Educatie Rromi

VANEMONDE 2005
EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI

Determin`ri socio-culturale
COORDONATORI: PETRONEL DOBRIC~ GABRIEL JDERU
AUTORI: DR. PETRONEL DOBRIC~ GELU DUMINIC~ DRD. CRISTIAN GOJINESCU DRD. GABRIEL JDERU DR. MARIAN PREDA DRD. COSIMA RUGHINI{
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei DOBRIC~, PETRONEL Educa]ia [colar` a copiilor romi: determin`ri socio-culturale / Petronel Dobric`, Gabriel Jderu. - Bucure[ti : Vanemonde, 2005 Bibliogr. ISBN 973-86502-8-3 I. Jderu, Gabriel 376.74(=214.58)(498)
Copert`: Dan Gl`van Layout: Victoria Dumitrescu Editura: VANEMONDE Tel/Fax: 331.02.00 ISBN 973-86502-8-3
EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Cuprins
cuprins
INTRODUCERE Capitolul 1. PARTICIPAREA {COLAR~ A COPIILOR ROMI: TENDIN}E ALE PARTICIP~RII {COLARE |N ROMNIA (Radu Baltasiu, Gabriel Jderu, Petronel Dobric`) 1.1 Tendin]e \n ceea ce prive[te evolu]ia particip`rii [colare \n Romnia 1.2 Date privind situa]ia [colar` a popula]iei de romi
9 10 11
Capitolul 2. SCOPUL, OBIECTIVELE {I METODOLOGIA CERCET~RII (Marian Preda, Cosima Rughini[, Gelu Duminic`, Cristian Gojinescu) 21 2.1 Motiva]ia realiz`rii cercet`rii 22 2.2 Ipotezele cercet`rii 25 2.3 Metodele [i tehnicile de cercetare sociologic` utilizate \n investiga]ie 26 Capitolul 3. CERCUL VICIOS S~R~CIEEDUCA}IE (Gabriel Jderu, Petronel Dobric`) Capitolul 4. (R)OM BOGAT, (R)OM S~RAC. EFECTELE CULTURII S~R~CIEI ASUPRA EDUCA}IEI LA ROMI (Marian Preda) Capitolul 5. CARACTERISTICI ALE PARTICIP~RII {COLARE |N COMUNIT~}ILE DE ROMI. STUDII DE CAZ 5.1 Participarea [colar` a copiilor romi \n comunit`]ile tradi]ionale, cu grad ridicat de s`r`cie, din mediul rural. Cazul comunit`]ilor Ocolna, jude]ul Dolj [i Frumu[i]a, jude]ul Gala]i (Radu Baltasiu, Marian Preda, Gelu Duminic`) 5.2 Participarea [colar` \n comunit`]ile de romi netradi]ionale, rurale, cu un grad ridicat de s`r`cie. Cazul comunit`]ilor Iana, jude]ul Vaslui [i Ro[ia, jude]ul Sibiu (Gabriel Jderu, Petronel Dobric`) 5.3 Participarea [colar` a copiilor romi din comunit`]ile netradi]ionale, urbane, cu un grad ridicat de s`r`cie. Cazul comunit`]ilor Z`brù]i, Bucure[ti, Ia[i [i Slatina (Cosima Rughini[, Radu Baltasiu) 5.4 Participarea [colar` a copiilor romi \n cadrul comunit`]ilor urbane netradi]ionale, cu un grad redus de s`r`cie. Cazul M`cin, jude]ul Tulcea (Gelu Duminic`) 5.5 Participarea [colar` \n cadrul comunit`]ilor de romi, bogate, tradi]ionale, din mediul rural. Cazul comunit`]ii Grajduri, jude]ul Ia[i (Petronel Dobric`, Gabriel Jderu) CONCLUZII BIBLIOGRAFIE SELECTIV~ 4
29
37
53
54
67
72 94 106 121 133
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Introducere
introducere
Situa]ia romilor din Romnia constituie, f`r` \ndoial`, o problem` de mare actualitate. Ea procup` deopotriv` lumea [tiin]ific` [i mediile politice romne[ti [i europene. |mbun`t`]irea situa]iei romilor nu constituie o simpl` provocare. Dat` fiind ponderea acestei minorit`]i etnice, problemele sale sunt \n aceea[i m`sur` probleme ale majorit`]ii. Nu este deloc surprinz`tor c`, dup` 1990, o serie de autori au abordat cu insisten]` subiecte referitoare la situa]ia romilor. |nceputul apar]ine profesorilor C`t`lin [i Elena Zamfir (coordonatori), cu o lucrare premiat` \n anul 1993 de c`tre Academia Romn`, }iganii \ntre ignorare [i \ngrijorare. Dup` mai mult de un deceniu se poate constata existen]a unei bibliografii relativ bogate pe aceast` tem`. |n acela[i timp, problema \mbun`t`]irii situa]iei romilor a devenit un punct pe agenda de lucru a oamenilor politici. Facilitarea particip`rii active a comunit`]ilor de romi la via]a economic`, social`, cultural` [i politic` constituie una dintre priorit`]ile programului de aderare a Romniei la Uniunea European`. Prin dimensiunea numeric` (535.000 de persoane, conforma datelor recens`mntului din 2002 sau aproximativ 1.500.000 de persoane, conform estim`rilor realizate \n cercet`ri pe e[antioane reprezentative la nivel na]ional), comunitatea rom` este, al`turi de cea maghiar`, una dintre cele mai importante minorit`]i din Romnia. Desigur c` \ntr-un stat care func]ioneaz` pe principiile democra]iei, num`rul membrilor unui grup etnic este lipsit de importan]` dac` ne raport`m la dreptul de a-[i conserva valorile [i identitatea. Din acest punct de vedere, minorit`]ile etnice beneficiaz` de acelea[i drepturi [i trebuie s` \[i asume acelea[i obliga]ii. |n acela[i timp, nu putem ignora faptul c` dimensiunea numeric` a unei minorit`]i etnice condi]ioneaz` nu doar mecanismele de conservare a identit`]ii, ci [i rela]iile cu majoritatea [i cu celelalte minorit`]i. Percep]ia social` asupra minorit`]ilor etnice este construit` \n func]ie de maniera \n care membrii unei minorit`]i etnice oarecare particip` la func]ionarea socie6
t`]ii, de tipul de rela]ii pe care le \ntre]in cu ceilal]i. Evident c` \n construirea acestei percep]ii intervin frecvent prejudec`]i [i stereotipuri. Rostul analizei este tocmai acela de a defini clar o anumit` realitate [i de a propune solu]ii pentru rezolvarea problemelor identificate. |n majoritatea cazurilor, analizele [tiin]ifice s-au concentrat \ndeosebi asupra problemelor legate de s`r`cia [i excluziunea social` a romilor. |n general, explica]ia este plasat` la nivelul lipsei identit`]ii legale [i a nivelului sc`zut de [colarizare. Perspectiva pe care am adoptat-o este ceva mai larg`. F`r` a ignora s`r`cia ca factor explicativ al slabei particip`ri la educa]ia [colar`, am considerat c` modelele culturale specifice diferitelor tipuri de comunit`]i de romi au, de asemenea, o putere explicativ` ridicat`. |n acela[i timp credem c` un discurs \n termeni generali asupra romilor ignor` una dintre cele mai importante tr`s`turi ale acestei minorit`]i etnice. Lumea romilor nu este, nicidecum, o lume omogen`; dimpotriv`, exist` diferen]e foarte mari de la o comunitate la alta, generate att de supravie]uirea structurilor [i modelelor tradi]ionale rome ct [i de particularit`]i locale determinate de transform`rile structurale din societatea romneasc`. |n consecin]`, credem c` politicile sociale centrate pe individ nu pot avea dect efecte par]iale dac` nu sunt completate cu solu]ii care s` vizeze comunit`]ile ca entit`]i sociale. Nutrim speran]a c` prezenta lucrare va aduce un plus de cunoa[tere, att de necesar` unei interven]ii sociale centrat` pe \mbun`t`]irea particip`rii copiilor romi la educa]ia [colar`. Centrul European de Studii \n Probleme Etnice (C.E.S.P.E.) mul]ume[te Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia pentru suportul oferit pentru realizarea cercet`rii care st` la baza acestei lucr`ri.
AUTORII
7
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia
capitolul
1
9
participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia
1.1. Tendin]e \n ceea ce prive[te evolu]ia particip`rii [colare \n Romnia

|n urma Summit-ului Mileniului Rolul organiza]iei Na]iunilor Unite \n Secolul XXI, desf`[urat \n septembrie 2000, la care au participat reprezentan]i din 191 de ]`ri [i unde s-a adoptat Declara]ia Mileniului, Romnia [i-a asumat \ndeplinirea a opt obiective fundamentale pentru intensificarea procesului de dezvoltare uman`. Astfel, \n Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2003)1, obiectivul num`rul doi asumat de Romnia vizeaz` domeniul educa]iei, constnd \n Cre[terea ratei de absolvire a \nv`]`mntului obligatoriu. Realizarea acestui obiectiv prioritar implic` atingerea a dou` ]inte: - prima se refer` la cre[terea gradului de absolvire a ciclului complet primar [i secundar \n mediul rural, astfel \nct, pn` \n 2012, propor]ia popula]iei care a absolvit acest ciclu complet s` ating` 95%; - a doua vizeaz` cre[terea ratei de alfabetizare \n rndul popula]iei de romi. Sistemul legislativ actual din Romnia garanteaz` dreptul la educa]ie al tuturor copiilor, indiferent de originea social`, apartenen]a religioas`, sex sau apartenen]a etnic`. De asemenea, prin noile amendamente la Legea |nv`]`mntului, durata \nv`]`mntului obligatoriu \n Romnia a fost prelungit` pn` la 10 ani. Pentru a analiza participarea [colar` \n Romnia sunt necesare cteva observa]ii pe baza unor indicatori obiectivi privind educa]ia. |n acest sens, vom utiliza o serie de indicatori grupa]i pe dou` dimensiuni ale particip`rii [colare:
1)
Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2003), elaborat de Guvernul Romniei cu sprijinul sistemului ONU \n Romnia EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE
10
I. Indicatori care vizeaz` analiza disparit`]ilor \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie2: 1. Rata brut` de cuprindere \n diferitele forme de \nv`]`mnt, reprezentnd propor]ia copiilor cuprin[i \n sistemul de \nv`]`mnt, din totalul copiilor care, din punct de vedere demografic, au vrsta corespunz`toare ciclului [colar analizat. 2. Rata net` de cuprindere \n [coal`, reprezentnd propor]ia copiilor cu vrsta [colar` corespunz`toare ciclului de \nv`]`mnt analizat, din totalul copiilor care, din punct de vedere demografic, au vrsta corespunz`toare ciclului [colar analizat. II. Indicatori care vizeaz` eficien]a func]ion`rii sistemului de educa]ie: 1. Rata abandonului [colar, ca indicator ce permite analiza fluxurilor de elevi. 2. Rata de alfabetizare a popula]iei adulte, ca indicator ce permite analiza rezultatelor sistemului de \nv`]`mnt.
1.1.1. Analiza disparit`]ilor \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie

Tabelul 1
90/91 Total Urban Rural |nv.Primar Urban Rural |nv.Gimn. Urban Rural 91,2 102,5 78,4 89,6 98,6 78,8 92,5 103,7 78,4
Rata brut` de cuprindere \n \nv`]`mntul obligatoriu, pe medii de reziden]`, \n perioada 1990-2001

91/92 92/93 93/94 94/95 95/96 96/97 97/98 98/99 99/00 90,5 103,2 76,2 91 98,9 80 90 102,9 73,9 90,7 93,8 86,3 92,3 95,6 91,1 86,1 90,1 87,3 91,3 93,7 87,8 96,9 96,6 97,4 86,5 90,4 80,9 91,9 93,1 90,1 99,7 98,1 102,1 84,3 87,4 79,8 93,3 94,8 91 99,5 97,6 102,1 86,7 90,7 80,8 94,4 95,6 92,7 100,3 98,3 103,2 87,9 91,8 82,2 95 95,4 94,5 97,5 95,1 100,7 92,3 95,7 87,4 97 97,7 96 99,8 97,5 102,6 94,3 97,9 89,3 96,8 97,1 96,4 100,1 97,9 102,6 93,9 96,4 90,6 00/01 01/02 97,2 98,1 96,2 100,3 99,3 101,4 94,7 97,2 91,5 97,00 98,60 95,20 04,00 05,10 03,00 92,10 94,70 88,70
Sursa: Raportul Na]ional al Dezvolt`rii Umane, Romnia 2000, Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) [i date calculate pe baza unor informa]ii furnizate de INS, 2002 apud Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 41
2) Vl`sceanu, Laz`r (1993). Indicatori de caracterizare a sistemului de \nv`]`mnt. |n C`t`lin Zamfir [i Laz`r Vl`sceanu (coord.). Dic]ionar de sociologie. Bucure[ti: Editura Babel, 738-740
11
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Conform datelor statistice din 20023, rata brut` de cuprindere \n \nv`]`mntul obligatoriu este una foarte ridicat` (97%), existnd diferen]e \ntre valorile indicatorului \n mediul urban fa]` de mediul rural (98,6% \n mediul urban [i 95,2% \n mediul rural). Diferen]e semnificative se \nregistreaz` \ntre valorile acestei rate \ntre ciclul primar, fa]` de ciclul gimnazial. Astfel, rata brut` de cuprindere \n \nv`]`mntul primar din Romnia este una foarte ridicat`, dep`[ind 100%, ceea sugereaz` c` cvasitotalitatea copiilor cu vrste cuprinse \ntre 6 [i 9 ani sunt cuprin[i \n sistemul de \nv`]`mnt. O valoare mai sc`zut` se \ntlne[te [i \n cazul ciclului gimnazial, rata brut` de cuprindere \n ciclul gimnazial avnd o valoare de 92,1%. Se observ` c` exist` o diferen]` de 6% \ntre valoarea acestui indicator \n mediul urban fa]` de mediul rural, \n cel din urm` rata fiind semnificativ mai sc`zut`. |n ceea ce prive[te rata brut` de cuprindere \n ciclul primar, diferen]a dintre valoarea indicatorului \n mediul urban fa]` de mediul rural este una foarte mic` (aproximativ 2%). Aceasta \nseamn` c`, pe de o parte, accesul copiilor la ciclul primar este mai ridicat dect accesul la ciclul gimnazial. Pe de alt` parte, exist` disparit`]i \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie \n \nv`]`mntul obligatoriu \ntre mediul urban [i mediul rural, accesul la educa]ie \n mediul urban tinznd s` fie mai ridicat dect \n mediul rural. O alt` concluzie const` \n faptul c` accesul la educa]ie \n ciclul primar tinde s` fie unul foarte ridicat, att \n mediul urban, ct [i \n mediul rural. |ns` chiar dac` disparit`]ile locale privind accesul la educa]ie \n ciclul primar tind s` fie foarte reduse, indicatorul nu ne spune nimic despre gradul de frecventare a [colii, fiind necesar s` se fac` diferen]a \ntre elevii care frecventeaz` zi de zi [coala [i elevii care, de[i sunt \nscri[i \n [coal`, frecventeaz` rar [i foarte rar cursurile4.
3)
Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, Guvernul Romniei [i ONU Romnia 4) Aspecte privind dezvoltarea popula]iei [i s`n`tatea reproducerii la nivel na]ional [i studii de caz, 2003, UNFPA Romnia
12
Fenomenul de frecventare par]ial` a [colii a fost \ntlnit, \n cadrul studiilor de caz realizate \n cadrul proiectului, \n comunit`]ile rurale s`race manifestndu-se fenomenul de \ntrerupere par]ial` a [colii ca urmare a particip`rii copiilor la muncile agricole \n timpul campaniilor de prim`var` [i toamn`. Aceste \ntreruperi par]iale ale frecvent`rii [colii nu sunt prinse \n datele statistice oficiale, reprezentnd un fenomen care tinde s` fie tolerat att de c`tre reprezentan]ii [colii, ct [i de c`tre p`rin]i. Efectul acestor \ntreruperi se reflect` \n final \n nivelul de preg`tire al elevilor. |n ceea ce prive[te compara]ia dintre rata brut` de [colarizare [i rata net` de [colarizare, conform datelor din 2003, cea mai mare diferen]` se \nregistreaz` \n cazul nivelului primar (9,7%). Cea mai mare diferen]` se \nregistreaz` \n mediul rural (10,5%), \n mediul urban aceast` diferen]` fiind de 8,8%5. Pentru anul [colar 2002-2003 aceast` diferen]` este de 10,4% (9,8% \n mediul urban, fa]` de 10,9% \n mediul rural)6. Aceste date arat` c`, pe de o parte, \n cazul acestui ciclul categoria elevilor care nu se \ncadreaz` \n limitele vrstei oficiale este mai mare dact \n cazul ciclului gimnazial. Pe de alt` parte, acela[i lucru se poate spune [i despre diferen]a dintre aceste rate \n mediul rural fa]` de mediul urban, \n cel din urm` copiii care nu se \ncadreaz` \n limitele oficiale de vrst` fiind mai numero[i dect \n mediul urban.
5) Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, Guvernul Romniei [i ONU Romnia, 42 6) Perspective asupra dimensiunii de gen \n educa]ie, 2004, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Reprezentan]a UNICEF \n Romnia, 23
13
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Tabelul 2
Rata brut` de cuprindere, pe niveluri de educa]ie [i pe sexe, \n anul [colar 2000/2001

Total (%) 97,2 71,7 4,3 27,7 Rata brut` de Feminin (%) 96,6 73,0 5,4 30,2 cuprindere Masculin (%) 97,8 70,4 3,1 25,2
Nivelul de \nv`]`mnt |nv`]`mnt obligatoriu |nv`]`mnt secundar |nv`]`mnt post-secundar (post-liceal) |nv`]`mnt superior
Sursa: Raportul Na]ional al Dezvolt`rii Umane, Romnia 2001-2002, PNUD 2002 [i date calculate pe baza unor informa]ii furnizate de INS 2002 apud Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 41
Participarea [colar` \n cadrul \nv`]`mntului postobligatoriu (peste opt clase) este mai redus` dect participarea [colar` \n cadrul \nv`]`mntului primar, la nivelul anului 1999/2000 rata brut` de cuprindere \n \nv`]`mntul secundar fiind de aproape 70%, absolvirea doar a formei de \nv`]`mnt obligatoriu neputnd asigura calificarea necesar` pentru dobndirea unei profesii7. Pentru ciclul de \nv`]`mnt obligatoriu, diferen]ele nu sunt semnificative \n ceea ce prive[te rata de cuprindere \n \nv`]`mnt \n func]ie de sex, \n ciuda unei u[oare tendin]e ca b`rba]ii s` aib` o rat` de cuprindere mai mare dect femeile. Faptul c` pentru celelalte niveluri de \nv`]`mnt diferen]a este \n favoarea persoanelor de sex masculin sugereaz` lipsa discrimin`rii \n func]ie de sex \n Romnia \n ceea ce prive[te accesul la [coal`8 (vezi Tabelul 2). De asemenea, de[i gradul de cuprindere \n [coala primar` este foarte ridicat, neexistnd diferen]e \n func]ie de sex pe acest indicator, exist` totu[i diferen]e \ntre b`rba]i [i femei \n ceea ce prive[te stocul de educa]ie, definit ca num`rul mediu de ani de [coal` pe care i-a parcurs o persoan`. Astfel, un b`rbat a parcurs \n medie cu aproape un an mai mult` [coal` dect
7)
8)
Aspecte privind dezvoltarea, popula]ia [i s`n`tatea reproducerii la nivel na]ional [i studii de caz, 2003, UNFPA Romnia, 26. Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 41. EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE
14
1.1.2. Analiza rezultatelor sistemului de \nv`]`mnt

Tabelul 3 Rata alfabetiz`rii la popula]ia adult` pe sexe
1995 96,9 95,4 98,7 1996 97 95,5 98,7 1997 97 95,6 98,7 1998 97,1 95,6 98,7 1999 97,2 98,5* 95,7 97,1* 98,7 99,0* 2000 97 95,5 98,6
Rata alfabetiz`rii (%) Feminin (%) Masculin (%)
Sursa: Raportul Na]ional asupra Dezvolt`rii Umane, PNUD 2000; Raportul Na]ional asupra Dezvolt`rii Umane, PNUD 2001-2002; *Raport Global asupra Dezvolt`rii Umane, PNUD 2001, New York apud Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 50
Valorea ratei analfabetismului, \n Romnia, pentru perioada 1995-2000 este de aproximativ 3%, \n cazul persoanelor de sex feminin. Dac` din aceast` valoare se scade valorea de 2,50%, reprezentnd femeile cu vrste de peste 80 de ani, rata analfabetismului este de aproximativ 0,5%. De asemenea, ponderea adul]ilor din totalul popula]iei afectate de analfabetism este de
9)
Aspecte privind dezvoltarea, popula]ia [i s`n`tatea reproducerii la nivel na]ional [i studii de caz, 2003, UNFPA Romnia, 27
15
R A P O R T
D E
o femeie. De asemenea, \n ceea ce prive[te \nv`]`mntul secundar, post-secundar [i superior, procentul femeilor care au absolvit studii medii [i superioare este mai mic dect procentul b`rba]ilor care au absolvit aceste forme de \nv`]`mnt. Acest` situa]ie nu are o importan]` major` deoarece reflect` diferen]ele de acces la educa]ie dintre b`rba]i [i femei din trecut. |n prezent, dac` lu`m \n calcul situa]ia b`rba]ilor [i femeilor cuprin[i \n diferite forme de \nv`]`mnt se poate constata, conform datelor recens`mntului din 2002, c` dintre persoanele \nscrise \ntr-o facultate 53,8% sunt femei9.
C E R C E T A R E
aproximativ 80,5%. |n Romnia aceast` rat` se calculeaz` pentru popula]ia cu vrsta de 15 ani. Aceste date se pot explica prin faptul c`, \n ultimii 70 de ani, organizarea \nv`]`mntului \n Romnia nu a permis apari]ia analfabetismului la nivelul popula]iei majoritare [i a minorit`]ilor, cu excep]ia minorit`]ii rome, pentru care participarea la \nv`]`mntul [colar institu]ionalizat a continuat s` aib` o semnifica]ie social` redus`10. |n ceea ce prive[te nivelul de educa]ie al adul]ilor, \n Romnia exist` \nc` persoane care nu au absolvit nici o form` de \nv`]`mnt, existnd diferen]e semnificative \ntre jude]e \n raport cu indicatorul ponderea popula]iei f`r` nici o [coal` absolvit`. Diferen]ele de la nivel jude]ean sunt mult mai accentuate la nivel de localitate, \ntlnindu-se chiar localit`]i \n care popula]ia f`r` nici o [coal` absolvit` reprezint` o treime din totalul acesteia. Ponderea popula]iei adulte f`r` nici o [coal` absolvit`, \n jude]ele \n care a fost realizat` cercetarea, este urm`toarea: Vaslui 7%, Dolj 7%, Tulcea 7%, Ia[i 6%, Sibiu 4% [i Bucure[ti 2%. Au fost \nregistrate diferen]e [i \n ceea ce prive[te gradul de alfabetizare al popula]iei adulte, situa]ia acestui indicator la nivelul jude]elor fiind urm`toarea (2001/2002): Sibiu 98,8%, Ia[i 97,2%, Vaslui 96%, Tulcea 96%, Dolj 95,4% [i Bucure[ti 95,1%11.
Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 50 Aspecte privind dezvoltarea, popula]ia [i s`n`tatea reproducerii la nivel na]ional [i studii de caz, 2003, UNFPA Romnia, 27.
11)
10)
16
Tabelul 4
Evolu]ia abandonului [colar pe parcursul anului, pe medii de reziden]` [i niveluri de \nv`]`mnt, \n perioada 1995 2000
1995/1996 1996/1997 1997/1998 1998/1999 1999/2000 2000/2001 0,5 0,8 0,2 1 1 1,1 0,6 0,9 0,3 1 0,9 1,1 0,6 1 0,2 1 1,1 0,7 0,8 1,3 0,2 1,1 1,5 0,6 0,8 1,3 0,3 0,9 1,3 0,3 0,6 0,7 0,5 0,6 0,6 0,6
|n perioada 1990-2001 rata abandonului [colar \n \nv`]`mntul primar [i secundar a sc`zut de la 2,4% \n anul [colar 1989/1990, la 0,6% \n anul [colar 200/2001. De asemenea, aceea[i tendin]` de sc`dere se \nregistreaz` [i pe medii de reziden]`, rata abandonului [colar \n \nv`]`mntul primar [i secundar sc`znd de la 2,5% la 0,6% \n mediul rural [i de la 2,3% la 0,7% \n mediul urban. Aceast` tendin]` de sc`dere a ratei abandonului se datoreaz` \n special modific`rilor legislative referitoare la acordarea aloca]iei pentru copii \n func]ie de gradul de frecventare a [colii. Aceast` m`sur` a fost pus` \n aplicare \ncepnd cu anul 1993/1994. Aceast` schimbare legislativ` s-a constituit \ntr-o m`sur` benefic` pentru cre[terea gradului de participare [colar` \n Romnia. Cu toate acestea, pentru mediul rural o asemenea sc`dere ar putea s` nu fie [i una real`, valoarea ei fiind influen]at` de tendin]a de migra]ie [i a popula]iei [colare dinspre ora[e spre sate. De asemenea, se men]in diferen]ele \ntre rata abandonului pentru \nv`]`mntul primar, fa]` de rata abandonului pentru \nv`]`mntul secundar, valoarea celei de a doua rate avnd tendin]a s` se men]in` superioar` primei pe total, dar [i pe medii de reziden]` (vezi Tabelul 4).
17
R A P O R T
Sursa: Raportul Na]ional al Dezvolt`rii Umane, Romnia 2001-2002, PNUD 2002 [i date calculate pe baza unor informa]ii furnizate de INS 2002 apud Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, 2003, 41.
D E
Primar Urban Rural Gimnazial Urban Rural
C E R C E T A R E
1.2. Date privind situa]ia [colar` a popula]iei de romi

