Da, Maurice J. EUs este profesor de prihologe Ia Rutgers Univesity gun expert reeunoseat in resale rea problemelr legate de cop de educa Sriven B. Tonias, doctor in priboogis, director al Centrului de dezvoltare a copllelat ga famiiet din Moeritown, New Jersey, eaten expert in probleme pring demolive cop pias sche rte de defi de ateni/hiperactviate Di. BRIAN. FRIEDLANDER este creator de programe pe cakelaor patologyeolar in New Jersey. Programe Ssle au fost de ajator makor clei educitors, Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander Inteligenta emotionala in educatia copiilor Cuvint inainte de DANIEL GOLEMAN Traducere de ANDREEA ROSEMARIE LUTIC Codes BUCURESTI, 2002‘ Mulyumiri fi mulgumesc familiei mele pentru ei s-a impicat cu dezordinea pe care activitatea mea literati 0 erceazd in viaya noastra, in camera noastra de zi si in sufrageria noastra, Sofia mea, Ellen, este partenerul mea in cresterea copiilor si in toate colelalte de peste 348 de luni, iae sprijinul ci neobosit, smi ajutd si merg inainte. De asemenea, vreau si le mulyumese colegilor mei de la Asociatia pentru Progresul Invayimninta- lui Social si Emotional, cu care lucrez in continuare pentru a aplica principiile inteligenyei emotionale in domeniul edu- catiei; membrilor harnici gi dedicat ai Sectici de Rezolvare a Problemelor Sociale de Ia UMDNJ; extraordinarilor profe- sori de inteligenta emotionala de la renumitele scoli Highland Park, Piscataway, Berkeley Heights si Cape May. Courthouse din New Jersey; Institucului Copiilor din Verona, New Jersey, si Kiryat Ono din districtul scolar me- tropolitan din Tel Aviv; studemtlor gi absolventilor de la Rutgers, unde am avut privilegiul si predau gi si acord asis- tenti in ultimele doua decenii; si celor patru colegi torul deosebigi, cu care sper si-mi continuu colaborarea multé vreme de acum incolo: Ed Dunkelblau, Tom Schuyler, Linda Bruene-Butler si Bernie Novick. Imi sint prieteni pe vieya, iar implicarea lor in ceea ce priveste copiii si crearea uunor relayi sincere i profunde cu oamenii mi-a propus stan darde pe care mi straduiese continu sé le respect. MEDeicrierea CIP a Bibliotecii Nationale -ELIAS, MAURICE Inteligenta emotional in edveaiacopilor; ‘ead. Androea Rosemarie Lie Bucuresti: Curr Vecke Publishing, 2002 1272 ps 20cm (Familia la CurteaVeche; 16) ‘Tic orig (eng): Emotionally Inelgent Parenting ISBN 973-8356-69°5, 1. Tobias, Seven E 1 Piedlander, Brian S. WL Loti, Andeeea Rosemarie (ead) isesm7 ‘Copets clei de DAN STANCTU MAURICE J. ELIAS EMOTIONALLY INTELLIGENT PARENTING Hora to Raise a Self Disciplined, Responsible, Scilly Skilled Child ‘Copyright © 1999 by Mausice J. Elst, Steven E.Tobias, Brian S. Friedlander Published by arrangements with Crown Publishing Group (© Canes Veehe Publishing, 2002, entra precentayersune cominescd ISBN 975-835669-5 “Tpografa MULTIPRINT lsi Copiilor mei, Sara Elizabeth si Samara Alexandra. M-ati Snvigat foarte mult despre ce inseamna si fii parinte si mi-agi ‘mbogititviaya mai mult decft pot spune fn euvinte. ME Copiilor mei, Meg si Gillian, gi generatiei voastre. Incere ‘siemi folosesc inteligenta emotionala si sa-i invat gi pe altii acest lueru, pentru ca lumea pe care 0 veti mosteni, voi si se- ‘meni vostri, si fie sigurd, si vi ingelegeti bine intre voi gi si averi o viayd implinita. SET Cu dragoste, in amintirea mamei mele, Marylin Friedlan- der, care mi-a aratat importanta iubirii neconditionate, a fa- miliei si a faptului de a invita, Chiar si fara a mai fi Iingé ‘mine, continui si-mi dai inspiratie cétre noi culmi. BSEINTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR ‘Ag vrea si le mulgumese tuturor profesorilor mei pentru 4 au facut posibilé serierea acestei cits. Incepind cu dra Pazulli de la geadinig’ si pind la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat gi mau indrigit, vreau si-mi exprim recunostinga fayi de con- tributia lor la dewvoltarea mea personala i profesionala. Sotia mea, Carol, « fost profesorul, suporterul ¢i prietenul, care m-a incurajatsi-mi indeplinese scopurile. O apreciez cu adevirat. Alicuri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invatat despre idealuri gi rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat att pe plan profesional, tt si per- sonal; si pe pacientii mei, care pe lingé faptul e& mi-au acor~ dat incredere, mi-au oferit tot timpul idei noi si m-au invagat ce inseamna compasiunea. SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut luerind la acest proiect gi la multe altele, sotia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin si incurajare. Fira ea, aceste proiecte mi s-ar fi parut irealizabile. De asemenes, as vrea sivi mulgumesc fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleta bogata de experiente pirintesti, Ag vrea si-i mulyumesc gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferitintotdeauna tun model si un fundament solid privind inteligenta emorio- nali in cresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le adue multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le multumese cumnatului meu Victor si cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovada. Ag vrea si le mai mulrumesc fratelui meu, Devin $i sotiei lui, Sara, surorii mele, Susan si sofului ei, David, pre- ccum si famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea gi increde- rea pe care mi-au acordat-o. BSE Ba tl 2 Avem multi colegi, prieteni si rude ale eSror sprijin gi inspirayie ne-au permis si ducem aceastd munci la bun sfiryit. Printre ei, vrem si-i multumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumul citre lumea inteligentei ‘emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga lume si care ne-a sprijinit in incercarea de 2 pune munca noastra la dispozitia parintilor. De asemenea, aducem mulqu- iri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicata al Scolii de Psihologie Aplicata si Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-a dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘neruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim intelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem sé-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru incre- derea pe care a avut-o in noi, pentru rabdarea, creatvitatea gi ‘energia ci. Ne-a invitat o multime de lucruri despre ce inseamna si fii autor. Mulfumiri gi tuturor asistentilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logisticd. In fine, fi mulyumim lui Peter Guzzardi, editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adevacat copii vvrea sii ajute si se descurce in aceste vremuri dificile gi stie atitea lucruri despre ce faseamana si serii. Peter ne-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionisti de la Harmony, cextraordinar de talentaji, la editare, marketing si vinzari in Statele Unite cit si in strainatate, Fari aceasti echip’, cartea noastri n-ar fi avut o influenté atit de puternicé asupra atitor paring si educatori. i acesta este scopul nostru —si-i ajutim pe cei ce se ocupa de educatia copiilor si foloseasca inteligenga emoyionala.aa Viaza de familie este prima scoala a emowiilor. In acest creuzet intim, invatim sa recunoastem atit emotile proprii cit gi reactile celorlalti la emoriile noastre; cum si gindim aceste emotii gi cum si ne alegem reactille; cum sa citim gis ne exprimam sperantele gi temerile. Accasta scoala emotio- nal nu inseamna doar ceea ce le spun paringii copiilor lor sau ceea ce fac pentru eis ea presupune de asemenea modelele oferite de piringi in ce priveste felul de a-pi trata propriile cemotii si pe cele care apar in relagia soy-sotie. DANIEL GOLEMAN8 _INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR MULTUMIRI 2» {As vrea si le mulgumesc tuturor profesorilor mei pentru ci au facut posibila scrierea acestei cargi. Incepind cu dra Przulli de la gridinité si pink la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat si m-au indragit, vreau s4-mi exprim recunostinta fata de con- tributia lor la dezvoltarea mea personali gi profesionali. Sotia mea, Carol, a fost profesorul, suporterul si prietenul care m-a incurajat si-mi indeplinesc scopurile. O apreciez cu adevirat. Alituri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invagat despre idealuri si rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat atit pe plan profesional, cit gi per- sonal; si pe pacientii mei, care pe ling’ faptul ca mi-au acor- dat incredere, mi-au oferit tot timpul ide noi si m-au invagat ce inseamnd compasiunea, SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut Iucrind la acest proiect sila multe altele, sogia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin gi incurajare. Fara ea, aceste proiecte mi s-ar fi pirut irealizabile. De asemenea, ag vrea si-i multumese fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleti bogata de experiente parintesti Ag vrea si-i mulyumese gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferit intotdeatina ‘un model si un fundament solid privind inteligenta emotio- rnalé in eresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le aduc multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le mulqumese cumnatului meu Victor fi cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovadi, Ag vrea si le mai multumesc fratelui meu, Devin gi soriei lui, Sara, surorli mele, Susan si sorului ei, David, pre- ‘cum gi famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea i increde- rea pe care mi-au acordat-o. RSF ‘Avem multi colegi, prieteni si rude ale ciror sprijin gi inspiragie ne-au permis si ducem aceasta muncé la bun sfirgit. Prinere ei, veem si-i mulgumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumal citre lumea inteligentei emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga fume si care ne-a sprijinit in incercarea de a pune munca noastri la dispozitia paringilor. De asemenea, aducem multu- miri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicati al Scolii de Psihologie Aplicata gi Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-au dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘ntruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim ingelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem si-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru fncre- derea pe care a avut-o in noi, pentru ribdarea, creativitatea gi energia ci, Ne-a invatat o multime de lucruri despre ce fnseamna si fii autor. Mulumiri si tuturor asistengilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logistica. fn fine, fi mulfumim lui Peter Guzzardi editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adev:sat copii, vrea si-i ajute si se descurce in aceste vremuri dificile si gtie atitea lucruri despre ce inseamnd si scr. Peter me-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionigti de la Harmony, extraordinar de talentat, la editare, marketing si vinziri att ‘n Statele Unite cit gi fn striindtate, Fard aceasti echipi, cartea noastri n-ar fi avuto influentd tit de puternica asupra ator parinti si educatori. $i acesta este scopul nostru — si-i ajutim pe cei ce se ocupa de edueatia copiilor sa foloseased inteligenta emotional.As ‘Cuvint inainte de Daniel Goleman Paringii n-au avut niciodaté atita nevoie ca in prezent de invagituri cum sint cele din aceasti carte. Ca parinte, mi culburd in mod deosebit rezultatele unui studiu realizat la nivelul intregii nagiuni, in care un grup de copii americani, intre 7 si 14 ani, a fost evaluat de paringi si profesori —adulti care fi cunosteau bine. Realizat pentru pri- ‘ma oari la mijlocul anilor 1970 gi reluat pe un grup similar la finalul anilor 1980, studiul a dezvaluit cd, in medi, valoarea indicatorilor de baza ai inteligengei emotionale a copiilor din America a scdzut ingrijoritor. ‘Au devenit mai impulsivi si mai neascultitori, m jorati si mai tematori, mai singuri si mai trigti, mai irtabii i ‘mai violenti. Pe scurt, nivelul a 42 de asemenea indicatori a scizut si nici unul nu a cunoscut imbundtitir. Totodata, tn aceasti perioads, rata violentei, 2 sinuciderilor sa violurilor, in rindul adolescentilor, a inregistrat un salt urias. Cel mai {nfricogitor mi se pare numarul in cregtere al crimelor sivir- site cu arme de for, care au loc in gcolile noastre. Care este motivul acestei degeadari a calititilor esentiale ale caracterului? Dupa pirerea mea, copii sint prada ugoari a doua forte care se dezlantuie acum pe scena lumii — una economicd si cealalté tehnologici. Escaladarea concurentei globale presupune faptul ca generatia actuali de paring este nevoiti si munceascé mai mult si mai din greu decit genera- sia anterioara pentru a-si mentine un standard de viaté de- cent; nu vreau si spun ci ne iubim copii mai putin, ci cé 1UE _nereceNTa EMOTIONALAINEDUCATIA COMLOR avem mai putin timp liber pe care si nil petrecem alituri de ci decit au avut parintii nostri pentru noi. Inacelasi timp, mobilitarea crescinda a familiilor aduce cu sine faptul ca tot mai putini oameni au rude in apropiere, care si le preia partial indatoririle. Foarte multe famili tiiesc in catiere in care le este teama si-si lase copii mai mici si se joace pe-afari nesupravegheati —ca siinu mai vorbim despre vizitele la vecini. ‘in ceea ce priveste aspectul tehnologic, tineretul lumii tre- ce printr-o experienta fied precedent: mai mult ca oricind in istoria omeniri, copii fi petrec numeroase ore din viatd cu ochii lipiti de ecranul unui monitor. Ei preferi si cada in mrejele unui CD-ROM educational sau si vizioneze emisiuni televizate, a civor calitate este de multe ori indoielnie’, decit sil se joace eu alti copii Pind acum, trisdeurile de baza ale inteligentei emotionale s-au transmis firese de la o generat la alta — in jocurile cu alti copii, de la patinti de la rude, de la vecini. Copiliria sa schimbat: acum copiti mu mai au acces in mod firesc la aces- te invagituri care ne-au insoyit de-a lungul evolusiei noastr. Tar aceasta ne sugereazi nous, paringilor, si facem tot ce ne sti in puting ca si-i jutim pe copiii nostri si-siinsuse: c& aceste aptitudini fundamentale de viati. In acest domeniu, sintem principalii dascali ai copiilor nostri. Aceste lectii se invafé in relayile dintre parinte si copil de fiecare zi. Cartea de fat se referd tocmai la aceste relai. Se vorbeste despre fe- lulin care paringi pot folosi o metod foarte eficienta, mum: 14 ,Pastreaza-qicalmol, atunci cind sint suparaqi, precum gi pentru a-i ajuta pe copii si-si domoleasca furia. Se vorbeste despre importanta faptului de a ingelege gia respecta simei- mintele membrilor familiei in aceste vremuti agitate, oferin du-se numeroase idei pentru a reduce stresul activitiilor cas- nice si pentru a miri timpul pe care pirinti si copiii i petrec impreund distrindu-se. Un aspect al acestei hucrari care fi va ajuta pe multi paringi il reprezinea sfaturile din ultirmul ca tol—idei practic, cu aplicare rapidé, pentru a rezolva intr-o (CUVINT INAINTE 15 rmanierd inteligenti (din punct de vedere emotional) proble- mele eare apar — inca de la ivirea zorilor; si unde mat pui cd tuneori problemele nu iau sfirgit nici atunci cind trebuie si mergem la culcare, Iueru valabil atit pentru prescolar, cit gi entra adolescenti PiiAs vrea sf adaug ci am lucrat cu Mautice Elias gi pot #8 spun ci este 0 sursi competenta de sfaturi pentru pi Putefi fi siguri c& sfaturile doctorului Spock pentru pi ringi sint adevarate: ,Stiyi mai mule decit credeti* despre ceea ce inseamnd a fi pirinte. Dar orice pirinte — gi orice copil — va avea de cistigat punind in aplicare povetele sinatoase, de- osebit de utile si bine verficate in practica, prezentate Cred ci doctorul Spock ar fi apreciat aceasti carte. Eu, unul, © apreciezi Regula de aur de 24 de carate: De ce este important sa-i invatam pe | copii autodisciplina, responsabilitatea si snatatea emotionala Stig care este Regula de aur? © cunose multi oameni. De obicei,o auzim sub urmitoares forma: ,Poarti-te ca aly aga cum ai vrea si se poarte i cu tine." Noi o numim ,Regula de aur de 14 carate", De ce? Pentru ed existi o reguli mai bund, care reflecti ceca ce noi numim educatia bazaté pe inteligen- | emotional: Poarti-te cu copiii tdi aga cum ti-ai dori si se poarte alfi cu ei ‘Tinem foarte mult ca oamenii si ne respecte copii, si le vorbeasci cu amabilitate gi consideratie si si mu le facd rau din punct de vedere fizic. Cum afi reacgionat atunci cind ci- neva a manifesta, intr-un fel sau aleul,lipsi de respect fati de copilul dys.? Poate a fost vorba despre un profesor, despre 0 persoana dintr-un magazin sau despre pirintele altui copil. Sintem siguri ci ati fost supitrat gi, printre altele,i-agiintre- bat ce au gindit si cum au indraznit sé facd aga ceva. Dar o eli- pa de reflectie onesti poate si scoati Ia iveala momente in care le-am spus gi le-am ficut chiar noi copiilor nostri nigte lucruri pentru care, dacé alteineva le-ar fi facut, am fi vrut si fie cercetat si bagat la puscarie. Diferenga dintre Regula de aur de 14 carate si Regula de aur de 24 de carate este educatia bazati pe inteligenta emoAS _neTeLiceNTa MOTIONALA IN EDUGATIA COPIILOR REGULA DE AUR DEM DE CARATE 19 sionala, Regula de aur de 24 de carate ne cere si ne cunoas- tem bine sentimentele, si privim lucrurile din perspectiva co- pillor nostri, sine controlim propriile impulsuri, si ne su- praveghem cu atengie ca pirinti, si muncim in mod sustinut pentru a deveni mai buni in aceasté ,meserie" sisi ne folosim aptitudinile sociale pentru a ne transpune ideile in practics. {in prezent, Regula de aur de 14 carate nu este suficient de puternicd pentru a servi drept ghid pentru pain. Vremuri- le s-au schimbat. Viata este agitatd, complicatd, incitanté, provocatoare si extenuanti. Informariile ne coplesesc. A so- sit momencul si folosim o noua Regula de aur. N-am mai avut una de pe vremea lui Benjamin Spock si Haim Ginott — si asta a fost acum mai bine de trei decenii, Este nevoie de o novi pildi, a pentru un nou secol si un nou mileniu ceducatia bazata pe inteligenta emotionala. Ce poate face educatia bazata pe inteligenta emotional pentru ciminul dvs.? In primul sind, vi va oferi mai multi pace gi mai putin stres. Este o metoda de a ne regasi simyul echilibrului atunci cind ingrijorarea ne copleseste, copii i cep si se bati, cooperarea se transforma in conflict, adoles- ceniiise revolt, iar membrii familie au gti ce fac mai in- ti, O oarecare doza de stres poate si ne motiveze, dar prea mult sires ne impiedicé si fim in forma cea mai buna. Pentru ‘oamenii cupringi de nervoritate, este foarte greu si facd ceea ce stiu cd este bine in conditii normale. Este un moment dificil pentru a fi parinte — sau copil ‘Triim vremuri fn care rolul de parinte ne solicita foarte mult. Poate singurul lucru mai dificil decit acesta este sa fi copil. Copiii n-au fost niciodata supusiatitorinfluente si ati- tor surse de distragere. fntr-un interviu din 1997, James Comer = profesor de psihiatrie infantil Ia Centrul Yale de studii entru copii, autorul elrtilor School Power (Puterea jeolii) si /aiting for « Miracle: Schools Can't Solve Our Problems, But We Can (In asteptarea unui miracol: Scoile nx. ne pot re- zolva problemele, dar noi putem) si totodati un lider in re- zolvares problemelortinerilor, in special ale cetor din centre- eurbane —a subliniat faptul ci niciodati, in istoria omenirii copiii nu s-au confruntat direct cu atitea informati,nefiltra- te de adultii care le poarta de grija. Uri Bronfenbrenner, spe- cialist in dezvoltarea copilului la Universitatea Cornell, a re- marcat c& triim intr-o erd a activititifrenetice; ne facem tot ‘impul planuri cum si-i indrumam pe copili nostri In aga fel ‘ncit si fie merew primi, cum si facem tot ce avem de ficut, alergind dintr-o parte in alta i intrebindu-ne daci o vom scoate la capat cu aranjamentele noastre. Puneti toate acestea la un loc io si vedeti care este situatia pirintilor: tot atita calm $i ordine ca fntr-un storcitor de fructe aflat in functiune, ‘Sintem inundati de un suvoi de pareri privind cresterea copiilor. $i aproape fiecare idee noua este clonata, de obicei fark auventicitae gi rd veeo speranti de a indeplini promi- siunile facute. Stresul nu da semne 8 ar scddea. Paring nu mai gtiu incotro s-o apuce. fnsi nu trebuie si pierdem din ve+ deve faptul c4 clementele fundamentale ale biologici umane, ale eresterii copilor si ale relaillor dintre piringi si copiii nu s-at schimbat. Best-seller-ul international scris de Daniel Goleman, Inteligenta emopionalé®, subliniaza faprul ci am neglijat biologia simtamintelor noastre, ca adulti si parint, si am neglijat rolul pe care-1 au sentimentele in dezvoltarea sa- nitoasi a copiilor nostri. lar acum platim prevul, ca fami si ca societate, dati fiind cresterea violentei si a lipsei de res- pect. Plitim acest pret atunei cind vedem cum adolescenti in aparenti sensibili devin paring si, apoi, incearca sa scape de hnou-niiscuti ca si cum ar fi niste cumpérdturi nedorite de la supermarket, Plitim pregul atunci cind punem accent pe in- telectul studentilor, dar uitim de inimile lor. Si, bineingeles, protul il platese si copiii nostri, deoarece nefericirea si rulbu- Firile lor de cumportament sint in continua crestere. * Aparuti la ed. Curtea Veehe, 2001. (N. red.)320 _WTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR, Sa folosim inteligensa emotional in munca noastra de parinti Aceasti carte vi cilduzeste mai departe pe drum pe care ati pornit citind cartea lui Daniel Goleman. in paginile ¢i, in- cercim si-i ajucim pe paringi si ingeleaga de ce inteligenga emotionalé este atit de importanta in activitiyile zilnice lega- te de cresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- ‘minului. Facem asta in cunostinga de cauz4, pentru ci am lu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligensei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practica pro- fesionali, inclusiv a noastré. In plus, ca péringi, ingelegem prin ce tree paring. Stim 4 educatia bazati pe inteligenta emotionali trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi pirinti fn flecare zi si sa le ofere un mod de rezolvare realist. Timpul parintilor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotionali in haraba- bura casnica, in relat proaste cu copiii lor sau cu alti copii scapati de sub control gi lipsigi de responsabilitate, autodisc plina gi de capacitatea de a separa ceca ce este cu adevarat in interesul lor de valorile promovate si impuse de colegi lor i de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionali foloseste tch- nici specifice, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familiei. Toate aceste tehnici repre~ zinti rodul eforturilor depuse de autori siau implicat parinti, Famili gi scol Tdeca de baza este ca paring sa lucreze cu propriile emotii si cu emoyiile copiilor in mod inteligent, constructiv, poritiv si ereativ, respectind realitatile biologice si rolul sentimentelor in natura umana. Forta metodei consti in practicarea unor schimbari marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiti nostri. Educatia bazati pe inteligenté emo-~ tionalé este, deopotriv, o now paradigma pentru cresterea copiilor si o abordare realists si practica a acestui lueru, [ar tun aspect major al acesteia este de a fnlitura macar 0 mici parte din stres si de a aduce mai multa bucurie in familiile noastre gi in relatile cu copii nogti ) REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 2a Nu vorbim despre parinti rai sau copii rai Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficl, iar alti par si dobindeasc& un asemenca temperament turma unor experienge dureroase de viata. Este important si refioem cd ei nu vor si fie ai, Un copil rau au este fericit, in- diferent cum ar putea pirea in ochii pirimilor sai cclorlaly Un copil care nu se poarti cum trebuie incearcé, desi fri succes, si-gi insugeasca un mod de a tril in aceasti lume — care inseamni, de fapt, a invata autodisciplina, responsabili- ratea, inteligenta sociala si emotionala. In aceasta carte nu vorbim despre paring’ ,rii" sau copii rai" si nici nu va sugerim ef trebuie si va simtti vinovat pentru ci nu sinteti un pirinte bun ori si dayi vina pe parte- necul de viata, pe societate sau pe copil. Intentia noastra este si vi invisim cum si dobindigi aptitudini concrete. E foarte interesant s4 Taveti lucruri noi in acest domeniu si si-i dez- volti copifului tiu noi aptitudini emotionale si sociale — de- prinderile inteligengei emotionale — pentru ci aceasta poate imbunatiti atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregicit pentra viata. $i desi mu dim vina pe nimeni, considerim cé responsabilitatea trebuie si cada pe umerli pi- ringlor. A fi pirinte inseamna siti asumi rolul de lider al ea- sei, sici ajugi pe copii si-si dezvolte inteligenta emorionala. ‘Numai de paring! depinde sa foloseasci ei insigi si si-i invege pe copiii lor iscusinga care le permite si atingitelurile pe care le-au stabilic paringi Va recunoasteti? Pentru a examina felul in care putem avea 0 viat’ de fami- Tie mai armonioasi si benefici pentru copii nostri am dori st aruncati o privire asupra urmitoarelor evenimente obisnuie din familie, casa vedegi daca vi se par cunascute: )4EUF__INTELIGENTA EMOTIONALAIN EDUCATIA COPHLOR Si folosim inteligenta emotional iin munca noastra de paringi Aceasti carte vi cilauzeste mai departe pe drumul pe care ati pomit citind cartea lui Daniel Goleman. In paginile ei, in- cercim si-i ajutiim pe pirinti si ingeleagi de ce inteligenta emotionala este atit de importanta tn activitatile zlnice lega~ te de eresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- rminului. Facem asta in cunosting’ de 2424, pentru ci am hu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligentei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practic’ pro- fesionali, inclusiv 2 noastra. In plus, ca parinti, intelegem prin ce trec parinti, $tim c educatia bazata pe inteligenta emotionala trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi parintii in fiecare 2i si si le ofere un mod de rezolvare realist, Timpul paringlor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotional in haraba- ura casnici, in relat proaste cu copii lor sau cu alti copii scipati de sub control si lipsiti de responsabilitate, autodisci- pina side capacitatea de a separa ccea ce este cu adevarat in interesu! lor de valorile promovate si impuse de colegii lor si de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionala foloseste teh- nici specific, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familici. Toate aceste tchnici repre- zinta rodel eforturilor depuse de autori si au implicat parinti, familii si scoli, Tdeea de baza este ca parintii si lucreze cu propriile emotii si cu emoriile copiilor in mod inteligent, construct, pozitiv si creativ, respectind realitayile biologice gi rolul sentimentelor in natura umani. Forta metodei consti in practicarea unor schimbiri marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiii nostri. Educaria bazaci pe inteligenta emo- sionala este, deopotrivi, o now’ paradigma pentru cresterea Copiilor si o abordare realist i practica a acestui fucru. Iar tun aspect major al acesteia este de a inlitura micar 0 miei parte din stres si de a aduce mai multi bucurie in famille noastre gi in relatile cu copiii nostri y REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE, aa Nu vorbim despre parinti sau copii ri Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficil, iar ali par sa dobindeasca un asemenea temperament in urma unor experiente dureroase de viati, Este important si retinem ci ei nu vor si fie réi. Un copil rau nu este ferict, in- diferent cum ar putea parea in ochii pirintlor gi ai celorlal Un copil care nu se poarti cum trebuie incearci, deyi fara succes, si-gi insugeascd un mod de a trli in aceastd ume — care inseamni, de fapt, a invaya autodisciplina, responsabili- tatea, inteligenta sociala si emotional aceasta carte nu vorbim despre péringi grii" sau copii ni si nici nu va sugerim ci trebuie si vi simtiti vinovat pentru ei nu sintegi un parinte bun ori si dati vina pe parte- nerul de viata, pe societate sau pe copil, Intentia noastrd este im cum si dobinditi aptitudini concrete. E foarte interesant si inveti lucruri noi in acest domeniu gi si-i dez- volti copilului tau noi aptitudini emotionale si sociale — de~ prinderile inteligensei emotionale — pentru ci aceasta pot ‘imbunitigi atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregitit pentru viatl. $i desi nu dim vina pe nimeni, considerdm c& responsabilitatea trebuie si cada pe umerii pa- rinjlor. A fi pirince inseamna si-ti asumi rolul de lider al ea- sei, sii ajuti pe copii si-si dezvolte inteligenta emosionala. Numai de paringi depinde si foloseasca ei Ingig si si-t tnveye pe copiii lor iscusinga care le permite si atinga telurile pe care e-au stabilit paring, Va recunoasteti Pentru a examina felul in care putem avea o vgs de fa lie mai armonioasi gi benefica pentru copii nostri, am dori st acuncafi o privire asupra urmitoarelor evenimente obignuite din familie, ca si vedeti daci vise par cunoscute: ,22_MvTeLicENTAEMOTIONALA IN EDUCATIA COMUILOR, 1. Copilul dvs. prescolartrebuie si se imbrace, dar atentia Iu este atrasi de jucarile din camerd, de norii de pe cer, de absolut orice, iar dumneavoastra trebuie si ajungeti la timp la 2. Copilul dvs. din scoala primara se intoarce acasi Ia ora 3 dupi-amiaz’. Cussul de sport incepe la ora 3.30. Dar, in anumite zile, la ora 4 incepe cursul de religie. $i mai este si proiectul acela care trebuie ficut impreuna cu alti doi copii Copilul nu-si mai aduce aminte cind trebuie si aiba loc toa- te aceste lucruri. Este joi, ora 4 dupa-amiaza, si dvs. nu prea stijiunde trebuie si mergeti mai inti, cind trebuie sa ajungeti acolo gicine o si conduci magina. 3, Fiica dvs, se pregiteste si meargé la petrecerea colegi- lor din casa a saptea. Dar i-ayi spus ca mai inti si-gifacd or- dine in camera, si-gi puné toate lucrurile la loc gi si-si facd lectile. Desi v-a asigurat ci a terminat rovul, vi dati scama ci e departe de afi asa cum spune ea si cé nu se mai poate face ‘mare lucru in timpul rimss. Transportul a fost deja aranjat, dys. avesi planuri pentru disear iar ea s-a imbricat si, chipu- rile este gata, dar incd mai vorbeste la telefon. Nu stiti ce si facet si simiti urgent nevoia si vi agezat 4. Ab, liceul! La ora 7 dimineata are loc o intilnire a aso- ciatii de clevi. Dupi terminarea cursurilor, repetitie la cor, apoi o intrunire de grup pentru o sedinté de laborator. lar seara, sintetjinformat ci un grup de copii trebuie si mearga {in orag si cumpere ceva pentru o ocazie care s-a ivit pe nepu- sa masi, dar situagia v-a fost relatata att de repede, incit nu ‘mai sinteti sigur despre ce e vorba. Nu stiti cine o si condu- ci — poate dys. poate copilul dvs. sau unul dintre prietenii lui. Aduceti vorba despre o compunere la engleza, care par- ci trebuia predacd a doua zi, si rispunsul este: A, da, nu-ti face griji os-o face" Tocmai cind incepeti sa simtiti cd vi cu- prinde disperarea, copilul dvs. spune: , Si imi trebuie niste bani, bine?* 5. Traiti itr-un cartier primejdios. Seara, irziu, se aud focuri de arma gi pe strizi se invirtese multi cameni care nu 22 JULA DE AUR DE26 DE CARATE prea au ce ciuta pe-acolo, Faceti tot ce va sti in puting ca si vi descurcati, dar mu ¢ deloc usor. Copiii dvs. vor sa iasd la plimbare; dvs. vreti sa fiti sigur cd igi vor face temele — gi poi, aveti nevoie de ajutor pentru copiii mai mici. .Dar, mami, toi ceilalti copii ies afari. Ei nu trebuie sivgi facd te mele sau sé stea acasa si ajute. Nu e drept!" Sinteti cuprins de valuri de vinovasies empatia dvs. e pe picior de rézboi cu ceea ce v-ati gindit cd este bine pentru copilul dvs. Care este rolul parintilor pe acest pamiint?Si-iinvete, si sfaeuiasc’ gi si-i indrume pe copii? Copiii se pare ca nu prea {gi mai doresc acest tip de indrumare, iar unii se revolt fits. Poate cé nu trebuie decitsi-i hranesti,si-i imbraci, si-i con- duci unde vor ei, si lealeatuiesti programul, si le cumperi tot felul de luceuri si, din cind in cind, si le reamintesti care le sint reponsabilitagile. Se pare cd parinti igi petrec foarte mult timp cuastfel de lucruri, dar probabil cd nu ele reprezinta ro- Jul nostra in aceasta lume. Atunci care este? Sa ne facem griji! Cind ne facem foarte multe griji, mai ales acunei cind nu ne-am lamurit proprile simgiminte complicate, legate de tot ce se petrece in viata noastri si in viata copiilor nostri probabil cé vom folosi ,cuvinte de ingrijorare". Din nefer Cire, aceste cuvinte, desi sint spuse cu bune intent, descori conduc Ia si mai multh confuzie gi Iz eulburiri emorionale. Tati citeva exemple de ,cuvinte de ingrijorare": 1. zDe cite ori i-am spus ste imbraci fnainte dea te juca sau atunci cind te uiti pe fereastra? $tii cit timp pierzi in fe- lul asta?“ 2. .Nu mai ii mince ci te-am rugat si put afige pe frigider si sd notezi tot ce ai de facut? De cite ori trebuie si-ti spun, ca si mi asculti * 3. ,N-o si ajungi niciodaté nictieri daci ma ming gi nu-fi faci ordine in camera aia care o sa ajungi ca un grajd. Cum 0 ‘sd te descurci la facultate, cind o si fii departe de casi?" 4. ,De-asta are acum probleme fratele tiu — prea multe plimbari, mereu la telefon. Niciodaté nu a invatat suficient.“2k __ivreyicenra EnoTONALA IN EDUCATIA COPMLOR, 5. ,Cind eram de virsta ta, eram in stare si-mi fac lectiile, 8 am slujba si sd mai ajut gla treburile casei. Nu-mi pier- deem niciodsté vremea afar, eu prieteni.* Sintem sustinitori infocati ai ingrijorarii parincesti gi avem obiceiul si ne facem multe ginduri. Oricit de mult ne-ar consuma aceasti ingrijorare, este nevoie de ceva mai mult, Imaginati-va cum ar fi daca, in loc s& ne asigurim ci copii nostri gi-au insugit nigte cunogtinge de baz’ la scoala gi nigte obiccuri solide in ceea ce priveste sindtatea, pur si sim- plu ne-am fi facut griji in legaturd cu aceste lucruri, fri si facem nimic altceva. In jurul nostru ar fi 0 sumedenie de co- pii needucati si murdari! Nu sintem atit de cruzi si lipsigi de inima tncit si le cerem piringilor si renunge la ingrijorares ar fica si cum i-am cere unui copil si renunte la un colac de sal- vvare. Cu toate acestea, ca si ne pregatim copiii pentru viitor, ‘rebuie si-i ajutim si-si dezvolte o imagine de sine pozitivi siputernica, sentimencul de ineredere in sine gi (ceeace le lip- seste adesea) autodisciplina, aptitudini sociale si emorionale si simgul resposabilitii. Pentru toate acestea este nevoie de un cimin tn care pre- ‘ocuparea si respectul fati de sentimentele celorlaltisi fie pre- suite gi in care aceste valori sé fie sustinute. Lucrurile pe care le spunem cind nu ne folosim prea bine inteligenta emotio- nali fi fac pe copii si se intrebe daca fi respectim intr-adevar si daca sentimentele lor inseamna ceva pentru noi. Tatt 0 scurti listé cu ceea ce se petrece, probabil, i mintea lor in si- tuatile pe care le-am descris mai fnainte: 1, ,Timpul este relativ, lucru pe care Einstein si alii kau confirmat. Aga ci a spune ci « imi pierd> timpul presupune cf timpul este o entitate fixa, un Iucru tangibil, cu anumisi parametri de functionare. Cred cd pirerea ta nu are nici o baza stiintifica — nici macar culturala —, aga ci am decis si ‘mi imbrac incet sau chiar deloc. Ma imbrac, deci exist.“ 2. 4Pe baza experiengei din trecut, as estima ci webuie si-mi spui un lucru in medie de 4,5 ori ca si existe 50% san- ( REGULA DE AUR DE24 DE GARATE 25 se sh mil reamintese; cred cd intre dua si gapte-opt repeti- {ii sint suficiente. Numirul descregte daca folosesti note si, Ja virsta mea, rispund destul de bine sla stimulente tangibi- le, cum ari o gustare, o carte, niste poze cu baseball sau ceva de genul asta, Fil creativ! Stil, nu sinter toti binecuvintayi cu ‘o memorie verbalé extraordinari." 3. ,Dacd n-o s& ajung niciodata nicaieri, atunci chiar ci scare nici un sens si-i faci grij in legicura cu munca sau ca- mera mea. Mulgumese! Ma simfeam prost pentru ci au reu- seam si fac ceea ce promisesem ci fac si inci mai fncercam simi dau seama cum si rezoly toate treburile astea. Acum nu mai e cazul!* 4, ,Fratele meu? Ce-are el de-a face cu ce vorbim noi? Eu sine eu, nu sint nimeni altcineva. Cred cf si tu esti wu. Ce-ar fi si ne ocupim mai bine de cine sintem noi? Altfel, 0 si in- cep gi eu siti povestese despre pirinii prietenilor mei, de- spre ce fae ei si ce nu fac, de-o sa-qi vind si te urci pe pereti 5, Tu esti de-a dreprul perfect, nu-i asa? Nu hoindreai niciodati, intowdeauna munceai gi, probabil, re rugai de cinci ori pe i, jar in timpul liber spalai toate ferestrele. Cum eu nu pot si fiu att de bun ca tine, of incerc pur i simplu sf nu te mai ascult gi sé fiu la fel ca gi ceilati copi ‘Cam asta se petrece probabil in mintea copiilor care aud arit de des cuvintele bine intengionate care exprima ingrijora- rea si preocuparca parinteasca. Exemplele noastre stnt (spe~ im!) pline de umor i poate putin exagerate, ca si subliniem faptul c& frazele care ,deschid frontierele* si permit un flux real de cuvinte si idei sint mai utile dectt frazele ce crecaza neingelegeri si duc la stari conflictuale intre membrii unei fa- li Stim cd atunci cind se simt suptrati si frustrat, paringit spun lucrari pe care ar vrea apoi sile ,retraga*. Facem si noi asta, la fel ca toi parintii, Dar am descoperit ca existd un echilibru care reprezinti culmea educatiei bazate pe inteli~ sgenga emotional, iar aceasti carte vi poate ajuta si gisii gi si pistragi armonia in ciminul dvs (2G _ivveuicenra eoTIONALA IN EDUGATIA COPTLOR Scopuri familiale pi principiile de 24 de carate ale educatiei bazate pe inteligenta emotional Asadar, péringi nu sint perfecti. Nimic now in asta. Cum putem si abordmo atitudine pozitiva, avind fn vedere tot ce se petrece in viata noastri i a copiilor nostri? Aga cum am spus cind am prezentat Regula de aur de 24 de carate, aici ne poate ajuta educasia bazati pe inteligenta emorionala. Aceas- 14 regula confine cinci principii fundamentale ale educatie bazate pe inteligenta emotionali, care servesc drept scopuri pentru pirinti gi copii. Striduinta de a atinge aceste scopuri conduce la o familie armonioasi, iar atingerea lor le permite copiilor si devin’ adultiresponsabili gi capabili sa adopte 0 disciplina. Unul dintee ,secretele* educatici bazate pe inteli- genta emotionala este acela c& progresul parinyilor determi progresul copiilor, deci ceea ce este bun pentru paring este la fel de bun gi pentru copii. Vom incepe prin a prezenta cele cinci principii ale educayiei bazate pe inteligenta emorional’.. Fiecare dintre capitolele acestei ciri se ocupi de o anumita combinatie a acestor principi 1. Fig congtiene de sentimentele dos. gi de ale celorlali Este dificil si va constientizati sentimentele. Ce este, de fapt, un sentiment? Poetii,filosofii si oamenii Sncercat si-l defineasci, chiar daca gtim cu toi ce este. Cum constientizim ceca ce simyim ? Oamenii va intreabé tot timpul: Ce mai faci, iar dvs. probabil ci rispundeti: ,Bine, dar tu?