele mai profunde ale poporului englez. Aceasta noua intiirire
incredibila a puterii franceze pe continent provoca, in special in cercurile
economice de dincolo de Marea Minecii, 0 jena prost ascunsa. Caci Franta ocupa
acum in Europa, ca putere militara politica, 0 pozitie pe care nici mlicar
Germania nu 0 cunoscuse inainte in plus, dobindea resurse economice care
ii asigurau 0 pozitie privilegiata unica pentru a face concurentli Angliei din
punct de vedere politic. Cele mai importante mine de fier de carbune din
Europa erau adunate in miinile unei napuni care, spre de Germania,
ii aparase pina atunci interesele vitale pe cit de hotarita pe aUt de activa i care
ii reamintea lumii intregi in Razboiul cel Mare increderea pe care putea s-o aiba
in armele ei. Ocupind Ruhrul, Franta lua din miinile Angliei tot cltigul
razboiului i victoria nu ii mai revenea activei i suplei diplomatii britanice, ci
Foch i Frantei pe care 0 reprezenta.
In Italia, de asemenea, sentimentele inspirate de Franta i care, inca de
la inceputul razboiului, :au mai erau afectuoase, au imbracat caracterul unei uri
rape. Era marele moment istoric cind aliapi de ieri puteau deveni inamicii de
miine. Daea s-a intimpJat altfel i daea aliatii nu s-au ineaierat bruse, eum se
481
intimplase in timpul celui de-al doilea razboi balcanic, a fost pur simplu
pentru ca Germania nu avea un Enver ci un cancelar al Reichului care
se numea Cuno.
Cu toate acestea, invadarea Ruhrului de cUre francezi ii deschidea
Germaniei perspective marl de viitor, nu numai in politica extema, ci in
politica intemli. Un mare numiir al concetatenilor pe care Franta ii
convinsese, gratie influentei mincinoase continue a presei sale, cli ea era
apiirlitoarea progresului !?i a liberalismului, a fost dintr-odatii vindecat de
aceastii iluzie. Anul 1914 risipise visurile de solidarltate internationala a
popoarelor care obsedau mintile muncitorilor germani Ie readusese
intr-o lume in care domne!?te lupta neincetatli in care existenta celui mai
puternic cere moartea celui mai slab; primavara lui 1923 a jucat acela!?i rol.
Atunci cind Franta !?i-a pus amenintlirile in practica a sfir!?it prin a
inainta, la inceput cu multa prudentli timiditate, in regiunea miniera a
Germaniei de Jos, orologiul destinului batuse pentru Germania ceasul decisiv.
Daca, in acel moment, poporul nostru ar fi adoptat 0 altii atitudine decit cea de
pinli atunci, regiunea germanli a Ruhrului ar fi putut deveni pentru Franta ceea
ce fusese Moscova pentru Napoleon. Nu puteam aC/iona decit in doua teluri; ori
continuam sa suportam tara nici 0 vorba aceastii umilin{a i ramineam cu bra[ele
incruc4ate, ori in poporul german se trezea, atragind privirile asupra acestei
regiuni in care se inroesc cuptoarele i fumega furnalele, voin{a arzatoare de a
pune capdt acestor jigniri neincetate i mai degrabd de a se expune la toate
spaimele momentului decit de a continua sa suporte 0 teroare venicii.
Gloria nemuritoare a lui Cuno, pe atunci cancelar al Reichului, a
constat in faptul cli a descoperit 0 a treia partidele noastre burgheze
germane cucerit noi titluri de glorie, admirindu-l urmindu-l pe cancelar.
vrea sa examinez acum, cit mai pe scurt cu putinla, a doua cale care
ni se of ere a:
Ocupind Ruhrul, Franta incalcase, in modul cel mai violent, tratatul de
la Versailles. Ea se indepartase astfel de 0 serie intreaga de puteri garante ale
tratatului, in special de Anglia de Italia. Franta nu mai spera cli aceste state
ii VOl" mai da vreun sprijin pentru efectua incursiunea jefuitmu'e care nu
serve a decit propriile sale interese !?i egoismul sau. A!?adar nu trebuia sa mai
conteze decit pe propriile sale forte pentru a duce la bun aceastli aventura,
fiindca la inceput n-a fost altceva. Un guvem german national nu putea lua alta
cale decit cea dictata de onoare. Era sigur ca nu puteam sli-i opunem imediat
Frantei 0 rezistenta armata; dar era de asemenea 'indispensabil sa ne dam seama
ca orice negociere, lara 0 fortii care sli 0 sprijine, ar fi ridicolii sterila. Daca era
lipsit de sens, orice rezistentii efectiva fiind imposibila, sa iei pozitie declarind:
"refuzam sa negociem", era!?i mai stupid sa incepem in sfiqit negocierile lara sli
fi creat intre timp aceastii fortii.
