You are on page 1of 48

Explica formarea grupurilor si afilierea membrilor la retele sociale

Afilierea e generata de o serie de factori sau atribute ale persoanelor care interactioneaza Au la baza afilierea sau dorinta de a stabili si de a mentine relatii sociale

Atractie fizica => cuplu, relatii intime

Atribute similare => prieteni

Similaritate context si constrangeri => grup format in situatia unui pericol iminent

I. Formarea primelor impresii
Exista o tendinta ca pe parcursul interactiunilor personale sa se dezvolte foarte rapid o serie de preferinte privind interlocutorii, preferinte influentata de urmatoarele atribute:

Asch 1946
Alte cercetari

• Adjectivele de la inceputul listei genereaza formarea unor impresii stabile cu privire la persoanele descrise in lista de atribute
• Atractivitatea fizica, inteligenta, elocventa sau caldura (sens interpersonal) au un rol important in dezvoltarea preferintelor

Consecintele formarii primelor impresii asupra relatiilor viitoare

Fiske si Taylor 1991 Fiske si Taylor 1991

• Prima impresie pozitiva => evaluari pozitive in relatii viitoare=>intarirea relatiei interpersonale

• Prima impresie negativa => foarte dificil de schimbat, chiar si in cazul unor argumente ulterioare pertinente => impact negativ asupra relatiei interpersonale

Borkenau et • Intalniri foarte scurte (30 de secunde) prezic trasaturi de al 2004 / personalitate si inteligenta / orientare sexuala / evaluari ale Ambady et al profesorilor 1993 Ambady si Rosenthal, 2004 • Intalniri de 30 de secunde prezic comportamente sociale si expectante personale cu acuratete, marirea perioadei de expunere neimbunatatind predictia

Procesarea preferentiala a primelor secvente ale interactiunilor are rol adaptativ: fuga / declansarea luptei.Teorii explicative ale formarii primelor impresii Psihologia cognitiva • Efectul primordialitatii • Primele interactiuni au o pondere mai ridicata in elaborarea judecatilor evaluative decat au cele ulterioare • Senzitivitatea crescuta a sistemului cognitiv uman pentru informatia prezentata la inceputul unei liste ce trebuie reamintita Psihologia evolutionista .Ponderea primelor impresii asupra judecatilor evaluative se explica prin valenta lor pentru evolutia speciei .Tendinta de a procesa mai precis stimulii initiali poate fi rezultatul selectiei naturale .Au supravietuit membrii care au reusit sa isi formeze in interactiune cu membri conspecifici prescriptii specifice asupra intentiilor si comportamentelor lor Relationarea abordarilor . selectarea partenerilor sexuali (atractia) .

sporeste familiaritatea unor stimuli proximali in comparatie cu alti stimuli distali . 1950: probabilitatea stabilirii de relatii interpersonale este mult mai ridicata pentru persoanele care locuiesc in proximitate spatiala • Teoria expunerii repetate: proximitatea spatiala creeaza conditiile unor intalniri repetate si.Efectele de proximitate spatiala Proximitatea spatiala este unul dintre cei mai acurati predictori ai atractiei interpersonale • Afilierea este asadar influentata de apropierea spatiala Festinger. prin urmare.

1922 5 cursuri 10 cursuri .Fotografie 15 cursuri Experiment Moreland si Beach.

ipoteza similaritatii si a atractiei Atractia variaza direct proportional cu similaritatea Validare personala Similaritate Comparare sociala Stima de sine Disimilaritate Respingere interpersonala .

Reprezentarea schematica a mecanismelor care explica relatia similaritate / atractie Modelul lui BYRNE INDIFERENTA PROCESAREA GRADULUI DE SIMILARITATE EVALUAREA GENERALA A INTERLOCUTORILOR EVITAREA CONTACTELOR ULTERIOARE ATRACTIE .

.

INVATARE SOCIALA Modele actionale & Structuri cognitive Stiluri de exprimare. de integrare progresiva si de interiorizare a normelor si valorilor morale si culturale. valori.GRUPUL CA AGENT DE SOCIALIZARE Personalitatea umana se construieste prin interactiune cu ceilalti. scopuri. credinte. Socializarea este procesul de achizitie si adaptare permanenta. incepand din copilarie si continuand pe parcursul intregii vieti. atitudini . teorie. Functionare articulata Relatii interpersonale si sociale Relatii intragrup si intergrup Statusuri publice .

IN FUNCTIE DE INFLUENTA SI POSIBILITATI . NORME. CUNOSTINTE COMUNE FAMILIA INSTANTE DE GRUP DE JOC SOCIALIZARE SCOALA EFECTUL NU E STANDARDIZAREA. CI DIFERENTIEREA.INVATARE PRIN INTERACTIUNE CU ALTII A UNOR MODELE DE CONDUITA.

