Analiza matematica

An 1 sem 2

TRUE/FALSE

(A)1.Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn . Daca f este continua in punctul a, exista o vecinatate a punctului a in
care functia este marginita.

(A)2. Fie functiile f,g:X → òm ,X ⊂ òn . Daca f si g sunt continue in punctul a atunci f + g este continua in
a.

(F)3. Fie functia f :X → òm , X ⊂ òn . Daca f este continua in punctul a si λ ∈ ò, atunci λf nu este continua
in a.

(A)4. Fie functia f :X → òm , X ⊂ òn . Daca exista lim f(x) in òm si f nu este definita in punctul a, atunci f se
x→a

poate prelungi prin continuitate in punctul a, punand f(a) = lim f(x)

x→a

(F)5. Fie functia f:X → ò,X ⊂ òn . Daca exista lim f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
x →a
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = 0.

(F)6. Fie functia f:X → ò,X ⊂ òn . Daca exista lim f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
x →a
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = ∞.

p
(A)7. Fie functiile f:X → Y ⊂ òm , g:Y → ò , X ⊂ òn . Daca functia f este continua in punctul a ∈ X , iar
p
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y , atunci functia compusa g(f):X → ò este continua in
punctul a ∈ X

p
(F)8. Fie functiile f:X → Y ⊂ òm , g:Y → ò , X ⊂ òn . Daca functia f este continua in punctul a ∈ X , iar
p
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y , atunci functia compusa g(f):X → ò este discontinua
in punctul a ∈ X

(F)9. Fie functia reala f:X → ò, X ⊂ ò n ; daca in punctul a ∈ X , f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ⋅ f(a) > 0.

1
(F)10. Fie functia realaf:X → ò, X ⊂ ò n ; daca in punctul a ∈ X , f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ⋅ f(a) < 0.

(A)11. Daca functia vectorialaf:X → òm , X ⊂ òn este continua in punctul a ∈ X si f(a) ≠ 0, atunci exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V ∩ X sa avem f(x) ≠ 0.

ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ 3xy 4
ÔÔ (x,y) ≠ (0,0)
(F)12. Functiaf(x,y) = ÌÔ 2x 2 + 7y 8 este continua in origine.
ÔÔ
ÔÔ (x,y) = (0,0)
ÔÔ 0
ÔÓ

13.(A) O functie vectoriala continua pe un interval compact I⊂ òn , este marginita pe I(A)

.

14.(F) O functie vectoriala continua pe un interval compact I⊂ òn , este uniform continua pe I.

15.(F) Orice functie vectoriala continua pe un interval compactI ⊂ òn , este diferentiabila pe I.

16.(A) O functie vectoriala continua pe un interval compactI ⊂ òn , isi atinge efectiv marginile pe I.

17.(F) Fie f :X → ò, X ⊂ ò2 . Cand derivam partial in raport cu variabila x, aceasta (variabila x) este
considerata constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila: y.

18.(A) Fie f : X→ ò, X ⊂ ò2 . Cand derivam partial in raport cu variabila y, variabila x este considerata
constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila y.

19.(A)Daca f(x,y) = sin(x 2 + y 2 ), (x,y) ∈ ò2 , atunci f x ' (x, y) = 2x cos(x 2 + y 2 ).

20.(F)Daca f(x,y) = sin(x 2 + y 2 ), (x,y) ∈ ò2 , atunci f y ' (x,y) = −2y cos(x 2 + y 2 ).

21.(A)Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x n ) este continua partial in raport cu variabila x k in punctul
a = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a n ), atunci f este derivabila partial in raport cu x k in punctul a

2
(A)22.Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x n ) este derivabila partial in raport cu variabila x k in punctul
a = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a n ), atunci f este continua partial in raport cu x k in punctul a.

(A)23.Daca functia reala f(x 1 ,x 2 ,. . . x n ) este derivabila partial in raport cu fiecare variabila x 1 ,x 2 ,. . . x n in
punctul a, atunci f este continua in raport cu fiecare variabila in parte in punctul a.

(A)24.Fie f :X → ò, X ⊂ òn . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x k este de fapt derivarea

functiei in raport cu x k , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca regulile de derivare
stabilite pentru functiile de o variabila se mentin si pentru derivarea partiala.

(A)25.Fie f :X → ò, X ⊂ òn . Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x k este de fapt derivarea

functiei in raport cu x k , celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca operatiile algebrice
efectuate asupra functiilor derivabile partial conduc tot la functii derivabile partial, adica suma,
diferenta, produsul, catul a doua functii derivabile partial reprezinta tot o functie derivabila partial.

(A)26. Dacă funcŃia f e diferenŃiabilă în (x0, y0) atunci ea este continuă în acest punct.

(A)27. Dacă funcŃia f are derivate parŃiale f’x, f’y într-o vecinătate V a lui (x0,y0) şi dacă aceste
derivate parŃiale sunt continue în (x0, y0) atunci funcŃia f este diferenŃiabilă în (x0, y0).

(F)28. Se considera functiaf(x,y) = x + 2y. Atunci f' x (x,y) = f' y (x,y)

(F)29.Se considera functia f(x,y) = x 2 − xy + 3y 2 . Atunci f " 2 (x,y) = f " 2 (x,y).

x y

(A)30.Se considera functia f(x,y) = x 2 − xy + 3y 2 . Atunci derivatele mixte f "xy (x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

(A)31.Se considera functia f(x,y) = x 3 + y 3 . Atunci derivatele mixte f xy

"
(x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

(A)32.Se considera functia f(x,y) = x 2 + 2xy + y 3 + 4. Atunci derivatele mixte f xy

"
(x,y) si f "yx (x,y) sunt egale.

(F)33.Orice functie f:ò2 → ò are puncte stationare.

3
(F)34.Orice functie f:ò2 → ò are cel mult 1 punct de extrem.

(F)35.Orice functie f:ò2 → ò are cel mult 2 puncte stationare.

(A)36.Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi f "xy si f "yx intr-o vecinatate V a unui punct
(a,b) si daca f "xy si f "yx sunt continue in (a, b), atunci f "xy (a,b) = f "yx (a,b).

(A)37.Se considera functia f(x,y) = 2x + y. Atunci f nu are puncte stationare.

(A)38.Daca functia f:ò2 → ò are derivate partiale intr-un punct de extrem (a,b), atunci derivatele partiale
de anuleaza in acest punct f x '(a, b) = f y '( a, b) = 0 .

(F)39.Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò2 → ò si daca f " 2 (a,b) < 0, atunci (a,b) este
x
punct de minim.

(F)40.Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò2 → ò si daca f " 2 (a,b) > 0, atunci (a,b) este
x
punct de maxim.

(A)41.Daca functia f:X → ò,X ⊂ ò2 are derivate partiale mixte de ordinul doi intr-o vecinatate V a lui
(x,y) ∈ X si daca f xy ' ' este continua in (x, y), atunci f xy ' ' (x,y) = f yx ' ' (x,y)

(F)42.Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile, derivabila partial de doua ori pe X, cu toate
derivatele partiale de ordinul doi continue. Diferentiala sa de ordinul al doilea este
∂2f ∂2f ∂2f
d f(x,y) = 2 dx − 2
2 2
dxdy + 2 dy 2
∂x ∂x∂y ∂y

(A)43.Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile, care are in X toate derivatele partiale de ordinul n si
toate aceste derivate partiale sunt continue. Diferentiala sa de ordinul n este
∂n f ∂nf ∂nf ∂nf
d n f(x,y) = n dx n + C1n n − 1 dx n − 1 dy +. . .+ C kn n − k k dx n − k dy k +. . .+ n dy n
∂x ∂x ∂y ∂x ∂y ∂y

4
(F)44.Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct stationar pentru f, atunci
(a,b) este punct de extrem al lui f.