Nu vreau sa spun cli am fi putut impiedica ocuparea Rutu-ului prin
mas uri militare. Ar fi trebuit sa fii nebun ca sa 0 asemenea
482
hotiirire. Dar puteam trebuia sA protiUm i de impresia produs! de actiunea
Frantei de timpul necesar pentru a 0 pune in aplicare; lara a pune pret pe
tratatul de la Versailles, pe care Franta il incalcase, trebuia sa ne gindim sa
asiguram resursele militare pe care negociatorii care reprezentau Germania soar
fi putut apoi baza. Trebuia de asemenea sa ne dam seama ca cei mai buni
aegociatori nu pot repurta succes, cind pamintul pe care stau scaunul pe care
sint nu sint sub protectia poporului lor. 0 stirpitura de croitor nu poate
lupta impotriva atletilor un negociator lipsit de aparare nu poate decit sa se
resemneze atunci cind Brennus arunca spada intr-unul din talerele balantei,
daca nu poate arunca pe a sa pe celalalt taler, spre a restabili echilibrul. Nu
era dezolant sa la comediile negociatorilor care, incepind din 1918,
precedau regulat deciziile unilaterale i arbitrare ale Totui lumii
intregi i se of ere a acest spectacol umilitor atunci cind eram invitati mai intii ca
in biitaie de joe la mas a de conferinte, ca sii ni se prezinte hotariri programe
stabilite demult pe care Ie puteam discuta pe larg, dar pe care trebuia sa Ie
consideriim a priori imuabile. La drept vorbind, negociatorii n-au
decit foarte rar media cea mai modesta cea mai mare parte dintre ei nu laceau
decit sii justifice euvintele insolente ale lui Lloyd George care, in prezenta
fostului cancelar al Reichului, Simon, remarca pe un ton sarcastic ca Itgermanii
nu puna drept conducatori sau reprezentanti oameni inteligenti It.
In rest, nici chiar oameni de geniu nu ar fi putut obtine decit rezultate
slabe, din cauza vointei unui hotarit foloseasca forta i a neputintei
lamentabile a poporului lara aparare pe care il reprezenta.
eu toate acestea, cel care, in primavara lui 1923, ar ti vrut sa profite de
ocuparea Ruhrului de ciitre Franta spre a reconstitui fortele noastre armate ar
fi trebuit sii-i redea mai intii natiunii armele morale, sa-i dezvolte puterea de
voint<1 sii-i nimiceascii pe cei care distr'useserii in el acest element primordial
al fortei unei natiuni.
In 1918 pllitiseram cu singe Ie nostru greeala comisa in 1914 1915,
cind neglijaseram sa zdrobim, odatli pentru totdeauna, capul arpelui marxist;
aveam sa fim crunt pedepsiti penh'U. greeala comisa in primiivara lui 1923 cind
nu am profit at de ocazia care ni se of ere a de a-i face inofensivi pe marxitii
tradatori de tara asasini ai poporului lor.
