Model de analiza verbul

Model de analiza verbul

Zapada era batuta si ei alunecau strasnic. Uneori se tineau unul de altul. Alteori, sirul se rupea si mai ales cei din spate erau zvarliti departe in zapada. era batuta = predicat nominal, alcatuit din verb copulativ era, intranzitiv, persoana a III-a, numarul singular, conjugarea a IV-a, diateza activa, modul indicativ, timpul imperfect si numele predicativ batuta, exprimat prin adjectiv provenit din participiu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv. alunecau = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul plural, conjugarea I, diateza activa, modul indicativ, timpul imperfect. se tineau = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul plural, conjugarea a III-a, diateza reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect. se rupea = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul singular, conjugarea a III-a, diateza reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect. erau zvarliti = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a IIIa, numarul plural, conjugarea a IV-a, diateza pasiva, modul indicativ, timpul imperfect

Model de analiza substantivul

Model de analiza substantivul
Deasupra capului zari lujerul unui crin ce se ridica asa de inalt, ca parca floarea din varf isi deschidea paharul chiar dedesuptul bulgarului de aur sa-i culeaga razele. (Emil Garleanu) deasupra capului = substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul genitiv precedat de prepozitia compusa deasupra, articulat cu articolul hotatat lui, functie sintactica de complement circumstantial de loc. lujerul = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat l, functie sintactica de complement direct. unui crin = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, articulat cu articolul nehotarat proclitic unui, functie sintactica de atribut substantival genitival.

floarea = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotarat a, functie sintactica de subiect. din varf = substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla din, nearticulat, functie sintactica de atribut substantival prepozitional. paharul = substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat l, functie sintactica de complement direct. dedesuptul bulgarului = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia dedesuptul, articulat cu articolul hotarat lui, functie sintactica de complement circumstantial de loc. de aur = substantiv comun, numai cu forma de singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla de, nearticulat, functie sintactica de atribut substantival prepozitional. razele = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat le, functie sintactica de complement direct.

Model de analiza numeralul

Model de analiza pentru numeral
Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar dupa multa staruinta din partea celui de-al doilea au primit. Dupa aceea, calatorul strain a pornit-o spre amandoi. (I. Creanga) cei doi= numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, genul masculin, cazul nominativ, insotit de articolul demonstrativ adjectival cei, functie sintactica de subiect. celui de-al doilea = numeral ordinal, simplu, valoare substantivala, genul masculin, cazul genitiv, insotit de articolul demonstrativ adjectival celui, functie sintactica de atribut genitival. spre amandoi = numeral colectiv, valoarea substantivala, genul masculin, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla spre, functie sintactica de complement circumstantial de loc. Cate zece se sculau sa spuie cam pe unde trebuie sa fie Pripasel (B.St. Delavrancea) cate zece = numeral distributiv, valoare substantivala, genul masculin, cazul nominativ, functie sintactica de subiect. Milioane de mineri au coborat pana acum de mii de ori in fundul putului.

(Geo Bogza) milioane = numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, genul neutru, cazul nominativ, functie sintactica de subiect. de mii de ori = numeral adverbial, functie sintactica de complement circumstantial de timp.

Model de analiza locutiuni verbale

Model de analiza locutiuni verbale
Locutiuni verbale cu modele de analiza. Trebuia sa ia parte la placerea lui si a pus la cale isprava aceea de pomina. sa ia parte = locutiune verbala, intranzitiva formata din verb si substantiv, diateza activa, conjugarea I, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a, numarul singular, functie sintactica de predicat verbal. a pus la cale = locutiune verbala tranzitiva, formata din verb si substantiv, diateza activa, conjugarea a III-a, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a III-a, numarul singular, functie sintactica de predicat verbal.