JEAN PIAGET : ASIMILARE/ACOMODARE. DEPASIRE EGOCENTRISM INITIAL => INSERTIE SOCIALA DURKHEIM: CONSTIINTA COLECTIVA. EDUCATIA MORALA MAX WEBER: SOCIALIZAREA ASOCIATIVA / SOCIALIZAREA INSTITUTIONALA MARGARET MEAD: INTEGRAREA ATITUDINILOR CELORLALTI SIGMUND FREUD: ROLUL RELATIILOR SOCIALE SI AFECTIVE INTENSE .

1987) NEVOIA DE INCLUDERE NEVOIA DE CONTROL NEVOIA DE AFECTIUNE .Modelul RECIPROCITATII SOCIALIZAREA = SCHEMA COGNITIVA (SCHAFFER.

SOCIALIZARE CONSTIINTA DE SINE IDEAL DE SINE IDENTITATE CULTURALA INTEGRARE SOCIALA DISFUNCTIUNI DE SOCIALIZARE SOCIALIZARE PROFESIONALA .

INVESTIGAREA SOCIALIZAREA MENTINEREA RESOCIALIZAREA AMINTIREA .

dorinte refulate) Zona afectiva = mitul competentei. coeziune lucida . disciplina. rigoare.Functiile grupului Sustinere in dobandire satifactii Nevoi de securitate Linistirea contrarierii presiuni sociale Afiliere = stare de bine Afilierea = legaturi pozitive = sustineri afective = zone afective Relatie de cooperare si de competitie intre zone afective si rationale Zona afectiva = rol defensiv (anihileaza anxietate. eficienta Naste iluzii grupale -> identitate colectiva.

incorporare. in functie de organizarea ierarhica si de autoritatea recunoscuta Satisfacerea nevoii de incorporare sociala si de dominare (participare. respectare traditii) Functii specifice (determinate de sarcina) si functii accesorii (aparitia unor nevoi) Crearea unor noi nevoi. pe masura ce grupul evolueaza spre alte functii . 1952 Satisfacere diferentiata nevoi. securitate. Crutchfield.Krech.

1977a: procese de actualizare a functiilor unui grup: realizare a sarcinii. de influenta Alain Blanchet si Alain Trogno. nevoia de a defini frontiere. . 1994: scop comun. 1998: integrare. de a identifica diferente. stabilirea unor relatii mentale privilegiate. Oberle. 1971: integrare. afectiv apreciativ.Anne Ancelin Schutzenberger. constituirea unor relatii privilegiate Aebischer. schimbare si producere idei. comunicare. reglementare relatii interindividuale si a celor de securitate Neculau. diferentiere.

viata in grup si contextul social Grupul – ‚’’leaganul’’ formarii normelor sociale si invatarii normalitatii A. Norma si tipuri de norme Exclude ideea de constrangere. inlocuind-o cu cea de valoare – valoare sociala Este independenta de criteriul adevarului .

crearea spiritului grupului si a unor obiective specifice .maniera de actiune si influenta . creeaza statusuri .Caracteristici ale normei de grup este o productie colectiva are o utilitate sociala Ce reprezinta norma pentru grup? .se pot stabili particularitatile grupului .contureaza pozitii.

doua surse majore pentru uniformitate a) nevoia de comparare si de autoevaluare b)nevoia de participare la atingerea obiectivelor comune .Ce este coeziunea? .D.este rezultatul unor presiuni pentru uniformitate .campul total al fortelor ce se exercita asupra unui membru pentru ca acesta sa ramana in grup .

Cercetarile lui Moreno – sociometria Antipatie Simpatie Indiferenta Grupul stabileste trei tipuri de relatii .Experimentul lui Elton Mayo la compania Western Electric din Chicago – test room .fenomenul de coeziune.

Interni. intrinseci(factori intragrup) •Factori socioafectivi •Atractia catre scopul comun •Atractia pentru apartenenta la grup •Factori socio-operationali •Modelul de leadership •Talia optima a grupului B. socioafectivi. socio-operatori sau extrinseci(contextuali) O coeziune inalta poate produce conformism comportamental Conformismul este urmat adesea de o crestere a randamentului si a valorilor organizationale . Externi.A.

EFECTE COEZIUNE satisfactia membrilor Performanta gandire de grup Coeziunea – avantaj sau dezavantaj? Hogg propune doua abordari al fenomenului coeziunii •Teoria indentitatii sociale •Teoria autocategorizarii .

promoveaza noutatea Poate provoca confruntari. produc echilibrul. dereglari .conflictul Conflictul apare ca urmare a trei mecanisme: Lupta pentru resurse limitate Folosirea amenintarilor Trasaturi de personalitate a celor implicati Conflictul poate avea un dublu efect Poate regla tensiunile. crize.