Orice idee de a opune 0 rezistentii efectivii agresiunii franceze era 0 purii
nebunie, daea nu se decIara razboi influentelor care, cu cinci ani inainte,
slal'imasera din interior rezistenta germanii pe cimpul de bataie. Numai
minti bw'gheze puteau concepe ideea incredibila cii marxismul evoluase po ate
ca creatw'ile josnice care erau conduciitorii din 1918 - cei care in momentul
acela calcaserii cu singe rece in picioare douii milioane de morti penh'U. a se
coco\a mai comod in posturlle de conducere - erau dintr-odata gata sli plateasca
tribut nationale. Era 0 idee pe cit de neconceput pe atit de absurdii
sa speri cli cei care odinioarii ii triidaserii patria vor deveni cit ai bate din palme
apliriitorii libertiitii germane. Departe de ei un asemenea gind! Aa cum hiena
483
nu abandoneazii un stirv, nici marxistul nu renunta triideze patria. Mi se
poate aduee obieetia eea mai prosteaseii i anume eii numeroi muneitori i-au
varsat odinioarii singe Ie pentru Germania. Muneitori germani, de aeord; numai
ea atunci ei nu mai erau marxiti. Daeii, in 1914, clasa
muneitoare germanii nu ar fi fost eompusa decit din partizani ai doetrinei
marxiste, razboiul soar fi in trei saptamini. Germania soar fi pr.1buit mai
inainte ea primul soldat sa fi treeut granita. Nu, pentru ea atunei poporul
german sa continue sa lupte, trebuia ea nebunia marxistii sa nu-l fi maeinat in
profunzime. Dar daeii un muneitor german i un soldat german erau, in timpul
razboiului, preluati de condueiitorii marxiti, aeest muncitor i acest soldat erau
pierduti pentru patrie. Daea la ineeputul i in timpul razboiului douasprezeee sau
cincisprezece mii din aceti corupatori ebraici ai poporului nostru ar fi fost pnuti
sub gazele otriivitoare pe care sute de mii din muneitorii notri cei mai buni de
orice origine de to ate profesiunile au trebuit sa Ie suporte pe front, sacrificiul
a milioane de oameni nu ar fi fost zadarnic. Dimpotrivii, dacii ne-am fi
descotorosit la timp de aeeste douii mii de am fi salvat paate existenta
unui milion de germani buni i curajoi eu viitor. Dar politica" a
burgheziei consta tocmai in a trimite la moarte pe cimpul de lupta lara sa
tresara milioane de oameni, in timp ee declara sus i tare ea zece sau douaspre-
zeee mii de triidiitori ai poporului - speculanti, camiitari escroci - constituie
comoara eea mai prepoasa i mai sfintii a natiunii i ea nu trebuie sa ne atingem
de ei. Intr-adevar, nu tim ce anume biluie in aceastii lume burgheza, cretinism-
ul, slabiciunea, laitatea sau un moral eomplet ubrezit. Ea reprezinta 0 clasa
condamnatii la disparitie care, din nefericire, trage eu sine in prapastie un
papor intreg.
Ori, in 1923 eram in situatie ca in 1918. Indiferent de modul de
rezistenta care trebuia adoptat, prima masura ce trebuia luatii era sa scapam
poporul nosbu de veninul marxist. Sint convins ea eea dintii indatorire a unui
guvern eu adevarat national era atunci sa caute i sa gaseasca oameni hotarip
sa-i declare marxismului un razboi de extermiuare i apoi sa Ii se lase cimp liber
de actiune; el nu trebuia sa fie adoratorul servil al formulei stupide: "Paeea
soeiala i buna ordine" atunei cind dumanul din afara ii dadea patriei lovitura
fatala i eind in interior tradru-ea statea la pinda la toate eolturile de strada. Nul
un guvern eu adevarat national trebuia sa vada eu oehi buni manifestindu-se in
clipa aeeea tulburiiri i dezordine, eu eonditia ea aeeastii agitatie sa permita
efeetiv 0 rafuiala deplinii eu mru-xitii, dumanii de moruie ai poporului nostru.
Daea aeeastii preeautiune era neglijatii, era 0 adevarata nebunie sa erezi ea yom
rezista, indiferent in ee feI.
Penbu 0 rafuiala eu un astfel de rasunet istoric, nu te puteai multumi
sa urmezi planul trasat de vreun eonsilier intim, de vreun ministru batrin eu
sufletul vetejit; trebuia sa aseulti de legile eterne ale viepi pe palllint, care fae
din existenta 0 luptii, 0 lupta neintreruptii. Nu trebuia pierdut din vedere ca
adesea razboaiele civile eele mai singeroase au dat unui popor eiilit ea
484
otelul funciarmente saniitos, in timp ce nu 0 data 0 descompunere, a ciirei
duhoare urca pinii la cer, a fost rodul unei stari de pace intretinuta artificial.
in 1923, viperele care din trupul poporului nostru ar fi trebuit
apucate cu 0 stringere de minii brutala. Daca operatia ar fi atunci
pregatirea unei rezistente active ar fi avut sens!