*, iar ei spun ,Bine“, rispuns care probabil ci nu reflecté adevarul de nici o parte. Cind s-a intimplat ultima oard si vi ‘ntrebe cineva ce mai face, iar dvs. si-i dati un rispuns sin- cer? ,Ce mai faci?" ,Sine dirimat. Muncese pind nu mai pot, jar in ultima vreme sotia mea si cu mine nu prea mai comu- nicim, aga ci ma simt gi mai singur, izolat gi neimplinic" (Daca vetirispunde astfel prea des, probabil cd oamenii n-or REGULA DE AUR DE24 DE CARATE 27 si vi mai intrebe ce mai facet.) Data viitoare cind cineva va intreaba ce mai faceti, gindii-va putin si spuneti-i adevarul Se prea poate ca rispunsul si fie ignorat, pentru c& persoana ru vrea cu adevirat si sti adevarul, dar uneori aceasta atitu- dine poate conduce la 0 comunicare plina de sens. Ce mai faci?" este o intrebare important, indiferent daci noi i inteebim pe alti sau alii ne intreaba pe noi. ,Ce mai faci?" ne cere si ne exprimim sentimentele, si le punem etichete care si lereflecte diversitatea. Foarte multi copii care au probleme de comportament au si probleme in 2-fiidenti- fica in mod corect sentimentele. Pentru ei, supirat si furios inseamna acelagi lucrus la fel se poate spune despre nemulyu- mit si trist, mindru si bucuros si multe atele. O dati ce sin- tem capabili si ne recunoastem diferitele semtimente, exist sanse mult mai mari si le controlimm. De ce este important acest lucru? Felul dvs. de a fi influenteaza foarte mult ceca ce faceti. Cind sintegi erst, aveti tendinta si vi interiorizasi Cind sinteti erici, aveti tendinga si rispindiqi in jur voie buna. Dar daca nu gigi ce simtigi — atunci nu sintet sigur ce veti face si prin urmare, nu stiti cum si vi purtagi Totodati este esengial si fim constienti de sentimentele celorlalti. Daca il inarebati pe un adolescent cum se simte 0 persoana anume, uncori rispunsul va fiz ,Nu stiu, gi de ce mi-ar pisa?" Ar trebui si le pese, pentru ci daci stiu cum se simte eel de ling’ ei, sint mai multe sanse si aibi o relate po- zitiva cu acea persoand si, eventual, chiar si obgind ceea ce dorese. Sa dim un exemplu din Jumea adukjilor. Cum este atunci cind vreqisi-iceretisefului o marire de salariu? Poa- te fi util si ghicigi starea in care se afl sisi tii cind e bine sci cereti ceva si cind sil evitari. Adolesceatul capabil si ia {eleagi sentimentele profesorului are sanse mai mari si obyi ‘i o aminare pentru proiect, un ajutor in plus gi, poate, chiar © noti mai buni decic un elev avind acelagi ,IQ* (coeficient de inteligenta academic), dar nu si acelast ,EQ* —coeficient de inteligenta emosional.INTELIGENTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR REGULA 29 1 AURDE24 DE CARATE_ 2 Fist empatic si ingelegeti punctele de vedere ale celorlaly. Empat este capacitatea de a impirtisi sentimentele ce- lorlasi. Pentru aceasta, omul trebuie mai inti si fie constient atit de proprille sale sentimente, cit si de sentimentele celui- ‘sv conform principiului numarul 1. Este interesant faprul i, pe misuri ce vi veri cunoaste mai bine propriile senti- ‘mente, vefi cunoaste mai bine si sentimentele celoraly, A cunoaste sentimentele celuilalt este o parte important a dezvoltarii sensibiliigi fati de oamenii din jurul nostru. Tati ce inseamni sé fii amabil" cu ceilalti,o idee deparce de 2 finoui. Multi ingelepti au dat acest sfar de-a lungul secole- lor. Dintre ei, poate cel mai bine a facut-o Hillel, care a fost considerat de multi unul dintre principalii promotor ai prin- Cipiilor etice ale iudeo-crestinismului, iar tehnicle sale sint citate pe larg in lucrarea Ethics of the Fathers (Etica paringi- Jor): JNui judeca pe alfii ping eind nu te pui in pielea lor. Este singurul fel in care puteti tarelege punctul lor de vedere si sentimentele lor legate de o anumiti situayie. Aceasti com- binatie este esentiala si ne ajuta si ne definim deplin ca fiinte umane, De exemplu, cind doi frati se cearti, e posibil ca fie~ care dintre ci s&aiba o idee cu privie la punctul de vedere al celuilale, dar, aproape sigur, mu este congtient de sentimente- le celuilale. Daca este ajutat si devina congtient de faptul e& sora lui se simte, la rindul ei, tristé sau ranité, congeientizarea s-ar putea si-i domoleasci minia. Daca poate manifesta em- patie fati de sentimentele celuilalt, probabil ci nu va incerca si-l rineasci. Pentru a cunoaste sentimentele celuilale sia fi alaturi deel trebuie si ingelegem care sint aceste sentimente, Aceasta pre- supune, deopotrivd, si ascultam cu atentie si i citim indicii- le nonverbale. Descori, limbajul trupului si tonul vocii ne transmit emotile intr-un mod mai eficient decit cuvintele. Putem considera empatia o intelegere emotional nonverba- Wa celorlelti. Capacitatea de a manifesta empatie este esen- siala pentru relagile piringior cu copii lor si este extrem de t important ca un copil si-si insugeasci empatia ca apticudine sociala pozitiva (ca si nu mai spunem ci empatia ne permite siine adaptim mai bine din punct de vedere emotional si si avem mai mult succes, mai ales in relatile de dragoste ‘A ingelege punctul de vedere al celorlalti ne oferi acces la gindurile lor, la felul tn care privesc si definese o situate gi la ceea de au de gind si faci. Desigur, 0 asemenca inelegere sporeste cu timpul. Ea depinde de nivelul de dezvoltare cog- nitiva al persoanei, iar experienta de viatd cu sigurangi ci 0 intireste. Televizorul sfilmele video le ofera copiilor 0 falsi perspectiva asupra sentimentelor celorlalt, pentru cé par afi reale, dar, de fapt, ele sint ndscocite si puse la cale de scena~ rigt, regizori, actori, Banuiala noastra este ci in ziua de azi copiii par si se poarte cu mai multa maturitate decit au in re- alitate pentru ci sint expusi la atitea yexperiente de viayi" in- ts-un mod superficial, prin intermediul mijloac. “or de comu- nicare in mas’. ‘Copii mici (si adult imaturi) au tendinga i priveased lu- mea prin prisma dorintelor gi a nevoilor lor. Pe masurd ce crese, in jurul virstei de 7~8 ani, devin mai capabili s4 nego- cieze, si accepte compromisurile si si fie tole.anti. Dar in adolescengi, acest proces isi are suigurile si coborigusile lui, dup cum stiu toi paring. Cu toate acestea, pisingii pot face in fiecare i foarte mult pentru a-avita pe copii si peiveas- ci lucrurile din diverse perspective. Avind in vedere rmass-media, internetul $i cultura timpurilor noastre, ce ne este mai important dectt oricind ca pacing tiv in indrumarea copiilor, astfel incit acestia si-si giseasca drumul potsivit. Pentru aceasta exemal paringilor ru este suficient; ei trebuie si le explice copiil=~ comporta- mental si stile lor emorionale, pentru ca aces. si ingelea- i mai bine ,de unde vin“ gi si nu ereada ed vin eumva din acelagi loc cu personajele mediatizate. Acest ls-ru este im- portant si pentru ci camenii care int in stare sa sriveasca hu- crurile din diferite unghiuri sint, de obicei, ma’ -apabili s-gi tUeauel eaten a Walver tos santo sun Cate dagemta diveat arta deja eet Tusk abe aay mally Hota welt cn punweacate rine capi ae 4 ay pa dui si aleaga intre a lus o bomboana pe moment sia agtep~ ta citeva minute, pind cind un cercetitor avea si revind in ca- mera si salle ofere doua bomboane. Capacitatea de a agtepta — si copiii au ficut cele mai nistrusnice lueruri pentru a se abtine de la a minca bomboanele care erau agezate pe o mast {in preajma lor —a avut o legiturd strinsd cu obtinerea unor rezultate mai bune, psihologice si comportamentale. Mischel ia monitorizat pe acesti copii pina cind au absolvit liceul si 4 descoperit cd aceia care fuseseri in stare si nu minince bomboans imediat nur numai ci stiteau mai bine fa privinga diverselor teste de comportament poziti si sinitate menta- 1, dar si valorile la testele de cunostinge scolare (SAT) erau, in medie, cu 200 de puncte mai mari decit cele ale fostilor lor colegi mai gribiti. Agadar, capacitatea lor de a agtepta sa tradus mai drziu intr-un avantaj la testele de aprtitudini sco- Jare, ait de importante pentru admiterea la colegiu. Ce se intimpli aici? Oare urmarim si-i facem pe copii si ‘manince mai multe bomboane sau si-i ajutim si-si dezvolte stipinirea de sine si capacitatea de a revista primului impuls si tentatilor de moment? Cred c& e vorba despre a doua va~ rianti, desi, uneori; o bomboand de ciocolata este mult mai atrigitoare decit autocontrolul. In realtate,testul bomboa- nelor vizexzi un aspect al controlirii impulsurilor compor- tamentale, cunoscut sub numele de recompensa intirziata si relevi capacitatea de a astepta ceva. Este un concept pe care, in aceasti eri a cirtilor de eredit, chiar gi numerosi adulti il t he capi aoa came she aateans ce at tye teat yeas Hated Ae faces te Us stage tone aah fyeaies yeas yoy aan heat wines soe "tue sin sigur ea ror print veeodats resompenss, alt aspect al autocontrolului este capacitates de ane echilibra reacyia emorionala fata de o situatie, indiferent daca accasti react este pozitivi sau negativa. De exemplu, copiit se infurie usor 4 igi pierd stépinirea de sine? Devin foarte usor irascibili si surescitat ile este grou si se linigteasc? Cu sigurangi, sint momente cind este bine si ,dai total afara“, dar sint $i multe alte situagiicind acesta nu este cel mai inge- lept lucru. Dacd un copil si-a exprimat simtimintele intr-un mod nepotrivit — de exemplu, a tipat sia fost obraznic cu unul dintre paringi— acest fapt poate declanga reactii, care de obicei mu sint pozitive. Uneori, in asemenea situati, paringi (sau profesorii) si copili ajung si escaladeze o ,spirala a ur- letelor*. Cind un copil isi pierde controlul, de obicei parin incearca si-l opreascd, ceea ce presupune uncori o remarci zgomotoasi din partea lor. In cazul anumitor copii, aceasté reactie le mareste si mai mult anxietatea gi reactivitatea, in loc sie micsoreze, aga ci iyi pierd si mai mult stapinirea de sine. Cind aceste stiri sint urmate de reacti parintesti din ce in ce mai necontrolate, ajungem Iz 0 serioasa ,spirali a urletelor® ‘A practica stapinirea de sine si a-i invata despre aceasta gi pe alg poate fi un luere dificil, dar striduingele in acest sens ne pot ajuta sé rezolvam o multime de probleme familiale. Este foarte important sine jinem in friu impulsurile com- portamentale din mai multe motive. Rispunsurile noastre pornite din instinct la o situatie conflictuala sint deseori ine- ficiente. Ca fiinge umane, sintem programati ca in situatiile dificile s& aver o reacyie de tipul ,lupta sau fugi*. In vrema- rile preistorice, era un lucru important pentru supravietuire,BZ_wreucenta emotionaLAINEDUCATIA common Dar ia societatea modern, nici Iupta gi nici fuga nu ne sint de folos. Trebuie si folosim cea ce stim despre sentimente gi puncte de vedere — ale noastre si ale celorlalyi— pentru a ne controla mai bine impulsurile. fn plus, trebuie si incepem si gindim pe termen lung. 4. Constrnizi-od scopur si planuri positive, Unul dintre cele mai importante aspecte ale gindirii uma- ne este acela c& ne putem stabili scopuri si ne putem face pla- ‘nuri pentru a atinge aceste scopuri. Aceasta {nseamna ci, in general, lucrurile pe care le fac paringi si copii au in vedere un tel. Teoria inteligentei emotionale ne spune ci acest fapt are implicatii importante. In primul rind, trebuie si recunoastem puterea imensa a optimismului gi a sperantei. Cind ne aflim intr-o stare de spirit pozitiva sau ne simtim plini de speranti sint implicate, deopotriva, mintea,suflerul si trupul. Speranta si buna dispo- zitie sint insotite de o anumiti stare biochimicé, ce se mani- festa printr-o mai bund circulatie a singelwi, 0 functionare ‘optima a sistemelor cardiovascular si respirator, o activitate ‘mai buni a sistemului imunitar si printr-un grad redus de stres. Near avea nici un sens si ne stabilim scopuri, daci nu rne dorim si le atingem si si ne bucurim de satisfactile pe care nile oferi Inal doilea rind, stim cd in lupta noastra dea ne atinge fe- lurile nu sintem tot timpul la fel de eficienti. Sinteti o persoa- ni care se trezeyte devreme dimineata? Sau preferati si stati pind seara trziu ? Ori averi alte momente pe care le conside- ‘ati cele mai bune" pentru a face ee aveti de facut? Educatia bbazaté pe inteligenta emotionala presupune, printre atele, si ecunoastem in noi aceste momente — sin copiii nostri — gi si cooperim cit mai mult cu ritmurile noastre, nu si ne im- potrivim lor. In fine, ca pitingi si ca oameni, ar fi bine daca ne-am im- a tea de a stabili gia planifiea — mai ales ci as- teptim acelagi lucru si de la copii nostri, Metoda cea mai es REGULA DE AUR DE DE CARATE 33 buna presupune un proces de automonitorizare :i feedback =i tim ce anume am incereat, cum a mers gi ce putem face ca si devenim mai buni in diverse situa. In vinga noastra agar, existA pericoll real sa pierdem feedback~ul si letile pe care ai le poate oferi. Paringi (gi copii) sint «it de ocu- pati incit momentele de reflectie par neproduc:.ve si poate chiar o pierdere de timp. Este o mare greseala, avind in vede~ ss cca ce stim despre eduetisbszati pe intlgentaemoson nali; pe parcursul acestei cir, vom prezenta modalititi prin Care puter deven prin nai bun prin meroda fesdbac-uhi. Desigur, nu sintem mereu pe deplin constient! de scopu- rile noastte, iar acestea nu sint intotdeauna poziive. Scopul unui copil poate fi si se rizbune pentru o ofensi reali sau imaginara. Din nefericie, atingerea unui asemenca seop nu va face deci si provoace gi alte probleme. Uneori, paring ii propun si aibi citeva momente de liniste cocmai cind scopul copillor lor este acela de ale atrage atentia. Mai este cazul si vvorbim despre problemele care pot aparea? ; “Trebuie si-i ajutim pe copii sa inteleaga semnificayia cu- vines. Uni ire il perep cep oi in snes pe alg ti ajuta mai mule imaginea unei crme, a unui volan sau a thei busoe; iar alg preferd analog din sport. Indferent de felul in care ne percepem noi scopul, constient:zarea aces~ tia ne ajuth si ne construim un plan potrivit, menit si ne ajute. Daca, de exemplu, un adolescent a mint acunei cind a spus ef se duce si doarma la un prieten si, de fap, «fost la un concert rock, prima reactie a parinilor ar fi sil dojeneascd si si-l acuze la nesfirgit. Dacd fnsi paring fp fac un lan inain~ tedea reactiona— poate acela de al invia pe cop si fie sin- cer gi si comunice deschis, arunci o alta actiune - > poate do- vedi mai eficient La urma urmei, mustrarile car’ a mai iaw sfirgt sint nepractice gi deseori, il vor indemna ye copil ca data viitoare si fie mai siret! . {in acest exempla, ar fi fost mai bine pentr. copil si-si propuna un scop (s8 mearga la concert) si si < nceapa un plan eficient, Adolescenti care fac tot felul de ara: jamente ca {INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPITLOR Si REGULA DE AUR DE DE CARATE si ajungi la un concert fird acordul pirintilor si-au ficut un plan, dar de obicei nu s-au gindit la el suficient. (Dupa cum am mengionat mai devreme, capacitatea de a planifica se lea- gi de alte aspecte ale inteligentei emotionale, cum ar echi- librarea impulsurlor si recompensa intirziai.) Ceva maith ziu, vi vom arita felul tn care capacitatea de a lua in considerare obstacolele ce apar ia calea unui plan este esen- tiald pentru a-i asigura succesul. Acest lucru este valabil, de- opotriva, pentru paring si copii. 5. Folosti aptitudini sociale pozitive tn relagile cw ceilalti. Alavari de faptul de a fi constienti de propriile sentimen- te, de autocontrol, de capacitatea de a stabili un scop si de ic, este important si stim cum si ne purtim eficient in ‘eu celalti, Aceasta presupune deprinderi sociale cum ar fi comunicarea si rezolvarea problemelor. Pentru a comu- nica, nu este suficient si ne exprimim cla, ci trebuie si stim ‘cum si ascultim si si oferim rispunsuri constructive. Aceste aptitudini sint importante atit pentru parinte, cit si pentru copil ‘Un alt set de aptitudini are in vedere apartenenta la un grup. Parintii vor ca familia lor si functioneze bine ca grup. De asemenea, doresc ca fii gi ficele lor si alba deprinderile necesare pentru a se integra in grupurile de la scoala, de la serviciu si din comunitate. A inviga si-i ascultam pe ceilalyi cu atentie, si vorbim atunei etnd ne vine rindul, si ne armo- nizim diversele simgminte, sf ajungem la un consens si si ne exprimam ideile cu claritate reprezinté doar o parte a noian fui de aptitudini sociale care ne ajuta sa lucrim mai bine i t-un grup. Si, bineingeles, cind membrii unui grup folosesc aceste aptitudini, grupul respectiv funcyioneaza mai bine — inclusiv o familie, Vacangele in familie sint un moment foarte potrivit pea- tru a pune in practici aceste aptitudini. O astfel de vacanyd trebuie si fie benefici pentru toxi membrii ei, prin urmare, fiecare trebuie si aiba un cuvint de spus in planificarea ei. ( Tnainte de urmatoarea vacanta, ar fio idee bund ca familia si ‘se reunease’ si si facd.un schimb de idei. Fiecare membru al ci trebuie si vorbeasci, iar ceilatis& asculte. De aici se poate ajunge la un consens in legituri cu locul ales pentru petrece- rea vacantei si cu ceca ce veti face acolo. Bincintcles ci daca tata vrea s4 mearga la pescuit, mama vrea si colinde prin ma- gazinele de antichitiyi, Lois tinjeste dupa un spectacol de ba- let, iar Artie este adeptul campingului, trebuie sa faceti niste compromisuri. Dar o buna comunicare gi incercarea de a re- zolva problemele in mod creativ pot face ca nevoia fiecéruia {in parte si fie implinita ints-o oarecare masura. (Vom discu- taal pe larg despre aceasta in capitolul 6.) ‘Alte aptitudini sociale importante sint reprezentate de ca- pacitatea de a rezolva problemele interpersonale si de a face alegeri bune, temeinice si responsabile in viaga de fiecare zi precum si de capacitatea de a ne reveni atunci cind ne lovim de inevitabilele obstacole side blocajele care apar in relatiile si decida ce vor face la sfirgit de siptimini. Daci sinteyi o fa- rilie activi, poate va trebui si alegeti intre o excursie eu bi- leta,o catarare pe stinc, schi si snowboard sau poate chiar o excursie intr-un pare de distracgiiacoperit, pentru 0 parti- 4a de popice, o cursa de masinuge ori un meci de baschet vir- twal, Este un moment foarte potrivit pentru ca toati lumea si-si exprime punctul de vedere, si incerce si faci compro- risuri sau si vorbeasei pe rind si si-si aduci aminte ci este vorba despre un scop commun — si se distreze in week-end. La fel de important insi este si cum invati copili si reactio- neze cind decizia majoritigi au este cea mai favorabili lor — de exemplu, cazul vizitei lz un muzeu fn locul unui meci de baseball din liga juniorilor. Piringii trebuie si recunoasca faptul ed copiit lor vor fi mai inti supirati gi ed le va fi grew sil se ingeleagi cu ei in clipele de mare dezamagire, Dar dupa ce se linitesc, i putes ajuca sa astepte cu nerabdare eveni- mentul de care se vor bucura in week-end-ul urmétor. Fi ind in mod repetat acesteeforturi, timp de sptamini gi luni,BE__vreuucenta emonionata Inv EDUCATIA COPIILOR copii dvs. vor deveni mai capabili s& priveasea inainte atunci cind nu stiu pe unde s-o apuce, echipati cu capacitatea de a-si alunga dezamigirea si de a rimine orientagi citre scopurile lor, precum sicu aptitudinea dea tine cont de sentimentele si nevoile celorlalyi membri ai familie. Un mod de a estima inteligena emotional a membrilor familiei ‘Acum aveti o idee despre ce inseamn’ educatia bazatd pe inteligenta emotionala. Ca si va ajutim si vi pregititi pencru ideile si activitipile propuse prin intermediul acestei cir, in- ‘esti citeva clipe fn evaluarea inteligentei emotionale prop: sia aceleiaa copiilor dvs. Puneti-va urméoarele intrebari: Inteligenta mea emotional 1. Citde bine imi cunosc sentimentele ? Cit de bine cunose entele familiei mele? Gindigi-vi la 0 problema recenta i. Cum v-afi simfit dvs. sau cum s-au simtit copiii dys, sau alte persoane implicate fn aceasta problemi? 2. Cité empatie simt fara de ceilalyi? imi exprim empatia fay de i? Cind am ficut asta ultima dard? Sint sigur e8 ei stiu ceea ce fac eu? Sint capabil s4 inteleg punceul de vedere al alteuiva, chiar dac& ne certim ? 3. Cum ma descure in momentele de furie, anxietate sau fn alte siruagii de acest gen? Reugesc si-mi mentin autocon- trolul atunci cind sint stresat? Cum ma comport dupa o zi jgrea? Cit de des tip laceilalti? Care sint momentele mele cele ‘mai bune gi cele mai proaste si cum variazi acestea in diferi- tezile? 4.Ce scopuri am pentru mine si familia mea? Ce planuri am pentru atingerea lor? 5. Cum mi descurc in problemele de fiecare zi legate de relatiile interumane? fi ascult cu adevirat pe ceilalyi? Reac- gionez in acelagi fel in care imi vorbesc ceilali? Abordez REGULA DE AUR DE24 DE CARATE Bz conflictele sociale intr-un mod chibzuit? Ma gindesc la mai multe soluti inainte de a lua o decizie? Inteligenta emotionald a copilului men 1. Cit de bine reugeste copilul meu si-si exprime senti- mentele? Daca fl tatreb cum se simte, imi vorbeste despre un sentiment sau imi spune ce s-a intimplat? Copilul meu este jin stare si identifice anumite emofii, cu toate treptele incer- mediare ? Poate sa identifice sentimentele celorlalti? 2. Cum isi manifesed copilul meu empatia? In ce mod a acordat importanta ultima dati sentimentelor altcuiva? {1 preocupa sentimentele celorlalsi? Cind ii spun povesti despre nenorocirile altora, cum reactioneaza? Poate intelege diferi- tele puncte de vedere? Poate vedea toate fatele unei proble~ me? Poate face asta in toiul unui conflict? 3. Are ribdare si astepte ceea ce doreste, mai ales atunci ind ¢ vorba despre ceva ce-si doreste eu adevuirat? Are rab- dare sa astepte un lucru care e chiar in faya lui, dar nu-l poa- te avea imediat? Cit de bine acceptd frustrarea ? Cum igi ex- prima furia gi alte sentimente negative? 4. Ce scopuri are copilul meu? Ce scopuri ag vrea eu si 2 Isi concepe vreodati un plan inainte de a face ceva? L-am ajutat vreodati si-si faci un plan pentru a-si atinge un scop? 5. Cum rezolva copilul meu conflictele? Cit de indepen- dent este in rezolvarea conflitelor? fi asculti pe celal sau ignora? Poate imagina diverse moduri de a rezolva un con- flict? tit pentru dvs. cit si pentru copiii dvs. ginditi-va care sint ,punctele tari“, domeniile ia care sinteti cu adevirat uni. Felicitayi-va calduros peatru atuurile dvs. —vorbim se~ rigs! — gi laudati-va copiti pentru ale lor, cit de des putesi. De asemenea, ginditi-vi care momente ale zilei sint prapice pen- tru a va manifesta aceste aptitadini si care sint mai putin fa- vorabile. Aceste gabloane sin: foarte importante, deoarece#B8_nvreuiGeNTA EMOTIONALA it EDUCATIA CoMLOR Jncercind si inotdm in directia curentulu, i nu contra lui, ne ajutém pe noi ingine, S-ar putea si nu stiti cum 4 rispundeti la uncle dintre in- trebitile pe care vi le-am pus. Asta se intimpli de multe ori, pentru ci le cerem parintilor sa priveases lucrurile pugin alt- fel decit crau obignuiti. O metoda de a gisi nigte rispunsuri ste sd inregistragi pe o casetd video un film (neagresiv) si sé urmirigi impreuni cu copiit dvs. Sau si cititi o poveste i preuna cu ci. fn diverse momente, opriti-va si puneji in cutie urmitoarele aspecte: * Cum se simate personajul principal. + Cum se sim celelate personaje si ce gindese ele. * Ce crede copilul dvs. despre sentimentele personajelor. ‘* Care sint scopurile diferitelor personaje si ce crede co- pilul dvs. despre acestea. + Cum crede copilul dys. ci poate rezolva situatia in care se afla un personaj. . * Ce considera copilul dvs. i a fost bum in fell in care personal au rezolat stata ice ari puta ace ma ‘S& nu vi mire daci, la primele incerciti, copilul dvs. vi va epunde eu dificultate sat chiar va reactiona negatv. cesta este motivul pentru care citi aceasti carte. Va vom ajuta si le oferigi copiilor ocazii si experiente ce le vor dezvolta capa- citatea de a rispunde Ia aceste intrebari, nu numai in cazul povertilor, ci sit viata reali. Pentru aceasta, aveti nevoie de ceducatia bazati pe inteligenta emotionali. Ce este gi ce nu este educatia bazati pe inteligenta emotional Educatia bazaté pe inteligenta emotional au este o abor- dare in termeni de calcule. Metodele detaliate, pas cu pas — Un nou catmin in cinci siptimsini“, ,Copiii ideali in septe / . b F REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 39 tape sau ,Cum si deveniti un pirinte-model” — pot arita bine pe hirti si sund atrigitor avunei clad fi auzim pe autori si pe experti vorbind despre ele. Dar aceste metode functio- heazi rareoti in ciminul dos. Vrem si subliniem fapeul ci vina nu vi apart. La fel ca majoritatea lucrurilor care dau un sens viet noastre si ne adue satisfactie, educatia este un proces extrem de conplex si de profund. Educatia bazati pe inteligenta emotionala porneste de la faptul ca totalitatea actiunilor noastre — atit cele care privesc chestiunile importante, ct cele mirunte, de fiecare zi — ne permite si cream un echili- bru mai sinatos in ciminele noastre gi in relaile ow copii * Ce voiai si se intimple* ‘Cum te simei?* . Ce facea cealalé persoani?" 1\Ge s-a intimplat inainte de asta? Deseori, piringii se grabese prea tare si pund intrebari cu sateen eecal atunci ciad copiii tind s4 opu- engi. De obicei, paring ingeleg destul de bine care sine posibilityile gi le prezintd sub o forma succinta. Dar tunul dintre scopurile educatiei bazate pe inteligents emotio- nalg este deal ajuta pe copil si gindeasci efiient gi si fie ea- pabil sia o decizie bund atunci cind nu sint in preajma adulyi care si-l sfituiasci gi, mai ales, cind se afla in mijlocul celor de-o seami cu el. Acest lucra este mult mai ugor de realizat atunci cind copii sint incurajai sd gindeasca dela inceput pe cont propriu. | smaten ot eptie fac copiti mai mici si situayile care implic& o li- athe Timp. Acesta mu vor intotdeauna capabil s& spun ce vor sau si giseasca cele mai potrivite cuvinte pentra a-si exprima gindurile gi sentimentele. De obicei, vor wvea nevo~ iedeindemnurile pe care le oferd ntrebirile cu nw. multe va- Fats, cel pin pentru a verfaceea ce a spus De aseme- ne, a pune numa itrebirideschise poate fio perdere de timp, mai ales fn eazul copiilor refractari. Prin urmare, dest regula de baza este sa incepeti cv tntrebati deschise, fa unele sia sine preferable intebie cv ma mule vate: De asemenea, este important si evitati ntrebirile Ia care se ras- posit sau nu. Deed ceva fntreabi Esti supirat?*, ‘va objine mult mai purine informatii deeft daci formuleaza fntrebarea fntr-o manieri deschisi: Care sine sentimentele tale in aceasti clipa®* ri0 pamucesrs evorionaca IN zoucaTtA coPILOR <= Dack plrintele fyi asuma rolul autoritiii sav al cenzorului “absolut, copii nu se vor simgi incurajati si gindeasca sisi loreze idei, pentru ci acestea mu ii pot ,conduce" niciie Tn special adolescengilor nu le place ca alfii si le spund ce si faci. Copiii si adolescentii ti vor ispiti deseori pe adulti cu rispunsuri nepottivite, asteptind cu rabdare ca ci si ymuste din momeali” pentru ca discutia si se abati de la subiect sau si sfirgeasci printr-o cearta, Dacd nu vi erjatiintr-un expert absolut, int mai putine sanse sa se ajunga la revoled sau cea 18, De asemenea, aceasta va pune in postura de aliat al co Jului, gi nu tn aceea de ydugman". Desi necesita mai mult timp, intrebirile deschise creeaza un climat poritiv, care le va permite copiilor si simta ca dein solutia, 5. Regula celor dowd intrebatri Aceasti regula simpli, dar eficientd este rezultatul cerce- Urilor efectuate in gcoli asupra unor intrebari care par si fa- vorizeze cel mai mult procesul de invésare. Solugia nu 0 con- stituie doar intrebirile deschise, ci si regula celor doui Intrebari. Regula este simpli: ,Dupa o intrebare, punefi-o si pea doua. Asta fi reaminteste parintelui ca trebuie si folo- seasci in continuare acceasi tehnic’. De exemplu: Cum te simgi?"; ,Bine“; ,De ce sentimente mai esti constient?*; Ei, sint putin nervos." De aici putem trece la parafrazare gi ‘eventual la alte intrebii deschise. Cum funcfioneaz regula celor dows intrebiri? Gin- diti-va pe vremea cind erati la gcoali, eragi agezayi fner-un cere sau pe tinduri, iar profesorul v-a pus o intrebare la care toati lumea trebuia si dea un rispuns. Ce ati facut? Majori tatea copiilor isi formuleaza raspunsul in minte, in mod re- Beta, a fle prea i rosteaed stnci cn le vines ful. Dupa aceea, suspini usurati. Nu prea asculti ce spun cei cionkigh " Dar regula celor dowd intrebiti schimba foarte mult hu crurile. Fi atent: Din ce este formata pidurea de conifere?; | | | | ‘cus TRED| OR 91 ALE vonstt COP »Din brazi, pini, molizi"; ,Bine! Ce inalyime au brazii?" Haideti si mai incercim o data sé citim gindurile: ,Aoleu! Vrei si spui ci trebuie sa gindese™, igi spune copilul, ,Ce am spus? Brazi. Ce au spus ceilalyi? Of, de ce n-am ascultat? Sammy Desteptu’ a spus ceva despre copaci si ce inalyime au... cum era? Ah!" fn timpul acestei activitagi mentale, cei- [alti elevi observa un copil gocat care a primit 0 a doua intre+ bare. Tata ce gindeste un alt elev: ,Uau! Eu trebuia si spun «animale pe cale de disparitie ». Dar daca imi cere un exem- plu? $4 mi gindese — nu, trebuie si ma uit in carte, A, da— fluturii. Mda. Acum sint pregitit." $i un altul: ,Ce noroe pe mine c& nuu ma intrebat ceva. Am zis ceva despre tdierea si arderea pidurilor, dar asta era pe lucrarea lui Rudy — n-am idee ce inseamna. Data vitoare, ar fi mai bine si fiu atene!* "Acest exercitiu nu numa ci da la iveala mai multe infor- ‘mati, dar Ie cere copiilor si gindeasca la un nivel mai pro- fund decit ar face-o de obicei. lata un exemplu dintr-o fami- lie: ,Ce ai facut azi la sociologie?*; Am vorbit despre primul rizboi mondial"; ,$i ce ati vorbit despre asta?" welm?; ,Ce agi discutat despre asta — cum sau de ce a ince- put, cine a participa, cum a fost, unde a avut loc, ce s-a fn- ‘timplat?*; ,.mm, a fost, imm, cum a inceput."; ,Asta-i riz- boiul in care cineva a fost ucis gi de la asta a pornit totul ™; »Mda, a fost arhiepiscopul Fordinson sau ceva de genul sta"; ,Hmm, poate arhiducele Ferdinand ?*; ,Mda. Asta €."; ,Cea spus profesorul vostru, asta a fost adeviratul mo- tiv pentru care a izbucnit rizboiul ?*; Imm, nu sint sigur ‘Trebuie s& citim acasi mai mult din manual."; ,Bine, mi-a plicea si recapiculim impreund dupi ce termini, [mi amin- tesc ci am invagat aga ceva, dar mi-ar plicea si-mi reimpros: ppitez putin memoria — stii doar cd sine cam witue! Cu cit copilul vorbeste mai mult despre problema sau si tuatia respectiva, cu atit se va ingelege mai bine cu pirintel si. Bineinteles, asta se poate aplica sin cazul problemelo: cu prietenii gi, de ce nu, cu fratele sau sora. ,Ce-i cu plinseS2_ireucENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPTLOR (CUM TREBUIE SA LE VORBITI COMTLOR, tele gi gipetcle astea? Myrtle, ce sa intimplar?* Miva spus ceva urit.*; Willow ti-a spus ceva urit? Ce?; Era ceva urit, o injurdturé."; ,Chiar asa? Care?*; ,, A fost... riu."; Tica spus ceva eu sau ti-a spus ci esti rea"; ,Mi-a spus cf sint rea"; ,Myrtle, sti cd asta nui o injurituri, desi nici fru ‘mos nu se poate spune ci este. Willow, ce s-a intimplat ina~ inte si vin eu?*; .Mi-a stricat jocul."; ,L-a stricat? Cum? Cena ficut?*; ,A incercat si-mi ia maginutele*; ,Vrei si spui cia venitla tine siti-a smuls masinujele?*; ,Da. Nu. Mi leva cerut pe toate."; ,Apoi le-a luat?"; ,Da. Nu."; Da sau fu? A luat mayinujele sau le-a atins?": Nu"; Ce i spus?; ,J-am spus: «Pleacd de-aici. »; ,$i, apoi, ce in timplat?*; ,I-am spus cd este rea. $i ea a spus ¢& nu este. lar ‘eu mai zis cd da."; ,Acum cred ca inteleg. Nu s-a intimplat chiar asa cum mi-ati spus voi. Willow nu te-a injurat. $i Myrtle nu i-a stricatjocul. Cind te-a rugat frumos, cum ai fi putut réspunde ca si nu se supere pe tine?"; ,S& spun mu?" Myrtle, crezi cd asta arf fost de folos*; ,Da."; ,Sice-ai fi putut face pentru ca Willow si nu se supere aga tare pe tine?*; ,S4 nu-i cer toate maginuyele."; ,Domaigoarelor, sint mindri de amindoua. Data viitoare, yineti minte, o si va in- treb ce s-a frtterolat ou adevirat, ca s& nut mai pierdem vre- mea si si spunep povestea ca si cum aici ar fi fost 0 cameri video cate inregistreaz’ tonul." Sirurile de intrebari, mai ales cind sint combinate cu alte rincipii de indrumare, fi ajuta pe copii si-si limpezeascé propriile ginduri si sentimente, si iavete si se exprime mai clar — iar piringilor le ofera un indiciu despre ce se intimpla in realitate. Dar ca sin cazul parafrazisi,a si cind gi cit de mult poi insista este o adevaratd arti. [ati de ce aceasta este regula celor doua intrebiti, gi nu a celor patru. In general, cel ‘mai bun procedeu este cel cu doud intrebari la rind SS rpg RT Tere mR PC ER TR SENET RE AT 6, Tebnica lui Colombo Aceasti strategie a fost aledtuita dupa metoda Jocotenen- tului Colombo, personajul din serilul de televiziune cu ace- Iasi nume. Colombo seamaind confuzie si pune indirect tot felul de inteebiri, Se scarpin’ in cap si ingelege greu. Pare in- ‘ofensiv 5i, prin urmare, cei pe care fi interogheaza nu intra intra la banuieli, Pe baza inconsecventelor din povestirile martorilor sau determinindu-i pe suspecti si explice ce s-a intimplat, el obtine informatii esentiale pentru rezolvarea eazalui ‘Aceasta strategie este deosebit de eficienta n cazul copii- lor incipitinati-De exemplu, daca doi frag vitregi se bat gi re ei sustine ci celalalt | lovit fard nici un motiv, pirimtele il poate intreba: ,Vrei si spui cd, pur si simplu, a vonit la tine si te-a lovit? Este de-a dreptul ciudat! Unde rai? Arati-mi, Aba! $i el de unde a venit? De aici? Nu de aici? A, poate de aici? Oricum, ce-ai spus inainte si te lo- vase?" Si aga mai departe. Cu acest sir de intrebari, nu pu- neti niciodati Ia indoiala afirmatile copilului. Dar le permi ‘efi inconsecventelor si iasd la iveald sau continual st obgineti informatii pe ocolite, pind cind copilul va spune ce s-a intimplat cu adevarat. Aspectul esengial al tehnicii lui Colombo este faptul ct eviti confruncarea. Este important si nu spuneti niciodact ceva de genul ,Haide, stu ci mingi*, chiar daca stigi ci nu a spus adevarul. Adevarul va iegi la lumind printr-o perseve- enti blinds. La urma urmei, aceasta se fntimpla atunci cind ‘amen simt c& mu este nici o problema sau ci este fn intere- sul lor si spund adevirul. ‘Acest proces poate necesita timp, dar atunci cind un pi- inte nu gtie ce se petrece, de multe ori aceasta este cea mai bun metodi de a afla. fn cazul copiilor refractar, eu cft pi- rintele insisté mai mult, cu att rezistenta creste. In cazul tch~ niciilui Colombo, spiritul lorde contradictie fi impinge s4 va arate ceea ce dvs., yadultul fier", nu stiti. In cele din urma, asta face si scoati la lamin’ adevirul {24 __mvreLicenTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COMILOR Sugestii pentru succesul pe termen lung Educatia bazata pe inteligenta emorionala nw este o modi, tun instrument sau o tebnica; este o metoda de a stabil rela- tii.cu copii dvs. si de a vi organiza viaga de familie. Nu veji folosi toate principiile enumerate aici tot timpul. Nu este ne- voie, Trebuie doar si folositi mai multe principii, ceva mai rule timp, iar copiti, impreuni cu dvs, nu vor avea decit de cijtigat. Pentru aceasta, am identificat clteva principii zitoare pe termen lung, care sustin educatia bazati pe inteli- genga emorionali. 7. Rabdare si perseverentt Dupa cum s-a mentionat anterior, pentru a-i ajuta pe co- pii si invese si-gi rezolve problemele in mod eficient i si ia decizii responsabile este nevoie de timp. Teebuie si-iinvitagi tun ansamblu complex de aptitudini, Desi toi copiii trebuie si-gi insugeascé aceste aptitudini, pentru unii este mai usor decit pentru altii. Tot aga cum unii copii invagd singuri si teasca, iar alti sufera de dislexie, unii isi formeazi aceste de- prinderi sociale in mod natural sau cel puyin mai uyor, sub indrumarea adultului, iar altora le este greu 53 citeasc& diver- sele semne, si inteleagi problemele legate de relatii gi si se exptime intr-un fel care si le permiti si-gi ating’ scopurile. Acesti copii suferi de ceea ce noi numim ,dislexie socia~ 1s*, Tot aja cum un copil dislexic are nevoie de mai mule timp si depune un efort suplimentar pentru a invaga i citeas- 4, un copil cu dislexie sociald are nevoie de mai mule timp gi depune un efort pentra a dobindi aptitudinile sociale. Daci cineva sustine cd existd o metoda simpli sau rapida de a face aceasta, nt este sincer. Pentru copiiicu dislexie sociala, pro- gresal este posibil doar printr-o exersare indelungati si difi- cild a acestor aptitudini, Dar vestea buni este cA acest progres poate fi obtinut. Cum nici unul dintre certificatele de naste~ re pe care le-am vizut nu include garangi privind simplitatea cresterii si educdrii unui copil, trebuie si fim dispusi si depunem mult efore. — eso tment mer terete tee Semmes me (CUM TREBUTESA LE VORBITICOFIILOR 95 Din fericire, exist’ un drum bine batitorit, care conduce la succes, Este important si aveti rabdare cu copiii dvs. cind invaga aceste deprinderi si, de asemenea, s& avefi rbdare cu dvs, ingiva in procesul de inviqare a acestor noi metode de educate. Rabdarea trebuie insoyité de perseverengd. Dacd un Iuera este infatisat in momente diferte gi este privit din perspect- ve diferite existi mai multe ganse ca el si fie insusit. Ascul- tafi ce vrea sa va spuna cu adevérat copilul dvs. puneti-i o in- trebare, asteptaji rispunsul gi explicafi-i lucrurile pe care nu le ingelege, chiar dack s-ar putea si dureze mai mult decit veati fiinchipuit $i inarmati-va cu perseverenta in intreaga perioada de dezvoltare a copilului dvs. Aceste tehnici nu sint destinate unc anumite grupe de virsti. La fel ca ideile dr. Haim G, Gi- nott, un lider in problema modului in care trebuie si vor- bbeasca parintii cu copii lor pentr a cladi relagii mai bune, s cele ale lui T. Berry Brazelton, considerat unul dintre cei importangi mediei pediatri din America, strategie din aceas- ti carte pot fi folosite ani si ani la rind. Majoritatea parint lor, dupi ce citese o carte sau participa la un seminar despre cresterea copiilor, sint entuziasmati de ceea ce au invatat Dar, deseori, acestea au sint decit ,remedii rapide" si, pe mi suri ce timp trece, nu se mai aplici, sin prea greu de sust- ‘ut sau paring uit noua strategie gi revin la vechile tipare ‘Ac fi foarte bine daca ayirecti pirgi din aceasti carte din sase in sase luni, Acum stim ci educatia bazaté pe inteligenta ‘emofionald este un tip de practicd recunoscuta de multd vre- me ca valoroasi. Acum stim mai bine ci, in societatea de as 1izi, piringi trebuie si manifeste rabdare si perseverenta daca vor ca mesajul lor si ajunga la copii, strapungind barajul cul tural actual, 8, Flexibilizae si creativitate Stim cit sint de ocupate famille de astazi gi cd, in multe privinge, nu-si mai vid capul de-atitea treburi. Am putea si26 INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUGATIA COPILON vi sfituim sf 0 luayi mai usor, si programasi mai putine acti vitati pentru copii dvs. sa va faceti timp si pentru dvs. ing si vi opriti, de pilds, si mirosii trandatirii sau si dedicati o ri pe zi pentru a le da un exemplu bun, invijindu-i pe copii technic sociale si emotionale, desi stim ci mu veti face asta (nici noi n-o facem). Prin urmare, trebuie si figi flexibil gi creativ in viata de familie, Dupi cum va vom arita, puteti exersa aceste aptitudini seara, in jurul mesei, cind mergeti la cumpirituri, cind stati la coada ca si Iuati bilete la film sau ind conduceti, iar atunci cind apar probleme, trebuie sa va faceti timp si le rezolvagi. Noi va sugerim si integrati abor- darea edueatiei bazate pe inteligenga emotional in stilul dvs. de viata obisnuit, in loc sa recurgeri la schimbari dramatice. Pentru asta, aveti nevoie de flexibilitate. ‘O mare parte din ceea ce stim am aflat de la famille eu care am lucrat, Sintem observatori si colectionari. Familile cu care ucrim vin cu propre lor tehnici si activitii, cu pro- pria lor flexibilitate si creativitate. Principiile calauzitoare enumerate in acest capitol pot fi gindite ca nigte ingrediente fos bw, ce ver da Stee coat a ete, ringii pot avea incredere in ceea ce creeaza! Va incurajim si vi concepeti propriile dvs. metode pentru educatia bazati pe inteligenja emotional. Odata ce intelegeti conceptele de baz, total se reduce la aplicarea creativa. $i chiar va fi mai amuzant aya. Vi rugim si ne trimiteti adaptirile dvs, ca si avem material pentru urmétoarea noastea carte! 9. Adaptare Acest principin este 0 sugestie pe termen lung care ne ofe- 1 motive suplimentare pentru a cultiva flexbilitates, creati- vitatea,rabdarca si perseverenta. Cind sintem piringi trebuie s crestem o data cu copii nogtri. [ae daci avem mai multi co- pi, trebuie si ne adaptim situatici unice a fiecaruia. Paring nnu-i pot trata pe toti copili la fel, deoarece, chiar si atunci ind sint de aceeasi virst, teiese in ere diferite. Ca paring, ‘nu mai sintem aceleasi persoane la al doilea sau la treilea co- { tee Stee mene arpa RR GUN TREBUIE SA LE VORUITECOPULOR 97 pil. Virsta de 8 ani, de exemplu, nu o percepem la fel in cazul ficcdrui copil. $i acesta este un lucru bun! Profitayi de ceea ce agi invagac de la viata! Un cuvint de incheiere Nici un pirinte nu respect mereu toate principiile ca: itoare. Nici nu este necesar. Observim insi ca foarte multi paring respect doar intr-o micd misurd aceste principii. In acest caz, copii au de suferit. Vrem sd recream un echilibra ‘mai bun, un echilibru care si le permit copiitor si se dezvol- te pe plan social, emosional si intelectual. Pentru aceasta, in cepeyi cu principiile pe care le puteti urma, rérsineti fidel acestora gi, treptat, adiugati si altele. Daca fac ceva mai des teva lucruri in plus, paring le pot aduce multé bunastare copiilor lor! ‘in capitolul urmator, le vom oferi patingilor citeva idei despre felul in care pot organiza viata de familie, asifel inci copiii si fie mai stapini pe sine si mai disciplinayi,s3 aducd in casi mai multé ordine gi ingelegere.Autoindrumare si autodezvoltare: disciplina bazati pe inteligenta emotionala Parintele (calm): Te rog, Robbie, nu gipa la sora ta cind sintey la masé, Daci nu t-a dat cartofi cind i-ai cerut, roag-o din nou. Pirintele (peste citeva secunde, mai pusin calm si vorbind purin mai tare): Robbie, si acum vorbesti prea tare. Trebuie si ceri mai frumos! Pirintele (peste 30 de secunde, cu fata rosie, cu vencle de la git umflate, cu mifinile incordate atit de puternic pe brate- Je scaunului, inci oasele par si-iiasd prin piele, vorbind tare ~ chiar foarte tare): ROBBIE! AJUNGE! NU §TII SA VOR- BESTI CU CINEVA FARA SA TIPI? TREBUIE SA INVETI ‘CUM SA TE CALMEZI CIND NU OBTI CEEA CE VREI! Hmmm. Degi stim c4 dys, n-ati fost niciodati intr-o asemenea si- twazie, sau cel putin mu foarte des, nu mai mult de o data pe siptimind sau pe zi, stim de asemenea ci printre prietenii divs. sit si persoane care s-au ambalat la fel ca pirintele din ‘exemplul noastru. Este ironic faptul ci un pirinte ii solicité tipind unui copil si nu mai tipe sau ffi loveste copilul pentru cd acesta si-a lo- vit fratele, Nu vrem si le spunem paringilor si nu mai tipe sau ‘si nu-si mai loveasca odraslele. Acestea sint subiecte contro- versate, pentru care cereetirile nu ne oferi o solutie clara = AVTOINDRUMARE $1 AVTODEZVOLTARE Dar vrem si vi ginditi la ce invata copiti dvs, faci si vrea, d aceste tehnici de control al comportamentului si de construi- rea inteligengei emotionale. Lectia desprinsi poate fi aceea ck pentru a obyine ceea ce vrei de la ccilali trebuie si-i intimi- dezi. Dar poate ed paring nu vor, de fapt, si-i inveye asta, chiar dact uneori metoda pare si .functioneze iinte-adevie, mulii paring’ folosesc cee2 ce noi numim atchnici obignuite de disciplinare“. In general, cestea nu re- flccea altceva decit atitudinea abordati de paringi lor, inclu- siv metode vechi, cum ar fi sipetele, palmele, amenintarile, prelegerile, ,confiscarea* unor anumite lucruri sau alte tipuri de pedepse. Va intrebim insi din nou: ce invaté un copil din toate acestea? ,Ti-ai lovit fratele, aa c4 nu primegti desert." Ce-are a face lovitul ev miincarea? Copilul poate si-si aleaga mai bine momentul si si-si bata fratele dupa desert. Copiti nostri tliese vremuri dificile. exemplul pe care il dau piringii fn asemenea situati este mai important decit ne inchipuin. In acest capitol vom trece revista cele patru steategi fundamentale pe care multi print le considera mai eficiente decit ,tehnicile obisnuite de a im- pune disciplina". Ele sint valabile pentru toti copiii, dar, in special, pentru cei mai dificil. Copiii fara probleme" ras- pund la aproape orice metoda, deseorifiind suficienti 0 ypti- vire*, (Sti ce inseamna aceasti ,privire" — specified unuia dintce parinti gi poate anumitor profesor; ii inghea singe- le in vine, simi valuri de vinovatie pentru tot ce-ai facut, chiar gi pentru lucruri despre care persoana care te priveste r-avea cum si afle.) Dar noi vrem si punem in evidengd as- pectul yeducativ" al strategilor pirintest, pentru ca acesta sé niu se piacd in fncercarea dea ,controla” pe loc un copil ne- disciplinat, neascultitor. Cele patru strategii urmiresc i dezvolte constiinga social, sensibilitatea emotional si capa- citatea de autoindrumare a tuturor copiilor. In cazul copiilor mai dificil, va fi nevoie de mai multa consecventa si ribdare ‘tn aplicarea acestor tebnici.£00 _pteuicenta EMoToNALA IN HoUcATIA common Desi aceste strategii va sint probabil deja cunoscute, pot exista unele diferente subtile fati de modul fn care le folositi dvs, sau fat de ccea ce ati auzit despre ele. Ia general, total este o chestiune de atitudine side scop. Strategiile nu sint pe- depse; ele sint instrumente care fi invati pe copii respectul, responsabilitatea, autoindrumarea, congtiinja de sine gi tole~ xanga. Diferenya dintre disciplina, care insearana ,a educa", g pedeapsi, care inseamna ,a face si sufere", se reduce la mo- dul in care paringii concep aceste tehnici si la modul ia care ile folosese. Principileinteligentci emotionale, evidentiate in acest capitol 11. Fit congtint de proprilesentimente gi de sentimentele celorlaly a 2 Manes empiegaeeges punctl de vedere alc oral. $3. Dobindikiva echiibrul si facet fay impulsurilor emo- slonale $i comportamentale. 