In functie de tipul de orientare a grupului sursele de conflict in grupurile lucrative pot fi Catre cooperare Catre competitie .

Escaladare 3 Confruntare 2 Dezescaladare 4 Dezacord 1 Rezolvare 5 Interactiune .

De la dezacord la confruntare Natura conflictului poate fi: Simpla neintelegere . negocierea si rezolvarea conflictului •Negocierea. medierea •Supunerea la vointa majoritatii •Expulzarea opozantilor Rolul factorilor afectivi si cognitivi intr-o situatie de conflict .un conflict ‚’’autist ’’ Conflictul ‚’’nonpertinent ’’ Conflictele contingente Escaladare conflictului Dezescaladarea.

Presiunea catre uniformitate Uniformitatea • stare a grupului observabilă la un moment dat. . în vederea armonizării cu ceilalţi. Conformitatea • rezultatul unui proces anterior uniformităţii – implică modificarea felului de a gândi. acţiona. vorbi.

de realitate socială opiniei personale.presiunea ↑ . nevoia de autoevaluare •compararea cu o altă persoană. B. comunitatea de opinii conferă caracter de veridicitate. atunci când criteriile obiective de evaluare lipsesc. atingerea ţelurilor comune •problemă pertinentă (în raport cu funcţionarea şi scopurile grupului) – divergenţa ↑ .reducere influenţă reciprocă divergenţa presiuni către comunicare opinie comună Festinger (1950) – 2 surse de presiune către uniformitate: A. grupul – punct de referinţă pentru membrii săi.

cu atât creşte importanţa presiunea către uniformitate (Festinger). cu atât creşte şi uniformitatea opiniilor (Festinger. slabă. ex: Back. opinii şi angajamente comune faţă de asociaţia de locatari. Schachter şi Back. cu cât atracţia exercitată de membrii unui grup creşte. 1950 – grupurile de prieteni dintr-un camin studenţesc aveau atitudini. studenţii nu-i mai considerau membrii ai grupului pe cei care nu le împartaşeau opiniile). OBS: grupurile cu o coeziune puternică – cele mai puternice încercări de influenţare prin cominicare. VD: interpretarea unui material. . 1951 – VI: grupuri cu o coeziune puternica. cu cât creşte coeziunea unui grup.Coeziune şi presiuni către uniformitate forţa presiunii către uniformitate depinde de urgenţa pe care o are pentru membrii grupului constituirea unei referinţe comune.

în special în grupurile de tip coeziune puternică-pertinenţă. Vi2 coeziunea grupului (puternică – temă aleasă. încercările de convingere a devianţilor nu se menţin decât în măsura în care dau rezultate. 3 complici (C1: atitudine majoritară. devianţii au fost respinşi ulterior. procedura variabile C2: atitudine opusă → atitudine majoritară. nepertinentă). C3: atitudine deviantă) OBS . în special în grupurile cu o coeziune puternică. gradul de comunicare mai ridicat către membrii cu un punct de vedere deviant. slabă – temă dată).Problema devianţilor ● Schachter (1951) Vi1 pertinenţa temei (pertinentă.

prin convergenţa opiniilor. cât şi grupurile de indivizi. . ● De Montmollin (1965) – estimarea numarului bulinelor colorate de pe o placă Estimarea 1 – individuală.faţă de deviant membrii grupului au deseori atitudini de respingere şi chiar de ostilitate. îşi creează norme. Estimarea 2 – după aflarea estimărilor celorlalţi. Normalizarea Paradigma normalizării prin convergenţă ● Sherif (1935) – în situaţiile anomice atât indivizii singulari. raţionamentelor lor spre o poziţie centrală.

variabila dependentă – convergenţa raţionamentelor. . - divergenţe iniţiale de raţionament între subiecţi. Caracteristicile paradigmei: .o ierarhie a raţionamentelor.Caracteristicile paradigmei . - cunoaşterea de către individ a raţionamentului celuilalt. - grupuri echivalente.

judecata intermediara judecata individuala iniţială . 3 etape: pre-consensul (raţionamentul în situaţia individuală). diferite atitudini (atitudinea faţă de rromi. un nou raţionament individual (consensul din grup. faţă de persoanele de culoare).PARADIGMA POLARIZARII ●Caracteristici: obiectul raţionamen tului – asumarea unui risc. consensul (grup). consensul ocupa o poziţie necentrală .judecata de grup). obligativitatea consensului.