(A)45.Fie f:X → ò,X ⊂ ò2 o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct de extrem pentru f,
atunci (a,b) este punct stationar pentru f.

p
(A)46.Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A 12 | |A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆1 = A11 , ∆2 = | 11 | ,..., ∆ = | 21 , unde
|A
p
| |
| 21 A 22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un minim.

p
(F)47.Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆1 = A11 , ∆2 = | 11 | ,..., p | 21
∆ = , unde
|A | |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un maxim.

5
 p
(A)48.Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A12 | |
p A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆*1 = −A11 , ∆*2 = | 11 | ,..., ∆*p = (−1) | 21 , unde
|A | |
| 21 A22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un minim.

p
(F)49.Fie f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) o functie definita pe X ⊂ ò , derivabila de trei ori pe X. Fie (a 1 ,. . . ,a p ) o solutie
∂f ∂f
a sistemului = 0,. . . , = 0.
∂x 1 ∂x p
| |
| A11 A12 ... A1p |
| | | |
|A A 12 | |
p A A22 ... A2p ||
Daca toate numerele ∆*1 = −A11 , ∆*2 = | 11 | ,..., ∆*p = (−1) | 21 , unde
|A | |
| 21 A 22 || | ... ... ... ... |
| |
|| A p1 A p2 ... A pp ||

∂2f
Aij = (a 1 ,a 2 ,. . . ,a p ), sunt pozitive, atunci functia f(x 1 ,x 2 ,. . . ,x p ) are in punctul (a 1 ,. . . ,a p )
∂x i ∂x j
un maxim.

(A)50. Integrala curbilinie de primul tip nu depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.

(A)51. Integrala curbilinie de primul tip depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.

(F)52. Integrala curbilinie de al doilea tip isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere a
drumului de integrare.

(A)53. Integrala curbilinie de al doilea tip nu isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere
a drumului de integrare.

6
MULTIPLE CHOICE

1. Alege raspunsul care completeaza cel mai bine spatiul liber din enuntul urmator.
Fie I ⊂ ò un interval necompact si functia f:I → ò. Spunem ca functia f este ..................... daca
∀ [a,b] ⊂ I , f| [a,b] este integrabila.
a. liber integrabila;
*b. local integrabila;
c. global integrabila;
d. continua.

2. Un drum cu lungime finita se numeste

a. juxtapozabil;
b. inversabil;
c. rectificabil;
*d. poligonal.

3. Fie drumul d:[a,b] → X . Drumul (−d):[a,b] → X , definit prin (−d)(t) = d(a + b − t) se numeste
a. inversul lui d;
b. concatenatul lui d;
c. imaginea lui d;
*d. alt raspuns.

4. Fie (X, τ) un spatiu topologic. O functie continua d:[a,b] → X astfel incat d([a,b]) este multime
compacta si conexa se numeste
a. bijectie in X;
*b. drum in X;
c. homeomorfism in X;
d. alt raspuns.

7
5. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie M ⊂ ò2 , un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie ∂M un drum simplu, inchis, de clasa
C 1 pe portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe ∂M lasa domeniul M in stanga), a carui
imagine este frontiera topologica a lui M.
Fie D o multime deschisa astfel incat M ⊂ D si fie functiile P,Q:D → ò, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁÁ ÿ ˜˜˜ dxdy = Pdx + Qdy ;
a. ∫∫ ÁÁ
ÁË ∂x ∂y ˜˜¯
+ ˜
M ∂M

ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁ ˜˜
*b. ∫∫ ÁÁ ÿ
ÁÁ ∂x − ∂y ˜˜˜ dxdy = Pdx + Qdy ;
˜
M Ë ¯ ∂M

ÊÁ ∂P ∂Q ˆ˜
ÁÁ ˜˜
c. ∫∫ ÁÁ ÿ
ÁÁ ∂x − ∂y ˜˜˜ dxdy = Pdx − Qdy ;
˜
M Ë ¯ ∂M

ÊÁ ∂Q ∂P ˆ˜
ÁÁ ˜˜
d. ∫∫ ÁÁ −ÿ
ÁÁË ∂y ∂x ˜˜¯
˜˜ dxdy = Pdx + Qdy .
M ∂M

6. Fie f:[a,b] → ò,g:[a,b] → ò doua functii integrabile Riemann. Atunci:

a. functia fg este continua;
*b. functiafg este integrabila Riemann;
c. functia fg este derivabila.

7. Fie f:[a,b] → ò o functie integrabila Riemann. Atunci

*a. f are proprietatea lui Darboux;
b. f este continua;
c. f este marginita.

8. Fie f:[0,∞) → ò si g:[0,∞) → ò functii continue cu proprietatea ca | f(x)| ≤| g(x)| pentru orice
∞

x ∈ [0,∞) si ∫ | g(x)| dx este convergenta. Atunci:

0
∞

a. ∫ | f(x)| dx este convergenta;

0
∞

b. ∫ | g(x)| dx este convergenta;

0
∞

*c. ∫ | f(x)| dx este convergenta.

0

8
 9. Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn si a un ....................... al multimii de definitie X. Se spune ca un vector
b ∈ òm este limita functiei f in punctul a daca pentru orice ε > 0 exista η > 0 astfel incat oricare ar fi
x ≠ a,x ∈ X si Äx − aÄ < η sa avem Ä f(x) − bÄ < ε .
a. punct izolat
*b. punct de acumulare
c. punct aderent

10. Fie functia f:X → òm ,X ⊂ òn si a ∈ X . Se spune ca functia f este ..................... in punctul a, daca
pentru orice ε > 0 exista ηε > 0 astfel incat oricare x ∈ X sa avem Ä f(x) − f(a)Ä < ε daca Äx − aÄ < η ε
a. constanta
b. derivabila
*c. continua

∫
11. Fie f:[a,b] → ò o functie continua. Expresia π f 2 (x)dx ne da
a
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
*c. volumul corpului de rotatieC = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

12. Fie f:[a,b] → ò o functie derivabila cu derivata continua. Expresia ∫ 1 + (f '(x)) 2 dx ne da

a
*a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò 3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

13. Fie f:[a,b] → ò+ o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 2π f(x) ∫ 1 + (f '(x)) 2 dx ne da
a
a. lungimea graficului functiei f
*b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 = f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò3 | y 2 + z 2 ≤| f(x)| }

9
AM: lungimea unui drum, integrale curbilinii
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE

1. Fie functia f:[0,1] → ò, f(x) = x 2 + 1. Lungimea graficului lui f este

1 ÊÁ ˆ
a. ÁÁ 2 + ln(1 + 2) ˜˜˜ ;
2 Ë ¯
b. 2 + ln(1 + 2);
Ê
1 ÁÁ 1 ˆ˜
˜
\c. ÁÁÁÁ ln(2 + 5) + 5 ˜˜˜˜ ;
2 ÁË 2 ˜¯
4
d. .
3

2. Lungimea curbei y = x 3 / 2 , unde x ∈ [0,4], este

8
\a. (10 10 − 1);
27
4
b. ( 10 − 1);
9
c. 2.

ÏÔÔ
ÔÔ x = 3cos t
ÔÔÔ π
3. Fie curba data de ÔÌÔ y = 3sint , unde t ∈ [0, ]. Lungimea acestei curbe este
ÔÔ 2
ÔÔ
ÔÔÓ z = 4t
π
a. ;
2
b. 5;
5π
\c. ;
2
π
d. .
2

1
 ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ t
ÔÔÔ cos x
ÔÔÔ x =
ÔÔ
∫ x
dx
ÍÈÍ π ˙˘˙
Í ˙
4. Lungimea curbei data de ÔÌ 1
, t ∈ ÍÍÍÍ 1, ˙˙˙˙ este
ÔÔÔ ÍÍÎ 2 ˙˙˚
ÔÔ t
sinx
ÔÔÔ
ÔÔÔ
∫
ÔÔÔ y =
x
dx
Ó 1

π2
a. ;
4
π
\b. ln ;
2
π
c. − 1.
2

ÏÔ
ÔÔ
Ô x = a(t − sint)
5. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π] este
ÔÔÔ
ÔÓ y = a(1 − cos t)
a. a;
b. 2a;
c. 4a;
\d. 8a.

ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔ x = a ⋅ cos 3 t
6. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π], a > 0 este
ÔÔ
ÔÔ y = a ⋅ sin3 t
Ó
a. 3a;
\b. 6a;
3a
c. .
2

ÏÔ ÈÍ ˘
ÔÔ ÍÍ π ˙˙˙
Ô x = 2sint
7. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ ÍÍÍ 0, ˙˙˙˙ este
Í
ÔÔÔ ÍÍÎ 3 ˙˙˚
ÔÓ y = 2cos t
π
a. ;
6
2π
\b. ;
3
c. 1.

2
 ÏÔ
ÔÔ
Ô x = a(cos t + t sint)
8. Lungimea curbei data de ÌÔ , t ∈ [0,2π],a > 0 este
ÔÔÔ
ÔÓ y = a(sint − t cos t)
a. 2π ;
b. π 2 − 1;
\c. 2π 2 a;
d. 4πa.

∫
9. Fie I = xy dl, unde C: x = t, y = t 2 , t ∈ [−1,1]. Valoarea lui I este
C
\a. 0;
b. 2 − 1;
1
c. ;
3
d. 2.

ÔÏÔÔ
ÔÔ a
ÔÔ
ÔÔ x = cos θ ÈÍ
ÍÍ π ˙˙˙
˘
Ô
∫
10. Fie I = xy dl unde C:ÔÌÔ
ÔÔ
2 ,θ∈ ÍÍ 0, ˙˙ . Valoarea lui I este
ÍÍ ˙
ÍÍÎ 2 ˙˙˙˚
C Ô a
ÔÔÔ y = sin θ
ÔÔÔ 2
Ó
a. 0;
a 3 ÁÁÁÊ π ˆ˜
˜
b. ÁÁ − 1˜˜˜ ;
16 ÁË 2Á ˜˜
¯
3
a
\c. .
16

dl
11. Fie I = ∫x 2
+ y2 + z2
, unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = bt, t ∈ [0,2π] .
C
Valoarea acestei integrale este
a2 + b2 2πb
\a. arctan ;
ab a
a2 + b2 2πa
b. arctan ;
ab b
a2 + b2 2πb
c. ln ;
ab a
a 2πb
d. arctan .
2πb a

3
 ÏÔÔ
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÔ x = t
ÔÔÔ
12. Fie I = ∫ xyz dl, unde C:ÔÌÔ y = t 2 , t ∈ [0,1]. Valoarea lui I este
ÔÔ
C ÔÔ
ÔÔÔ 2
ÔÔ z = t 3
ÔÔÓ 3
2
a. ;
21
4
b. ;
27
46
\c. ;
189
6
d. .
27

x2 y2
∫
13. Fie I = xy dl, C fiind sfertul din elipsa
a2
+
b2
= 1 situat in primul cadran. Valoarea lui I este
C

ab(a 2 + ab + b 2 )
\a. ;
3(a + b)
b. ab(a + b);
ab(a 3 + b 3 )
c. ;
3
d. 1.

ÔÏÔÔ
ÔÔ x = t
ÔÔ
ÔÔÔ 3
ÔÔÔ 4
∫
14. Fie I = xyz(x 2 + y 2 + z 2 ) dl, C = ÔÌ y = t , t ∈ [0,1] . Valoarea lui I este
2
ÔÔÔ 3
C ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÔ z = t 2
ÔÔÔ
Ó
13935
a. ;
1875
13936
\b. ;
1875
13937
c. .
1875

4
 ÏÔÔ ÈÍ ˘
ÔÔÔ x = t − sint ÍÍ π ˙˙˙
15. Fie I = ∫ y(2 − y) dl, C = ÌÔ
ÔÔ
,t∈ ÍÍ 0, ˙˙ . Valoarea lui I este
ÍÍ ˙
ÍÍÎ 2 ˙˙˙˚
C ÔÓÔ y = 1 − cos t

2 2
\a. ;
3
2 3
b. ;
2
2 5
c. .
2

∫
16. Fie I = (x 2 + y 2 ) dl, unde C este segmentul de dreapta AB, A(a,a), B(b,b), b>a. Valoarea lui I este
C

2 2
a. (b − a);
3
2 2
b. (b 2 − a 2 );
3
2 2
\c. (b 3 − a 3 );
3
2 2
d. (b 3 + a 3 ).
3

∫
17. Fie I = (x + y) dl, unde C este segmentul OA; O(0,0), A(1,2). Valoarea lui I este
C

3 3
a. ;
2
3 5
\b. ;
2
3 7
c. ;
2
3 6
d. .
2

5
 ∫
18. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea 3xy dx − y 2 dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | y = 2x 2 , x ∈ [0,2] ˝Ô este
Ó ˛
110
a. − ;
3
440
b. ;
3
440
\c. − ;
3
d. 0.

∫
19. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x 2 + 6y) dx − 14yz dy + 20xz 2 dz , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÔÌ (x,y,z) ∈ ò3 | x = t, y = t2 , z = t3 , t ∈ [0,1] Ô˝ este
Ó ˛
\a. 5;
b. 10;
c. 15;
d. 20.

∫
20. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = xy dx − y 2 dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÔÌ (x,y) ∈ ò2 | x = t2 , y = t3 , t ∈ [0,1] Ô˝ este
Ó ˛
a. 0;
1
b. ;
21
1
\c. − ;
21
2
d. .
21

6
 ∫
21. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dy , unde
Γ
ÏÔ ¸Ô
Γ = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | x = e t , y = ln(1 + e t ), t ∈ [0,ln2] ˝Ô este
Ó ˛
3
a. 1 + ln ;
2
2
\b. 1 + ln ;
3
2
c. 2 + ln ;
3
2
d. 2 − ln .
3

22. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = ∫ yz dx + xz dy + xy dz , unde

Γ
ÔÏ Ô¸
Γ = ÌÔ (x,y,z) ∈ ò3 | x = t, y = t 2 , z = t 3 , t ∈ [0,1] ˝Ô este
Ó ˛
59
a. ;
42
60
b. ;
42
61
\c. ;
42
62
d. .
42

23. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = ∫ x dx + xy dy + xyz dz , unde

Γ
ÔÏ Ô¸
Γ = ÔÌÔ (x,y,z) ∈ ò3 | x = e t , y = e −t , z = 2t, t ∈ [0,1] Ô˝Ô este
Ó ˛
e2 1 1
\a. + − ;
2 e 2
e3 1 1
b. + − ;
3 e 2
e2 1 1
c. + − ;
2 e2 2
e2 1 1
d. + + .
2 e2 2

7
 ∫
24. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (y + 1) dx + x 2 dy, unde C este curba simpla si
C

rectificabila care are ca imagine portiunea din parabola y = x 2 − 1, cuprinsa intre punctele A(−1,0) si
B(1,0), care are primul capat in B. Valoarea ei este
2
a. ;
3
2
\b. − ;
3
c. 2;
d. π.

dl 1
25. Fie I = ∫C x −y
unde C este segmentul de dreapta y =
2
x − 2 cuprins intre punctele A(0,− 2) si

B(4,0). Valoarea lui I este

\a. 5 ln2
b. 5 ln3
c. 5 ln8

26. Fie I = ∫C
xydl unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt
A(0,0),B(4,0),C(4,2),D(0,2). Valoarea lui I este
a. 22
b. 23
\c. 24

27. Calculeaza ∫ C
(x − y)dl unde C este circumferinta x 2 + y 2 = ax.

πa 2
\a.
2
πa 2
b.
3
πa 2
c.
4

28. Calculeaza ∫ C
2y dl , unde C este primul arc al cicloidei x = a(t − sint), y = a(1 − cos t)
( t ∈ [0,2π] )
a. 0
\b. 4a a π
c. sina

8
29. Calculeaza ∫
C
(x 2 + y 2 ) n dl , unde C este circumferinta x = acos t, y = asint.