4, Construiti-vi scopuri gi planuri positive 5, Polosii aptirudini sociale pozitive in rela cu ceilaly. Principle inteligentei emotionale fi ajuti pe paringi: a) si devini congtienti de propriile sentimente si de cele ale copii- lor lor; b) si foloseasca strategii care le permit copiilor si-si controleze emoriile puternice si actiunile impulsive, prin me- tode pozitive, orientate spre invitare; ¢) sa se concentreze asupra ,procesului educativ® si nu asupra ,pedepselor*. Un posibil produs secundar al utilizari principiilor din acest ca- tol este sedderea numarului de conflicte dia familie, De ce? lnte-o casi in care copiii sint scipati de sub conteol sau p: ringi sine privigi ca niste despot, exista mai pugine sanse s& {ntilnim la copii o atitudine constructivi, ribditoare, orien- tatd spre rezolvarea problemelor si luarea unor decizii res- ponsabile. Conflictele dure conduc la lupte pentru putere in- tre parinte si copil. In acest_fel apar ,invingttorii* si AUTOINDRUMARE St AUTODEZVOLTARE ASL winvingii* gi se crecaza premisele ,doringei de rézbunar Pentru a invita si-si rezolve problemele, copiii trebuie si creada si si sim c& paringi ,sint de partea lor. Aceasta im- plici multe ate valori, cum ar fi ysinceritatea", ,increderea si deschiderea. Principalul scop al strategilor de disciplina, din acest capitol, este acela de a imbunatati relagile dintre ‘membri fami Laude gi prioritati Noi, oamenii, sintem programayi si Avem nevoie unii de alti. Avem nevoie unii de ali pentru a ze implini nevoile materiale gi vem nevoie unii de alii pen tru dragoste §i tovarisie. De asemenea, avem nevoie unii de alti pentru a ne descurca in viaa de fiecare zi. Copii din or- felinate nu suferd din cauza lipsei de hrani, adapost gi imbri- ceiminte, ci din list de vorbe, mingtiere si dragoste. Tosi avem nevoie de atentie, de contactul cu oamenii si de relay de dragoste implinite. Cautarea unor relayii de afectiune gi a atenfiei pozitive sint principalil factori motivasionali ai com- portamentului, in special la copii. Deseori, paring se intrea~ bi: ,De ce ar face asta pentru a primi atentie? Deja am chel- tuit o groazi de timp cu el, iar cind are o problema, toate familia e in aru lui. De cits stentie are nevoie copilul ista?* ‘Atentia creeazi dependent, nu este pur si simply ceva care ne place, ca un desert. Dupi o masi imbelsugati, indife- rent cit de delicios ar fi desertul, ajungeti la punctal la care spuneti ,Ajunge.” Dar copiti rarcori vor spune: «Sti, mami, sstizi mi-ai acordat destuld atengie. Acum o si ma joc singut, linigtie si o si te las si-ti faci treaba." Nu, atengia le creeaza copiilor dependengi, iar i, prin insisi structura lor biologi- 4, dorese gi le place atit de mult atenja, incit mu par si se sax ture niciodata. Bineinteles, cu cit primese mai multé atentie ‘negativa, cu atit devin mai nesiguri, ceea ce fi face si caute sé obfina si mai multé atengie. Acest ciclu poate deveni o proLO® _neteucenra eMOTIONALA IN EDUCATIA COMMLOR blemé, deoarece atentia negativa nu este a fel de satisficitoa- re ea'acentia pozitiva in apareni, copiilor nu le prea pasi ce tip de atentie pri- rmese, pozitiva sau negativa. lack de ce, chiar atunci cind un ‘prince tipi la copil, va descoperi cd acesta nu se opreste sau foarte curind isi reia purtarea nepotrivit. De multe ori, pa- ring l ntreabi pe copil: .De ce ma faci si tip la tine Ris- punsul poate fi acela 4 copilul vrea sii se acorde atentie. Dar adevarul profund este ci filipsesc aptitudinile emotionale de a atrage atengia pozitiva sau ci parinfi trebuie si-si mai re- gleze ,antenele” cu care capteaza doringa copiilor de a primi ntentie pozitiva, Modurile in care parintii prefera si le acorde copiilor atentie negativi: Prelegeri Cicdleala Certuri Tipere Ceca ce ii face pe copii Si nu-i mai asculte pe paringi; Si mormiies Si fuga sau sai evite pe patingis Si facd din now acelasi lucru pentru care au primi atengie _,Modelul pe care il folosim pentru a le acorda atentie co- piilor este si le oferim atentie pozitiva cind se poarti frumos sist nu le mai dim nici o atengie in cazul unui comportament nepotrivit, dar inofensiv. Cind copiii nu se poarta frumos, paringii, de obicei nu le mai dau nici un fel de atentie poziti- Vi, ci, dimpocriva, negativa, sub fomé de cicdleala, cercuri, AUTOINDRUMARE §1 AUTODEZVOLTARE 108 prelegeri sau tipete, In misura in care este posibil, paring teebuie st reducd volumul de atentie negetiva adresati co- pilului, deoarece aceasta tinde si produci mai multe conflic te si si reduca stima de sine atita paringilor, cit gia copilului De ce? Atentia nogativa poate si creeze dependent credem ca vreun pirinte vrea si qipe sau si-gi ci odrasla ori de cite ori trebuie si-1 determine si fac’ ceva, Daca inteleg principiile de functionare, parintii pot avea la ‘ndernini mult mai multe posibilitigi dea aduce la normal un comportament nepotri De obicei, paringii nu considera laudele o strategie in re- lagile cu copiii. Toyi parintii igi luda copiii, dar au tendinga sho faci in mod reactiv; cu alte cuvinte, daca se intimpl si observe ceva, cum ar fi nota 10 in carnet, fi vor lauda copi Jul. Alsi paringi exprima tot timpul aprecieri. ,E grozav. »Minunat!* ,Sint foarte mindru.” Dupa parerea noastr, p rinyii subestimeaza forta aprecierilor. Vi incurajim sa folosi atentia pozitiva sau aprecierea in mod proactiv. Motival este acela ci, astfel, copii vor incepe si se poarte astfel incit aten- tia piringlor lor s& sporeasc3. Cea mai bund metodi este de i propune copilului ca scop anumite comportamente si de 4 ciuta ocazii pentru a lduda comportamentele respective. Este foarte bine si vi concentrayi asupra unor lucuri marun- te, cum ar fi si vorbeasca frumos cu fratele siu sau si-i puna teaigi la loc dupi ce se descalya. Ideea esentialé este: Copilu- lui trebuie sii fie foarte clar ce comportament anume apre az. Termenii de ordin general cum sint ,grozav" si ,bine*, desi incurajatori, nu-i ajuti pe copii si inteleaga ce v-ar pli cea sa vedeti mai des la ci Este deosebit de important si liudati comportamente care sint incompatibile cu cele pe care vrey si le descursjagi. De exemply, intr-o familie cu care am lucra, certurile dintre cei trei frat ii aduceau pe piringi la disperare. Cind au venit pentru consiliere, piringii au spus: ,Se cearti mereu."; Me: reu2"; ,Mereu. N-avem nici clipa de linigte."; , Nici o el pi de linigte? Ingrozitor. $i mu dorm?* Sigur ca dorm."; ‘Au fost exmatriculati de la scoala ?*; ,Nu, n-ar face nicio-HO yceusceta sNoTIONALA IN EDUCATIA cOMTLOR dati asa ceva la scoala, Se cearta doar intre ci."; ,Si se cearti mereu?"; ,Mereu.“; ,Unde sint acum; ,ln sala de astep- tare.” ,Aha. Dar nu-i aud. Se ceartd in linigte?*; ,Fac o gili- gie!"; Acum mi se pare c& nu se cearta sau, cel puin, mu cine stie ce..."; ,Nu, sigur ci nu..." Din aceasta conversatie, am reusit si identifici> anumite momente fn care copiii nu se certau, I-am sfatuit pe paringi— poate ei ar insistat este un termen mai potrivit — si caute ‘momente de cooperate sau cel putin de coexistent’ pasnicd si apoi, si-i laude pe copii pentru faptul ci se ingeleg unii cu ali, Le-am cerut si fie precigi in aprecierile lor si, mai ales, si'se concentreze asupra momentelor cind simteau intr-ade~ vir c& odraslele lor erau calme. Este important si liudati anumite comportamente (Esti atit de drigus cu sora ta"), si ru calitayiglobale (,Esti baiat bun*), pentru cd un cuvine de apreciere bine formulat ii ofera copilului informarii explicite despre ceca ce a fost demn de laud’ in comportamentul siu, pentru a-l putea repera. fn plus, prin intermediul aprecierii, i transmitesi copilului ce este important pentru dvs, care stat valorile dvs. A-I liuda pe un copil pentru faptul cé imparte ceva cu alsiil va invita cd bunatates §i generozitacea sint im- Portante, cd vi face plicere, iar el se va simi foarte bine. De multe ori, paringii trec cu vederea un comportament potrivit, il lauda cu jumatate de gurd sau folosesc vorbe de la- uudi cu caracter general, pentru ci au obosit si asiste la aticea comportamente nepottivite si nu se asteapti ca laudele si schimbe ceva, fi avertizim c& daci nu persevereazi, e putin probabil sa reuseascd. Apoi le spuncm ci totul este bine, c& probabil va dura cel putin dowi siptimini ca si-si formeze noul obicei, Citeva sugestii privind aprecierile Cind luda pe cineva, este important si o facegi necon- disionat. Cu alte cuvinte, nu adaugeri cuvinte cum ar fi ,dar* t AUTOINDRUMARE $1 AUTODEZVOLTARE 105 sau ,de ce", Nu adiugagi ,Dar cum rimine cu asta? sau »De ‘ce nu te porti aga tot timpul ™ Aceste rezerve vor estompa aspectele poritive ae vorbelor de laud. ; Haideti si examinim patru situatii privind certurile din tre frati despre care vorbeam mai faainte. Observagi urmi- toarele lucruri 1. Unul dintre copii isi ajutd fratele sf giseascd o revist fei afi ruget si 0 faca. | . ey Sia eu vot in jurl meseic sii facdtemele— si chiar ji le fac. oo 5, Dupi cing, cind au terminat de mincat, se ridicd tog si 4si pun farfurile in chiuveta fir si fie rugagi gi fads se in- ‘ghionteasca gi si se imbrinceascé unul pe celalalt. 4.Doi copii care stax in aceeasi camera iyi fac ordine la ru- sgimintea dvs. si se impac foarte bine in acest timp. Ginditi-va cum i-ati putea lauda in fiecare dintre aceste si- ‘ua, Haideti si examinam citeva dintre exemplele noastre: 1. pli place felul n care vad ajutat unul pe celal” 2 fet o reas ror cad ft impreud st temele, fari si va bate. Bravol! “, alma as Gus afta ge ffi laspila.* 14. Agi muncit atit de bine impreund gi camera voastri aratl grozav." Observati cit de ugor este si anulay efectele aprecerilor, adaugind un ,dar® sau un de ce: 1. plmi place felul in care v-afi ajutat unul pe cel:lale. De ce nu puted face asta tor timpul a : 2. ,Aqi ficut 0 treaba grozava cind ati stat tmpreund gi cat temele, dar ar fi fost si mai bine daca n-aji fi vor- “ 3 cMulumese ef ai dus ev ata gr farfrile la spat De ce nu incepeti si faceri asta in fiecare seari2*¢ 2.06 _oermuicenta mwotionacd ty eDUCATIA conuLOR > E4-wAgi muncit atit de bine impreuna si camera voastri ‘raed grozav, dar nu ati sters praful de pe dulap aga cum mi-ar » fiplicuc Se vede clar ci dacd adugati aceste cuvinte, laudele se transforma in critici sau in vorbe de corectie. Exist un mo- ‘ment potrivit pentru ficcare fraza. Ideea este si faceti astel incitlauda dvs. si aiba efectul dorit si s figi mulyumit — face minuni! Niu este chiar atit de usor st ignori Iritarea nu este doar o problema a pielii. Este ceea ce ‘ulti paringi sime atunci cind copiii lor fac tot felul de lucruri marunte, neplicute, supéritoare, frustrante. Cind pielea ne este irtatd, deseori ne frecim sau ne 2gindirim zona respec- tivi, Acest tratament nu vindecs, dimpotrivi, nu face decit si ‘nrdutiyeased Iucrurile. Aduce inst 0 usurare temporari. Cind copii nostri ne irta, noi i ,2gindarim*, exprimindu-ne supirarea sau poate doar rotindu-ne ochii sau dind din cap ‘ntr-un mod care le comunica faptul c& nu ne place ceea ce fac. ind vi irité copii, ncercati si treceti cu vederea acest ku~ cru. O purtare neplicuts, dar inofensiva, cum ar fi viicirea- fa, intreruperile, toanele si cicileala, sint lucruri pe care ar twebui si le ignorati. Trebuie fnsi si va avertizam cf, la fel ca avunei cind va maninca pielea, a ignora toanele copiilor po te fi un lucru extrem de dificil. Ce ironie! Nu-i aga ci e mai ‘rou si treci cu vederea dectt si faci ceva? Dar pentru a igno- rae nevoie de multi munc’ gi de inteligenta emotionala Inainte de a practica metoda ignorati, incercati si va dati seama de citi stapinire de sine veri avea nevoie, Va trebui si ‘va concentragi asupra scopului dvs, si invitati si va pistrayi calmol cind simi cd va cuprinde supararea si si fifi pregatit pentru ce se va intimpla in continuare. Cind un comporta- ‘ment este ignorat, initial copiful va stirui in purtarea'respec- iva, iar in cele din urma se va opri. Aceasta este 0 tendingi Insusid, gi nu o incercare a copilului de a va face si va iesig { _AUTOINDRUMARE $1 AUTODEZVOLTARE 107 din mingi, De exemple, cind rasuciticheia in contact, vi a5- teptati si porneasci motorul, Dac nu porneste, incercai din so din nou, x putin mai mul mai mul nese ot isati pedala. Cind faceti ceva, asteptatio replici, dar cin weer huera me se andimpl, amplifies scionen inal. V& A mers ints aga choles meargt din nou” ii gindese la fel. Daca ignoratio toand de~a lor, ei stiu ca winfiese rug vd capeeze atenia in celag fl pre- supun ci si de aceasta daca va fila fel. Cind nu réspunderi, copilul incearea din now, mai mult, mai tare... pind cind fie se opreste, pentru ci igi da seama cé nu mege, fie incearcé alt- ceva, cum ar fi si arunce cu ceva in dvs, lucru care au mai poate fi ignorat, pentru ci nu mai este inofensiv. (Vom vorbi fin ultima secyiune din acest capitol despre cum trebuie si re- actionati la acest tip de actiuni, pe care le considerim o incal- care a regulilor din familie.) : ‘Agadar, ce presupune faprul de a ignora cu adevarat? In~ sean st fai ins sano opi ics up ‘esti, De asemenea, se exclud privirle rauticioase, mustrari- Te, mormaieile gi chiar ofr; mv scorn un fl de atengie, (Remarcati ci, de obicei, aceste gesturi sint suficien- te eG iv informa pe coped vor fino.) Fireste, de ‘ndata ce copilul inceteazd cu purtarea nepotriviti, wrebuie iudat pentru faprul ed incearca si se poarte frumos. Ce functioneazd in cazul dos. ? Pentru a-i ajuta pe parinti si-si consolideze inteligenta emotionala, le sugerim un exerciti, sa alcatuiasca o lista cu toate lucrurile care ii deranjeaza la copii lor. Poate fi vorba despre certurile dinte frat, despre faptul c& nu aseulté ori cd le ia prea mule timp sé se imbrace sau ca se pling in logivird cu temele pentru acasi. Ordonaji punctele de pe listt de 1s cele mai importante la cel mai putin importante. Sfirsitullis- tei (lucrurile cel mai putin importante) va va sugera o idee cu privie la luerurile pe care le putetiignora. Apoi facet o list cu lucrurile opuse, de exemplu, Imigl ,certuriintre fra {ROS neteucenra eorionatA In ubucAtia coMILOR ffi nota «se ingeleg bine unul cu aleul*. Aceasté lista parale- 18g va dao idee cu privre a luerarile pe cre le onflis. da. fncepeti cu partea de sus a listei (Iuerurile cele mai impor- tante), care va constitu sinta laudelor dvs. Reactile si congtiinga de sine Noi credem ci in esenti, copii sint bun, ed iu si deo- scbeasc bine de ru vor oe eet bine. fi ponte te piedica ina faprul ci le lipsese congtiinta proprilor sen mente, capacitate de s-sicoatrola impulsuril, scopurie i planus a de semen ela gaa ptirudnile sociale — elemente de baz ale inteligentei emo- Tieudini este aceca de a-i supraveghea gi de a face congtient de propriul comportament. Acest Iucru este valabilindife- rent dacd fi invitari matematis, golf sau arta conversatic Supravegherea comportamentului permite sporitea congtin. {ei desine sa capacititide autosupraveghere. De asemenea, 5 sj pe isn 3 privessl in mod obec un anumit mmportament, si vada cit este de ru in realitate gi da si af s tabunate ato, Heed PARINTELE (probabil cd este vorba despre o mama): Faci fi rimivuri prin voata casa. coms Imi pare riu. (Sau ,Ba au“, sau ,Nu cu, fratele Ceca ce vrea de fapt si spund copilul, dar fie nu poate, fie este sufcient de inteligent si neo fac este urmitored tae »Chiar aga? Hai si privim in mod obiectiv. Asta e o bucaté de nuga. Cum nuga trebuie supti, este lipicioasa si mai putin probabil si faci firimituri decit,s& zicem, chipsurile sau sti ksurile. E adevarat, pot si cadi firimivuri. Acum si vedem in ce zond am umblat cu substanta ofensiva. Am deschis-o in bucatarie. Am muscat din ea o dat&. in acel moment, eram ( sopenee ctinmmg tn ae eR pa: 109 AUTOINDRUMARE $f AUTODEZVOLTARE Tingd chiuvetd. Am ficut patru pasi pind in sufragerie, unde am mai luat o inghigiturd. Apoi am mai facut sapte pasi, mes- tecind, ping am ajuns la usa din spate. In acel moment, tu ai ‘emis acea remarca acuzatoare si inexacti. Daci nu cumva di- rmensiuinea intregii case a scizut dramatic gi ai inchiriat tot etajul, camera de zi, holul si scdrle, plus pivnita $i veranda, ceed ci firimiturile nu s-au impristiat prin toata casa. In plus, zona cu concentratie maxima de firimituri va fi acolo unde am mugeat din prijitura gi poate fi indicaté cu precizie, Asa ci nu ingeleg, de fapr, de ce ai facut aceastd afirmatie: poate iu esti congtienti de dimensiunile proprii tale case sau chiar crezi ci am umblat peste tot scuturind din nuga, ca si fac fi- rimituri, sau veei doar s& mé acuzi pe nedrept gi si faci ca lu- crurile sa para mult mai grave dectt sine in realitate. Sint bui- rmicit, Vrei si cura toate locurile unde s-ar putea si fie firimituri si data viitoare si incere sa fac farimicuri numai in bucitarie? Asta pot si ingeleg sisi accept.” ‘Supravegherea comportamentului poate fi pugin cam difi- cili, Este nevoie de organizare, consecvensa si perseverentd Daci o practicati in mod inconseovent, ii transmitesi copilu- Inj mesajul c@ nu va past suficient pentru a va asuma respon sabilitatea (de adult) rezolvarii problemei sau ci dac’ el are suficienti rabdare, voinga pirinteasci poate fi sc>minati. Insi a-i supraveghea comportamentul si a-i oferi copilului informayii despre acesta este un instrument puternic, care, dupa cum s-a mengionat anterior, poate servi o diversitate de ‘scopuri si meriti efortul. Majoritatea comportamentelor pot fi monitorizate cu ajutorul unei diagrame. Este destul de simplu si definigi o asemenea diagrami, Scopuri. in pimul ind, stabilig-va nigte scopuri. Ce comportamente vrefi & supravegheati? In mod ideal, acesvea trebuie exprimate pozitiv. Vi recomandim ca, initial, si se- lectati intre unu $i trei scopuri, in functie de capacitatea dvs. de a efectua in mod consecvent munca de supraveghere. O (3LNG _nvreucenta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMILON du indeplinite scopurile initiale, puteti adiuga oricind objective ac Aceste objective por fi si impart ceca ce au cu fat lor, si se poart frumos la masa si sii acd singuri temele. Este important si vi exprimayi scopurile pozitive, cum ar fi, de exemplu, , Jucati-vi frumos. Vrem ea ei si se poarte frumos cft mai des, Are insi sens si supravegherea unor comporta- mente negative. Dacd alegeti un asemenea comportament, vi sugerim sail echilibrati cu uaul pozitiv. De exemplu, tachi= narea sau sinjosiren" pot fi echlibrate prin complimente,la- ude sau ,edificiri“, Faptal de a lovi poate fi echilibrat prin oferirea de ajutor. Retineti ci in aceasti etapa paringii mu i cearci si schimbe nimic, doar incearca si-si dea seama ce se intimpli, cit de des, cind si unde. Perioada de timp. Perioada de timp selectati depinde de scopurile dvs. De obicei, diagrama este trasati cu zilele sip- ‘aminii in partea de sus. Apoi, in functie de scopul si obiec- tivele dvs, puteti indica o subdiviziune. De exemplu, daci tunul dinwre scopuri il reprezineé temele pentra acasi,atunci sub luni" putegi introduce o rubric’ pentru dupa-amiazi gi ‘una pentru seari, adica intervalul creat dupa terminarea cursu- rilor gi cel de dupa sfirsicul cinei. Simbita si duminica, este suficient si avert »dimineata* si ,dup’-amiaza", in functie de programul familiei. Daca scopul il constituie manicrele din timpul mesei, pentru fiecare zi puteti folosi rubricile jwmic-dejun", .prinz", ,gustare” gi gcina". Sisteme de evaluare. istemul de evaluare depinde gi el de scopuril stabilite, Pentru unele scopuri, trebuie s8 numirati de cite ori se tntimpla un anumit lucru. in aceste situatii, pu- refi un marcaj in rubrica adecvati ori de cite ori observati comportamentul respectiv. Cind urmiriti comportamente negative, uncori poate fi mai ugor si eliminafi un mareaj de= cit si puneti unul. De exemplu, puteti desena zece ,fete ve- sele intr-o rubrica scop/timp si, de fiecare data cind copilul ‘Au se poarti cum trebuie (de exemplu, cind Todd di in su- ioara lui), tiiagi una dintre fete sau transformati-o intr-o fay wrist. peste y-mpantene emma auroinonumansstavropezvourane Diagramele sint extrem de folositoare si pentru suprave- gherea comportamentului din afara casei. Pentru unii copii, ‘camnetele de note nu sint utile in acest sens. Copilul nu face nici o legitur8 inte felul in care s-a purtatazila scoala si nota pe care 0 va lua peste dows luni. De asemenes, unii copii se asteapti la esec, asa e& singurul scop al notelor este de a re- flecea ceea ce ei considera propria lor nestiinyd. Diagramele de supraveghere zilnici necesita timp din partea profesorilor, dar pentru uni copii meria din plin efortul. Daci este lua seamé de profesor pe parcursulzile, elevul se poate concen- tra mai bine asupra a ecea ce se agteapti de la el, profesorul vva avea atit reactii pozitive, eit gi negative, iar pirintele va gti ce se petrece cu copilul sit. De cele mai multe ori, cind un pirinte intreaba: ,Cum a fost la scoala, rispunsul este: pBine-" Apoiy pirintele iatreabi din nou: yCe ai facut as- {zi ?, iar copilul rispunde: ,Nimic.* Parintele, preocupat si insistent, mai intreaba 0 data: ,A fost vreo problema? la care copilul rispunde plictsit ,Nu" Daca foloseste o diagra~ ‘mi zilnicd, pirintele tie ce fel de 2i a avut copilul lui. Astfel ‘i va putea luda atunci cind este cazul gil va ajuta si depa- seascé problemele, Vedere din interior: Cum functioneazit diagrama fara recompense (© greseala facutd de majoritatea pirinilor care au folosit diagrame este ci oferd imediat 0 recompensi pentru bund purtare. Sintem categoric impotriva acestui lucru. Motivayia poate fi vazuti ca o fintd (vezi figura urmatoare). Cercul ex- terior simbolizesz’ motivayia materiala — facesi ceva pentru cd veri obgine ceva in schimb. Motivatia social, reprezentata in cercul din mijloc, apare atunci cind facem ceva pentru ci ne ajutd si fim impreund cu alti sau sa citigim aprobarea ce- lor pe care-i iubim sau vrem si fi impresionam. In centru se afld motivatia intrinsecd: facem ceva datorité sentimentului de satisfactie pe care nicl da indeplinirea acelui lucru.LES _InTeLIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COMLOR MATERIAL, Sociat Telul nosteu este moti ii rmotivatia intinseed a copiilor. Dack ei fac ceva pentru ei insisi, pentru cf fi ee av aaa b an sint mindri de realizarile lor, atunci nimic nu le vasta - cale. sen face pentru ci vor si.o faca. Daca le oferim in- mati despre performanta lor, le alimentim motivatia in. trinsecd de a reugi. Pinca Ja copii dvs. cfad joaci un joc video. Ce ob- fin? Un scor. Acest scor fi motiveazd, pentru cd fi face si se Simei mut de ele lor Dr cum rane cellar pul? Penru asta nici micar nu primese un scor. (Primi o , Sar la mule timp dup’ ce au avut loc convorbitile, si ‘cesta poate fi motivul pentru care nu faceti mare car in le. urd cu asa, cum ai fcedack ai obtine pe loc informa lespre cit vi costa convorbiile copilor dvs) i oa ee ‘supraveghind un comportament, ‘veti incerca schimbat ceva fa eel putin jumatate din timpul acordat, supravegheril. De ce? Si luim un exemplu. Daci vref sa sls. biti “otal (in mod onest) tot ce mincat- Carind vet obser vac fie lururpe care pict mar uebu ste ace Dad vreti si cheleuiti mai putini bani, notai tor ee eumpaati, inacestcaz ve chsera diverse cell fr sens. "aptul de a supraveghea comportamentele ne face ‘mai constienti de ele. Inseamna ci sintem ‘ncaa and orn meteor mcm eee nN RC TR aurowpnumanestavropezvourane ELS ind ne purtim intr-un fel sau altul? Nu chiar. fnseamni doar ci funcjionim in regim automat. Facem ceva lasindu-ne prada primului impuls, fra si ne gindim prea profund, fard a reflecta daci este un lucru bun pentra noi, daci este in de- plin acord cu scopurile noastre. Cind trebuie si seriem ce lu- feruri am cumparat gi stim c4 partenerii nogtri de viayd vor examina sie lista impreuna cu noi si va trebui sé dim expli- cat, vom fi mai putin tentati si risipim banii cu ususinta Copiii nostri nu prea sint inclinati sf tind socoteala® a ceca ce fac, dar atunci cind stiu cf exista o diagrama care va fi cexaminaté de un parinte, asa le va da de gindit. Vor reflecta ‘ceva mai mult — un semn de inteligenta emotionala — si vor fi mai putin impulsivi Motivatia socialé tinde si apara in mod natural ¢i3iajuté pe copii si-si dezvolte motivatiaintrinseca. Cind un copil se poarti cum trebuio, esi din jur vor reactiona pozitiv. Aga se petrec lucrurile in lumea asta: daca te post fremos cu ccilalt, sicise vor purta framos cu tine. Motivasia material se aflécel mai departe de sinta noas- wi. Copii care sint motivati in acest fel au fae ceva pentru ed se simt bine sats pentru a le face plicere celorlali ci pentru ck primesc ceva fn schimb. Atunci cind dispare stimulentul material, ei nu vor mai face lucrul pentru care ar fi trebuit s fie reesmpensafi, Daca vrem ca impulsul de a se purta bine si porneascd din interior, au recompensele materiale reprezin~ 1 solugia. Este interesant de remarcat ci studiile privind mo- tivul pentru care oamenii igi dau demisia dintr-o slujba au re~ Tevat faptul cd nu banii erau principala cauz’, ci lipsa implinirii personale sau a aprecierii din partea celorlali ‘Un alt aspect interesant este acela ca, oferindu-le copiilor co motivatie exterioari pentru a face un Iuera pentru care aveau deja 0 motivate interioara, s-ar putea sie rapigi mosi- vatia proprie. De exemple, daci tl risplitis pe un copil care ‘vi ajuta la bucatirie pentru ed agai place, s-ar pores sé lip~ siti de bucuria de a vi ajuta. Apoi, dacd nu-I mai rasplitig, € foarte posibil ca motivatia hui dea vi ajuta si scad.Aa INTELIGENTA EMOTIONALA IN’ EOUCATIA COMILOR Pe de sta parte exist’ situati in care recompensele mate- ~~ riale pot fi valoroase. De exemplu, un copil cu care am lucrat se confruntase cu 0 mulkime de esecuri scolare, din cauza tunei calbuciri legate de citi, nediagnosticate la timp. Acest copil nu voia si-gifaca temele, fiindcé pentru el acest luera era sinonim cu frustrarea si esccul. Temele pentru acasi nu erau asociate cu mindria gi realizarea. Desi temele au fost modificate pentru a-|ajuta pe copil ca, atunci cind reugeste si le facd, si afle ce inseamné satisfaetia, iar paring Iau laudat sil-au incuraja, pind la urmé torul se transforma intr-o bi- tlie. Dupd cum a spus odata un copil foarte destept, ,Prefer si fiu rau decit prost." Pentru a-l determina pe acest copil si lucreze, soluyia adoptati 2 fost aceea a unei recompense. Cu alte cuvinte, copilul nu avea si lucreze pentru sine sau pen- tra a fi apreciat de paringi, ci pentru a primi un premiy, de- ‘oarece succesul sau esecul nu era legat de simul proprici per- soane, ci de ceva din exterior. De asemenea, premiul trebuia si fie valoros, adicd ceva ce eligi dorea cu adevirat. Odati ce copilul a cistigat premiul, Iam putut ajuta si ingeleagé faptul ci putea intr-adevar si fack ce aves de ficut. Aceasta i-a schimbat perceptia asupra proprici persoane sia inceputsi se cousidere competent, in loc si se mai simti yratat*, Au fost sidite astfel semintele constiingei de sine gi ale motivatici in- terioare O ales situatie in care puteti folosi recompense materiale este aceea in care puteti fi aproape sigur cd o dati ce compor- tamentul a fost stabilit, motivata intrinseca va putea si preia controll [ati de ce se pot folosi recompense materiale pen- tru arl determina pe copil si foloseascé toaleta, Odati ce a fost ,instruit*, de obicei se simte mindru de sine pentru ci este ,mare* si primeste numeroase semne de atentie pozitiva din partes celorlalti, Acest lucru devine mai important decit Fecompensele materiale, daci ati folosit asa ceva. De aseme- ‘nea, putegi folosi recompense materiale pentru a-i determina pe copiii nchotiriti ,si sari peste bustean". Daca un copil id sau inhibat, uncori puteyisi-i dayi un stimulent ca ( Popeater arms ras neem ee NR AUTOINDRUMARE §1 AUTODEZVOLTARE aan si participe la 0 activitate, sind ca odata ce a fécut pasul gi s-a obignuit fi va plicea cu adevarat. Apoi puteti renunts fara probleme la recompensi iar el va continua si participe. Cind se foloseste un stimulent material, acesta trebuie retras trep- tat gi cu atentie, imediat ce copilul incepe sa aiba reusite si in- credere iu uitati, recompensele materiale reprezinta co solutie ultima, nu o stare initial in viata se intimpla tot felul de lucruri Dupa cum stim cu toi, sin viaté se intimpl tot felul de Iucrari*, Aga e lumea asta. Actiunile noastre au intotdeauna consecinte, unele pozitive, altele negative, unele previzibile, altele nu. Este important ca un copil si stie care sint conse- cingele actiunilor lui. Aplicind principiul ,In viaga se intim- pli tot felul de lucruri*, paring i uta pe copii st nvere cum Si anticipeze consecinele gi si-si asume responsabilitatea pentru ceea ce fac. (Orde cite ori dayi o comands urmati de o ameningare, ca de exemplu, ,Arfibine si faci asta, altfel eu o si fac cealalta", declangim asa-niumieul ,eflex contradictoriu”. Cind sintem intimidagi sau ni se spune ce si facem, tending noastrifireas- ci este si spunem nu. Copii sint la fel. Cind un pirinte i ameningi ,Daci nu-ti faci curatin camer’, nu mai ai voie afa- ril*, copilul incepe, din reflex, & tipe, si se certe sau pur si simplu refuza. 11 puteqi oblige si faci ordine in cameri, da chiar aga vrti sa va crestericopiti? (Daca ati réspuns ,da* la aceasti intrebare retoricd, vi rugim si recitigi capitolul 1.) CCind spunem cd se intimpla tot felul de Iucruri*, le co- municim copiilor nostri, intr-un mod pasnic, ,lucrurile" care se intimpla in urma actunilor lor. Pentru a lamuti aces te situatii, puteti folosi technica diagramei, descrisi mai devre- ‘me, Sintem cu tofii de partea copiilor, au impotriva lor. 1 avertizim in legitura cu ce s-ar putea intimpla, daca se poar:AGS _mvreuicunta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMLOK 1 intr-un anumit fel, dar ef sint beri si actioneze cum vor. De exempla, paringii le reamintese copiilor c& daca le ia prea rule timp si-si fact temele, sau gi le fac de mintuiala $i apoi trebuie si le reia,s-ar putea si piardé emisiunea de latelevizor. Aspectul important al principiului ,se intimpl& tor felul de lucruri“ nu este acela ch parintele il conecteaza pe copil le realitate prin intermediul unei pedepse, ci faprul ci pedeapsa, prin consecingele sale, devine un adevarat ,educator". Astfel se evité luptele pentru putere si chestiunile legate de control. Retinesi, nu este o situatie pirinte contra copil. Paringi sint de partea copiilor, ajutindu-i si evite evenimentele nedorite din viagd. tolul lor este de a-iavertiza pe copii in legatura cu consecintele, si nu dea-i ameninga. Desigur, in legiturd cu acest aspect existi o serie de con- troverse. Nu vrem si spunem c& tot ce face copilul este bine. Atunci cind este vorba de siguranti sau de legalicate, siat ne cesare eforturi pentru a stopa un anumit comportement. Dar aceasta nu se intimpla prea des. Cind explica o potential consecinté, paringii trebuie si-i informeze pe copii, pe un ton neutra, ce se va intimpla daci i aleg si se compe.» intr-un anumit fel. Copilul trebuie si aib& posibilitatea de a alege intre a se purta in felul respectiv si 2 suporta consecingele sau dimpotriva. Chiar dacd, in cele in urmé, urmarea unor fapte se afl sub controlul parintilor, alegerea este a copilulai si, prin urmare, cot Iu, $i nu parinti- lor, ii revine responsabilitatea pentru ceea ce facut. Cunog- tingele nosstre despre inteliventa emosionali ne inceamna si afirmam 4 daci parintele are un comportament marcat de farie atunci cind igi avertizeaza copilul sau fi expune conse- cingele neplicute ale uncia dintre faptele sale, acesta se va concentra asupra pirintelui furios, i mu asupra consecingi In acest caz, nu va invita lec, ‘Cind vrei si-i spuneti ce se poate intimpla, putet folosi © exprimare de tipul ,Daca... acunci*. Daca termini de mincat, primegti si desert." ( seers renee mamerenmnan tench eee eR AUTOINDRUMARE SL AUTODEZYOUTARE, AL sj fie cald." Dac’ iti pui haina, 0 si Daca iti ia prea mule timp si te pregitesti de culcare, n-o si mai aver timp pentru povesti.” »Daci nu conduci ou atentie, n-o si mai pot folosi masina.“ favunele cazuri, mu putem fi siguri ca ,lucrul" respectiv se vaiintimpla, Prin urmare, vi recomandam si folositi o forma de genul ,Daci... s-ar putea": Daca ii juciria cu tine, s-ar putea si o pierzi si si fil trist Daca nu inves, sar putea si nu faci bine la lucrare.* "Daca nu seri repede un bilet de mulqumire, pe viitor s-ar putea ca oamenii s8 nu mai fie la fel de generosi, atunci cind igi vor mai oferi daruri." »Dacd citesti reteta, s-ar putea ca mincarea si fie mai uyor de preparat sisi iasi mai bund.” “»Daca tipi la prietenii edi si nu imparti ceea ce ai cu poate ca nu vor mai dori si vin’ si se joace cu tine.” ‘Cind copilul alege si se poarte necorespunzitor gi sufer’ © consecingé neplicu, este bine ea pirintele sil sprijine, in loc #4 fie supieat. ,Sint sigur c4 esti suparat pentru ci nu ai ‘vizut emisiunea ta preferati la televizor. M-am gindit cd s-ar putea si se intimple asa ceva gi iati de ce tam spus cit este ceasul. Cum o si faci data viitoare? Poate vei reusi si-ti ter- sini temele inainte de a incepe emisiunea.“ ‘Dupa cum am mai afirmat, paringi nu trebuie si le permi- 18 copiilor si intreprinda acyiuni periculoase sisi sufere con- secinge grave. Fraza ,Dragul meu, daed te joci pe steed, in aglomerafie, s-ar putea si fii lovit de o masind si si gtii od doare foarte tare nu reprezinta o abordare potriviti a aces~ tei tehnici, In acest caz, dacd strigati: ,Urci-te imediat pe trotuar, vin masini!" nu faceyi decit si folositirehnica deja dobindité « tipetelor, care ne este tuturor atit de cunoscuta, De asemenes, nu este bine sispuneti: ,Daci-r bagi cusitl in gurl, s-ar putea si te ta i toztd masa o se umple de singe. Inacest caz, va sugerim si-i luati cugitul din mina, cits v1 fiBES _nere1cENTA EMOTONALA IN EDUCATIA COPILOR ‘nu are virsta potrivici ca si-l foloseasca in mod corespunza- tor. In asemenea situagii gi in altele care por fi periculoase, twebuie sé va asumati un rol mai activ pentru a- forma astfel {incit si aiba un comportament potrivit. oLinigteste-te aLinigtegte-te" este varianta pe care noi o propunem in locul tehnieii »Gata!*, despre care majoritatea piringilor cel purin au auzit, daca nu au gi folosit-o. Insd cei mai multi pi- ringi nu folosese foarte bine metoda ,,Gata!*, in parte pentru che mult mai grew de aplicat in mod corect dectt pare $i pen- tu ci functioneaz numai atunci cind este aplicata corect. Am conceput metoda ,Linigteste-te* ca pe un mijloc de a promova autoindrumarea in cadrul familiei — atit pentru pi- ring, cit si pentru copii — gi nu ca pe o pedcapsi. Puteri considera varianta ,Linisteste-te" un substitut al ‘ipetelor. Primul pas este de avi antrena si spuncri calm ,Li- rnigteste-te“, in loc si tipati. Aceasta va va ajuta si va pastrati controlul in prezenta copiilor. Daci va ginditi putin, paringi au tendinga si tipe la copiii lor din dou motive: in primul rind, pentru ci fac ceva ce nu au voie (aceasta inseamna in- calcatea regulii); in al doilea rind, pentru cé nu ascults. Din ‘punct de vedere tehnic, aceasta inseamna nerespectarea nei comenzi. In cazul unei incileéri a unei reguli, consecinjele sint imediate. Pari discugii, fara dezbateri, fark avertismente, far’ negocieri — doar Linisteste-te." In cazul nerespectirit ‘nei comenzi, puteti sd dayi o comand’, apoi si o repetati si apoi si folositi ,Linigteste-e." Aveti grija si nu repetayire- gulile sau comenzile, pentru c4 s-ar putea si deveniti pugin ‘mai nervos la fiecare repetitie. In cele din urma, chiar dvs. vi ‘oti pierde controlul. Nu este prea inteligent si tipati la co- pili dvs, atunci cind le spuneyi ,Linigtegte-te!* Procedeul schitat ta continuare fi invas’ pe copii cum si-si giseascd singuri calea, deoarece, dact au de la 5 ani in AUTOINDRUMARESLAUTopEZoLTARE EES sus, ei se linigtese singuri, nu o faceti dvs. Eucatia bazatd pe inteligenta emotionala presupune cd sinteticonstient de fap- tul e& nu vi puter linigti copilul; trebuie si facd el insusi acest Tucru. Evident, putem face lucruri care le dau mai multe gan- se si-si pistreze stipfnirea de sine. La inceput, au nevoie de timp ca 88 invete cum si se calmeze gi de un stimulent pentru a proceda astfel. ,Linigteste-te va oferd si una si alta, Cum functioneaza in realitate metodele , Gata!“ si »Linisteste-te* dn general, paringii privesc aceste metode ca pe nigte pe- depse. In realitate, cle sint instrumente educationale. [deea fundamentalé este prezentati mai jos, intr-un scenariu pe care parinti il pot folosi cu copiii lor: Dragul meu copil, Afi impreund cu alti este un privilegiu. Te joci cu ceilalyi, te uiti la televizor impreun cu ei, folosesti jocurile gi ju- carlile celorlalyi. Pentru a fi cu ceilalti, trebuie si te porti cu respect si si urmeri niste reguli de baza. Daca nu te pofi comporta intr-un mod rezonabil din punct de vede- re social, intr-un fel care si nu-i rineasca sau si-i supere pe ceilalt, atunci nu vei avea privilegiul de a fi impreuna cu alti gm vei putea face Iucrurile care se iimpla atunci cind esti cu ei, Ca si reugest te tngelegicu ceilalti tre- buie si ce linistesti. Poti si stai singur sisi te gindesti ce ai ficut. Dupa ce te-ai linigtt, poi sa te tntorci la celaly. Sperim ci va vet ingelege si vei rimine alituri de ei. Dar daca se intimplé din now acelagilucru, probabil cd este fe- lul eiu de a ne spune ed trebuie si mai incerci o data si te linistesti. Si poriexersa astaorict si oricind ai nevoie, pind ind vei fi suficient de stapin pe tine pentru a sta cu cei~ alti copii sia te distra impreund cu ¢i. Apoi, nu va mai fi nevoie si te retragi casi telinigtesti. Apropo, dacé incerci ‘4 eviti si te linigtesti sau daci nu o faci atunci cind iyiE20) _pyreviceNTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPHLOR spun, este un fel de a spune cf ai foarte multe de invatat in ceca ce priveste stipinirea de sine. Nici o problema! in acest caz, 0 si stau Iingi tine sau o si te gin i. cate pind ind vei reusi si te linistesti singur. Ii voi arta eu ce este stipinirea de sine gi ce voi ajuta si o dobindesti. ‘Tehnica linisirit este potrvies penteu copiiiintre2 si 12 ani. Ea atenueaza un comportament deficitar prin faprul ci fi dis- trage in mod convenabil atentia copilului cind el se poarti ‘ntr-un anume fel. Este important ca vorbele »Linigteste-te™ sifie sfinte. Cind le rostit, trebuie si credeti fn ele cu adeva- rat, Odati ce le-ati spus, nu se mai intimplé nimic ping cind copilul incearca sa se linisteased singur. Initial, va trebui si faceti sacrificille necesare pentru a aplica metoda ,Linisteste-te* in mod coreet. Agadar, ori vi pregititi si intirziati la serviciu, ori nu spuneti yLinigtes- te-to" gi folositi alta tehnici, Odati ce afi ficut eforeurile ne- cesare pentru a-l invata pe copil si se linigteasca singur, sf vi accepte autoritatea si si-si pastreze calmul, tehnica poate de- veni un instrument foarte eficient, eare o si ia mai putin timp decit cicileala, tipetele gi certurile. Cind practicati tehnica oLinigteste-te*, aveti griji si o facet atfel ineit 54 va pastragi controlul, iar copilul dvs. si invete si-si giseascd singur di- reetia. Cind folositi aceasti tehnica, vorbigi cit mai pugin. Nu-i +eamintiqicopilului regula dinainte si nu repetati comanda la nesfirgit. De asemenea, cind il trimiteti pe copil si se linis- teasci, nu aveti voie sa rostiti mai mult de zece cuvinte. Este important si nu purtati o conversatie cu copilul dvs, deoare- ce tehnica se bazeazi pe distragerea atentici, iar 0 discutie im- plicd atentic. De asemenea, cind un copil a ficut ceva rau gi stie cdi se va face morals, oricum mu va ascult, aga c& nue azul si vi ambalat sisi agravagi situatia, Daci copilul dvs. veea si gtie de ce este trimis sa se inigteasca, explicay-i dup aceea. Daci vrea si vi explice de ce era perfect justificat si, dea in sora lui, puneti-l s-gi expund argumentele dupa ce se re | AUTOINDRUMAKE Si AUTODEZVOLTARE i2h linigteste. Daca va gindigi: ,Da, foarte bine, dar enpiii mei n-or Si vrea si mearga si sc linigteasca", citti mai dep: Vor vorbi despre aceasta — si despre multe alte posibilita Procedeul ,Linisteste-te* 1. Explicag-i copilului cum va agteptati sa se poarte si de la ce doriti si se absind. Vorbiti-i despre tehnica linigtiii gi ‘momentele cid o vet folosi 2. Stabiliti un loc unde va fi aplicaté tehnica. Trebuie si fie tun Joc sigur si plicticos. De asemenea, trebuie si fie uyor de gsit gi svi ofere posibilitatea de a va supraveghea copilul in timp ce el iacearca si se linigteased. Un scaun aflat fntr-o ca- meri in care intrai mai rar sau o treapti de pe scari repzezin- ti de obicei un loc foarte bun. Nu folositi pentru aplicarea acestui procedeu baia, camera in care se afli televizorul, bu- ia sau dormitorul copilului. 5, Folositi tehnica linigtri in eazuri de incalcare a reguli- lor gi de nesupunere. Puneti-l imediat pe copil si se linisteas- cx atunci cind incalea o reguli a casei. Daci nu respecti 0 indicate, rebuie si o repetati, insovita de un avertisment, iar daci nici de data asta au o respect, trimitetil si se linigreasc. “4. Cind copilul a incalearo reguld sau nu nu a vrut si faci tunul dintre luerurile pe care i le-ati cerut, spuneti-i s& se li- nisteasci, folosind o fraza scurta de maximum zece cuvinte. ncercayi si va pastrati calmul i obiectivitatea. Stabiligi un timp intre doua gi zece minute, in functie de virsta copilului Dupa ce expici timpul, copilul se poate intoarce. Daci face giligie sau vine fnainte de timpul stabilit,luagirovul de la in~ ceput. Nu-l lisati pe copil si se duct la baie tn acest ristimp. (Nu va lisesi pacalit de 0 asemenca scuzis se poate abrine.) 5. Daca un prescolar opune rezistenta, poate fi nevoie si-1 retinesi cu blindeye pina cind expiri timpul. Daca un scolar ‘opune rezistenta, adaugay cite un minut pentru fiecare refvz, pind la maximum cinei minute suplimentare. Daca tovugi nu privilegi, unul cite unul (de exemplu, te- rea, inlituragiB22 _uvte1icENTA EMOTIONALA IN =DUCATIA COPILOK levizorul, mersul afari, desertul). Cind copilul persist fn in capatinarea lui, duceti-l in camera lui pina cind este gata si se supuni (timpul petrecut de bunavoie in camera nu este [uat ‘in considerare), Aveti griji si nu-i dai atentiecopilului atunci ind refuza si coopereze. Fiti cit mai concis cu puting. Ori- ce discusii sau explicagi tebuie si aiba loc dupa ce s-aliniti. 6. Dupi ce s-a linigtit, dati-i voie sa reving la siniatia di- nainte, Daca se poarti cum trebuie, laudayi-l; alefel, aplicagi din nou metoda linigtti. 