De cite ori n-am pe vremea aceea incercind sa fac sa se inteleaga,
cel putin in cercurile nationale, care era miza partidei de asta data
indeosebi ca, in cazul in care comiteau ca in 1914 in anii
w-matori, rezultatul ar fi fost fatalmente ca in 1918. Cere am, lara sa
obosesc, ca destinul sa fie lasat urmeze liber cursul sa i se dea
noastre posibilitatea de a se explica cu marxismul; dar tine am predici unOI'
surzi. Cu totii, inclusiv fortelor armate, pretindeau ca mai bine ce au
ie fiicut, pinii in ziua in care s-au vazut cu spatele la zid de cea mai
lamentabila capitulare pe care a cunoscut-o istoria.
Atunci am dobindit convingerea profunda ca burghezia germana a ajuns
la capatq,l misiunii sale ca nu mai este chemata sa aduca nici un serviciu. Am
vazut ca toate aceste partide burgheze nu se mai certau cu marxismul decit din
pl'icina invidiei pe care le-o inspira concurenta acestuia ca nu voiau sa-l
nimiceasca intr-adevar; de multa vreme s-au resemnat to ate vada patria
distrusa nu mai au decit 0 singura grija: sa ia ele insele parte la parastas.
Numai pentru asta mai "luptau".
Miirturisesc deschis ca in vremea aceea am fost cuprins de admiratia cea
mai adinca fata de marele om care, in sudul Alpilor, inspirat de dragostea
inflacarata fata de poporul sau, departe de a pactiza cu diniiuntru ai
Italiei, se straduia sa-i zdrobeasca prin toate mijloacele. Ceea ce il va pe
Mussolini in rindul oamenilor mari de pe paniint este hotiirirea lui de a nu
imparti Italia cu marxismul ci, dimpotriva, sortindu-l pieirii, apere patria
de internationalism.
In comparatie cu el, oamenii de stat de calitate proasta par
pitici vrednici de mila te cuprinde dezgustul cind aceste nulitati permit
necuviinta de a critic a un om care Ie este de 0 mie de ori superior! cit e de
placut sa te ca auzi astfel de vorbe intr-o tara care, cu numai un sfert de
secol in urmii, avusese drept conducator un Bismarck!
Pozitia luata astfel de bW'ghezie in 1923 menajamentele ei fata de
marxism stabilisera dinainte soarta care orice rezistenta activa in Ruhr.
A voi sa lupti impotriva Frantei, atunci cind in propriile noastre rindw-i se afla
un de moarte, era 0 prostie evidentii. Tot ce s-a adaugat nu era decit un
simulacru de luptii, 0 inscenare, pentru ada 0 oal'ecare satisfactie elementelor
nationale din Germania, pentru a "fi.-iimintiirile sufletului popular", de
fapt, penh'll a-I Daca soar fi actionat cu convingere, ar fi trebuit sa se
recunoascii faptul cii unui popol' nu sta in pl-imul rind in armele sale, ci in
puterea vointei sale eli inainte de a invinge din afara, trebuia
exterminat diniiuntru; altminteri., vai de pOPOlW a carui victorie nu
'485
recompenseaza, inca din prima zi, stradaniile lui ! Este suficient ca deasupra
unui popor care a pastrat in sinul sau elemente d\lmane sa treaca umbra unei
infringeri, pentru ca puterea lui de rezistenta sli fie zdrohitli ca
dinafara sa biruie definitiv.
Este ceea ce se putea prezice incli din primlivara lui 1923. Sa nu mi se
vorbeasca mai ales de improbabilitatea unui succes impotriva Frantei. Caci chiar
daca reactia provocatli de intrarea Frantei in Ruhr n-ar fi avut ca efect decit
nimicirea marxismului in Germania, succesul ar fi fost de partea noastrli. 0
Germanie eliberata de de moarte ai vietii ai viitorului sliu ar
avea forte pe care nimeni in lume nu ar mai fi in stare sa Ie invinga. In ziua in
care marxismul va fi zdrobit in Germania, ea ii va vedea intr-adevar lan{urile
sfiirimate pentru totdeauna. Caci niciodatli de-a lungul istoriei noastre noi nu am
fost de forta adversarilor noi am fost intotdeauna de
propriile noastre defecte de pe care ii aveam in tabiira noastra.
