Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Gilles Lipovetsky - Amurgul Datoriei

    Uploaded by

    Nina Anghluta
    38 views159 pages

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    38 views159 pages

    Gilles Lipovetsky - Amurgul Datoriei

    Uploaded by

    Nina Anghluta

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 159
    Macheta colectiei: Vasile SOCOLIU Coperta: Daniel NICOLESC Lucrare publicata cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Frantei, Directia carte, in cadrul programului “Nicolae orga” © Baitions Gallimard, 1993 Hles | ipovetsky, Le Crépuscule du devoir L’éthique indolore des nouveenx temps démocratiques Editura Babel, 1996, pentru studiul introductiv si ta- ducerea ronvineasea a ler’ ISBN 973-48-1024-3 Amurgul datoriei Btica nedureroasi a noilor timpuri democratice Traducere si prefata de Victor-Dinu VLADULESCU. Editura Babel Bucuresti, 1996 PREFATA Reflectia etica a lui Gilles Lipovetsky se inscrie in gindirea postmoderna a efocii actuale, o epoca a sincretismelor, alipsei de finalitate, a diseminiiIinilor de forts care articuleazA realitatea, © epoca definiti de Jean-Frangois Lyotard! prin delegitimarea marilor metapovestiri (,,métarécits”) care asigurau in trecut co- erenta cunoasterii si coeziunea lumii. Departe de a fi doar o prelungire siun apendice al modernitatii (cum ar putea sugera prefixul ,,post”), epoca postmodernd pare a se situa in opozitie cu aceasta asa cum a fost ea definita de teoreticienii care s-2u ocupat de ea. Sociologul si filozoful Alain _ Touraine determing cu precizie esenta modemitatii plecind de la scindarea unitatii primordiale a lumii garantati in societatea traditionalA de religie si insistind asupra dualitatii subiect - obiect din perspectiva emancipérii omului, mai precis asupra separatiei tot mai accentuate dintre ,,subiectivare”’ (consolidarea subiectu- Jui) gi ,,ralionalizare” (mani pularea telinica a lumii obiectelor) in societatea modern I Inte-o perspectiva mai larga sila un alt nivel, Martin Heidegger? distinge in istoria occidentala moderna tendinta majora, manifesta cu precidere in perioada postcartezi-; ana, de dominare crescinda a obiectului de c&tre subiect pind la un prag limita ce poate produce o rastumare (Kehre) susceptibila de @ repune in discusie raporturile omului cu fiinfa (Sein) 1 La Condition postmoderne, Paris, Les Editions de Minuit, 1979. 2, amodemitatea se defineste tocmai prin aceasta separatie crescind’ dintre Tuma objectivd, ceaté de rajine fn acord cu legile nati, si lumen subiectivitai, care este axai nt. un apel la liberiatea personals” (Critique de iamoderité, Fayord, 1992, p. 15-16 3 Die Technik und die Kehre, Pfullingen, Gunther Neske, 1962. Consubstantial& societatilor postindustriale, era postmoderna se situeaza la antipodul acestei lumi polarizate, caracterizindu-se, dupa unii teoreticieni cum ar Gianni Vattimo!, prin disparitia subiectului ,,forte” asa cum |-a elaborat metafizica, aflat in opozitie cu obiectul (literal ob-jectum, ceea ce sth tn faté si se opune) pe care il ia in stapinire gi il exploreaza. Ceea ce s-a produs in era postmoderna pare a fi nuo iesire a omului din stareade uitare a flintei, aga cum spera Heidegger, ci un colaps al subiectului suveran devenit ,,slab” in conceptia lui Vattimo, colaps insotit de © virtualizare pronuntati a obiectului, adicd a realitaii, redusd la 4 fi un simulacru in lumea tehnicii dominaté de mass-media, de fluxul neintrerupt de imagini care asalteaz fi inconsistent’ cu lumea. Agadar, subiectul isi pierde consistenta iar obiectul opacitatea, dizolvate in mediul uniform al comunicarii -generalizate”, realitatea insasi nu mai este un ,,dat”, ci devine o imagine’. (Int-un interviu recent, acordat la Bucuresti th februarie 1996, Derrida vorbea chiar de caracterul ,,spectral” al tehnologi- ilor imaginii si de faptul ca , epoca cinematografului sia televizi- unii este propice fantomelor”), Jean Baudrillard, mergind si mai departe, crede ca ,,subiectul” clasic, scindat in el insusi, s-a ‘ransformat in individ, luat in sensul etimologic de in-divisum, ceea ce nu e divizat, devenind astfel 0 monada narcisica, La Fine della moderna. Nichilismo ed ermeneutica nella cultura post-medera, Garzant Editore, 1985, Gianni Vatimo, La Societétrasparente, Garzanti Editor, Deja in 1938, Heidegger firma ca am vat tro er care hana inde ise duct la o simpld imagine (Bild), penteu & fina fintai (das Sein des Seienden) se reduce la reprezentablitate. V. Die Zeit des Welibildes in Holevege, Frankfurt am Maia, itoio Klostermano, 1972, p 69-108 ‘omentind aceasta conferinta a lui Heidegger, Vattimo arts c3 die Zeit des Welibildes(, epoca imaginit lumii") nu este 0 metafor, ci aaticipeaza ceea ce se intimpla az in societatea transparent”; departe de amai nazi

    You might also like