7. Vegheati mereu si apreciatitrasiturile de caracter pori tive, mai ales daci cle intri ia contradict cu regulile de com- portament pe care le-a tncilcat copilul. Imediat dupa ce afi aplicattehnica linitiri, incercati si-i scoateti in evidena una dintre pargile bune ale caracterului siu. Un cuvint de incheiere {In casele unde se practic’ educatia bazati pe inteligenta emotionala, se intimplé anumite lucrusi. Sint cémine in care se aud constant laude; existi un sim al scopusilor gi al prio ritagilor, care calduzeste aetiunile familicis nu se prea folosese amenintari si existd tendinta de a-i lisa pe copii si invere din propriile experienye, Dar asta nu insearnni ci totul este bine, ind copiii scapa de sub control si au nevoie de mai muleé autodiscipling, li se ofera sansa si se linigteascd si si se deasc’ la ce au ficut inainte de a-fi relua activitatea. In cele din urmi, pavinti ineleg cf atunci cind trebuie si incurajeze sau sf descurajeze un anumit comportament, le pot atrage atentia copiilor asupra acestui lucru folosind un grafic. Reac- le lor fazd de comportamentul copiilor determina mai mul- Ui reflectie gi congtiinga de sine, ceea ce conduce la mai mul- ti autodisciplind gla o mai bund stipinire de sine. ‘Aceste idei vor fi suficiente? Pusin probabil. Dar pe ma suri ce in casi se stabilegte un echilibru intre metodele obig- _AUTOINDRUMARE $1 AUTODEZVOLTARE 223 nuite ale piringilor de a impune disciplina si cele pe care vi Je-am prezentat, existi mai multe ganse ca fii gi ficele noas- tre si ajunga singuri la concluzia ca trebuie ei insigi si decida cvea ce au de facut — deziderate ce reprezinti felul tucuror painilor.Cum fi puteti ajuta pe copii sa fie mai putin - impulsivi, sa-si dezvolte stapinirea de sine si aptitudinile sociale Dave (oferind o gigara): Vrei una? MARK: No! Dave: De ce nu? Mark dé din umeri. DAVE. Fraiere! ‘MARK: Taci din gura. Dave: Nu fumezi? Mark dat iar din umeri Dave: Hai, inceared, nu-i mare lucru. Mach pare er fen. AVE: Haide! (Ii da o tigara Mark tuseste. fens Dave: Fraiere! (Ride.) Mark continua si fumeze. -0 aprinde.) Enis wreun pirinte cares au se eam ci copill li pos- te si ajungi in postura lui Dave sau a lui Mark? Cum vor i ‘ita copii si-si controleze sentimentele care pun stipinire pe ‘mengini autocontrolul in situagiistresante si s8 co- fntr-un mod pozitiv cu celal? Este chiar ati dei intreba dvs. Da! Cercetirile indica faptul ci aceste aptitudini sint esentiale pentru succesul la scoalé, in fa- lie, cu prietenii i pe plan profesional, ( | | COPIA PUTIN mAPULSIVE i258 ind copiii nostri nu sint constienti de proprille lor trait, li sea prea dificil si-si controleze acriunle alauzite de pri: ‘mul impuls gi siia decizile adecvates in plus, mu vor fiin ma- suri si comunice cu claritate ceea ce vor ou adevirat. De exemply, in scena de mai sus, dacé prietenii copilului fumea- 24, el s-ar putea si fie incercat de sentimente contradictori Poate cd se simte nesigur si vrea sé fac parte din grup, poa- tecai este team si nu dea de bucluc dacé fumeaza si de ase- menea, poate ca i se pare incitant si facd ceea ce fac yoamenit mari.“ Pacing vor spera ed el va fi cuprins de fri, dar exis- 1 posibilitatea ca tinerii aflati in pragul adolescengei si se concentreze mai curind asupra sentimentelor lor de nesigu- rangi. Daci un copil este invitat si congtientizeze aceste sen- timente, s-ar putea sa-i dea seama ca a face ceva daunator entra propria persoana nu este chiat modul cel mai inteli- gent de a-ialunga nesiguranta— si nici nu-i va oferi o sigu- anti solida pe vitor. Situatile de acest gen implici si stipfnirea de sine. Copiit trebuie si-gistipineasca nesigurant, frica ¢iincitarea. A lua parte la activitigi cum este fumatul poate fi un mod de a-i li- nigti emoyile, dar noi vrem ca ei si cunoasca alte metode de ‘gi stipini stirile de anxietate. fn plus, copiti trebuie sa stie ‘cum si spund au intr-un mod cit mai firese cu puting. In fine, veem ca ei si poati aborda acestesituatii inarmati cu ca- pacitatea de a gindi in mod critic, pentru a lua decizit potri- vite pentru ei ingisi si pentru a nu se lisa dusi de val. Echilibrarea emotilor, stipinirea de sine si aptitudinile sociale prezentate in acest capitol sint elementele pe care se bazeaza aptitudinile de gindire despre care vor vorbi in ca pitolul urmitor. Daci copii invaya si-i filtreze sentimente- le, si reactioneze la stres fird si devin’ inaceesibli i impul- sivi gi si comunice eficient cu ceili, atunci vor avea mai multe ganse si faca fara diverselor situati sociale prin chib- xzsingi gi responsabilitate. Acestea sint aptitudini care pot fi predate gi insusite la fel ca oricare altele. Urmitoarele activi- [A2G_mreuicenta evoTionatA NEDUCATIA COMTLOR titi va vor ajuta si dezvoltagi aptitudinile copiilor dvs. in aceste domenii importante. Principle inelgenfei emotional evidengiats in acest capital 11. conpiot de prop sentiment de sentimentle celoral * 2 Manes emp inglge pneu de vedere ale orl. #3. Dobindig-vtechilibra face fh impusurilor mo sonal comportamentle, 4 Constr scour planar poriive. 15. olor pcan sociale positive in eal cu cial. Constiinga propriilor sentimente Sentimentele noastre sint semnalele care ne avertizeazi atunci cind avem probleme. Evident, este important ca un copil si invete si fie atent la sentimentele lui, dar descori acesta este un lucru dificil de infiptuit chiar si pentra adult, cu atit mai mult pentru copii. Uni copii par si aibi proble- me de comunicare; in termeni tehnici, ei nu dispun de anu- ‘mite mecanisme si mu au la indemind mai multe viteze. Sint fic pe ,minim", fie pe ,maxim", dar le lipsesce intreaga gama de reactii intermediare. De exemplu, unii copii sint fie sbuni*, fic ,rai*. Cind cineva fi supra, ei trec imediat de la abun" la ,riu", fird a fi constiengi de emoyiile intermediare ur sit nepliceres, inconforta tare, jignire,supirare, fur, Copii au nevoie de un ,vocabular al emotiilor“, mai ela- borat. Dac faceti doar citeva schimbati in obiceiurile dvs, i uteti ajuta pe copii si ,schimbe vitezele mult mai eficient atunci ciad se confrunti cu diverse situati acasi la coal sau in relayile cu prietenii. Nu este greu de facut acest hucru; (COPIT MAE PUTIN IMPULSIVE 427 cind familia sté seara in jurul mesei si discuta politica, copi- Jul va invaga politie&. Daca familia vorbeste despre sentimen- te, copiii vor invita si-fi identfice si st-siexprime sentimen- tele. Cind un parinte ii intreaba pe copii cum le-2 mers in ziua respectivi, este important si-i intrebe si ce au simtit in legauri cu ceea ce s-a incimplat. Pe parcursulzilei, in conversatille lor cu copii, paringi ti pot intreba ce anume le-a inspirat un anumit eveniment gi ce cred ei ca au simte si alte persoane implicate. De asemenea, este important ca piringii s& vorbeascd despre sentimentele Jor atunci cind povestesc cum le-a mers in ziua aceea — est un exemplu de modelare. Cu ajutoral unor masuri marunte de acest gen, aplicate atunci cind se iveste ocazia, pinii pot face foarve mult penteu a spori constienta emotionala a copi- ilor lor, capacitatea acestora de a se exprima si empatia fay de sentimentele celorlalti. Daca ati asculta indeaproape con- versatile dintr-o familie, chiar si pe cele intime, ai fi surprins cit de rar se vorbeste despre sentimente. Dar sentimentel pot constitui cel mai important aspect legat de ceea ce spune cineva, mai ales din punecul de vedere al inteligentei emorionale $arada sentimentelor Sarada sentimentelor este un joc pe care-1 putes juce fn familie pentru a spori constientizarea sentimentelor. In acest joc, scriei pe niste buciti de hirtie diverse cuvinte care expri- ‘ma sentimente (puteti folosi si imagini decupate din reviste care ilustreaza diferite expresii ale chipului omenese — uimi- +e, bucurie, risteye — mai ales tn cazul copiilor mii) si pu- neji-le intr-o paldrie sau intr-o pungi. Prima persoand ia un bilet din palirie si mimeazi sentimentul respectiv, ayadar, fird ai vorbeasei, iar ceilalti membri ai familie trebuie si ghi ceased despre ce sentiment ¢ vorba. In acest fel, ait actorul, cit si publicul sint ajutati si identifice denumirea, caracteris- ticile faciale gi alte indicii nonverbale ale sertimentelor. Existi i o activitate similari, numiti .Amintirea senti mentelor*. Pentru acest joc se folosese aceleasi bilete eu cu- 'vinte sau poze care exprima emorii. O persoant ia un bilet i le pores elo o staf care tt sentiment respectiv. Pentru mai mult precizie, losi urmatoa- rele intrebiti " sporiel se a) Cine mai era cu tine? b) Ce ficeai? ©) Cind s-a intimplat asta? d) Unde erai? ¢) De unde gti cd te-ai simgit aga? £) De ce crezi ca te-ai simtit aga? Apoi, fiecare membru al familiei poate si vorbeasci de- spre o situate in care s-a simi astfel. Aceasta ne invata trei lucruri, in primul rind, membrii familie igi impartigesc sen- Smentele intr-o atmosferi de siguransi, in care aceste senti- ‘mente sint percepute ca fiind absolut normale. In al doilea rind, paring si pot modela propriile ceacti astfelincit copii ‘si poati jnviga mai bine cum si-giidentfice sentimentele. lar in al weilea rind, fiecare membru al familiei poate fi ajutat si-si dezvolte o mai mare empatie fata de ceilalti si favorizea- 24 comunicarea intre membrii familii De exemplu, Maggie, in virsta de 9 ani, a luat biletul inti- slat ,Speriat® sia raspuns astfel la intrebirile de mai sus: a) .Eram singur’.* ) lncercam si dorm." €) Noaptea." 2 stamina pat" ¢) »Ma durea capul, mi dures stomacul i plingeam.” 5) Nu gts, micer fried, Na voiam a fu ngurd Apoi tatal a povestit despre o situatie tn care i-a fost fricd ‘noaptea, cind se afla in pat. Mama a povestit si ea o situatie similara, iar sora mai mic a lui Maggie a vorbit despre mon- stri, moment in care toti au izbuenit in ris. Sentimentele la televizor © alti activitate importanta privind identificarca senti- mentelor este si vi uitagi la televizor impreuni cu copii { CCOPm MA PUTIN IMPULSIVE 42s levizorul incurajeaza acceptarea pasiva a valorilor (sau a lip- sei de valori) care sint transmise prin spectacolul urmérit. CCredem cd trebuie si-i invatati pe copii s& devin’ spectatori activi gi si urmireased totul cu tn ochi critic. De exemplu, chiar gi la spectacolele dedicate familici, oa- menii igi vorbese unii altora aspra gi jignitor, iar risunsul publicului care asisti la spectacol fi incurajeazd pe cei care privesc si rida, Copiii sint inviqayiastfel cd e bine si rizi de suferingaaltora. Cind va uitatil televizor impreund cu copi- lul dys, 9 intrebati: ,Cum crezi cd s-a simitcind fratele lui bea facut « idiot »?, il invigagi pe copil multe lucruri poziti- ver Il ajutati si invete s8-i perceapé pe cei de lings el identifi- cindu-i emotional, si anticipeze reactille afective ale celor- lati, si-si dezvolte empatia si gindirea independent’. Dupa intrebarea de mai sus, pute spune ceva de genul: ,Dacd asta Ira facut si se simeh prost, atunci de ce toatl lumes a ris?“ ‘Aceasta il va determina pe copilul dvs. si gindeasca critic ia Joc si rida impreuna cu multimea de nenorocirile altora. (Un beneficiu in plus este si faptul cf placerea cit gi motivaria de a urmiri in continuare aceste emisiuni ar putea si dispari, in- cetul cu incetul. Apoi, ei ar putea renuna la aceste ?:deletni- citi tn favoarea oc ei de a exersa aptitudini sociale in lumea reali, eventual, jueindu-se cu alti!) O imagine valoreazd mai mult decit 0 mie de cuvinte Exerciile artistice cu copiiisint o altd metodi de a incu- raja dezvoltarea ,vocabularului emotiilor*. Putesi si decu- ‘pati imagini dintr-o revistd pentru a alcitui un ,colaj al sen- timentelor” sau si faceti un desen care ilustreazd un sentiment cum ar fi yentuziasmul”. Folosirea unui program de graficd pe calculator sau a unui program cu povesti este © alti metoda de a-i antrena pe copii fntr-o activitate motiva- tionala si de a promova inteligenta emotionala. tABO_nvreuionvra emovionaLA Iv EDUCATIA CommLOR Vitrinele magazinelor alté activitate la care familile pot participa cu plicere este aceea numit ,vitrinele magazinelor", care ipi are origi- rica in strivechea metodi de relaxare care presupune 2-i ur- ‘mari pe cei din jur. Am preferat s-o denumim in acest fel de- oarece in zilele noastre strazile sine pline de magazine. Pentru ‘nceput, aritati-i copilului vitrina unui magazin si intrebati ce fi transmite ea despre magazimul respectv. Ineurajati-i pe copiii si priveascd toate aspectele vitrinei — ce se afli acolo, ce ar fi putut fi acolo, de ce lucrurile sint amplasate intr-un anumit fel, ce culori au fost fotosite gi aga mai departe. Apoi le vei spune copiilor ca gi infitisares unei persoane poate dezvilui ceva anume. Alegetiniste oameni ca subiect de stu- div si lasati-i pe copii si ghiceasca cite ceva despre acestia Urmarii-le expresia fete, tinuta, vocea (daca fi auzigi vor- bind), hainele. Le puteyi gl De cit timp se afls la cumpirituri? Este deosebit de instruc- tiv si analizati relagile dintre copii si pring. Cum arata co- pilul, cum vorbeste? Ce are in comun cu voi? Culorile emoriilor Aceasti variant’, bazati pe o tchnica psihologic’ consa- crata, aceea de asociere a cuvintelor, reprezinta o metoda de 4 construi vocabularul emoxiilor. Este tn joc potrivit pentru momentele cind mergeti cu automobilul sau asteptati la un rind. Incepeti cu o caracteristic’ fizic’ si asociati cu ea 0 cu- loare. De exemplu, 0 persoani spune ,inalt, iar celalale tre- buie si spung la ce culoareil face si se gindeascd acest cuvine Puteti folosi notiuni ca flerbinte, rece, gras, mare, subjire, ‘curbat. Deseoti, ele v& pot veni in minte daca, pur si simpla, aruncati o privire in jur. Dupé aceea, spuneti un cuvint care exprima 0 emotie (fericit, suparat, entuziast, tit) si incre- bati-l pe copil la ce culori se gindeste. Pentru inceput, puteti folosi orice fel de cuvinte, cum ar fi forme, copaci, flori sau personaje de la televizor. O alta metodi este accea de a-i ari- Ae NCR RRC CR LR SOT IE eT TET TI (COPIE MAL PUTIN IMPULSIVI Ash ta copilului ceva din jurul sku side a- intreba ce emotie poa- te asocia cu lucrul respeetiv. De exemplu, daca vi aflati in ‘magina gi trecefi pe linga o casi veche sau pe ling’ un copac {nalt, intrebati-i pe membrii familiei ce sentiment le inspira. Pastrati-va calmul Vi s-aintimplat vreodata sd vi certati cu cineva sisi vi se spund si vi pistraqi calmul? Nu v-a fost de folos? Nu i-ayi ‘mulgumit pentru ci v-a facut constient de faprul ci erat cit ‘pee si'va pierdesi controlul? Nu? Nu ne surprinde. Nu stiu daca ne credeyi sau nu, dar nici copiii nu apreciaza cind li se spune si-gi pistreze calmul. Motivul este od dvs. nu-i putesi ccalma pe alti; singura metodi este si se calmezi singuri. De exemplu: JENDY (are 14 ani tocmal s-a intors acasé din vizita facuti la tatil ci): Il wrise. Nu mé mai duc acolo niciodati. Mama: Ce tia facut? Jenny: Mereu ereri cd a facut ceva. De ceil acuzi tot timpul ? ‘Nurmi place cind faci asta! Mana. Vee si te calmezi? N-am spus nimic. Ce s-a intim. plat? Spune-mi! Jenny (izbueneste): Nu. Nimic, Las-mi-n pace! fin acest scenariu, au este de mirare ci mama e suparata Dar in loc s4 inceapé o conversatie cu fiica ei, ea sporeste di ‘mensiunile conflictului care se naste intre mama gi fic tat gi fii si, probabil, incre mama si tata. Unalt exemplu: ont (are 9 ani): Sue este stupid E att de rea! Mana. Dragul meu, care-i problema? ‘To (suspinind): Ea e problema. ‘MaMa: Bine, vid cf te-a supirat, intr-adevir, ceva in legatu: 1 cu sora ta, insinte si vorbim despre asta, hai s& respiL232 _INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR, rim adinc amfndoi... haide, tmpreund cu mine... aga, € bine... acum expira incet pe gura... Cum e? Hai si incer- im din nou... Bine, pot si-mi spui ce s-a intimplat? ToM (mai calm si mai stipin pe sine): O urise Mana. Vid ei eyt chiar suparat. Vrei si vorbim despre asta? Tox: Bine. In acest caz, mama gi-a dat seama ci Tom este suparat gi ca fncd nu e in misuri si discute despre ecca ce Ia ficut fu- rios. Prin urmare, mai inti trebuia si-l ajute si-si redobin- eased stipinirea de sine. fn loc si-i spund lui Tom 88 se eal- meze ca Si poati vorbi despre necazul lui, mama a ficut Impreund cu el un exercigiu de ealmare. Probabil ci tehnica respiratii a ajutat-o si pe ea si-si pistreze calmul in aceasti sieuafie. »Pastreazi-ti calmul Daca a deveni constient de propriile sentimente este pri- ‘mul pas, a controla sentimentul de supirare este cel de- doilea. Activitatea ,Pastreazi-yicalmul" are rolul de a-i aj ta pe copii si pe paringi sa ia o pauza gist se gindeascé Snain- te dea actiona, Este un mijloc de a reduce comportamentul impulsiv sia separa reactia emotional de reactia cognitiva gi comportamentala. Aceasta poate stimula apoi 0 actiune ba~ zatl pe gindire, pe lingi ceea ce-I afecteaza pe copil. Obie vele activitayii ,Pastreazi-ti calmul" sint: 1, $4 scoati in evidenta situariile dificile in care copilul ig poate folosi autocontrolul pentru a se calma inainte de a re- actiona, 2, Stel invete pe copil, printr-un exercigiu care il obliga si respire adinc si fi abate atentia de la stres, cum si se calmeze sisi-gi pistreze stipinirea de sine intr-o sivuayie dificil, 53. Practicarea unui exercitiu care implica respiratia pro- funda gi calmarea. £33 Comm Mal PUTIN IMPULSIVE Tati cum decurge activitatea ,Pistreazi-ti calmul* Aceasti activitate vi va ajuta sd rezolvati problemele i si abordati in modul potrivit situatile in care va simi suparat sifrustrat. Trebuie 88 regineyi patru etape simple: 1. Spuncti-vi: ,Opreste-te gi uiti-te fn jur.* 2. Spuneti-va: ,Pastreazi-yicalmul.” 3. Respirati adine pe nas, aumarind pind la cinc, tineti-va respiratia, numérind pind la doi, apoi expirati, numaind pina lacinci. 4, Repetati aceste etape pind cind simriti cd v-ati calmar.* Trebuie si-i invijati pe copii metoda ,Pistrsn~i-ti cal- mul" si si o exersayi impreund tnainte ca ei si fic in misuri s-o foloseascé. Dacé familile au aplicat aceasti metoda in si- ‘uayii mai pugin stresante, sint mai multe ganse si o foloseas- cc atunci cind este neapirat nevoie de ea. Cum incep? Cel mai bun moment pentru a incepe il poate reprezenta 6 situatie similard cu cea prezentatd mai sus, ai cérei eroi au fost Tom si mama lui. Atunci, este in interesul copilului si se calmeze pentru a putea povest ce s-a intimplat. Dupa aceea, situafia poate fi folosita ca un memento: yi mai aduci amin- te cind erai suparat si am ficut un exercitiu de respiratie ca si te calmezi gi si-mispui ce s-a intimplat? Este un lucru care poate fi util siin alte momente, cind mi simt stresat sau su- pirat." Paringi ti pot da apoi citeva exemple, despre intim- plari pe care copilul le-a vazut: cum ar fiacela cind ziarele au fost aruncate peste florile din gradind ori cind tirticuitelefo- nului i-a intrerupt de la masa, detrei ori in decurs de zece mi- nute sau cind aveau foarte mult de lucru. fn acest moment, ti puteti povesti copilului dvs. de unde siti cind sintetistresat M. Elias gi]. Clabby, Social Decision Making Stills: A Curicu~ liom Guide jar Elementary Grades (Aptitudini penta Inarea decizitlor sociale: ghid colar pent clazele prinare), New Brunswick, NJ: Cen- trul de Puihologie Aplicata, Universtatea Rutgers, 1989, {G44 _ivreticeNTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPHLOR Amprentele emotionale Copiii trebuie sa ingeleags faprul cA trupurile noastre ne trimit semnale cind ne aflim pe punetul de a ne pierde con- trolul. Aceste semnale ne indicé faptul ci sintem supirati sau stresagi; aoi le numim yamprente emotionale". Ca si am- prentele digitale, aceste amprente emotionale” sint unice, manifestindu-se sub diferite forme, in cazul fieciruia dintre noi. Pe unit oameni fi doare capul, pe alti stomacul, ali i simt gitul fnyepenit sau le wranspira palmele. Unii chiar in- ceated toate cele patru senzagii Ia un loc. Alsi igi simt gura ‘scat inima incepe si le bat& mai repede, pura lise incles- teazi, fata li se arogeste sau incep si se scarpine, Cind pirin- gil se gisese intr-o sicuayie stresanti sau au de facut o alegere difcila, ei por si exprime ceea ce sime $i si pot identifica am- prentele emotionale. Apoi, este foarte firese s8-fiintrebe co- pili: ,Tocmai v-am spus cum organismul meu mi face si simt o durere de cap in spatele ochiului sting si o durere de stomac atunci cind sint suparat si ma simt stresat. Cum vi dau de stire trupurile voastre ed sinteti suparari?* Apoi, este rindul copiilor si dea exemple de situayii in care s-au simtit supirati gi si spuni care au fost amprentele lor emotionale. Numim aceste evenimente ,situatii declansa- toare". Amprentele emosionale sint utile, pentru c& ne aver- tizeazi ci sintem intr-o situatie dficild si trebuie si ne folo- sim autocontrolul pentru a rimine calmi, Piringi pot folosi aceasti ocazie ca si discute cu copiii lor si si le explice ce in- i pistrezi controlul. Rugati-i si va povesteas despre anumite momente gi situati in care a fost nevoie foloseasci autocontrolul. Apoi, rugari-i sd ud spund cum iyi manifesta acest autocontrol sau ce fac pentru a rémine stipini pe sine. Dupi aceea, continuati prin a sublinia faptul cd, 2ntr-un ‘moment sau altul, oricine poate intra intr-un conflict care tebuie rezolvat. Pot apirea probleme la scoala sau cu cole- sii, cu un profesor, cu paringii sau cu prietenii. ,Uneori, in~ cercim si rezolvim o problem’ imediat, fari si fim pregititi, (COPIA PUTIN MPURSTVL i356 Exercitiul de respiragie pe care -ai facut este o metoda nu 1 « Pastreaza-gicalmul » siti ajuté pe oameni — att pe copii, tsi pe pirinti — si favege cum si rimina calmi gisi fie sti- pini pe reactile lor in cursul unui conflict. In acest fel, vom fi pregitiqi si ne confruntim cu necazurile pe care le avem, gindind inainte de a actiona." In fine, subliniti in fata copi- ilor faptul cd atunci cind cineva ti supra, cind se afl intr-o situatie dificil, inte-o ,situatie declansatoare" sau cind sesi- zeazi amprentele emotionale, este important si-siregaseascd starea de echilibru inainte de a incerca sa rezolve problema. (Formula ,Pastreazi-ticalmul* trebuie rostita side eatre pi- ringi fnaince de a apela la metoda ,Linigteste-te" sau atunci ind incearci si nu-i dea atentie copilului.) ‘Dupi aceasta introducere, putém prezenta gi practica eta- pele metodei ,Pistreazi-ti calmul". Ca activitate de familie, puteti realiza un poster (sau doua) cu aceste etape gis il am- plasayi intr-un loc vizibil, in bueitirie sau in camera de 2i. Posterul le va aduce aminte copiilor si foloseasca aceasta ap- titudine Metoda ,Pistreazi-i calmul* ne ajuti si ne regisim sti- pinirea de sine in cadrul unui proces format din patru etape: 1. Repetarea cu voce tare a metodel, in care parintee fi cere copilului sa foloseasca in mod individual fiecare etapa. 2, Repetarea etapelor metode in goapts si folosirea inere~ aii proceduri, atunci cind este nevoie. 3. Repetarea spontani, in liniste, a metodei de cétre copil (Gi parinte). 4. Utilizarea unor reamintiri pentra a folosi metoda in ca- zul cind se manifests sau sinc de asteprat situaii declangatoare, Tati citeva exemple cu privire la felul eum puteti parcurge toate cele patru etape: 1. Familia citesteetapele metodei cu voce tare. Apoi, in cepe o activitae fica (cum ar fi siriturile sau alergerea pe loc). Dupi unul sau dows minute de activitate, spuneti: 'Mi5G _TeticeNTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPHLOR »Bine, hai si folosim «Pistreaza-ti calmul». Spune stop»... spune « pistreazi-gi calmul»... respira adine pe nas numatind pind la cinci, yine-ti respi3rind pina la doi, respira pe guri, numdrind pini la cinci, Incepi si re calmezi?" ("este nevoie, repetati ,Pastreazi-ti calmul"), 2, Folositi o activitate fizict 4 startul copiilor rostind: ,Cind spun « Acum », folosti treazi-ticalmul » casi vi linitii. Spuneti s.ctoda in soapea. Priviti posterul, dacé ay uitat etapele.* 3. In a treia etapa, cind copiii incep si devi” - »rvosi, ce reticle si foloscasca in linigte formula ,Pastreazi-ti calmul”. Creagi semnale sau indicii pe care copiii si vi le teansmita atunci cind gi-au regisit calmul. 4. Este important ca aduldi si le ceari in continuare copi- ilor sa foloseascé metoda ,,Pastreazi-ti calmul", atunci cind sint suparati sau Incep si-i piardi controlul; de asemenea, aceasti metodi se poate folosi inaintea lucrivilor de control, ajocurilor de la scoala sau a altor situagii care provoaca neli- nigte (sau situatii declansatoare). (In cazul adolescengilor, evenimente cum ar fi petrecerile de la scoali, interviurile pentru o slujba sau insistenrele din partea colegilor de a intr in combina; periculoase sau antisociale sint momente pot vite pentru a folosi ,Pastreazi-ti calmul“.) Ora de culcare si intrunirile de familie sint momente foarte bune pentru a re- capitula modul in care paring gi copiii au folosit metoda gi cum ar fi purut sa se descurce mai bine. Cu eit li se cere mai des si foloseasca ,Pistreaza-ti calmul" si alte strategii de re- zolvare a problemelor, cu atit gi le vor insusi mai repede. In afard de un poster cu etapele metodei ,Pastreazi-ti cal- mul", aceasta mai poate fi pistrata in atentie si printr-o serie de activieiti. Cereti-le copiilor si facd o lista cu evenimente- le viivoare sau cu cele in care prevad ca va fi util si 0 foloscas- ci. De asemenea, cereti-le si pastreze evidenga situatilor in care ar fi trebuit si o foloseasca. Prezentati-le copiilor nigte situati difcile si pregititi-va pentru acele situatii delicate si stresante folosind ,Pistreaza-ti calmul”. 12 denen ae ieee emtieieinm ecattdpmanetrer tr Comme sal PUTING NPUSIVE Aaz Uni copii, mai ales cei mai mari, s-ar putea si opund re- zistengi la aceasti metodi. Poate fi util si o prezentati drept tun exercitiu inventat de psihologii sportivi si de impresarii muzicienilor de toate tipurile in vederea imbunititirii per~ formantelor sportive si muzicale (ceea ce si este de fapt). Dis- ceutati cu ei despre situatii care provoacd anxietate (ai cere cuiva 0 intilnire, a merge la un interviu) si despre ef ele pe care le are starea de neliniste asupra performantelor persona- le, Cereficle si-i urmareasc’ pe atleti (jucitorii de baschet care arunci mingea la cos i participant la probele olimpice de sirituri in apa ofera demonstrat foarte bune) insiate de a face o isprava care necesita concentrate si rezistent la stres. Spuneti-le copiilor cd atleii respira adinc sau se angajeaza tr-o activitate care ii ajuta si se calmeze. Este exact ceca ce uurmareste si metoda ,Pastrexzi-qi calmul". Apo, incurajayi-i si aplice aceste lucruri in eazul propriilor ,evenimente* so- Giale si scolare. Daca se poate, sfituiti-l pe antrenorul de sport al copilului s& prezinte metoda intregi echipe. Metoda ,pisteeazé-ti calmul" va fi mai eficienti daci pa- ingii exemplifici modul ei de utilizare, fac liste cu situati tice si le ara copillor, in diverse moduri, ci arto: 2ntrolul zu i privejte numai pe ei. lat un exemplu in care s-a folosit accasti metodi cu copiii unuia dintre autori. ~Pistreazi-ti calmul", in actiune Fiica mea (BSF) participa la repettile unei trupe de tea tru impreund cu alti copii intre 5 si 17 ani. Timp de patra luni, copiii realizeaz mai multe spectacole muzicale, susti- nnute in fata parintilr, a clevilor si a diverselor grupuri din comunitate. Fiica mea a invitat i-si controleze emotiile fis lucreze eficient in acest grup format din copii de diverse vis~ ste. A trecut repede prin intreage gama de emoyii de fadata ce a inceput stagiunea de toamna. Nervi ei sint pugi la grea in- cercare de fiecare data cind trebuie si-gi pregiteasci 0 now’A2_IVTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR proba pentru auditie la fiecare inceput de stagiune. Folosirea metodei ,Pistreazi-ti calmul" o ajuta cu siguranti si-si po- toleasci anxietatea care o cuprinde cind se apropie de scena pentru a-si sustine proba, in fata directorului si a celorlali clevi din program. Cu calm, fata mea urci pe scend si reuses- tesi se concentreze asupra a ceea ce are de facut, tind ca de aceasti scurté proba depind intreaga stagiune i rolurile pe care le va primi. Dar acesta este numai inceputul! A lucra eficient cu o lalti copii este o alté aptitudine pe care trebuie si fi-o insu~ seyti cind faci parte dintr-o trupa de teatru. Pe masura ce competitia pentru roluri creste, cresc gi gelozia si concurenga {ntre copii. Cum fiecare membru al grupului isi doreste unul dintre rolurile principale, copiti trebuie si invete si-i con- troleze emotiile puternice. Dei fiiea mea a avut norocul si primeasci roluri principale, deseori s-a confruntat cu proble- ma modului in care au reactionat ceilalticopi In cursul stagiunii trecute, una dintre prietenele ei iva spus: ,Te uraisc. Eu voiam rolul principal din Okleboma.* Fiiea mea ar fi putut foarte usor si se apere gi i aibd o atitu- dine ostila fagé de prictena ei, dar a reusit si evite acest lucru, ceea cea linititlucrurile. Pe durata stagiunii, par multe ase- jar felul fn care sint rezolvate — sau nu —de- termin’ cit de eficient lucreaza copiii impreund. Fig la inaljime in comunicarea cu ceilalti Conform celor mentionate anterior, inteligenta sociala gi emotionali este un Iucru complex. Nu existi nici o tehnici, aptitudine sau abordare care si ,rezolve" toate problemele sau si vd arate cum si luati decizi in mod chibzit. Inteligen- 2 emotional se dezvoltd pe niveluri care se intrepatrund, ca © inghejati de vanilie peste care s-a turnat o glazuri de cio~ colata calda. Tata o alta ,aroma" pe care s-o adiugayi: CcopiLsat PUTIN IMPULSIVE 439 Pe lingi constientizarea sentimentelor si capacitatea de a controla emotiile puternice, copiii trebuie si se afirme prin- 1u-o comunicare fncrezatoare. Ei wrebuie sa fac diferenta in- tue stilurile de comportament pasiv, agresiv si increzator. Comuniearea increzitoare este un mod de 4 arita ce ai mai bun in tine, Pentru a comunica in acest fel, trebuie sa fi congtient de patru elemente esentiale: Pozi ganti) Privirea (Priviti persoana in mod corespunzator; diverse- Te culturi abordeaza in mod diferit aceasta chestivne) ‘Vorbirea (Folositi un limbaj potrivit, spuneyi ce simi eu adevirat, dar fara insulte si jigniri) ‘Tonul vocii (Folositi o voce calmé, nu vorbiti in soapti gi a tipati) PPVT este un mod de a comunica cu ceilalti care vi per- mite si fii sigur pe dvs. gi s& vi sporiti gansele de a fl ingeles si respectat de cella. aringi le pot spune copiilor c& exists trei metode diferi- te de comunicare intre oameni. Cei care folosesc aceste me- tode vor fi numisi Expansivul (ageesivul), Introvertitul (pa~ sivul) sau Eu (increzitorul). : Expansivul este agresiv, impulsiv si dominator eu ceilaly. Nu-i pasa de sentimentele semenilor sai si incearca si obyina ceea ce vrea, edleindu-i in picioare. $tie ce vrea gi incearca sa obsina acest lucru, dar nu ia in considerare ali factori si pe ceilalyi oameni. Paringit fi pot ajuta pe copii si prevadi ce se poate intimpla daci Expansival incearca si obtini ceea ce do- este intr-un mod agresiv. Desi uneor isl implineste doringa, ceilali nu-I plac gi asta poate afecta sansele de a obsine ce-si doreste pe termen lung, {n fiecare cémin sint muke exemple de acest gen. Intrebati-I pe copil: ,,Dacé tipi la mine, crezi ci. fac-ce vrei tu?" (Noi sperim ci nu!) Inteovertiul este slab si pasv. Pare si-i pese mai mult de ceca ce vor celal decit de ceeace vrea el. Nu crede in sine gi nu incearca cu adevarat si obtina cea ce si-ar dori. fi last pe ( (Stati drept, averi incredere in sine, dar far aro-JELO _vraugenra eMoTIONALA IV EDUCATIA COPILOR ceilalsi-lcalce in picioare. Desi evita conflictele, nu obtine niciodati ceca ce sia propus. Evident, personajul Eu are'o abordare mai pozitiva decit Expansivul si Introvertitul. El stie ce vrea si mu-i este team si ceard acest lucra, Dar tine intotdeauna cont de sentimen- tele gi de drepturile celorlalgi. ,Eu spune ceca ce simte, dar ascfel inci si-] asculte gi ceilaly. $tie ci nu poate avea mereu ce-si dorexte, dar sti, de asemenea, c& modul cel ma: bun de a incerca si obtina ceva este de a colabora cu ceilalyi. PPVT este un mod de a-i ajuta pe copii si actioneze ca personajul de tip Eu, nu ca un Expansiv sau ca un Introver- tit, Copiii mai mari considera ci aptitudinile PPVT sint im- portante, dar nu prea fac legatura cu cele trei personaje—Ex- pansivul, Introvertitul si Eu. fnsi pot da exemple in care aptitudinile PPVT au fost folosite ,prea mule* sau ,prea pu- i pot erea proprille lor etichete. Multi copii pot eti~ cheta ca Expansiv sau Introvertit 0 persoani pe care o cunosc, ori un persona} din film sau de la televizor. Uneori se poate folosi un exemplu pozitiv pentru a le reaminti comportarea personajului Eu. De multe ori, este util si vorbigi despre PPVT fa contextul unei probleme comune, cum ar fi discuyi- ile cu prietenii, intlnirile cu cineva de sex opus, intrarea in- te-un grup, interviuri pentru slujba sau de alte tipuri ori ini- fierea unor noi activitit, cum ar fi mersul in tabird sau {nscrierea tntr-un club sportiv. Tati ined dowd activititi PPVT ce pot fi folosite in diverse siti. PPVT la Hollywood Pentru a-i ajuta pe copiii dvs. si extragi mesajele pozitive din filmele pe care le urmaresc, ti putetiintreba cum gi-at ex- primat personajele anumite sentimente. Pe baza PPVT, le pu- teqi pune intrebiri despre limbajul trupului, privirea, felul in care vorbese gi tonul vocii personajelor. Pornind de la impre- siile noastre despre momentele importante dintr-un film, pputem si-i intrebim pe ceilalyi membri ai famiiei daci ei au commarpupay mieuisivt 15 vizut lucrurile in acelasi fel. Cind personajele se comporté violent, este deosebie de uel s-i intrebim pe copii cum ar fi putut folosi acestia PPVT pentru a-si atinge scopul fird a se comporta ca un Expansiv. PPVT in familie Vin rude in vizta. Sau poste dvs. merger! acast la cineva, Desi este un moment dificil, el poate fi abordat cu succes — salutati pe toata lumea, rd a ofensa pe nimeni, Nu vl ingri- jorati — de data asta PPVT va functiona mai bine ea oricind. ",Cind intra Bunicul Jaime, stai drept, dar nu prea drept, nu-l chi, ci lasi-fi privirea in jos, spune-i » Aleg cea mai buni solutie. .Planific tora, anticipez capeanele, exersez plamul i pun in aplicare. " Obsery ce s-a intimplat — si ma gindesc ce trebuie sa fac mai departe {In continuare, vi prezentim citeva caracteristici impor- tante ale fiecirui pas al metodei de rezolvare a problemelor, denumite SATGIAPO. psemmolesaleg Sentimentele imi indica 0 actiune chibzuita Sentimentele reprezinti primul pas in rezolvarea proble- melor, deoarece ele ne ingtinjeaza cd trebuie si facemn ceva Daca starea noastri generala este bund, inseamna cd nu avem nici o problema. Dar atunci cind copiii traiese sentimente ne- plicute, au tendinga si se agaye de ele gi si se blocheze sau si actioneze necorespunzator. De obicei, pentru ei sentimente- _cOntt$t ACTIONTLE RESPONSABILE LBB le neplicute reprezinta sfirsitul povestii. SATGIAPO ii inva~ {i si nu priveasca aceste sentimente ca pe rezuleatul final al ‘unui eveniment neplicut, ci si le foloseasca pentra a obs ceea ce vor. © comparatie potrivits este durerea fizied. Daca cineva se taie simu simte durerea,s-ar putea si nu observe, iar singerarea si-i provoace moartea, Durerea pe care o simte dupé ce s-a tdiat ii da de stire ci exist o problema si trebuie si fack ceva ca s-o rezolve, Daca nu rezolva problema, pro- babil cd luccurile se vor inciutiti. La fel ¢ gi cu sentimentele neplicute, Daci esti suparat, sit ci te afli intr-o situatie care trebuie rezolvaté si cd daca nu o rezolvi, probabil va fi mai rau, Faptul de a folosi sentimentele ca pe 0 sugestic de a inte- prinde o actiune chibzuita modifica perspectiva asupra senti- ‘mentclor neplicute si copili se vor simi in stare s& acfioneze. Este importanc si fii congtient de sentimente gi s& leiden tificai. in general, sentimentele copiilor sint ca niste comu- tatoare cu dou’ pozigii (deschis/inchis), fird stadit interme- diare. Ei sin fie buai, fi ri, fie fericii, fie trigtiy fe situ, fie fliminzi, Este necesar si invete ci intre cele doui extreme cexisti o gami completi de emotii gi si stie si deosebeasca aceste sentimente. De exemplu, deseori, copii mu fac distine- tie intre dezamagire gi furie. Invatind sa eticheteze diversele ‘emotii pe care le Incearci, copii vor putea alege modul po- trivit de a actiona. Nu faceti acelasi lucra atunci cind sintet dezamagit gi atunci cind sintetifurios. A invaya si-tiidenti~ fici corect sentimentele inseamni 2-fi forma un vocabular al ‘emoriilor, conform celor discutate anterior. Am o problema ‘Asta nu inseamni ci problema a apirut din vina copilului (chiar daci aga a fost), ci cd este responsabilitatea !u! si o re~ zolve. Nu are nici un rost s4 incerci si-l faci pe un copil si- recunoasci vina, Ideea nu este de a-si recunoaste vinovati, ci de a-l face si inteleaga ca el este cel cate se simte supirat $i, 7F._nvreicenta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMTLOR. recunoasca vina. Ideea nu este de a-si recunoaste vinovatia, ci de a-I face si ingeleaga ci el este cel care se simte suparst fi prin urmare, el este cel care trebuie s& iasi cu bine din situa- sian care se afli. Chiar daci va aduce tot felul de argumente Pentru a demonstra ci nu din vina lui s-a intimplac totul, asta ‘nu rezolvi lucrurile. De multe oi, copiii dau vina pe alteine- va gi, prin urmare, considera ci este responsabilitatea celor invinuigi de ei si rezolve problema. Aceasta fi face neputin- ciosi, pentru ci se concentreaza asupra a ceea ce ar trebui si faci alti. Obiectival acestei etape a metodei de rezolvare a problemelor nu este de a-Iface pe copil si-sirecunoascatvina, cide a-l ajuta si-si accepte responsabilitatea pentru rezolva- rea ci isi.o exprime in cuvinte. Un alt aspect important este acela c& problema nu poate fi rezolvati prin sentimente; tot ce puteti face este si va ginditi la actiumile potrivite. Al face pe copil si giscascd o exprimare potrivita pentru situatia di ficilé in care se afla reprezintd o alta metoda de a stimula con- twolarea impulsului. Daca va gindigi gi vorbiti, probabil ci ‘ned nu actionati. Este dificil cain acelasi timp sa identificagi o anumita ne- -mulgumire si si 0 separati de alte probleme sau sentimente care va asalteaza, fn acest moment, daci copiii vorbesc de- spre probleme care nu sint relevante pentru situafia respecti~ ‘vi, putey face unl dintre urmatoarele dova lueruri:folosind technica ,Colombo", si-l intrebati in ce fel se leagi spusele lor de sentimentele despre care vorbeau inital; sau fi lisat si continue, ficind pasii urmatori. La un anumit moment, poa- te vor observa ca solutia propusa de ei nu rezolva problema ca atare. Atunci reveniti si reformulati enuatul. De asemenea, este posibil ca noua problema a copilului si fie, de fapt, pro- blema reala care i supara. De exemplu, sa zicem ci doi copiti se bat. Pirintele fi ia- ‘treaba ce s-a intimplat, Unul dincre ei spune cd John e un bi- iran. Dacé, apoi, incearc’ si propund solusii pentru a rezol- vva acest lucru, s-ar putea si observe ci orice ar face, nu ¢ sigur e&-1 poate determina pe John si fie mai puyin bidéran. t reece conn gemee tara (COMIST ACTIUNILE RESPONSABILE {In plus, aceste solugi se bazeaz mai mult pe ideea ca John si faci ceva, ceea ce este mai curind 0 doringi, decit 0 rezolvare inteligenta a situatici. fl puteti ajuta pe copil si reformuleze problema, astfel ineit enunjul Tui si se refere la sine. De exemplu, el poate spune astfl: ,Nu-mi place ci John ma tot necajeste" sau ,Cind John ma necdjeste, ma simt prost (sau furios) etc." ‘Telurile imi servesc drept ghid ‘Una dintre cele mai importante parti ale SATGIAPO este ':,Jelurik srvesc drept ghid." fn ziua de azi, sint mulyi copii cérota le lipsese concentrarea, orientarea si motivatia ‘Multi pring sint ingrijorati de felul nepotrivit in care copiii Jor fsifolosesc timpul — att in ce priveste activititileseolare, cit si pe cele recreative. Un fapt care deseori trece neingeles este acela cd stailirea scopurilor este o aptitudine si, prin ur~ ‘mare, poate fi inviyata. Odata insusita, ea va fi folosita, pen- tru ci ne ajutd si scapim de stres. a De exemplu, cind avem foarte multe de ficut si ne simgim coplesiti, care este cel mai firesc lucru pe care-I putem face? Si alcdtuim o lista! $i ce inseamnd sé facem o listé? Este o ac- tivitate de stabilire a scopurilor, care ne cdluzeste in actiuni- le noastre. Odata ce ne-am ficut o lista, avem tendinga si ne simfim mai bine, avem un sentiment de usurare. Ca dovada i acest lucru este cum nu se poate mai adevicat, multi dia- tre noi fac 0 pauzi dupa alcituirea listei — chiar daci nu nne-am ugurat povara. Vi vom arita cum in acivitiile de fie care zi, de la a lua cina in orag pind la micul dejun, insogit de rutina fiecizei diminetisirezolvarea temelor pentru acasi, it sia sarcinilor extragcolare, ii putettajuta pe copiii dvs. sis dezvolte aptitudinile legate de stabilirea scopurilor gi atinge- Tor. in scop este acl hucru dort de cineva. Pate fi sindit «© problema pe dos: problema este ci mi-am ficut temele tirL5G _vteticeyta mtoTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR ziu; scopul meu este si-mi fac temele la timp. In lipsa seopu- silos, nu avem nici o direct. Copiii trebuie si injeleaga faptul cd scopurile oferi o di- rectic actiunilor noastre, pentru a obtine ceea ce veem cu ade- varat, De asemenea, este important ca ei si invete si-si stabi- leasca scopuri rezonabile si tangibile. Acest Iucru se va incimpla cu timpul, pe misura ce copilul exerseaz’ acest pro- ces. De asemenea, este necesar si identificim scopurile secundare gi si ne definim prioritatea. De exemplu, poate c& scopul dvs. este si fitio persoani populara. Scopurile secun- dare pot fi si faceti pe grozavul sisi va plimbati cu prietenii, si luagi note bune gi si cistigati bani (si asta poate face pe ci- neva popular). Evident, aceste scopuri secundare pot intra in conflict. Daci devine constient de ele, copilul poate invita si amine recompensele, iar discutile despre ele pot constitui o activitate foarte utili Ceva mai devreme, cind am vorbit despre scrierea unei Declaragii de intentie a familiei, am avut in vedere si aceste discutii despre scopuri. In prezent, declaragiile de intentie se folosesc mult in cadrul firmelor, penitru a conferi o directie unitara, pentru ca toati lumea — de la paznicul de noapte in’ la director — si gtie ce rol are firma respectiv’ slincotro se indreapti. O Declaratie de intentie a familici are acelasi rol. Este 0 afirmare a valorilor sia telurlor globale ale fami- liei, Daca inci n-ati ficut-o, poate acum ar fi un moment po- trivit si va ginditi serios Ia asta. Gindesc la cea ce pot face ‘Macar de-ar exista o baghetd magica cu care piringi ating crestetul copiilor si acestia incep si gindeasca! De obicci, sbagheta magici" folositi pentru a-i face pe copii si gindeas- 6 sint pedepsele, iar singurul Iucru la care se gindesc copili fn aceasta situatie este ci parintii lor ti urasc. Scopul acestei etape din metoda noastri este modest: al ajuta pe copil si se sgindeasc’ la diversele lucruri pe care le poste face, fari acata~ | | oe {COMI St ACTIUNILE RESPONSABILE 187 Joga ideile drept bune sau rele. Unul dintre morivele pentra care metoda SATGIAPO este atit de frumoasi este acela ck ‘imparce un proces extrem de complex in sectiuni concrete, ugor de manevrat, care pot fi prezentate si insusite direct. De cite ori nu v-afi pus ntrebarea retoricd: ,De ce nu te gindesti inainte si faci ceva?" SATGIAPO il invata pe copil cum 5 faci aceasta, fri a presupune ci el poate face aceasta. Invatindy-i pe copii si gindeasca inainte si actioneze, ii invitim cum si-si controleze impulsurile. De asemenes, ‘rem sii invayim si gindeascd creaiv. Este ceea ce se aumes- te ,gindize libers* (un mod de a gindi care nu se conformea- zi sabloanelor). Pentru aceasta, este necesar un proces de brainstorming, in care judecata crticd nu-si are Jocul. Este important ca nici pirintele i nici copilul si nu-si cenzureze gindurile, pentru ci aceasta blocheaza gindirea creatv’. ‘Uneori, 0 idee trisniti vi ajuti si venti cu o idee bund. De cexcmplu, dvs. si copilul dvs. vi gindii cum si vd facet prie- ten, Copilul sugereazi cd ax putea sii plateascé pe al copii ca sd fie prietenii [ui, Asta vi face si vi gindii la 0 petrecere pentru un geup de copii Este important si va ginditi la cit mai multe Iucruri Pe arcursul procesului, puteti si rafinai sau si combina idei Fi crea copiilor nai mia su eeeicad, poste B marcia ok pirintele si ofere mai multe sugesti, dar nu e nici o nenoro- cire aici. Dupi o perioada de ,antrenament“, copii incep si se descurce binigor. Cu cit veniti cu mai multe solugi,cu att sint mai multe sanse si obgineyiceea ce vrei. Viaja este com- plexi i rareori se intimpli ca o problemi si aibi o singuri solurie corecta Imaginez rezultate Pe lings © bagheta magicé, a-ar fi grozav si avem si un glob de cristal? Am putea si ne uitam prin el ca si vedem ce se va intimpla. Uneori, ne gindim cé poate no-am ales profe- sia gresit si ca de fapt ar fi trebuit si fnflingam un serviciu te- (ABS _mvreuicenta zMoTioNALA tN EDUCATIA COPIILOR lefonic de educarie paranormala. Dar pind atunci, va trebui si vi invataticopiiisi-si ghiceascé singuri viitorul, Printre alte de, aceasta presupune si-i invatati sii inchipuie ce se poate ‘ntimpla inainte de a face ceva. N-ar fi grozav? Din picate, ‘na vi puteti astepta ca aceasta si se intimple de la sine si nici nu le-o puteti cere; trebuie si-iinvatat. Pentru aceasta, pu- neti intrebari,oferitiexplicatit si exersati. i ajutayi pe copii si Ingeleagi consecingele actiunilor trecute (vi mai amintifi ed ln viagi se intimpli tot felul de hucruri“?), si se gindeasca la ce se va intimpla dupa ce aplici SATGIAPO gi sa fi laudati atunci cind iau decizii bune, Dupi ce copilul s-a gindit la lncrurile pe care le poate face entra a rezolva problema, trebuie si-si inchipuie ce s-ar in- timpla dacé si-ar pune ideile in practica. Verbul ,a imagina” a fost ales special, pentru ed are conotatia de a vedea. Poate fi de ajutor atunci cind copiii pot si-siimagineze rezultatele, nu doar si se gindeasca la ele. Acest luceu se poate face dup fiecare opyiune (mai ales pentru copii mai mici) sau dup’ al- ccituirea intregii liste. Cind ti prezentati copilului aceasta faz’, rebuie si subliniati importanga faptului de a anticipa Cind dai lucrare?