La nivelul anului 1997/1998 diferen]a dintre participarea [colar` \n cazul popula]iei majoritare [i participarea [colar` \n cazul popula]iei de romi era de aproximativ 12% \n favoarea particip`rii [colare a popula]iei majoritare (pentru grupa de vrst` 7-10 ani participarea [colar` \n cazul popula]iei majoritare era 94,4%, iar \n cazul popula]iei de romi era 82,7%). |n realitate, participarea [colar` a copiilor romi era mult mai redus`, putnd fi aproximat` prin sc`derea nonr`spunsurilor (participarea [colar` a fost aproximat` prin realizarea unei anchete, 13,1% reprezentnd nonr`spunsuri). Astfel, valorea real` a acesteia ar putea fi \n jurul cifrei de 69,6%. Diferen]e mari se \nregistreaz` [i \n ceea ce prive[te participarea [colar` pentru ciclul gimnazial (11-14 ani), 98% \n cazul popula]iei majoritare, fa]` de 72,4% (67,5% dac` nonr`spunsurile sunt interpretate ca [i cazuri de ne[colarizare sau de \ntrerupere a [colariz`rii) \n cazul popula]iei de romi. De asemenea, exist` o propor]ie mare a copiilor r`ma[i ne[colariza]i de aproximativ 17,3%, fapt ce semnific` o anumit` lips` de adaptare a sistemului de \nv`]`mnt \n ceea ce prive[te cuprinderea \n [coal` a copiilor romi (M. Surdu, 2002).
Inciden]a analfabetismului
Tabelul 5 Inciden]a analfabetismului \n rndul popula]iei rome, pe genera]ii (%)
Citesc Citesc cu dificultate NS/NR Total bine (%) sau deloc (%) (%) (%) Genera]ia de tranzi]ie (10-16 ani) Genera]ia adult` (17-45 ani) Genera]ia vrstnic` (peste 46 de ani) Total popula]ie peste 10 ani 57,9 64,5 38,4 57,6 37,5 31,8 45,3 35,8 4,6 3,6 16,3 6,6 100 100 100 100
Sursa: Studiul Participarea [colar` a copiilor romi: probleme, solu]ii, actori elaborat \n 2002 de ISE, ICCV, MEC cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia, 48.
18
Tabelul 6
Ponderea unit`]ilor de \nv`]`mnt obligatoriu care au \nregistrat cel pu]in un caz de abandon \n perioada 1997-1999, \n func]ie de structura etnic` a efectivelor de elevi
Abandon \n ciclul primar (%) Abandon \n ciclul gimnazial (%) 41,7 69,1 44,2 40
{coli cu sub 50% romi {coli cu peste 50% romi Total [coli urbane cu romi Total [coli rurale cu romi
30,3 46,1 32,4 17,2
Sursa: Studiul Participarea [colar` a copiilor romi: probleme, actori, solu]ii, elaborat \n 2002 de ISE, ICCV, MEC cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia, 50.
Informa]ii privind caracteristicile re]elei de \nv`]`mnt

Din datele cercet`rii realizate de c`tre ICCV, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia, al c`rui raport a fost publicat \n 2002 (Participarea [colar` a copiilor romi: probleme, solu]ii, actori, 2002), pot fi eviden]iate cteva caracteristici ale re]elei de \nv`]`mnt care pot influen]a
19
R A P O R T
Datele din Tabelul 5 arat` c` inciden]a cea mai mare a analfabetismului se \nregistreaz` \n cazul popula]iei adulte cu vrsta de peste 46 de ani, o propor]ie de 45,3% din aceast` popula]ie citind cu dificultate sau deloc. Cea mai sc`zut` inciden]` a analfabetismului (aproximativ 31,8%) se \nregistreaz` \n cazul popula]iei adulte. De asemenea, se poate observa o anumit` rela]ie \ntre [colile care au \nregistra]i copii romi [i abandonul [colar. Astfel, ponderea unit`]ilor de \nv`]`mnt care au \nregistrat cel pu]in un caz de abandon [colar, la nivelul anului 1997-1998, este mult mai mare \n cazul [colilor cu peste 50% copii romi, dect \n cazul [colilor cu sub 50% copii romi (46,1% fa]` de 30,3%) (Tabelul 6).
D E
C E R C E T A R E
gradul de participare [colar`: Exist` diferen]e la nivel na]ional \n func]ie de mediul de reziden]` \n ceea ce prive[te num`rul de unit`]i [colare de nivel gimnazial, de[i num`rul elevilor cuprin[i la acest nivel de \nv`]`mnt este semnificativ mai ridicat \n mediul urban fa]` de mediul rural. Tendin]a de sc`dere a num`rului elevilor din mediul rural, care se \nscrie \n fapt \n tendin]a general` de sc`dere a num`rului elevilor datorat` fenomenelor demografice, face ca multe dintre aceste unit`]i [colare s` fie subutilizate din punct de vedere al poten]ialului. Aparent, num`rul crescut al acestor unit`]i [colare ar permite un mai bun acces al copiilor din mediul rural la educa]ie, \ns` sc`derea efectivelor de elevi a f`cut ca \n multe cazuri aceste unit`]i s` fie comasate sau desfiin]ate. De asemenea, \n unele unit`]i [colare rurale, tot datorit` factorilor socio-demografici, se practic` \nv`]`mntul simultan. Comasarea a determinat ca unii copii s` parcurg` distan]e mari pn` la unit`]ile [colare, fapt ce contribuie \n mod negativ la participarea lor [colar`. Exist` o serie de probleme \n leg`tur` cu infrastructura unit`]ilor [colare [i cu dotarea cu materiale didactice. Exist` mari diferen]e \ntre mediile rural [i urban \n ceea ce prive[te calitatea personalului didactic angajat. Astfel, de[i raportul dintre num`rul de elevi [i num`rul de profesori era \n anul [colar 2000/2001 de 13,5 \n mediul rural, fa]` de 17,3 \n mediul urban, propor]ia cadrelor didactice necalificate era, la aceea[i dat`, de 25,8% \n mediul rural, fa]` de 13,3% \n mediul urban. Aceast` situa]ie m`re[te discrepan]a dintre mediul urban [i cel rural \n privin]a particip`rii la educa]ie, f`cnd ca elevii din mediul rural s` beneficieze de o calitate mai sc`zut` a educa]iei.
20
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii
capitolul
2
21
scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii
2.1 Motiva]ia realiz`rii cercet`rii

Studiile pe tema s`r`ciei \ntreprinse \n Romnia pn` \n prezent sus]in ideea c` nivelul de educa]ie al unei comunit`]i este factorul responsabil de gradul de bun`stare al gospod`riei [i, \n general, al oric`rei comunit`]i. Altfel spus, \ntre nivelul s`r`ciei [i nivelul de educa]ie, att la nivel individual, ct [i la nivel de comunitate, exist` o rela]ie circular` de determinare reciproc`. Nivelul sc`zut de educa]ie determin` un acces limitat al indivizilor la slujbe cu nivel ridicat de calificare [i bine pl`tite, [i invers, un nivel ridicat de s`r`cie determin` un acces sc`zut la educa]ie, p`rin]ii apar]innd familiilor s`race neputnd oferi copiilor condi]ii propice (ex: alimenta]ie corespunz`toare, condi]ii de locuire normale, venituri b`ne[ti corespunz`toare) ob]inerii unor performan]e [colare de nivel ridicat. Cercul vicios, nivel de [colarizare sc`zut s`r`cie, are o influen]` negativ` asupra mobilit`]ii sociale \n cadrul acestor comunit`]i, copiii proven]i din familii s`race [i cu un nivel sc`zut de educa]ie al p`rin]ilor tinznd s` perpetueze modelul dobndit prin socializare \n cadrul familiei. Existen]a acestui cerc vicios determin` accentuarea deficitului educa]ional la nivelul comunit`]ilor \n care apare, orientndu-i pe membrii acestora spre dezvoltarea unor strategii de via]` lipsite de orizont [i care vizeaz` simpla supravie]uire (M.E. St`nculescu, 2004). Aceste afirma]ii sunt sus]inute [i de alte cercet`ri anterioare care arat` c` neparticiparea [colar` este de aproape trei ori mai mare \n gospod`riile considerate s`race sau foarte s`race, comparativ cu gospod`riile considerate medii sau bogate [i, de asemenea, gradul de [colarizare a copiilor proveni]i din gospod`rii ale c`ror membri se declar` romi este de aproape trei ori mai sc`zut` dect \n rndul copiilor proveni]i din gospod`rii ale c`ror membri se declar` romni (M.Surdu, 2002). Proiectul \[i propune ca axe principale de analiz` a fenomenului particip`rii [colare a copiilor romi distinc]iile: tradi]ional/nontradi]ional [i comunitate s`rac`/comunitate bogat`. De asemenea, a fost luat` \n considerare [i axa rural/urban \n ceea
22
ce prive[te analiza acestui fenomen social. |n Romnia s-au mai realizat cercet`ri \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie \n rndul popula]iei de romi, prezentul proiect de cercetare bazndu-se pe rezultatele investiga]iei Participarea la educa]ie a copiilor romi: probleme, solu]ii, actori (2002), realizat` [i publicat` cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia. De asemenea, cercetarea urmeaz` liniile generale descrise de aceast` investiga]ie accentund semnifica]ia pe care o are etosul [colii \n cadrul comunit`]ilor tradi]ionale de romi, comparativ cu comunit`]ile netradi]ionale. Factorii culturali ce caracterizeaz` comunit`]ile de romi, nivelul lor de s`r`cie [i patternurile ocupa]ionale, se pot constitui \n determinan]i importan]i ai particip`rii [colare a copiilor romi. Mai mult, ceea ce poate fi influen]at prin intermediul politicilor publice este rela]ia dintre [coal` [i comunitatea structurat` de c`tre etosul [colii. Etosul [colii este institu]ionalizat la nivelul normelor formale [i informale ghidate de c`tre valorile reprezentan]ilor [colii, ale altor autorit`]i locale, \n mod particular ale autorit`]ilor morale din comunit`]i [i \n general, ale membrilor comunit`]ii (p`rin]i [i copii). Aceste norme se schimb` [i pot fi schimbate prin eforturile sistematice din partea profesorilor, autorit`]ilor locale [i a altor mediatori. Normele informale pot influen]a \ncrederea sau lipsa de \ncredere, comunicarea sau lipsa de comunicare, implementarea eficient` sau ineficient` a politicilor unor programe de politici sociale cum sunt cele privind aloca]ia de stat, venitul minim garantat, mediatorii [colari. Acestea se constituie \ntr-un important factor ce determin` varia]iile \n cee ce prive[te etosul [colii, care a fost identificat \n cercetarea realizat` \n 2002 [i finan]at` de Reprezentan]a UNICEF \n Romnia. De asemenea, aceste norme informale se pot constitui \ntr-un factor esen]ial pentru structurarea unor programe locale [i na]ionale de politici sociale a c`ror implementare la nivel local [i na]ional s` permit` cre[terea accesului la educa]ie a copiilor romi.
23
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Scopul, obiectivele proiectului de cercetare [i cadrul teoretic al cercet`rii

Scopul cercet`rii: Clarificarea rolului pe care etosul [colii \l are pentru incluziunea educa]ional` a copiilor de romi \n cadrul comunit`]ilor de romi, lund \n calcul varia]ii pe axele tradi]ional/netradi]ional, rural/urban [i varia]iile pe dimensiunea s`r`ciei. Obiectivele cercet`rii: Explorarea rela]iilor institu]ionalizate (formal [i informal) \ntre [coal` [i familiile de romi, \n comunit`]ile tradi]ionale [i netradi]ionale. Evaluarea implement`rii politicilor na]ionale \n cadrul comunit`]ilor tradi]ionale [i netradi]ionale de romi. Cercetarea este centrat` pe studierea strategiilor adoptate de [colile din cadrul comunit`]ilor de romi, \n m`sura stabilirii unor pun]i de valori \ntre comunitatea de romi [i [coala ca institu]ie. Dimensiunea evaluativ` a cercet`rii a fost completat` de o dimensiune exploratorie. De asemenea, cercetarea a urm`rit [i evaluarea efectelor pe care le au politicile sociale na]ionale \n sensul stimul`rii familiilor [i copiilor din cadrul comunit`]ilor de romi, \n rela]ia cu institu]ia [colar`. S-a mai urm`rit [i studierea celor mai bune practici \n privin]a acestui aspect. |n acest context, studierea strategiilor adoptate de [colile care activeaz` \n comunit`]ile de romi permite surprinderea diferen]elor de valori dintre comunitatea de romi [i institu]ia [colii [i descoperirea unor pun]i de leg`tur` \ntre acestea. Astfel, dimensiunea evaluativ` a studiului este completat` de dimensiunea exploratorie a cercet`rii, \ncrederea, comunicarea [i cooperarea dintre [coal` [i comunitate \n procesele de incluziune educa]ional` prin intermediul suportului educa]ional din partea p`rin]ilor.
24
2.2 Ipotezele cercet`rii

Principalele ipoteze urm`rite \n cadrul cercet`rii sunt: Exist` diferen]e semnificative \n ceea ce prive[te etosul [colii \n comunit`]ile tradi]ionale de romi fa]` de comunit`]ile netradi]ionale, \n ceea ce prive[te participarea [colar` a copiilor, nivelul performan]elor [colare [i implementarea politicilor educa]ionale na]ionale. Unele cercet`ri anterioare tind s` sus]in` ipoteza conform c`reia \n comunit`]ile tradi]ionale de romi frica p`rin]ilor de asimilare este un motiv pentru ne\ncrederea p`rin]ilor manifestat` fa]` de [coal`, fapt care se reflect` \ntr-o participare sc`zut` a copiilor romi la procesul de educa]ie. O ipotez` alternativ` const` \n faptul c` lipsa de adaptare a [colii la nevoile [i practicile membrilor comunit`]ii, cum ar fi divizarea \n func]ie de gen [i pattern-urile de mobilizare ar determina \n fapt, participarea sc`zut` a copiilor romi la procesul de \nv`]`mnt. De asemenea, prin aceast` cercetare s-a urm`rit s` se testeze ipoteza conform c`reia, riscul ne\ncrederii \n [coal` este mai mare \n comunit`]ile tradi]ionale [i s` se identifice motivele pragmatice pentru acest fapt. Etosul [colii (valorile privitoare la educa]ie [i normele formale [i informale de interac]iune cu p`rin]ii [i copiii romi) este un factor semnificativ care determin` participarea [colar` a copiilor romi, al`turi de factorii economici (precum s`r`cia, munca la copii [i ocupa]iile sezoniere). Programele de politici sociale cum ar fi aloca]ia de stat, venitul minim garantat, micul dejun la [coal` (cornul [i laptele) [i utilizarea mediatorilor [colari sunt puternic influen]ate de etosul local \n ceea ce prive[te [coala. |ntre copii, p`rin]i [i profesori exist` diferen]e \n ceea ce prive[te modul \n care percep discriminarea. Discriminarea real` [i discriminarea perceput` se \nt`resc reciproc determinnd un cerc vicios.
25
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
2.3 Metodele [i tehnicile de cercetare sociologic` utilizate n investiga]ie

n realizarea cercet`rii s-a utilizat, predominant, o metodologie de tip calitativ, centrat` pe studii de caz. Aceast` op]iune metodologic` a fost dat` \n primul rnd de o constatare f`cut` n leg`tur` cu discursul [tiin]ific despre etnia romilor. Aceat` constatare se refer` la ideea de omogenitate ce transpare n spatele acestui tip de discurs referitor la problemele legate de educa]ie. |ntreb`rile pe care ni le-am pus au fost de genul urm`tor: se poate vorbi de romi \n general sau despre tipuri de comunit`]i de romi? Sunt problemele educa]ionale acelea[i \n toate tipurile comunit`]ilor de romi? Spa]iul simbolic al atitudinilor romilor fa]` de [coal` este definit prin acelea[i elemente n toate tipurile de comunit`]i de romi sau caracteristicile comunit`]ii \[i pun amprenta asupra semnifica]iilor subiective ale romilor \n leg`tur` cu educa]ia? Exist` diferen]e de rela]ionare ntre p`rin]i [i copii \n cadrul diferitelor comunit`]i de romi? Aceste diferen]e de rela]ionare antreneaz` [i diferen]e \n ceea ce prive[te semnifica]iile subiective \n leg`tur` cu educa]ia copiilor? Se pot formula solu]ii generale pentru rezolvarea problemelor educa]ionale ale romilor? |n spiritul acestor considerente am optat mai degrab` pentru folosirea unor metode interpretative care s` ne permit` accesul la semnifica]iile subiective ale romilor \n leg`tur` cu educa]ia [i mai pu]in pentru metode care s` ne permit` o evaluare cantitativ` a problemelor educa]ionale ale romilor. Aceast` op]iune a fost \nt`rit` [i de nevoia de a completa multitudinea de date cantitative existente la ora actual` despre etnia romilor, cu informa]ii care s` permit` n]elegerea mecanismelor subtile ce pot genera participarea/neparticiparea copiilor romi n cadrul procesului educa]ional. n ace[ti termeni trebuie n]eles demersul de cercetare din cadrul acestui studiu. |n vederea culegerii datelor am utilizat e[antionarea teoretic` avnd n vedere selec]ia unui num`r de evenimente considerate reprezentative pentru o situa]ie sau un fenomen (P.
26
Tabelul 7
Distribu]ia studiilor de caz n cadrul cercet`rii

