Explica formarea grupurilor si afilierea membrilor la retele sociale

Afilierea e generata de o serie de factori sau atribute ale persoanelor care interactioneaza Au la baza afilierea sau dorinta de a stabili si de a mentine relatii sociale

Atractie fizica => cuplu, relatii intime

Atribute similare => prieteni

Similaritate context si constrangeri => grup format in situatia unui pericol iminent

I. Formarea primelor impresii

Exista o tendinta ca pe parcursul interactiunilor personale sa se dezvolte foarte rapid o serie de preferinte privind interlocutorii, preferinte influentata de urmatoarele atribute:

Asch 1946
Alte cercetari

Adjectivele de la inceputul listei genereaza formarea unor impresii stabile cu privire la persoanele descrise in lista de atribute
Atractivitatea fizica, inteligenta, elocventa sau caldura (sens interpersonal) au un rol important in dezvoltarea preferintelor

Consecintele formarii primelor impresii asupra relatiilor viitoare

Fiske si Taylor 1991 Fiske si Taylor 1991

Prima impresie pozitiva => evaluari pozitive in relatii viitoare=>intarirea relatiei interpersonale

Prima impresie negativa => foarte dificil de schimbat, chiar si in cazul unor argumente ulterioare pertinente => impact negativ asupra relatiei interpersonale

Borkenau et Intalniri foarte scurte (30 de secunde) prezic trasaturi de al 2004 / personalitate si inteligenta / orientare sexuala / evaluari ale Ambady et al profesorilor 1993 Ambady si Rosenthal, 2004 Intalniri de 30 de secunde prezic comportamente sociale si expectante personale cu acuratete, marirea perioadei de expunere neimbunatatind predictia

Teorii explicative ale formarii primelor impresii

Psihologia cognitiva Efectul primordialitatii Primele interactiuni au o pondere mai ridicata in elaborarea judecatilor evaluative decat au cele ulterioare Senzitivitatea crescuta a sistemului cognitiv uman pentru informatia prezentata la inceputul unei liste ce trebuie reamintita

Psihologia evolutionista
- Ponderea primelor impresii asupra judecatilor evaluative se explica prin valenta lor pentru evolutia speciei - Au supravietuit membrii care au reusit sa isi formeze in interactiune cu membri conspecifici prescriptii specifice asupra intentiilor si comportamentelor lor

Relationarea abordarilor - Tendinta de a procesa mai precis stimulii initiali poate fi rezultatul selectiei naturale - Procesarea preferentiala a primelor secvente ale interactiunilor are rol adaptativ: fuga / declansarea luptei; selectarea partenerilor sexuali (atractia)

Efectele de proximitate spatiala

Proximitatea spatiala este unul dintre cei mai acurati predictori ai atractiei interpersonale

Afilierea este asadar influentata de apropierea spatiala Festinger, 1950: probabilitatea stabilirii de relatii interpersonale este mult mai ridicata pentru persoanele care locuiesc in proximitate spatiala

Teoria expunerii repetate: proximitatea spatiala creeaza conditiile unor intalniri repetate si, prin urmare, sporeste familiaritatea unor stimuli proximali in comparatie cu alti stimuli distali

Fotografie

15 cursuri

Experiment Moreland si Beach, 1922

5 cursuri

10 cursuri

ipoteza similaritatii si a atractiei

Atractia variaza direct proportional

cu similaritatea
Validare personala

Similaritate

Comparare
sociala

Stima de sine

Disimilaritate

Respingere interpersonala

Reprezentarea schematica a mecanismelor care explica relatia similaritate / atractie Modelul lui BYRNE

INDIFERENTA

PROCESAREA GRADULUI DE SIMILARITATE EVALUAREA GENERALA A INTERLOCUTORILOR EVITAREA CONTACTELOR ULTERIOARE

ATRACTIE

GRUPUL CA AGENT DE SOCIALIZARE

Personalitatea umana se construieste prin interactiune
cu ceilalti, incepand din copilarie si continuand pe parcursul intregii vieti.