* >Poimiine.* "Unde o si inveri?* 1\Cred ci la bibliotecé. Ma due miine dupa ore.* | ‘VHlai si ne gindim putin care situatia. Miine dupa ore ai sedingé la club. Poti sa lipsesti?™ ‘Nu, ar fi cam neplicut." ‘Si cum fyi afecteaza asta planul de a invaga?* UE... mda... ered c& va trebui si inva astizi* fn acest caz, sarcina parintelui este de a-l ajuta pe copil si cexamineze detaile legate de punerea in aplicare a ceea ce pare a fio idee extraordinara. Stim foarte multe despre reali- {area inconjuritoare, despre cum trebuie ficure lucrurile, stim cf totusi copii invata. Dacd fi indrumim cu blindege in asemenea situaii, le impirtisim ceva din injelepciunea noas- tri gi, treptat, vom vedea cd aptitudinile lor s-au dezvolea Primul indicia de progres apare in momentul in care copi fncep si-si faci autocritica, si-si dea seama, chiar inainte ca dvs. si spuneti ceva, c planurile lor trebuic, probabil, mod! ficate. Aptitudinile de a planifica, inclusiv eapacitatea de ai frunta eventualele obstacole tntinite in cale reprezinté 0 inte spre actiuni responsabile. PRE rE as siccuropae fi o calauza si in pregitirea pentru un interviu. Ce aveyi de (47-4 _INTELIGENTA EMOTIONALA INEDUCATIA COMILOR sind si le spuneti? Cum veti vorbi eu ei? Ce veri spune cind veri fi intrebat de ce vreti slujba aceea, unde vrey si fii peste ‘inci ani, ce-i puteti oferi firmei respective si aga mai depar- te? Simulayjinterviul impreuna cu copilul dvs., punind ac- centul pe aptitudinile PPVT si pe utilizarea metodei ,Pistrea- zai calmul", inainte si chiar in cursul interviului. Etapa »Observi ce s-a intimplat” se referi la procesul de analizi de dupa ua interviu, Cum au decurs lucrutile? Ce consider ca mers cel mai bine? Ce ar fi purut fi mai bine? A fost ceva ne- asteptat? Cum pot aborda un anumit aspect daci acesta apare gi cu alté ocazie? Cu ce ma pot inarma pentru urmito- rul interviu? Sint intrebari pe care copilul si le poate pune singur sau chestiuni la care paringi il pot ajuta si se gindeas- & in cursul conversatiilor de dupa interviu, 6, Conflicte de durati in familie Aplicatiile SATGIAPO pentru rezolvarea conflictelor fa- miliale de durati sint foarte numeroase; ele merg de la a folosi aceasta metodi pentru a ajuta familia si iasi dintr-o ru- ting fn care persisté pind la folosirea ei in cazuri clinice, asa cum procedam in profesia noastri de psihologi. SATGIAPO este aceeagi in toate situatile; insi, deseori, situatile clinice prezinti o mai mare ineérciturd emoyionalé ji una dintre sar- cinile majore ale medicului este aceea de a-i ajuta pe membrii familici si se concentreze asupra conflictului si s& aplice in ‘mod constant SATGIAPO gi alte aptitudini care pot fi utile. Pentru a inlesni destraimarea sabloanelor conflictuale per- sistente, un membru al familiei (sii indemnim la asta atic pe copii, ct si pe adulti) poate propune o Intrunire de familic. Daci familia foloseste deja Timpul petrecut impreund gi alte ‘dei pe eare le-am mentionat deja, 0 asemenea intrunive ar fi ceva foarte firesc si, asa cum spunem in limbajul de speciali- tate, ,n-ar fi mare lucru. Daca orgenizati pentru prima oara © asemenea intrunire, vi sugerim si folositi ,Pistreavi-ti calmul* inainee, in cursul ei si dupa ce aceasta ia sfirsit. Ace- luia care organizeaza intrunirea it recomandim si recurga la (COPIM $1 ACTIUNILE RESPONSABILE 3 technica lui Colombo gi si spund ed nu mai stie cum sd rezol- ‘ve problema respectiva (de exemplu, problema ci unii dintre membrii familici nu-si mai indeplinese indatoririle casnice, ci sint prea multe tipete si batdi, prea multe vorbe jignitoare, copili nu se descurca bine la scoala gi mu accept ajutorul pi- Fingilor, in eamere ¢ 0 dezordine cumpliti, doi membri ai fa- miliei poarta un rzboi verbal sau alte asemenea ostilititi, n- tee paringii divortati existd neingelegeri). Ag vrea ca toata lumea si ma ajute; putem si ne stringem cu tofii pentru cite- va minute, duminica seara, pe la 8 (sau un alt moment con- sisi vorbim despre asta?" La intrunire, poate fi util si folosit Foaia de rezolvare a problemelor familiei dela sfr- situl acestui capitol. Accasta prezinté o serie de etape bazate pe SATGIAPO i ii incurajeaza pe tori membrii familie: si vind cu ide. Odati ce idele sint puse pe tapet, se poate folo- si SATGIAPO pentru a expune problema in cel mai potrivit ‘mod, pentru a stabili un scop sia ciuta cit mai multe soluti posibile. 7, Rezolvarea unei situatii de criza Pe scurt, SATGIAPO poatefi folosita pentra a limpezi si- tuatia gi pentru a-i calauzi pe toti cei implicati citre o actiu- ne responsabili. Ca s& exemplificim o situatie de eriza, pu- {tem mentiona cazul in care un copil se imbolnaveste in toiul noptii, un genunchi julic riu dupa o cizituri de pe bicielee, o bitaie cu un pricten, o carte de matematicd, vitata la geoal: cu o ai inne de lucrare,o sinelegere ox soful sau sovi privind cheltuirea primei de Criciun. fn timpul crizei, putey folosi metoda SATGIAPO in intregime sau doar anumit parti ale acesteia pentru a vi limpezi proprille sentimente gi: actiona rapid gi ficient. Iatéelementele-cheie ale SATGIAPC care pot fi folosite cind natura crizei nu vi permite ,trata ‘mentul complet sau cind cineva are SAG (ne plac tare emul acronimele!): . Sentimentele sint cheia rezolvirii problemei. Fiti con gtient de sentimentele dvs. side sentimentele celorlali. Exer276 _nvTELicENTA EMOTIONALA INEDUCATIA COPIILOR sati ,Pistreazi-ticalmul" si ineurajayi-i i pe ceilali sé fac la fel. ‘Amo problema gi am nevoie de un scop. Aflati ce timplat si care este lucrul cel mai important care trebuie cut ia continuare. Ginditi-va la ce putet face. Puneti rapid in ordine princi- palele optiuni si ginditi-va care dintre ele este cea mai realis- 14 si cum o puteti aplica. Treceri la acgiune gi urmariti ce se ‘ntimpls, a si va asiguragi ci problema este pe cale de afi re- zolvati. SATGIAPO se aplica in cazul educatiei bazate pe inteli- genga emorionala, deoarece paringii sit congticngi de faprul, 4, in momentele de criza, exists riscul ca emoyiile si ne bul- verseze. In acest caz, este mai putin probabil sa actionim in- 1-0 manierd responsabild, Prin urmare, piringiiinzestraticu inteligengé emotionala sint pregatiti pentru situayile de criza ‘Au mereu la indemind un bilet cu etapele SAG — pe frigider, {In masind sau in orice ait loc ugor accesibil, de obicei, mu de- parte de un telefon. Simplul fapt de a examina bilerul le pos- teda un sentiment de sigurant, de stabilitate emotionali, de incredere cx daci vor pune in aplicare ceea ce stiu, vor avea sanse mai mari si rezolve criza. Cu siguranga vom avea mai ‘multi sorgi de izbinda decit daca intrim ia panica sau ae la- sim coplesiti de sentimente puternice. Cu togii am trecut prin situatii de crizd. Ne folosim aptitudinile penteu a exami- na viirorul prin lentilele trecutului gi pentr: a ne imagina cum yom actiona daci se iveste 0 noua criza. Cei mai multi dintre noi stim cd putind organizare gi un plan dinainte sta- bilic ne ajuta si iesim mai usor din incurcacura. ‘Un cuvint de incheiere SATGIAPO este un instrument puternis al educasici bazate pe inteligenta emorionalé. Ca si fim realist, nu vom folosi SATGIAPO tot timpul; insi in c&minele unde se aplicd inteligenta emotionala, SATGIAPO este prezenti sub cel pu- ‘COPII $1 ACHIUNILE RESFONSABILE a77 sin dou forme. Cel mai important este si gisiti o cale dea folosi aptitudinile SATGIAPO in familia dvs. intr-un mod convenabil si consecvent, in felul cel mai potrivit pentru dvs. {n capitolul urmétos, vom ilustra modul cel mai navural 2a care piringi folosesc SATGIAPO §i le consolideazi copitlor lor aptitudinile de a lua decizii chibzuite si de 2 tntreprinde actiuini responsabile. Acest mod sint chiar conversafiile din- tre pitingi si copii. Veri vedea diverse dialoguri intre ~‘ringi si copii, care se desfigoara pe parcursul evenimentelor ce se petrec pe parcursul unei zile. Va vom oferi citeva comentarii a si observati gabloanele folosite si si vi fie mai ugor si in- ‘cercati pe cont propriu, Alegeti exemplele cele mai relevante pentru familia dvs. apoi incercati i citeva dintre celelalte va~ riante, Plan de rezolvare a problemelor din familie Data: S Simgim: A. Avem urmitoarea problemi in familie: T Telul nostra este: G Sine gindim la diversele lucruri pe care le putem face I Si ne imagindm rezultatele: A Si alegem cea mai bund solutie pentre familie: (RZ& _wreuicenta eMoTIONALA IN EDUGATIA COPLILOR, P Facem un plan de actiune, anticipim eapcanele, exer- sim si punem planul in aplicare © Observim ce s-a intimplat si ce trebuie si facem intrebari 5% foloseasci acest tip de lire, folosiqiintrebari de genul urmite SSentimentele mi conduc Cum te simi? Ce altceva mai spre rezolvarea problemei. simi? Observ ei pari... Cum creat ci se simte...? A Amo problemi. ‘Ag veea si gtiu exact ce s-a fn timplat. Ce s-a intimplatinain- te de asta? Ce ficea ...? Ces-a Intimplat dupa asta? Ce ai fi- ut atunei? ‘ Telucle imi servese Co. vres si seintimmple? Care drept ghid. este seopul tis? GMa gindesc laceea ce Cai incercat si faci? Ce te-ai pot face indie s8 faci? Ce alteewa ai pu- teas faci? mit imaginez rezultatele _ Imagines28-ti ce ¢-arintimpla Petermen scurt, dar si dactai..Inchide ochi i termen lung, pentra Incesreé sii inchipui ed faci copii si pentru cella, ce ai spus. Ce observi ea se Insp? Cind? Dar mai eeu? Cum te-ar putes afecta aceasta? Darpe cela? Ce ar mai putea Intimpla? Ce s-ar intimpla dack ai...? Tei pinit la posi leu ins Da ce spuide.. (COPII SL ACHIUNILE RESPONSABILE, x A Aleg cea mai bund solute. P Ini fac un plan, antciper capeanee, exersez sill pun in aplicae © Obsery ce +a fntimplat simi gindesc ce voi face 2 Dine acrunie saes nd, pe care ar fi bine sf tn Eon? Cae dine ele te va ajuta mai bine sit ating! scopul? ‘Cum ai face asta? Care este planul thu? Arati-mi ce ai de find si faci. Poate ar fi bine si ‘xersim impreuni fnainte. Ce svar iimpla dactIuerurile nu ar merge aga cum vrei? Ce ai face? Ce alteva ai putea incer- a? Dack sar intimpla...? ‘Cum ai rezolva asta? Bine, gindeste-te i incearci! Gad vorbim despre cumuse. a Conversatii intre pirinti si copii despre probleme si optiuni importante privind educatia ‘Unul dintre hucrurile cu care majoritatea oamenilor din cele mai diverse categori sociale sint de scord este acela cig dorese o educatie buna pentru copiii lor, Pe intreaga perios- di scolii, paring si copiii se confrunta cu numeroase eveni- ‘mente si opriuni, In aceste momente, parintii trebuie si sta- bileasci 0 bun’ comunicare cu copili lor. Iar acesta nu este deloc un lucru simplu, Adevérata comunicare presupune si ascultim, si punem intrebiri, uneori si ne abyinem si ne spu- nem parerea pentru a auzi ce au de spus copiii nostri i si ne asigurim ci nv gisim in mod automat solutii care, poate, au fost bune pe vremea noastra si presupunem ca sint bune gi pentru copiii nostri. Trebuie sa le vorbim copiilor nostri astfelincit 54 pistrim deschise canalele de comunicare. Cind aceste canale de co- municare existé, aver sansa si rezolvim neingelegerile; in lipsa lor, problema devine mult mai dificil. Pind acum, v-am rezentat diferite aspecte ale principiilor educatiei bazate pe inceligenga emotionala. Dar, in multe situayi, va trebui si le Intrebarile care vi permit si folosigi SATGIAPO in discutiile de familie gi Principiile calauzitoare mentionate ‘mai devreme, mai ales intrebarile ajutatoare, le permit copii- lor dys. si-si foloseasca gindirea si aptitudinile emotionale pentru a face alegeri responsabile gia le pune in aplicare in- ‘w-un mod eficient. CCONVERSATIILE INTRE PARINTL SL COPIL 184 In cele ce urmeaza, vi prezentim o serie de exemple de conversatii intre pirinte si copil, extrase din situatile reale cu care ne-am confruntat in scoli, in munca noastri de medici sau la noi acasi. in timp ce le parcurgeti, observati in special cforturile pe eare le fac pirintii pentru 2 asculta, a infelege punetul de vedere al copilului si pentru a nu-si impune pro- priul punct de vedere. Deigur, vor fi situati in care parerile dvs. sint foarte importante gi trebuie prezentate copiilor. Dar ‘momentul potrivit pentru a face aceasta este dupa ce afi as- cular, fapt care poate schimba ce aveti de spus si modul in care 0 spuneti. in plus, arunci cind paringii se angejeaza in- ts-o discutie onesti cu copiii lor, vor afla uneori cu surprin- dere ci ideile copiilor nu sint atit de diferite de ale lor. Daca luati in considerare ideile copiilor, aveti ganse mult mai mari jn a-i determina si creada si i aplice ceea ce considerati dvs, cé este bine, ‘Exemplele pe care le prezentim in acest capitol se refera la diverse aspecte ale educatici, deoarece aceasta are un rol ‘sential in aproape orice cimin. Aplicarea principiilor educa- fiei bazate pe inteligenta emotionala in chestiuni legate de coal Ie ofera copiilor — si familiilor — numeroase oportu- nitiq de a progresa. Temele de ordin general sint urmatoarele: ‘« mersul la 0 gcoali nou’ si inchegarea de relagii cu ceilalti copii + reacja fay de notele din caret si rapoartele privind progresul + temele pentru acasi si crearea unui echilibru intre aces- tea gi alte aspecte ale vieti de familie + alegerea unei eariere Principle intligentei emotionale, evidentiate in acest capitol 1. Fis constiear de proprillesentimente side sentimentele celoral. # 2. Manifestayiempatie si ingekgeti punenul de vedere 2! Torlal —tES@_inreuicenta ENOMONALA IN EDUCATIA COPLOR 3. Dobinditi-va echilibrul si faceti fara impulsurilor emo- tionale si comportamentale. 4. Construgi-va scopuri si planuri pozitive. 5. Folositiaptitudini sociale pozitive in relate cu ceilaly Criza din scoala primara Clasele primare sint 0 perioada in care copiit invaya cum si-i facd prieteni si si-i pastreze, cum si imparti cu colegit lor ceea ce au, cum si reactioneze atunci cind nu obtin ceea ce vor gio multime de alte aptirudini sociale si emotionale de mare importanti. Haideti si vedem cum Aramas, in virsti de 7 ani, si mama ei, Ellen, abordeaz’ o situatic tipici ‘Ananas: fi urise! i urise pe toi! ELLEN. Ia stai putin! Vad cf est tare suparatd. Ce s-a intim- plat? ARAMAS, Daniel si Tim si Adam... si Scot gi Rebecca. Toy, in afari de Danny. ELLEN: Ce-icu ei? ARAMAS: S-au adunat cu tofiica si se joace cu mingea gi au sat aga de buni. ELLEN: fi urdsti pentru cd nu sint ait de buni? Sau s-a intim- plat alteeva ? ARAMAS: Stephanie cu mine si Danny si Michelle stiveam pe-acolo, Bi au venit si au luat pe toatd lumea si s-au dus sijoace. Dar pe noi nu ne-au lust. ELLEN: Cred i te-a eam fnfuriatchestia asta, AnaMas: fi urisc! ELLEN: Sui, inci nu-mi dau seama foarte bine care e problema, -ARAMAS: Ei se joaci si noi nu, Nu e decit ua singur joc. ELLEN: $i tu ce vrei si se fntimple? ‘ARAMAS: Vreau si mi joc gi eu gi si ma distrez! ELLEN: Nuri nimie riw in asta. Sila ce te-ai gindit ca si te of juca data viitoare? ARAMAS: Cred ci o si dau in Adam, daca trece pe lagi mine. ¢ ‘CONVERSATULEINTRE PARINT S1COPUL 483 ELLEN: Da, asta ar filo varianti. Ce altceva ai mai putea face ea i pori juca si tu? AnaMas: Nu stiu. ELLEN: Haide, stiu cf ai idei bune, chiar si cind esti furioasa. ‘Ar fi mult mai util si folosegti mai intii ,Pistreazd-ti cal- mul", ARAMAS (nu rispunde imediat, dar incepe si respire mai Tent): Ag putea si-i spun fui Adam ci nu mai e prietenul ELLEN: MA inteeb ce altceva ai putea face ca si te poti juca. Doar asta vrei, nu? ‘ARAMAS: Mda, aga cred. Poate cd ag putea si-mi adun topi prietenii buni si si incepem mfine jocul gi pe ei sti las pe dinafari. ELLEN: Alte idei? ARAMAS: Pai... a5 putea... ecinstit. ELLEN: Sigur cé da. Dar eu mai am o idee. ARAMAS: Care? ELLEN: Ai putea si-Lintrebi pe Adam si, mai ales, sii intrebi pe'Tim gi pe Daniel de ce nu te-au luat spe tine. Imi adue aminte ci pe cind eram la scoala, uneori copiii incepeau sé joace un joc gi aveau nevoie numai de patru sau cinci o2- ‘meni, fi fntrebau pe unii dintre prietenii mei daci vor s& jeace, dar pe mine nu. M-am supirat foarte tare pe p: tenii mei, care s-au jucat fird mine, dar apoi am vorbit cu ci siam aflatc& nu ei ma lisaserd pe dinafard. Altcineva le spusese si faci acest lucru. ARAMAS: Ce-ai ficut? ELLEN: Nu aveam SATGIAPO ea si mi ajute. $io gti pe bu- nica Myra, era cit pe ce si-l sune pe director si si faci un scandal monstruos. Ceva mai tirziu, in dupi-amiaza aceea, |-am vizut pe stradi pe unul dintre baieti si am fntrebat ce s-a intimplat; el nu prea m-a auzit, dar mi-a spus ci dacd vreau si ma joc cu ei a dous 2i, trebuie si fiu Ia poarté chiar cind incepe si adune echipa. Abia mult mai i spun profesoarei ck Adam nu28% _nereticexrasonionatA Iv sbUCATIA COMLOR tirziu am aflat ce sa intimplat de fapt, dar am stiut ci aneam fost lisata pe dinafara. . AraMas: Ce marfa! ELLEN: Ascult,trebuie si ma due s-o iau pe Sara. Va trebui si mergi cu mine, pentru ci dureaza prea mult pin ajung acolo si mu pot site las singuri, Ce-ar fi si termina dis: cutia in magind ? Bineingeles, discutia continua, dar deja se observi ci mama trebuie si aibi foarte multé rabdare cu un copil care povesteste ce se petrece Ia scoala. Care sintfaptele ? Care este adevarul? Aceste lucruri nu sint Gcscopetit spreape wi dati, Dar daci asculté cu mare atentie, continua si pun: sifolosesc metoda ,Pistreazi-ticalmull, paring vor afla pind la urmi suficiente lucruri pentru a-i aja pe copii si gindeased ca nigte oameni responsabili. In eazul de fat a fost, evitat un potential conflict datori’ faptului ci mama s-a con- centrat asupra problemelor pe care le avea copilul. [ar in ea- zzul copiilor mici, daci le spui o poveste despre propria ta co- pilérie, adaptata eventual la situatia i nivelul de intelegere al micutilor, punctul lor de vedere poate fi dezvoltat si vor fi ajutati si vada ceva care probabil ei deja gti, dintr-o alta per spectivi. A-iajuta si-si exprime sentimentel, a-i ajuta sf ri mind concentrati asupra scopurilor, a-i obisnui sA examineze iteva idei tnainte de a alege una dintre ele si, la modul mai general, a le impircisi inelepciunea dvs. privind natura prie- tells din sola primar ~ toate acess sin atunieducs tive care cladesc in copiii dvs. o fundatie solids a inteligentei sean i sie solidi a inteligentei Incurajai-i si-si exprime sentimentele Prin faptal ci-i tncurajim si-si exprime sentimentele, le artim copiilor ci recunoastem semnalele pe care nile trans- mit si cf este bine si vorbesti despre ceea ce simi, Nu toate culturile i famille vor fi de acord eu aceasta idee. Dar stu- | ‘CONVERSATULE INTRE PARINTE 51 COP, 28) diile lui Daniel Goleman privind inteligenta emorionalé ne demonstreazi foarte clar ci sentimentele sint o patte a noas- tri, Nu pot fi suprimate, ignorate sau date la o parte. Senti- mentele noastre ne influenteaza actiunile iar atunci cind nu sinem cont de ele, nu avem de tunde 8 gtim cum ne vor influ- enya gindurile, vorbele sau faptele. Aga cum stiu tot pirinti, uuncori spunefi altceva decitceea ce simtti in inima dvs. Este 6 caracteristicd a naturli umane. Dar atunci cind acest lueru se intimpla in mod repetat, teoriainteligentei emotionale ne avertizeaza ci s-ar putea sé apari probleme, chiar daci abia peste mai multi ani, cind copii vor seapa, fa sfirst, de sub ‘ochii si supravegherea paringilor. ‘Asadar, dacd in cultura sau eredinya dvs. se consider ct exprimarea sentimentelor este un lucru neobignuit, iat ce vi sugerim, din propria noastra experienti. Nu vi ginditi cd tre- buie sa deveniti imediat ca Leo Buscaglia, Deepak Chopra, Barney sau alti oameni cu o puternicd orientare emotional, Ginditi-va doar si va exprimagi sentimentele putin mai deschis decit 0 facegi acum, Pentru inceput, deplasati purin punctul de echilibra, In unele cazuri, am observat cd unul dlintre paring! face acest lucru cu mai multé usuringi. In aces- te cazuri, este foarte bine daci incepe umul dintre voi, iar ce~ lila se mulfumeste s4 observe, pentru a reugi si se acomo- deze cu ideea of trebuie si procedeze astel gi cu modul in care va trebui si actioneze. Ca punct de plecare insi, mu exis- ta nici un motiv pentru care un pirinte si nu inceapa si ob~ serve supirarea sau alte sentimente negative pe care le incear- cd proprili sii copii. lati citeva semme care va pot sugera si ‘urmanfi satimentele copiilor: + Amprentele emotionale pe care le afigeaza. # Cuvintele pe care le rostesc. '* Modificarile ce survin ia rutina zilnicd — legate de mo- mentele cind se duc Is culeare, cind se pregitese si ‘meargi la scoala, modificiri in felul de a minca sau dea dormi sau in ceea ce priveste nivelurile de energie. (ESG_nereuicenta EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR, Indemnuri care incurajeazit exprimarea sentimentelor + Cum te simi? Vreau si spun, cum te simgiin realitate?™ + »Pati..." (tist, supra, ingrijorat etc., dupa ex2). « ,.Cind sine trst, uneori nici n-am chef si mininc.* + Care este problema...? Chiar vreau si gti." + Parca te-ar supara ceva. Nu te porti ca de obicei. Ag vrea si vorbese cu tine despre asta. «# sCind vad ci... (descrieti cum se comport copilul, fape care vi avertizeazi in legiturd cu o posibila problem’), ‘imi dau seama ci s-a intimplat ceva. Uneori, asta in- seamni... (spuneti ce credeti ci ar putea si fnsemne), dar nusint sigur. Am dreptate sau e vorba despre altceva?™ Puteti folosi oricare dintre testele de mai sus, si multe al tele, pentru a afla care sint sentimentele copilului dvs. Dac acesta pune rezistenga, nu insistati prea mult. In cazul unei probleme serioase, veti mai avea ocazia si face{i o incercare. copitului ca, daci vrea si stea de vorbi, fi stati la dispozitie. Tar, uneori, poate conta foarte mule sa nu spuneti nimic, ci, pur si simplu, si-i oferiti 0 iingfiere sau o imbritigare tandra. Este cea mai buni meto- i de a-i transmite copilului urmitorul mesaj: ,Imi pasi de tine" Reactionati la cele auzite cu ingdduinta si cu recunostinta Remarcati faptul ci nu v-am spus si fii de acord cu ceea ce auzii; ca paring, stim c4 uneosi nici au este posbil s felegeti cu adevirat cele auzite, Dar sentimentele copilului dvs. nu sint bune sau gresite. Mai ales eind sint mici,s-ar pu- tea si nu se priceapa prea bine sa igi exprime sentimentele, In acest proces, este nevoie de ajutorul si indrumarea noastr. Si, cu siguranta, nu vrem ca ei sd aibd incredere in noi sisi ne ‘impartigeasca sentimentele lor pentru ca apoi si se simta tri- dati sau uml, Si examinam exemplul urmivor: ( “CONVERSATHLE INTRE PARINTI $1 COPIL 287 Tara: John, ce s-a intimplat? Joun: Nimic. "Tara: Haide, biiete, ag vrea si gtiu. N-ai mineat nimic la pring si asta nu-ti sti in fire. JOHN: E vorba de Gary. Cred ci mu mai vrea si fie prieten cu mine gi sint ingrijorat, : ‘Tata: Cred cé elucrul cel mai ridicol pe care l-am auzit vre- odati. Cum siti faci griji in legaturaé cu Gary? Sigur ci vyrea si ie, in continuare, prieten cu tine. JOHN: Trebuie si mi duc si-mi string lucrurile. Pa! ‘Cum ar fi fost dacd tatal lui John i-ar fi impartasit senti- mentele i l-ar fi laudat pentru faprul e4a avut incredere in ef, spunindu-i ce are pe sullet? ‘Tata: Ingeleg de ce esti suparat. ti mulyumese ci mi-ai spus. ‘Eram ingrijorat c& poate te-ai apucat de vreo curi de sla bire, JOHN: Nu, tati, nu e vorba despre o curd de slibire. Tata: Ce s-a intimplat cu tine si Gary? JOHN. Mai nimic. (Tatal asteaptd fn ticere.) $ti, acum il suni pe Chris mult mai des, si pe Rick, iar pe mine nu ma mai invita la el, aa cum facea mai demult. Teri am vizut dua masa impreund cu ei TaTA: I-ai vazut pe tog trei luind masa impreund ? Cum e-a simyit? ; Jou: Am simtit o durere ascuyit in spatele ochiului sting ‘M-am simie furios si ingeijorat in acelagi timp. $i sii ce- mai ficut Gary? ‘Cind tatal i-a recunoscut lui John sentimentele si i-a ard tat cf le prequicste, Joha a inceput sii spuni mai multe Folosind aceasti abordare, pirintii pot obtine deseori ma multe informa decit se asteptau. Uneori, dacd n-ati ficut-c inca, conversafille de acest gen reprezinti o metoda bund d a prezenta ideea Amprentelor emotionale. In cazul lui John durerea din spatele ochiului sting era cel putin un semn ci sentimentele fui nu erau dintre cele mai fericite, (BASS _TsuiGeNTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COMILOR Cum si facem faya trecerii in ciclul gimnazial Unul dintre cele mai dificile momente cu care se confrun- 1 copili este acela fn care incep un nou ciclu de iavaimint sau se muta la o alté ;coals. Trebuie si se adapteze la o mul- fime de situa, fiecare dintre acestea necesitind aptitudini de decizie gi de rezolvare a problemelor. Trecerea din scoala primara in ciclul gimnazial sau teansferul la oalté scoala pune © sumedenie de probleme: de obice, clidirea in care se afli scoala este mai mare, iar copilul are la dispozitie mai puyin timp ca sé ajungi in locul in care se afla vestiaral gi, atfel, ip pierde vremea asteptind si-i vini sindul pentru a-si putea, schimba hainele. In jur se fla copii mai mari —uneori mult ‘mai mari, care pot si-l necijeasc’ sau si-lia peste picior; int ‘mai multi profesori decit faainte, are de fcut mai multe teme simaterii mult mai numeroase. Uff! Hoaideti si facem cunostinga cu Glenna, care are 12 ani gi peste dou siptimini va merge la Scoala Peter Guzzardi. Va trebui si ia un autobuz, gi acesta este un lucur nou pentru ea nainte, a mers la Scoala primari Marcil, care se afli in cartie- rul in care locuieste. Fratele ei are 17 ani gi este elev la East, Central High School. Sora ei mai mic& are 9 ani si invagi tot a Marcil. Paringi ei, Walter si Darlene, au 44 de ani, Darlene a mai trecut prin asta cu fiul ei Michael, dar atunci a fost ale fel, pentru ci Michael era destul de matur pentru viesta lui i ficea mult sport, aga cd fi cunostea pe copiii mai mari, avea ‘ncredere in el gi aceasta schimbare n-a fost o problema. in, plus, pe vremea accea, Walter si Darlene nu gtiau att de bine ca acum ce fasearan’ ciclul gimnazial. GLENNA: MA doare rit capul si mi doare si burta. Mama; Amindoua dintr-o data? De cind? Geenwa. Nu gtiu. Dar nu e ca atunci cind sint bolnava. ‘Mama: Aha. Cred cd seamana cu durerea de cap care il apu- ¥ pe tata atunci cind iyi fp~ multe griji sau cu durerea de rent rcteeefi convinsammustnras hnnmisicont” £88 stomac a fratelui tiu, pe care o incearcé adesea Inaintea * ‘unui meci important. 7 Bs GLENNA: Da. MAMA: Ce te nelinisteste? GLENNA: Mire putin frid de geoald. MaMa: Ce vrei si spui? GLENNA: In curind incepe scoala gi nu cred c-o si-mi placa ‘Mana: Esti speriat’ si poate putin nervoasa pentru cd au egti jguri dacd o s3-4i placa la scoala cea noua si toate schim- birile asta iti produc o stare de neliniste. GLENNA: Da. ‘Mama: Cum ai vrea si fie? Ge ai vrea si se intimple? GLENNA: Intrucit nu pot s& rimin acast si si nu mi mai due deloc la scoal, cred cf va trebui sé nu-mi mai fie fried. MaMa: $i la ce te gindesti sau ce poti si faci ca si fii mai pu- ‘in speriat gi sé te duci la scoala mai linigtita? Genna: Nu stiv, MaMa: Gindeste-te putin. Cred ci nu esti prima si singura persoani de pe pimsint care se duce la 0 scoali noud si se simte aga. GLENNA: Stiu, mami! Linda s-a mutat la Guzzardi anul tre- cut, ag putes si vorbese cu e2 Mana (dind din cap): Hmmm... GLENNA: Ag putea si mi prefuc ca, de faps, au ma duc la o alt scoala Mana: Ai putea fncerca... GLENNA: Poate ar fi bine si mi intilnesc cu cineva ji si mer- gem impreuni, Ellen si Patrice merg la scoala cu acelagi autobuz si cred cd si le sintnelinigtite din cauza asta. Ag putea si le dau un telefon cind se intore din vacanta si si le fntreb. Mama. Care crezi cd e cea mai bund solutic? GLENNA: Nu rezolv nimic daci ignor pur si simplu lucrurile, Mama. Ai gi alte idei? GLENNA: Nu-mi place prea mult de Linda, Poate cd 0 si vor- bese cu Ellen sau cu Patrice 4A9O_irzuicenta enoTIONALA IN EDUCATIA COPULOR Mana: Cind te vezi cu ele? GLENNA: O s-o sun pe una dintre ele. De siptimina viitoa- re sint acasi amindova. Mama; Cu cine o si incerci si vorbesti mai inti sicind e mo- mentul cel mai potrivit? GLENNA: Uhh... Cred ea Ellen, pentru ci de ea imi place mai mult, Dar trebuie si agtept pind dup’ ora 11 diminea- fa pentru ci ei fi place si doarma mai mult! Mama si tata pot si aprobe ideca cu convorbiriletelefoni- ce sisi urmireasca ce se intimpla. Pot verifica daci s-a rezol- vat problema. Daci nu, pot vorbi despre ce s-a intimplat pot folosi din nou SATGIAPO. De asemenea, ar trebui si consulte niste cirti despre copiii aflai in situasia Glennei, si ar fi indicate cele ale lui Judy Blume sau Mark Geller. In ori- ce caz, Darlene a folosit SATGIAPO ca si deschidi un canal de comunicare cu Glenna gi s-o ajute pe fica ei si alunge sen- timentul de neajutorare. Haidegi sa recapitulam pe seurt cum a ajutat-o Darlene pe Glenna, folosind SATGIAPO, in loc si fncerce si-i rezolve problemele. Prin intermediul intrebirilor pe care le-a pus, ‘mama 2 ajutat-o pe Glenna si-si consolideze apritudinile de decizie in chestiuni sociale gi eapacitatea de a rezolva proble- me, determinind-o si aibi mai multi incredere in sine gi in capacitatea ei de a-si revolva singura problemele gi de a lua decizii, Darlene a ajutat-o pe Glenna: 1. Si caute indicii ale diverselor sentimente (s-a concen twat asupra lor sia amprentelor emotionale mentionate in Adiscutii de familie anterioare); 2. Sa spund care este problema (,Ce te supari?*); 3. Si aleagé un scop (,Cum ai vrea si fie? Ce ai vrea si se {ntimple?"); 4. Sa se gindeasca Ia citeva solu (,i la ce te gindesti sau ce poi si faci casa fii mai putin speriata gi si te duci la gcoa- 15 mai linigtita?* Cind mama a auzit obignuitul ,Nu gtiu", ea a recurs la simul umorului sii-a deschisfiicei sale 0 perspec~ 7 CONVERSATIILE INTRE PARINTI St COPIt aot tiv mai largi, pentru a face loc gi altor puncte de vedere, indeste-te putin. Cred ci nu esti prima si singura persoa- nd de pe pimint care se duce la o scoald noua si se simee aga“); 5. Pentru fiecare solute, i-si imagineze toate consecinge le posibile; FO°S4aleag cea mai bund solute (Care crezi ck ar fi cca mai bund solutie?"); 7, Si facd un plan gio ultima verificare (,Cu cine o si in- cerci si vorbesti mai inti si cind e momentul cel mai potri- vit?"); oe exprime planul in cuvinte si si observe ce se intim- pli, pentru a folosi side acum inainte atit pentru rezolvarea problemelor, cit gi pentru luarea unor deciziieficiente. Dificultati de ordin scolar, la gimnaziu ‘Harold si Cici James au un baiat care intimping greutisi la seoali. Harold lucreazi la departamentul de salubritate pu- blicd; Cici este angajata cu jumatate de norma la un optician, Fiul lor, Frank, are 11 ani si scoala inseamad pentru el un loc ce nui este tocmai pe plac. Copii lor mai mici, Aisha, de 4 ani, Linda, de 5 ani si Swhan, de 7, se descurci foarte bine pina acum cu scoala. Problemele lui Franklin sint ceva now pentru paring. Sora mamei lui Frank, Ramona, este de fatd si igi da cu parerea, Cict: Nu ingeleg. Noi ne dim toat silinga, il ajutém la teme 4yla rindal lui, gi Frank este un copil care munceste si este domic sa ia note bune. Poate si piarda trei clase. Nu stiu ce si spun, ; Hap: [yi mai aduei aminte cum era la scoala? RAMONA: Ce si-mi amintesc? Baiatul dsta 0 sd aiba proble- me serioase. Ia curind, incepe sé iasi seara la plimbare, 8 scea pe strizi... HAROLD: Ramona, nu asta vrem si stim. 1EOZ_wreuceNra EMOTIONALA IN EDUCATIA COPULOR Cict: Dar ¢ posibil, nu? Daci nu-i mai pasi de scoals, de ce near iegi afard cu prietenii? HAROLD: Bine, sintem stparati si fiecare ‘Ce am vrea noi si facd Franklin? Cict: Vrem si-fi revind gi sa nu mai aiba probleme cu scoala, Ramona: O si-si distruga viata, iar noi nu f--em nimic. HaRouo: Crezi ct Frank vrea si-gi distrugis viata? RAMONA: Nu, sigur 3 nu, dar. Haontp: Atunci, hai si vedem ce are de gind gi si vorbim ou lca si ne dim seama ce se-ntimpla intr-adevir. i-a spus parerea, Observati cd, in discusia cu Frank, Harold va folosi mo- delarea, sugestia si intrebarile deschise pentru a-l ajuta pe copil si-si clarfice scopul. Cind copiii au probleme la com 1a, este important si lamurim faprul e existé un scop comun — scela de a invita. Cu cit abordim mai repede aceste pro- bleme si cu eft copilul este mai mic, cu atit aceste conversatii vor decurge mai simplu. Dar am avut asemenea diseuti i cu copii intte 12 si 18 ani, precum sicu studensi. Urmind aceas- i metodi, veti ajunge I un moment ia eare SATGIAPO vi ‘va ajuta si propunesi un plan de actiune. Hanon: Franklin, nu-mi plac notele tale. Dar sint ae tale gi vreau si gtiu ce crezi tu despre ele. FRANKLIN: Nu mi mira, Stiam cd asta ma asteaptl, HAROLD: Acum sint aici. Te simi mindru, suparat, nervos sau cum? FRANKLIN: Sint nervos si suparat. HAROLD: Bun, hai si vedem ce putem face. De ce esti ner~ vos? FRANKLIN: Sint nervos pentru ci v-am auzit tot ce vorbigi despre mine gi nu stiu ce vreti sa faceyi HAROLD: De ce esti supirat? FRANKLIN: Sint supirat pentru ci am a luat note midi si nu mai pot si schimb nimic acum. HAROLD: Nu poti? Cum adica? ‘ conversanuetvrmerkmnsicom £98 FRANKLIN: Adicd am invatat i am incercat, dar nu: mai mer~ ‘ge cum mergea cindva HAROLD: Daca lucrurile ar merge aga cum vrei tu, ce ai dori sa se intimple? [PRANKLIN: Ag vrea si iau din nou note bune. $i HAROL, $i mai ce? FRANKLIN: Toati lumea ar fi din now minds de mine dacé ag face parte dintr-un club, o echipa sau orice altceva de fe- Jul acesta. Voiam sé scriu la ziarul scolii, dar nu stiu daca pot cu notele astea pe care le am. : HAROLD: Baiete, incepe si pari mai complicat. Hai si huim o foaie de hirte, si scriem care sint scopurile tae sisi fa- planuri ca si iei note mai bune, poate chiar sa te inscrii intr-un club si sa scrii la ziar. Sa le ludm pe rind... In continuare, totul depinde foarte mult de familie. Se vor concentra asupra rezultatelor gcolare? Tl vor sustine pe Fran- kklin in incercarea de a scrie la ziar? Indiferent cum vor de- ‘curge lucrurile, realizarea majord este c& familia i-a dat kui Franklin o gansi si vorbeasc’ despre sentimentele lui. Faprul ca se gindea la ele 2i dup zi facea si-ifie gi mai grew si-fi facd ‘eaba si si invere. Este posibil ca, desi stlurile si apticudini- le lui de a invata si fi dat roade pind acum, si aiba nevoie de ‘un ajutor special pentru a se adapta noilor cerinte gcolare. Cu cit aceasta se intimpli mai devreme, cu atit sint mai multe sanse ca colaii si abordeze situayia nutrind o sperangé. Fira sperangi, a invifa este ca si cum te-ai urca pe munte in pan tofi cu toc — alunecos gi primejdios. ‘Temele pentru acasi Jn unele cdmine, temele pentru acasé nu constituie 0 pro blemi deosebitd, Dar, in majoritatea familiior, ele reprezi ti un mod extraordinar de a testa aptitudinile educatiet bazate pe inteligenti emotionala. Pentru copii, a-i face te- rele nu este un lucru prea interesant, mai ales in comparatie (S24 _neretsceNta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMMOR cu a vorbi la telefon, a schimba mesaje prin internet, a privi latelevizor, a asculta muzica sau a practica un sport. Avant jele pe termen lung ale unor obiceiuri bune privind invatatul, ale faptului de a-si face temele pentru a lua note mai bune, de « fnvita mai bine sau de a intra la facultate sint foarte greu de »vindut*, mai ales cind copiti au la indemind ceva mult mai atrigitor. Si nu vi asteptati ca copilul dvs. si-si faca temele mai degrabi la materile la care se pricepe decit la cele pentru care manifesta mai putin’ inclinatic. In ambele cazuri, co ll poate evita si-si faca temele, desi din motive diferite: in primul caz, dintr-o incredere exagerati in sine gi din seali, ia tn celalt caz, din lipsa de incredere sau frustrare, ‘Momentul in care trebuie si-si faci temele este cel care va seoate la ivealé cel mai bogat repertoriu de emotii negative ale copiilor. Incercati si-l ajutati pe copilul dvs. si-gi exprime sentimentele ¢i apoi si dea glas situatici in care se afl2. Dupa aceea, puteti trece la rezolvarea problemelor gi la alcatuirea planurilor intr-o atmosferi emotional mult mai linigtici — in ceea ce vi priveste pe dvs. sau pe copilul dvs. Dupi cum veti vedea in exemplele ce urmeazi, a-ti face temele nu in- seamni doar munca in sine; inscamné si te pregitesti in ve~ derea acestui lucru si, de asemenea, si verifiei daci totul a fost bine ficut, intr-un fel de care si fii mindru. Cum st abordam problemele legate de temele pentru acasit Un instrument util pentru rezolvarea problemelor legate de temele pentru acasa este Diagrama temelor. Rolul acesteia este dea evita ca temele si deviné un punct major de nefnge- legere intre patinte si copil, transformind controversele pe aceasti temé in litigiu. Desi, de multe ori, pare si fie tocmai pe dos, temele pentru acasi il privese mai mult pe copil decit pe dvs. Prin urmare, poate fi de folos si tncercati si rezolvagi problema asa cum face Luz eu fiul ei Ozzie: « CCONVERSATHILE INTRE PARINTIS! COPI 298 i i clor? Luz: Ozzie, ce ai notat pe diagrama temelor? ‘Ozzie: Lucram in bucitirie si ma simgeam furios, pentru ci ‘voiam si mi vit la meci, iar citiul asta imi ia aita imp si nu se mai termina. ccadias ute Luz: Deci ai doua probleme, nu-iaga? O si pierzi meciul, faci temele dureaz’ prea mult. Ozzie: Pot si mi vit lala meci, mami? ; Luz: De ator, dar main tabu isprtver sre le, Dar daci merge bine, poti si te uti la aceputul mecin- lui, apoi si-ti faci temele gi si urmaresti si sfirgtul parti- One: Dara am cum termi, Uite! Ue weeeamde fie cut. . . Luz; Ma inure lace sa int profesoura cnd -a data de er pnt st Posteo voi sua stone, Ozzie: Sti, temele ni le-a dat luni, ‘Ozzir: Aha! Decio alté problema: ind lasi aproape totul pe wultima zi, pierzi distracfia si trebuie si muncesti foarte mule gi sub presiune. zie: Cred ci da. . | Daz! Chad este cel mai bun moment din 2i casi fact tema asta la ctire? . - Ozu. No mam gindit la asta. Cred ef seara, sau in ‘week-end, nu dupi-amiaza. Acum e timpul si ne odihnim sau sine ocupam de lucruri mai simple, ca matematic sau lucririle de laborator. ‘Luz. Cum te simi acum? a ‘Ozzie: Sint putin supirat pe mine. Dar n-am putea si vor bim mai tirziu? Trebuie si-mi termin lecile, iar acum ¢ momentul cel mai potrivit... i copului, re Diagtama ne ajuti si ne concentrdim asupra scopului, duce tgsiunca 3 seatimentele de vinovatie si clideste in co pill dvs. 0 seric de aprivudia’ importante ae inteligengei emo ale, deoarece le cere si-si foloseasci al aoe aaj stated id sint cele mai bune (dar sice! nal proaste) momente pentrts diversele sarcini scolare, (ING _nreuicenya sMoTIONALA IN EOUCATEA COMLOR Diagrama temelor: identificati problema ercai si-ti faci temele? In bucatarie Cum te simyeai?—Brustrat. De unde sti? Loveam creionul de mast si eram rogu he fay ime frusteat pen- tru ci am de rezolvat dou’ pagini cu proble- me de matemadi’ si nu stu si le fac, jar in seara asta vreau si vor- bese la telefon cu pric tenii mel. Care este problema? Unde erai? Cum te simjeai? De unde sti? Care este problema? Ma simjeam. (unde sau pentru c3) Ajutas i pe copii sit se organizeze mai bine Temele pentru acasi necesita si anumite pregitiri. Unii copii sint foarte dezorganizati [gi pierd eaietele, fac tot felul de lucruri in ultimul moment, iar cind, in fine, se agazi la birou, uneori ma au cartea sau foaia de lucru care le trebuie, iar recultatl final nu este tocmai cel asteptat. Nu e de mira- re ci paringi se inteaba care-i problema fi ce este de ficut. Vi amintiti o perioadi din gcoali, cunoscuti sub numele de ,holul de studii* ? Pentru majoritatea elevilor, acesta este ‘un moment pentru a-si face de cap, a desena gia visa cu ochii deschisis doar pentru cei mai organizati este o perioada de munci Tot mai multi educatori isi dau seama cd unii copii snes ernment hm gpm ‘CONVERSATHLE INTRE PARINT! $1 COPiE 197 sint mai organizati si aly mai putin, iar aceste diferente pot fi logate de rezultaccle generale de la scoala (si din viata). Un copil care este mai organizat are mai multe ganse si stie ce teme are de facut, si nu riticeasca materiale si si nu faci In- ‘rutile de mintuiali — ba poate si le faci chiar bine! Ait paringi, et si profesor stiu cd multi elevi — poate chiar majoritatea —nu fac tot ce le sta in putin folosesc capacititile pe deplin. fn special la gimnaziu, o me- toda de a-i determina pe copii si obtina rezultate mai bune este aceea de a-i ajuta si se organizeze mai bine, si asculte $i si se concentreze mai mult gi si-fi focalizeze energia fn ga fel inci si-gi facd temele intr-un mod eficient gi intr-un timp cit mai scurt. Succesul la scoala, la serviciu, in acti sportive siin multe alte domenii depinde de capacitatea noa tide ane canaliza talentele pentru a face anumite hucru date fiind nenumiratele sarcini si presiuni contradictorii cu care se confrunta copiii, pirinyii ii pot ajuta si-si dezvolte macar eapacitatea de a se organiza. Tati cum se poate face acest lucru: Si Ajutap-i sisi creeze un medi de studi corespunzivor Unde ii fac seme copii dv.? Pentru ml copi, eal ‘mai bine este cind dispun de un spatiu lrg, faa elemente care sale distragi atentia (juciri reviste ereicane, jocuri, te- lefoane), lumina suficientd si, bineinfeles, atunci cind nu-i ferupe nimeni. Unii copii pot avea nevoie de un loc linis- tit. In unele cazuri, a disparea tn camera lor este o rretoda si- guri de a-si pierde uremea. Pringi trebuie si sti ce se petre- ce — in ceed ce priveste invitarea si alte lucruri ~ atunci cind copiti ,studiazi in camera lor. Alii preferi si lucreze in- «s-un spatiu public, cum ar fi biblioteca de la scoali sau cea publicd. Nu intotdeauna copii ji cautd sau isi creeazd cel ‘mai potrivit mediu de studiu pentru sine. Asadar, asumayi-va tun rol activ in a-i ajuta si planifice,s8 glseased gi sf Inteegina ton spatiu de lucra poteivit (98 _ ITELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR Gasizi o metoda de a-i supraveghea ‘Acest lucra e mai usor de spus decit de facut, dar este im- portant si fii perseverent. Prinmul pas al organiza este ca si stie ce au de facut, de ce resurse au nevoie gi cind teebuie predati tema. Deseori, este necesar un sistem de a nota toate sarcinile gia le discuta cu péringi. In unele gcoli, se folosese aagende*, pe care elevii trebuie si le completeze Ia fiecare cord; ei noteaza aici temele pe care le au de facut si sarcinile pe termen lung, dar acest lucru este luat in serios doar rareori. Este nevoie de disciplina pentru a avea garantia cd se noteaza absolut tot, chiar dacd acest Iueru inseamna doar ,Nu sint teme de ficut.