Comunit`]i tradi]ionale Comunit`]i netradi]ionale
Comunit`]i cu grad ridicat de s`r`cie Comunitate cu grad sc`zut de s`r`cie
Rural Urban Rural Urban
Metodele de cercetare utilizate au fost: Ancheta sociologic` calitativ`; Analiza secundar` a datelor cantitative; Metoda observa]iei sociologice. Pentru culegerea datelor s-au utilizat urm`toarele tehnici de cercetare: Interviul individual; Focus-group-ul; Observa]ia direct`.
27
R A P O R T
Paille, 1996/2002, 144). Comunitatea a fost considerat` unitate de analiz` pentru studierea fenomenului de participare [colar` pornind de la ideea c` elementele ce caracterizeaz` comunitatea se reflect` asupra fenomenului studiat. Analiza realizat` vizeaz` trecerea de la descrierea am`nun]it` a fenomenelor [i unit`]ilor sociale la desprinderea unor constante ale manifest`rii lor n contexte sociotemporale asem`n`toare (S. Chelcea, 2002/2004, 93). Au fost analizate opt comunit`]i selectate n principal n func]ie de dou` dimensiuni: tradi]ionalism [i s`r`cie. La acestea am adùgat [i o a treia dimensiune, mediul de reziden]`, prin distribuirea comunit`]ilor selectate n func]ie de cele dou` dimensiuni principale, n mod egal ntre mediul rural [i urban.
D E
C E R C E T A R E
n fiecare comunitate au fost culese informa]ii prin tehnicile interviului individual [i interviului de grup focalizat (focusgroup) de la urm`toarele tipuri de subiec]i: Reprezentan]i ai [colii, profesori; Copii; P`rin]i; Reprezentan]i ai autorit`]ilor locale: reprezentan]i ai prim`riei, lideri locali, reprezentan]i ai bisericii, reprezentan]i ai institu]iilor de s`n`tate.
28
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Cercul vicios s`r`cie - educa]ie
capitolul
3
29
cercul vicios s`r`cie - educa]ie
Cercet`rile privind problemele sociale ale popula]iei de romi au fost ini]iate \n Romnia odat` cu publicarea lucr`rii }iganii \ntre ignorare [i \ngrijorare (1993), coordonatori Elena Zamfir [i C`t`lin Zamfir. Este prima lucrare semnificativ` din punct de vedere [tiin]ific la care au participat speciali[ti de renume \n domeniul [tiin]elor sociale din Romnia, lucrare \n care apare pentru prima dat` ideea de cerc vicios s`r`cie-educa]ie: {coala reprezint` o resurs` important` att profesional-economic`, ct [i a moderniz`rii modului de via]`. {i invers, lipsa [colii este o piedic` important` \n schimbarea modului de via]`, \n adaptarea eficace pe termen lung la condi]iile socialeconomice aflate \n schimbare rapid` (E. Zamfir [i C. Zamfir, coord., 1993, 92). Din date se pot trage cteva concluzii importante: - la nivelul anului 1993, gradul de alfabetizare a popula]iei de romi era la un nivel sc`zut, cei care nu terminaser` ciclul primar fiind \n propor]ie de 27,3%; - interesant este c` datele sugereaz` existen]a unei tendin]e, la nivelul popula]iei mature, de a-[i planifica terminarea anumitor cicluri [colare, \n special a ciclului primar, cele mai multe renun]`ri la [coal` \nregistrndu-se pe parcursul ciclului gimnazial; - de[i existau diferen]e semnificative \ntre b`rba]i [i femei \n ceea ce prive[te gradul de analfabetism (18,6% b`rba]i [i 35,2% femei), autorii sus]in c` s-a conturat o tendin]` a femeilor rome de a urma ciclurile [colare secundare (gimnaziu [i liceu): 31,6% dintre femei terminaser` cel pu]in ciclul gimnazial, \n timp ce propor]ia b`rba]ilor care terminaser` cel pu]in aceste ciclu era de 45,6%; - la nivelul anului 1993, nu se putea practic vorbi despre \nv`]`mnt postliceal sau universitar \n cazul popula]iei de romi, propor]ia celor care urmaser` aceste cicluri de \nv`]`mnt fiind extrem de redus`. |n cadrul aceleia[i cercet`ri au fost identifica]i o serie de factori cheie ce determin` \n mod semnificativ participarea [colar` \n rndul popula]iei de romi. Astfel, s-au f`cut urm`toarele constat`ri:
30
- varia]ia nivelului de [colaritate a copiilor este \n mod substan]ial determinat` de c`tre varia]ia nivelului de [colaritate al mamei (\n familiile \n care mamele au un nivel de [colaritate ridicat, se \nregistreaz` [i un nivel ridicat de participare [colar` a copiilor); - tipul de profesie a tat`lui aduce o contribu]ie important` la varia]ia particip`rii [colare a copiilor, copiii ai c`ror p`rin]i de sex masculin erau salaria]i califica]i frecventnd \n mod regulat [coala \ntr-o m`sur` semnificativ mai mare dect copiii ai c`ror p`rin]i erau muncitori necalifica]i sau nu aveau de lucru (diferen]a este de la 72% la 35%); - exist` o rela]ie invers propor]ional` \ntre gradul de omogenitate a comunita]ii de romi [i participarea [colar` a copiilor (participarea [colar` a copiilor romi proveni]i din comunit`]i cu un grad ridicat de omogenitate tinde s` fie mai sc`zut` dect participarea [colar` a copiilor care provin din familii dispersate); - s-a identificat o asociere pozitiv` puternic` \ntre dimensiunea ora[ului [i participarea [colar`; - neamul de romi din care fac parte familiile de romi determin` participarea [colar` a copiilor (cea mai sc`zut` participare [colar` s-a observat a fi \n cazul copiilor de c`ld`rari [i a celor proveni]i din familii de romi maghiariza]i, iar cea mai ridicat` s-a \ntlnit \n cazul copiilor de romi spoitori [i romi romaniza]i). |n ceea ce prive[te factorul venit, autorii accentueaz` c` starea de s`r`cie se dovede[te a fi nu numai un produs al lipsei de [colarizare dar, la rndul ei, un factor de perpetuare [i amplificare a acestuia (E. Zamfir [i C. Zamfir, coord., 1993, 98), \ntre nivelul de bun`stare al familiei [i participarea [colar` a copiilor existnd o rela]ie pozitiv` de determinare reciproc`. Procentul mare de p`rin]i care au r`spuns c` sunt satisf`cu]i de modul \n care profesorii \i trateaz` pe copii la [coal` (80,9%) \i face pe autorii lucr`rii s` concluzioneze c` excluderea [colar` a copiilor romi nu este un efect al discrimin`rii, ci \n mai mare m`sur` efectul unor procese de marginalizare [i automarginalizare.
31
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
cercul vicios s`r`cie - educa]ie
Aceast` idee a cercului vicios s`r`cie-educa]ie se reg`se[te [i \n recenta lucrare S`rac lipit, caut alt` via]`! (2004), coordonatori Manuela Sofia St`nculescu [i Ionica Berevoescu. Datele empirice arat` c`, \n general vorbind, reziden]ii din zonele s`race au un capital educa]ional considerabil mai redus dect la nivelul \ntregii popula]ii (M.S. St`nculescu, 2004, 289), cele mai mari diferen]e \nregistrndu-se \n mediul urban. Astfel, la nivel urban, propor]ia persoanelor de 20 de ani [i peste care au absolvit cel mult [coala primar` este de 9%, \n timp ce propor]ia persoanelor cu aceste caracteristici rezidente \n zonele s`race [i \n zonele caracterizate prin s`racie extrem` este de 20%, respectiv 32%. |n cazul persoanelor care au absolvit cel pu]in liceul, rela]ia este [i mai evident`: 12% [i 13% din popula]ia urban` format` din reziden]i \n zonele caracterizate prin s`racie extrem`, respectiv criza generalizat`, au absolvit acest nivel de \nv`]`mnt, spre deosebire de ponderea de 54% reg`sit` la nivelul \ntregii popula]ii urbane. Autorii subliniaz` faptul c` un nivel de educa]ie mai ridicat asigur` un risc mai sc`zut de s`r`cie, rela]ia dintre nivelul de educa]ie [i s`r`cie fiind mult mai puternic` \n zonele urbane caracterizate de s`r`cie. |n zonele urbane s`race riscul \n raport cu starea de s`r`cie extrem` este de 2,6 ori mai mic \n cazul persoanelor care au absolvit liceul fa]` de persoanele care au absolvit cel mult [coala primar`. Aceste constat`ri pot fi explicate astfel: [coal` pu]in` \nseamn` lips` de calificare [i, implicit, \n mediul urban, excludere de la pia]a oficial` a muncii (M.S. St`nculescu, 2004, 292). |n lucrarea amintit` se face o descriere interesant` a modului \n care s`r`cirea unei zone se reflect` \n fenomenul trasferurilor [colare: Totul porne[te de la s`r`cirea zonei arondate. Pe m`sur` ce ponderea celor \n s`r`cie extrem` cre[te, [coala include tot mai mul]i copii cu slabe performan]e la \nv`]`tur` [i copii romi pentru c` ace[tia sunt suprareprezenta]i printre cei \n s`r`cie (M.S. St`nculescu, 307). Din cauza faptului c` familiile cu un standard de via]` mai ridicat tind s` p`r`seasc` zonele s`race se manifest` un proces dublu de segregare: pe de alt` parte, \n zonele s`race tinde s`
32
creasc` num`rul copiilor proveni]i din familii s`race cu performan]e [colare sc`zute, iar pe de alt` parte, \n cadrul institu]iilor [colare tind s` se formeze clase omogene din punct de vedere al nivelului [colar, cuprinznd copiii proveni]i din familii s`race [i avnd un nivel redus al performan]elor [colare. De asemenea, \n zonele s`race exist` o slab` concordan]` \ntre nevoi [i acordarea de sprijin, spre exemplu, bursele sociale oferite de c`tre stat tinznd s` nu fie alocate pe principiul nevoii, ci pe unul de tip universalist. Un alt fenomen interesant descris de c`tre autorii lucr`rii este modul \n care cadrele didactice definesc prestigiul [colii. Astfel, s-a constat c` \n definirea subiectiv` a prestigiului [colii cadrele didactice pun accentul pe performan]ele [colare ale elevilor, care se traduc \n premii [i olimpici [i nu pe [ansele egale pentru to]ii copii. Astfel, elevii tind s` fie selecta]i mai ales prin metode informale [i nu pe principiul [anselor egale, profesorii descurajndu-i pe p`rin]ii s`raci [i pe cei heteroidentifica]i ca romi s`-[i \nscrie copiii \n [coal`. Aceste reprezent`ri sociale subiective ale profesorilor afecteaz` \n mod negativ procesul de \nv`]`mnt, contribuind la apari]ia fenomenului de segregare: |n acest mod, [colile din zonele s`race ajung s` reprezinte unica alternativ` pentru copiii din familiile \n s`racie extrem` [i din familiile de romi, indiferent de zona \n care locuiesc. Iar aceste [coli \i accept`, nu pentru c` aceasta este misiunea [colii, de a educa copiii, fie ei s`raci, boga]i, romi sau maghiari, ci pentru c` este nevoie de ei ca num`r, ca [i cantitate de elevi ce asigur` norma [i, deci, salariul cadrelor didactice(M.S. St`nculescu, 2004, 309).
33
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
(R)om bogat, (R)om s`r`c. Efectele culturii s`r`ciei asupra educa]iei la romi
capitolul
4
37
(r)om bogat, (r)om s`r`c. Efectele culturii s`r`ciei asupra educa]iei la romi
Pentru a analiza cauzele care genereaz` anumite atitudini fa]` de educa]ie trebuie s` trecem dincolo de explica]iile facile, directe, de genul nu le place [coala sau au constatat c` se descurc` [i f`r`, [i s` analiz`m atitudinea fa]` de [coal` diferen]iat de la o comunitate la alta, de la un segment de romi la altul. De[i exist` anumite puncte comune, una dintre caracteristicile care determin` diferen]e \n atitudinea fa]` de [coal` este nivelul de trai sau situa]ia economic`: romii boga]i [i cei s`raci au adesea atitudini diferite sau motiva]ii [i cauze diferite pentru participarea sau neparticiparea [colar`. Pornind de la cele constatate \n cercetarea noastr`, am realizat urm`torul tabel:
Romii boga]i - Exist` bariere culturale (romii boga]i fiind adesea [i tradi]ionali) mai ales pentru fete care, pe de-o parte, nu trebuie s` fie superioare b`rbatului, nu trebuie s` c[tige bani [i, pe de alt` parte, trebuie ferite de contactele cu bìe]ii, mai ales cu cei romni. - Odat` trecute barierele acestea, se merge la [coal` dar se renun]` devreme, neexistnd motiva]ie suficient` pentru cicluri lungi de educa]ie. - Familiile bogate din comunit`]i mixte, adesea netradi]ionale, au atitudine diferit` fa]` de educa]ie, copiii lor fiind beneficiarii m`surilor de discriminare pozitiv`. - Lipsa de finalitate, - Hot`rrea p`rin]ilor [i de perspective, de \n special a liderilor tradi]ionali utilitate a diplomei sau sunt esen]iale. |n familiile celor \nv`]ate \n [coal`. bogate, att pe filier` - Lipsa modelelor de tradi]ional`, ct [i datorit` succes prin educa]ie. interesului pentru mo[tenire, - Lipsurile materiale copiii \i ascult` cu sfin]enie (haine, rechizite, etc). pe p`rin]i, iar ace[tia pe lideri. - Lipsa actelor (tot - Bìe]ii nu fac multe clase Romii s`raci - Dezinteres sau participare interesat`, conformist`, formal`, eventual datorat` intereselor materiale imediate, f`r` implicare [i eforturi majore. - |n [colile bune [i \n comunit`]ile s`race urbane exist` [i motiva]ia de a \nv`]a pur [i simplu.
Atitudinea fa]` de [coal`
38
Cauze ale neparticip`rii [colare/ renun]`rii la [coal`
Motiva]ia pentru a merge la [coal`
Politici/ M`suri necesare
pentru c` \ncep afacerile [i nu au \n comunitate modele de succes pe filiera educativ`. Totu[i, \ncep s` apar` astfel de modele [i sunt de mai mare impact cnd vin din familiile de prestigiu. - Fetele sunt retrase devreme pentru a le feri de bìe]i. Uneori folosesc alternativa medita]iilor la domiciliu dup` clasa a 4-a. - Un interes sporit pentru ca fetele s` \nve]e au mamele lor, dar ele sunt supuse voin]ei so]ilor. - C`s`toriile foarte precoce sunt de asemenea motive de \ntrerupere a [colii. Exist` teama c` dup` o anumit` vrst` (17-18 ani) o tn`r` rom` se va c`s`tori foarte greu. - Avantaje imediate: - Interes pentru finalit`]i conaloca]ie, cornul [i crete: carnet de conducere, laptele, ajutoare, etc. nevoia de a acumula cuno[tin]e - Petrecerea pl`cut` a pentru afaceri, etc., mai nou de timpului (acolo unde a folosi calculatorul. este cazul: fotbal, lec]ii - La fete nevoia de a utiliza predate interactiv, oportunit`]ile de timp liber: etc.), mai pl`cut` s` citeasc` la televizor, s` fac` dect acas`. cump`r`turi, s` scrie c`r]i, - Oportunit`]ile de uneori s` deschid` firme. angajare \n cazul co- Exist` [i tendin]e de emancimunit`]ilor s`race din pare din partea unor tinere zone urbane precum bogate; vor un stil de via]` Slatina, dar cu munmodern atunci cnd se afl` \n cile necalificate, maafara comunit`]ii. nuale ca ]int`. - |n familiile bogate netradi]ionale exist` tineri care vor s` fac` o carier` politic`, [tiin]ific` sau cultural` prin educa]ie, pe modelul liderilor intelectuali na]ionali. - M`suri de discrimi- {coli de fete, separate, pentru nare pozitiv` concomi- ciclul 5-8, [i poate chiar la nivel tent cu burse sociale de liceu, pentru fetele din comuconsistente acordate nit`]i tradi]ionale bogate pe toat` durata stu(eventual cu tax`). diilor pentru a crea - Programe de educa]ie la modele. distan]`, (prin Internet) sau cu - Politici de ocupare frecven]` redus`, inclusiv pentru tinerii absolpentru tinerele c`s`torite. 39
mai rar`). - Pozi]ia inferioar` \n clas`, uneori discriminarea. - Neadaptarea programei [i metodelor de predare la caracteristicile grupului de copii care fac \nv`]area dificil` [i nepl`cut` pentru unii copii romi. - Intrarea devreme pe pia]a muncii la bìe]i [i m`riti[ul la fete (uneori [i la bìe]i).
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
ven]i romi de liceu [i facultate. - Adaptarea programelor [colare la specificul [i interesele grupurilor de elevi romi. - Politici de educa]ie [i alte modalit`]i de amnare a c`s`toriei, prevenire a sarcinilor nedorite la adolescente [i amnare a angaj`rii.
- Programe de con[tientizare a importan]ei educa]iei \n comunit`]ile de romi tradi]ionale. - Adaptarea programelor de studii la nevoile grupului: teme mai aplicate, centrate pe dezvoltarea afacerilor, utilizarea calculatorului etc.
Tabelul 8
Influen]a nivelului de trai asupra educa]iei la romi
Aceste diferen]e, legate de participarea [colar` dintre copiii s`raci [i cei boga]i, determin` nevoia unei aten]ii deosebite pentru ambele grupuri, dar \n special pentru cel al s`racilor care reprezint` imensa majoritate a copiilor romi cu probleme de participare [colar`. Dac` pentru cei boga]i cauzele interesului redus fa]` de educa]ie sunt mai degrab` culturale [i, oricum, pe cale s` fie diminuate serios pe termen mediu [i poate chiar eliminate pe termen lung, pentru cei s`raci cauzele sunt de alt` natur`, preponderent sociale, determinate economic, dar perpetuate cultural, una dintre surse fiind, \n anumite comunit`]i specifice, (sub)cultura s`r`ciei.
Cultura s`r`ciei [i dependen]ei \n anumite comunit`]i de romi [i efectele ei asupra educa]iei

Teoriile privind s`r`cia au fost [i ele puternic influen]ate de op]iunile ideologice. Stnga politic` a dat o explica]ie preponderent structural` apari]iei s`r`ciei, considernd-o un efect al proastei distribuiri a veniturilor \n societate. Marxismul a pus chiar pe seama exploat`rii vina apari]iei [i existen]ei s`racilor. Dreapta politic` a explicat existen]a s`racilor prin cauze ce ]in direct de indivizi (blamarea victimei), care sunt genetic predispu[i la s`r`cie [i delincven]` sau prin cultura comunit`]ii \n care trìesc, cultur` pe care ei o mo[tenesc (cultura s`r`ciei) [i din care le este aproape imposibil s` ias`. (E. Zamfir, 1995).
40
Prelund ideile lui H. Spencer sau O. Lewis, politicienii de dreapta au plasat responsabilitatea pentru starea de s`r`cie a indivizilor \n afara sistemului politic [i economic. |n aceast` lucrare nu ne propunem \n nici un fel s` blam`m romii s`raci oricare ar fi cauzele pentru care se afl` \n s`r`cie. Dorim mai degrab` s` subliniem c` exist` comunit`]i cu caracteristici de cultur` a s`r`ciei (precum Ocolna sau Iana), [i c` acest stil de via]` determin` anumite atitudini fa]` de educa]ie. Aceasta nu \nseamn` c` romii trebuie blama]i, ci mai degrab` sprijini]i din exteriorul comunit`]ilor lor pentru a putea ie[i din capcana s`r`ciei [i dependen]ei de stat, o modalitate foarte bun` fiind cre[terea oportunit`]ilor privind educa]ia. Conceptul de cultur` a s`r`ciei a fost lansat de Oscar Lewis (1959) pentru a caracteriza cultura [i modul de via]` al indivizilor [i familiilor care trìesc \n societ`]i caracterizate de urm`toarele condi]ii: 1. O economie cu sistem bancar rudimentar, bazat` pe pl`]i \n cash [i cu o slab` preocupare pentru economisire, cu venituri preponderent salariale [i produc]ie interesat` de profit, nu de dezvoltare. 2. O rat` ridicat` a [omajului, mai ales \n rndul muncitorilor necalifica]i. 3. Salarii foarte mici. 4. E[ecul \n \ncercarea de a furniza organizare social`, politic` [i economic`, fie pe baza liber-consim]`mntului popula]iei, fie prin impunerea regulilor de c`tre guvernan]i. 5. Un sistem de rudenie numeros, bilateral (rude de la ambii p`rin]i), care implic` un mare num`r [i o mare diversitate a leg`turilor de rudenie care sunt, \n timp, difuze [i fragmentate. 6. Existen]a unui sistem de valori ale clasei dominante care pune accent pe acumularea de bog`]ie [i proprietate, pe [ansele de mobilitate ascendent` [i gestiune cump`tat` a resurselor [i explic` statusul inferior al s`racilor prin lipsa de calit`]i personale [i inferioritate. (Lewis, 1969)
41
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
La rndul lor, comunit`]ile din acest sistem sunt caracterizate de: Lipsa resurselor [i a capacit`]ii de a le economisi [i investi. Atitudine prezenteist`, bazat` pe nevoi [i consum imediate [i mai pu]in pe acumulare, investi]ii (inclusiv \n educa]ie), dezvoltare. Instabilitate a institu]iei familiei (c`s`torii f`r` acte, divor]uri repetate, rela]ii de rudenie numeroase, familii cu copii din mai multe c`s`torii), instabilitate a locului de munc`. Neacceptarea autorit`]ii [i controlului din afara comunit`]ii (poli]ie), dar [i lipsa de autoritate [i control a familiei/p`rin]ilor sau a comunit`]ii, sistem de valori care pune accent pe ga[c`, pe educa]ia [i via]a \n strad`. Lipsa oportunit`]ilor de a ie[i cu for]e proprii din aceast` situa]ie [i de a prospera pentru genera]iile urm`toare, care sunt prinse \ntr-un fel de capcan` a s`r`ciei. Pentru a utiliza acest concept controversat \n caracterizarea situa]iei unor comunit`]i din Romnia, \n cazul nostru a unor comunit`]i foarte s`race, izolate, de romi, este necesar` demonstrarea similitudinilor dintre caracteristicile comunit`]ilor descrise de O. Lewis [i comunit`]ile \ntlnite de noi. Am considerat c` multe dintre criteriile de mai sus sunt \n mod evident valabile [i \n situa]ia Romniei, iar prin referirea preponderent` la o cultur` a s`r`ciei nu dorim s` extindem o etichet` asupra \ntregii etnii [i nici s` excludem existen]a unor comunit`]i s`race similare, mixte sau de etnie majoritar`. De altfel, una dintre comunit`]ile prezentate aici este cea din Iana, care este o comunitate mixt`, dar cu acelea[i caracteristici ale stilului de via]` pentru imensa majoritate a familiilor, fie ele de romi, de romni sau mixte. Caracteristici ale culturii s`r`ciei la nivelul subclasei sociale a comunit`]ilor aproape \n totalitate s`race (inclusiv asupra unor localit`]i compacte sau majoritar de romi, precum Ocolna sau Iana):
42
1) Nesatisfacerea nevoilor de baz`: a) Dependen]a este foarte mare, se a[teapt` \n continuare de la stat, responsabilitatea individual` pentru propria bun`stare fiind foarte limitat`. b) Exist` grupuri sociale, comunit`]i, indivizi exclu[i, ignora]i de sistem, de restul societ`]ii, afla]i \n situa]ii disperate, nu doar lipsi]i de satisfacerea nevoilor minimale. 2) Pozi]ia marginal` (geografic`, economic`, politic`, etc): a) Izolarea localit`]ii, comunit`]ii, corelat` cu ignorarea [i indiferen]a din partea celorlal]i. b) Tendin]a unora de a recurge la resurse marginale, munc` la negru [i alte surse ilegale de venituri. 3) Lipsa de autoritate a institu]iilor statului, importan]` redus` a regulilor/normelor de orice fel: a) Lucrul la negru \n ]ar`. b) Cre[terea delincven]ei [i dezordinii sociale: furtul de pe cmp, vagabondajul, prostitu]ia. 4) Atitudine prezenteist`, ad-hocism, economie de subzisten]`: a) Atitudine prezenteist` a indivizilor [i familiilor: risipirea resurselor, accent pe consum (imediat) [i nu pe acumulare [i investi]ii, utilizarea cump`r`rii pe credit de la chio[curi sau a \mprumuturilor de la o aloca]ie la alta. b) Ineficien]a \n gestionarea propriilor resurse [i modelul economiei de subzisten]`: consumul produselor ieftine [i de proast` calitate (a bunurilor inferioare gen haine second-hand, produse contraf`cute sau expirate, reparate, etc.). 5) Instabilitate a institu]iilor subclasei sociale: c`s`torii f`r` acte, rat` de divor]ialitate ridicat`, instabilitate a locului de munc`, a situa]iei locative, etc.
43
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Desigur, cele prezentate \n lista anterioar` pot fi \nso]ite de nenum`rate exemple concrete care s` \nt`reasc` imaginea de cultur` a s`r`ciei \n rndul romilor s`raci cu consecin]e grave asupra educa]iei.
Consecin]e ale culturii s`r`ciei asupra educa]iei la romii din Ocolna