Socializarea este procesul de achizitie si adaptare permanenta, de integrare progresiva si de interiorizare a normelor si valorilor morale si culturale.
INVATARE SOCIALA Modele actionale & Structuri cognitive Stiluri de exprimare, scopuri, credinte, valori, teorie, atitudini
,

Functionare articulata

Relatii interpersonale si sociale Relatii intragrup si intergrup Statusuri publice

INVATARE PRIN INTERACTIUNE CU ALTII A UNOR MODELE DE CONDUITA, NORME, CUNOSTINTE COMUNE FAMILIA INSTANTE DE

GRUP DE
JOC SOCIALIZARE

SCOALA

EFECTUL NU E STANDARDIZAREA, CI DIFERENTIEREA, IN FUNCTIE DE INFLUENTA SI POSIBILITATI

JEAN PIAGET : ASIMILARE/ACOMODARE; DEPASIRE EGOCENTRISM INITIAL => INSERTIE SOCIALA DURKHEIM: CONSTIINTA COLECTIVA, EDUCATIA MORALA

MAX WEBER: SOCIALIZAREA ASOCIATIVA / SOCIALIZAREA INSTITUTIONALA

MARGARET MEAD: INTEGRAREA ATITUDINILOR CELORLALTI

SIGMUND FREUD: ROLUL RELATIILOR SOCIALE SI AFECTIVE INTENSE

Modelul RECIPROCITATII
SOCIALIZAREA = SCHEMA COGNITIVA (SCHAFFER, 1987)
NEVOIA DE INCLUDERE

NEVOIA DE CONTROL

NEVOIA DE AFECTIUNE

SOCIALIZARE

CONSTIINTA DE SINE

IDEAL DE SINE

IDENTITATE CULTURALA

INTEGRARE SOCIALA

DISFUNCTIUNI DE SOCIALIZARE

SOCIALIZARE PROFESIONALA

INVESTIGAREA

SOCIALIZAREA MENTINEREA RESOCIALIZAREA

AMINTIREA

Functiile grupului
Sustinere in dobandire satifactii Nevoi de securitate Linistirea contrarierii presiuni sociale

Afiliere = stare de bine

Afilierea = legaturi pozitive = sustineri afective = zone afective Relatie de cooperare si de competitie intre zone afective si rationale Zona afectiva = rol defensiv (anihileaza anxietate, dorinte refulate)

Zona afectiva = mitul competentei, rigoare, disciplina, eficienta

Naste iluzii grupale -> identitate colectiva, coeziune lucida

Krech, Crutchfield, 1952

Satisfacere diferentiata nevoi, in functie de organizarea ierarhica si de autoritatea recunoscuta

Satisfacerea nevoii de incorporare sociala si de dominare (participare, incorporare, securitate, respectare traditii)

Functii specifice (determinate de sarcina) si functii accesorii (aparitia unor nevoi)

Crearea unor noi nevoi, pe masura ce grupul evolueaza spre alte functii

Anne Ancelin Schutzenberger, 1971: integrare, reglementare relatii interindividuale si a celor de securitate

Neculau, 1977a: procese de actualizare a functiilor unui grup: realizare a sarcinii, comunicare, afectiv apreciativ, de influenta Alain Blanchet si Alain Trogno, 1994: scop comun, nevoia de a defini frontiere, de a identifica diferente, stabilirea unor relatii mentale privilegiate, constituirea unor relatii privilegiate Aebischer, Oberle, 1998: integrare, diferentiere, schimbare si producere idei.

viata in grup si contextul social Grupul leaganul formarii normelor sociale si invatarii
normalitatii A. Norma si tipuri de norme

Exclude ideea de constrangere, inlocuind-o cu cea de valoare valoare sociala

Este independenta de criteriul adevarului

Caracteristici ale normei de grup

este o productie colectiva

are o utilitate sociala

Ce reprezinta norma pentru grup?

- maniera de actiune si influenta - se pot stabili particularitatile grupului - contureaza pozitii, creeaza statusuri - crearea spiritului grupului si a unor obiective specifice

D.Ce este coeziunea? - campul total al fortelor ce se exercita asupra unui membru pentru ca acesta sa ramana in grup

- este rezultatul unor presiuni pentru uniformitate

- doua surse majore pentru uniformitate

a) nevoia de comparare si de autoevaluare b)nevoia de participare la atingerea obiectivelor comune

Experimentul lui Elton Mayo la compania Western Electric din Chicago test room - fenomenul de coeziune.

Cercetarile lui Moreno sociometria

Antipatie Simpatie Indiferenta

Grupul stabileste trei tipuri de relatii

A. Interni, socioafectivi, intrinseci(factori intragrup)

Factori socioafectivi Atractia catre scopul comun Atractia pentru apartenenta la grup Factori socio-operationali Modelul de leadership Talia optima a grupului B. Externi, socio-operatori sau extrinseci(contextuali)

O coeziune inalta poate produce conformism comportamental Conformismul este urmat adesea de o crestere a randamentului si a valorilor organizationale

EFECTE COEZIUNE

satisfactia membrilor

Performanta

gandire de grup

Coeziunea avantaj sau dezavantaj?