* Cind copiii au nevoie si-si aminteasca ceva, pute stabil impreund cu ei anumite momente in care isi vor contacta prietenii prin internet sau prin telefon pentru a se asigura ci n-au uitat nimic. La unele scol, temele pentru aca- si sint tansmise printr-un sistem de post vocal. Dar in uncle cazuri, va fi nevoie si cereti si vi se trimita aca lis- ti semnati cu temele zilnice sau si vorbiti cu consilierul sau psihologul scolii pentru a stabil un sistem care va functiona atit pentru dvs,, cit si pentru copii Asigurati-od ci temele sint fdcute in ordine De multe ori, copii au mai multe indatoririzilnice gi unul sau doua proiecte pe termen lung, iar eiteodati trebuie si se pregiteasca si pentru 0 lucrare de control. Chiar si pentra noi, adulti, este greu si ne organizam gi si stabilim o ordine a activititlor — aga ci haideti si-i ajutim pe copiii nostri dezvolte aptitudini in aceasti privinyd. Nu existi solugi simple. Foarte multe lueruri depind de rutina zilnied a fami- lici, de activitigle de dupi-amiaza ale copiilor, de orele de culeare si aga mai departe. De aceea, este cu atit mai impor- tant si vi ajutayicopili s-si facd planusi eu privire lace au de ficut, Pot fi utile treba de gemul urmat * Ceai de facut pentru mine? * Ce ai de facut pina la sfirgitul siptiminii? ( (CONVERSATLE INTRE PARINTI $1 OPT 199 * Ai teze sau extemporale? Cind? Ai lucriri de facut? Cind trebuie si le dai? ‘Mulke familii apreciaza cf este util si noteze aceste infor- matii si apoi si verifice programul gi calendarul pe termen lung, Pentru organizarea acestor informagi poate fi de ajutor si un program de planificare pe calculator. Urmitorul pas poate fi mai mult sau mai pusin direct, potrivit necesitiqilor copiilor dvs. ‘wBun, uite ce se-ntimplé. Cum ai de gind si faci toate aceste lucruri? Ce o si faci diseara? Ce vei face mai inti?" Sav: ,Bun, uite ce se-ntimpli. Cred cd ar fi mai bine si incepi cu asta si apoi si faci asta. Cum 0 mare parte din week-end 0 si fim plecati, va tebui sa citesti pentru proiect in timpul siptiminii, Ce-ar fi ea pentru joi dupi-amiaza si nu-ji faci nici un plan?..." Desigur, aceste discuyiivariaza in functie de virsta copii- lor si de cit de organiza sin acestia. Dar paring joaca un rol major in realizarea programului zilnic gi ar fi bine daca acest rogram ar tine cont de indatoririle scolare ale copilului. fn cazul familiilor cu traditiireligioase importante sau al copii lor care-si petree timpul intre doi paring despartti acest tip de planificare este si mai important. Iar cind copilul dvs, chiar nu are vreme sa faci totul perfect, dvs. vet gti acest lu cru $i va putesi doza atit ayteptarile, cit sireactile. Defi s-ar putea ca parinti si considere ca sint multe felur {n care copii lor pot si se organizeze mai bine, sint necesare unele precautii. E greu sé renungi la vechile obiceiuri. Ince peti treptat, folosind una sau dou’ dintre abordirile mengio rnate mai devreme sau propriile dvs. idel. Alegeti solutia ce mai buna gi striduigi-va pind cind descoperiti ceva ce functio- neazé. Apoi folositi metoda respectivi 0 vreme, pentru fiul sau fiica dvs. si-si dezvolee simul organizari In conti nuare, incercati si adiugati aspecte noi, [deal ar fi si incepet si dezvoltag spiritul organizatoric cit mai devreme; interva ul dintre clasele a patra gia sasea este, probabil, cel mai po trivit pentra a examina obiceiurile copilului dvs. in ceea (240 _nvtericeNTA EMOTIONALA INEDUCATIA COPIILOR priveste invaatul gi a-l ajuta atit cit este nevoie. Dar amin- titiva perioadele cind afi tinut un regim, afi vrut si va lasati de farat, si va apucati de gimnastica sau si schimbagi alte vechi obiceiuri — si AVETI RABDARE! Fiti mindrn de ceea ce ati realizat! De multe ori, temele trebuie terminate cit mai curind po- sibil, daci nu cumva mai devreme. $i daed sint terminate — ceea ce nu se intimpli intotdeauna — sint sanse si arate de parcd ar fi fost ficute in incercarea de a cstiga un concurs de sctiete rapid’. Temele ficute cu ajutorul calculacorului pot arita pugin mai bine, dar in cazul acesta, apar alte probleme, Ce trebuie si faci pirintii? Réspunsul traditional: s& cic Jeascd si sa ameninge. Uneori, aceasta este o metoda eficiemta, dar cere mati eforturi din partes piringilor si nu ofera satis- fat. ‘A verifica munca altcuiva este un obicei care poate fi in- susit. Cereti-le copiilor dvs. si vi arate temele gi intreb: luerari cum ar fi: ,Cum ai-verifcat asta?*; ,De unde sti cd profesorul o si poati citi asa ceva"; ,Eyti sigur ed ai rispuns la intrebarile potrivite si ai urmat indicayile? Hai si ve- dem..."; Uneori, poate fi utili verificarea creativi. Vorbiti cu un vecin sau cu o ruda apropiata sé verifice din cind in cind ite-o tema. Copii pot si faca schimb de luerari cu priete sau cu fragii. Cautagi metode de a renunga la rolul ,ofigerului de polite", mai ales atunci cind copilul dvs. este neglijent si au reactioneaza pottivit la cererile dvs. de a-i verifica emele, Secrenul este de a-l ajuta pe copil sa se simté mindra atunci ind va prezinti rezultatul eforturilor sale; deseori, primul pas este de a considera importanta reactia celui care le veri fic. Tato varianta care ne place foarte mult. Se numeste ,ve- rificare cu mindrie" gi se bazeaza pe o idee esentials, pe care ‘© adord in special profesorii de matematic’: Verificarea temei trebuie si faci parte din rezolvarca ei! Cam cu 0 ord inainte si meargi la culeare, copiii fi arati ‘mamei sau tatilui tema pe care trebuie s-o prezinte la ;coali | ‘CONVERSATILE INTRE PARINT $1 COPIT 201 a doua zi. Acestia trebuie sé verifice daca este completa gi serisi ordonat. Subliniati in fata copiilor faptul ci trebuie si fim mindsi de eforturile noastre si trebuie si fie cla faprul cd rne-am indeplinit sarcina si cd ne pasi de profesoral care o va examina. Este 0 chestiune de respect. Nu va fi verificaté nea- pirat corectitudinea, aga c4 paringii pot face aceasta, chiar daci nu sint siguri pe deplin de continutul temei. Dar daca tema este alcatuita din 20 de intrebari,trebuie si existe 20 de rispunsuri. La matematicd, trebuie si fie vizibile toate mar- cajele, fara prea multe stersituri. Daca pare si fie vreo pro- bblemé, inca mai este timp sé o descoperiti. Chiar daci asta nu ce tot, deja s-a stabilit cf temele trebuie si arate ordonat. variant este ca tofi copiii si-gi aducd temele in acelagi timp si fiecare dintee ei si comenteze munca celuilalt; even- tual, $i piringii por si adued ce au avut ef de facut, ca si dea ‘exemplul cel bun. Unele familii consideri i este greu si fac asta in fiecare zi si stabilesc anumite seri pentru verificarea temelor, de exemplu duminica sau duminica si miercurea. O alti posibilitate este de a-i cere copilului si aledtuiased 0 fos- ie de evaluare sau de verificare cu toate temele sau doar cu 0 parte dintre ele. Unii paringi prefera sd astepte si faca ceva de acest gen abia dup’ ce spare o problems. Sfatul nostru este si ‘nu agteptati prea mult. Obiceiurile pozitive legate de mun sint greu de obtinut. Cind ele urmeaza unor obiceiuri proa te, bine inradicinate, sarcina este cu atit mai dificila. lata ti- purile de intrebari care pot face parte dintr-o list de verifi- 1. Am verificat daci am facut fiecare parte a temei: Da... No. N-am putut, pentru cd nu stiu sigur care este tema, 2. Ori de cite ori am putut, am verificat tema i am indi- cat acest lucru. ‘Am verificat-o si am aritat-o... ‘Am verificat-o, dar nu am aritat-o... Hopa.. tBOB _vteuiceTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COMIILOR, >. Tama mes exe seri car, ng score. ing Verifier. 4, Tata cit sint de mindru de munca pe eare o prezint: 1 —foarte mindra ——— 2—destul de mindru 3 —putin mindru 4 —mu prea mindra 5 —mive rusine Crearea unui echilibru intre temele pentru acasi si sarcinile casnice TATA: Phil, este ora 7 si ai o grimada de lucruri de ficut in seara asta, Ce planuri ai? PHIL: Nu stiu. Cred cd o si-mi fac temele. ‘Tata: Buna idee! Ce ai pentru miine? PHIL: Pai... matematicd, stiinge, citire. ‘Tata: I-auzi! Cit ai de invagat la fiecare materie? PHIL: Nu sti. Tata: Ce-ar fi si-mi arati? PHIL: Pai ‘TATA: Bine cd stiu c4 nu vrei. Dar trebuie si mi uit, fiindea trebuie si gtiu ce faci la scoala, Asta ¢ treaba mea. Cind te-ai niscut tu, a trebuit si semnez niste hitii cam cd pot fat fnebi in orice moment despre cum tedescurc la scoal. Nu mi-au spus niciodata ce pedeapsi mi asteap- «kdacé nag, dar wren staf PHIL: Tati, vorbeste serios. Tata: Phil, adu-tighiozdanul, (Odata ce au examinat temele impreund, tata gtie cde momen- tul si-i reaminteased Iui Phil cd temele nu sfat singura lui responsabilitate, { (CONVERSATLE INTRE PARINT $1 COPIE 203 Tata: Ai vrco teabi de ficut acasi in seara asta? Put: Nu stiu. Tata: Este margi Putt: Mda... trebuie si due gunoiul. $i la ora 10 vreau si mi uit lao emisiune la televizor. "TATA. Sti cd n-ai voie si te uiti pind nu-yi termini treaba. Punt: Dar, tata, pind-mi termin temele se face 10. N-ar putea si se ocupe altcineva de gunoi? ‘Acum, tatil are o sumedenie de opriuni. Phil are deja de sind si-gi faci temele de la ora 7 la ora 10 — 0 realizare ma- jora. Tatal fi poate sugera lui Phil sa-si scrie programul (dar atunci se va uita la velevizor abia la ora 11, ceea ce e prea ti- iu, aga cd va trebui si lase pe o alté zi) sat fi poate sugera si renune la inceputul emisiunii si si ducd gunoiul (care poate fio problema, pentru ci si inceputul este foarte important) sau poate si-i dea un exemplu gi si-l lase pe Phil si aleagd ‘Tatil opteaza pentru varianta din urmd gi fi di un exemple, gindind cu voce tare: Mine este zi de reciclare — a dova zi de miereuri din und. Nu-mi place deloc si fac asta! Dar daca astept pind data viitoare, n-o s4 putem pune torul in depozit, nu, nici nus pune problema! E o emisiune bund, la care vreau si ma uit, Reclamele dureaza cam dovi minute. Daci folosese acest timp, si vad cit pot si fac. Mai intii impachetez ziarele, Pot si mi ocup de cle gin timp ce ma uit la televizor. Asadar, in timpul reclamelor, pun sticlele, cine gi bidoanele de plastic fn containere si le due in strad Sine multe alte ocazii in care trebuie sé ,tragem de noi § este util si le aritim copiilor nostri cum alegem si action sat si nu facem nimic. Deosebit de util este faptul de a k ‘impirtagi copiilor nostri ed putem face un lucru sau cé puter fincerca si atingem vn scop mai bun: wg putea si stau aici gis citese, dar 0 sf sun la restaurant gio 88 fae 0 rezervare, pentru ci eu cred ci 0 si ne simin bine dacd mergem acolo.” (20% _nvreicenta EMoTIONALA IN EDUCATIA COPILOR As putea si ma vit l televizor, dar in oras.e un film nou, despre care am auzit ca e foarte bun si vreau si ma duc si-] vad, aga ci os ma uit intre ce ore ruleaza gi o si ma gindesc ind si merg." wg putea si dorm pind tirziu, dar trebuie si fac ordine in in acest fel, puter si instalim noul cog de baschet, umflim toate mingile, si iesim afara si si ne distrim de mi- nune!* Dupa aceea, este bine si treceti in revista ce ai facut gi si va oferiti, dvs. si copiilor, aise informagii despre cit de efi- cient a fost planul. Am terminat cu reciclarea gunoiului, Am pierdut citeva sminute din emisiune, ceea ce a-a fost mare lucru, Dar pot si pun pariu ci daca as fi inceput de la prima reclama, n-as fi pierdut nimic! Data viitoare o si incerc si fac aga. Nu se mai fac rezerva la inceputul luni viitoare. Ei bine, am reusit totusi si rezerv locuri pentru noi si cred ci © si ne distrim, dar daca as fi reusit si termin de citit cu teva zile fnainte, probabil ci am fi purut face aceste rezerviri mai devreme. Data viitoare n-o si-mi mai permit si fiu atit de lenes.“ Ob, ma doare. Dar a fost un meci de baschet grozav! ‘Near fi avut loc niciodata daci n-as fi curitat garajul. Ce ha- rababuri! Nu trebuie si-l mai las si ajungi in halul asta. A trebuit si aruncim una dintre mingile de baschet, pentru ci se dezumflase gi se strivise sub nigte scaune si supapa era in~ doité. Ci veni vorba, mulumesc ed m-ai ajuat sf instalez.co- Incurajati exprimarea planurilor de atingere a scopurilor ind copiii dvs. spun ca au de gind si facd ceva sau cind afi recurs la SATGLAPO pentru a intoemi un plan, mai aveti de parcurs niste etape, La urma usmei, unii copii stat mai re fractari deci ali la a-si pune ideile in practia. Iar celor mai CONVERSATILEINTRE rARINTISicont OF, multi copii (si celor mai multi adult) nu le place si insstai prea tare. Asadar, vi incurajim si fi stimula cu blindere. Poate e4 deja folositi unele dintre aceste metode. Amintiti-i copilului care este seopul: * Ce voiai tu de fapt? *# Ce incerci si faci? © Ce se va intimpla daci planul tit reugeste? ‘Aritatiincurajare, Incredere gi entuziasm: * Abia agtept si-mi spui cum a mers! ‘© Sint sigur cd o s-o scoti cu bine la capit, ‘* Poate mfine va fi un moment mai bun. Scoateti la iveali temerile, ajutindu-l si se gindeascd la ‘consecinge: © Tu crezi ci ar putea si dea greg? _ # Cum ar fi daca... nu reuseste? Ce se va intimpla? © Care este cel mai riu lucru care se poate intimpla? Care ‘este cel mai bun? ‘Uncori, stimulentele blinde tl decermina pe copil s prime ezitarea sau nesigurany. In acest caz, un exerciiu de simulate se poste dovedi o idee bund. Ascultayi: Mama: Juan, tot aici esti? JUAN: Da, ined nu e timpul si ple. ‘Mama: Aha! Ce ai de gind si faci diseara? JUAN: Aveam de gind si ma duc acasi la Marianna gi si vad daca vrea si ne plimbim, MAMA: Cred ci o si te distreri. Abia astept si-mi spui cum a fost. JUAN: Pai... nu stiu. ‘MaMa: Cum adica? Ce s-ar putea si nu meargi? JUAN: Sti, s-ar putea sé creadé ci sint un badéran. Maw: Inteleg. Ge ai de gind si-i spui cind ajungi Ia ea? JUAN: Pai... 0s... 0 sie spun: ,Salut, Marianna, ce faci?* Manca: Da. Asta ¢ 0 variantd. Dar ar fio idee bund si exer- sim putin, findcd mi se pare c& mu esti prea increzitor... (BOG _nereucenra EMoTIONALA IN EDUCATIA coMMLOR _ Fit pregitit i oferigi sugesti constructive, alituri de icu- rajiri, Folositi-va simyul umorului si, daca copilul dvs. stie metoda ,,Pastreazi-ti calmul", este un moment extraordinar pentru a o folosi! Poate fi util chiar sa schimbatirolurile. __.Cind Juan se intoarce acasi, mama il intreaba cum a fost sil pregiteste pentru intilnirea viitoare: Juans: A fost cea mai ingrozitoare seari din viaya mea. MAMA: Ce s-2 intimplat? Juan: Miva spus of nu vrea si ne vedem simbati ropus si va vederi simbaci ? JUAN: Mada. + Care era situatiainainte i o intrebi? Juan: Era descul de bine. Mana: Deci, ce s-a intimplat cind i-ai spus asta? Juan: Mi-a spus ef nu poate, ed are treabi cu familia ci. ‘Mama; Ti s-a pirut cd spune adevarul? Juan: Acum cf spui tu asta, da. Dar atunei m-am gindit ci, ur gi simplu, nu vrea si ne intilnim. MaMa: Tinind cont de ceea ce gindesti acum, ce vrei si se in- tiple? Juan: Veeau si ma intiinese eu ea simbati, tu, vreau s-o mai vid gi de acum Mama: Cum pot! incerca si faci asta? Acum, Juan fi-a revenit iar SATGIAPO este gata sil aju- te si vind cu alte ide, i vada cum le poate aplica gist aleatu- jasc un nou plan. Un raport din perioada liceului, intitulat »Nu a fnregistrat progrese* A sosit posta. Ati primit un raport in care se vorbeste de~ spre progresele pe care le-a inregistrat copilul dvs. in al doi- ‘ CCONVERSATILE INTRE PARINT! SI COPIL 207 lea trimestru. Din nefericire, in raport se specified faptul c& nua inregistrat progrese” gi asta va supari. N-aveati nici cea Inai vagit idee cé ar fi fost vsco problema. L-ati intrebat pe copil cum merge cu scoala siel v-a spus »Bine.* Chiar gicind ati incercat si-l testati putin, nu parca si meargd cova prost. Copilul este Aron; parinti sint dl si dna Prat. Dna Pratt (a asteptat pin dupa cind, pentra ci acest este ‘momentul in care toata lumea pare si aibd mai ruled rabda- 1): Aron, astaai am primit ceva de la scoali. ‘ARON: A, prostia aia de raport. Di-l incolo! DL PRATT: As vrea si gtiu mai mulee despre asta. In raport se spune ci nu ai obsinut rezultate bune la fotbal si e& vei avea 0 medie mica la itor. ‘ANON: Chiar aga? Nu stiam chestia asta cu istoria. Tar a fot- bol... Nagle vrea si facem toatd tnedlzirea aia ciudatd gi si strigim si mai stiu eu ce. Mi se pare stupid si nu am de gind si fac aga ceva. DNA PRATT: Nu-fi dai seama de citi lipsa de respect dai do- vad? Di Pratt (0 éutrerupe): Am putea si auzim cum c cu istoria, ca si ne facem o vedere de ansamblu? Mulumesc. ‘ARON: Am dat un test iam haat nota 7, Mcam gindit c& am sctis destal de bine, desi majoricatea prietenilor mei au fi- ccut si mai bine, Dar intrebirilealea te induceau ta eroare. mi pliceau mai mult eseurile, Pe acelea le ingelegeam! CChestiile astea cu mai multe variante gi la care trebuie si completim rispunsul ma fac si ma doara creierii. DNA PRATT: $i eu am avut multe probleme in liceu cu teste- le astea. Dar ji spun ci o si te mai intilnesti cu multe. Vee si te ajutim, si vedem cum putem rezolva cu aceste intr bari? ‘Aon: Pai, da, poate. fn trimestrul treo si fie un proiect de ‘grup despre Peru, gi mie imi plac lucrurile astea. Ele ne ‘pot determina pe tori si muncim si sé ne organizim gi si avem proiectul cel mai bun! Di Prarr: Interesant! Hai si revenim la fotbal. ‘BOS _nteiceNTA EMOTIONALAINEDUCATIACOMMEOR AARON: Nu pot sil sult, No i fae cea ce mina cerutan- trenorul. Du PRATT: Asta ¢ 0 varianta, Te-ai gindit ce se va intimpla daca o tii tot asa? ARON: Nu, nu chiar. DL PRATT: Ce nota ai vrea si ieila sport? Imagineazi-tice ai ‘vrea si vezi in carnetul de note. Cind o si dai la facultate fipone ese insr lo bus spotva —cum ai vee ‘ARON: Vreau si iau nota 10, Sint foarte bun la forbal Dr Prarr: Ce noti crezi ca vei lua daca nu urmezi instruc- tiunile profesorslui? ARON: E aga de stupid ce ne cere si facem! Dr Pratt: Nu te-am intrebat asta, Te-am rugat si-mi spui ce roti vrei si iei. ARON: S-ar putea si nu reugese. Va trebui si dau din nou examenul? Dt Pratt: Probabil. Poate se va intimpla vara. Ceea ce n-ar $4, pnt sam economiso grim de bani eu ab ARON: Ce? Di PRATT: Ma gindeam ci poti cere sa mergi la alt profesor. Ce altceva erezi cai putea face ca s& rezolvi problema cu ceringele care fi se impun la educate fizicd si care nu-qi plac? De aici incolo, Aron este dispus si se lase antrenat in SATGIAPO. Paring l-au ajutat si se concentreze asupra sco- pului siu fia consecintelor actiunilor sale. De obicei, aceasta este cea mai bund metoda de abordare a rapoartelor scolare negative — si lucrati impreuna cu copilul dvs. pentru a face tun plan care si rezolve problema in mod constructiv, fari a recurge la alte ,solurii*, cum ar fi sa se poarte uri, sin vere sau alte lucruri al céror scop este revolta impotriva pro- fesorilor saa > -dultilor ce reprezinti autoritatea, dar al citor rezultat, pe termen lung, nu este benefic pentru copil ‘ Hin nisms ac ‘CONVERS TILE INTRE PARINT SI COM 209 Optiuni privind facultatea si cariera PEG: Mai vrei o felie de pizza? ‘Mama: Sigur. Janet, am primit astizi o scrisoare de a scoala despre examenele la facultate. Janet: Mds, despre asta vorbesc toti profesorii mei. Mama: $i tu ce crezi? Charlene Patterson, care are 41 de ani si lucreaza la 0 agentie de voiaj, vorbeste cu fiica ei, de 17 ani, Janet, gi cu Peg, care are 10 ani. Charlene este divoraté de sotul ei, cu care nu prea a mai pistrat legitura si care le ofera foarte pu- fin ajutor financiar. Tatil lui Charlene, care locuieste fn apro- piere gi petrece foarte mult timp cu ele, citeste scrisoarea in timp ce maninca pizza Janer: Nu sint sigura. Mama: Este o decizie dificili — chiar mai grea dectt st alegi ‘glazura la Ingheyati sau pantofii pentru rochia de la balul absolventilor! PEG: O si pleci de-acasa? Janer: Nu sint siguri, De fiecare data cind ma gindese la asta, ma sime tot mai derutaté, Mama: Dacd te-ai putea imagina peste cinci ani, ficind ceea ce vrei si faci, cum ar fi? Inchide ochii si inchipuie-gi cum ai arita, unde ai fi, cum te-ai simi. Peg, pots incerei situ Charlene foloseste o metodi important pentru a-i ajuta pe copii si aleagi dintr-o serie de posibilitayi derutante. Dacé utilizim SATGIAPO, trebuie si ne ajutim copii si decid care este scopu! lor. Cum alfel ar putea si-sifacé un plan efi- cient gi realist? Imaginea viitorului intr-un mod cit mai clar si mai precis, cu cit mai multe detalii, fi poate ajuta foarte ‘mult pe adolescengi. Chiar dacd nu vor reusi de prima data imprimmag astel in mintea si inima lor 0 directie pozitiva. In- cercayi din nou peste citeva zie. Uncori, imaginea este culbu- ze sau exist o sumedenie de imagini suprapuse. De obicci, aceasta ne semnaleazd ci avem nevoie de mai multe informa- (210 _mmeucenta eMoTIONALA br eDucATIA coPmoR tii ati citeva lucruri utile: scrieti la faculty, cAutayi oportu- nitayi de angajare, vorbiti cu un consilier despre interese gi vocatie, Hai si revenim acum la familia Patterson! JANET: M-am imaginat intr-o clas, lucrind cu copii, dar am so imagine in care predaw unor elevi mai mati Mama: Ca si fil profesoara, de ce crezi ci ai nevoie? JANET: Trebuie si merg la facultate,asta-i sigur. Mana: Altceva? Taner: Si invig bine, banuiese. Pec: Daci o si fii profesoara mea, ar fi bine sa te pricepi la BUNICUL: Astacio idee bund, Daci ai de gind si te faci pro- fesoara, rebuie si te specializezi in ceva. Imi aduc amince de educatoarea mea de la gridinité, doamna Berman, Mi ajuta si-mi pun haina in cui si mi fntreba cine eram in ziua aceea. In fiecare zi eram altcineva — uneori eram ‘Mickey Mouse, alteori cram Superman, alteori eram pos- tagul — scuzati, curierul — iar pe la mijlocul anului, voiam si fiu dna Berman, Pec: Bunicule, voiai si fii propria ta profesoara? Nu era fu- rioast? MAMA: Ta stati putin. Janet, ered ed ai inceput bine. Hai si orbim mat male despre asta — dup ce stringem mass, Janer: Eu sint de acord. ‘Metoda SATGIAPO le vai utila siin continuate, pentru ci au de facut foarte multe planuri, rebuie si-si analizeze sen- timentele si si reformuleze diferite idei. Dar familia Patter- son are o strategie — un mod ecbilibrat din punct de vedere emotional de a se gindi la toate aceste lucruri, pentru ca Janet gi ceilalti membri ai familie inclusiv Peg, si mu se simti co- Plegii sau suparati gi si-si urmeze drumal intr-un mod chib- zuit si reponsabil. Cu fiecare zi, procesul de alegere a facultigii devine din ce ‘n ce mai complex si mai costisitor. Exista multe puncte de ( ‘CONVERSATHLE INTRE PARINT! $1 COPIL @ik vedere legate de acest lucru, iar noi vile vom impartisi pe ale noastre. Pentru unii copii, exista intr-adevar cea mai bund facultate", un care se potriveste perfect intereselor, persona~ litagilor si preferingelor lor de viatd precum gi valorilor lor. E foarte probabil ca pentru acegti copii st existe citeva facultii potrivite, Uncori, dar nu de obicei, aceasta poate fi facultatea pe care a urmat-o unul dintre paringi. In majoritatea cazuri- Jor, nu existi 0 opriune care si fie in mod evident cea mai buna gi pot exista cinci, zece sau chiar dowazeci de posibil +t la fel de bune, cel putin pe hirtie, Daca paint se incapi- ineaza si-gi sustind punctul de vedere, pot apirea mari probleme. Dovada o reprezinta numarul mare de studenti climinati din facultate, precum si procentul ridicat de elevi care sint convingi cd gtiu foarte bine ce drum vor urma, dar dupa un semestru sau dou’ fg dau seama ci urmeaza idea pe care le-av impus-o piringi, Rezultatelesint 0 risip’ de timp si de bani gi sentimente rinite. Daci ne-am putea intoarce inapoi in timp si am asculta conversatile dintee parinti si copii in eursul perioadei de ae- gere a facultaqi, este putin probabil sé auzim prea multe sf turi care respect principiile inteligentei emotionale. Desi- ggur, uncori copii cred in mod sincer cf paringi l-au propus 6 ale potrivita gi abia mai trziu fyi dau seama c acest lucru imu este adevarat. Dar, deseori, atit pirinti, cit si copitt dav semne c3 foryeaza lucrurile sau cd se sim forgati. Chiar dacs se ia decizia de a urma o anumiti cal, este mule mai ugor s rezolvim dificultitle in condigile unei recunoasteri a senti mentelor de ezitare. Un pirinte poate si spun: ,Asta a fos bine pentru mine si cred ca va fi bine si pentru tine, dar poa te cd tw ext de alt parere.” Iarcopilul poate spune: ,Nu sin sigur de asta. Nu sint impotrivi, rebuie si incep de under: gi cred cf asta e bine, dar s-ar putea si nu meargi." Acest ti de conversatie pirinte-copil deschide canalele de comunicareBAB _wvreticeNTa ENOTIONALA IN EDUCATIA COPMLOR Un cuvint de incheiere Educatia si chestiunile legate de seoala sine esenta vieyi de familie in ani in care copiii nostei traverseaz’ o perioadi cri- ticd gi pe care fi petrecem impreund cu ei odati ce au trecut de virsta prime copilari. Pot fi perioade de trstete,tensiune sidispute, sau de fericire, dezvoltare si afecyiune. In realitate, « sigur c& vom avea parte de problemele mentionate; provo- carea este si le echilibrim cu lucruri bune. Aceasta depinde in mare misuri de cit sintem noi de dispusi si vorbim cu co- pili incr-un mod care-i ajuti si-si exerseze aptitudinile inteli- gengei emotionale. In acest fel, vom avea parc. de mai putine cazuri de ,suprastimulare emotionalé* side o mult mai mare ‘ngelegere a sentimentelor si a punctelor de vedere ale mem- brilor familici. + sede ata eaptt scm enb seh inen inanimate caine oaddbitcieiniblenarBaaints Bie Restabilirea comunicarii: De unde si incepem intr-o epoca a violentei, a drogurilor si a SIDA ‘Tofi paringii angajagi intr-un rizboi declarat sau nedecla- rat cu copiii lor din cauza indatorirlor si a resporsat lor ficcéruia ar trebui si recunoasca faptul ca ¢ un rizboi im- posibil de cigtigat. Copiii au mai mult timp si mai mula energie si-i organizeze rezistenta decit avem noi pentru a Ie-o dobori. Chiar daci mai cstigim batalii si reusim sine impunem voinja, copiii se pot razbuna, devenind pasivi si nervogi sau rebeli si delincventi. Putem cistiga intr-un singur fel: prin puterea de convingere, Poate si pari o misiune im- posibilé, dar nu este decit una dificila gi avem capacitatea de 2.0 duce la bun sfirgit. In relatiile umane, finalul depinde de mijloace, iar rezul- tatul, de proces. Personalitates si caracterul inflorese numai daca metodele de educare a copilului sint bazate pe respect si simpatie. Haim Ginot, Berween Parent and Child (Inere pavnte gi cop), Avon, 1969, 485,283. Uni copii sin nigte fortireye mai greu de cucerit sau sint foarte deschigi la inceput si pur si se izoleze pe misura ce in- cep si crease’, Albii par inchii in sine de a bun fnceput. De multe ori, greutajile vieqi, cum ar fi bolife, pierderea celor deagi, divortul, gomajul, nrutaul lasé urme care la unii copii tu dispar prea usor. Ideile din capitolele anterioare sint me- t2A4 _nevevicenra eMoTIONALA IN EDUCATIA COPLOR nite si-i ajute pe paringi si giseascd o punte de comunicare cu copii lor. in multe cazuri, aceste idei sine valabile gi pentru relatia cu copii care tind si e izoleze sau cu ,copiii dificii* ‘Am constatat acest lucru din experienta gi cercetiri. Am mai vizut insi gic, uneori, comunicarea nu se poate stabili si ci sint copii care au nevoie de ceva mai nult decit ceca ce am aritat pind acum. . ‘Trebuie sa fim pregititi si facem pagi noi si deosebiti de cei de pind acum, pentru ci riscul cel mai mare ca un copil sé se orienteze spre violent, droguri ori comportamente ce lar putea expune pericolului de a contacta virusul HIV apare atunci cind mu simte cd face parte din colectivul clasi, din fa- mili, dintr-un grup social sau o comunitate religioasi. Co- pili trebuie sa fie implicati in famili si comunitéti construc- tive, fiinde altfel devin distructivi din gelozie ori spirit de rzbunare sau cauti alte comunititi fn care si se simt apre- ciati, tendinga exploatata de numeroase bande si secte. Cine si-ar dori aga ceva pentru copilul lui? Un subtitlu mai potrivit pentru acest capitol ar fi fost poate ,Drumul ping la steaua de neatins", Pentru ci fiecare copil este, intr-un fel, o stea si noi trebuie si ajungem la ea fara a fi derutati de comportamentul copilului, ceea ce este cel mai greu pentru noi, piringii. Asa cum ne aminteste in cartea sa Reclaiming Youth at Risk: Our Hope for the Future (Recuperarea tinerlor in pericol: Speranta noastra de viitor), profesorul, cercetatorul si psihologul Larry Brendtro —o fi- guri proeminenti pe plan international in consultanta pentru copii si tineri —, in momentul in care credem eé orice copil poate fi adus pe calea cea buna sau eel putin c& meriti toate eforturile noastre de a incerca, siatem pregitti si pentru stra~ tegiile educationale care urmeaza. Inacest capitol, vom analiza tei perioade de virsti si vom preventa pentru fiecare dintre ele un set important de activi- titi care integreaz toate instrumentele educatiei bazate pe inteligenta emotional. Vom incheia cu citeva metode cate si-i ajute pe paring sa ia unele decizii dificle in situa [RESTABILIREA COMUNICARSE 215 care se confrunti sau cu care se vor confrunta atuncl cind ia- cearcl si-s jute copili si depigease’ anumite perioade difcile. Perioada prescolae’, primele clase elementare Momentul de dialog parinte-copil: Ora de culeare Scuzele Citieul A doua parte a scoli elementare, scoala general Prieteniile Scoala generals, liceul {In serviciul comunitagii Toate virstele Cei patru C — cum pot fi ajutati paring si-i elarifi- ce poritia si sd ia decizi grele, dar necesare, folosind inteligenga emorionala. Perioada prescolars, primele clase clementare Momentele de dialog parinte-copil Potine lucruri sint mai valoroase pentru un copil decit sansa de a sta de vorba cu unul dintre pirintii sai, Copilul poate si nu recunoasci acest fapt, dar fi convins cd asa este sinici mu va mai obositi si-lintrebayi. Cu atit mai mult in zl copiilor de care ¢ mai greu si te apropii. De multe ori, acestia simt nevoia sé se impace cu unul dintre pirinti inain- te si meargi la culcare sisi se pregiteascd pentru 0 noua zi; alteori, au nevoie de ajutor pentru a se impaca fie cu un fra- te, fie eu 0 sori cu care au avut 0 neingelegere ori chiar un conflict deschis. {n fine, o al forma importanta de conver- satie pirinte-copil este cititul impreuna. Copiii de 4 si de 5 ani, care merg la gridinité sila cursuri de pregitire preseol: 14, primesc noutatile vieti cu bucurie si mirare. Dar, uneo: pot avea momente de ezitare sau se poate si nu le placd schimbirile ori introduceres de programe noi, Daci un copil t2G _nvreucenta emoTIONALA IN eDUCATIA conmtton intimpina dificultati cu cititul, impresia ci rimine fn urmi poate fi o sursd importanti de nelinigt, frusteate si nefncre- dere, De aceea ti vom invata pe parinti citeva metode noi de a citi impreund cu copiiilor, care si-i atragi pe cei micl gi si-i facd si se bucure chiar si atunci cind ei nu potTnci si citeasca. Conversatia la ora de culezre Momentul bilanturilor si al scuzelor Cind observati ci unul dintre copiii dvs. este suparat, cel ‘mai bun moment pentru a vA ocupa de aceasta problema este, probabil, ora de culeare, Este o metoda care da rezultate mai ales cind este vorba de copii aflai la virsta prescolari sau de cei care urmeaza cursurile scoliielementare, dar daei incepeti 34 0 aplicati din timp, copiii dvs. o vor accepta sin scoala ge- neralé§i poate gin liceu, desi poate ci nu va , tine" intotdea- ‘una. Dar dacd nu afi incercat-o inca gi copiti dvs. au ficut 10 ani si mai bine, tot merita si 0 incercafi. Ora culeirii este, pentru ‘majoritatea copiilor, momentul cel mai potrivit pentru a in- tra in vorba cu ei gi ai face si-si exprime sentimentele. De ce? Pentru ci, pe de o parte, sint obosifi si vor lisa gerda (pu- tin) mai jos, iar pe de alta parte, pentru ci ora de culcare evo- 4 intotdeauna cildurd, mingtiere gi sigurangi. Din acclasi motiv, adolescent petrec ore intregi la telefon cu prietenii rnoaptes, cind noua, péringilor, ni se pare ei ar fi putut sta de vorba pi mai devreme, Dar asta era inainte si ingelegem prin- cipiile educatiei bazate pe inteligenta emotionali, iar acum stim ca pentru ei acesta este momentul cel mai potrivit pen- exprima sentimentele. Tati o conversatie imaginara, purtata la ora culcarii intre Isac gi fiul situ Tacob: Isac: Pated n-ai fit apele tale, Ineob. Agitat, nervos, impul- siv. Nu te-am mai vazut aja Iacos: Da, tat, injeleg ce vrei sa spui. sac: $i? Ce ai de gind? Sa fit ntruna asa, nervos? Ai putea si faci ceva mai bun? ‘ ta ini nanan dlnnan nineteen Ninth Ania RESTABILIREA COMUNICARIE 247 Lacon: Adicd si-ti povestese tie? ISAC: Tu ai zis-o, nu eu, Dar daci tot ai adus vorba, n-ar fi iu, mu? Sint aici, povesteste-mi Tacos: Dar nu ¢ nimic de povestit. Chiar nu e, Tata, de ce fratele meu primeste de toate gi eu primesc atit de putin? Tsac: Aha! Acum mai vii de-acasi. Agadar, esti suparat ci fratele tiu primeste, situ nu. Nici nu mi-a trecut prin cap ca te gindesti la aga ceva. Hai si-ti spun o povestioari de- spre bunicul tau Avram.. Isac a aflat o informatie importanté, pentru ck a profitat de situatia de calm de la ora culcdri pentru a sta de vorba de- spre ce simte fiul siu. Greu de crezut ci ar fi putut purta aceasti conversatie fa cursul zilei, cind Tacob era agitat si su- pirat. Noaptea, cind nivelul de energie al lui Iacob a mai sc’ zu, Isaca aflat o informatie care se poate dovedi foarte valo- roasi ia educatia copiilor lui de acum inainte. Paring nu au nevoie decit de o atitudine relaxati, rabditoare. Dac sursa preocupatilor nu iese Ia iveald astizi, poate iesi mfine, in ziua ‘urmitoare; sa poate pe alte eS, in interactiunea de fiecare zi cu copiii. Cel mai bun lucra pe care il pot face parintii este si creeze prilejul ca motivele de preocupare ale copiilor lor si iasi la suprafay Unale scop important al conversatilor pirinte-copil sint seuzele. Mai precis, scuzele din partea pirinyilor. Conflictele cu adulgii important din via li au efecte distrugitoare asu- pra lumii unui copil. Ora de culcare este cel mai bs. moment, pentru 2-1 ajuta pe copilul dvs. si se simté mai bine. Ocaziile s% te lagi purtat de furie pot fi multe. Poate af ridicat vocea, 1-agilovit, poate prea des sau prea tare ori i-ayi fécut repro- guri neintengionate. Sau poate, pur si simplo, lati ignorat stunci cind nu ar fi trebuit. Da, poate cd ati fost provocati, dar, ca sil citez din nou pe Haim Ginott, ce limite au pirin- i? Noi siatem adulii, Daci noi nu ne putem controls ciad vem provocati, Ia ce ne putem astepta de la copili nostri, rai ales cind sint foarte tineri? tBES nvreuicenya eMoTIONALA Iv EDUCATIA COPMILOR Scuzele parintesti presupun o profunds ingelegere a senti- mentelor copilului, foarte mult autocontrol si Bune cunos- tinge de... diplomatie, pentru ca scuzele si-ri facd efectul Efectul asupra copiilor este urias. Fi primesc din nou garan- fia valor lor in lume. Primese asigurarca e& paringii lor gin suficient de mult la ei inett sé le vorbeasea pe un ton serios gi si recunoase’ daci au ficut o greseali. Pot afla ce tnseamna modestia, o ruda a empatici. Mai mult, sine eliberati de api- sarea nesigurantei, a rusinii si a indoielii pe care le resimt pentru ci au provocat — sau, cred ei, au meritat — o reactie exagerati — sau lipsa de reactie din partes pacinjlor. Tati exemplul unui copil de 4 ani: MaMa; Allison, am venit si-ti spun noapte buna. ALLISON (murmurs): Noapre buna. Mana: Mi gindeam la ce s-a intimplat dupé cina. imi pare iu ci am tipat la tine fiindc nu fieai dus farfuriile a spi- lat. Te rugasem de doui ori siera a treia oari, dar oricum, niu era un motiv si gip asa cum am tipat. imi eer seuze. ALISON: Bine. Maa: Te iubese. Ce zici de-o imbriti noapte bund? ALLISON (si deschide bratele): Bine, $i eu te iubesc, mimico. ace si un pupie de Tati exemplul unui copil de 5 ani: ‘Tata: Karma, ag vrea si stim de vorba. Kanoaa: Pleaci. Nu mai imi place de tine! ‘Tata: Plec imediat, Karma. Dar ma gindeam la ce s-a intim- plat dupi-masa. mi pare rau pentru cuvintele pe caze ti le-am spus cind incercai si mergi pe bicicleté. Am gresit cind am zis c& nu-ti dai silinga $i ci. n-o si inveti nicioda- 18. Si am gresit si pentru cd am vorbit la supirare. Obosi- sem simi tot tin dupa tine in jurul blocului si mi temeam ca n-o si am destuli energie si te invay si mergi. Am vo: bit prosteste si am gresit. De fapt, cred ci te straduicsti si inveti si ai s& inveti KARoA: Am si mi plimb cu bicicleta pe strada! ‘Tata: Ei, da, despre asta vom vorbi mai tirziu. Ce-ar fi si mai exersim duminici dupi-masi? ( [RESTABILIREA COMUNICARIT 219 Karma: Bine! ‘Tara: Noapte bund, biiete, Kanna: Noapte buna. Remarcati expresiile-cheie din formula scuzelor: M3 gindeam la ce 5-a intimplat ..."; mi pare riu pentru..." lini cer scuze c&..."; ,Am gregit." O declaratie de increde- re gi aprobare; un ynoapte bind" pe un ton pozitiv! E tot c poate fi mai bun’din experienta nosstea privind educati bazati pe inteligenta emotional gi, vd asigurim, va da rezul- tate siin eazul dvs. Conflicte intre frati Fratii au trebuie neaparat si se certe, dar se intimpla de multe ori ca intre ei si existe conflicte. Fireste ci agi vrea si se intimple cit mai rar si, dacd se intimpli, si nu fie serioase sau indelungate. Pentru aceasta puteti folosi Principiile c¥- Viuzitoare prezentate in aceasta carte. Iati un exemplu. Anthony este cisitorit cu Linda. Amindoi au 27 de ani § au doi baieti, Anthony Jr. i Paul, in virsti de 8 si, respect, 5 ani, Anthony Jr., ca multi ali copii de 8 ani, mai ales arunci ind stie cd el este afratele cel mare", tine foarte mult la lu- crarile lu. Fragiorul stu, ca multi alsi copii de 5 ani, este cu- ios si vrea si fie ca fratele lui mai mare. E un fel de gelozie, dar, de cele mai multe ori, aceasti gelozie se bazeazi pe ad. miratic. In orice caz, simptomele sint aceleasi. E duminicd familia, care s-a intors de curind de ls biserica, asteapti 0 2 pasnicd, de relaxare. Dar dupa citeva minute, Anthony Sr. § Linda sine asaltati de résunerul unei dispute aprige. ANTHONY Jr.:-N-o si rimfni ata, porcule! PAUL: O vieau, nesimyicule! Nu ti-o mai dau inapoi ANTHONY JR: Mi-o dai inapoi acum sau iti trag una! PAUL: Nu, sin-o s8 dai in mine. Te spun mamei. AtHony JR.: Di-mi-o, acuma! Paut: Nu! (incep sd traga wnul de celalalt, sf se tmbrinceas- cd si sd pe). LinpA: Ce se-ntimpl& aici?ZO _rTELicENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPULOR Pavt: Eun bou! ANTHONY JR.: Bou? Porcule, tu ai inceput! ANTHONY: Si nu mai aud un cuvint, de la nici unul dintre voi! E duminici. Ar trebui si ne comportim ca o familie, mu ca cireada de. Lina: Junior, ce s-a intimplat? ANTHONY JR: Paul mi scoate din sirite mercu, e 0 pacoste Linpa: Gata cu insultele. Ginditi-va inainte si vorbiti si ris- pundeti la ce vi tntreb, Ce s-a fntimmplat? ANTHONY JR.: Pai, volam si ma joc cu colectia mea de poze de baseball, si le aranjez si si le pun pe suport, i Paul a venit peste mine si mi le-a luat si nu mi le mai d& inapoi. Lanna: Asaa fost, Paul? i-a vorbit uit. vorbit uritfnainte sau dupi ce ai uat pozele? Paut: Nu sti. Lina: Eu ered ci mai curind dupa, ceea ce nu e frumos, dar e altceva decit si se repeadi la tine gi site insulte aga, de- data. Junior, ce-ai simtit cind ti-a luat colectia? ANTHONY JR.: M-am infuriat, tare de tot Linpa: Nu e prima si nici ultima dati cind Paul ia un hucew de-al tu. Ti-a mai luatjuciriile gi alti data gio s: ile mai ia. Tu esti fratele cel mare si te ia drept model. Vrea si fie ca tine! Vrea si fie ca tine $i si-i acorzi atengie. ANTHONY: Fratele tiu te iubeste, asa cum fi iubese si eu pe frat mei mai mari, Richie si Al. Dar ne certam pentru ci voiam si eu si am ce au ei gi si fac ce fac ei. Tatil meu, bu- nicul tau, ne isa si ne certim, dar n-a fost prea bine pen- tru mine. $i nici pentru noi, ca frat. Prea multa lupti, in loc s& ne ocupam timpul cu lucruri mai bune. lntelegi ce spun, nu? ANTHONY JR.: Da, tat LINDA: Deci, dacd tu vrei si te pofi juca lis si faci daca e si Paul prin apropiere? ANTHONY JR: Si mi duc in alta camera PAUL: Nu, au-i corect! tit, ce-ai putea RESTABILIREACOMUNICARL BRT ANTHONY: Hei, lasi-l pe fratele tau si termine. Altceva, ce-ai mai face? ANTHONY JR.: Si ma joc cu ceva ce nu-lintereseazi pe Paul. Linpa: Bo idee. Altceva? PAUL: Ai putea si te joci sicu mine! ANTHONY JR: Mda, ag putea Lina: la gindeste-te ce-ar fi fost daca I-ai fi lasat pe Paul si se joace si cl cu tine, sa aranjeze nigte poze, si organizeze o echipa, s4 le puna pe suport. "ANTHONY JR.: Nu ne-amm mai fi certat. Poste data viitoare Linpa: Ai dei bune! Nu gtiu ce vreti voi si facei, dar mie, ‘una, mi-e foame. Dueeti-va voi, copii, la bucatirie si ve- aim si noi imediat. Tony, trebuie si avem in vedere si amintim lui Junior si-1ia in seama gi pe Paul cind fi trimi- tem la joaci. N-o si-si aduci aminte singur de fiecare dai ANTHONY: Da, gi va trebui si-i gasim activitati potrivite, la care si participe si Paul. Alte, trebuie si-i lisim si se joa- ce separat. N-ar fi cinstit faté de Junior sé stea tot timpul cu geja ui Paul. LINDA: De acord. $i ag mai veea si aflu cum ar putea si se manifeste Junior atunci cind are nevoie de momente de intimitate. Acum, hai la masi. Cititul impreunt copilul creste si invat Un tat cteste fice sale dinte-o carte inainte de culeare: ‘Tata: ,Si cind scoase Geppetto nivodul, cine era pe fundul lui? Pinocchio gi constings lui, greieragul Jiminy. Hai st ne uitim putin la poze inainte si citim mai departe. Cum crezi cd se simte Geppetto? Sanica: Fericit. Tata: $i mai cum? Sanica: Surprins. ‘Tata: De unde-ti dai seama? SARICA: Are sprincenele ridicae i gura e deschist tBBV _eTELAGENTAEMOTIONALA IN EDUCATIA COMLOR ‘Tata: $i Pinocchio? SARICA: $i el pare fericit. Jiminy pare obosit si ud. Dar sint sigur cd e bucuros ci a fost scos din api. ‘Tata: Cum te-aifisimit ru, dec-ai fi fost in locul lui Pinocchio? SaRICA: As fi zimbit si as fi fost fericita,fiinda I-am gisit pe titicul, Chiar daci 0 carte nu are poze, puteti pune intrebari in acelagi fel. Asemenea intrebarr ti ajuta pe copii si inveye cum se manifesta diferite sentimente, cum ii pot schimba per- spectiva din care privese lucrurile, cum anumite situayii p. ‘agte anumite