1. Instabilitatea familiei [i absen]a tat`lui Familia este o no]iune foarte maleabil` \n comunitatea Ocolna, \n aceea[i gospod`rie locuind uneori [i veri, nepo]i, fra]i vitregi, etc. Num`rul de copii este \n general mare. Acest mediu instabil nu este propice educa]iei, familia neavnd norme clare privind educa]ia [i nici p`rin]ii posibilitatea de a se concentra asupra educa]iei copiilor, cum se \ntmpl` \n familiile nucleare cu 1-2 copii. Absen]a tat`lui este cauza diminu`rii rela]iei de autoritate [i surs` de dificult`]i economice suplimentare. Absen]a tat`lui poate fi temporar` (lucreaz` \n alt` zon`) sau permanent` (\n cazul decesului sau copilului n`scut \n afara c`s`toriei). Iat` dou` exemple de familii \n care instabilitatea [i problemele sunt numeroase, iar educa]ia nu este prea important`: - De unde e[ti, din sat? - Sunt de aici, da am fost m`ritat` la ni[te oameni, la Li[teava. - Nu ai f`cut [coala deloc? - Am f`cut o clas`. - {i cum era cnd erai la [coal`, avea-i condi]ii bune? - Mai bine, n-am avut condi]ii, cnd am v`zut c` nu am avut condi]ii bune... da nu mai [tiu c` sunt v`duv` acuma... - Copilul, bìatul `l mare e la Li[teava? - E acolo la b`rbat`-meu, am trei copii acolo. (Femeie, 35 ani mam` a 6 copii)
44
- S` spui adevaru, s` nu mint, sunt v`duv` de 18 ani [i am o fat` [i un baiat [i acuma s-a \nsurat bìatul. - {i cum l-ai crescut? - Am crescut am`rt`, au stat [i ei la frti-miu pn` s-a f`cut bìatu mai mare, de a putut s` fac` ni[te chirpici, de a putut [i ei s` fac` dou` odì]e. - {coal` ct` ai f`cut cnd ai fost la [coal`? - Patru clase am f`cut. - Da [tii s` scrii [i s` cite[ti? - Ete... mai cunosc [i eu a[a s` nu m` \n[ele lumea, m` descurc, da a[a nu cunosc, dac` m` duceam s` muncesc cu ziua ca s` m`nnc, tot a[a copiii i-am ]inut acas`, c` eu m` duceam s` fac bani \n sat. - {i ei nu au fost la [coal`? Copiii? - A fost bìatu, cunoa[te [i carte, cite[te. - Da fata? - Fata am ]inut-o acas`, c` eu m` duceam s` muncesc cu ziua [i nu avea cine s` [ad` acas`. (Femeie, 45 de ani) Se poate constata separarea copiilor, unii la tat`, al]ii la mam` \n primul caz, ceilal]i locuind cu familia unchiului mult` vreme, iar fata fiind ]inut` acas`. Din moment ce \n 1998 40% dintre familiile de romi nu erau c`s`torite legal, iar o mare parte dintre mame erau fie la a doua c`s`torie, fie erau divor]ate, rezult` c` pentru mul]i dintre copiii romi instabilitatea familiei, lipsa tat`lui, faptul c` trìesc \n familii monoparentale (caracteristici mai frecvente \n cultura s`r`ciei) sunt surse de probleme, inclusiv legate de educa]ie. Resursele limitate, nevoia de a lucra, de a r`mne s` \ngrijeasc` de cas` etc., \i fac pe ace[tia s` renun]e mai u[or la [coal`.
45
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
2. S`r`cia [i ignoran]a Starea de s`r`cie, ca surs` de perpetuare a problemelor sociale, reiese [i \n urm`torul exemplu: - Cine hot`re[te c]i copii se fac \ntr-o famile? Femeia sau b`rbatul? - Pì la noi aicia nu prea conteaz`, ba de fapt femeia, c` nu po]i s` [tii cnd r`mne femeia \ns`rcinat`. (B`rbat, lider informal) - Spune adev`rul: noi n-avem bani s` fac` femeia chiuretajul, c` cost` mult. {i a[a mul]i or s` fac` copilul. (Femeie, 35 de ani) Faptul c` num`rul mare de copii reprezint` \n Romnia una din principalele surse ale s`r`ciei, corelat cu rela]ia direct` dintre lipsa banilor (respectiv ignoran]a) [i sarcinile nedorite, reprezint` o dovad` \n plus a rela]iei capcanei s`r`ciei care conduce la deficit de educa]ie (cantitativ [i calitativ) pentru romii s`raci. 3. Lipsa de oportunit`]i de a ie[i din cultura [i capcana s`r`ciei Lipsa de modele [i de perspective privind educa]ia (oportunit`]i de angajare) \i face pe tineri prizonierii propriei comunit`]i excluse, izolate. Sunt la liceu la Am`r`[ti. Ce liceu, teoretic sau agricol? La profesional`. Ce meserie \nve]i? Ne \nva]` s` sud`m, chestii de genul `sta. Ce vrei s` te faci \n via]`? Eu, deocamdat` nu [tiu precis, nici la Am`r`[ti nu e cine [tie ce mare chestie. - Da la Craiova sau altundeva puteai s` te duci la [coal`? - Nu.
46
Tn`rul de mai sus este printre cei 5-6 tineri care \n ultimii ani au promovat examenul de capacitate \n comunitatea Ocolna. To]i sunt \nscri[i la profesional`, \n satul centru de comun`. Practic, nimeni nu poate merge la liceu la ora[, starea de s`r`cie nepermi]ndu-le plata nici m`car a transportului pn` acolo. Ace[tia nu pot merge nici la facultate (pe locurile speciale, acordate pe baz` de discriminare pozitiv`) ca urmare a faptului c` nu au terminat liceul. Singura persoan` men]ionat` ca absolvent` de facultate cu 15 ani \n urm` s-a \ntors [i trìe[te tot \n sat, f`r` s`-[i valorifice studiile. De[i elevii de [coal` nu o cunosc (dovad` a lipsei de importan]` a exemplului pentru ei), cei care au men]ionat-o pun situa]ia ei pe seama greut`]ilor din familie. - A]i avut copii care s-au dus pn` la facultate? - Da, a ajuns, era o fat` de e acum la noi, care acum e m`ritat`, are copii, avea carte, da carte bine. - {i e \n sat, aici, sau a plecat? - Da, st` la noi, are copii - Pì s-a \ntors cu copii, cu facultate? - Pì n-a avut cu ce, a murit tasu, p`rin]ii [i n-a avut cu ce s` umble, da era foarte (Femeie, 45 ani )
47
R A P O R T
De ce? Nu, n-aveam posibilitate. Ce \nseamn`, cum adic`? N-am posibilitate, n-am bani, n-am Ave]i copii din sat de aici care sunt la Craiova la liceu? Nu, nici nu exist`. A f`cut vre-unul facultate din satul `sta? A f`cut, [o fat`, n.n.] da \nainte, acum 10-15 ani, pe timpul lui Ceau[escu. - De ce, \nainte se f`cea mai mult` [coal`? - Nu f`ceau mai mult` [coal` nici atunci. (Tn`r, 17 ani)
D E
C E R C E T A R E
Lipsa total` de perspective [i dependen]a de ajutoarele de la stat sunt att de profunde, iar cultura autoexcluderii prin izolare \n propriul sat este att de mare, \nct tinerii nu \ncearc` nici solu]iile mai recente ale migra]iei externe. - Prin strìn`tate pleac` tinerii din sat? - Nu avem cu ce pleca. Cu mare pl`cere, da n-avem posibilitate. - De[i marea majoritate a caselor sunt am`rte, mai sunt 2-3 a[a mai r`s`rite. Ei cum au reu[it s` se descurce s` \[i fac` o cas`? - Pe timpu lu Ceau[escu aveam ferme de ceap`, ardei, vie, porumb, [i era de munc` [i vara [i iarna. Acuma uite, st`m pe b`t`tur`, unde s` muncim? (B`rbat, lider informal) Pentru oamenii care trìesc \n comunit`]i izolate, lipsite de speran]`, f`r` ie[ire, [coala reprezint` o institu]ie aproape inutil`. De[i ar putea p`rea categoric, consider`m c` rezolvarea problemei culturii s`r`ciei, \n anumite comunit`]i precum cele din Ocolna [i Iana, poate fi realizat` \n principal prin interven]ie din afar`, prin programe de dezvoltare comunitar`, prin m`suri sus]inute de creare a unor oportunit`]i de angajare, nu doar prin forme de discriminare pozitiv` privind educa]ia care este inutil` f`r` formele de valorificare a avantajelor ei: oportunit`]i sporite de angajare [i de c[tig.
48
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Caracteristici ale particip`rii [colare \n comunit`]ile de romi. Studii de caz
capitolul
5
53
caracteristici ale particip`rii [colare \n comunit`]ile de romi. Studii de caz
5.1. Participarea [colar` a copiilor romi \n comunit`]ile tradi]ionale, cu grad ridicat de s`r`cie, din mediul rural. Cazul comunit`]ilor Ocolna, jude]ul Dolj [i Frumu[i]a, jude]ul Gala]i
Specific` acestor tipuri de comunit`]i este cultura s`r`ciei, \n ceea ce prive[te participarea [colar` observndu-se o concentrare a elevilor \n clasa I [i o probabilitate ridicat` de repetare a clasei sau de \nscriere, abandonare [i apoi de re\nscriere \n urm`torul an. O alt` observa]ie realizat` este dorin]a \nv`]`torilor, atunci cnd se poate, de comasare a dou` clase \n una, \n acest fel unii copii fiind gr`bi]i la [coal`, iar al]ii amna]i. |n ceea ce prive[te gr`dini]a, s-a constatat c` nu to]i copiii cu vrsta corespunz`toare frecventeaz` acest tip de \nv`]`mnt, din moment ce num`rul celor \nscri[i este mai mic dect media claselor I-IV. Cu toate acestea, num`rul celor \nscri[i r`mne important. A. Cadrele didactice |n cazul comunit`]ii Ocolna, cadrele didactice sunt \n cea mai mare parte calificate, locuind \n localit`]ile vecine: Am`r`[ti (centrul de comun`) sau D`buleni. Doar \nv`]`torul de limba romani este din sat. Pentru a fi motivate [i a rezolva problema transportului, autorit`]ile locale au organizat o curs` zilnic` pentru cadrele didactice [i cei c]iva elevi de liceu din Ocolna. |n satele [i comunele din nordul judetului Gala]i, lipsa mijloacelor de transport care s` lege satele de ora[ a dus la o criz` de cadre didactice. |n sate precum V`deni, aflat la grani]a jude]ului, izolarea total` \n urma ploilor sau a ninsorilor abundente poate duce la o [i mai mare lips` a cadrelor didactice. La [coala din V`deni, spre exemplu, condi]iile materiale sunt precare (cadrele didactice fiind nevoite s` aduc` de acas` perdele [i mileuri), iar predarea este realizat` doar de c]iva suplinitori.
54
- Juc`m fotbal cte o dat`. - Serios? Cte dou` ore? - Nici o or` nu fac. Fac prezen]a [i pe urm` Ie[i]i \n pauz` Vine 12 [i pleac` acas`, la 10 jumate-11 (Elev de [coal`, Ocolna)
Situa]ia este asem`n`toare [i la [colile din alte comune sau sate. P`rin]ii mai \nst`ri]i prefer` s` \[i trimit` copiii la [colile din ora[. De exemplu, P.C. din Lie[ti, jude]ul Gala]i, are doi copii: unul \n clasa a ll-a, iar altul \n clasa a Vl-a. Amndoi \nva]` la [coli din municipiul Gala]i.
55
R A P O R T
- Ce s`-i \nve]e, profesorii intr` la cafea, [i gata pn` la doisprezece, a[teapt` ma[ina - Adic` cum? Vin [i nu vin la ore? - Las` copii pe afar` s` se joace afar` \n pauz` (P`rinte)
D E
{coala din Ocolna pare pentru profesorii [i \nv`]`torii din zon` o solu]ie \n g`sirea unei slujbe sau completarea normei didactice, ace[tia neurm`rind realizarea unor performan]e. Dezinteresul lor pentru [coal`, cumulat cu dezinteresul elevilor, au avut consecin]e negative, un exemplu fiind faptul c`, \n anul anterior, doar un absolvent promovase examenul de capacitate, \n anii preceden]i lucrurile stnd la fel. Exemplific`m imaginea profesorilor \n ochii p`rin]ilor [i elevilor prin urm`toarele cazuri:
C E R C E T A R E
Am avut noroc c` am o veri[oar` la Gala]i [i m-am \n]eles s` stea copiii la ea. Eu m` duc \n fiecare s`pt`mn`, car de aici ou`, fìn`, m`lai, p`s`ri, tot ce trebuie pentru de-ale gurii. Vinerea, copiii vin acas`. Am vrut ca ei s` \nve]e la ora[, s` \nve]e carte cum trebuie, s` \[i fac` un rost \n via]`. La ]ar` nu prea se face carte, copiii sunt mai slabi, nu exist` concuren]`. (P.C., Lie[ti, mam` a doi copii)
Chiar [i \n comunele cu [coli mai ar`toase [i mai bogate, p`rin]ii cu dare de mn` prefer` s` \[i trimit` copiii la [colile din ora[. Rela]iile profesorilor cu elevii par s` fie relaxate, chiar permisive. Cu toate acestea, ca [i \n alte [coli din Romnia, mai ales din mediul rural, b`taia este \nc` prezent` cnd elevii fac prostii. Nu v` urecheaz`? Cnd facem prostii... |n fiecare zi? Nu, cnd facem prostii, ]inem palma [i dac` d`dea cu nuiaiu se umfla... (Bìat, clasa a 6-a, Ocolna)
|n urma discu]iilor purtate cu directoarea [colii din Ocolna, cu un profesor din Am`r`[ti, cu \nv`]`torul de limba romani (un fost absolvent de liceu seral) [i cu elevii romi, s-a putut constata existen]a unui dezinteres, de ambele p`r]i, pentru o educa]ie de bun` calitate. F`r` stimulente salariale, dependen]i de pu]inele facilit`]i de transport care \i fac s` fie prezen]i al`turi de elevi \ntr-o mic` m`sur` (strict la orele de [coal`) [i cunoscnd lipsa perspectivelor pe termen lung a elevilor lor, profesorii nu depun eforturile necesare pentru dep`[irea problemelor de educa]ie cu care elevii romi se confrunt`. De asemenea,
56
\n unele localit`]i, separarea claselor pe considerente etnice [i rela]ionarea diferit` a profesorilor cu elevii romi sunt realit`]i prezente. - Unele \nv`]`toare nu le d` copiilor romi premii, chiar dac` merit`. (VD, P`rinte de etnie rom`) - Care sunt principalele probleme cu care se confrunt` comunitatea romilor? - La noi a fost problema c` era un separatism, eram marginaliza]i (LD, P`rinte de etnie rom`) - Te-a jignit vreodat` un coleg pentru c` erai rom`, sau profesorii? - Colegii nu. Am avut un profesor care ne striga ciori. (CM, Elev` rom`) Aceste cazuri, \nso]ite de efectele programelor [i proiectelor educa]ionale implementate de c`tre organiza]iile nonguvernamentale, au condus la ideea unora dintre membrii comunit`]ii de romi c` eventuala \mbun`t`]ire a calit`]ii educa]ionale se poate realiza numai dac` ar exista clase speciale pentru romi. Este bine s` se fac` clase separate numai de romi? Este. De ce este bine? Poate c` s-ar respecta altfel, poate nu ar mai face diferen]`. - Nu crede]i c` dac` s-ar face o clas` separat`, nu ar mai lua contactul cu ceilal]i? - Da, dar tot cred c` e mai bine a[a (VD, Frumusi]a)
57
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Explica]ia unei astfel de atitudini este relativ simpl`: Marginalizarea social` [i diferitele forme de discriminare asupra copiilor romi, dublat` de dorin]a p`rin]ilor de a sus]ine o traiectorie [colar` ct mai lung` a acestora, conduce la ideea conform c`reia copilul rom nu va fi discriminat \ntr-o [coal` rom`. Automarginalizarea comunit`]ilor de romi, ca urmare a considerentului inferiorit`]ii fa]` de majoritari. Existen]a unor beneficii imediate (ex: hran`, materiale educa]ionale, \mbr`c`minte, [i altele) oferite de organiza]iile neguvernamentale rome prin programele implementate. B. Participare [colar`, frecventarea [colii, trasee [colare Programul guvernamental Cornul [i laptele reprezint` un stimulent [i pentru elevii din clasele V-VIII. Generozitatea profesorilor se manifest` prin distribuirea alimentelor care r`mn de la elevii din clasele primare, la elevii din clasele gimnaziale, chiar dac` acestea sunt insuficiente. - Le d`, de la ìa mici, de la 1-4... cnd nu merg to]i [i mai r`mne cornuri, ne d` [i nou`. (Elev, clasa a VI-a, Ocolna) Toat` lumea este de acord asupra efectelor pozitive ale acestui program [i consider` c` extinderea lui la clasele V-VIII ar \mbun`t`]i participarea [colar`. De asemenea, succesul programului a fost folosit ca argument \n propunerea de distribuire a mai multor alimente prin intermediul [colii, inclusiv pentru restul familiei.
58
Una din cauzele abandonului [colar este c`s`toria la vrste foarte mici, \n special pentru fete. De asemenea, o alt` cauz` a abandonului [colar este r`mnerea fetelor acas` pentru muncile casnice, la clasele mici [i mai ales mijlocii. - Merg mai mult bìe]ii sau mai mult fetele la [coal`? - Mai mult bìe]ii, fetele au treab` acas`, mai fac treab`. - Ce treab` fac? - Uite cu p`s`rile, cu copiii mici acas`. - Ai fat` mare? - Asta, c` cea mare de tot e m`ritat`. - C]i ani are? - 14 ani. - M`ritat`? Ai luat pe ea ceva? - Nimic, a fugit cu el. - Ct` [coal` a f`cut fata? - {ase clase. - Da a \nv`]at ceva ? - Da, era premiant` pe clas`. (Femeie, 34 an, Ocolna)
59
R A P O R T
A[ reveni c` \n perioada 2003, s` zicem, a \nceput acel proiect cu laptele [i cornul. Este un proiect binevenit, dar a[ face un spirit de glum`, dac` \n fiecare zi m`nnci fasole, parc` mai sim]i nevoia s` m`nnci [i un cartof, sau o varz` sau altceva. Eu totu[i, pn` \n 2002 sau 2003 cnd a \nceput acest proiect, am venit cu o idee c`tre localitatea Craiova \n care specificam c` dac` s-ar realiza un proiect din care s` se aloce la fiecare elev cel pu]in dou` pini sau trei, atunci p`rintele avnd asigurat` existen]a care este pinea necesar` unei case, [i-ar trimite copiii, fiind mai mul]i, la [coal`, fiindc` dac` o familie \n medie are cel pu]in trei copii la [coal`,ar fi 3 ori 2, sau 3 ori 3 pini, ar fi nou` pini, care p`rintele ar fi mul]umit [i ar avea un control asupra copilului, pentru ca a doua zi s` vin` cu pine acas`. (N`zdr`van, lider rom \n jude]ul Dolj)
D E
C E R C E T A R E
Cu toate acestea, abandonul [colar are loc [i \n rndul bìe]ilor, \n special a celor din clasele mari, ace[tia \ncepnd s` lucreze cu ziua al`turi de p`rin]i, fiind probabil mai pu]in interesa]i de continuarea [colii atunci cnd programa [colar` devine mai complex`, mai dificil`.
1. Perspective: Este [coala un factor de succes personal [i comunitar?