Model de analiza adverbul

Model de analiza adverbul
Deasupra se boltea un cer alburiu de singuratate. Mergeau incet pe un drum de tarana. Un stol de stanci si grauri puliti alene pe vant, mai apoi se lasa intr-o valcea. (M. Sadoveanu) deasupra = adverb de loc, compus, functie sintactica de complement circumstantial de loc; incet = adverb de mod, simplu, grad de comparatie pozitiv, functia sintactica de complement circumstantial de mod; alene = adverb de mod, compus, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica de complement circumstantial de mod; mai apoi = adverb de timp, grad de comparatie comparativ de superioritate, functie sintactica de complement circumstantial de timp

Model de analiza locutiuni adverbiale

Model de analiza locutiuni adverbiale
Pe malul lui inflorit venea in sat, oprindu-se din vreme in vreme sa-si aseze in oglinda lui naframa. (I. Agarbiceanu) din vreme in vreme = locutiune adverbiala de timp, alcatuita din prepozitii si un substantiv repetat, functie sintactica de complement circumstantial de timp. Cand auzeau obuzele vuind, se aruncau de-a valma la pamant si se tarau in tacere pe zapada (A. Mihale) de-a valma = locutiune adverbiala de mod, alcatuita din prepozitii, si adverb, functie sintactica de complement circumstantial de mod. in tacere = locutiune adverbiala de mod, alcatuita din prepozitie si substantiv, functie sintactica de complement circumstantial de mod. De-a pururea aproape cei fi de sanul meu, Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu. (M. Eminescu) de-a pururea = locutiune adverbiala de timp, alcatuita din prepozitii si adverb, functie sintactica de complement circumstantial de timp. Cu siguranta ca recentele rascoale ale maselor taranesti produceau in Europa emotii si uimire. (I.L Caragiale) cu siguranta = locutiune adverbiala predicativa, alcatuita din prepozitie si substantiv, cere o propozitie subordonata subiectiva), functie sintactica de predicat verbal

Model de analiza prepozitia

Model de analiza prepozitia

Vulturul a intins aripile ca o flamura deasupra brazilor batrani. Oamenii nu se zareau: imprejurul lui nu era nici o vietate. (E. Garleanu) ca o flamura = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla ca, articulat cu articolul nehotarat o, functie sintactica de complement circumstantial de mod. deasupra brazilor = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul plural, cazul genitiv, precedat de prepozitia compusa deasupra, functie sintactica de complement circumstantial de loc. imprejurul lui = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia compusa imprejurul, functie sintactica de complement circumstantial de loc

Model de analiza confunctia

Model de analiza confunctia
Trenul se pravalea peste vai si campuri ca o furtuna. Orasele ori satele se faceau nevazute. (AL. Macedonski) si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre doua complemente circumstantiale de loc (peste vai campuri). ori = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre elementele subiectului multiplu (orasele satele). Din nenumarate generatiuni de foi putrede si ingramadite de vremuri isi ridica fruntea sfios si rar o floare albastra sau rosie. (C. Hogas) si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute adjectivale (putrede ingramadite). si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua complemente circumstantiale de mod (sfios rar). sau = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute adjectivale (albastra rosie).

Acum parca intelegea 1/ ca este cu putinta 2/ ca unul sa citeasca 3/ ceea ce au scris altii, 4/ fiindca toti carturarii scriu intr-un fel5/ (I. Slavici) ca = conjunctie subordonatoare simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia principala regenta nr.1 si propozitia subordonata completiva directa pe care o introduce. ca sa = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata subiectiva pe care o introduce. fiindca = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata cauzala pe care o introduce

Model de analiza interjectia

Model de analiza interjectia
Neghinita intelese si tusti in urechea stanga (B.St. Delavrancea) tasti = interjectie, simpla, predicativa, functie sintactica de predicat verbal. Pe urma, alta pasare a inganat incet: tic ! tic ! tic ! tic = interjectie, simpla, nepredicativa, functie sinatetica de complement direct. Alaturi se aude: cioc! cioc ! cioc! cioc = interjectie, simpla, nepredicativa, functie sintactica de subiect. El nu-si stapanea exclamatia: ha! ha! ha = interjectie, simpla, nepredicativa, functie sintactica de atribut