sentimente. Trecind dincolo de cuvinte, copi dys. igi pot exersa si dezvolta inteligenta emorionali. Paring pot citi impreund cu copiii povesti sau povestir, ziare, revi tede sport, biografi sau orice altceva le face plicere copiilor. Este o indeletnicire potrivita pentru orice moment, nui nea~ pirat la ora culcarii. Va sugerim, de asemenea, s& nu ezitai 5 citi temele de lectura ale copilului dvs. fe ls dezvolearea vorbirii, fie l alte discipline, dar folosind aceeasi tchnici, Tot ce se poate intimpla sfnt urmitoarele lucruri foarte bune: + Va vei ajuta copilul s8 ingeleagi mai bine ce citeste, * Vei intelege mai bine cum cieeste copilul dvs. si gradul in care il captiveazd materialul sau face asociati, adic& citeste activ. * eri petrece mai mult timp pretios impreuna. + fi veti dezvolta increderea si experienta intr-un dome- niu de studiu important pentrs el ‘A doua parte a scolii elementare, scoala general Prietenia: Cum ti puteti ajuta pe copii sd-si construiasca relatii pozitive Se spune, pe drept cuvint, ci un cuvint urit poate si doa 4 mult mai mult decit 0 agresiune fizicd. Pentru copii, este t RESTABILIREA COMUNICARIL 223 extrem de dureros si fie obiectul glumelor si al sicanelor. ‘Acest lucru se poate intimpla atunci cind au intrat de curind inte-un anturaj, sine diferiti, mai grisuri sau prea slabi, au 0 alti culoare a pieliis uneori, nu exist’ nici un motiv coneret. Unii copii reactioneazi izolindu-se, alii trec la atac, iar ali —cel mai grav — ajung si se urasca pe sine. Fiecare copil este valoros sifiecare copil merit si fie tatat cu respect de cole- sii lui, chiar dac& nu devin cei mai apropiati prieteni Nu vreau si spun ci toate ,intimpindrile” de acest fel sin rau intengionate, copiii trebuie sé fie in stare si suporte un pic de duritate sau o atitudine eriticd. Sint lucruri care fae inevi tabil parte din procesul de maturizare. Orictt de jenant ar fi sine amintim poreclele pe care le dadeam colegilor de clas am mingi daci am spune c& nici una mu era nostima. E gor de imaginat de ce ajunge cineva si fie poreclit ,Schelegel" »Mimoza" sau ,Melcul". In general, poreclele sint alese fic dupa cum rimeaza cu numele, fie se leagi de aspectul fizic al persoanei ori de atitudinea sa ori sint o combinatie a acestor elemente, Altceva este insi atunci cind un copil continua si fie obiectul ridiculizatilor si izolari, saptimtni sau chiar an la rind. Educatia parinteasci bazata pe inteligenta emoriona- a dispune de metode prin care ne putem apropia de un copil care se simte rinit sau izolat in plan social si il putem ajuts si-si facd prieteni Capacitatea de a lega prietenii Orice pirinte isi doreste si-si educe copilul astfl int acesta si nu fie ameningat de singuratate. Dar prieteniile nu prea por programate in genera pritenil pe care le legam rie adue ceva ce celelalterelagi ale noastre nu pot aduce. Tot ‘ce pot face parintii cu adevirat este si-i ajute pe copii si se in- serie in fluxul social, si-sipoata crea (si) relati pozitive. De fapt,e vorba de ale spori scapacitatea dea lega prieteni Relatile noastra cu cellali constituie de multe ori surs cclor mai mari satisfactii. Intr-o societate din ce in ce mai complexi si confuzi atit pentru noi, cit si pentru copii224 _nvrenicenta EMOTIONALA IN EDUCATIA COPITLOR ‘nostri, este important si ingelegem ce este prictenia si si nu transformim aceasta sursa de bucurie, creativitate si profun- zime intr-o cursi cu obstacole. Dar nimeni nu poste fi prie- ten cu voatd lumea. Prietenile adevarate tree prin suflet si tre- buie ocrotite si hranite. Paringi fi pot face lor ingile un mare serviciu, ajutind-i pe copii si-si analizeze relay, s& devin mai sociabili si si-si consacre timpul si energia celor mai im- portante legatur Cum se dezvolti capacitatea de a lega prietenii (O perspectiva larga. Nu vi lisati pringi imu vi lisagi co- pili si se prinds fa stereoripiile enunate de diverse persoane in legatura cu felul in care ar trebui si fie un prieten. Cea ce conteaza si ceea ce le va deschide noi orizonturi copiilor nostri este caracterul oamenilor, felul cum ii erateazi pe cei- lalgi si ce au de oferit in materie de talente, valori si interese comune. Nu ne putem limita prieteniile in functie de virsti, sex, etnie sau rasi Creati-le copiilor ocazii, Ajutayi-i sa intilneasca si ali oa- meni decit colegi de classi vecini Inserierea la cluburi sau sgrupuri specializate pe diverse domenii poate duce la priete- aii valoroase si durabile. Invitati-i pe copiii dvs. si coboare scuturile si si se poarte prietenos. Vorbiti cu ef despre cum se vid pe sine ea prieten al altora. Ajutati-i si ingeleagi c& unele compor- tamente fi atrag pe ceilalri, iar altele int ca nigte opreligt. Lard ‘o metoda pe care o puteti aplica. Este vorba de un mic ,test", bazat pe intrebiri la care rispunsurile pot fi ,mereu", ,une- ori sau gniciodata”. mi tin promisiunile fay3 de cunoscu Celor care imi plac le transmit acest lucru. Ascult cu adevarat cind mi se vorbeste. {emi cer scuze stunci Gad greqcoc sau imi jignesc un prieven. Ma abat din drumul meu pentru a-mi ajuta prieteni. RESTABILIREA COMUNICARIE 225 inapoiez lucrurile imprumutate de la prieteni in acceayi stare in care le-am lat. Discut cu prictenii mei despre problemele pe care le avem. Impart cu prietenii mei ceea ce am. Stiu ee le place gi ce nu le place prietenilor mei Mi laud faa de prietenii mei Spun lucruri nepoliticoase despre prietenii mei. {i pun in situagi jenante de fara eu alg Gradul ,incapacitagfi de a lega prietenii este indicat de Hispunsuri ca ,mereu" sau ,uneori* la ultimele trei intrebiri side nu prea multe rispunsuri ,niciodars* la primele nov: Sicuatis invers® arata ci un copil tinde si fie prietenos si, daca are ocazia gi norocul, va stabilii multe relatii pozitive, valo- roase si rodnice. Parcugerea acestei liste, fie micar atunci ind copilul se plinge ca are probleme cu prietenii, va poate ajuta atit pe dvs., cit gi pe copiii dvs. s& gisiti punctele forte ale capacitadi dea lega prietenii si punctele asupra cirora mai trebuie insista. Cum ajung copii si nu-si facit prieteni Motivele pentru care un copil nu are prieteni pot fi mul- te. Nia intentionim si le abordam pe toate, dar le vom discu- tape cele mai frecvente, De multe ori, acestea nu sint separa- te, ci se atrag unul pe cella. Totusi, oricare dintre ele il poate impiedica pe copilul dvs. s8-siconstruiascarelatii cole- giale pozitive. Vom incerca si vorbim despre ele in felul in care gindesc in general copii, pentru ca paring si-gi fac 0 idee despre ce se petrece in mintea lor. Ev nu sint ca ceilalti* Ei sint altfel dectt mine, asa ct nu puter fi Impreund. Sau: i nu vor dori s3 fie cu mine. Dar, de fapt, eu sint mult mai bbun decit ei, aga ci n-am si mi injosese si mi asociez cu ase~ ‘menea forme de viata inferioare. Sau: eu nu sint aga de bun cai, Dar ei nu s-au prins de asta, aga ci daci nu ma apropii de ci si nui las si mi cunoased au vor descoperi it de inca- 4226 _neteicenta emoTionatA In EDUCATIA COPITLOR pabil, excentric, martian sau, pur si simply, cit de ciudat sine simi vor lisa in pace. »Scenarinl catastrofic® Nu m-au chemat, ceea ce inseamn’ ci nu mi vor. Ceea ce inseamna, de fapt, ca nu mA plac, adie& probabil chiar ma turisc. $i ei, gi ceilali copii. $i toti oamenii cu care am si mi mai inttnesc. Sau: eind au ris de mine, am ingheyat. N-am stiut ce sf spun, Sau am bocit? Sper c& mu. In orice caz, acum ei mi considera un tocilar, un dobitoc, un ratat sau toate as- tea la un loc. Asa o si fie mereu, aga cd va trebui si mi obig- nuiesc si fiu singur. Or si spund la toaté lumea ce am facut. Miine or si-gi bata joc gi mai tare de mine. Toatd lumea 0 si-si batd joc de mine, iar cei care n-or si-si bati joc proba- bil cd ar vrea gi ei s-o fac, dar nu pot si rizbeasca pind la mine din cauza multimii, Nu e vina mea, ei sint de vina® Sint rii si nesuferigi cu toi. Sint dugmanosi. Nu sint oa- meni cumsecade. Cine gi-ar putea dori si fie cu ei? Eu n-am, gresit cu nimic, e vina lor. Nu ingeleg de ce as plictsie" ‘Am avut nigte hucruri de spus gi le-am spus. Nu ineleg de ce si fi vorbit ei. $i am vrut si fiu ascultat primul, de aceea smeam bigat in fai. $i ce, cram nerabdator! N-aveau decit si vind si ei cu ceva mai now gi si dea leetii; trebuia si profit de ci si mu-mi place si fiu intrerupt piné nu termin ce am de spus. Ei? Ce si-mi bat capul cu ei? S-au supirat? Nu cred. Cred ci sint doar cam sensibili. Nu stu ce sd spun ‘Am si stau acolo gi n-am si spun nimic sau am sé spun ‘reo prostie gi ei or si creada cd sint un ciudat. Ma pierd nu- ‘mai gindindu-ma la asta. $i daca sid de mine ? Sau mi intrea- ‘bi ceva ce eu nu sti? Sau imi zic si fac ceva ce eu gtiu cd mu f bine si fac, sau care nu stiu sé fac, sau au ma pricep? Ma vor vedea ori mé vor auzi si vor crede cd sine cel mai mare [RESTABILIREA COMUNICARIL 227 idiot de pe planetd. N-as putea si suport asa ceva, N-am si cunose pe nimeni acolo si n-am sa stiu ce SA spun sau ce si fac, ce sa fac cu miinile, cum sa stau, cum sé-mi agez picioa- rele ca si nu par un neanderthalian. Nu port haine de firma sior si rida de mine gi din cauza asta. Am si agtept pind ma ‘intreaba. Poate a-or si mi intrebe niciodati, dar cel putin voi sticd vor si fiu eu ei si nu-gi bat joc de mine. wStin ce si fac, dar nx pot” MA duc pur si simplu la el giil intreb de cind e aici. Saus 6 intreb daca sti cineva lingd ea gi dacd mu, fi cer voie si ma agez eu. Sau: fi rog si ma lase gi pe mine si ma joc, il rog pe cel care pare si fie geful. Se pare cd ea e pregedints clubului. Pe ea trebuie s-o intreb in legitura cu inscrierea. Voi intreba cind au intilnir, cine mai e nou, cine poate si-mi explice tot felul de lucruri... Dar nu pot! Cum incep, parci inghet, ma twec fiori, inima incepe si-mi duduie, imi tiuie urechile, transpir, imi tremuri matin, simt c& legin, mi se face grea- ‘sau intru fn panicd sau toate trei deodata ln nic xn caz® Nu, n-o si meargi, nu va fi aga, n-or sé vrea in vecii veci- lor. Nue pentru mine, Au destui oameni,e plin, n-au cum si mi ja. Nu sint ca ei, n-or si-mi spuna ,da" nici in vis. Mie? Oricum, nu merit. Eu trebuie si fiu singur. Age mi-a fost scris in viati, Astz-i ydestinul” meu, cum spun cei din Réz- Doiul Stelelor. De fapt, chiar imi place si fiu singur. De ce st am nevoie de alti? Fac ce vreau, cind vreau, cum vreau. Nu trebuie si-mi fac griji pentru nimeni si nimic. Nu stiu cum ag putea fi mai feriit. Aga sint eu, asa m-am ndscut, aga m-at crescut paring altul mama au mai face. Ce pot face paring? Cind incep si se instaleze asemenea imagini de sine, schimbarea lor se poate dovedi dificil. Dar paringii nv-si pot dda seama cit de adine sint inridicinate, aga cd merit daci pot ,clinti" lucrurile. Si vedem ce pot face.BBS _wvreccewtA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPULOR Contestati imaginile. Spuneti lucruri care vin in contra dictie cu ce credeti ci igi spune copilul dvs. despre sine. ‘Aduceti contraexemple. Asemenea autoportrete negati- ve sint pline de false convingeri, Existi numerosse doveri palpabile cd imaginea pe care si-au creat-o este gresiti, dar copiii nu le percep. Azadar, oferiti-le exemple, Aritaji-le ci ‘nu tofi copiii sint ri cd rid 0 data de cineva gi pe urma witi. Sau le place si-i tachineze pe copiii care se sperie si au gtiu, cum si reactioneze. Rezultate foarte bune 7+ da exercitile sau interpretarea de roluri care si-i faci si-si transpund urile in cuvinte, si vi arate cum vor sta, pe ce ton vor vor! cum vor privi, cit de buni sinc in a da tot ce-i mai bun in ei. Apoi le puceti da teva sfaturi specifice pentru a corecta anu mite detal ware, pind cind vor cipita su- ficients incredere incit si fac’ ce si-au propus. Unii copii tind si raspundé mai bine la sfaturile unui fra- te mai mare, ale unui vir sau bunic decit la cele ale pisintilor sau preferi si vorbeasca numai cu unul dintre paring, in de- favoarea celuilalt. Lasati orgoliul deoparte! Scopul dvs. este de a dezvolta sociabilitates copilului, nu de a fi dvs. cel eare reugeste si faci acest lucru! (Multi parinti constatd c& sint de ajutor cartile despre prictenie, timiditate, comunicarea cu ceilalti si asa mai departe. Unii copii prefers sa discute mai Intii despre povestri gi despre copii din povestti in loc 58 vorbeasci despre propria situate. Dar, de cele mai multe ori, ajung la subiect si vorbesc despre ei.) Wdentificagi si schimbagi imaginea de sine a copilului Intrebatici pe copii dvs. ce anume fi face si nu poati lega prietenii sau de ce nu se por simti bine fntr-un grup. Daca par sd nu stie, Incurajayi-i si Find minte ce igi spun cind se afla in compania tinerilor de-o virsti cu ci saw in alte situatii. Dayi-le un carnefel sau un casetofon pentru a-si serie sau inregistra gindurile care le trec prin minte. Pe urma puteti proceda la inlocuirea acestor ginduri cu altele, pozitive, care si le per- mitd si meargi mai departe. t RESTABILIREA COMUNICARIL 220 Scoala general liceul An serviciul comunititii: cum te poti apropia de inima si de mintea adolescentilor Cred cit am awzit rostindu-se x jerul meu acasé exvintal som" mai des decit ovice alt cuvint. Cind am fost liudat pen- tru realizarile mele siitifice, m-am simrie flatat, dar cind arm fost recompensat pentru moralitatea mea si am fost numit ‘om, m-am simgit mindru. ‘Rabinul Steven Rosman) A intra in legicuri cu enigmaticii adolescenti este 0 ade- viraei provocare. De obicei, parinyii nu au tot ,echipamen- cul necesar pentru un contact direct. Acest lucru se explic’, pe de o parte, prin faptul cd sintem prea aproape de situate, prea implicati in problema, cel putin din perspectiva copilu- hui, pentru a ne putea detaa si propune o solute. Sintem suspect". Dar putem rorugi juca un rol important prin ai atrage in anumite contexte, despre care stim ci pot aduce 0 schimbare in bine. Cele mai propice asemenea medii de co- municare cu adolescentii sint serviciul comunititi, activite- tea socials si in cadrul ci, activitatea de voluntarat. Care este mecanismul? Sintem convinsi cd nu va fio sur- priza pentru dvs. si aflai ci astfel de activitasi pot dezvolta ‘in copiti nostri calititi-cheie ce insofesc inteligen.t2 emorio- ala, Aceste activitit le releva un nivel mai profund, dincolo de orgoliu, ajungind la cele mai constructive seatimente gi in- stincte. De multe ori, folosim activitiile in slujba comunict tii pentru a vedea cit de adinc s-au instalat umilinta, neincre- derea gi ruginea Gn sufletul unui copil. Cind suferinga este prea adineé, incercirile de a-l angaja in activités: comunicare sint ca gi sortite esecului, De ce? Pentru ci sentimentul de bine pe care i-l conferi partciparea la ele fl incomodeaza, Inima si mintea copilului repeta permanent o frazi pe care a Copilul chiar asa simte: ci nu merité 1) si se simea satis vat de sine sau 2) si se simtd util. Aceste doud sentimenteBiG) _INTELIGENTA EMOTIONALAIN EDUCATIA COPILOR si altele similare fi fac pe cei mai multi copii si-si constien- Sizeze propria valoare. Dar unii copii, mai ales cei care au avut parte de un tratament abuziy in primi ani ai vieqi, au Je vor primi, De aceea, fie vor renunta Ia activititile in serviciul comunititi, fie le vor sabota, astfel incit si fie rugati si re- rnunfe, Indiferent care este reactia, stim ca ea semnaleaz 0 problema mai profunds, care necesitéasistenta de specialitate serioasi gi intensi. Eficienta lucrului in slujba comunitati se explica prin faptul cd presupune dezvoltarea capacitiii de a privi din per- spectiva altora, 2 empatiei, constientizarea a noi sentimente (sat @ unor sentimente innoite), urmatirea faptelor si vorbe- lor celor din jur, deprinderea maiestrci de adaptare la medi, noi si toate instrumentele sociale necesare pentru a intra in legaturi cu persoane care, in mod normal nu s-ar afla pe lis- tade yamici". Ca rezultat al acestor relat, adolescent incep. sa gindeasca si si simta in mod foarte diferit decit inainte. Mai mult, descopera un sentiment plicut de utiltate si impli- aire, Simt e3 fac ,ceea ce trebuie". Nu pot si exprime acest sentiment in cuvinte, dar se simt ,mnorali*, se sim oameni. Si sint motivati si invete, sk obgina o diploma, s& nv abandone- ze scoala si chiar s4 comunice cit mai firese eu piringii sau cu alti aduly. Ce inseamnit experienta activitatii in interesul comunitatii Paring joacd frecvent un rol in aceasti experienté prin faptul cd le deschid copiilor accesul la oportunitagi de luer in slujba comunitayii. Cele mai comune locuri unde se intil- nese aceste oportunititi sint scolile (In SUA, pentru absolvi- rea liceului se cere $i efectuarea de activieagiin sprijinul sira- cilor, al batrinilor, al persoanclor fara adapost, a tinerilor, al ecologic, al drepturilor civile etc.). Dar nu uitayi cd implica~ rea in serviciul comunitati tinde si dea rezultate mai bune mai ales in cazul adolescengilor cu tendinte de izolare, dacd proptinerea vine din partea alteuiva decit piringilor. ( RESTABILIREA COMUNICARII 234 Daca aveti acest rol de ,catalizator*, ar fi bine si stiti ce presupune o experieari bund de lueru in serviciul conmuniti tiie Nu e vorba doar de a da o mind de ajutor la o cantind so- cali sau de a indeparta zapada de pe o strada. E nevoie de 0 structurd, de unul sau doi mentori, care si garanteze cd vor fi discurate urmitoarele sapte reguli — cei sapte R — si ci ele au fost insusice de eopil. 1. Relatie, Copilul are posibiltatea de a discuta despre ex- perienta lui atft cu mentori, cit si cu alti tineriaflat! in situa- tii similare. 2. Recunoastere. Contributile spiritul de inigiativa, parti ciparea activa, pragmatismul sau originalitatea sint apreciate 3. Respect. Este sentimentul de a fi important pentru co- legi, ca persoani, dar si datorita eforturilor depuse. 4. Roluri. Sentimental de 2 fi necesar si util se dezvolts doar daci activititile si responsabilitaile cuiva au fost clar definite. 5. Recompense, Tinerii vor continua si lucreze penteu co- ‘maunitate daca percep un oarecare beneficiu fie material, fi moral. 6. Rezultate. Ceca ce conteaza sint realizarile, produsu vizibil si tangibil al muncii depuse. 7. Relevanjd. Sentimental ci. munca depusi face part intr-un tor, dintr-un efort care inseamn’ ceva pentru via comunitit Cum poate alege un tindr activitatea ‘spre care si se orienteze? Nu orice activitate este ideala pentru oricare adolescent ntrebitile de mai jos pot ajuta a alegerea celei mai bune va rlante, * Ce pot si fac? (talentele unui individ) * Cit de grave sint problemele/cit de mari sint necesita le? (perceperca situatiei)INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR, ‘+ In ce masura pot, realist vorbind, si contribui? (agtep- tirile personale) * Cit de important este pentru mine accasti situatie? (valorile individuale) + In ce misura simt cé ede datoria mea? (standardele per- sonale de implicate si actiune) Adolescenti igi vor asuma aceasta experienta, in misura {n care simt ci au un talent de impartist, percep un motiv de 4 acfiona, considera ca un lucru poate fi realizat, apreciaza, drept importanti o situatie, se simt responsabili si actioneze si constati cd prieteni lor sau alti oameni pe axe fi cunose ori fi respectd fac la fel, eu ait mai mult daci gisese pe cine- va care si le explice, direct sau indirect, aspectele cuprinse in lista de mai sus. Repetim, in cazul adolescentilor necomuni- cativi, se intimpli rar ca aceasti persoand si fie unul dintre paring, Aci ajuta pe altii e de folos doar daca $i Copiii se ajutt pe sine Intr-sen moment in care societatea noastrd este divizata in tot felul de grapur de ,noi" si, ei",e important sd remarcim ci, in multe cultr raditi, gestuile umanivare sé vobunta- riatul aus consttuit Uantul comunititi, au afirmat si intdvie legdturile umanitati. ames A. Joseph, vicepregedive al Fundatii Points of Light) Doar putine lucruri adue mai multi satisfactie in compa~ rafie cu sentimental de uilcate gi apartenenti, adus de acti- vitagile in slujba comunitigi. Chiar gi cei mai rebeli adoles- cengirezsté cu greu aceste tentati, [ar ceilalyi adolescengi au, Ja tindul lor, foarte mult de cfstigat, pentru c&, prin aceasta, educatia Jor devine multilateral, iar sfera de interese mu mai cuprinde doar ultiqul numae al revistei preferate, o emisiune ty sau telefoanele la prieteni. Copiii ar putea chiar s& redes- copere legitura cu ,misiunile" si valorile familii si ale scoli ce pirea uitatd pentru totdeauna. Un mic avertisment pentru i | i i [RESTABILIREA COMUNICARI 233 paringi: nu le spuneyi copiilor Tam zis eu", nu refleccagi prea mult asupra mirefiei acestor gesturi si nu incercati si vA scoateti in evidenté propriile merite. Aceste lucrurii-ar putea demotiva pe copii si i-ar putea face sa renunte la aceste acti- vitagi doar pentru a vi demonstra ci v-atiingelat. Laudati-va singuri, in particular, daca vreqi, aduceyi rugiciuni de mulyu- mire, dar nu va grabiti sa lasati deoparte discretia si modestia parinteasca, ‘Toate virstele Cei patru C: clarificarea, coordonarea, ‘conturarea unui plan si compasiunea O femeie disperasd sa dus si se plingd Sfatului din Chelma: 40, ingeleptlor, sorul mes a plecat acum sase luni dupa piime simu s-a intors nici pind azi Ce sd fac?" Membrii Sfatulis nase spus sd se intoared a dowa zi. Au stat shan cuge- tat, iar nd s-a fntors femeia, seful lor ina spus: , Pacea fie cu tine. Colegii mei i cu mine am analizat cazul tu pe toate fe- tele. Nu mai sta pe ginduri. Trimite pe unul dintre copiit tai aap pine (Din legendarele povestiri din Chelm) Cind paringii nu se aflé pe aceeasi lungime de und, nici cei mai ingeleptidintre ingelepti nu por oferi solusiiadecvate. Nu pot decit s& recurgi la instrumentele educatiei bazate pe inteligengi emoyionalé pentra ai ajuta pe paring! in privinga comunicatii sia procesului de luare a decizilor. In capitol le anterioare am vizut cum pitingi pot face ape la principi- ile educatiei bazate pe inteligenti emorionala pestru 2 dez~ volta capacitatea copiilor dea- si folosi inteligenya emotional si pentru a crea, in casi, un climat de convingere ci aceasta ~functionexza*. Dar cum pot lua paringii deciziile cele mai adecvate cind se confrunté cu simptomelecrestertcopiilor gi cu sicuatii neclar, ce par silesfideze rolul de educator?284_nreucenta emotiowatd tn eucatia common Care trebuie si fie punctul de pornire? Sperim ci dvs. sinteti deja pe cale de 2 deveni un parince inarmat cu inteli- ‘gengi emotionali, dar multi paringi care eitesc accastd catte gi altele de acclasi gen ar putea constata ci au atitea de facut sau de incercat, init nu stiu de unde sé inceapa. La ce se pot a5- tepta? Cum si procedeze cu copii de virste diferite? Exista tehnici speciale pentru anumite virste? Inainte de a trece la actiune acasi, ar fi bine ca piringii si-zilimpezeasc’ gindirea, si discute despre intengiile lor cu partenerul de viata gi cu alte persoane importante pentru educatia copiilor gi abia apoi si actioneze, daci se decid in acest sens, Cu alte cuvinte, trebuie si treaca prin etapa celor patru C... De ce este nevoie de atta planificare, de atita atentie? De ce nu am face lucrurile din instinct", din feeling’, si pe ‘urmii am vedea ce se intimpla? Sint cazuri cind educagia in- stinctuala da rezultate bune, dar stim din experienta cd este vorba despre cazuri destul de rare, iar pericolele pe care le presupune adoptarea unei decizii de moment sint multe. Familile de astizi au componente si dimensiuni diferite, Incilnim la tot pasul cazuri de separari, divoreuri, mame sat tafi singuri, aranjamente dintre cele mai diverse pentru cus- todia copiilor, familii mixte sau care adipostese mai multe generatii In comunititile si gcolile noastee existd epidemii de SIDA, abuz de alcool si droguri, violenga. Copiii care au de- ficienge la capitolul inteligenyei emotionale riseé si faca ale- geri care fi vor marca pentru toati viata. Asa-zisa ,scoali a strizii*, obignuité acum doud-trei generat, este deosebit de riscanta astizi, pentru ci multi copii sint bintuiti de emotii necontrolate si de multi confuzie. Nu pot gindi mereu cu calm sau clar si nu pot evalua in permanenta posibilitatile si optiunile care li se prezinta. Presiunile colegilor si ale ‘mass-media sint prea puternice, Tinind cont de aceste lucruri, parintii trebuie si se preo- cupe de mentinerea calmului gi reducerea steesului in interi- orul edminului; trebuie si facd din acesta o ,bazi", un grefu- i 235 RESTABILIREA COMUNICARIL giu" pentru copiii lor. Bi au nevoie de locuri unde pot si ju- dece corect cind optiunile privind violenta, activitatea sexua- 1, recurgerea la droguri devin reale si nu mai sint ipotetice. ‘Asemenea realititi accentueaza i mai mult importants unui Amin linigtic silipsic de stres; agadar, este un aspect ce nu trebuie neglijat. Inteligenga emotionala ne indreapti pe ealea cea bun’ prin faptul cd, utilizind-o, deciziile noastre vor fi luate atit cu ‘mintea, cit si cu inima. Exemplele de mai jos, extrase din in- timpliri petrecute in familie eu care am colaborst, le ofer pirintilor care citese aceasti carte instrumentele necesare pentru a se familiariza cu cei patru C i pentru a le putea asi- ‘guea copiilor sinatatea socialé si emotionala. ati un asemenea exemplu Joseph are 12 ani si cel mai mult timp si petrece cu ‘mama lui, Pam. O i pe siptimina si dowd week-end-uri pe luna sile petrece cu tatal siu, Larry. La fel si sora lui Joseph, Jennifer, care are 8 ani. Joseph mu a primit bine divorgul pa- ringilor. Petrece mai mult timp singur decit cu prietenii, cu care se intilneste mumai daci il cheami ei. Ceea ce nu se in- timpla foarte des. lar cind se intimpli, Joseph pare si nu fie fn apele lui. Jennifer pare mult mai veseli, mai volubila, se vede des cu prietenii. Temele pentru scoala nu ii iau prea mult timp gi pare sa se fi adaptat bine noii situati. Se apropie vacanta si sirbitorile, S-ar putea crede ca e mai ‘mult de lucru sila scoala pentru incheierea anului, si acasi, ind sezonul cumpariturilor, dar depinde din a cui perspecti vi privim. Larry este de pirere ci prioritatea sint temele dela scoala care trebuie si fie facute in continuare cu grija. Cum- piraturile si cadourile sint pe planul doi. Un cadou sau dou, esentiale, pentru copii, bunici, mama, tata sau matusa. Cado- urile pentru profesori, veri, cadouri suplimentare si hainele noi pentru vacant pot si mai agtepte. Pam are o viziune di- ferita. Sirbatorile sint momente deosebite. Temele sint im- portante, dar nu cele mai importante. Ce conteazi mai mult acum sint cumpariturile. E momentul cind iti amintesti de (2836 _nvreuicenta eMOTIONALAIN EDUCATIA COMILOR cei apropiat gi de alte persoane dragi aumai cu ginduri bune. E momentul diferitelor activieatireligioase, la care trebuie si participi si si contribui, Joe va fi considerat copilul ,dificil* in cele ce urmeaz’. Si re conturim mai bine exemplul: Joe si Jennifer au teme de ficut inainte de vacangi si nu stiu cum s& procedeze. Pentru tata, cuvintul de ordine e muned, muned gi iar munca. Pentru ‘mama, cuvincui-‘ee este cumpirituri, cumpiricuri gi parti ciparea la diferite evenimente specifice sirbitorilor. Tata se ‘mira de ce copiii au rimas in-urma cu temele, mama se intreaba de ce nu au facut inci atites lucruri care se cer de sirbitori Joe si Jennifer resimt gamprentele sentimentale" ale fieci- rui parinte. In prezenta mamei nici nu vor si aduci vorba de- spre scoala, in prezenta tatalui mu pomenese de cumpirituri sau de-vacanfé, fiindca dialogul ar deveni diner-o dati apisi- tor. Cind copiii stiu ce inseamna Menginerea calmului si se folosesc de aceasta metoda in asemenea situate foarte bine, dar nu e suficient. In astfel de situagi, copii au nevoie de in- surumentele educa azate pe intligema emotional. In tile Ia lucru: Clarificarea ‘Unul dintre pirinti sau amindoi trebuie si-i ia angaja- ‘mentul dea se lamuri ce se intimpli cu copii in primal rind, fiecare parinte trebuie si aiba o viriune clard asupra sicuaie Care este esenta problemei? Care sint implicaiile emotiona- le pentru fiecare copil? Care este, de fape, pirerea mea, ca parinte, despre cadouri? Dar despre teme? De ce? Chiar aga, cred sau vreau si creez cuiva o impresie, si demonstrez ceva, cuiva? Ce ag vrea si invete copili mei din aceasti situatie? ‘Am aratat ca am incredere in ei? © formula de abordare care in alte imprejurisi ar da re- zultate pentru Joe s-ar putea si nu fanctioneze in exzul de faa. Paringit wrebuie si tind cont de necesititile emorionale ale copilului; ei nu pot aplica, pur gi simplu, mereu formula, recomandati. Pentru Joe, temele ar putea constitui un refu- i, casi nu fe nevoit sf intr fa discuti neplicue cu fami- it naiinadtaitgiliticainninakinaintiinmlinelnlaitiaiiaieliiadsbpita acibya [RESTABILIREA COMUNICARIT 287 lia si cu colegii. Doar cunoasterea det ajuta cu adevarat pe paring si adopte aticudinea potrivia. Insé paringi erebuie si fie hotiriti si intre in detalii si nu si se bazeze pe reguli generale daci vor si comunice cu un co- pil care nu doreste acest lucru. nyelegem bine greutayile pe care le-ar putea intimpina pi- sing care iau aceasti decizie. Vor avea nevoie mai inti de un coeficient ridicat de inteligenté emotional, pentru cf vor fi nevoiti si pund pe planul doi proprilé sentimente, tn favoa- rea celei mai potrivite atitudini fata de copii; vor fi nevoigi si-gi infineze impulsul de a spune sau de a face anumite lu- cruris vor fi nevoiti si-si controleze reacile, pentru a nu se lisa purtai de emotii, pentru a nu permite unor evenimente din trecut si invadeze prezentul. Li se va cere un grad inalt de empatie fata de situatia copilului si si poats inelege per- spectiva sotici sau a soyului, Mai mult, cind vor lua legatura prin telefon sau e-mail, vor fi supusi unui adevarat test de ap- titadini sociale Dar asa se intimpla in viaté si, odati intrat in joc, trebuie s mergi pind la capa, chiar daca nu-ti plac cartile pe care le ai. E greu, dar ti-ar fi purut eidea cirgi gi mai proaste, Coordonarea Dupé ce fiecare pirinte si-a clarficat rispunsurile, vine momencul comparatiei intee viziuni sil identifica unui te- ren comun, Dac nu exista un teren comun, e cazul ca parin- tii sl se intsebe daca sint cu adevirat convingi cd a gist acest teren, oricare ar fie, este un lucru esential pentra copii. Dact cexisti un teren comun, copiii se vor putea simti in siguranga din punct de vedere psihologic. Pe acest teren comun, s¢ Iasi dezarmati si pot si infloreasca. De pild, Pam si Larry er pu- tea conveni asupra unei liste de persoane cirora copili si le ofere cadouri —cees ce ar putea presupune gio posibilé iesi- re la cumpirituri cu Larry. De asemenea, Pam si Larry ar putea stabili amumite proiecte prioritare. Ceez ce s-ar putea traduce prin limitarca, mu drastcd, a timpulwi afectar cumpa- "urls, pentr ca Jenniersas Joe oat emi ere2BS_nreucenTa svoTIONALA IN EDUCATIA Common Je, Nu in ultimul rind, Pam si Larry ar putea si cada de acord 4 Joe are nevoie de o atentic side o consideratie sporiti si ar putea chiar si-I implice in luarea anumitor decizii Conturarea unui plan Dup’ ce s-a ajuns la coordonare, e momentul deciziilor: lata ce vom face.* Paring trebuie si-si asume responsabili- tatea, Uneori, copiti pot fi informagi prin dialog in legitura cx deciziile luate, mai ales arunci cind nu mai sint aga mici, insa, de multe ori, paint trebuie si ia pur si simplu decizia sisi o pund in aplicare. E foarte important pentru copii, pen- tru cf nesigurana, neclaritate, paringi care nu se poarti ca nigte pirinfi adevarat le trezese copiilor frustriri anxietate si teami. Critcile pe care le adue copiii decizilor luate de p- tingi sint infime tn comparatie cu usurarea pe care o simt cind, in sfirgt, lucrurile se mai claificd si ape se linigtesc. Acest sentiment va fi mai puternic, daca decizia e luati de comun acord de ambii paring. Compasiunee Dupi ce s-au luat decziile,paringi le pot arata copiilor ca le pasi de sentimentele lor. Educayia bizati pe inteligenti, ‘emotionala le oferd si o metoda: analiza celor intimplate. Lu- cerurile merg mai bine dupa luarea deciziilor? Rimine destal timp pentru teme? Cumpiraturile nu au rimas in urma? Se pot aranja mici ,verificéri*, doar pentru a constata cum de- ccurg lucrurile. Dac trebuie, lucrurile pot fi luate de la capat, cu clarificarea noii situatii create, coordonarea unor noi idei si conturarea deciziilor. Atentia, preocupares, analiza sint semnale la fel de puternice de afectiune ca si imbritisirile, udele si micile gesturi de incurajare. Reprezinta felul nostru de a le spune copiilor ca, oricit de ocupati am fi, ca aduli, avem timpul necesar si considerim foarte important si ve- dem cum se descurcd in problemele importante de familie. In cazul unui copil inchisin sine, paringi teebuie si nifeste explicit grija gi si-i redea increderea. Trebuie si-iara- te ci ig are rolul siu in familie si sil sustina acolo unde sim- ‘ rn ein sant mann ant aii ahieiiintudannliaiiinTaieniitnieniti ESTABILIREA COMUNICARIL 239 tecé este neajutorat. Pentru un parinte nu poate exista 0 alta prioritate. Parinti divortati sau parinti cu program diferit Pring singuri pot folosi cei patru C pentru ase autoana- ia: Chir fac ceeace vreau in stuaia data? Am luat fn eal- cal oat variantele? Am compara iferele mative de preo- cupare? Trebuie si mi consult cu alte persoane importante pentru educatia copilul, mai ales ou membri ai familii? Dar metoda celor patru C este la fel de pregioasa si pentru ci- minele in care paringii locuiesc impreuni. Mai ales atunci ind amindoi merg la serviciu si programele lor diferite nu le ‘permit si tind legitura, cei patru C pot reprezenta un adevi~ rat liant al relatilor de familie, Paringii au posibilitatea de a ua decizii comune in anumite probleme si de a nu mai lisa lucrurile la voia intimaplarii, _ ‘Remarcafi ci primul dintre cei patru C este qclarificarea sise referd la ceva ce fiecare parinte poate sé faci de unul sin- gur. Astfel, nu este nevoit si astepte c2 altcineva si faci un pas in prealabil. Cind constati ci gi-au lisat ,amprenta emo- fionala intr-o problem a casei sau au un conflict de opinii cu alté persoand implicat8 in educatia copilului, paringii tre- buie si-si faca timp de gindire, i se detageze, si apeleze la cei patru C siapoi si actioneze. Copiii lor au nevoie de acest lu- cru si merita o asemenea atitudine, ‘Un cuvint de incheiere ‘Am inceput acest capitol cu citeva avertismente legate de unele probleme scrioase cum sint violenga, drogurile si SIDA. Asemenea probleme apar cu precidere la copiii care s-au rupt de piri, de scoalé, de comunitate si de valorile poritive. Ideile i activitigle din acest capitol urmrese ace- lasi scop ca si celelalte, prezente in aceasta carte, si anume si (2HO _neeuicenrs EMOPONALA IN EBUCATIA COMLOR le ofere parintilor instrumentele de care au nevoie cind simt cum copiii lor incep si se ,indepirteze*. Exista diferite stra- tegii potrivite pentru diferite viste. Fireste, este de preferat 2 toati aceasti munci si fie pur si simplu preventivi. Tre- buie sf inceapa atunci cind copiii sint mai mici, la primul semn de dificultate sau chiar daci nu existé asemenea semne. Merit ca paringii si-si cheltuiascé timpul cu pregitirea copi- ilor pentra viayi. Exist metode de a ne apropia de copii, indiferent de mo- ‘mentul in care lum aceasta decizie. Nu credem in existenta, Jui ,prea tirziu". Aga cum a afirmat Ginott, este 0 munci grea, dar nu imposibila. Inaintea lui, uningelept a spus cu mai ‘multe secole in urma ca putem si nu ducem la bun sfirsit un Jucru, dar nu avem scuze daca nu am incereat tot ceea ce ne-a statin putingd. Astfel, le cream copiilor nostri conditile de a reusi: nu garangia succesului, ci cele mai bune condigi pe care noi, ca paringi, in imprejurirle real ale vieyi, le putem ofer La sfirgitul acestui capitol am prezentat cei patra C. ‘Aceasta metodi fi va ajuta pe paringi ce au de luat decizii di- ficile eu privire la copii lor, vind ia vedere ci claritatea, co- ordonarea, conturarea optiunilor si compasiunea pot schim- ba in bine viata copiilor. ie Sin tesa 244 9 Doctorii educatiei bazate pe inteligenta emotional va dau sfaturi pentru situatii obisnuite de viata Exemplele de mai jos sint aplicayii scurte, novatoare ale tehnicilor de educatie bazata pe inteligenfa emotionala in probleme obignuite de familie. Am extras aceste exemple din intrebatile care ne-au fost puse la cursuri, conferinte, orele de practici fn gcoli si in familii. Nu trebuie si citii toata cartea pentru alengelege, dar ee ilustreaza toate informatie, idei- le gi alte exemple prezentate. Pe misuri ce le ctiti, inceccayi si descoperii in ele aplica- rea principiilor educayiei bazate pe inteligenté emotionala. Am urmatit ca in aceste exemple si se regiseasca cele cinci principii fundamentale ale sale, chiar daca sint sau nu sint evidente: 1. Cum vi simfigiin aceasta situatie? Cum se simt copii dvs.? 2. Cum interpretati ceea ce se intimpla? Ce credei c3 in- teleg de aici copii dvs.? Cum v-afi sim in locul lor? 3. Care ar fi cea mai potriviti abordare a situatiei? Cum reactionati de obicei? Cum vi puteti scidea nivelul de stres pentru a gindi clar? Care sint punctele dvs. forte si cum vi pot ajuta ? Cum actioneazi, de obicei, copiii dvs. in asemenea situagii? Ce puncte forte au copiii care pot fi de ajutor in si- tuatia data? (@AZ_nvrerecenya eMOTIONALA IN EDUCATIA.COPILOR SPATURI DELA DOCTORIT EDUCATIEL 243 4. Cum am actionat pind acum in asemenea situatii? A fost un succes? Ce am invagat? Ce putem schimba? Cum fi pot inspira familie incredere ci putem rezolvacu bine situatia? Ce obiective trebuie si ne stabillim pe termen scurt, mediu sau lung? Ce trebuie si se incimple si ce se poate intimpla pentru a ne ajuta sa ne indeplinim obiectivele? Cind va fi cel mai bun moment si incercim si puncm in aplicare planul? 5. Cum ne vom indeplini misiunea asumata? Ce trebuie si facem? Cum trebuie si-i abordim pe ecilalti? Sintem pre siti si incepem? Avem toate instrumentele necesare? Ce alte cii de rezolvare mai exist? Daci intimpinim obstacole, ce putem face? Cind ne putem intilni cu topii si discutam problema, si ne comunicim unii altora ideile si sentimentele sisi ne punem pe treabi, pina vom reusi i fim cu adevarat 0 familie? Daci afi ctiteartea, veti percepe alfel sugestile noastre. Le prezentim ca exemple, dar subliniem ci dvs. trebuie si dati dovada de creativitate si si va dezvoltati proprille solu- sii, care s fie cele mai potrivite pentru familia dvs. Fiecare fa- milie ¢ diferité si nu exista un singur ,rispuns corect" la 0 problema data. Noi v-am pus la disporitie harta si vehiculul, dar dvs. veti conduce. Dumneavoastri trebuie si ajungegi la destinatie intr-un fel care sé vi avantajeze, si vi respecte va~ lorie sisi fie eficient pentru familia dvs, Temele pentru acasi trebuie si fie mereu ‘mobilul unei lupte? Problema: Ne luptim cu copiii nostri din cauza temelor ppentratacasi cam in fiecare zi. Bi incearca si se eschiveze, le rezolvi in ultimul moment, nu le acordiatentia cuvenit’, cu exceptia cazului in care fi supraveghem indeaproape $i le or- ganizam timpul. Dar nu se poate fara presiuni gi proteste. Acum, copiii au 13, 9 si, respectiv, 7 ani. Ne temem mai ales ( y pentru viitor. Ce putem face cu temele copiilor nostri? Chiar trebuie si ducem mereu aceasta lupe? Cazul de mai sus se referé Ia un motiv de nemulgumire in- it frecvent si la uaul dintre prineipalcle terenuri de lupti ‘ntre pring si copii. Multi copii vin acasa dupi o zi petrecu- ila fcoali si deschid televizorul sau computerul, negljind progitirea temelor pentru acasi. Daca sinteti parinte si vey serviciu, scenariul vi este, fard ndoials, cunoscut: venigiaca- si dupi o zi de muncd si, pe cind va pregitti pentru cin, le puneti copiilor intrebarea de 1 milion de dolar: ,Ji-ai facut lectile?