\a. 2πa 2n + 1
b. 2πa 2n
c. 2π 2 a 2n + 1

z2
30. Calculeaza integrala ∫
C x2 + y2
dl unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = at, a > 0.

8π 3 a 2
\a.
3
π a 2
3

b.
3
8π 3
2
c.
3

31. Calculeaza ∫
C
(2z − x 2 + y 2 )dl unde C este prima spira a spiralei conice x = t cos t, y = t sint, z=t.
Indicatie: se ia t ∈ [0,2π]
ÊÁ 3 ˆ˜
Á ˜˜
2 2 ÁÁÁ 2 ˜˜
\a. ÁÁÁ (2π 2 + 1) − 1˜˜˜
3 ÁÁÁ ˜˜
˜˜
Á
Ë ¯
ÊÁ 3 ˆ˜
Á ˜˜
2 2 ÁÁÁ 2 ˜˜
Á
ÁÁÁ (2π + 1) + 1˜˜˜
b. 2 ˜
3 ÁÁ ˜˜
Á ˜
Ë ¯
2 2
c.
3

∫
32. Calculeaza integrala xydl unde C este conturul patratului | x|+| y|= a, a > 0.
C
\a. 0
b. 1000
c. a 2008

9
 dl
33. Calculeaza integrala ∫ unde C este segmentul AB A(0,0), B(1,2).
C
x2 + y2 + 4

5 +3
\a. ln
2
5 −3
b. ln
2
5 +3
c. ln
254

10
AM: extreme
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE

∞
1. Daca Γ(a) = ∫ 0 +0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, atunci
a. Γ(2) = 0;
\b. Γ(2) = 1;
c. Γ(2) = 2;
d. Γ(2) = 3.

1−0
2. Daca Β(a,b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, atunci
ÊÁ 1 1 ˆ˜
Á ˜
a. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = e;
ÁË 2 2 ˜¯
ÁÊÁ 1 1 ˜ˆ˜
\b. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = π;
ÁË 2 2 ˜¯
ÁÊÁ 1 1 ˜ˆ˜
c. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ = π;
ÁË 2 2 ˜¯
ÁÊÁ 1 1 ˜˜ˆ π
d. Β ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ =
ÁË 2 2 ˜¯ 2

1−0 ∞
3. Stiind ca Β(a,b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, si ca Γ(a) = ∫
0 +0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, sa se
ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜
calculeze Γ ÁÁÁÁ ˜˜˜˜ (eventual se poate folosi legatura dintre Β si Γ).
ÁË 2 ˜¯
a. π ;
\b. π ;
c. π 2 ;
d. π 2 π .

1
 1−0
4. Daca Β(a, b) = ∫ 0+0
x a − 1 (1 − x) b − 1 dx , cu a,b>0, atunci

1
a. Β(3,4) = ;
120
π
b. Β(3,4) = ;
2
1
\c. Β(3,4) = ;
60
π2
d. Β(3,4) = .
6

∞ ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜
5. Daca Γ(a) = ∫
0+0
x a − 1 e −x dx , pentru a>0, atunci (folosind eventual faptul ca ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ =
ÁË 2 ˜¯
π ) rezulta ca

ÁÊÁ 3 ˆ˜˜ π
\a. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 2
ÊÁ 3 ˆ˜ π
Á ˜
b. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 4
ÊÁ 3 ˆ˜ π
Á ˜
c. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = ;
ÁË 2 ˜¯ 8
ÊÁ 3 ˆ˜ π
Á ˜
d. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜ = .
ÁË 2 ˜¯ 16

∫ x 4 e −2 x dx este
5
6. Valoarea integralei de tip Gamma
0

1 9 4
a. ⋅ Γ 
2 16 5  5 
5

1 4 9
\b. 5 ⋅ Γ 
2 16 5  5 
1 9 9
c. ⋅ Γ 
2 16 5  5 
5

1 ÁÊÁ 9 ˜ˆ˜
d. ΓÁÁÁÁ ˜˜˜˜
2 24 ÁË 5 ˜¯
5

2
 1

∫ x 3 (1 − x ) dx este
2
7. Valoarea integralei de tip Beta
0

5
Γ   Γ ( 3)
\a.  
2
9
Γ 
2
 5   12 
Γ Γ 
b.
3  7 
 92 
Γ 
 21 
16
c.
693
5
Γ   Γ ( 3)
d.
2
5 
Γ + 2
2 

∫x e
7 −x
8. Folosind proprietatile integralei Gamma, obtinem ca dx este egala cu
0

a. 8!
\b. 7!
c. 6!
d. 9!

3
 1

∫ x 5 ⋅ 7 (1 − x ) dx este egala cu
3 5
9. Folosind proprietatile integralei Beta, obtinem ca
0

8 5
Γ Γ 
a. 3 7
 71 
Γ 
 21 
 5   12 
Γ Γ 
b.
 3  7 
 71 
Γ 
 21 
 8   12 
Γ Γ 
\c.
 3  7 
 92 
Γ 
 21 
5 8
Γ Γ 
d. 3 7
 59 
Γ 
 21 

4
AM: integrala dubla
An 1 sem 2

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera I = ∫∫ xy dxdy , unde D este domeniul limitat de parabola y = x 2

si de dreapta y = 2x + 3.
D
Valoarea lui I este
160
\a. ;
3
161
b. ;
3
162
c. ;
3
163
d. .
3

2. Aria domeniului plan marginit de curbele y = x si y = x 2 , este:

a. 1;
1
b. ;
2
1
c. ;
3
1
\d. .
6

ÔÏ Ô¸
3. Se considera I = ∫∫ (1 − y) dxdy unde D = ÔÌÔÓ (x,y) ∈ ò | x
3 2
+ (y − 1) 2 ≤ 1, y ≤ x 2 ,x ≥ 0˝Ô . Valoarea lui I
˛
D
este:
1
a. ;
13
1
b. ;
14
1
\c. ;
15
1
d. .
16

1
 ÏÔ ¸Ô
4. Valoarea integralei duble I = ∫∫ 2(x + y) dxdy , unde D = ÔÔÌÓ (x,y) ∈ ò | 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1ÔÔ˝˛ , este
2

D
a. 1;
\b. 2;
c. 3;
d. 4.

∫
5. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1 − x 2 )y dx + x(1 + y 2 ) dy unde
γ
γ(t) = (r cos t,r sint), cu r > 0 si t ∈ [0, π] este egala cu
πr 4
a. ;
2
πr 4
b. ;
3
πr 4
\c. ;
4
πr 4
d. .
5

6. Valoarea integralei duble ∫∫ (x 2

+ y) dxdy , unde D este domeniul plan marginit de curbele y = x 2 si
D

y = x, este
2

31
a. ;
140
32
b. ;
140
33
\c. ;
140
34
d. .
140

ÔÏ ¸Ô
∫∫ x ye
xy
7. Valoarea integralei 2
dxdy , unde D = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 |0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 2˝Ô este
Ó ˛
D
a. 0;
\b. 1;
c. 2;
d. 3.

2
 x2
8. Fie integrala dubla I = ∫∫ y 2
dxdy , unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, y = x si de
D
hiperbola xy = 1. Valoarea lui I este
9
\a. ;
4
9π
b. ;
4
9π 2
c. ;
4
9π 3
d. .
4

9. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ xy 2

dxdy , D fiind domeniul marginit de curbele y = x 2 si y = x.
D

π
a. ;
3
b. e 2 − 1;
c. ln2;
1
\d. .
40

10. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ xy dxdy , D fiind domeniul marginit de curbele y = x 2 si y = x,

D
x ∈ [0,1].
e
a. ;
27
4
\b. ;
27
c. e 2 − ln3;
d. 5.