Cum guvernul german, in acea epoca, nu era capabil de un act atit de
eroic, ar fi trebuit sa aiba intelepciunea de a opta pentru primul termen al
alternativei (indicata mai sus), adica sa nu faca nimic pentru moment, sa lase
lucrurile urmeze cursul. '
Dar, la ceasul acela greu al istoriei noastre, cerul a gratificat poporul
german cu un om mru.-e, Dl. Cuno. La drept vorbind, acesta nu era un om de
stat sau un politician de profesie frrete, inca mai putin un om de stat
inniiscut; el juca rolu} unui soi de manipulant folosit pur simplu pentru a
efectua munci determinate; in afara de aceasta, el avea in special
experienta afacerilor. aceasta a fost un blestem pentru Germania, fiindca
acest negustor care !'Ie amesteca in politica a viizllt in aceasta 0 activitate
comerciala a actionat in consecinta.
"Franta ocupa bazinul Ruhrului; ce este in bazinul Ruhrului? Ciirbune.
Deci Franta ocupa bazinul Ruhrului pentru ciirbunele sau". in modul cel mai
firesc Dl. Cuno a avut ideea decretarii grevei pentru ca francezii sa nu aiba
ciirhune, ceea ce, dupa parerea d-lui Cuno, i-ar determina intr-o zi sa evacueze
bazinul Ruhrului, din moment ce operatiunea nu Ie aducea beneficii. Acesta a
fost, in mare, rationamentul acestui "om de stat important" "spirit national",
ce a fost pus sa tina la Stuttgart in alte piirli discursuri in cru.-e se am"esa
"poporului sau", in timp ce poporul sau 11 privea eu 0 admiratie proteasca.
Dar, pentru it greva, era frrete nevoie de pentru ca
in special muneitorii trebuiau sa faca greva. Era necesar ca muncitorii
sa fie in frontul unic format de toti ceilalti germani (pentru un om de
stat burghez, muncitor i marxist sint termeni echivalenti). Trebuia sa fi vazut
cum striiluceau ochii acestor partide politice, ieip din
mucegaiul burghez dnd au auzit acest cuvint de ordine genial! Era in
timp national i genial. In gasisera ceea ce cautau in petta de atita Vl"eme!
Dl. Cuno azvirlise un pod peste prapastia care ne separa de marxism atunci
ru"latanul international a putut, dindu-se drept un copil al "vechii Germanii"
486
i pronuntihd fraze patriotice mari, intinde 0 minii sincera
tradatori ai patriei lor. Iar acetia s-au griibit sa se invoiasca. Caci, dacii Cuno
avea nevoie de conduciitori marxiti pentru a-i constitui "frontul unic", acetia
aveau nevoie de banii lui Cuno. Cele douii piirti socoteau aadar cii aceastii
alianta este in folosullor. Cuno i-a dobindit frontul siiu unic format din flecari
nationali i din escroci antinaponali, iar impostorii internationali, subventionati
de stat, s-au putut eonsaera nobilei lor misiuni, adieii dezorganizarea eeonomiei
nationale, i de astii data pe cheltuiala statului. Salvarea natiunii prin
subventionarea unei greve generale era 0 idee .flemna de nemurire; era, in orice
eaz, unul din acele cuvinte de ordine la care derbedeul cel mai indiferent
raspundea cu cel mai mare entuziasm!
Se tie bine, in general, ca un popor nu redevine liber numai prin
rugaciuni. Dar 0 experienra istorica trebuie sa mai dovedeasca i faptul ca tot atit
de imposibil este sa i se redea libertatea incurajind lenea. Daca, in momentul
acela, dl. Cuno, in loc sa provoace 0 greva generald subven/ionata i Sa intemeieze
pe ea "frontul unic", i-ar Ii cerut liecarui german miicar doua ore de munca
suplimentara, farsa acelui "front unic" s-ar Ii sfirit de la sine inca din a treia
zi. Popoarele nu se elibereaza prin trindavie, ci prin sacriliciu.
De altfel aceastii pretinsa rezistenta pasiva nu a durat multo Trebuia sa
nu ai nici cea mai vaga idee despre razboi ca sa-ti inchipui ca armatele de
ocupatie ar putea fi intimidate i determinate sii dea inapoi cu mijloace aUt de
ridicole. Pentru a obtine acest rezultat, ar fi trebuit angajata 0 actiune ale carei
cheltuieli soar fi ridicat la miliarde i care ar fi zdruncinat pinii in temelii
moneda napoala.