* Firegte, nu vA asteptat si auziti cd le-au terminat de citeva ore, dar nu va puteti abyine si nu sperati. Din pacate, avea nevoie de miai mult dect de speranta pina cind co- pili dvs. s& indeplineasca misiunea extraordinara de a-si face lectile singuri. Veri avea nevoie de obiective si planuri pozi- tive concrete. Temele pentru acasi trebuie privite ca o activitate care consolideazi cele invitate la scoala, iar copili ar trebui si le pont rezolva cu intervengi relativ limitate din partea dvs. fn ‘azul in care constatati ci nu gi le pot face, primul lucru re- comandat este si staji de vorbi cu profesori sau cu invagato- ral. Dar lecile sint menite si si-iajute pe elev si-sisporeas- ci nivelul de sutodiscipling, de independemta si capacitatea de administrare a timpului. Din punetul de vedere al educa- tei bazate pe inteligenti emotional, dvs. trebuie si vi asu- mati rolul de ,consultant", mu de ,subcontractant*. Copilul dvs. va depune toate eforcurile si va plaseze in rolul de ,sub- contractant", dar nu acceptati aceasti situatie, Trebuie 58 fit constient de obiectivul dvs.: acela de a pune in practica un plan de actiune care si-l determine pe copil sé ult responsabilitate fata de letile pentraacasi nainte de a va lansaintr-o conversatie seriossa cu copilul despre spinoasa problemi a temelor, vi va fi de mare ajutor tehnica Detectorului de probleme, prezentati in capitolele anteriare. Este vorba de o listi-bilany cu prvire laces ‘implat, cind si unde, cum apreciazd persoana in cauzi c& s-a (BMA DVTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR descurcat in situatia respectivi, ce i-a plicut gi ce mu, cum poate proceda data viitoare. Astfel, emotiile puternice gene- rate de anumite imprejurari sinc impinse in plan secund si, agezind problemele pe hirtie, dvs. si copiti dvs. veti putea privi lucrurile cu mai mult calm. Detectorul de probleme isi dovedeste cel mai bine utilita- tea atunci cind constatai ci aveti objective comune. Rezol- vvarea temelor este in interesul copilului, daci nu de dragul ‘nvitatului gi al performangei scolare, micar de dragul ,auto- rizatiei" de a vorbi la telefon, a se juca la calculator sau de a se uita la televizor. ‘Urmitorul pas este schitarea unui plan prin care toate paryile implicate si-si poata satisface macar o parte dintre obiective. Detectorul de probleme vd va ajura si ingelegett mai bine toate aspectele problemei si si gisiti cel mai bun pune de pornire pentra un plan. fn loc si intrati in conflict ‘cu copilul din cauza temelor pentru acasi, acum aveti posibi- Titatea si angajati un dialog constructiv, fn care dvs. si copi- lol dvs. facet parte din aceeasi ,tabira". Veti constata cd tot, ceca ce afi invatat din rezolvarea problemei ,lectilor pentra, acasit* vi va fi de folos gia alte probleme legate de scoala ‘Cum il ajue pe copilul meu si scape de furie? Problema: Baiatul meu are 11 ani siin ultima vreme con stat ci este foarte nervos, tipa prin casi, chiar il loveste pe fritioral ui Se cearti des cu prieteni si chiar se bate, mai ales la orele de spore. Cum il ajut si scape de aceasti furie? Furia este una dintre stirile emotionale cel mai frecvent trite atit de aduli et si de copii; daca nu reusim s-o domo- lim, ea provouct multe incurcituri. Radacinle ei se regisese in adincurile istoriei noastre si se bazeaza pe reactiile de tip nluped sau fugi", incercate atanci cind simpim c4 ne flim in pericol, Desi a avut o serie de ~otivati intemeiate in cazul poe i mn tana es tl (TUR! DE LA DOCTORII EDUCATE 245 stcimosilor nostri in lupta lor pentru supraviequire, atizi, exprimarea prin forta siincapatinare trebuie, evident, reevaluati, “Toti am tri sentimente puternice de farie cind, stcesai gi snervosi find, copiii nostri au inceput si pling sau si facé lu- cruri care ne-au iritat, fird a rispunde insistentelor noastze de a inceta. Cind ia nastere furia, cel mai mic eveniment e asemeni unui nou impuls care o sustine si o intensficd. Tar cind faria atinge un anumit nivel, devine extrem de grev de controlat. Daniel Goleman numeste acest fenomen, in cartea sa Inteligenta emotionald, ,suprastimularea emotionals*. ‘Aga se Intimpla cind constatim ci facem si spunem Iucrut la care nu ne-am fi gindit daca am fi fost relaxati si ne-am fi controlat. Din moment ce vedem acest lueru la atta adulg, 84 nu ne surprinda ca li se intimpla si copiiler, care au mult ‘mai pugind experienti dectt noi in a incerca si-si ,adminisre- ze" Furia, Educatia bazati pe inteligenti emotionali dispune de dou’ tehnici importante, eu sjutorul cirora fiul dvs, poate scipa de minie. ,Amprentele emotionale" il invagi si recu- rnoasca primele semnale trimise de corp cind incepe si se sim- ti nervos. De exemply, se inroyeste la faté sau incepe si-i fie cald. Uni copii isi string pumnii, alti incep si respire greu. Intotdeauna exista astfel de semne, iar primul luerw pe care trebuie si-l facet este si-|ajutati pe copilul dvs. si depisteze aceste semne personale. Detectorul de probleme prezentat anterior va ajuti pe dvs. si pe fiul dvs. si treceyi fn revisti si- tuatile care il fac si-si piarda calmul si sa descoperiti in ce ‘moment a inceput si-si dea seama de ceea ce se intimpli. Dupa ce invata si-gi urmareasci ,amprentele emoriona- 1e®, puteti si-i dati cel de-al doilea instrument, strategia nt- iti ,Pastreazi-ti calmul". Aceasts strategie consti, pur gi simplu, in respiragii profunde si numararea oilor, de exem- plu, ca mijloc dea face si scada presiunea furiei.E foarte cfi- cace, dar trebuie practicata pentru a ne scoate din incurcatu- 14, Totodati, furia trebuie depistata la timp, gi.nw dupa ce deja a inceput devurnarea emotional. Anumitor copii leva fi4G _ovrenicenTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR sgreu si inveye aceste tehnici, dar, din nou, Detectorul de pro- bleme iva ajuta si inteleagi genurile de situagi care fi fac, de obicei, si-si piarda calmul gi ii poate invaga sale evite. Daca vrem si-i ajutim pe copii nostri, este foarte impor- tant sf exersim aceste strategii aunci cind nu sint furiosi Cind incerci si capeti noi deprinderi,e mai bine sé le exersezi inainte de a le folosi. incepeti in acele situayi cotidiene care nu sint de naturi si ducd la pierderea calmului, cind dvs. gi copiii dvs. puteti vedea mai bine cum incepe decurnarea". Dar, in cele din urma, copilul va trebui si invere singur si fie calm atunci cind patrunde in arena vie Ca remarci finala, cunogtingele noastre in materie de edu- catie bazata pe inteligenta emoyionala ne indeemna la pru- denti. Furia este foarte puternici si va dura mult pind cind fiul dvs. si.o poata controla. Veti putea accelera procesul de invajare nu doar oferindu-i noi instrumente, ci folosindu-le dvs. ingiva, pentru ea fiul dvs. si 2ibé avantajul de a le vedea puse in practici. Cind educatia creeaza dezacorduri intre paringi Problema: Pe masuri ce copiii nostri cresc, constat ei mi aflu tot mai des in dezacord cu soful meu (bineinteles, gre- geala c a lui) tn ce priveste problemele legate de educatia lor. Nu e deloc placut si simt ci si copiii mei suferi din aceasta cauizi. Ce pot sa fac? Contrar a ceea ce credeti, probabil fa eazul dvs. ar putea fi vorba de un punct forte al educatici bazate pe inteligenta emotional, si nu de o deficientd. Existenga unei perspective diferite asupra unei probleme poate creste posibilitaea ca pi infil si giseasca 0 solutie ficients. Problemele pot apirea, daca paringii nu comunica inure ei. In asemenea situatii, de obicei fiecare parince tinde si-si impuna metoda educationa- 1g, incercind astfel s4 compenseze stlul (,gregeala") celuilalt. SEATURI DE LA DOCTORII EDUCATIEL 247 ‘Unul dintre paringi este apreciat ca prea dur, iar cellalt va deveni mai tolerant. Ciclul continua, iar paringii se indepir- teaza tor mai mul, se situe2za pe poziti tot mai opuse, pina ficcare constati ci nu aplica fat de copii stilul de edu- catie pe care l-ar fi dorit gi cisnicia incepe 8a aiba de suferit. Solutia o reprezinta comunicarea. Veti avea nevoie de: + timp pentru discusiis ‘+ modalitisi constructive de adresare; +o strategic de analizare a problemei * un moto (cum ar fi ,A educa si a iubi fnseamni a te adapta"). ‘Timpul de discuti. Piringi au nevoie de timp side spayix pentru a sta de vorbis intre ei. In practica noastri, de multe cori nu facem decit si le oferim parimtjlor mediul necesar pen- tru a comunica. Tati un mare secret: daca paringii ar incerca, cel putin o dati pe siptiming, si poarte o discutie ,oficials*, care si nu dureze mai mult de o ord, despre probleme legate de educatia copiilor, foarte mui psihoterapeusi ar da fali- ‘ment. Nu mai trebuie si vi spunem ed eresterea copiilor im- plica mult timp, mults energie si multi bani, Nu puteti face rabat dela timp, pentru ci in final, vei avea mai mule de pli tit sub alte forme, de pild’ prin stres, copii neferciti, onora- riul psihoterapeutului, divort. Dialog constructiv. Cind discutaticu partenerul de viagi sau cu o alté persoana importanta in educatia copiilor, folo- siti Principiile cilauzitoare din capitolul 3. Adie, punegi trebiri deschise gi ascultayi cu adevarat ce are de spus celalale Nu faceti presupuneri sau acuzagii. Dupi ce celilalt a avut cuvintul, repetati ce a spus el cu cuvintele dvs., pentru a ve- rifica daca ai ingeles ‘Vi mai cerem ribdare. O asemenea comunicare necesita timp si poate ci nu sintei obignuit cu acest aspect. strategie pentru solutionarea problemei. E bine si aveti_o strategie atunci cind discutati. Va recomandim SATGIAPO, un acronim pentru o schema de rezolvare a pro-S!L8_netetiGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COLOR, blemelor in opt pasi (prezentata in capitolul 6). Consta in a rispunde la citeva fntrebiri: Ce credesi despre comporta- mentul copilului dvs.? Ce cred algi (frati, profesori etc.)? fn ce consti problema? Cum ati putea-o exprima clar in cuvin- te? Ce obiectiv urmariti pentru copilul dvs.? (Vegi constata cu surprindere e& dvs. gi soyul cel inedpatinat averi scopuri si- milare. Nici el mu vrea ca, atunci cind se va face mare, copi- lul si fie considerat un ratat.) Date fiind aceste pireri si obiective, ce puteti face? Cu cine ati mai putea discuta? Ce s-ar putea intimpla daci ayi incerca sé aplicatidiferite suges- tii? Cum a fost inainte? Ce ar fi cel mai potrivit pentru a-f, atinge obiectivele? Adaptarea este ca ofelul, Oyelul este un aliaj, ocombina- fie intre dows sau mai multe substance diferite. Rezulatul este mai puternic dectt oricare dintre substantele componen- te, La fel funcyiones2’ gi educatia bazati pe inteligena emo- sional: daci nu ajungetila consens asupra unei idei,incercagi o abordare, vedeti ce se intimpla, apoi incercafi alta, daca este nevoie. Planificayi cine gi ce anume va face. Anticipari obsta- colele si pregatiti terenul. La urmatoares ord de discutii intre paring, trecetiin revista evolutia situatiei si, dacd este cazul, sevizuiti-vi atitudinea. Incercati si gisiti noi combinayii care sa tind seama de punctele de vedere ale ambilor paringi, nu neaparat in mod egal de fiecare data. fncercayi sé figi tolerant isi acceptati parerile celuilalt. Respectati opinia soului dvs. Inaintind pe calea extremelor, sigur mu veti ajunge acolo unde doriti! Nu mai suport plimbatile cu magina! Problema: De cite ori mergem inte-o vizitd, ne ured in masind si de fiecare data parca cineva fi ripeste pe copii nostri, care sine copii buni in general, si asaza in locul lor, in agin’, nigte miei mongtri. Civilizatia parca dispare. Atita ( os anos li as en Bi trent SEATUNIDELA DOCTOR EDUCATIEL Ba nerabdare, atitea fipete, ce certuri, ce limbaj! Ce muzici, cine pe cine inghesuie... Ajutor! Spatile strimte sint cel mai bun ,incubator" de probleme, alaturi de plictisealé si grija printeasci. Camionetele au fost inventate de un pirinte care a simgit nevoia si stea separat de copii fn timpul plimbarilor cu magina. Probabil cX tai care tree prin ,criza celor 50 de ani“ isi cumpari magini-sport ‘pentra ca acestea nu au in spate Locuri pentru copii. Daca sinteti nevoit si calitoriti in acelasi autorurism cu copiii dvs. —ceea ce este inevitabil, cind sinteyi parinte — ac- fiona inteligent din punct de vedere emotional. Trebuie si aveti o atitudine pragmatic, claritate in obiective gi siguran- {in planuri. Pregitii-va inainte de plecare. Cind calatoria va, fi lunga, plecati noaptea sau dimineasa devreme, cind copii ar putea fi mai somnorogi. Incercati si ocoliti aglomeragia pe soscle, chiar daca va trebui si intirziyi sau si ajungeti mai de- In ce priveste cilitoria propriu-zisi, luati cu dvs, eft mai ‘multe jucarii pentru a le disteage atentia (e singura justifica- ze, in opinia noastra, pentru jocusile video si walk-man-uri). Dar nu uitag cd sint copii i nu pot sta mult timp locului. De dragul lor si implicit, al dvs, faceti cit mai des scurte popa- Pregititi-va copii dinaince. Amincigi-vi impreund cum a fost in ate ealatorli. asi impreunaidei noi pentru evitarea problemelor. Atunci cind conducey, avertizati-i pe copii ca, lac sint neastimparati, dvs. nu va mai puteti concentra Titoria se prelungeste. Daca simi cA situatia se agraveaz’, su ezitati i trageti pe dreapta, pentru a-i lisa pe copii si se Hinigteasca (strategia ,Pastreazi-ti calmul") sau aplicati alte metode invatate de rezolvare a problemelor. Nu incercayi sé faceti ordine, intorcindu-va spre ei in timp ce gofati! Mai pu- teti face, in prealabil, o yiabelA de marcaj" pentru drum: pen- thu zece minute de linigte,cistga un punct. Punctele acumu- late pot insemna un suc stu o inghesaté la urmatoarea oprire, dreptul de a alege postulde radio pentru urmitoarea perioa- (BO _nvreuicenTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPHLOR di de timp, dreptul de a alege un joc, alte privilegi, ca recom- pensi pentru maturitatea gi autocontrolul de care au dat do- vada etc Cum facem ca ora de culcare sd fie intr-adevar ora de culcare? Problema: Am neingelegeri cu soul meu, legate de orele de soma ale copiilor nostri. Unul are 2 ani, celalalt 5, si si-au ficut obiceiul ca dupa ce fi culeam s4 fuga din agternut gi si vini si ne viziteze. Se intimpla si mai lucxez.noaptea, iar so- ul meu nu considera vizitele acestea nocturne o problem’. Dar mie mi se pare ci sint 0 problema, mai ales cind copiii sint obositi dimineaya din cauz4 cd nu s-au odihnit suficien. Nu ¢ ceva neobigauit pentru copii si aiba probleme cu dormieul, de genul celor pe care le-ati prezentat. In general, un copil de doi-treianigori vede somnul ca pe o despartire de paringi i este cuprins de nelinigte, fapt care il face si evite orele de dormit. La copiii de patru-cinci ani e vorba despre probleme mai concrete, cum ar fi frica de intunerie, de um- bre, de hoti sau, pur i simplu, de a rimine singuri. Ali copii, tinjese dupa cildura si siguranta pe care le sime lings mama sau lingi tata. Date fiind toate acestea, de ce ar mai vrea co- iii si doarma in paturile lor? Educatia bazati pe inteligenta emotionali va oferi citeva instrumente pentru a actiona potrivit in asemenea situati, Incercati si le oferiti copiilor empatie, si le ingelegett senti- mentele si sursa acestora, si observati fn ce momente anume apare o problemé, iar apoi, inarmafi cu optimism, veti putea ua masuci si-i convingeti pe copii ci sint ocrotiti, si le dati metode de verificare si — partea cea mai grea — si va urmati planul Mai inti, trebuie s& vorbigi cu copii dvs. despre motivele cate fi fac si plece din camerele lor. Intrebati-i dacd le e fricd de ceva sau daca sintsperiagi ori ingrijoragi. Copilul mai mare ( SPATURIDELA DocTORt EDucATIEN BBL fica ceea ce noi am numit 0 ,ampreatt emo tionala*, adicd acel loc din corp care semnaleaza cA sintem» stresati sau supirati. De exemplu, cind dvs. sau soyul dvs.ct plecati din camerd, copilul s-ar putea si transpire, si se tnro-"2 ‘asca, sa simta o agitatie interioard, s8 aibi un puls mai rapid Sau alte simptome similare.Intrebayi pe copi ce iar putea face si se simta mai bine cind stau in pat. In cazul copiilor mci, se recomandi si verificayi camera in care dorm, #8 leaf 6 lamin aprinsi sau si le pune la indemind o lantern. La fel de important este a urmariti cind si unde apar pro- blemele. Facet un abel din eres rezulte, pentru fecare co- pil, care este ora de culcare, care dintre paringi este acasi, cind Incep si v4 strige sau cind incep ,apariile" si ce se intimpli dupa aceea. De foarte multe ori, nici paringii nu adopt o ati- tudine clard. Cunoastem pirinti care sint singuri acasd noay tea i pentra cd in timp zilet a au timp #8 stea cu copii, sint chiar fericiti cind sint vizitati de micii exploratori, fugiti din patugurile lor. De asemenea, stim c& momentul aparitiei tunel probleme legate de educatia copilor poste da indici eu privire la cauza care o determina. Paring trebuie si cada de acord atunci cind stabilese ora de culeare, mai ales pentru ci e greu si te ingelegi dimineara ‘ca un copil care nu s-a odiknit. Dack paring vor s& petceack mai mule timp cu copii, e mai corect si amine ora de culca- re dectt s4 incurajeze expeditiile nocturne. Cind cei doi pa- ringi cad de acord c4 obiectivul lor este si-] determine pe co- pil si eimind tn patul lui, au la dispozitie mai multe strategi Luati misuri ca ,noapte buni* si insemne ala revede- re“ pind dimineaga, Spuneti-le copiilor, dup incheierea ri- tualului de culeare, ci vet veni sii vedey dimineaqa sic va trebui si riming in pirugurile lor sisi nu se ducd in alti par- te, Spunet-le ed acea este ulima jansi pentra pupicuri, im- beitisiri, cdutarea eventualilor intrugi ascungi prin camerd sau pentra inca o guri de ceai, apa sau lapte (ceea ce nu se re- comand rotug, din alte motive). Dacd se prefigureazd o in- cursiune la baie, hotiriti dact poate si meargi singur sau252_oeuuceNTA EMOTONALA IN EDUCATIA COPULOR daci e cazul si va cheme. tn cazul in care copilul profits de iegitea la baie pentru o mici plimbare, aducet i poi in pat, firi multi conversatie (dar nici cu suparare sau glume, faceqica gi cum ai pune o carte la loc, pe rat) Inventati un sistem de urmirirea ebiceiurilor nocturne. Agezati pe frigider o cutie in care copiii si puni un berigay pentru fiecare noapte fari excursii. Daci dorti, cind se adu- ni.un anumit numar de betigase pe siptimind (puteti incepe de la pacru si avansati treptat la gapte, ta functie de frecventa, problemelor), copilul poate primi ceva bun, o poveste in plus la culcare, un sfere de ori in plus de joacd tnainte de culcare, tun puzzle ori o carte. Dar majoricatea copiilor sint incintat pur gi simplu de ideea de a tine evidenta $i se vor stridui sa smunceaseé" mai mule pentru mai multe betigase. Treptat, ‘veticonstata c& puteyi si renungati la evident, dar nu va gri- bigi,asteptati cel putin citeva luni. Cind copiii opun rezistent,fitiintelegitori, dar fermi Unii copii cind afléc& mu vor mai putea ,iesi" noaptea, mu se mai dau jos din pat, in schimb tacep si pling — gi pling, nu lumi! Slatul nostra este st fii fer. Encercati i atepeat 15~20 de minute inainte s& mergeti la ei in camer8. Pare 0 vvegnicie, dar majoritatea copiilor se vor opri din plins si vor, adormi inainte de a trece cele 15~20 de minute, iar daca mai pling in aceeasi noapte, nu fi yine mult. A doua 2i dimineayd, spuneti-le ca sinteti aproape de ei, camera lor este lingi a dvs. sisint in perfecta siguranga, aga cum le-ati mai promis. $-ar putea si mai treaci o siptimind pind cind vorbele dvs. sig faci efectul. Daci avziti un copil plingind sfisietor —unii sine adevarati maegtri! — va veri simti probabil obligat si intra rotugi in camera lui, dav fr nici un caz nu-l scoateyi din ea. Fiti laconic; stergeti-i lacrimile, nisueul si spuneti: Esti des- tl de mare si stalin patul cau, Mama gi tata sint aici si venim, site vedem dimineata. Sti ceva? Imedizt cum adormi, vin tine si verific dack e totul in reguli." Apoi ti spuneti noapte ‘buna gi plecati. Veri fi surprins si aflagi eit de multi copii de virsti preseolara si din elasele mici reactioneaza bine la aceas- { cali ita ii dts acta akoa ie atc SEATURI DE LA DOCTORIT EDUCATIEL 238 14 strategie. In exzul celor mai suspiciosi, puteyi inchela cu ei ‘o inelegere gi le puteti spune ci veti lisa ceva in camera cind ‘yeti intra in cursul nopyii pentru verificarea promisi. Poate fi un gal, 0 goseti sau altceva moale, care inspira sigurant’. Nu uitati ci o noapte nedormiti stricd o dimineatS sau 0 i intreagd. Fiti perseverent si va veti indeplini obiectivul propus. Ce atitudine putem adopta fata de adolescentii care au tendinga si fie necinstiti, si spun minciuni sau si ingele Problema: Fiul meu, in viesté de 17 ani, elev la liceu, ma inte in permanenté. Copiaza la scoala, fi minte pe profesori sieste necinstie pina si cu patronul siu, pentru eare lucreaz upd cursuri, Nu stin cum a ajuns si fie asa. Ce pot si fac? Paringii vor si poati avea incredere in copii lor. Este unul inte cele mai importante aspecte din relatia lor. Cind inere- derea nu-si giseste locul, poate fi dureros. Dar nu uitaji cd Ja fel este si pentru fiul dvs. Nu+i place chiar atit de mult si mint, dar can eazul majorititii obiceiurilor — iar minciuna sinecinstea se ,formeaza" in timp —e greu sé renungi la ele. Si lansim citeva premise. Sa spunem ci fiul dvs. stie si de- osebeasci binele de rau sid, in general, ii da seama of min- te, Nusi nevoie de strategile fundamentale pe care le-am re- comanda in cazul unor copii mai mici. Educatia bazati pe inteligenta emotionala incepe, de obicci, prin a pune intre- bari: Care este problem din punctul de vedere al copiluiui meu?*; ,Ce simte el?*; ,Cind minte si cind nu? Care este mecanismul declangator?* Adolescentii mint, de obicei, pentru 4 nu vor ca piringit lor si gtie cd fac un lucru cu care probabil nu ar fi de acord, pentru cd sfnt nesiguri si recurg la aceasté tactid ca st obtind ‘ceva ce cred ci nu vor putea obtine prin propriul talent sau {BH _avte1iGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPUILOR a si evite situatii care le creeaza disconfort. Anii adolescen- {ei sint mai curind o perioadi a experimentelor, decita revol- telor. Cei aflat la aceasti virstd simt nevoia si pistreze dife- rite secrete fayi de piringi, pentru cA gtiu ci acestia au 0 anumiti imagine despre ei si nu vor si o strice. Greu de ere- zut cl dys, a fost altfel cind erayi adolescent, Minciunile adolescentilor sint altfel decit cele ale presco- larilor sau ale copiilor de pind la 14 ani. Ele nu sint legate de teme, responsabilitit, treburile casei i aga mai departe. Po- sibilitatile de a adopta o pozitie dura faté de aceste minciuni side a pune in practica represaliile sint nemumarate, dar ina- inte de a incerea aceasti metoda, trebuie si vi amintim ci miza este foarte ridicatd: este chiar relatia dvs. cu copilul. Cum ar putea evolua aceasta? Cunoastem doar atitea situatit in care minciunile aspru pedepsite de pi ‘verse grupuri antisociale, Reflectati pugin la ce spune un vechi proverb despre rela- ‘a piringi-copii: Copii trebuie si-sicinsteasea tatil si mama. Remarcati ci nu apare nicdieri cuvintul , se supune” gi ci ,a cinsti* se traduce de multe ori prin a srespecta". Respectul are intotdeauna doua sensuri: primesti mai mult atunci cind dai mai mult. Supunerea, mai ales supunerea datorati frici, poate genera resentimente gi revolt, manifestate foarte frec- ‘vent prin necinste, ‘Cum putem cistiga respectul adolescentilor nostri? Ari- ‘inducle ca ginem la ei si cd fi prequim, descoperindu-le si apreciindu-le calitiile. Trebuie si le aflim pirerile gi si le udm in considerare, sé le acceptim in viata noastra, in viata cotidiand a ciminului, adica trebuie si participe intr-un fel la Juarea decizilor care ii privese si pe ei. Trebuie si dim dova- da de toleranga fata de comportamentele gresite care insojesc inevitabil procesul de maturizare si experimentare pentru gi- sirea propriei identtiyi. Trebuie sa pastrim deschise pungile de comunicare cu adolescentii nostri, desi gisicea ,freeven- sei" potrivite va cere ceva munc’. Fireste, vom incerea si des- 1 SFATUR DE.LA DOCTORI EDUCATIEL 28% coperim momentele cele mai bune in relatia cu copiii. Cind spunem lucrutilor pe nume? Cind au loc cele mai rodnice conversatii? Care sint ,terenurile neutre" si orcle cele mai potrivite, din zi sau noapte? Unii paring’ ar putea constata ci robotul telefonic. Din picate, sint si cazuri cind pirintele gi adolescentul s-au distantat atit de mult, sortiek ejecului, In aremenea sitvati este si va sporiti eforturile, sa pinditi momentele pozitive si si urmarigi relagia adolescentului dvs. cu alyi membri 2i fami- lici. Este 0 posibilitate de a restabili un canal de comunicare. Faceti scuritenie" pe teren, Oricit de greu ar pirea, am constatat ci, in majoritatea cazurilor, cel mai bun lucru pe care il pot face parinii este si se ageze la masa tratativelor eu adolescentul mincinos gi si incheie un armistigiu: teecutul e recut, vrem sf construim o relatie pentru viitor. Dar acest Iucru va cere din partea paringilor 0 analiza serioasi a pro- prici corectitudini. Copiti ,prind“ foarte ugor diferentele de atitudine: relagile de afaceri, convorbiritelefonice in care cu- vintele si mimica nu exprima acelasi lucru, un comportament al paringilor diferit fata de familie, prieteni, sefi gi vecini. Tre- buie si dovedim un respect reciproc; of, respectul reciproc ‘ncepe prin sinceritate. Paringii sint cei care trebuie si faci mereu prima mutare, Explicati~i fi redere in el, scoatey-i in evi- enti calititle. Verificati dacd asteptirile dvs. in materie de note sau rezultate sportive sint realiste. Dezamigirile au dept sursa agteptirile exagerate. Stabiligi standarde gi obiec- tive realiste gi diseutati despre cooperarea dintre voi. Deschi- dei canalele, dar ardtasi-i cd nu-l puteti apara de consecinge- le lipsei sale de corectitudine. Sinteyi alacuri de el, dar legea este lege, regulamentul scolar este facut sa fie respectat, iar ‘oamenii se poarta cu semenii lor aga cum consider cd au fost tratati la rindul lor de acestia. Esengial este si nu vi asteptati ca adolescentul dvs. si se schimbe imediat, Este un proces treprat, pentru cd, asemenea ‘© apropiere pare i, recomandarea noastri<2 5G _INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPULOR altor obiceiuri, minciuna poate intra in reflex si atunci e grew de dezradicinar dintr-o data si definiti. $i el ime nevoia si vi verifice, si vada dacd va sineti promisiunea si va concen trafi mai mult asupra calititilor sale, fiind totodati mai tole- rant in privinga defectelor. Respectul atrage respect si cinstea apare odati cu el. Limite impuse adolescentilor Problema: Fiica mea are 15 ani si se pare cf prieteni ei au voie si stea afar cit vor, s& vorbeascé orictt la telefon, si stea pe internet fara restrict, si se ute la filme ,interzise” si si-gi Campere lucruri mai des decit spal eu (si spal des). Nu gtiu daca vreunul dintre ci mai merge la scoala de duminica sau ddac& mai face cite ceva gi pe-acasa. Sint eu oare de moda ve- che? Nu cred cd aceste lucruri sint bune pentru fica mea sau pentru baiesii mei mai mici, {in nici un caz nu sinteti de modi veche. Sinceti pregitits pentru educatia pirinteasca adaptata secolului XXI! Se pare i titi deja rispunsul: paringiiadolescengilor pe care nati de~ seris ns Te fac acestora nici un bine. Dar cum si stabilest li- mite? Care trebuie si fie acestea? Cum hotirim? Aceasta este intrebarea pe care afi vrut, de fapt, si o puneti. Daca vrem ca adolescentii nostri si fie mai disciplinayi si ‘ai responsabili, trebuie si le dim sansa de a face alegeri si de a constientiza faptul cd existi limite, E bine si creiondm aceste limite cit mai devreme, pentru ca se prefigureazi mul- te probleme — magini, ntilniri, bauturi, petreceri; cu uncle dintre ele poate v-ati confruntat deja gi ele devin cot mai se- rioase, pe masura ce copilul creste. ‘Am observat ci unul dintre principalele motive pentra care piringilor le vine grew si stabileascd limite este fapeul c& ‘nu au obiective clare pentru familile lor sau pentra copiti lor. De cite ori un copil are prilejul de a ies! din casi, dea vvorbi la telefon, de a se juca pe calculator, nu-i greu pentra — SFATURI DE LA DOCTORI EDUCATIEL 287 pringi sf se vite unul la aleul si si-si spun cd nu e nimic grav, dar ce este grav e cd nu isi pun problema unde duc toate aces- tea. Cum influenteaza toate acestea familia? Dar pe copil? Banii pe care ii cheltuim sine bine cheltuigi sau exist un obiectiv pe care si-l avem in vedere cind cheltuim bani? Do- rim si avem un copil citi sau doar un bua eunoscitor de fil- me? Nu ne deranjeaza faptul ci este expus violentelor de limbaj si pornografie, vizionind filme interzise minorilor? Paring trebuie si constientizeze care sint obiectivele pe care le urmarese pentru ei insigi si pentru copii, Existé lucruri care conttibuie la indeplinirea respectivelor obiective gi lu- cruri care nu le sint de nici un folos. Unele lucruri sint si tre- buic si rimin’ tabu, Este vorba despre aspectele in care 3 re- gsese cele mai importante valori ale dvs., ce adépostese cele mai puternice sentimente si in privinga edrora nu va putefi rizgindi, Fireste, pe misuri ce copilul creste lucrurile mer aise trebuie revizuite gi discutate, cum ar fi, de pildi, filmele rnerecomandate minorilor, cind acesta ajunge la virsta de 17-18 ani, Nu inseamn’ insi ci dvs. trebuie si vi schimbati pirerea despre ele. Principiul »non-negocierii* inseamna mai mult decit de- calogul obignuit al familie. Poate dorigi ca adolescentul si-si continue intr-un anume fel pregitirea religioasi, si se impli ce ftz-o activitate de voluntariat sau umanitari, si-si asume responsabilitatea pentru anumite treburi din gospodirie, si viziteze rude mai indepartate ale familiei sau si facd alte 1u- cruti pe care le considerati importante. Trebuie si stabiligi cu el cd aceste actiuni au prioricate in faga altora, cum ar fi tele foanele sau cumpariturile. Aveti tot dreptul si-l Zavitagi pe copilul dvs. si fie responsabil si acesta este unul dintre prin- cipalele mijloace de a-l inviga Citeva mici avertismente. Cu cit incepeti mai devreme, x atit copiii vor fi capabili si priceapa logica pe cere 0 ur~ mati sio vor accepta. Nu cédeti in capcana iluziei unei accep- tari fard proteste. Principalel luera pe eaze il urmirisi este a ceptarea. Nu noglijeyi si va aducegi in discurie ideile (225 _vTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPTILOR valorile cel puyin de doua ori pe an. Ascultasi ce au de spus copiii dvs. atunci cind va cer sa vi schimbayi pozitia. Intre bati care sint motivele lor gi ascultay-i din nou cu atentie. Poate cd veti gisi de cuviingé si faceti unele schimbari. Cind schimbarile au loc in urma unei discutji bine argumentate, de obicei, totul iese bine. Dar aplicati schimbarile treptat si nu vi temegi si revenisi la vechile limite daca vi se pare c& este nevoie. Nu-l asagi pe copilul dvs. cu impresia e4 o limit’, 0 data schimbati, rimine aga pentru totdeauna. Obiective, comunieare, aspecte care nu pot fi negociate— instrumentele fundamentale ale edueatiei bazate pe inteligen- Wemotionala! Ce sé fac atunei cind copilul meu ¢ trist? Problema: Am citit mult in ultimul timp despre depresia la copii si sint nelémurité. Uneori, copilul meu pare foarte trist. E ceva grav? Ce trebuie si fac? Care este cea mai potrivi- ti atitudine atunci cind copilul meu trece prin aceasté stare? Nive ceva neobignuit pentru un copil sé resimeé tristeye {aya de diferite lucruri pe masuri ce cteste. Unii copii au 0 sensibilitate deosebit si tind si-siinteriorizeze sentimentele, jn loe sa le exprime. Multi sint tisti cind au impresia c& au pierdut ceva sau chiar s-2 intimplat acest lucru. Foarte des, tristeyea este rezultatul unor probleme legate de relatiile cu colegii. Acest lucru se intimpla la scoala, cind copiii incep si se autodefineasca 4i schimba grupurile cu care se asociaz’. ‘Ne putem astepta la scurte episoade de tristere pe parcursul copilariei, dar trebuic si ne asigurim ci nu este vorba de de- presi clinic. ‘Tristetea este una dintre emottile umane fundamentale, cu care copiii se vor intl intr-un moment sau altul. Inca de ind apare pentru prima dati, piringii care cunose instru- rmentele educatiei bazate pe inteligenti emoionala se duc di- rect la ylada cu scule" gio aleg pe cea potrivita pentru rezol- SFATURI DE LA DOCTORH EDUCATIET 289 varea probleme’. in primul rind, trebuie si deschideti canalul de comunicare cu copilul dvs. sisi descoperiti ce simce. Cind il intrebagi despre sentimentele sale, veti folosi serii de intre- bari, cum am vizut la Regula celor doud tntrebiri.Intrebat- ‘mai inti cum se simte gi apoi repetati intrebarea, rugindu-l fie sincer; sau dagi-iciteva repere: ,Am observat cum seit éind te-ai tors della scoali. Ce s-aintimplat?* Aveti grijé sa pastrati tnlanquirea intrebirilor pentru a vi putea forma o imagine a problemei cu care se confrunti. Cel mai probabil este ea tristeyea copilului dvs. si fie ge nerati de constientizarea pierderii unor prieteni, a unui sta- tut, a sigurantei, a stimei de sine. Misiunea dvs. este a, prin tchnica intrebirilor ajutitoare, s4 ascultayi problema copilu lui dvs, si si-i transmitet faptul c& il ingclegeti. Incercati si priviti din perspectiva lui si va imaginayi cum arata lumea sa. Uneori, simpla ingelegere a tristeqiicopilului dvs. va adu- ce o mare ugurate Daca aveti un copil mai mic de 5 ani care se simee trist, asezati-vi alituri de el, cu hirtie gi ereioane colorate $i incu- rajat-l si-pi exprime sentimentele prin desene, Desenatul cate o activitate foarte binevenita pentru copiii care se simt tristi si au nevoie de o supapa pentru sentimentele lor. In plus, ¢ ca un barometru a ceea ce intimpla in interior. Cind copilul incepe si se simtt mai bine, acest lucru se reflect’ imediat in desene. Tot aga se intimpla cu cirgile, pentru cei ‘mai mari: titlurile preferate se schimbi odati cu ameliorarea stiviide spi. Ca pirinte, va trebui si evaluati care este cea mai potrivi- {i metodi pentru copilul dvs. in momentele lui de tristete si si-] ajutayi si o fnvingi. Trstefea este des intilnii la copii, dar, fn general, ci nu ramin mult timp in aceasti stare. In aceste cazuri, este suficient si clarficati cu copilul dvs, senti- mentul pe cate il incearca. Dar daca starea se prelungeste, va ‘rebui probabil si incercat sii schimbati perspectiva asupra lucrurilor. Cercetirile in domeniul inteligengei emotionale au aritat ci una dintre cele mai eficiente metode de combatere a2GO_nereLiceNTAENOTIONALAIN EDUCATIA COMILOR, tristeii este distragerea atentiei. Distragerea atemtiei opreste forfota gindurilor negative, care alimenteazi de cele mai multe ori starea de tristere Stiind acest lucru, puteti incerca sé vi orientati copitul spre alts stare de spirit. Cele mai potrivite ,distractii" sine cele fizice, cum ar fi gimnastica, practicarea unui sport sau chiar dansul, Pentru copiii mai mari, acelagi roll pot juca ac- tiviagile de voluntariat sau un anumit fel de munca in servi- ciul comunitatii. Dar si vechile ,distractii* — televizorul, fil ele, jocurile video, puzzle-urile — pot da un brinc tristeti ‘Nu uitati cd aceste instramente ale educatici bazate pe in- teligents emotionalé pot impristia tristeyea numai daca este vorba deo stare de spirit trecatoare, Cind aceste strategii nt, dau rezultate, ind tristejea nu vrea i plece gi copilul nu mai are pofti de mincare, nu mai doarme, nu mai vrea s2 iasi cu prictenii sau nu-si mai face temele citeva sfptimini, nu stagi pe ginduri gi discutati cu un consilier scolar, cu un psiholog sau cu alti specialist, Cum si fac si-i dau pe toyi afard din casi dimineaa, inclusiv pe mine? Problema: Sint 0 persoan’ inteligenta. Lucrez, fac activi tte de voluntariat, fac multe lucruri complicate. Dar simt ca smi epuizeaz’ psibic gi fizic fiecare dimineagt in care trebuie si-mi pregitese pentru plecare copiii si soyul, Eu tot incere sici zorese, ei parci se mised cu incetinitorul. De ce mu pot si fac fayi mai bine acestor situayi? Psihologii au descoperit ceva cu care i-au luat-o inainte tui Einstein, M = 1/TP si SVP = 1/M. Adica: viteza de mis care a copiilor (M) este invers proportionala eu timpul de care dispun pirinti. Cu alte euvinte, cu eit ta ai mai pusin timp, cu atit copiful téu va avea nevoie de mai mult timp si se pregite: 1c. Interesant este si faptul cd stimulentele verba- leale piri: > (SVP), cum ar fi »mai repejor’, sint, la rindul { SFATURIDE LA DOCTORH EDUCATIEL 261 lor, invers proportionale cu viteza copitului, deci il fac si se ite $i mai incet. In aceeasi ordine de idei, cu cit importanya punctualitatii piringilor (IPP) e mai mare, cu atit seade pro- babilitatea eficientei matinale a copilului, adic’ M = 1/IPP. Pe scurt, stresul + graba matinala = probleme gi pierdere de vitez’. Pe tema acestui fenomen al ,alergirii cu incetinitoru!" s-au facut multe speculagi, dar cea mai bund explicate este stresul. Extrem de pusini dintre noi, fie ci este vorba despre pitringi, fie despre copii, pot da randament in condisii de stres incens. Reacfia tipica la stres este incetinirea reactilor, pentre a putea controla ceea ce se intimpli. De aici spirala vicioasi: cu cit parintele ¢ mai stresat si plece, cu att copilul se migca mai incet; cu cit stresul parintelui ereste, cu ati viteza cof Tului scade ete. Opriti-va o clipa din forfota de fiecare zi si intrebati-v care sint problemele. De cele mai multe ori, pur gi simplu nu este timp suficient pentru pregitirle necesare, Acceptafi accastirealitate si revizuiti programul. ,Usor de zis", ati pu- tea spune. Educayia bazati pe inteligenta emotional inseam- 1 si fim realigti gi constieni de sentimentele noastre. Gin- digi fntr-o manieré preventivi. Daci devansare: cu 30 de rmimute a orei la care se culed si se trezesc copii vi poate scuti de protestele si tipetele de dimineara, dar si de pericolul in- ticzieri la servictu, ar merita si tncercayi, nu? Tar dac nu le convine, tot ce au de ficut pentru a putea reveni la vechiul program este i fie gata la timp, dimineaya, cu minimum de proteste. Viata depinde mercu de alegeri gi consecinge. Re- zolvati problemele cu copii dvs., dar urmati mereu un obiec- tiv clar. Luati decizii constiente si nu lasafi lucrurile la voia intimplarii, Ginditi-va ce alte ajustari ar mai putea suporta programul pentru a cistiga mai mult timp dimineata. Dar nu ajunge doar si cigtigati mai mult timp. Apelati la instrumentele educatici bazate pe inteligent’ emoyionali pentru reconversia timpului recuperabil (capitolul 4). Lau- dagi-i pe cei care fac eforturi si fie gata in timp util. Averti- (262 _ovreticenta eworiowatA tn epucaTia copuLon zati cd se pot intimpla lucruri neplicute, cum ar fi si piarda ‘micul dejun, si pliteasca benzina, daca trebuie si-i duceti(ia- igi) dys. sau cd vor fi pedepsiqi dack intfrie la gcoali. O mami i-a spus biiatului ei c& vor pleca la ora 8 fara 10 minu- te, dimineata, indiferent daca este sau nu imbricat. A fost, de-ajuns ca 0 singura data mama si-i impacheteze baiatului hainele intr-o pungi si si-l urce in magind in pijama gi poves- tea nu s-a mai repetat, Alcituiti o lista cu toate lucrurile care sint de ficut dimineata si urmitrigi misura in care copilul re- useste i o respecte (se trezeste la timp, face dus, se imbrac’, igi face patul, ia micul dejun etc.). Folositi ocazional mici sti mulente, cum ar fio gustare deosebiti la micul dejun, chiar daca va trebui si agtepte pind la sfirsitul siptim In cazul adolescensilor, vi recomandim si-i determinayi si asume responsabilitatea pentru rezolvarea problemei, utilizind schema SATGIAPO (capitolul 6). Este un acronim in care § se referi la afirmarea Sentimentelor, A la faptul ci ‘Am o problema, la afirmarea unui Tel clar, pozitiv, G la faprul de a ne Gindi la eile de a atinge acel obicctiv, Ila ne Imagina rezultatele fiecirei actiuni, A la Alegerea celei mai bune soluti, P la Planificarca aplicarii solutici, anticipind si posibilele obstacole, si, in fine, O la rezultar: Cum a fost, ‘cum am putea proceds data viitoare?* De exemplu, un adolescent ar putea rispunde: S: Sint obosit, n-am nici un chef de scoala. A: Nu sint o fiinti matinala. ‘T: Vreau si iau bacalaureatul, G: Sa-mi iau un ceas desteptitor. Saw Sa vorbese cu parintii si mi trezeasca. Sai Sa rog un prieten si ma sune. Sas ‘Sa mi cule mai devreme, I: $i si pierd serialul? 1m si uit sil programer I: Nu vor fi de acord, [Nu se trezeste nici el SFATURI DE LA DOGTORIL EDUCATIZL 268 incere si ma cule ceva mai devreme sisi pun cea- sul sé sune. P: Ma culc inainte de miczul noptii, pun ceasul la ora , i programez si sune tare— si daca tot nu ma scol, iar ma sanctioneaza la scoali — gi nu-ti cer si ma duci tu la scoala, dar dacd mi-ai cumpira o masina, au ar mai tre- bui si apelez la tine si ap ajunge mere la timp. (O: Rimine de vazut. Rezolvati problemele pe care le intimpinati cu aceeag fle- xibilitate creativitate gi perseverengi Merita si incereati veti vedea cd nivelul de stresscade gi lucrurile vor merge mai bine. Pind si Binstein sta asta!- Regula de aur de 24 de carat Cuprins Mulgurniri oe... cane? Cwoint inainte (de Daniel Goleman) .» 1B De ce este important sii invigim pe copii autodisciplina, responsabilita~ tea si sinitatea emotional Hees snamene fl pene pe —sau copil .......... . so d8 Si folosim inteligenga emotional in munca noastr’ de pirinti wed Nu vorbim despre paring r 21 Vi recunoasteti? . 22 Scopuri familiale fi prineipiile de 24 de carate ale educatiei bazate pe inteligenya emotional ‘Un mod de a estima inteligent2 emotional amembrilor familiei .... Ce este fice nu este educatia bazati pe inteligenta emotionala Pregitisi-va pentru cilatorie: planul cary . Cum si avem o familie afectuoass, devotata sapabili sa-si rezolve problemele .. Cine sintem noi ca familie? ...... Copiilor mei n-o si le placi aceasta. Ce-i de facut? . Harta care vi ajutd si devenid o familie afeccuoasi, devotati si capabill sisi rezolve problemele . (266 _ ‘Cum si descretitifruntile membrilor familiei .....58 Pauzele umoristice in familie: Vitamine pentru actiuni pozitive © cutie cu imbratigati ...- evar face sau cear spune un erou? Alteidei.....- Cuvint de incheiere 3. Cum trebuie si le vorbi astfel incit si-ideterminagi sa gindeascd . Principiile calauzitoare ale inteligentei emotionale : Un cuvine de incheiere 4, Autoindrumare si autodezvoltare: disciplina bazati pe imegena emotional . Laude si prioritati.... . Reacile si congtinga de sine alin viata se intimpla tot felul de tucruri ~Linigteste-te" exe 8 Uncuvint de incheiere «1... ..esseeeenees ‘Constiinga propriilor sentimente Pastragi-va calmmal oe. .eee.+ ~Pistreazi-ti calmul", in actiune . Fig la inalyime in corsunicarea cu ceilali ...... 138 Detectoarele de probleme oe 141 Un cuvint de incheiere 6. Indrumati-i pe copiii dvs. si-yi asume actiuni responsabile: SATGIAPO ne vine in ajutor . ... 148 Sentimentele imi indica o actiune chibzuitd. .... 152 ‘Am o problema * woe 153 ‘elurile imi servesc drept ghid . Gindese la ceea ce pot face «.. tein et si naa adiabatic 267 Imagine rezultate awe 157 Aleg cea mai buna solurie . see ee eee ASD Planific totul, anticipez capeanele, exersez planul gi il pun in aplicare .......6664..159 Obsery ce s-a intimplat gi m& gindese ce am de facut in continuare ...... tee 160 ‘in viata de fiecare zi 161 Sugestii pentru pit copiii in vederea luarii unor decizii sia asumiii unor actiuni responsabile Povestea unui tata care a folosit SATGIAPO Prezentarea metodei SATGIAPO ‘Alte situati fn care putetifolosi SATGIAPO 169 17% Uncuvint de incheiere « 7. Conversa intre pat i si copii despre probleme si optiuni importante privind educatia ........180 Criza din scoala primari 182 Ancurajati-i sé-si exprime sentimentele .........184 (Cum si facem fara trecerii in cickul gimnazial -...188 Dificultiti de ordin scolar, la gimnaziu .........191 ‘Temele pentru acasi 2 1193 Crearea unui echlibrs intre temele ome seas sari cate oo... 202 incurajagi exprimarea planucilor de atingere a scopurilor ..... 204 Un raport din perioads liceului, inticulat Nu a inregistrat progrese +206 Optiuni privind facultatea si cariera 209 Un cuvint de incheiere i 212 8. Restabilirea comunicarii: De unde si incepem intr-o epoci a violentei, adrogurilor sia SIDA ...... i +213 Perioada prejcolars primee clase elementare 215‘A dova parte a eoliielementare, scoala general 222 Scoala generali, liceul : Toate virstele ....+0s+++ dicen Un cuvint de incheiere 9, Doctorii educatiei bazate pe inteligenta _ emotionala va dau sfaturi pentru situatit obignuite deviatl ....cecc0sereees Temele pentru acasi trebuie si fie mere mobilul unei lupte? «.- we ‘Cum il ajut pe copilul meu si seape de furie? ind educafia creeazi dezacorduri intre pi Yu mai suport plimbirile cu masina! .-..++ Gum facer ca ora de culcare si fie intr-adevar 0 oradeculeate? «.e-eos-ssc4s0-ii = 25 Ce atitudine putem adopta faya de adolescent care au tendinga si fie necinstigi, s4 spun a3 ‘minciuni sau si ingele oe 5 383 {mite impuse adolesceatilor esate Cena Runcl cnd eopilal meu ist? «+++ 288 Cum si fac si-i dau pe tot afar din casi dimineata, inclusiv pe mine? 260 Editor Ga Asan CURTEA VECHEFUBLISAING Satan Mies Bue wr hla pans 22 mere nrc ST sid air esteem (CURTEA VECHE PUBLISHING ath. Ion Miacu 11, Bucuresti tel fax: (021) 222 57 25, 222 47 65; ve mall: azsenedkappa.zor internet: wer, curtesveche 29 Talon de comanda altura ii rezervddreptal de a modifieaprfurlecafilon COLECTIA CART CHELE AUTOR TTLU PRET 5] Rae Sacretaesuccesuli 5000 Sova Boni S009 Dalia Sehwarte Patras magi! gindud Son a nn | Walter Andsmon Gus pace ncredere 70.000 Davie Reuben ‘ote mits i espe set Daria at ak 85000 Momweiniate | Bitcomet 0.000 Nonnaa Vineet Peale Pore gindt poctve 0.000 Steven K Scat Pastsimpli ce vise imposible $0000 iss Glia ‘Ata desvolis real nterumane 80.000 Heniete Ame Kiser Notas lactoneart 009 A fre Cet ologem eren 0000 Zgaiger Pato cog cop bun introlune nogaiat 0.000 ate Carege Leni inpe ss eet S00 Alay SCs petra eet Zo000 cary CRhpman et je afb 2000 Gi aeeicer Berabaevat 300 tT Kiyosaki Ta opal atrac 50000 Fy Balscamege Gum verbim in public 7000 5 Statin Errol R00 ceryeanon Sw at 7 7000 Fy linn Pease Inwetaniesint defapt rispunaini 70000 Sg handino ‘Aldaupeseees 7000 1 Of Mandine Golimabvettvicdter dintume 7000 Burke edges ‘Armies propa ima 70 Noman icin pale Spe cpa gape 00 K'slanchandSJohecon Manages Mint 2.00 DanielGoleman ntl emofionala S00 Jonn-Meceell Camel dei popular 700 M.Scoit Pack ‘rum ere Se na Bio Iinay 3: ister Cal bun a 7000 Oe Miandine lepers, 7000 2E Zig Mole penta znbi 7000