Lipsa modelelor: Nu exist` mul]i elevi de liceu \n Ocolna, iar cei care sunt nu merg mai departe de [coala profesional` sau liceul din Am`r`[ti. Cei c]iva elevi din ultimii ani care au reu[it s` treac` examenul de capacitate sunt \nscri[i la profesional`, iar nu la liceu. Unul dintre motivele pentru care elevii romi nu \[i propun o carier` [colar` \ndelungat` este lipsa de perspective, lipsa de utilitate a educa]iei prelungite. Liceul [i mai ales facultatea \nseamn` pentru o fat` trecerea dincolo de vrsta de m`ritat, acest lucru fiind cu greu acceptat. Pentru bìe]i a merge la [coal` presupune a amna momentul \n care devin independen]i prin ob]inerea propriilor venituri din munc`, [i la ei acest lucru fiind greu de acceptat. Suntem de p`rere c` toate aceste probleme ar putea fi \n parte solu]ionate dac` ar exista cteva modele de succes pe filier` educa]ional` pe care elevii din Ocolna s` le urmeze. |ns` \n Ocolna nu exist` nici o persoan` cu facultate [i nici un elev \nscris la un liceu din Craiova, ora[ aflat la aproximativ 60 kilometri dep`rtare.
60
Ai terminat opt clase? Am terminat. {i mai departe de ce nu te-ai dus? Ba da, sunt la liceu la Am`r`[ti. Ce liceu, teoretic sau agricol? La profesional`. Ce meserie \nve]i? Ne \nva]` s` sud`m, chestii de genul `sta. Ce vrei s` te faci \n via]`? Eu, deocamdat` nu [tiu precis. Nici la Am`r`[ti nu e cine [tie ce mare chestie. - Da la Craiova sau altundeva puteai s` te duci la [coal`? - Nu. - De ce? - Nu aveam posibilitate. - Ce \nseamn`? Cum adic`? - N-am posibilitate, n-am bani, n-am - Ave]i copii din sat de aici care sunt la Craiova la liceu? - Nu, nici nu exist`. (Bìat, 16 ani, Ocolna)
Desigur, lipsa resurselor financiare este un factor important datorit` c`ruia cei c]iva absolven]i nu merg la licee mai bune, \ns` acesta nu este singurul. Lipsa modelelor de succes pe filiera educa]iei este de asemenea un factor foarte important. |n cadrul focus-grupului realizat cu elevi de [coal` singurul rom pe care unii dintre ei l-au men]ionat ca avnd facultate este \nv`]`torul de limba romani, care \n fapt a terminat un liceu seral [i a participat la un program de formare a \nv`]`torilor romi finan]at de Reprezentan]a UNICEF \n Romnia. Acesta \ns` nu este modelul cel mai de succes, fiind un tip muncitor, dar cu posibilit`]i intelectuale [i calit`]i de lider limitate. Singurele eventuale modele de succes (economic) din sat sunt cei care au lucrat ca salaria]i \n trecut [i care acum au case
61
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
ceva mai bune [i eventual o pensie rezonabil`. Dar ace[tia nu au avut profesii intelectuale, ci mai degrab` manuale, educa]ia teoretic` nefiind necesar` pentru astfel de profesii. Oricum, vrsta lor relativ \naintat` nu \i favorizeaz` ca modele de urmat pentru elevi.
2. Diferen]e pe gen
|n cele de mai sus am amintit c` participarea [colar` pe cicluri este diferit` \ntre bìe]i [i fete. |n Ocolna, dac` la clasele I-VI participarea [colar` este relativ egal`, la intrarea [i la ie[irea din sistemul de educa]ie fetele sunt mult mai prezente dect bìe]ii. La gr`dini]` din cei 45 de copii \nscri[i 29 sunt fete (64%) [i doar 16 sunt bìe]i. Acela[i lucru se \ntmpl` spre finalul [colii generale. |n clasa a VII-a sunt 22 de fete [i 17 bìe]i, iar \ntr-a VIII-a doar 5 din 22 de elevi sunt bìe]i, restul de 17 fiind fete. Tabelul 9 Neparticiparea/abandonul [colar [i cauze probabile
Gr`dini]` Clasele I-VI - |nscriere egal`, fetele [i bìe]ii mai lipsesc, dar majoritatea sunt \nscri[i. Clasele VII-VIII Liceu - Cele cteva fete care se m`rit` se retrag. - Se retrag mul]i bìe]i. - C`s`toria la fete. - Bìe]ii se retrag pentru a munci cu ziua. - Se \nscriu foarte pu]ini, aparent mai mul]i bìe]i, de obicei la profesional`. - Fetele ies mai greu din comunitate [i nici nu sunt interesate de profesional`, ci mai ales de m`riti[.
Etapa/clasele
Cine nu particip`/ - Bìe]ii partiabandoneaz` cip` mult mai pu]in.
Cauze probabile
- Nu este obli- - Se absenteagatoriu [i z` pentru accept` mai munci casnice. greu autoritatea formal`.
62
Au fost la [coal` copiii? A fost bìatu, cunoa[te [i carte, cite[te. Dar fata? Fata am ]inut-o acas`, c` eu m` duceam s` muncesc cu ziua [i nu avea cine s` [ad` acas`. (Femeie, 45 de ani) |n aceast` comunitate, de[i vorbitoare de limba romani, normele tradi]ionale privind virginitatea la c`s`torie au fost de mult uitate. Fetele se c`s`toresc \n continuare relativ devreme, dar controlul social este mic [i nu exist` obiceiul de a nu le da la [coal` pentru c` se \ntlnesc cu bìe]ii, a[a cum se \ntmpl` \n comunit`]ile tradi]ionale bogate. Fetele de 13-14 ani care au participat la focus-grup aveau prieteni, tot romi, elevi la [coala profesional`, cu care a[teptau s` se c`s`toreasc` \n curnd. Starea de s`r`cie fiind generalizat`, controlul p`rin]ilor asupra alegerii so]ului este aproape inutil, cuplurile formndu-se natural, pe baza afinit`]ii \ntre parteneri. - Se m`rit` foarte de mici. Uita]i, la 10-11 ani [tiu tot, cunosc tot. Nu-mi place, e dezastru cu ei \n ]ig`nie. - Dar \nainte, pn` s` se m`rite nu se ducea o fat` cu bìe]ii? Acum se duc? - Acum fac ce v`d la televizoare. - Da copiii se uit` la televizor la ce vor ei? Seara se uit` trziu la filme dalea? - Ai no[tri nu prea c` nu au. - Da la alte familii? - Da, da, da. (Femeie, 35 de ani) |n general, copiii romi din Frumu[i]a reu[esc s` termine [coala pn` la nivelul clasei a VIII-a. Dac` \n ceea ce \i prive[te
63
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
pe bìe]i, unii dintre ace[tia \[i continu` [coala \nscriindu-se la [coli profesionale, licee [i chiar la facultat`]i, fetele sunt femei \n devenire, fiind \nv`]ate s` devin` so]ii [i mame. Acest lucru nu este rezultatul unei mentalit`]i tradi]ionale rome, ci mai degrab` al unei cutume rurale, inclusiv fetele care nu sunt de etnie rom` prefernd aceast` solu]ie. Cele mai apropiate licee [i [coli profesionale se afl` la 20 kilometri distan]` (Trgu Bujor, un liceu cu profil agronomic) sau la 50 kilometri (Tecuci sau Gala]i), lucru care presupune costuri suplimentare pentru familie (transport, cazare, mas`, etc). Situa]ia financiar` precar` a locuitorilor \i oblig` s` prefere solu]ia comod` [i ieftin`, [i anume cea de a renun]a \n a-[i sus]ine copilul \n dezvoltarea educa]ional`. O situa]ie specific` pentru comunitatea de romi este frica de a nu-[i \ncepe via]a sexual`, ]innd cont de faptul c` supravegherea oferit` de p`rin]i nu mai poate exista. Cu toate acestea, dorin]a fetelor rome este de a-[i continua studiile. Prin r`spunsurile date, acestea \[i exprim` interesul pentru facult`]ile unde exist` locuri speciale, oferite prin m`suri afirmative pentru etnicii romi (drept, asisten]` social`, etc). Mai mult dect att, mul]i p`rin]i [i-au exprimat dorin]a de a g`si solu]ii pentru sus]inerea copiilor mai departe, dorin]` care are la baz` rezultatele bune [i foarte bune ob]inute de ace[tia \n ciclul de \nv`]`mnt I-VIII. Curios este faptul c` frecven]a [colar` a fetelor rome este mult mai bun` dect cea a bìe]ilor, neexistnd cazuri de abandon [colar. |n comunitatea de romi exist` cteva cazuri de corijen]`, dar [i acestea sunt \n rndul bìe]ilor, fiind cauzate \n primul rnd de absenteism. Interesant pentru operatorii de teren a fost faptul c`, subiec]ii absolven]i ai clasei a VIII-a au men]ionat c` cel mai frumos moment din \ntreaga carier` [colar` a fost banchetul, moment considerat o \ndeplinire a unui vis. Cu toate acestea, pentru mul]i, sau mai bine zis multe, visul se opre[te aici.
64
3. Alte probleme
Rela]iile romilor cu autorit`]ile locale din Ocolna sunt \n general inexistente sau proaste, ace[tia fiind considera]i o povar` financiar` pentru bugetul local. Cu toate acestea, \n timpul alegerilor au fost intens curta]i de candida]i, romii sus]innd totu[i candidatul opozi]iei, cel care a pierdut alegerile. Marea schimbare adus` de aceste alegeri a fost numirea pentru prima dat` a unui consilier local rom, un lider informal al celor din Ocolna, om simplu, f`r` mult` educa]ie. Romii din Ocolna nu vor s` \nve]e prea mult \n limba romani la [coal` spunnd c` pe aceasta o [tiu de acas` fiindu-le mai folositor s` \nve]e \n romn`. Cazurile de copii f`r` acte de identitate sunt rare [i se rezolv` pe parcurs, copiii fiind \nscri[i oricum la [coal`. Pe fondul lipsei totale de perspective \n ]ar`, romii din Ocolna nu vor s` emigreze \n cùtarea unor oportunit`]i de lucru, invocnd lipsa banilor pentru a pleca. |ns` o alt` cauz` este [i lipsa de modele [i re]ele care s`-i atrag` [i pe al]i tineri. {i din aceast` perspectiv` localitatea este complet izolat`. |n comuna Frumu[i]a [coala este mare, a fost v`ruit` [i aranjat`. Primarul Ioan Munteanu a avut o ambi]ie: Am vrut s` trag ap` \n comun` [i am f`cut-o. Am vrut s` fac veceu \n [coal` cu ap` curent` [i am f`cut-o. Ia s` vede]i ce veceu am f`cut \n [coal`, dup` Neckerman, nu \n fundul cur]ii cum era pn` acum. (Ioan Munteanu, primar)
De[i primarul laud` [coala [i wc-ul ca \n Neckerman, acesta a preferat s` \[i trimit` bìatul \n vrst` de 12 ani s` \nve]e la ora[. Nu la Gala]i, ci mult mai departe, la Constan]a:
65
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Trece a V-a [i vreau ce e mai bun pentru bìatul meu. La Gala]i nu am pe nimeni, dar am la Constan]a, a[a c` l-am trimis la Constan]a s` fac` [coal`. Vreau s` \nve]e limbi strìne, s` ajung` cineva \n via]`. La ]ar`, orict de f`]oas` ar fi [coala, limbile strìne sunt la p`mnt. {i, mai ales, nu e concuren]`. Degeaba e copilul meu cel mai bun din clasa [colii din comun`. E cel mai bun din 30 de copii slabi. |l duci la o [coal` bun` de la ora[ [i consta]i c` e cel mai prost de acolo. (Ioan Munteanu, primar) F`nic` Postolache, coordonatorul [colilor din comuna Frumu[i]a, a spus c` doi copii au solicitat anul acesta transferul pentru o [coal` de la ora[: P`rin]ii a doi copii au solicitat transferul, pentru ca elevii s` fie muta]i la o [coal` din Gala]i. Nu sunt multe astfel de cazuri pentru c` p`rin]ii nu \[i permit s` \i ]in` pe copii la [coal`, la ora[. La noi \nc` se face limba rus`, am \nceput s` o elimin`m e[alonat, mai avem clasele VII [i VIII. (F.P., coordonator) Copiii care locuiesc \n satele aflate departe de Gala]i sunt trimi[i la [coal` \n ora[elele apropiate, fie la Trgu Bujor, fie la Tecuci. P`rin]ii consider` c` orice [coal` de la ora[ e mai bun` dect [coala din sat, unde \nc` se mai face limba rus`, iar suplinitoarea de englez` ar avea chiar ea nevoie de medita]ii.
66
5.2. Participarea [colar` \n comunit`]ile de romi netradi]ionale, rurale, cu un grad ridicat de s`r`cie. Cazul comunit`]ilor Iana, jude]ul Vaslui [i Ro[ia, jude]ul Sibiu.
Descrierea localit`]ii Comuna Iana cuprinde 5 sate, satul centru de comun` fiind situat la 25 kilometri de ora[ul Brlad. Este o comun` din categoria celor s`race, terenul arabil al comunei fiind pu]in prielnic pentru agricultur`, iar majoritatea locuitorilor fiind agricultori [i cresc`tori de animale. Drumul care leag` satul re[edin]` de ora[ul Brlad este asfaltat, leg`tura \ntre acesta [i celelalte sate care intr` \n componen]a comunei f`cndu-se pe drumuri comunale. Conform recens`mntului din 2002, comuna are o popula]ie de 3.672 locuitori. Satele care intr` \n componen]a comunei sunt: Iana, H`l`re[ti, Sili[tea, Vaduri [i Tife[ti (Recea). Pn` \n anii 70 satul Recea era de sine st`t`tor, \ns` dup` alunec`rile de teren din aceast` perioad`, oamenii au fost str`muta]i mai la sud, \n Tife[ti, acum cele dou` sate formnd aceea[i unitate administrativ`. |n prezent, \n Recea mai exist` doar 7 familii, toate familiii de romi, dup` spusele unora dintre s`teni. Aceste locuin]e sunt situate pe terenuri afectate de alunec`ri, fiind permanent \n pericol de pr`bu[ire. Comuna este relativ izolat`, leg`tura cu Brladul f`cndu-se pe un drum asfaltat, \ns` leg`tura cu celelate sate f`cndu-se pe drumuri comunale, care \n condi]ii de intemperii devin impracticabile. Spre exemplu, chiar [i \n condi]ii prielnice de vreme leg`tura cu locuin]ele din Recea (Tife[ti) se face doar cu c`ru]a, drumul fiind inaccesibil cu ma[ina. De asemenea, nu exist` linie ferat` \n apropiere, \ns` exist` trei curse de autobuz pe zi care fac leg`tura \ntre satul Iana [i Brlad. |n comun`, telefoane exist` doar la prim`rie, po[t` [i [coal`, un singur s`tean are telefon privat, \ns` aceast` situa]ie este una special`. SÈDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE
67
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
teanul respectiv are un fiu plecat de foarte mul]i ani \n Statele Unite [i acesta a pl`tit o sum` mare de bani pentru montarea acestui telefon. Mai exist` totu[i cteva telefoate cu cartel`, montate de c`tre Romtelecom. Dintre re]elele companiilor de telefonie mobil` din Romnia, una singur` este accesibil` \ns` semnalul nu acoper` \ntreg teritoriul comunei. La prim`rie exist` anten`-satelit, [i de asemenea, prim`ria a construit la [coal`, printr-o colaborare extern`, un centru de Internet. Apa potabil` nu este accesibil` \n mod egal pentru to]i locuitorii comunei, multe familii aducnd apa necesar` traiului de la distan]e mare, cu ajutorul c`ru]elor. Aceasta deoarece casele sunt situate, \n marea lor majoritate, pe dealuri, doar casele din vale avnd un acces mai bun la apa potabil`. Popula]ia Comuna are o popula]ie de 3.672 locuitori (recens`mntul din 2002), \ns` num`rul romilor este aproape imposibil de estimat deoarece exist` multe familii mixte, mul]i dintre cei considera]i romi prin heteroidentificare nedeclarndu-se romi. Este de semnalat faptul c` la recens`mntul din 2002 nici un locuitor al comunei nu s-a declarat rom de[i, conform estim`rilor subiective ale reprezentan]ilor prim`riei, popula]ia de romi este situat` \ntre 30-40 %. De asemenea, nici la recens`mntul din 1992 nici o persoan` nu s-a autoidentificat ca fiind de etnie rom`. Din interviurile pe care le-am realizat cu unii dintre s`teni am constatat c`, pe de o parte, persist` ru[inea de a fi rom, iar pe de alt` parte, au existat presiuni din partea vechiului primar ca to]i romii s` se declare romni, s`tenii fiind [antaja]i cu \ntreruperea acord`rii ajutorului social. Aceast` situa]ie se poate explica prin tendin]a primarului de a ]ine sub control politic popula]ia de romi din comun`, care datorit` num`rului semnificativ ridicat ar fi putut constitui o for]` politic` ce nu putea fi neglijat`. Aceast` presiune exercitat` de autoritatea public` asupra s`tenilor s-a realizat [i pe fondul tendin]ei unora dintre s`tenii s`raci de a se declara romi pentru a putea beneficia de ajutoarele acordate prin programele europene existente, tendin]` stimulat` [i de reprezentan]ii Partidei
68
Tabelul 10
Popula]ia comunei Iana

Sate Iana H`l`re[ti Sili[tea Tife[ti (Recea) Vadurile Popula]ia 962 1016 877 472 345
Sursa: Prim`ria Iana, recens`mntul din 2002
Via]a religioas` Majoritatea popula]iei comunei este de religie ortodox`, \ns` exist` [i persoane care s-au declarat ortodoc[i de rit vechi, vechi[ti, dar [i persoane care s-au declarat penticostali. De asemenea, toate cele trei culte au biseric` proprie [i reprezentan]i biserice[ti.
69
R A P O R T
Romilor din ora[ul Brlad. Comuna Iana are un reprezentant activ \n Partida Romilor din Brlad. |n momentul \n care au fost realizate primele interviuri, \n Iana exista o tensiune puternic` \ntre popula]ia de romi [i vechiul primar, primele interviuri fiind realizate \n timpul alegerilor locale. Intuind c` ar putea ob]ine fonduri pentru comun`, vechiul primar a contactat cteva ONG-uri din strìn`tate c`rora le-a declarat c` \n comun` exist` o popula]ie de romi semnificativ` numeric. Astfel, \n comun` s-a amenajat o gr`dini]` care urma s` func]ioneze ca centru de zi pentru copiii romi s`raci, \ns` gr`dini]a nu a func]ionat niciodat` cu program prelungit, existnd suspiciunea c` multe dintre fondurile primite pentru func]ionarea acestui centru de zi au fost folosite de c`tre vechiul primar \n scopuri personale. Astfel, Iana a devenit comuna unde nu exist` nici un rom declarat, unde \ns` func]ioneaz` o gr`dini]` pentru copiii romi.
D E
C E R C E T A R E
Tabelul 11
Sate Iana H`l`re[ti Sili[tea Tife[ti (Recea) Vadurile
Popula]ia comunei Iana \n func]ie de religie

Ortodoc[i de rit vechi 131 29 9 0 0 Ortodoc[i 818 982 805 454 340 Penticostali 13 5 63 18 5
Sursa: Prim`ria Iana, recens`mntul din 2002
Identitatea popula]iei de romi Dac` ini]ial, la nici unul dintre cele dou` recens`minte, din 1992 [i din 2002, nici un locuitor al comunei nu s-a declarat rom, acum, datorit` percep]iei c` exist` fonduri de ajutorare pentru polpula]ia de romi din Romnia, \n Iana exist` persoane care, cel pu]in la nivel declarativ, se autoidentific` ca fiind de etnie rom`. Aceast fapt s-a accentuat dup` alegerile locale \n urma c`rora comuna are un nou primar, care cel pu]in la nivel declarativ, pare mult mai receptiv la problemele romilor. De asemenea, reprezentantul Partidei Romilor din comun` duce o campanie de strngere de semn`turi din partea celor care se declar` romi, \n vederea \nscrierii \n organiza]ia politic`. |n aceste condi]ii, este greu de estimat num`rul romilor din comun`, mai ales datorit` faptului c` \n Iana nu se mai vorbe[te limba romani, existnd foarte multe familii mixte. Singurele criterii de estimare a popula]iei de romi r`mn autoidentificarea [i heteroidentificarea. De asemenea, nu exist` diferen]e majore \ntre popula]ia majoritar` [i popula]ia de romi \n ceea ce prive[te ocupa]iile, to]i locuitorii comunei fiind agricultori [i cresc`tori de animele. |n aceast` comun` avem de a face cu o asimilare complet` a popula]iei de romi de c`tre popula]ia majoritar`. Conform datelor primite de la reprezentantul Partidei Romilor, \n jur de 300 de persoane au semnat \n comun` aderarea la Partida Romilor.
70
Serviciile de s`n`tate |n comun` exist` un singur cabinet medical situat \n satul re[edin]` de comun`, Iana, medicul avnd program la cabinet \n dou` zile din s`pt`mn`. Acesta, ca [i majoritatea profesorilor din comun`, locuie[te \n ora[ul Brlad. Educa]ia |n fiecare dintre cele cinci sate ale comunei Iana exist` [coal`. Tabelul 12. Num`rul copiilor \nscri[i \n [coal`
Sate Iana H`l`re[ti Sili[tea Tife[ti (Recea) Vadurile Total
Sursa: {coala Iana
Num`r copii 314 - clasele I-VIII 42 clasele I-IV simultan 96 clasele I-IV simultan 150 clasele I-VIII 23 clasele I-IV simultan 625
Din declara]iile directoarei [colii din Iana exist` doar [ase elevi ne[colariza]i, patru \n Iana [i doi \n Tife[ti. |n general, se poate spune c` majoritatea copiilor din comuna Iana frecventeaz` \n mod regulat [coala, acest fapt datorndu-se \n principal condi]ion`rii oferirii aloca]iei [colare de frecventarea [colii. Un alt factor important care a contribuit la cre[terea particip`rii [colare pentru copiii pre[colari [i pentru cei din clasele primare este programul guvernamental Cornul [i laptele. De asemenea, la o prim` vedere, abandonul [colar nu este o problem` \n comuna Iana, datele primite de la [coal` neconsemnnd astfel de cazuri. |ns`, se poate vorbi de un abandon temporar \n ceea ce prive[te activitatea [colar`. Astfel, \n perioada muncilor agricole de prim`var`, mul]i dintre copiii
71
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
proveni]i din familii foarte s`race merg s` lucreze fie p`mntul propriu, fie ca zilieri, muncind pe p`mnturile altor s`teni mai \nst`ri]i din sat. Aceast` situa]ie este oarecum tolerat` la [coal`. De asemena, abandonul temporar se reg`se[te [i la copiii proveni]i din familii numeroase, \n perioada muncilor agricole de prim`var` [i toamn` copiii mai mici fiind l`sa]i \n grija celor mai mari pe perioada \n care p`rin]ii sunt pleca]i. Astfel, abandonul temporar este strns legat de strategiile de supravie]uire pe care le adopt` familiile s`race din Iana, fiind practic greu de eliminat. Familiile de romi fac parte, \n marea lor majoritate, din categoria familiilor foarte s`race, dispunnd de foarte pu]in p`mnt. Participarea [colar` ridicat` se poate datora [i adopt`rii stilului de via]` al popula]iei majoritare de c`tre familiile de romi, mul]i dintre p`rin]ii proveni]i din astfel de familii dispunnd de un capital relativ ridicat de educa]ie. De asemenea, unii dintre romii din comun` au lucrat ca muncitori \n fabricile din ora[ul Brlad, dup` decembrie 1989 retr`gndu-se \n satul de provenien]`. Traiul la ora[ [i nivelul de educa]ie relativ ridicat necasar muncii \n fabric` s-a repercutat [i aupra ethosului [colii, fapt ce a contribuit \n mare m`sur` la cre[terea particip`rii [colare a copiilor din comun`.
5.3. Participarea [colar` a copiilor romi din comunit`]ile netradi]ionale, urbane, cu un grad ridicat de s`r`cie. Cazul comunit`]ilor Z`brù]i, Bucure[ti, Ia[i [i Slatina.
Caracterizare general` a comunit`]ilor M.S. St`nculescu (2004) clasific` zonele urbane s`race \n [apte categorii: 1) zonele de tip semirural; 2) zonele de tip gropi de gunoi; 3) zonele de tip Cotorga (combina]ie \ntre zonele de case
72
4) 5) 6) 7)
semirurale [i zonele de tip gropi de gunoi); zonele centru vechi; zonele de tip ghetou; zonele industriale dezafectate; zonele de blocuri cu mari datorii la \ntre]inere.
|n func]ie de aceast` clasificare, comunit`]ile de romi s`race apar]innd mediului urban, caracterizate printr-un grad sc`zut de tradi]ionalism, [i care reprezint` punctul principal de analiz` \n aceast` cercetare, fac parte din categoria zonelor de tip ghetou. Acest tip de zone s`race sunt formate \n general \n blocurile de confort III sau IV [i \n fostele c`mine muncitore[ti de nefamili[ti, cele mai multe cu un statut neclar din punct de vedere al propriet`]ii (M.S. St`nculescu, 2004, 55-56). Comunitatea Z`brù]i din Bucure[ti [i comunitatea urban` din Ia[i fac parte din aceast` categorie de zone urbane s`race (vezi studiile de caz). |n aceste tipuri de comunit`]i se manifest` \n mod pronun]at ceea ce anterior am numit cultura s`r`ciei (vezi Capitolul 4). Multe familii de romi se confrunt` cu probleme foarte mari \n ceea ce prive[te ob]inerea surselor de existen]`, aceasta constituind principala lor preocupare, toate celelalte probleme devenind secundare. La aceast` situa]ie contribuie [i nivelul sc`zut de [colarizare ce caracterizeaz` \n special popula]ia de romi. Acest fapt determin` \n mod direct ob]inerea unui loc de munc` care s` asigure surse de venit minimale. Dat` fiind aceast` situa]ie, \n cazul multor comunit`]i de romi din capital` se \ntlne[te fenomenul de migra]ie spre alte zone s`race din Bucure[ti sau din afara Bucure[tiului. Instabilitatea reziden]ial` determin` \n mod direct abandonul [colar.
73
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Cei din Z`brù]i, aceasta este problema, nu au acte de Bucure[ti [i se mut` la adrese necunoscute. Sunt 5 blocuri, au fost ni[te c`mine dezafectate, pe care le-au ocupat, nu au nici un fel de utilit`]i iar pe 300 de locuri acolo locuiesc 1.000 de persoane, condi]iile sunt \ngrozitoare. S-a b`tut la u[`, dar nu aveau acte. Majoritatea au abandonat pentru c` nu mai puteau r`mne \n Bucure[ti, au plecat pentru c` nu aveau domiciliu stabil, nu aveau loc de munc`, nu aveau nimic... i-am cùtat prin poli]ie, au plecat undeva, nici nu [tiu unii de al]ii. |n cazul elevilor care au acte, nu mai vine Georgic` la [coal`, ne ducem, batem la u[`, tot [tie cineva de el... S2F Precaritatea condi]iilor de locuit, determinat` de lipsa utilit`]ilor minimale \n ceea ce prive[te locuirea (acces la ap` curent`, acces la curent electric, spa]iu de locuit insuficient), se transform` \n condi]ii de baz` pentru apari]ia fenomenului de abandon [colar [i pentru performan]ele [colare sc`zute ale copiilor proveni]i din aceste familii. Starea material` precar` face ca mul]i dintre ace[ti copii s` aib` probleme de s`n`tate, s` fie subnutri]i sau s` sufere de boli ale s`r`ciei, cum este tuberculoza. Pe de alt` parte, lipsa domiciliului stabil [i lipsa locului de munc` face ca aceste familii s` nu beneficieze de institu]ia medicului de familie. Un fenomen des \ntlnit \n acest tip de comunit`]i, cu consecin]e negative asupra particip`rii [colare, este stigmatizarea, care d` na[tere la ceea ce putem numi stigmatul de cartier. Calitatea de a fi membrul unei comunit`]i de tip ghetou, atribuit` de c`tre ceilal]i membrilor comunit`]ii, contribuie la devalorizarea identit`]ii sociale a acestora, cu consecin]e negative asupra accept`rii sociale a membrilor acestor comunit`]i. Familiile de etnie rom` care locuiesc \n aceste zone pot fi caracterizate printr-un grad ridicat de dezorganizare, fapt care determin` un control sc`zut al p`rin]ilor asupra comportamentului copiilor, ceea ce se reflect` \n participarea [colar` a celor
74
din urm`. |n cazul multor familii, p`rin]ii, \n special tat`l, migreaz` \n alte zone sau \n strìn`tate \n cùtare de surse de venit, copiii fiind l`sa]i \n grija mamelor sau a rudelor apropiate, care nu manifest` un control semnificativ asupra comportamentului copiilor. Aspecte generale privind educa]ia Exist` un complex de factori care au ca efect, pe de o parte, neparticiparea copiilor la educa]ie, iar pe de alt` parte, abandonul ridicat \n rndul copiilor care au frecventat [coala. Factorii care determin` participarea/neparticiparea [colar` a copiilor romi pot fi grupa]i \n dou` mari categorii: 1) Factori structural-obiectivi, care ]in de condi]iile exterioare. 2) Factori rela]ionali, care ]in de ajustarea a[tept`rilor, de \ncrederea reciproc`, de reprezent`rile sociale ale cadrelor didactice, p`rin]ilor [i copiilor \n ceea ce prive[te educa]ia [colar` [i rela]ia ei cu via]a de zi cu zi [i cu viitorul copilului. Exist` o serie de factori structural-obiectivi foarte importan]i care influen]eaz` abandonul [colar \n cazul copiilor romi din aceste tipuri de comunit`]i: a) reziden]a stabil`/instabil`; b) nivelul de educa]ie al p`rin]ilor; c) gradul de omogenitate al comunit`]ii; d) condi]iile materiale ale familiei; e) proximitatea \n raport cu fenomene de risc (consum de droguri, delincven]`); 6) factorii de gen. Factorii rela]ionali se refer` la: a) atitudinile negative ale p`rin]ilor fa]` de educa]ie; b) stigmatizarea ca efect al locuirii \ntr-o zon` defavorizat`; c) atitudinile profesorilor fa]` de elevii romi;
75
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
1. Factori structural-obiectivi care determin` participarea [colar` a copiilor romi