Bineinteles, francezii s-au putut instala ca la ei acasa in bazinul
Ruhrului, de indatii ce au vazut de ce mijloace ne foloseam pentru a organiza
rezistenta. Ei invatasera la coala noastrii care erau procedeele cele mai eficace
pentru a pune la respect 0 populape civila recalcitrantii, dnd atitudinea ei
constituie un pericol serios pentru autoritatile care au procedat la ocupare. Cu
doi ani in urma noi impratiaseram cit ai bate din palme cetele de franctirori
belgieni i Iacuseriim populatia ci vila sa inte1eaga clar gra vitatea situatiei, atunci
eind activitatea lor expusese armatele germane la pericole reale. Daca
rezistenla pasiva din Ruhr ar fi prezentat intr-adeviir vreun pericol pentru
Franta, in mai putin de opt zile i cu 0 uurintii derizorie trupele de oeupatie ar
fi pus capat in mod singeros acestor tulburiiri puerile. Caci mereu trbuie sa ne
intoarcem la yorba dinainte: ce yom face daca rezistenla pasiva sfiqete prin a
calca intr-adeviir adversarul pe nervi daca atunci el incepe sa 0 combata prin
forta i vru:sare de singe? In cazul acesta sintem hotiiriti Sa continuam rezistenta?
Dacii da, trebuie sa ne ateptiim sii induram vrind-nevrind persecutiile cele mai
grele mai singeroase. Dar atunci sintem in acelai punct ca i in cazul unei
rezistente active: treblllie sa luptiim. Ca urmare, rezistenta zisa pasiva nu are
sens decit impreunii cu hotiirirea latentii de a 0 continua, la nevoie, printr-o luptii
deschisa sau printr-un razboi de gherila. La modul general, 0 asemenea lupta
487
necesita convingerea ca succesul este posibil. De indata ce un ora de garnizoana,
asediat i hartuit de inamic trebuie sa la orice de a fi eliberat,
el se preda singur, mai ales atunci cind aparatorii sint de perspectiva de
a ramine in viata, in loc sa aiba certitudinea morti-i. Rapiti-i complet garnizoanei
unei fortiirete ineercuite increderea ca va fi eliberata i capaeitiitile ei de
rezistenta dispar dintr-odatii.
De aceea 0 rezistenta pasivii in Ruhr, atunci dnd erau examinate
ultimele eonseeinte pe care putea i trebuia sa Ie aiba pentru a cu
adevarat, nu avea sens dedt daca in spatele ei era organizatii 0 apiirare activa.
atunci din poporul nostru soar putea scoate resurse nesfm#e. Daca fiecare din
Iocuitorii Westfaliei ar fi ca Germania neocupata a pus pe pieioare 0
armata puternicii de optzeci sau 0 suta de divizii, francezii ar fi stat pe ghimpi.
Oamenii sint mai inclinati spre un sacrificiu cu perspectiva succesului
decit spre 0 actiune evident inutila.
Acestea au fost consideratiile care ne-au determinat pe noi, national-
sa luam hotarit pozitie impotriva unui cuvint de ordine care se
pretindea patriotic. Ceea ce am i facut. In lunile care au trrmat, n-au lipsit
atacurile din partea unor oameni al caror patriotism nu era decit prostie i
aparenta care uriau cu lupii fiindea vanitatea lor era miigulita, deoarece
dintr-odata se puteau juca de-a patriotii lara perieol. Am considerat aeel front
unic drept eea mai grotesca dintre mahifestari i evenimentele mi-au dat
dreptate.
De indatii ce sindicatele umplut incetul cu incetul casa eu subsidii
viirsate de Cuno i rezistenta pasiva a ajuns in punctul in care trebuia sa treaca
de la 0 defensiva la 0 ofensivii veritabila, hienele roii au parasit bruse
turma oilor patriotice i au redevenit ceea ce fusesera Dl. Cuno s-a
la vase Ie sale lara surle i trimbite; Germania se imbogatise cu 0 noua
experienta i siiracise eu 0 mare speranta.
Pinii la verii, multi ofiteri, i eu siguranta nu din eei mai putin
buni, nu putuserii sa creadii eii evenimentele VOl' lua 0 intorsatura atit de
umilitoare. Cu totii speraSel"d ca VOl' fi luate, daea nu fati, eel putin in taina,
masurile necesare pentru ea insolenta incursiune a trupelor franeeze sa
mru'cheze 0 cotiturii in istoria Germaniei. In rindurile noastre se numarau i
multi germani care aveau cel putin incredere in armata Ruhrului. aceasta
convingere era atit de profunda indt a avut 0 influenta dominantii asupra actelor
i in special asupra educatiei date nenumiiratilor tineri.