Hogg propune doua abordari al fenomenului coeziunii Teoria indentitatii sociale Teoria autocategorizarii

conflictul
Conflictul apare ca urmare a trei mecanisme:
Lupta pentru resurse limitate Folosirea amenintarilor Trasaturi de personalitate a celor implicati

Conflictul poate avea un dublu efect

Poate regla tensiunile, produc echilibrul, promoveaza noutatea

Poate provoca confruntari, crize, dereglari

In functie de tipul de orientare a grupului sursele de conflict in grupurile lucrative pot fi

Catre cooperare

Catre competitie

Escaladare 3

Confruntare 2

Dezescaladare 4

Dezacord 1

Rezolvare 5

Interactiune

De la dezacord la confruntare

Natura conflictului poate fi:

Simpla neintelegere - un conflict autist Conflictul nonpertinent Conflictele contingente

Escaladare conflictului Dezescaladarea, negocierea si rezolvarea conflictului Negocierea, medierea Supunerea la vointa majoritatii Expulzarea opozantilor Rolul factorilor afectivi si cognitivi intr-o situatie de conflict

Presiunea catre uniformitate

Uniformitatea

stare a grupului observabil la un moment dat;

Conformitatea

rezultatul unui proces anterior uniformitii implic modificarea felului de a gndi, vorbi, aciona, n vederea armonizrii cu ceilali.

reducere

influen reciproc

divergena

presiuni ctre comunicare

opinie comun

Festinger (1950) 2 surse de presiune ctre uniformitate:

A. nevoia de autoevaluare compararea cu o alt persoan, atunci cnd criteriile obiective de evaluare lipsesc; comunitatea de opinii confer caracter de veridicitate, de realitate social opiniei personale; grupul punct de referin pentru membrii si. B. atingerea elurilor comune problem pertinent (n raport cu funcionarea i scopurile grupului) divergena - presiunea

Coeziune i presiuni ctre uniformitate

fora presiunii ctre uniformitate depinde de urgena pe care o are pentru membrii grupului constituirea unei referine comune.

cu ct crete coeziunea unui grup, cu att crete importana presiunea ctre uniformitate (Festinger); ex: Back, 1951 VI: grupuri cu o coeziune puternica, slab; VD: interpretarea unui material, OBS: grupurile cu o coeziune puternic cele mai puternice ncercri de influenare prin cominicare;

cu ct atracia exercitat de membrii unui grup crete, cu att crete i uniformitatea opiniilor (Festinger, Schachter i Back, 1950 grupurile de prieteni dintr-un camin studenesc aveau atitudini, opinii i angajamente comune fa de asociaia de locatari; studenii nu-i mai considerau membrii ai grupului pe cei care nu le mpartaeau opiniile).

Problema devianilor
Schachter (1951) Vi1 pertinena temei (pertinent, nepertinent), Vi2 coeziunea grupului (puternic tem aleas, slab tem dat); 3 complici (C1: atitudine majoritar,
gradul de comunicare mai ridicat ctre membrii cu un punct de vedere deviant, n special n grupurile de tip coeziune puternic-pertinen; ncercrile de convingere a devianilor nu se menin dect n msura n care dau rezultate; devianii au fost respini ulterior, n special n grupurile cu o coeziune puternic;

procedura

variabile

C2: atitudine opus atitudine majoritar,

C3: atitudine deviant)

OBS

fa de deviant membrii grupului au deseori atitudini de respingere i chiar de ostilitate.

Normalizarea Paradigma normalizrii prin convergen

Sherif (1935) n situaiile anomice att indivizii singulari, ct i grupurile de indivizi, i creeaz norme, prin convergena opiniilor, raionamentelor lor spre o poziie central;

De Montmollin (1965) estimarea numarului bulinelor colorate de pe o plac Estimarea 1 individual, Estimarea 2 dup aflarea estimrilor celorlali;

Caracteristicile paradigmei
- o ierarhie a raionamentelor;

divergene iniiale de raionament ntre subieci;

grupuri echivalente;

cunoaterea de ctre individ a raionamentului celuilalt;

- variabila dependent convergena raionamentelor. Caracteristicile paradigmei:

PARADIGMA POLARIZARII
Caracteristici: obiectul raionamen tului asumarea unui risc, diferite atitudini (atitudinea fa de rromi, fa de persoanele de culoare); 3 etape: pre-consensul (raionamentul n situaia individual), consensul (grup), un nou raionament individual (consensul din grup, judecata intermediara judecata individuala iniial - judecata de grup);

obligativitatea consensului;

consensul ocupa o poziie necentral

CONFORMISMUL
Asch (1956) la o sarcin de discriminare vizual, 40 % dintre subieci, imitau un grup care raspundea greit.
Caracteristici:

-- raionamente dihotomice sau o ierarhie a raionamentelor;

divergenele iniiale nu sunt aleatorii divizeaz grupul ntr-o majoritate i mai muli deviani;

- grupuri nonechivalente unii adopt raionamentul colectiv (majoritatea), alii nu (devianii);

cunoaterea de ctre deviant a raionamentului majoritii, nainte de a exprima propriul raionament; -variabila dependent reducerea divergenei de ctre deviant.