a) Reziden]a stabil`/instabil` |n urma discu]iei cu directorii de [coli s-a constatat existen]a unei specificit`]i a cauzelor abandonului [colar \n cazul copiilor romi, \n func]ie de zona din Bucure[ti \n care locuiesc. Astfel, \n sectorul 5, spre deosebire de celelalte sectoare, exist` o mare comunitate de romi care trìesc f`r` a avea reziden]` \n acest sector, mul]i dintre ace[tia locuind temporar \n aceast` zon`. Lipsa unei reziden]e stabile [i migra]ia \n cùtare de surse de existen]` reprezint` cauze principale pentru fenomenul de abandon [colar \n aceast` zona a Bucure[tiului. S-au format adev`rate comunit`]i de trecere, iar multe dintre familiile care p`r`sesc zonele cu c`mine de nefamili[ti nu mai pot fi identificate [i urm`rite de cadrele didactice [i de mediatorii [colari \n vederea reintegr`rii copiilor proveni]i din aceste familii \n [coal`. b) Nivelul de educa]ie al p`rin]ilor Copii romi provin \n special din familii cu un nivel sc`zut de educa]ie, fapt care se reflect` [i \n atitudinea copiilor fa]` de [coal`. |n multe cazuri p`rin]ii nu exercit` nici o presiune motiva]ional` asupra copiilor \n sensul cre[terii nivelului educa]ional. c) Gradul de omogenitate al comunit`]ii Organizarea familiilor pe principiile rela]iei tradi]ionale \ntre cei doi so]i [i tendin]a de organizare a comunit`]ilor urbane pe principiul clanului determin` la copii probleme \n ceea ce prive[te acceptarea autorit`]ii. |n cazul copiilor proveni]i din comunit`]i organizate informal pe principiul clanului se manifest` tendin]a de a accepta doar autorit`]ile formale: directorul sau poli]istul. Aceast` situa]ie determin` probleme de integrare \n grupurile [colare a copiilor proveni]i din astfel de comunit`]i, mul]i dintre ace[tia
76
Dar problema e lipsa de autoritate, lor nu le e team` [i \[i rezolv` problemele cu b`taia. La [coal` nu le e team` de doamna \nv`]`toare, au auzit de o b`taie dintre dou` feti]e din clasa a IV-a [i \nv`]`toarea a intervenit la care una dintre ele a zis dar ce v` b`ga]i doamn`, nu se poate a[a ceva. Iar ei au \n cap c` problemele se rezolv` cu directorul. Toate problemele se rezolv` cu primul din schem`, jandarmul, directorul, la ei intermediari nu exist`. Lipsa asta de autoritate la ei \n cas` se transform` cu pumnul, iar la [coal` cu directorul. (Profesor de sport)
|n comunit`]ile de romi care au un lider informal, cu o structur` de autoritate piramidal`, [eful de clan are o mare autoritate asupra membrilor clanului [i implicit asupra copiilor. |n aceste cazuri, rela]ia dintre p`rin]i [i [coal` depinde de contactul mediatorilor [colari cu ace[ti lideri informali.
77
R A P O R T
D E
neacceptnd \n multe cazuri autoritatea profesorilor. |n multe situa]ii c[tigarea autorit`]ii se leag` de folosirea for]ei, fapt ce se reflect` \n tendin]a copiilor de a accepta doar pe cei mai puternici. Din relat`rile directorilor de [coli, \n multe situa]ii problemele [colare ale acestor copii sunt mediate de c`tre directorul [colii, singura autoritate pe care copii [i p`rin]ii acestora o accept`. Altfel spus, se manifest` tendin]a att a copiilor, ct [i cea a p`rin]ilor de a sta de vorb` doar cu cei mai mari.
C E R C E T A R E
Romii au o structur`: directorul, popa [i poli]aiul au r`mas. Ei sunt organiza]i pe clanuri care au pe cineva \n vrf, vestitele clanuri, {, B, `[tia care i-a]i v`zut la televizor, iar eu \i am pe ai lui L la A, pe ai lu S la B, etc [i B la C. [i discu]iile sunt cu... vin la [coal`, la bufetul [colii, fac concurs cine are pachetul de bani mai mare \n buzunar, eu cred c` nu am avut \n 12 luni pachetul de bani mai mare ca ei; vin la [coal` [i discu]ia e cu [eful de clan, p`rin]ii nu au nici o importan]`, de obicei este cel mai \n vrst` din clan. {eful clanului {toac` este vestitul nea Marin. Discu]ia este urm`toarea, vezi c` vine nea Marin, de la 1-a pn` la a 8-a. Nu au r`mas repeten]i. Acest nea Marin trece o dat` pe lun` [i \ntreab` P`rin]ii lor sunt \n Spania, \n Germania, \n Anglia. El preia \ntreaga conducere a clanului. (Director de [coal`) d) Condi]iile materiale ale familiei Nivelul educa]ional foarte sc`zut al p`rin]ilor face ca ace[tia s`-[i g`seasc` cu greu un loc de munc` stabil, fapt ce atrage dup` sine o serie de probleme economice. Astfel, apare problema copiilor care muncesc, a copiilor care r`mn acas` pentru a \ngriji de fra]ii mai mici, \n lipsa p`rin]ilor care merg la munc`. Copiii ai c`ror p`rin]i sunt pleca]i la munc` \n strìn`tate sunt l`sa]i \n grija rudelor apropiate sau a altor persoane din comunitate, controlul asupra comportamentului acestora fiind foarte sc`zut. Pentru familiile afectate puternic de s`r`cie decizia de [colarizare apare deseori ca rezultat al unui calcul care compar` sprijinul material din partea [colii cu costurile de [colarizare [i poten]ialele venituri pe care le poate aduce copilul. De[i aloca]ia reprezint` o important` surs` de venit, reprezentnd un sprijin economic al`turi de programul Cornul [i laptele, dup` o anumit` vrst` participarea copilului la munca pl`tit` \n afara gospod`riei este mai folositoare familiei.
78
Un factor important \n participarea [colar` a copiilor romi este reprezentat de costurile [colariz`rii. De[i acestea nu sunt un obstacol independent \n calea accesului la educa]ie, \n conjunc]ie cu alte dificult`]i ele contribuie la demotivarea p`rin]ilor s`raci \n a-[i trimite copiii la [coal`. Rechizitele [i fondul clasei sunt des invocate de p`rin]i ca motive pentru abandonul [colar al copiilor. Fata are 16 [ani, n.n.], bìatul 17, cel mic 8. ~la mic e la [coal`, trece a III-a, e la 114. Fata nu se mai duce, nu am mai avut posibilitate, ne cerea fondul [colii, nu era rechizite, s` mai cump`r haine, dac` nu d`deam fondul [colii le oprea [i cecul pentru bani... (Mam`, Z`brù]i; fata a abandonat [coala \n clasa a VII-a) Bìatul cte clase a f`cut? Patru, dar cu capu e ca unul de zece... {i de ce a f`cut doar patru? Nu am avut posibilitate, fondul [colii... Acum ce lucreaz`? Pe unde poate, cu ziua, pe la oameni, se descurc`... So]ia? E mic`, are 14 ani. A[a mic`? Pì dac` a[a e legea la noi! So]ia lui a fost la [coal`? Nu. La noi e b`rbatu s` [tie, nu femeia. Lui \i merge mintea; `sta micu mi-a luat diplom`, trece a III-a... (Mam` a trei copii, Z`brù]i)
Costurile [colariz`rii devin un impediment considerabil atunci cnd beneficiile educa]iei sunt percepute ca fiind mici. Pentru p`rin]ii care consider` c` [colarizarea este esen]ial`, costurile nu sunt considerate un obstacol semnificativ.
79
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
e) Proximitatea \n raport cu fenomene de risc (consumul de droguri, delincven]a) Drogurile reprezint` un factor de risc des men]ionat \n Z`brù]i. Majoritatea persoanelor intervievate cuno[teau persoane care se drogau, fie vecini, fie uneori chiar rude. Consumatorii de droguri sunt o prezen]` constant` \n cartier de c]iva ani, chiar dac` \n ultimul timp interven]ia poli]iei a mai sc`zut vizibilitatea lor. Drogurile sunt considerate una dintre problemele importante \n cartier, al`turi de lipsa electricit`]ii [i de disconfortul legat de rela]iile de vecin`tate. - Care e cea mai mare problem` \n cartier? - Nu este lumin`, se umbl` cu droguri, muzic` noaptea... (F., locatar` \n Z`brù]i) - Acum e cu drogurile. Acum s-au potolit c` i-au arestat pe unii din tineri, [i-au schimbat locul... - De cnd a pornit treaba cu drogurile? - Cam de 2 ani. E rù pentru copii, ceea ce v`d asta fac. (A., mama unei fete de 14 ani) - Te sim]i \n siguran]` \n cartier? - Nu, mi-e fric` de droga]i. Nu m` simt \n siguran]`. (L., locatar` \n Z`brù]i) - Sunt droguri aici? - Da, chiar \n blocul `sta. |mi e fric` s` ies afar`, g`sesc seringi \n scar`... (C, elev` \n clasa a V-a, Z`brù]i) - Spuneau oamenii c` sunt probleme cu drogurile \n cartier? - Da, vin din alt` zon` droga]i aici. {i sora mea s-a drogat. - {i acum? - E mai bine, s-a l`sat. A certat-o mama, b`rbatul ei se droga, dar pe ea o b`tea s` nu se drogheze... (M, elev` \n clasa a VIII-a, Z`brù]i).
80
De[i drogurile nu sunt men]ionate \n rela]ie direct` cu [colarizarea, ele sunt un factor de risc pentru tineri, influen]nd sentimentul de securitate al familiilor [i confortul locuirii \n cartier. |n [coli exist` probleme \n ceea ce prive[te asigurarea securit`]ii copiilor, \n zonele cu risc infrac]ional ridicat. Paza, cred c` paza este cea mai important` problem`, nu avem paznici necesari, mai ales acolo unde este inima droga]ilor... S3
f) Factori de gen Exist` o diferen]iere \n ceea ce prive[te exercitarea controlului asupra copiilor \n func]ie de vrsta acestora. Astfel, dup` clasele primare responsabilitatea p`rin]ilor privitoare la situa]ia copiilor \ncepe s` scad`. Astfel, mai ales \n cazul fetelor, dup` vrsta de 12 ani exist` tendin]a de a abandona [coala datorit` implic`rii \n rela]ii concubinale. De asemenea, lipsa de afec]iune [i de control din partea familiei determin` ca socializarea primar` a copilului s` se realizeze mai ales \n afara acesteia, \n cadrul grupurilor din cartier, de unde adolescen]ii \[i adopt` modelele de socializare. Z`brù]i este o vecin`tate divers` \n ceea ce prive[te cultura [i valorile familiale. Prin urmare, este greu de generalizat \n ceea ce prive[te diferen]ele de trasee educa]ionale pentru fete [i pentru bìe]i. Familiile cu orientare mai tradi]ionalist` apreciaz` mai mult educa]ia pentru bìe]i, de[i \n acest caz valorizarea sc`zut` a educa]iei [colare \n general duce la un traseu [colar scurt, att pentru fete, ct [i pentru bìe]i. Singurele riscuri, care par s` afecteze mai mult fetele dect bìe]ii, sunt cele legate de rela]ii romantice premature sau de violen]` sexual`. P`rin]ii sunt \ngrijora]i c` fetele vor intra \ntr-un anturaj prost care le va traumatiza \ntr-un fel sau altul.
81
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
- Dvs vre]i s` v` muta]i? - Da, trebuie c` la anu dac` nu plec mi se m`rit` fata. Nu c` a[ vrea, ci mi-o ia de pe strad`. S` se m`rite cu cine vrea ea, c` a gre[it-o asta e. Nu a[a, c` r`mi traumatizat`. - Tinerele cum se descurc`? - E greu. {tiu 3 feti]e de 13 ani, nici m`car dezvoltate ca lumea, [i au plecat. Le prostesc. - Mai sunt [i cazuri fericite? - Crede-m` c` eu nu am v`zut unul fericit. - {i fetele ce fac? - Vin ca proastele \napoi. (...) Asta e zona aici, fetele trebuie s` dispar`. (A., mama unei fete de 14 ani)
2. Factori rela]ionali care determin` participarea [colar` a copiilor romi

