@nticipatiaSOCIETATEA STIINTA & TEHNICA S.A. Societate cu capital de stat, functionand sub egida Ministerului Cercetarii si Tehnologiei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J40/6775/1 991 Consiliul de administratie AN ESCU PETRESCU CONSTANTIN GABRIELA BULIGA Director onorific ALEXANDRU MIRONOV Redactor literar MIHAI DAN PAVELESCU Tehnoredactor PAVEL D. CONSTANTIN Coperta WALTER RIESS Difuzarea CORNEL DANELIWIC GROSU LAURENTIU (telefon: 617 72 44 sau 617 80 10, int. 1151) Adresa: Piala Presei Libere nr. 1 Bucuresti, cod 79781 Telefon: 617 72 44 sau 617 60.10, int. 1151 Tiparul: Tipografia ,INTERGRAPH* Telefon: 769 35 68 Abonamentele se pot face la oticiile postale (nr. Catalog 4004/1993}, precum gi direct la redaciie. Ciitoni din strainatate se pot abona prin Rodipet S.A., PO BOX 33-57. Fax: 004-1-312 9432 sau 004-1-312 9433. Telex: 11995 Piaa Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucuresti, ROMANIA Anticipatia Revista lunara de literatura si até SE (or, 511/mal 1994) editata de Societatea ,Stiinté & Tehnicé" S.A SOP RINS 1 - Ministerul Mondial al Culturii Alexandru Mironov 3 - Ciberpunk Philip Eliner-Dewitt 5 - Mega-Town Pavel D. Constantin 1O - La frontiera Lucius Shepard 26 - Terapie de soc cu efecte secundare Danut Ivanescu 30 - Premii, Topuri, Clasamente (XII) Cornel Robu Paginile evidentiate cu sigla »MTS*“ sunt realizate cu spriji- nul Ministerului Tineretului $i Sportului, in cadrul programu- lui national de stimulare a cre- ativitatii tinerilor.Mimisterul Mondial al Culltturii Alexandru Mironov ..Existi si se numeste UNESCO (acronim de la Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatic, Stiinta si Culturs) - 0 magnifica idee a anilor ‘50, pusd in practica, men{inuta in viata si dezvoltata pana la implicarea sociala planetara, de c&tre oameni care pun in ecuatie viitorul Recent, l-am intalnit pe domnul Federico Mayor, directorul general al celebrei institufii. Am discutat, cum era firesc, despre viitor, despre implicarea RomAniei in probleme de tineret (deci in problemele viitorului), despre EuROcon-ul SF de la Timisoara, pe care Federico Mayor fl luase sub patronajul UNESCO. “La Timisoara se intampla asta! - spunea domnul Mayor, ganditi-va, jntr-un oras in care, cu cativa ani in urmi, iti era interzis si gandesti!”. lar eu i-am povestit despre cluburile si cena- clurile SF, despre Almanahul Anticipatia, taberele noastre SF si liber- tatea pe care ne-o castigasem astfel, cel pufin in interiorul mintilor noastre. ‘A fost de acord ci noi, fandomul SF, reprezentim un fenomen demn de luat gn seami si ne-a sfatuit, in consecinfa, ca atat Socictatea Europeani de Science Fiction (presedinti, britanica Bridget Wilkinson), cat gi cluburile SE sa devina “cluburi UNESCO”, intrand astfel in activitifile culturale oficial recunoscute. Relativ la tineri si, inevitabil, privirea spre vitor, mi-a povestit despre ultima intlnire pe care a avut-o cu Aurelio Peceei, “inventatorul” Clubului de la Roma - un organism gen “sfat al infeleptilor”, cdruia societatea umana a ultimului sfert de veac ii datoreaza enorm. “Poate ci am gregit - spusese Peccei - adresandu-se societafii, In intregime; cred cd era mai logic sa trimi- tem mesajul nostru direct tinerilor; ar fi fost mai bine auzit”. w-Plec de la aceasta intélnire de fnalt nivel - onorati pentru intreg fandomul SF al lumii, pentru a va spune cd sunt coapte:idei SF care pot fi preluate de civilizajia noastra - domnul Federico Mayor gi asistentii domniei sale (intre care Arthur Gillette, responsabil al Directiei UNESCO Tineret) aritindu-se incintati de ele. De pilda: si gandim proiecte pla- netare, si le punem pe plangete (de fapt, in programele de computer), sa strangem oameni de diverse natio- nalitati laolalta, si irigim degerturile, sa construim poduri peste Gibraltar gi flu- viul Amazon, sa facem un metrou pla- netar, un TGV (Train Grande Vitesse) pe ruta Londra - Paris - Viena - Bucuresti - Istanbul - Teheran - New Delhi, sa ridicam un baraj intre penin- sulele Alaska si Ciukotka, si inaltim orase spatiale in “punctele Lagrange” (locuri pe cer unde gravitatia Pamantu- lui se echilibreaz’ cu cea a Lunii)! De ce? In primul rand pentru a mari gradul de asociativitate al societilii planetare - marile realizari de genul Tunelului de sub Marea Manecii sau canalele Suez $i Panama au demonstrat cd acolo unde oamenii sunt ocupati 4 construiascd nu 7 rhlicipafiac S) 4 WV ) b is :