3
 ÏÔÔ
ÔÔ 2
ÔÔ x + y 2 ≤ 4
11. Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ y dxdy , unde D:ÔÌ .
ÔÔ
D ÔÔ 3y ≥ x 2
Ó
12 3
a. ;
5
13 3
b. ;
5
14 3
\c. ;
5
d. 3 3.

12. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla ∫∫ (x + y) 2

dxdy , unde
D
ÏÔ ¸Ô
D = ÌÔ (x,y) ∈ ò2 | x 2 + y 2 ≤ 1˝Ô .
Ó ˛
π
a. ;
6
π
b. ;
4
π
c. ;
3
π
\d. .
2

13. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla ∫∫ x y 2 2

dxdy , unde D este
D

x2 y2
domeniul marginit de elipsa + = 1.
a2 b2
a3b3
a. ;
24
a3b3
\b. π;
24
a3b3
c. π 2;
24
a3b3
d. π 3.
24

4
14. Calculeaza integrala dubla ∫∫ xy dxdy , unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 2.
D
a. 0;
\b. 1;
c. 2;
d. 3.

∫∫ e
x+y
15. Calculeaza integrala dubla dxdy , unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 1.
D
a. 0;
\b. (e − 1) 2 ;
c. (e − 1)(e − 2);
d. e 2 − 1.

x2
16. Calculeaza integrala dubla ∫∫ 1 + y 2
dxdy , unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1.
D

π
a. ;
2
π
b. ;
3
π
c. ;
4
π
\d. .
12

1
17. Calculeaza integrala dubla ∫∫ ÊÁ x + y + 1ˆ˜ 2
dxdy , unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1,0 ≤ y ≤ 1.
D Ë ¯
2
a. e ;
b. ln2 − ln1;
c. ln2 − ln3;
4
\d. ln .
3

5
 a x

∫ ∫
18. Calculeaza integrala dx dy.
0 0
1/3
3a
a. ;
2
3a
b. ;
2
2a 3 / 2
\c. ;
3
2a 2 / 3
d. .
3

4 2x
y
19. Calculeaza integrala dx ∫ ∫ x dy.
2 x
a. 5;
b. 7;
\c. 9;
d. 11.

2 ln y

∫ ∫
20. Calculeaza integrala dy e x dx
1 0

1
a. ;
4
1
b. ;
3
1
\c. ;
2
3
d. .
2

6
21. Calculeaza integrala ∫∫ (x 2
+ y) dxdy , unde D este domeniul marginit de parabolele y = x 2 si y 2 = x.
D

75
a. ;
140
42
b. ;
140
c. 1;
33
\d. .
140

x2
22. Calculeaza integrala dubla ∫∫ y 2
dxdy unde D este domeniul marginit de dreptele x = 0,y = π si de
D
hiperbola xy = 1.
9
\a. ;
4
9 π
b. ;
4
e
c. ;
7
d. 1.

1 2 3

∫ ∫ ∫
23. Calculeaza integrala dx dy dz .
0 0 0
a. 1;
b. 2;
c. 3;
\d. 6.

a b c

∫ ∫ ∫
24. Calculeaza integrala dx dy (x + y + z)dz .
0 0 0

abc
a. ;
2
a +b+c
b. ;
3
abc(a + b + c)
\c. ;
2
abc(a + b + c)
d.
3

7
 a x y

∫ ∫ ∫
25. Calculeaza integrala dx dy xyz dz .
0 0 0

a +1
a. ;
a −3
a8
b. ;
94
324
c. ;
a2
a6
\d. .
48

26. Calculeaza integrala ∫∫∫ x y z dxdydz , unde domeniul V este definit de inegalitatile
3 2

V
0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ x, 0 ≤ z ≤ xy.
1
\a. ;
110
3
b. ;
19
πe 2
c. ;
3
d. ln5 − ln2.

27. Trecand la coordonate sferice, calculeaza integrala ∫∫∫ x 2 + y 2 + z 2 dxdydz , unde V este bila
V
centrata in origine de raza R.
a. πR3 ;
πR3
b. ;
3
\c. πR4 ;
πR5
d. .
5

8
28. Să se evalueze integrala dublă: ∫ ∫ ( x + 2 y)dxdy, D= [1,4] × [ 2,5]
D

171
\a.
2
153
b.
2
c. alt răspuns
91
d.
2

29. Să se calculeze valoarea integralei duble:

∫ ∫ ( x − y )dxdy D= {(x,y) ∈ ℜ2 / 0 ≤ x ≤ 2, 0 ≤ y ≤ x + 1}
D

2
a.
3
1
\b.
3
1
c. −
6
d. alt răspuns

30. Să se calculeze integrala dublă: ∫∫ (x + y)dxdy unde D este domeniul marginit de curbele
D
x = 0,x = 1,y = x,y = 2x

2
a.
3
b. alt răspuns
5
\c.
6
1
d.
6

9
31. Să se calculeze integrala dublă:
xy
∫∫ dxdy , D= [ 0,1] × [1, 2 ]
D x2 + y2
2
a.
3
5
b.
3
c. alt răspuns
1
d.
3

32. EvaluaŃi integrala dublă: ∫∫ xydxdy unde D este domeniul marginit de curbele
D

x = 0,x = 3,y = x ,y = 2x + 3
2

a. 52
b. 53
\c. 54
d. alt răspuns

33. Să se calculeze: ∫∫ ( x
2
+ y )dxdy, D= {( x,y ) ∈ℜ2 | 1 ≤ x ≤ 3, 1 ≤ y ≤ 2 x + 1 }
D

a. Alt răspuns
783
b.
20
183
\c.
20
103
d.
20

∫∫ ( x + y )dxdy, D= [0,1] × [1,3]

2
34. Să se calculeze:
D

19
a.
3
25
b.
3
29
\c.
3
d. Alt răspuns

10
 ∫∫ ( x + y )dxdy, D= [0,1] × [1,3]
2
35. Să se calculeze :
D
a. Alt răspuns
4
b.
3
7
c.
3
14
\d.
3

∫∫ ( x y + xy 2 )dxdy, D = [ −1,1] × [ 0,3]

2
36. Să se calculeze :
D
\a. 3
b. Alt răspuns
c. -1
d. 12

37. Să se calculeze : ∫∫ xydxdy, D este mărginit de dreptele:

D
y = x, y = 0, x = 1 .

1
a.
5
1
\b.
8
c. Alt răspuns
1
d.
5

38. Să se calculeze : ∫∫ xdxdy, unde D = {( x, y ) ∈ ℜ 2 , x 2 + y 2 ≤ 1, x ≥ 0}

D
1
a.
3
5
b.
3
2
\c.
3
d. Alt răspuns

11
 ∫∫ ydxdy, D = {( x, y ) ∈ℜ , x + y 2 ≤ 1, y ≥ 0}
2 2
39. Să se calculeze:
D
a. Alt răspuns
1
b.
3
5
c.
3
2
\d.
3

∫∫ dxdy, D = {( x, y ) ∈ℜ , 0 ≤ x ≤ 3, 2 − x ≤ y ≤ 2}
2
40. Să se calculeze:
D
9
\a.
2
b. 5
c. 0
d. Alt răspuns

41. Să se calculeze: ∫∫ 1 − x 2 − y 2 dxdy , D = {( x, y ) ∈ ℜ 2 , x 2 + y 2 ≤ 1}

D

2π
a.
3
π
b.
3
c. Alt răspuns
7π
d.
3

42. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
2 2 −y

∫−6
dy ∫
y
2 f(x,y)dx sunt
−1
4

y2
a. y= − 1,y = 2 − y,x = −6,x = 2
4
y2
b. x= + 1,x = 2 + y,y = −6,y = 2
4
y2
\c. x = − 1,x = 2 − y,y = −6,y = 2
4

12
 3 2x
43. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫
1
dx ∫ x f(x,y)dy
3

sunt
x
\a. y = ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
x
b. y= ,y = 2x,x = 100,x = 3
3
x
c. x= ,x = 2x,y = 1,y = 3
3