a) Atitudinile p`rin]ilor fa]` de educa]ie Sprijinul familiei este esen]ial pentru succesul [colar al copilului. Una dintre problemele cu care se confrunt` institu]iile [colare active \n zon` este lipsa unor rela]ii de colaborare cu p`rin]ii, pe care o atribuie unui dezinteres al acestora pentru educa]ie. Mul]i, peste 50%, intr` cu handicapul c` nu au gr`dini]a preg`titoare. Asta \i diferen]iaz` de ceilal]i copii. Alt element ce \i diferen]iaz` sunt copiii proveni]i din familii s`race care nu au avut serviciile tipice asigurate, facilit`]i de tip urban: ap`, canal. Copii sunt murdari, am avut cazuri de scabie, sunt unii urt mirositori. Copii uneori nu vrea s` stea cu el \n banc`. (Mediatoare [colar`)
82
Institu]iile \[i definesc misiunea \n opozi]ie cu modelele familiale considerate majoritare \n zon`, definite ca familii destructurate, anomice. Institu]iile \ncearc` s` atrag` p`rin]ii \n programele educa]ionale, prin ini]iative de tip {coala p`rin]ilor. Funda]ia ofer` modele educa]ionale, de comportament, de inser]ie social` [i familial`, [i peste drum este strada unde se vnd droguri, se racoleaz` pentru prostitu]ie, se fur`, la care se adaug` modelul negativ familal. |n asemenea familii, care nu sunt dezorganizate, sunt \n concubinaj, dar care \n linii de model educa]ional este dezagreabil pentru copii, aici este lupta, care reu[e[te s` se impun`. Din observa]iile mele, modelul familial este mai puternic. Solu]ia care am g`sit-o este atragerea p`rintelui, el este cel care \l poate dirija pe copil c`tre un model pozitiv sau c`tre un model \n care el trìe[te zi de zi. (C`minul Filip) - Trei ani de zile am func]ionat diferit, anul trecut se lucra cel mai mult cu copiii, nu [i cu p`rin]ii. De anul `sta accentul e egal [i copii [i p`rin]i. - De ce? - Degeaba lucr`m cu copilul, care cnd se \ntoarce acas` g`se[te aceea[i situa]ie. Sunt familii deosebite, dezorganizate, monoparentale, concubinaj, f`r` ocupa]ie, cu nivel al educa]iei sc`zut, condi]ii de locuit grele, case supraaglomerate, nu au ap`, gaze, curent. (...) Ideea proiectului este c` nu trebuie s` suplinim familia, ea are principalul rol, obliga]ie \n educa]ia copilului. Noi sprijinim familia. Familiile particip` la proiect, \n general lunea se desf`[oar` activit`]i cu p`rin]i. Activit`]i desf`[urate \n general de parteneri: poli]ie, biseric`, ARAS. Sunt teme pe locurile de munc`, ce acte \i trebuie. - Vin p`rin]ii? - Noi nu suntem mul]umi]i. - Ce motiveaz`? - Unii lucreaz` iar al]ii - dezinteres. (FOC)
83
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Deseori \ns` obiectivele explicit educa]ionale ale acestor programe nu prezint` interes pentru p`rin]i, care prefer` s` investeasc` timpul \n activit`]i cu beneficii mai vizibile. Atunci cnd aceste beneficii concrete, legate de problemele de zi cu zi, sunt inserate \n programele destinate p`rin]ilor, interesul p`rin]ilor pentru participare cre[te. - La ce folose[te s` se duc` acolo [la funda]ia FOC, n.n.]? - |[i face temele, se joac`, \i duce \n parc, se fac excursii. Trebuie s` mearg` [i p`rin]ii, dar eu nu prea am timp... - Ce faci? - Trebuie s` stau acas` c` \mi sparge casa. Mi-e fric` c` plec, s` ies... (L, mama unei eleve care particip` la programul FOC) Mama ta se duce acolo [la FOC, n.n.]? Din cnd \n cnd. {i ce face acolo? Vorbe[te, au ajutat-o cu avocat pentru divor], i-au f`cut actele... - De ce se duce? - Pentru c` o intereseaz`, cnd are probleme... - Ce probleme? - Cu vecinii, cu drogurile... (C, elev` \n clasa a V-a, participant` \n programul FOC)
|n cazurile \n care p`rin]ii nu consider` c` [coala este folositoare \n via]`, copiii sunt descuraja]i \n a urma [coala. Evaluarea utilit`]ii [colii poate fi influen]at` de factori varia]i precum: calitatea perceput` a educa]iei \n clasa copilului, experien]a personal` de angajare a p`rin]ilor, sau, mai general, experien]a de via]` a p`rin]ilor.
84
- Era o clas` necivilizat`, ca s` v` spun a[a. |n loc s` \nve]e copilul o lec]ie ca lumea, lua alte lec]ii urte... Acum copiii \n loc s` \nve]e, se prosteau. Pì cnd vezi c` \ntrzie, c` are alte prostii \n cap zic gata: `la mare e[ti mare (avea baiatul vreo 14 ani), zic: Te bag la munc`. - Erau b`ga]i la gr`mad` [i d`[tia mari [i d`[tia mici? - Da. Erau vrste mari care erau \n clasa I [i a II-a. Eu nu i-am dat la [coal` la vrsta normal` la care se d`, la 6 ani, i-am dat mari. - De ce? - Nu am avut condi]ii, unde s` stau. Aici eu i-am dat, c` s-a dat drumu la [coala asta pentru romi [i cu vrste mai mari... - Clasele astea speciale erau la 114 sau la 136? - La 136. {i cnd am v`zut a[a c` mai mult se proste[te dect s` \nve]e, le-am spus a[a: Ia, gata. {ti]i s` scrie]i, s` v` isc`li]i. - Dar c]i ani au stat atunci? - V-am spus: `sta a f`cut 5 clase [i cel`lalt mare a f`cut 4 clase. (Mam` a doi copii, [colariza]i \n programul PNUD) De cnd nu te-ai mai dus la [coal`? De un an. De ce nu te-ai mai dus? Am avut ni[te probleme. {i acum nu po]i? Vreau, dar m` ]ine mama pe acas`. De asta am [i r`mas repetent`, trebuia s` stau cu `la mai mic, s`-l \nv`] pe el, eu nu mai aveam timp. C]i fra]i sunte]i? Trei, mai am un frate mai mare. {i ce face? E \nsurat. C]i ani are? 17.
85
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
- {i mama ta a f`cut [coal` cnd era mai mic`? - Da, a f`cut de 3 sau 5 ori clasa I. Mamaia a vrut ca ea s` \nve]e, dar ea fugea pe grl`. (Fat` de 14 ani, 7 clase, [colarizat` \n proiectul PNUD)
Cte clase crezi c` \i trebuie unei fete? (elev`) 10 clase. De ce? (elev`) P`rin]ii zic c` e mai bine, \]i alegi o meserie mai bun`. - (mam`) Cu opt clase nici la m`tura nu te mai primesc, ne-am dus [i f`r` 10 clase [i nu au vrut s` ne primeasc`. Cere ciubucuri pentru angaj`ri. Nu avem posibilitate, tot de asta am oprit [i copiii de la [coal`.
Exist` f`r` \ndoial` cazuri de copii care persevereaz` \n urmarea [colii, chiar f`r` sprijinul p`rin]ilor. Ini]iativele locale de sprijin, din partea cadrelor didactice sau a altor pedagogi, pot fi cruciale \n acest sens. - {i vreau s` \nv`] c` m` uit la ceilal]i copii de aicia cum se prostesc, [i funda]ia m-a \nv`]at multe. |nainte eram altfel, dar m-am schimbat total. - Dar ce te-a \nv`]at funda]ia? - S` m` protejez, s` am grij` de mine, s` \nv`] pe al]ii s` nu \njure, multe. (S.M, elev` \n clasa a VIII-a, participant` \n programul FOC)
Diferite cazuri de abandon [colar ilustreaz` fragilitatea procesului educativ \n condi]iile unui sprijin familial oscilant. Sprijinul suplimentar, din partea [colii sau a organiza]iilor neguvernamentale, poate \nsemna diferen]a dintre abandon [colar
86
sau succes [colar; totu[i, atunci cnd acest sprijin este de asemenea fragmentat [i temporar, [ansele de a avea efecte stabile \n timp scad. D-na M. - D-na M. este analfabet`, so]ul are educa]ie primar`. D-na M este mama unei fiice m`ritate (17 ani), a unei eleve la [coala 136 \n clasa a VIII-a, a unui fiu pre[colar (7 ani), a unui fiu care abandonase [coala (14 ani), [i a unui copil de 2 ani. - Fiul de 14 ani a abandonat [coala deoarece a fost exmatriculat \n urma absen]elor prelungite. Absen]ele erau justificate de internarea \n spital, dar mama a pierdut adeverin]a. Dup` exmatriculare familia nu a f`cut eforturi de re\nmatriculare. D-na M. se gnde[te s` \l re\nscrie la [coal`, la o [coal` special` c` e bìat, c` e greu, c` eu nu pot s` m` angajez c` n-am [coal`. - D-na T. este mama unei eleve \n clasa a IV-a la [coala general` 141 (10 ani) [i a unui elev \n clasa I la [coala 141 (9 ani), cu doi ani repeta]i. D-na T are 8 clase, so]ul are 8 clase. Fiul are astm bron[ic, a acumulat multe absen]e [i a avut probleme la [coal`. Mama consider` c` este un copil r`sf`]at, [i din aceast` cauz` nu se integreaz` la [coal`. Vrea s` \l transfere la {coala 156, \n cartierul mamei ei, s` nu mai fie \n cartier. - D-na G. este mama a 3 copii: un fiu de 17 ani care a abandonat [coala la 14 ani (\n clasa a IVa, din clasele ini]iate de PNUD), fiica de 16 ani, a abandonat la 15 ani (\n clasa a V-a, din clasele PNUD), [i un fiu de 8 ani elev \n clasa a II-a la {coala 136 (repetent \n clasa I). Mama poveste[te c` nu a avut bani pentru a pl`ti fondul [colii [i fondul clasei, iar clasa era numai de romi,
87
D-na T.
D-na G.
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
cu vrste diferite (clasele PNUD) [i \n loc s` \nve]e, se prostea. Fiul de 17 ani munce[te acum zilier \n construc]ii \n sectorul informal, \mpreun` cu tat`l, de la v\rsta de 14 ani; p`rin]ii sunt mul]umi]i c` fiul lucreaz`. b) Stigmatizarea ca efect al locuirii \ntr-o zon` defavorizat` Locuirea \ntr-o comunitate defavorizat` are dou` tipuri de efecte negative asupra [colariz`rii copiilor: stigmatizarea, \n special \n rela]iile \ntre copii, [i procesele de segregare indirect`, datorat` reziden]ei. |n repetate rnduri p`rin]ii din Z`brù]i au raportat incidente legate de stigmatizarea lor. Aceste conflicte sunt chiar mai dureroase pentru copii dect pentru p`rin]i. - Dac` ai sta \n alt` parte crezi c` ar fi la fel? - Nu cred c` ar fi la fel. Cred c` a[ fi mai mul]umit` [i p`rinte[te [i suflete[te, att pentru mine, ct [i pentru copii. Aici se rupe leg`tura. {i la [coal` [i oriunde ai fi se zice e[ti din Z`brù]iului, aici apare imediat \n ghilimele Z`brù]iului. - Sim]i lucrul acesta? - Acum... poate c` da, \l v`d, dar acum m-am obi[nuit cu el [i nu mi se mai pare a[a ceva [tiu eu extraordinar. Nu, e ca o chestie de rutin`, treci peste ele. Cu toate c` le observi, sunt vizibile. Dar asta e ne-am obi[nuit. Eu m-am obi[nuit greu, vreau s` spun c` la gr`dini]` cnd am vrut s` integr`m copiii ni s-a spus pì sunt de acolo, ]iganii ìa, vede]i dac` sunt cura]i, fi]i cu ochii pe ei s` nu fure, s` nu aib` p`duchi, chestii din astea de care tu [tiai c` erai nevinovat practic dar vezi cnd te lua a[a la \ntreb`ri ]i se p`rea c` e[ti suspectat de orice, nu-]i vine bine. Apoi cu contractul foarte greu leam b`gat la [coal` la 114 c` nu prime[te din Z`brù]iului [i s` mergem la {coala nr.2, deci asta ar \nsemna
88
- Cnd aud de Z`brù]i \[i pun poalele \n cap! - La [coal` sunt probleme de genul `sta? - Este diferen]a a[a de unde st`, [i le pusese porecla ghetodaci. A treia zi m-a chemat directoarea c` fata mea i-a b`tut. E jignitor. (A., mama unei fete de 14 ani) - A]i fost vreo dat` prost tratat` pentru c` sta]i aici? - Eu nu, dar copiii da, ca sunt ghetoi[iti, c` st`m \n ]ig`nie. (M., mama unei eleve) |n cazul cartierului Z`brù]i au existat dou` cazuri de clase omogene etnic (numai de romi): acelea ini]iate de PNUD, ca parte a programului de [colarizare, [i o clas` \n {coala 114 (actualmente clasa a IV-a). Este ilustrativ de analizat procesul care a dus la apari]ia acestei clase de romi: deoarece repartiz`rile pe clase se fac \n ordinea \nscrierilor, iar pentru c` mul]i
89
R A P O R T
la prima sta]ie, la Vadul Nou. Noi nu vream acolo, e prea departe, nu e o [coala a[a de str`lucit`, att de bun` fa]` de asta care era aici lng` noi, imediat pe str`du]e ajungea copilul la [coal` [i singur. Foarte greu ne-au acceptat. Vreau s` spun c` copiii mei au fost chiar printre primii 4 din Z`brù]i care au reu[it s` intre la 114. Dup` care, mai \ncolo, cei cu contracte au mai intrat. Dar atunci erau doar 2. Pn` la urm` am reu[it, dar foarte greu. Ne-am chinuit aproape o lun` de zile pn` s` aduc copiii aici. {i am reu[it. Din septembrie pn` \n februarie au trebuit s` \[i dea seama de copil c` chiar e civilizat, c` nu e obraznic, c` nu vorbe[te urt, c` nu are un comportament vulgar, chiar dac` e din Z`brù]iului. {i deja s-au integrat. Dar pentru noi a fost foarte greu. A fost [i este... (I.I., mam` a dou` feti]e, eleve)
D E
C E R C E T A R E
p`rin]i romi \[i \nscriu copiii mai trziu, exist` [ansa ca ultimii \nscri[i s` fie numai romi [i prin urmare s` fie suprareprezenta]i numeric \ntr-o clas`. Acesta a fost mecanismul prin care a ap`rut, cu patru ani \n urm`, o clas` numai cu copii romi. - Procedura este: noi cerem un num`r de clase \n planul de [colarizare. Anul acesta am cerut 5 clase, ceea ce corespunde unui num`r maxim de 125 de copii. P`rintele are dreptul s`-[i aleag` \nv`]`torul. Dac` sunt mult mai multe cereri pentru un \nv`]`tor le redistribuim. - Pe ce criteriu? - Pe criteriul datei cnd s-a \nscris, nu avem criteriu: \i lu`m din registru [i tragem linie. Sunt p`rin]i care nu-[i \nscriu copiii, vin pe 15 septembrie, unii vin [i dup` \nceperea [colii. (Mediator [colar) De[i mecanismul care a dus la apari]ia clasei a fost neinten]ionat, rezultatul a fost contestat, \ns` f`r` succes. P`rin]ii copiilor au fost nemul]umi]i de distribu]ia acestora, dar [coala nu a luat m`suri pentru a remedia situa]ia. Doar p`rin]ii care \[i \nscriseser` copiii \n termenul regulamentar au putut s` \[i mute copiii la alt` clas`. |n anii urm`tori nu au mai ap`rut astfel de situa]ii, clasa respectiv` r`mnnd un caz izolat. Propor]ia de elevi romi \n clas` sau \n [coal` este considerat` de p`rin]i un indicator clar al calit`]ii educa]iei primite: cu ct sunt mai mul]i romi, cu att nivelul [colar este mai sc`zut.
90
- Cu M. [bìatul, n.n.] sunt probleme, nu e prost, dar nu \nva]`. De la doamna directoare a plecat totul, i-a b`gat pe to]i romii \ntr-o clas`. Din prima zi de [coal` ne-am descurajat. (...) Fata e \n clasa a IV-a G [clas` numai de romi, n.n.] [i am l`sat-o aici pe fat`. - Mai sunt clase ca aceasta? - Mai sunt, dar asta e special` pentru romi. - Totu[i sunte]i mul]umit` de clasa aceasta? - Da, dar li se schimb` \nv`]`toarele. Una pred` \ntr-un fel, dar la anu cine [tie... (A., mama a doi copii \nscri[i \n clas` de romi) Stigmatizarea asociat` chiar identit`]ii etnice de romi (]igani) are efecte negative la nivel administrativ: copiii nu sunt dornici s` \[i asume aceast` etichet`, prin urmare programele educa]ionale destinate romilor opereaz` cu aproxim`ri, uneori bazate pe heteroidentificare. - C]i copii romi ave]i \n [coal`? - Este greu de pus acest diagnostic. Declara]i sunt \n jur de 30, \n realitate sunt \n jur de 70. E greu s`-i \ntrebi. |n chestionarul de \nscriere \n clasa \nti este o \ntrebare privind na]ionalitatea [i etnia. Anul acesta din 130 copii \nscri[i cred c` numai 2 [i-au scris etnia. (Mediator [colar)
91
R A P O R T
D E
- Care [coal` e mai bun`? - 114, pentru c` la 136 sunt numai romi, 90%. Din clasa I am dus-o [la {c.114, n.n.] [i mi-a b`gat-o numai \ntro clas` de romi. Se fura unul de la altul, m-am dus la directoare [i am mutat-o \ntr-o clas` cu romni [i i-a mers foarte bine. - Al]ii nu [i-au mutat copiii? - Nu pentru, c` \i \nscrisese prea trziu. (L., mama unei feti]e \n clasa a III-a la {coala 114)
C E R C E T A R E
c) Rela]ia dintre [coal` [i familie |n multe cazuri exist` un deficit de comunicare [i de rela]ionare \ntre cadrele didactice [i familie. Sunt pu]ine cadrele didactice care merg \n cartier, mai ales \n cazul zonelor rù famate. Comunicarea cu [coala se bazeaz` \n special pe disponibilitatea p`rin]ilor de a veni la [coal`. Din clasa a VI-a nici p`rintele nu mai trece pe la [coal`... la I-IV mai ]in leg`tura cu \nv`]`torul probabil consider` c` a crescut suficient de mare [i nu mai au nici o responsabilitate, la un moment dat nu mai dai nici de p`rinte [i nu mai vine nici copilul. (Directoare, prof. fizic`) Eu cred c` familia are rolul major. Unii pleac` \n Spania [i-[i las` copiii \n grija altora. Cu ct avanseaz` \n vrst`, cu att e mai greu s` se integreze \n [coal`. Noi avem \n [coal` copiii propriilor no[trii elevi, cum au fost p`rin]ii, a[a sunt [i copiii. (Prof. matematic`) |n cazul copiilor de gr`dini]`, o piedic` o reprezint` lipsa analizelor medicale necesare \nscrierii \n sistemul educa]ional. Efectuarea acestor analize cade \n responsabilitatea p`rin]ilor, iar \n multe cazuri, de[i mediatorii [colari \i identific` [i fac demersuri ca ace[tia s` fie integra]i \n [coal`, p`rin]ii privesc cerin]ele de \nscriere \n sistemul educa]ional ca pe ni[te dificult`]i, renun]nd la a-[i mai \nscrie copii la gr`dini]e.
92
O problem` important` o reprezint` intregrarea \n [coal` a copiilor care au dep`[it vrsta de [colarizare, datorit` socializ`rii divergente. Ace[ti copii au probleme mari de adaptare, mai ales \n ceea ce prive[te acceptarea autorit`]ii profesorilor. Acelea[i probleme se \ntlnesc [i \n cazul copiilor care r`mn repeten]i. Noi am pornit \n educa]ie dar nu pe sistemul `sta, la mine i-au \nscris tot de la \ntia la a opta la gr`mad`, eu nu am g`sit nici un act, am \n]eles c` exist` o conven]ie pe baza c`reia Ionic` de 17 ani s` fie inclus \n clasa a cincea. Am g`sit doi copii b`tndu-se, unul de 18 [i cel`lalt de 12. Am crezut c` `sta mare e de pe strad`, dar am aflat c` de fapt sunt colegi de clas`; am zis c` e un golan [i trebuie s` chem jandarmii. (Profesor) Cnd r`mne repetent, la \nceput \i e ru[ine, intr` \n diverse anturaje [i dup` trei ani, noi \i ]inem dac` el vrea s` vin` (Prof. de fizic`)
93
R A P O R T
D E
Am f`cut pachete le-am dat, \ns` tot nu i-am putut determina s`-[i aduc` copiii. Pe unii am reu[it s`-i aducem \ns` nu au fi[e medicale, nu au nici un vaccin, sunt lucruri foarte grave, cum s`-i bagi \ntr-o comunitate f`r` s` aib` vaccin. E o situa]ie destul de grav`. Este o oarecare lentoare \n ceea ce prive[te respectarea cerin]elor [colii, vaccinurile, nu au medic de familie... regulile pe care trebuie s` le respecte orice copil sunt v`zute de ei ca piedici. (Director gr`dini]`)
C E R C E T A R E
5.4. Participarea [colar` a copiilor romi \n cadrul comunit`]ilor urbane netradi]ionale, cu un grad redus de s`r`cie. Cazul M`cin, jude]ul Tulcea
Caracterizare general` a comunit`]ii Localitatea M`cin se afl` situat` \n partea de nord-vest a teritoriului dintre Dun`re [i Mare, \n apropiere de Dun`rea Veche [i cea Nou`, punctul Smrdan, [i se \ntinde pe o suprafa]` de 65,2 kmp. Poten]ialul economic al zonei este valorificat \n domeniile: agricol, exploatarea pietrei (M`cin, Turcoaia, Greci, un triunghi al granitului de reputa]ie european`), industrie mic`, eco-turism. Popula]ia este etnic-mixt`, \n ora[ fiind \nregistrate nu mai pu]in de 13 minorit`]i na]ionale (romni, turci, romi, ru[i-lipoveni, etc.) [i 9 culte religioase. Localitatea num`r` cca. 15.000 locuitori, \n majoritate romni, dar [i turci, t`tari, romi, italieni, germani, ru[i-lipoveni etc, care au convie]uit de-a lungul timpului. Num`rul de str`zi are o lungime total` de 60 km, \n majoritatea lor fiind asfaltate sau pavate cu granit. Comunitatea de romi Cu o popula]ie foarte tn`r` (aprox. 40% sunt tineri pn` \n 16 ani), locuind \n majoritatea lor \n cartierul Cetate, comunitatea local` a romilor num`r` peste 1.300 de persoane, \n majoritate f`r` o profesie [i cu o situa]ie material` precar`. Romii reprezint` aproximativ 8% din popula]ia total` a localit`]ii. 50% din familiile asistate social de c`tre Consiliul Local sunt de etnie rom`, rata [omajului \n rndul comunit`]ii de romi este foarte ridicat`, aproximativ 90% din totalul b`rba]ilor neavnd locuri de munc`. To]i romii sunt de religie ortodox`. Problemele comunit`]ii de romi sunt dintre cele mai diverse, \ncepnd cu lipsa locurilor de munc`, lipsa unei propriet`]i agricole care s` asigure m`car un minimum de subzisten]`, lipsa unei locuin]e adecvate, lipsa apei potabile, lipsa racord`rii
94
la re]eaua de gaze etc. Sursa de venit a acestora o reprezint` lucr`rile \n agricultur` [i diferite munci sezoniere pentru care ei se deplaseaz` \n alte localit`]i, precum [i pescuitul, practicat \n general f`r` avizele necesare. Sursa sigur` [i regulat` de venit o reprezint` ajutorul social [i aloca]iile de stat pe care le ob]in copiii pre[colari [i cei [colari. |n cele mai multe cazuri, abandonul [colar se \nregistreaz` \n etapa gimnazial`. Situa]ia locuirii este variabil`, cuprinznd att case mai \nst`rite, ct [i cazuri \n care locuin]a este reprezentat` de o camer` f`cut` din chirpici [i \nvelit` de stuf, camer` care nu are mai mult de 30 mp. |n general, \n aceste case locuiesc minim 6 persoane, dintre care 3-4 sunt copii. Lipsa actelor de identitate, [i mai ales a actelor de proprietate asupra locuin]elor sau terenurilor pe care s-a construit, nu sunt cazuri accidentale. Una dintre marile probleme este alimentarea cu ap` potabil`. |n 2002, o organiza]ie neguvernamental` rom` a implementat, cu sprijinul prim`riei, un proiect prin care 20 de familii au fost racordate la re]eua de ap`. Cu toate acestea, principala surs` de ap`, mai ales pentru menaj, este Dun`rea care curge la 500-600 metri de comunitate. De asemenea, num`rul \mboln`virilor de TBC este considerabil, aceast` boal` avnd cea mai mare inciden]`. Apropierea de Dun`re, dar [i a[ezarea comunit`]ii de romi (aproape de coasta unui deal) au f`cut, \n urma inunda]iilor din iulie 2004, ca 20 de case ale familiilor de romi s` fie luate de ape. Prefectura Tulcea, dar [i Agen]ia |mpreun`, \n parteneriat cu AIDrom, au acordat ajutoare de urgen]`, mai exact materiale de construc]ii \n valoare de aproximativ 1,5 miliarde lei. |n ultimii ani, o parte important` a membrilor comunit`]ii de romi din M`cin au plecat \n ]`rile vestice \n cùtarea unor surse de venit mai consistente. Copiii se afl`, \n unele cazuri, \n grija bunicilor sau a altor rude apropiate. Popula]ia rom` din M`cin este, \n general, foarte tn`r`. Foarte rar se poate observa o familie tn`r` cu mai pu]in de 2 copii.
95
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Profilul comunit`]ii este situat \ntre tradi]ionalism [i modernism. Statutul femeii, implicit al fetei, este mai degrab` conservator, rolul principal al femeii fiind acela de a avea grij` de familie. Cu toate acestea, limba vorbit` este romna, iar portul este modern. Cafeaua de diminea]` este servit` de c`tre femei la cofet`ria din centrul localit`]ii, acesta fiind un moment al zilei \n care b`rba]ii nu sunt prin preajm`. Rela]iile intra-comunitare sunt destul de puternice; cu toate acestea, interesul fa]` de educa]ia copiilor este relativ sc`zut. Mirajul c[tigurilor materiale realizate de c`tre cei care lucreaz` \n strìnatate au f`cut ca importan]a educa]iei [colare s` fie minimalizat`. Cu toate acestea, exist` familii care sprijin` [i vegheaz` asupra rezultatelor [colare ale copiilor. Unii dintre ace[tia sunt printre vrfurile [colilor din localitate, fiind premian]i an de an. Institu]iile Avnd caracter de zon` urban`, M`cinul nu ridic` probleme privind existen]a institu]iilor. Prim`ria, poli]ia, dispensarele, [colile sunt prezente de zeci de ani. M`cinul beneficiaz` de aportul a dou` [coli generale, a [colii profesionale, a liceului Gheorghe M. Murgoci cu o tradi]ie de aproape jum`tate de veac [i, din 2001, a Colegiului de Cartografie [i Cadastru. De men]ionat este faptul c` [colile din M`cin deservesc [i zonele rurale limitrofe. Educa]ia copiilor pre[colari este derulat` \n cadrul a trei gr`dini]e, care \[i desf`[oar` activitatea \n regim de gr`dini]` normal`. {coala din M`cin s-a implicat \n educa]ia copiilor care au dep`[it vrsta de [colarizare. |n ora[ul M`cin s-a \nfiin]at \n anul 2000 o clas` de alfabetizare pentru tineri cu vrstele cuprinse \ntre de 16-24 ani [i dou` pentru copii de 10-16 ani. |n prezent mai sunt \n desf`[urare dou` clase de alfabetizare. De[i nu exist` un mediator [colar, exist` un mediator sanitar, care activeaz` \n comunitatea de romi, [i un medic de familie la care sunt \nscri[i majoritatea membrilor comunit`]ii.
96
Merg foarte des \n acest cartier [i constat c` din punct de vedere material ace[ti copii sunt frustra]i, nu au condi]ii s`-[i fac` temele, de multe ori sunt \ntr-o camer` cu mai multe persoane, nu au o mas` unde s` scrie \n condi]ii corecte, nici nu se pune problema s` aib` camera lui, ei trìesc \n condi]ii foarte precare. |n schimb, m` \ncnt` dorin]a de a veni la [coal`, de a fi \n rnd cu toat` lumea, de a \nv`]a carte, dac` ei ca p`rin]i nu [tiu sunt dornici ca ace[ti copii s` [tie carte. (...) Sunt copii capabili, dota]i intelectual, dovad` c` la sfr[itul clasei \nti nu am nici un copil rom care s` nu [tie s` scrie [i s` citeasc`. E adev`rat c` 3 din ei au dovedit un pic de neseriozitate, dar restul am avut [i premian]i din rndul lor. (...) Au voin]` de munc`, de educa]ie, disciplin`, \n schimb au un handicap, impropriu zis, datorit` faptului c` nu au cine s`-i ajute acas`, ei \ntmpin` greut`]i \n efectuarea temelor acas` fiindc` nu au un sprijin. (|nv`]`toare, M`cin)
97
R A P O R T
Educa]ia |n localitatea M`cin au fost intervievate 12 persoane: primarul localit`]ii, asistentul social din cadrul prim`riei, un medic de familie, mediatorul sanitar, un profesor de religie, directorul casei de cultur`, directorul {colii generale nr.1, un \nv`]`tor, p`rin]i, tineri [i copii de etnie rom`. Majoritatea subiec]ilor au relevat lipsa accesului egal la educa]ie al copiilor romi, din mai multe motive: economice (lipsa resurselor materiale), culturale (copilul rom nu se g`se[te \ntre elemente cunoscute, rome, \n ceea ce prime[te \n [coal`) [i institu]ionale (tratament diferen]iat din partea cadrelor didactice). Un alt obstacol \n calea [colariz`rii este faptul c` p`rin]ii au un nivel de preg`tire educa]ional foarte slab (foarte mul]i nu [tiu s` scrie [i s` citeasc`) [i nu \i pot ajuta pe copii \n activitatea [colar`.
D E
C E R C E T A R E
Neputin]a p`rin]ilor de a-i ajuta pe copii este uneori reflectat` cu nuan]e \nduio[`toare \n strategiile [colare ale elevilor. - Cu colega de banc` te aju]i? - Da, \i dau s` copieze, p`rin]ii ei nu vor s` o ajute. (Elev` de 8 ani, clasa a II-a)
Exist` o propor]ie semnificativ` de familii rome care \[i definesc reu[ita \n via]` a copiilor prin intermediul [colii, cadrele didactice intervievate observnd un interes constant din partea p`rin]ilor pentru [colarizarea copiilor. - Crede]i c` i-a motivat [pe copii] legea cornului [i laptelui? - Da, sunt copii care totu[i vin s` m`nnce cornul [i laptele - Crede]i c` mai vin [i din cauza aloca]iei? - Nu, de[i \[i spune cuvntul [i aloca]ia, ei vin c` este dorin]a lor, ct [i a p`rin]ilor, c` \n clasa mea din 14 romi, numai unul nu a fost la gr`dini]`, restul to]i au frecventat gr`dini]a, sunt interesa]i. - (...) P`rin]ii coopereaz` cu [coala? - Absolut, particip` la [edin]ele cu p`rin]ii, de cte ori am nevoie de ei r`spund chem`rii mele ca \nv`]`tor. Dac` \n ziua \n care am avut [edin]a nu au fost prezen]i, a 2-a, a 3-a zi au venit. (|nv`]`toare, M`cin) Totu[i, majoritatea copiilor nu dep`[esc 8 clase, \n ciuda performan]elor bune din primii ani de [coal`: |n primii ani 1-5 merg bine, nu lipsesc de la [coal`, apoi se pierd. (Mediatoare sanitar`)
98
Tabelul 13
Distribu]ie elevi pe clase [i sex