● Caracteristici: -. - cunoaşterea de către deviant a raţionamentului majorităţii. Caracteristicile paradigmei: .CONFORMISMUL ● Asch (1956) – la o sarcină de discriminare vizuală.grupuri nonechivalente – unii adoptă raţionamentul colectiv (majoritatea). înainte de a exprima propriul raţionament. - divergenţele iniţiale nu sunt aleatorii – divizează grupul într-o majoritate şi mai mulţi devianţi. 40 % dintre subiecţi. imitau un grup care raspundea greşit. alţii nu (devianţii). .raţionamente dihotomice sau o ierarhie a raţionamentelor. -variabila dependentă – reducerea divergenţei de către deviant.

1969 – analizarea culorii (albastre/verzi) şi luminozităţii a 6 diapozitive prezentate de 6 ori. . 4) – raspund verde sistematic. Lange şi Naffrechoux.Influenţa minoritară Paradigma inovării ● Minoritate – grup aflat în inferioritate numerică. . grup ce poate da naştere unei alternative normative. 2C (poziţiile 1.42% SN – verde.influenţă manifestă slabă – 8. . ● Moscovici. 2 sau 1. 4 SN.influenţă latentă semnificativă a codului perceptiv.

.minoritatea este formată din complici ale căror răspunsuri sunt programate. .efectul principal (conversia).teme cu referent obiectiv.● Caracteristici .evidenţa obiectivă este în favoarea majorităţii. faţă de musulmani). este un efect latent. . teme atitudinale (atitudinea faţă de eutanasie. faţă de sinucidere. .

dezirabilitate normă -adeziune .aprobare socială -nerespectare .dezaprobare socială .Normativitate şi schimbare caracterul prescriptiv opinia stabilitate.excludere din grup .

comportament). în timp devierea de la normă conduce la dezaprobare socială. considerare. . recunoaştere.Caracteristici ale normei: norma este o producţie colectivă – generată de grup pe baza intereselor şi scopurilor comune. raporturile cu alte grupuri). norma trimite la obiective sociale – utilitatea socială este un principiu activ al normelor (funcţionarea internă. norma determină atribuiri de valoare – o normă creează un cadru de referinţă dezirabil (în gândire. aderarea la acest cadru conduce la aprobare socială. credinţe. respingere.

Functia prescriptiva indica individului ce comportament sa adopte intr-o situatie Functia evaluativa serveste la analizarea si compararea indivizilor .

normele pot fi modificate? Conduita rezulta din diferite forte care se echilibreaza in jurul nivelului social de conduita Echilibru cvasistationar accentueaza ideea ca echilibrul este rezultatul unei dinamici produse prin interactiunea diferitelor elemente ale campului respectiv Rezistenta la schimbare apare la interferenta proceselor sociale cu procesele individuale si intervine atunci cand un anumit nivel de conduita a dobandit prin stabilitatea sa valoarea unei norme de grup. .

+ deplasarea faciliteaza Avantaje coeziune comunicare sporita cooperare favorizeaza implicarea si investirea sentimente de incredere .Lewin 1947 •Cercetarea lui Lewin ilustreaza dezlegarea teoretica pentru a descoperi solutiile imaginate. pentru a depasi rezistentele •Decristalizarea normelor recristalizarea normelor.

Auto cenzura . optimism exagerat cu privire la calitatile morale si intelectuale ale grupului provoaca iluzia de invulnerabilitate. .dezAvantaje coeziune aduc prejudicii atingerii scopurilor dauneaza eficienta grupurilor reprezinta surse de stereotipuri si prejudecati Gandirea de grup Limitarea cautarii informatiilor analiza neaprofundata a informatiilor perceptia stereotipica a adversarului evitarea dezbaterilor .

Consensul este rezultatul unei dezbateri in care pozitiile au fost discutate si expuse. fiecare facand concesii.1992. fac distinctia intre compromis si consens. Compromisul este un acord gasit datorita moderatiei .Gandirea de grup se fondeaza pe conceptia de dependent a individului fata de grupurile sale de apartenenta Si se formeaza idea ca coeziunea si omogenitatea ar merge mana in mana. regula ramanand aceea de a ajunge la un acord. . propun 2 modalitati de coeziune. COEZIUNEA POATE FI MENTINUTA IN AFARA OMOGENITATII? Moscovici si Doise .

In cealalta este actualizata diversitatea punctelor de vedere. Doua modalitati de coeziune. care sunt considerate o amenintare.prin tipul de reguli si retele de comunicare precum si tipul de leadership. .Normativitatea unui grup se manifesta prin modul sau de structurare si organizare. Intr-una din ele disensiunile si discutiile sunt evitate si se exercita presiuni asupra celor divergenti. in functie de tipul de normativitate aplicat in cadrul grupului. este cautata dezbaterea.

Normativitatea este nucleul coeziunii. de aceea Parlebas distinge 3 tipuri de coeziune: -coeziune normativa si culturala -coeziune socioafectiva -coeziune functionala . dar coeziunea nu se reduce la normativitate.