Caracteristicile paradigmei:

Influena minoritar Paradigma inovrii

Minoritate grup aflat n inferioritate numeric; grup ce poate da natere unei alternative normative; Moscovici, Lange i Naffrechoux, 1969 analizarea culorii (albastre/verzi) i luminozitii a 6 diapozitive prezentate de 6 ori; 4 SN, 2C (poziiile 1, 2 sau 1, 4) raspund verde sistematic; - influen manifest slab 8,42% SN verde; - influen latent semnificativ a codului perceptiv;

 Caracteristici
- teme cu referent obiectiv, teme atitudinale (atitudinea fa de eutanasie, fa de sinucidere, fa de musulmani);
- efectul principal (conversia), este un efect latent;

- minoritatea este format din complici ale cror rspunsuri sunt programate;

- evidena obiectiv este n favoarea majoritii;

Normativitate i schimbare
caracterul prescriptiv opinia stabilitate, dezirabilitate norm

-adeziune

- aprobare social

-nerespectare - dezaprobare social

- excludere din grup

Caracteristici ale normei:

norma este o producie colectiv generat de grup pe baza intereselor i scopurilor comune;

norma trimite la obiective sociale utilitatea social este un principiu activ al normelor (funcionarea intern, raporturile cu alte grupuri);

norma determin atribuiri de valoare o norm creeaz un cadru de referin dezirabil (n gndire, credine, comportament), aderarea la acest cadru conduce la aprobare social, recunoatere, considerare, n timp devierea de la norm conduce la dezaprobare social, respingere.

Functia prescriptiva indica individului ce comportament sa adopte intr-o situatie

Functia evaluativa serveste la analizarea si compararea indivizilor

normele pot fi modificate?

Conduita rezulta din diferite forte care se echilibreaza in jurul nivelului social de conduita

Echilibru cvasistationar accentueaza ideea ca echilibrul este rezultatul unei dinamici produse prin interactiunea diferitelor elemente ale campului respectiv

Rezistenta la schimbare apare la interferenta proceselor sociale cu procesele individuale si intervine atunci cand un anumit nivel de conduita a dobandit prin stabilitatea sa valoarea unei norme de grup.

Lewin 1947
Cercetarea lui Lewin ilustreaza dezlegarea teoretica pentru a descoperi solutiile imaginate, pentru a depasi rezistentele
Decristalizarea normelor recristalizarea normelor. + deplasarea faciliteaza

Avantaje coeziune
comunicare sporita cooperare

favorizeaza implicarea si investirea

sentimente de incredere

dezAvantaje coeziune
aduc prejudicii atingerii scopurilor dauneaza eficienta grupurilor reprezinta surse de stereotipuri si prejudecati

Gandirea de grup
Limitarea cautarii informatiilor analiza neaprofundata a informatiilor perceptia stereotipica a adversarului

evitarea dezbaterilor

Auto cenzura
,

optimism exagerat cu privire la calitatile morale si intelectuale ale grupului

provoaca iluzia de invulnerabilitate.

Gandirea de grup se fondeaza pe conceptia de dependent a individului fata de grupurile sale de apartenenta Si se formeaza idea ca coeziunea si omogenitatea ar merge mana in mana.

COEZIUNEA POATE FI MENTINUTA IN AFARA OMOGENITATII?

Moscovici si Doise ,1992, propun 2 modalitati de coeziune, fac distinctia intre compromis si consens. Compromisul este un acord gasit datorita moderatiei , fiecare facand concesii. Consensul este rezultatul unei dezbateri in care pozitiile au fost discutate si expuse, regula ramanand aceea de a ajunge la un acord.

Normativitatea unui grup se manifesta prin modul sau de structurare si organizare,prin tipul de reguli si retele de comunicare precum si tipul de leadership. Doua modalitati de coeziune, in functie de tipul de normativitate aplicat in cadrul grupului. Intr-una din ele disensiunile si discutiile sunt evitate si se exercita presiuni asupra celor divergenti, care sunt considerate o amenintare. In cealalta este actualizata diversitatea punctelor de vedere, este cautata dezbaterea.

Normativitatea este nucleul coeziunii, dar coeziunea nu se reduce la normativitate, de aceea Parlebas distinge 3 tipuri de coeziune:

-coeziune normativa si culturala

-coeziune socioafectiva

-coeziune functionala