Dar dnd frontul unic s-a in mod TUinos, dnd, dupii sacrificarea
atitor miliarde in argint i at1101' mii de tineri germani care avuseserii
naivitatea de a lua in serios promisiunile efilor Reiehului . a fost semnata 0
capitulare ruinoasa i zdrobito are , atunci indignarea provoeatii de aceasta
triidare a bietului nostru popor a izbucnit ea 0 flaciirii. In milioane de capete s-a
format subit convingerea netii i clara cll numai 0 transformare radicala care ar
face tabula rasa din sistemul politic actual ar putea salva Germania.
488
Niciodatii momentul pentru 0 astfel de solutie nu a fost mai propice,
nieiodata nu 0 ceruse maiimperiosdecitacum: pe de o parte, triidarea patriei
se dezvaluia in intregime cu 0 franchete nert1!jinatii; pe de alta, conditiile
economice impuse poporului il condamnau sa mOfll"a incet de foame. Din moment
ce statul ciilca in picioare toate preceptele de loialitate !ji de credintii, din
moment ce ellua in hiitaie de joc drepturlle cetiitenilor, escrocind de la milioane
din cei mai buni cetateni ai siii pretuJ. sacrificiului furind de la alte milioane
ultimul lor biinut, el nu mai avea dl'eptul s1: de la supu!jii lui altceva
decit urii. aceastii urii fata de geniile rele ale poporului ale patriei vroia sa
giiseascii, indiferent cum, un mijloc de a se elibera. Sint indreptiitit sii amintesc
aiei incheierea ultimei declaratii pe care am fiicut-o in timpul marelui proces din
priroiivara lui 1924:
"Judecatorii acestui stat pot sa ne condarnne pentru ceea ce am
fiicut; nu inseamnii ca intr-o zi istoria, aceastli zeita care personifica un adeviir
superior un drept mai inalt nu Ie va rupe zimbind sentinta in bucati nu ne
va ierta toate gre!jelile pe care se pretinde ca trebuie sa Ie
Dar ea va cita in fata tribunalului !ji pe aceia care, avind astiizi puterea,
calca in picioare dreptul legea, condamna poporul nostru la un
mizerabil care, in mijlocul nenorocirilol' patriei, pus interesele egoiste
deasupra existentei comunitiitii.
Nu voi descrie aici evenimentele care au pl'ecedat!ji detel'minat ziua de
8 noiembl'ie 1923. Nu 0 voi face pentru cii nu m-8!j angaja la nimic folositol'
pentru viitor mai ales pentru cii nu exista niei un intel'es sa redeschidem
ranile care astlizi par abia cicatl'izate; in afarii de aceasta, este inutil sa acuzi
oameni care poate, in fundul sufletului lor, nutresc tot atita dragoste fatii
de popol' ca mine insumi a ciiror a constat in faptul cii nu au urmat
cale ca mine sau n-au s-o urmeze.
Fata de marile nenorocll-i care lovesc patria noastra i pe care Ie
induram cu totii laolaltii, nu Vl-ea nici sii-i ranesc astiizi sa-i invrajbesc pe cei
care intr-o zi VOl' trebui sa formeze frontul unic al germanilor funeiarmente
cl'edincioi tiirii lor, impotriva frontului comun a1 dU!jmanilor poporului nostru.
Caci ca va veni Vl'emea cind chiar i aceia care, odinioara, ne erau ostili, ii
VOl' aminti cu respect de oamenii care, din dragoste pentru poporullol' german,
s-au angajat pe drumul dureros care duce la moarte.
Pe cei optsprezece el'oi ciirol'a Ie-am dedicat pl'imul volum al acestei
lucl'ari Vl-eau, la sfir!jitul celui de-al doilea, sa-i dau ca exemplu partizanilor i
sustinatorilor doctrinei noastre ca pe nite eroi care s-au sacrificat pentru noi
toti, pe deplin Trebuie ca ei sa nu inceteze sii Ie reaminteasca celor
slabi i celor al carol' curaj ca trebuie sii-i indeplineascii datoria, acea
datorie de care ei s-au achitat cu deplina credinta i pinii la cele din urmii
consecinte. vreau sa-I situez printre ei, ca pe unul din cei mai buni, pe omul
care i-a dedicat viata poporului sau, 8- poporului nostru, prin poezie,
prin gindire in sfirit, prin actiune: Dietrich Eckart.