3 x+9
44. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫
1
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy

sunt
x
a. y= ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
x
b. y=,y = 2x,x = 100,x = 3
3
\c. y = x 2 ,y = x + 9,x = 1,x = 3

45. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
3 2
25 − x
∫0
dx ∫
0
f(x,y)dy sunt

x
a. y= ,y = 2x,x = 1,x = 3
3
\b. y = 0,y = 25 − x 2 ,x = 0,x = 3
c. y = x 2 ,y = x + 9,x = 1,x = 3

46. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
4 10 − y

∫0
dy ∫
y
f(x,y)dx sunt
\a. y = 4,y = 0,x = y,x = 10 − y
b. y = 4,y = 0,x = y,x = 0
y2
c. x= − 1,x = 2 − y,y = −6,y = 2
4

13
 2 x+2
47. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla ∫−1
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy

sunt
\a. y = x 2 ,y = 2 + x,x = −1,x = 2
b. y = x,y = 2 + x,x = −1,x = 2
c. y = x 2 ,y = 2 + x,y = −1,y = 2

4 12x
48. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla ∫0
dx ∫
3x
2
f(x,y)dy
4 12x
a. ∫0
dy ∫
3x
2
f(x,y)dx

y
48
∫ ∫
3
b. dx y f(x,y)dy
0
12

\c. alt raspuns

49. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este paralelogramul ale carui laturi sunt
D
x = 3,x = 5,3x − 2y + 1 = 0,3x − 2y + 4 = 0.
3x + 4
5
∫ dx ∫ 3x + 1 f(x,y)dy
2
\a.
3
2

3x + 4
5
∫ dy ∫ 3x + 1 f(x,y)dx
2
b.
3
2

c. alt raspuns

50. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este triunghiul ale carui laturi sunt
D
x = 0,y = 0,x + y = 2
2 2−x
a. ∫0
dy ∫0
f(x,y)dx
2 2−x
\b. ∫0
dx ∫0
f(x,y)dy
c. alt raspuns

14
51. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de
D

x + y ≤ 1,x ≥ 0,y ≥ 0
2 2

1 2
1−y
\a. ∫0
dy ∫
0
f(x,y)dx
2
1 1−y
b. ∫0
dy ∫
0
f(x,y)dx
c. alt raspuns

52. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de
D

y ≥ x ,y ≤ 4 − x
2 2

2
1 4−x
a. ∫0
dy ∫ 2
x
f(x,y)dx
2
1 4−x
b. ∫0
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy
2
2 4−x
\c. ∫− 2
dx ∫ 2
x
f(x,y)dy

53. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este domeniul marginit de parabolele
D

y = x ,y =
2
x
x
a. ∫x
2
f(x,y)dxdy

1 x
\b. ∫0
dx ∫
x
2
f(x,y)dy
2
2 4−x
c. ∫− 2
dx ∫ x
2
f(x,y)dy

15
54. Determinati limitele integralei duble ∫∫ f(x,y)dxdy daca D este triunghiul ale carui laturi au suport
D
dreptele de ecuatii y = x,y = 2x,x + y = 6
2 2x 3 6 −x

a. ∫ dx ∫ f(x,y)dy + ∫ dx ∫ f(x,y)dy
0 x 2 x
2 2x 3 6 −x

b. ∫ dy ∫ f(x,y)dx + ∫ dx ∫ f(x,y)dy
0 x 2 x
3 2x 2 6 −x

∫ ∫
\c. dx f(x,y)dy + dx ∫ ∫ f(x,y)dy
2 x 0 x

16
Analiza matematica
Continuitate, derivate partiale puncte de extrem

MULTIPLE CHOICE

1. Derivata partiala a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila x este egala cu

2

*a. 2x + y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

2. Derivata partiala la lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila x este egala cu

2

*a. 2x + y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

3. Derivata partiala la lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila y este egala cu

2

a. 2x c. xy
b. 2x + y *d. x

4. Derivata partiala a lui f(x,y) = x y + xy + 1 in raport cu variabila y este egala cu

2

*a. x + x 2x + y 2
2
c.
b. 2x + y + 1 d. x +y

5. Derivata partiala a lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila y este egala cu

2 2

*a. x + 2y c. 2x + y 2
b. 2x + y + 1 d. x +y

6. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila y, notata

2
f ' ' 2 este egala
y
cu
a. 2x c. xy
b. 2x + y *d. 0

7. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + 1 in raport cu variabila x este egala cu

3

*a. 6x c. xy
b. 2x + y d. 0

1
 8. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + xy + y in raport cu variabila y este egala cu
3 3

a. 6x c. xy
b. 2x + y *d. 6y

9. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x,y) = x + 2xy + y in raport cu variabila y este egala cu
3 3

a. 6x c. xy
b. 2x + y *d. 6y

10. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

3 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x *c. 1
b. 2x + y d. 6y

11. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y *d. 2y

12. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

3 2 3
f 'yx
'
(x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y *d. 2y

13. Se considera functia f(x,y) = x + xy + 7y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y *d. 2y

14. Se considera functia f(x,y) = 5x + xy + y . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

3 2 3
f 'xy' (x,y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x + y *d. 2y

2
15. Se considera functia f(x,y) = x + xy + y . Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte
2 2

critice) ale lui f(x,y)

sunt
*a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare

16. Se considera functia f(x,y) = x − 2x + y − 4y + 11 . Atunci punctele stationare(numite

2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt

a. (0,0) *c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare

17. Se considera functia f(x,y) = x − 4x + y − 6y − 10 . Atunci punctele stationare(numite

2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt

a. (0,0) *c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare

18. Se considera functia f(x,y) = x − 10x + y − 4y + 11 . Atunci punctele stationare(numite

2 2

deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt

a. (0,0) *c. (5,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare

19. Se considera functia f(x,y) = x + 2x + y − 4y + 11 . Atunci

2 2

punctul (-1,2) este un punct

*a. de minim local pentru f(x,y) c. nu e punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

20. Se considera functia f(x,y) = x + 4x − y − 4y + 11 . Atunci

2 2

punctul (-2,-2) este un punct

a. de minim local pentru f(x,y) *c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

21. Se considera functia f(x,y) = −x + 2x − y − 4y + 11 . Atunci

2 2

punctul (1,-2) este un punct

a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
*b. de maxim local pentru f(x,y)

22. Se considera functia f(x,y) = x + y . Atunci

2 4

punctul (0,0) este un punct

a. de minim local pentru f(x,y) *c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

3
23. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
*b. f(x,y)=sin(x) d. f(x, y) = x2 + y2

24. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
*b. f(x, y) = x3 − 3x + y2 d. f(x, y) = x2 + y2

25. Se considera functia f(x,y) = x + 10x − y − 4y + 11 . Atunci

2 2

punctul (-5,-2) este un punct

a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
*c. nu este puncte de extrem local

26. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:

f(x, y) = x2 + y2 – 10x – 10y + 5 (x, y) ∈ R2

a. P(5,5) punct de maxim c. P(5,-5) punct de maxim

*b. P(5,5) punct de minim d. M(5,-5) punct de maxim

,'
27. Se da functia f(x,y) = 2xy + y . Cat este
3
f x (1,2)
*a. 4 c. 6
b. 5 d. 7

,'
28. Se da functia f(x,y) = 2xy + x . Cat este
3
f y (1,2)
*a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

,'
29. Se da functia f(x,y) = 4xy + 5x . Cat este
3
f y (1,2)
*a. 4 c. 6
b. 5 d. 7

4
30. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
f ( x, y ) = x 2 + 2 xy − y 2

/
*a. f x ( x, y ) = 2 ( x + y ) ; f y ( x, y) = 2 ( x − y )

/
b. f x ( x, y ) = 2 ( x − 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x + y )
/

/
c. f x ( x , y ) = 2 ( x + 2 y ) ; f y ( x, y ) = 2 ( x − y )
d. alt răspuns.

31. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:

f ( x, y ) = ( x 2 + y 2 ) 2
/

a. f x ( x, y) = x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y) = y( x 2 + y 2 )
/

*b. f x ( x, y) = 4 x( x 2 + y 2 ); f y ( x, y) = 4 y ( x 2 + y 2 )
/

c. f x ( x, y) = 2 x( x2 + y 2 ); f y ( x, y ) = y ( x 2 + y 2 )
d. alt răspuns.

32. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcŃie:

x
f ( x, y ) = ln = ln x − ln( x + y )
x+ y
1 1 1 1
*a. f " 2 ÊÁË x,y ˆ˜¯ = − 2 + c. f x′′2 ( x, y ) = +
x x ÊÁ x + y ˆ˜ 2 x 2
( x + y )2
Ë ¯
1
1 ′′ ( x, y ) = −
f yx
′′ ( x, y ) =
f yx ( x + y )2
( x + y)2
−1
1 f y′′2 ( x, y ) = ,
f y′′2 ( x, y ) = , ( x + y )2
( x + y) 2

1 1
b. f x′′2 ( x, y ) = − d. alt răspuns.
x 2
( x + y)2
1
′′ ( x, y ) =
f yx
( x + y)2
1
f y′′2 ( x, y ) = − ,
( x + y )2

5
33. Să se găsească punctele staŃionare ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2

*a. M(2,1) c. M(-2,1)

b. M(2,-1) d. M(-1,2)

34. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:

f(x, y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R2

a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim

*b. M(2,1) punct de minim d. M(-1,2) punct de maxim

35. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare

1 1
f ( x , y) = + cu condiŃia x+y=1 definit pe R2\{(0,0)
x y

ÊÁ 1 1 ˆ˜
Á ˜
*a. PÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ pentru λ = 4 punct de minim
ÁË 2 2 ˜¯

1 1 1
b. P  ,  pentru λ = − punct de maxim
 2 2  4

 1 1 1
c. P  − , −  pentru λ = punct de minim
 2 2  4

d) P  , −  pentru λ = punct de maxim

1 1 1
d.
2 2 4

36. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei

f(x,y) = x+3y+2(x2+y2-5)

*a. df ÊËÁ x,y ˆ¯˜ = (4x + 1)dx + ÊËÁ 4y + 3ˆ¯˜ dy c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (x + 1)dx + ÊÁË 4y + 3ˆ˜¯ dy
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (4x − 1)dx + ÊÁË y + 3ˆ˜¯ dy d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = (x + 1)dx + ÊÁË y + 3ˆ˜¯ dy

6
37. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
1 1
f ( x, y ) = + + 2( x + y − 1)
x y

ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜ ÁÊÁ 1 ˜ˆ˜

*a. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dy c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dy
ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯ ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯
ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜ ÊÁ 1 ˆ˜
Á ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 + 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 + 2˜˜˜˜ dy d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÁÁÁÁ 2 − 2˜˜˜˜ dx + ÁÁÁÁ − 2 − 2˜˜˜˜ dy
ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯ ÁË x ˜¯ ÁË y ˜¯

38. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y

Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

a. f ′x = 2x − y *c. f ′x = 2x − y − 3
b. f ′x = −y d. f ′x = 2x

39. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y

Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:

*a. f ′y ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = −x + 2y + 3 c. f ′y ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = −x + 3

b. f ′y ÊÁË x,y ˆ˜¯ = 2y + 3 d. f ′y ÊÁË x,y ˆ˜¯ = −x + y

40. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . f are punct stationar pe:

*a. M(1,-1) c. M(0,0)

b. M(-1,1) d. M(3,0)

41. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y .Derivata parŃială de ordinul

al doilea a lui f în raport cu x este:
/
/
/
/

*a. f 2 ( x, y ) = 2 c. f ( x, y ) = 0
x x2
/
/

/
/

b. f
x2
( x, y ) = −1 d. f
x2
( x, y ) = −2 x

7
42. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu y este:

/
/

/
/
a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f
y2
( x, y ) = − y
/
/

/
/
*b. f y 2 ( x, y ) = 2 d. f
y2
( x, y ) = x

43. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y .Alege valoarea corectă pentru

/
/

f xy ( x, y )
/
/

/
/
a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = xy
/
/

/
/
b. f xy ( x, y ) nu există *d. f xy ( x, y ) = −1

44. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3 x + 3 y . Estimând valoarea expresiei

/
/
/
/

/
/

/
/

( )
2
f 2 (1, −1) f (1, −1) − f xy (1, −1) şi Ńinând cont de valoarea f x2 (1, −1) , stabileşte natura punctului
x y2

critic M(1,-1):

*a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic despre

natura punctului M(1,-1)

b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local

45. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2

Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
/

a. f x ( x, y ) = 2 x − 1 c. f x ( x, y ) = 2 x
/

b. f x ( x, y ) = y + 6 *d. f x ( x, y ) = 2 ( x − 1)

46. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .

Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

a. f y ( x, y ) = y + 6 c. f y ( x, y ) = 2 y
/

*b. f y ( x, y ) = 2 ( y + 6 ) d. f y ( x, y ) = x − 1

8
47. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 .
FuncŃia f ÊÁË x,y ˆ˜¯ are punct stationar pe:

*a. M(1,-6) c. M(0,0)

b. M(-1,6) d. M(1,0)

48. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al

doilea a lui f în raport cu x este:
/
/

/
/
a. f
x2
( x, y ) = 1 c. f
x2
( x, y ) = 0
/
/

/
/
*b. f 2 ( x, y ) = 2 d. f ( x, y ) = 2 x
x x2

49. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Derivata parŃială de ordinul al

doilea a lui f în raport cu y este:
/
/

a. f
y2
( x , y ) = −1 c. f /
/
y2
( x, y ) = − y
/
/

/
/

*b. f 2 ( x, y ) = 2 d. f ( x, y ) = x
y y2

50. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Alege valoarea corectă pentru

/
/

f xy ( x, y )
/
/

/
/

*a. f xy ( x, y ) = 0 c. f xy ( x, y ) = 2
/
/

/
/

b. f xy ( x, y ) nu există d. f xy ( x, y ) = 1

51. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = ( x − 1) 2 + ( y + 6) 2 . Estimând valoarea expresiei

/
/
/
/

/
/

/
/

( )
2
f 2 (1, −6) f (1, −6) − f xy (1, −6) şi Ńinând cont de valoarea f x 2 (1, −6) , stabileşte natura punctului
x y2

critic M(1,-6):

a. punct de maxim local *c. punct de minim local

b. nu este punct de extrem local d. nu se poate spune nimic despre natura

punctului (1,-6)

9
52. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

/
a. f x ( x, y ) = 1 *c. f x ( x, y ) = y

/
b. f x ( x, y ) = x d. f x ( x, y ) = 0

53.
400
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + , x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:
xy

 ' 400  ' 400

 f x ( x, y ) = 10 + 2 y − x 2 y  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + x 2 y 2
*a.  c. 
400 400
 f y' ( x, y ) = 4 + 2 x − 2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2 2
 xy  x y
 ' 400
 f x' ( x, y ) = 10 x + 4 y + 2
  f x ( x, y ) = 10 + 2 y + xy 2
b.  f ' ( x, y ) = 10 x + 2 y + 400 d.  400
 y x2 y2  f y' ( x, y ) = 4 + 2 x + 2
 xy

54.
Punctul stationar pentru functia:
400
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 este
xy

*a. M(2, 5) c. M(-2, -5)

b. M(2, 3) d. nu exista

400
55. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0, y >0 admite
xy

a. punct de maxim local M(2, 5) c. nu admite puncte de extreme local

*b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)

10
56. Rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I rezulta:

a. puncte de maxim local *c. puncte stationare

b. puncte de minim local d. matricea hessiana

57. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x 2 + y 2 + z 2 – xy + x - 2z,

(x, y, z) ∈ R 3 este

*a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y – x)dy + (2z – 2)dz

b. d f(x, y, z) = (2x 2 - xy + x)dx + y 2 dy + (z 2 -2z)dz

c. d f(x, y, z) = (x 2 + y 2 + z 2 )dx + (1-xy)dy + (x-2z)dz

d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y - xy)dy+(2z - 2)dz

58. Functia f (x,y)= arctg(x 2 + y 2 ) verifica

a. y f 'x (x ,y) + xf 'y (x ,y) = 0

'
*b. y f x (x ,y) - xf 'y (x ,y) = 0

c. f 'x (x ,y) + f 'y (x ,y) = 0

d. 2x f 'x (x ,y) - 2yf 'y (x ,y) = 0

59. Functia f (x,y) = x 3 + y 3 - 3xy definita pe R2

*a. admite punct de minim local M(1, 1)

b. admite punct de maxim local M(-1, 1)
c. nu admite puncte de extrem
d. admite punct de minim local M(1, 1)si N(-1, 1)

11
60. Functia f (x,y) = x 3 + y 3 - 3xy definita pe R2

a. are valoarea minimului egala cu -1 c. are 3 puncte stationare

*b. are valoarea maximului egala cu 1 d. nu are puncte de extreme local

61.
Functia f(x, y, z) = x 2 + y 2 + z 2 - 2x – 4y – 6z definita pe R 3 are:

a. toate derivatele de ordin 2 nule c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2

*b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. toate derivatele de ordin 2 strict
pozitive

62. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy

Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

/
a. f y ( x, y ) = 1 c. f y ( x, y ) = y
/

/
*b. f y ( x, y ) = x d. f y ( x, y ) = 0

63. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = xy .

DiferenŃiala de ordinul I a lui f este

a. df = dx + dy c. df = ydx + dy
b. df = dx + xdy *d. df = ydx + xdy

64. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2

Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
/

a. f x ( x, y ) = y 2 c. f x ( x, y ) = 2 y
/

*b. f x ( x, y ) = 2 x d. f x ( x, y ) = x 2

65. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2

Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
/

a. f y ( x, y ) = x2 *c. f y ( x, y ) = 2 y
/

b. f y ( x, y ) = 2 x d. f y ( x, y ) = y 2

12
66. Se dă funcŃia de două variabile f ( x, y ) = x 2 + y 2
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este

a. df = x 2 dx + y 2 dy c. df = 0
b. df = dx + dy *d. df = 2 xdx + 2 ydy

67. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei f ÁÊË x,y ˜ˆ¯ = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3y

*a. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË 2x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË −x + 2y + 3ˆ˜¯ dy
b. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË −x + 2y − 3ˆ˜¯ dy
c. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË 2x − y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË x + y + 3ˆ˜¯ dy
d. df ÊÁË x,y ˆ˜¯ = ÊÁË x + 2y − 3ˆ˜¯ dx + ÊÁË x + 2y − 3ˆ˜¯ dy

68. Punctele de extrem local ale functiei f:ò2 → ò, f(x,y) = x 3 + 3xy 2 − 15x − 12y sunt
a. (2,1) punct de maxim local, (-2,-1) punct de minim local;
*b. (2,1) punct de minim local, (-2,-1) punct de maxim local;
c. (-2,1) punct de maxim local, (2,-1) punct de minim local;
d. (2,-1) punct de maxim local, (-2,1) punct de minim local.

ÁÊÁ 9 ˜ˆ˜
69. Pentru functia f:ò2 → ò, f(x,y) = 2x 2 + y 3 − 6xy + 1, AÁÁÁÁ ,3˜˜˜˜ este
ÁË 2 ˜¯
a. punct de maxim local;
*b. punct de minim local;
c. punct sa.

70. Pentru functia f:ò2 → ò, f(x,y) = (x − 1) 2 + 2y 2 , punctul A(1,0) este

*a. punct de minim local;
b. punct de maxim local;
c. punct sa;

50 20
71. Pentru functia f:(0,∞) 2 → ò, f(x,y) = xy + + , punctul M(5,2) este
x y
a. punct sa;
b. punct de maxim local;
*c. punct de minim local.

13
72. Functia f:ò2 → ò, f(x,y) = x 2 − xy + y 2 − 2x − y
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
*a. are punctul de minim localM ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ÁË 3 3 ¯˜
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
b. are punctul de maxim local M ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ÁË 3 3 ¯˜
ÊÁ 5 4 ˆ˜
Á ˜
c. are punctul sa M ÁÁÁÁ , ˜˜˜˜ ;
ËÁ 3 3 ¯˜
d. nu are puncte de extrem.

73. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = 4(x − y) − x 2 − y 2 . Determinati punctele stationare ale lui f.
a. (-2,2);
b. (2,2);
c. (-2,-2);
*d. (2,-2).

74. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 2 + xy + y 2 + x − y + 1. Determinati punctele stationare
ale lui f.
a. (-1,-1);
*b. (-1,1);
c. (1,-1);
d. (1,1).

75. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = 2x 3 + xy 2 + 5x 2 + y 2 . Determinati punctele stationare ale
lui f.
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
*a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) siÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÁÊÁ 5 ˜ˆ˜
c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯
ÊÁ 5 ˆ˜
Á ˜
d. (1,0) si ÁÁÁÁ − ,0˜˜˜˜ ;
ÁË 3 ˜¯

76. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 3 + y 3 − 3xy. Pentru functia f
a. (0,0) este punct de maxim;
b. (0,0) este punct de minim;
*c. (0,0) este punct sa.

14
77. Fie functia f:ò2 → ò definita prin f(x,y) = x 3 + y 2 − 6xy − 39x + 18y + 20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim;
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim;
*c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim;
d. are (5,6) punct de minim;

78. lim
( x , y )→(1,2 )
( 4 xy + 3)

a. exista si este egala cu 1

b. exista si este egala cu 10
c. nu exista
*d. exista si este egala cu 11

xy 3
79. lim
( x , y ) →( 0,0 ) x 2 + y 2

a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
*c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 2

1
80. lim y ⋅ sin
( x , y )→( 0,1) x
*a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 1

1 1
81. lim x ⋅ sin + y ⋅ cos
( x , y )→( 0,0 ) y x

a. nu exista
b. exista si este egala cu 1
c. exista si este egala cu 2
*d. exista si este egala cu 0

y ⋅ sin 2 x
82. lim
( x , y ) →( 0,0 ) x2 + 4 y 2

*a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0

15
83. Fie f ( x, y , z ) = x 2 y + yz + 32 x − z 2 , ( x,y,z ) ∈ ℜ3 . Atunci:

a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem

*b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. functia are doua puncte critice
d. alta varianta

84. Fie f ( x, y ) = x 4 − 8 x 3 + 18 x 2 − 8 x + y 3 − 3 y 2 − 3 y, ( x, y ) ∈ ℜ2 si fie punctele

M1 ( 2 − 3,1 − 2 ) , M 2 ( 2 − 3,1 + 2 ) , M 3 ( 2 + 3,1 − 2 )
M 4 ( 2 + 3,1 + 2 ) , M 5 ( 2,1 − 2 ) , M 6 ( 2,1 + 2 ) . Atunci
a. M1 este punct sa, M 5 este punct de minim local
b. M 3 este punct de minim local, M 5 este punct de minim local
*c. M 1 este punct sa, M 5 este punct de maxim local
d. alt raspuns

f ( x, y , z ) = xy 2 z 3 ( a − x − 2 y − 3 z ) , ( x, y , z ) ∈ ℜ3 . si a > 0. Daca M  , ,  este

a a a
85. Fie
7 7 7
punct critic pentru functia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
∆1 = 2   ∆ 2 = 8   ∆3 = 18  
a a a
7 7 7
si deci punctul M este punct de minim local
*c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
∆1 = −2   ∆ 2 = 8   ∆3 = −18  
a a a
7 7  7  si deci punctul M este punct de maxim
local.

16