INCHEIBRE
La 9 noiembrie 1923, in al patrulea an al existentei sale, Partidul
Muncitoresc German National-Socialist a fost dizolvat interzis in toatii tara_
Astiizi, in noiembrie 1926, il regiisim bucurindu-se de libertate deplinii in
intregul Reich, mai puternic mai temeinic organizat ca oricind.
Toate persecutiile indreptate impotriva partidului a efilor siii, toate
imputiirile calomnioase al ciiror obiect a fost n-au avut nici 0 putere impotriva
lui. Gratie justetii ideilor sale, puritiitii intentiilor lui, spiritului de sacrificiu al
partizanilor sai, el a din toate incercarile mai puternic ca oricind.
Daca, in mijlocul coruPtiei parlamentarismului actual, acest partid ii
da tot mai bine seama de ratiunile profunde ale luptei pe care 0 duce, daca simte
ca el constituie personificarea curatcI a valorii rasei i a individului se
organizeaza in consecinta, el trebuie, cu 0 rigoare cvasi-matematicii, sa obtinii
intr-o zi victoria. Tot astfel Germania trebuie neapiirat redobindeasca
pozitia care ii revine pe acest pamint, dad este guvernatii i?i organizata dupii
aceleai?i principii.
Un stat care, intr-o epoca a contaminarii rase lor, vegheaza posesiv la
conservarea celor mai bune elemente ale sale, trebuie sa devinii intr-o zi stiipinul
pamintului.
Partizanii nOi?tri sa nu uite niciodata acest lucru, dacii intr-o zi de
vor ajunge sa cintiireasca de succes miil"etia sacrificiilor pe
care partidul Ie cere de la ei.
490
CUPRINS
PREFATA ........................ 'O 1
VOLUMUL I: 8 I LAN T
Capitolul I
Casa parinteaseii ................................. 41 ... ,. ................................. 5
Capitolul IT
Anii de studiu i de suferintl de 1a VieD&. ................... 15
Capitolul ill
Considerapi politice generale
privind mea la Viena ....... , ........................ 47
Capitolul IV
M ii n c hen ............................................. 87
Capitolul V
Rlizboiul mondial .................................. , , . , . ,. 108
Capitolul VI
Propaganda de rdzboi. .......... , , ... , ............. , , .... , 121
Capitolul VII
Rev 0 I uti a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 129
Capitolul VIII
Inceputul activitiipi mele politice ..................... , ..... , 143
Capitolul IX
Partidul Muncitoresc German ............................... 150
Capitolul X
dezastrului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 156
Capitolul XI
Poporul rasa. . . . . . ................ , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
Capitolu) XII
Prima fazli a dezvoltarii Partidului
'491
Muncitoresc German National Socialist. ...................... 231
VOLUMUL II: M I ~ C A R E A NATIONAL-SOCIALISTA
Capitolul I
Opinie filozoficii i partido ...................... 0 " 261
Capitolul II
Statul..... .. ..... 270
Capitolul ill
Supui ai statului i cet4teni ............................ ;- .. 309
Capitolul IV
Personalitatea i conceptia rasista
despre stat ... 0 0 0 0 312
Capitolul V
Conceppe filozofica i organizare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 319
Capitolul VI
Primele lupte. insemnltatea cuvintului ..................... , 327
Capitolul VII
Lupta impotriva frontului rou ........................... , 339
Capitolul VIn
Cel puternic este mai puternie
d X'
Cln rhmlne slngur ..................................... . 358
Capitolul IX
Concluzii despre sensul i organizarea
secpunilor de as alt ....... 0 365
Capitolul X
Federalismul este doar 0 masca. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391
Capltolul Xl
Propaganda i organizare. 0 , 409
Capltolul Xli
Chestlunea corporatlva. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 421
492
Capitolul xm
Politic a germana de aliante dupa razboi. ...................... 429
Capitolul XIV
Orientarea spre est sau politic a estului. ...................... 456
Capitolul XV
Dreptul de legitimll aparare ............................... 475