Num`r total 70 65 66 65 82 92 108 98 Fete 35 38 37 29 41 38 51 47 Bìe]i 35 27 29 36 41 54 57 51
Clas` I a a a a a a a II-a III-a IV-a V-a VI-a VII-a VIII-a
Sursa: {coala general` nr 2, localitatea M`cin
Rela]ia dintre [coal` [i comunitatea de romi Clasele speciale pentru elevii romi au fost o practic` pn` acum doi ani \n [colile din M`cin. Acest lucru a fost stopat atunci cnd o organiza]ie nonguvernamental` rom`, Agen]ia de Dezvoltare Comunitar` |mpreun`, a demarat un proiect finan]at de c`tre Reprezentan]a UNICEF \n Romnia. Surpriza a fost [i mai mare atunci cnd membrii Agen]iei |mpreun` au observat c` 80% dintre elevii romi din clasa a IV-a nu [tiau s` scrie [i s` citeasc`. Acest lucru era pus pe seama unui diagnostic de retard mental, diagnostic consfin]it cu un certificat medico-legal. Dup` cteva luni de munc`, educatorul angrenat \n proiect a reu[it ceea ce timp de 4 ani de [coal` nu au putut. Suferind de retard copiii angrena]i \n proiect pot citi [i scrie chiar foarte bine. Rezultatele avute, \nso]ite de activit`]ile concrete derulate de c`tre Agen]ia |mpreun`, au f`cut ca p`rin]ii copiilor s` se implice din ce \n ce mai mult.
99
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
- Din cte [tiu \n M`cin exist` un program pe educa]ie finan]at de Reprezentan]a UNICEF \n Romnia. Ce crede]i, acest program a dat rezultate asupra copiilor romi? Copii au rezultate mai bune? - Categoric mult mai bune. De cnd am \nceput cu ei acest program \n aprilie, \nainte de a fi intrega]i \n acest program, copiii veneau cu lec]ia necitit`, cu teme nepreg`tite, c` nu aveau cum acas`, nu au nici condi]ii, imediat s-a observat o schimbare, citesc mai bine, calculeaz` mai bine la matematic`, rezolv` mult mai bine problemele... - P`rin]ii lor s-au implicat \n acest program? - Foarte mult. De pu]ine ori am fost singur` \n acest proiect, dup`-amiaza, \n rest p`rin]ii au participat la acele ore de medita]ii. - Cum percep ei acest program? |i ajut` att pe copii lor, ct [i pe ei? - Categoric, chiar \mi spuneau p`rin]ii c` sunt \ncnta]i de acest program; pe de o parte ei nu ar fi avut timp s` se ocupe de ei (cei care [tiu carte) [i au observat la copil c` e mult mai preocupat acas`, singur caut` c`r]i s` citeasc`, singur caut` s` munceasc`, s`-[i fac` temele, a ap`rut independen]a \n munc`. (MB, \nv`]`toare) |n ora[ul M`cin au fost intervieva]i [i copii care [i-au manifestat un interes deosebit pentru [coal`. Ei consider` c` printro educa]ie corespunz`toare vor \ntmpina mai pu]ine obstacole \n g`sirea unui loc de munc`, mult mai pu]ine dect p`rin]ii lor.
100
Tu e[ti de etnie rom`? Da. Cum te \n]elegi cu colegul de banc`? Cteodat` m` jigne[te, dar doamna dirigint` le-a explicat c` to]i suntem copii [i nu trebuie s` ne jignim unul pe altul pentru c` vreodat` acel copil care m-a jignit o s` ajung` la mna mea. - Ce ai sim]it cnd colegul te-a jignit c` e[ti ]iganc`? - M-am sim]it foare prost, nu [tiam ce s` simt... I-am explicat c` ]igan c` nu trebuie neap`rat s` fie prost, s` fure... Am \nv`]at acas` [i la [coal` ca s` demostrez c` o ]iganc` poate s` fie mai bun`. - Profesorii tì te v`d ca ]iganc` sau ca pe oricare alta? - M` v`d ca pe oricare alta, profesoara de romn` m-a lùdat c` nu a mai v`zut \n ani de [coal` o ]iganc` care s` \nve]e m`car pe sfertul meu... - Dac` nu \n]elegi ceva te duci s` \ntrebi \nv`]`toarea? - Da, [i \mi explic`. - La bibliotec` mergi? - Da. - Ce c`r]i cite[ti? - C`r]i universale. - Po]i s`-mi dai anumi]i autori? - Mihai Eminescu, Ion Creang`, Jules Verne, Andersen... - Ce autor preferat ai? - Mihai Eminescu ! (M., elev` clasa a V-a) Condi]iile din cele dou` [coli din localitate sunt foarte bune, iar \n privin]a rela]iilor cu profesorii p`rerile sunt \mp`r]ite. Copiii intervieva]i au declarat c` ei nu au \ntmpinat probleme cu profesorii, dar au v`zut multe cazuri \n care profesorii, colegii de clas` tratau diferit copiii romi fa]` de ceilal]i copii.
101
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
- Am fost elev` a acestei [coli. Ca elev`, la clasele primare nu am avut probleme, apoi am avut profesorii care nu acceptau elevii romi, indiferent ct de buni sunt. Dintotdeauna a fost discriminarea asta... ea ca [coal` este bun`... - De ce crede]i c` exist` diferen]e dintre romni [i romi? - Nu ar trebui s` fie a[a, to]i suntem egali, avem acelea[i drepturi. }innd cont c` unii dintre romii no[tri au probleme cu justi]ia, ne-au b`gat \n acela[i pahar. - Cuno[ti cazuri de segregare a copiilor romi? - Da, ]in minte c` s-a f`cut o clas`, copii `[tia sunt a VI-a, erau numai romi. - Ce crezi despre segregare? - Eu cred c` nu este bun`, sunt copii de ai no[tri care \nva]`, dar au probleme sociale, nu au cu ce s`-i trimit` la [coal` - Cnd ai fost tu la [coal`, cum ai fost tratat` de profesori? - Unii m` tratau bine, \n general` nu am avut probleme, la profesional` am avut probleme, am avut o maistr` care mereu m` oc`ra... (...) - Cum se comport` profesorii cu copii romi? - |nainte nu am avut probleme, \n general`, acum le spune \n fa]`, \i jigne[te, nu mai e respectul de \nainte. Majoritatea profesorilor sunt tineri... (N.C., tn`r` rom`) P`rin]ii intervieva]i au declarat \n mod sistematic c` [coala este foarte util` pentru copiii lor.
102
Condi]iile [colii sunt considerate foarte bune, [coala fiind dotat` cu mobilier [i echipament relativ nou. Ca motiva]ie a frecven]ei [colare relativ sc`zute a copiilor romi, p`rin]ii pun pe primul loc lipsa resurselor financiare, urmat` \ndeaproape de tratamentul diferen]iat pe care profesorii \l au fa]` de copii romi. Comunitatea de romi este perceput` \n general, la nivelul profesioni[tilor din serviciile sociale, ca fiind deschis` spre informa]ii noi [i spre interac]iunea cu exteriorul, \n ciuda obstacolelor ridicate de [colarizarea redus`. - Cnd apare un caz de TBC eu \l monitorizez, \l iau \n eviden]` pentru a putea merge la dispensarul TBC, [i de aici este trimis la Tulcea. E chestia c` nu vor ei s` colaboreze [i s` se interneze \n spital - De ce nu vor s` colaboreze? - Nu vor s` colaboreze pentru c` nu le place s` stea mult \n spital [i le e fric` de injec]ii, () [i din cauza educa]iei, foarte mul]i nu au studii [i ei nu [tiu ce e TBC, nu [tie efectele [i concecin]ele, pot muri () - |n multe comunit`]i din ]ar` sunt familii tradi]ionale care nu reac]ioneaz` bine cnd mediatorul sanitar le explic` de contracep]ie. A]i avut [i cazuri din acestea? - Nu, aici sunt foarte receptivi, dornici, chiar le place s` le vorbeasc` despre lucruri noi. (Mediator sanitar)
103
R A P O R T
D E
- Ce a]i vrea s`-l face]i [pe fiu] cnd va cre[te mare? - }igan fiind, a[ vrea s`-l fac lùtar, muzician, undeva la conservator. - Cunoa[te]i anumite persoane care au reu[it \n via]` prin educa]ie? Sunt considerate modele? - A[ vrea s` fie un M`d`lin Voicu, un domn Pùn, o munc` cinstit`, bine v`zut, educa]ia conteaz` mult, importan]i sunt cei 7 ani de acas`. (F.N., p`rinte rom)
C E R C E T A R E
{colarizarea [i via]a economic` a familiei Confruntndu-se cu problema supravie]uirii pe termen scurt, p`rin]ii sunt \nclina]i s`-[i \ndemne copiii spre munc` \n jurul vrstei de 13-14 ani. Acest lucru duce \n general la un absenteism ridicat, care inevitabil conduce c`tre abandon. - Sunt p`rin]i care nu las` copiii s` vin` la [coal`? - Da, mai sunt [i familii care nu au ce s` le dea la copii s` m`nnce [i \i duce la munc`... Nu este normal, dar o asemenea \mprejurare (s`r`cia), te face s` faci a[a ceva... (N.C., 23 ani, femeie rom`) Dac` ocupa]ia principal` a bìe]ilor este pescuitul (Dun`rea fiind la cteva sute de metri de comunitate), fetele sunt ajutorul \n cas` al mamelor. Teama legat` de \nceperea vie]ii sexuale, moment anun]at de schimb`rile corpului din vrsta pubert`]ii, dublat` de rolul de sor` mai mare (faptul c` trebuie s` aib` grij` de familie \n lipsa p`rin]ilor), fac ca de cele mai multe ori nivelul maxim de [colarizare s` fie reprezentat de absolvirea clasei VII-VIII. Acest lucru diminueaz` foarte mult [ansele lor de a g`si mai trziu un loc de munc` sigur, datorit` lipsei unei calific`ri corespunz`toare. Deoarece veniturile salariale sunt mai pu]in prezente, iar cele ocazionale sunt relativ sc`zute, ajutorul social \nso]it de aloca]iile copiilor care frecventeaz` [coala reprezint` \ntregul univers financiar al majorit`]ii familiilor rome. Foarte pu]ini copii romi ajung s` termine 8 clase. Din rndul tinerilor M`cineni, \n acest moment exist` 4 persoane care \[i continu` studiile la liceu sau la [coala profesional`, [i doar un student la Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Social` a Universit`]ii din Bucure[ti. Aloca]ia pentru copiii [colariza]i nu este singurul mod prin care ace[tia particip` la via]a economic` a familiei. Se adaug` munca pe care ace[tia o presteaz` \mpreun` cu p`rin]ii lor, \n timpul liber, fie c` este vorba de munc` \n agricultur`, colectarea lipitorilor pentru un \ntreprinz`tor local sau de pescuit.
104
Lipsa unei calific`ri profesionale moderne, \ntr-o meserie solicitat` pe pia]a muncii, determin` o parte din p`rin]i s` exploateze resurse marginale pentru ob]inerea veniturilor, fapt care genereaz` o fluctua]ie a veniturilor \n func]ie de anotimp. De altfel, se observ` c` absenteismul [colar \nregistrez` cotele cele mai \nalte \n lunile de iarn`, mai ales la finele sezonului rece. Aceast` situa]ie este explicabil`, pentru c` \n aceste momente resursele familiei strnse pe parcursul anului anterior sunt de mult epuizate. Majoritatea p`rin]ilor desf`[oar` activit`]i ocazionale, care de multe ori necesit` deplas`ri \n alte localit`]i, \n special \n perioada primavar`-toamn`. Lipsi]i de supravegherea p`rin]ilor, [i afla]i \n grija unor rude apropiate, \n majoritatea cazurilor copiii pierd contactul cu mediul [colar. Lipsa unui mediator [colar rom, care s` asigure leg`tura cu [coala, accentueaz` aceast` ruptur`. |n ultimii ani, \n special dup` anul 1992, foarte mul]i tineri au preferat s` caute resurse \n ]`rile din vestul Europei. Acest lucru a avut [i un efect pervers asupra importan]ei pe care copiii o acord` [colii: valoarea c[tigurilor realizate de cei care lucreaz` \n strìn`tate au minimalizat dorin]a de a \nv`]a pentru a se realiza \n ]ar`. Valoarea banului [i puterea lui de a rezolva problemele imediate conduc c`tre ideea c` banii pot substitui [coala \n cùtarea unei vie]i \mplinite. Dac` \n primii ani migra]ia, intern` sau extern`, era apanajul b`rba]ilor, \n ultimii ani femeile [i fetele rome sunt din ce \n ce mai prezente printre cei care aleg aceast` solu]ie. Practicarea ocupa]iilor marginale sau chiar deviante, precum prostitu]ia, \n ]`ri precum Spania [i Italia au devenit, pentru multe fete, chiar [i minore, o realitate. Num`rul lor nu este foarte mare, mai ales \n rndul comunit`]ii de romi, \ns` modelul oferit este considerat de mul]i ca o metod` de a ie[i din s`r`cie. Existen]a acestei situa]ii este un un subiect tabu \n comunitate, nefiind discutat \n fa]a strìnilor. Faptul c` operatorii de teren au fost de etnie rom`, [i c` nu era primul contact cu membrii comunit`]ii de romi, a f`cut ca acest lucru s` fie recunoscut \n discu]iile informale.
105
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Concluzii M`cinul ofer` oportunitatea de a examina, pe viu, conflictul dintre dou` tendin]e contrare \n [colarizarea copiilor: valorizarea educa]iei ca principiu al succesului \n via]`, pe de o parte, [i atrac]ia modelelor de succes bazate pe migra]ie (care nu necesit` un nivel ridicat de educa]ie formal`), pe de alt` parte. Balan]a se \nclin` \ntr-o parte sau alta \n func]ie de bun`starea familiei, de capacitatea de a men]ine copiii \n [coal` dincolo de primii 8 ani, dar [i de interesele copiilor care intr` \n adolescen]`. O a doua concluzie se refer` la incompatibilitatea dintre modelul [colar general romnesc, bazat pe temele pe care copiii trebuie s` le fac` acas` sub supravegherea p`rin]ilor, [i condi]iile de via]` \n care trìesc mul]i dintre copii romi, neavnd nici condi]iile fizice necesare lucrului acas`, nici posibilitatea de a fi ajuta]i de p`rin]i, datorit` educa]iei sc`zute a acestora. Aceast` incompatibilitate poate fi rezolvat` eficient printr-un sistem de medita]ii \n care copiii beneficiaz` de asisten]` dup` \ncheierea orelor de predare pentru a-[i putea continua activitatea de \nv`]are.
5.5. Participarea [colar` \n cadrul comunit`]ilor de romi, bogate, tradi]ionale, din mediul rural. Cazul comunit`]ii Grajduri, jude]ul Ia[i
1. Preciz`ri conceptuale
Cum s-a dezvoltat pe larg \n capitolul introductiv, selec]ia comunit`]ilor studiate a fost realizat` prin \ncruci[area ctorva caracteristici: urban-rural, bogat-s`rac, tradi]ional-modern. Dac` primul set de caracteristici nu necesit` discu]ii suplimentare, \n cazul celorlalte dou` suntem obliga]i s` facem cteva preciz`ri. Despre romii s`raci s-au scris numeroase studii, de la abundenta literatur` generat` de condi]iile de via]` mizere din
106
Z`brù]i [i pn` la cercet`ri asupra s`r`ciei la nivel na]ional (men]ion`m ca titlu de exemplu o excelent` lucrare ap`rut` recent S`rac lipit, caut alt` via]`, coordonat` de Manuela St`nculescu [i Ionica Berevoescu). Explica]ia dominant` promovat` \n aceste analize rezid` \n cercul vicios s`r`cie - lips` de acces la educa]ie - imposibilitatea de a ob]ine slujbe bine pl`tite - s`r`cie. Sau, \n interiorul aceluia[i tip de discurs explicativ, p`rin]ii s`raci, cu nivel de educa]ie sc`zut, transmit copiilor acela[i model cultural. O situa]ie mai pu]in studiat` este accea a raport`rii la educa]ie \n comunit`]ile rome bogate. A[a cum vom vedea \n cele ce urmeaz`, \n aceste comunit`]i slaba participare [colar`, deficitul de educa]ie [i trasee [colare limitate sunt de asemenea caracteristici generale. Tipul de explica]ie centrat pe ideea s`r`ciei ca factor determinant al neparticip`rii la educa]ie este inutilizabil \n cazul acestui tip de comunitate. Problema este a[adar de a explica existen]a acestor caracteristici \n condi]iile \n care resursele economice ale membrilor acestor comunit`]i sunt foarte ridicate. Care sunt motivele pentru care romii din aceste comunit`]i frecventeaz` [coala doar \n ciclul primar [i \n cazuri reduse numeric, \n ciclul gimnazial? Pentru a r`spunde la aceste \ntreb`ri am studiat comunit`]ile de romi din Sibiu [i Grajduri, jude]ul Ia[i. Aceste dou` comunit`]i au fost definite ca fiind comunit`]i tradi]ionale. Con]inutul termenului tradi]ional se refer`, \n esen]`, la p`strarea portului tradi]ional, a obiceiurilor, la cunoa[terea [i utilizarea limbii romne precum [i la supunerea fa]` de autoritatea conduc`torului comunit`]ii (buliba[a). Evident c` elementele modernit`]ii (autoturismul care \nlocuie[te calul [i c`ru]a, casele [i vilele impozante care \nlocuiesc cortul, [.a.m.d.) au p`truns \ntr-o att de mare m`sur` \nct calificarea drept tradi]ional poate fi u[or criticat`. S-a preferat utilizarea acestui termen (cu precau]iile luate prin definirea lui) pentru a-i putea deosebi pe membrii acestor comunit`]i de romii care s-au apropiat pn` la aproape completa identificare de popula]ia majoritar`. O ultim` precizare se refer` la faptul c` ambele comunit`]i fac parte din neamul c`ld`rarilor.
107
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
2. Economia
Romii c`ld`rari din Sibiu [i Grajduri sunt cunoscu]i ca oameni foarte boga]i. C`ld`rarii din Sibiu, afla]i sub autoritatea regelui Cioab`, sunt grupa]i \ntr-un cartier de la marginea ora[ului. Arhitectural, zona se caracterizeaz` prin vile de mari dimensiuni, dotate cu toate facilit`]ile (\nc`lzire central`, piscin`, etc). Fiecare familie dispune de cel pu]in un autoturism, predominnd m`rcile germane de lux (Mercedes, Audi, BMW). Mai mult dect romii din Sibiu, cei din Grajduri (o a[ezare aflat` la mic` distan]` de Ia[i) sunt cunoscu]i pentru casele imense, dotate cu turnule]e acoperite cu tabl`. O asemenea cas` are de regul` peste zece camere; cele mai mari ajung [i la patruzeci- cincizeci de camere. De men]ionat faptul c`, indiferent de num`rul camerelor, \ntr-o cas` locuie[te o singur` familie. Este obliga]ia p`rin]ilor s` construiasc` o alt` cas` pentru copilul care se c`s`tore[te. M`rimea caselor, num`rul camerelor, \n`l]imea [i abunden]a turnule]elor reprezint` un indicator al puterii economice [i prestigiului social al ocupan]ilor. Ca [i la Sibiu, fiecare familie dispune de cel pu]in un autoturism; sunt cùtate m`rcile de lux pentru cei mai \n vrst` (de regul` Mercedes), iar pentru cei mai tineri m`rcile imediat urm`toare (Wolkswagen, Opel). Romii din Grajduri sunt condu[i de c`tre un buliba[` (Gagarin), dar recunosc autoritatea regelui Cioab`. |n trecut, principala \ndeletnicire a romilor din aceste comunit`]i a fost confec]ionatul c`ld`rilor [i cazanelor, pe care le vindeau \n diferite localit`]i din ]ar`. Acum sunt foarte pu]ini cei care mai practic` aceast` meserie, pu]inii meseria[i care mai exist` fiind din categoria romilor mai s`raci; dintre ace[tia doar c]iva b`trni mai confec]ioneaz` c`ld`ri. Sursele de venit ale membrilor comunit`]ii sunt afacerile, prin acest termen desemnndu-se tranzac]iile comerciale desf`[urate de c`tre membrii comunit`]ii. Se poate observa existen]a unui spirit antreprenorial \n cazul b`rba]ilor romi, acest spirit avndu-[i probabil originea \n activit`]ile comerciale reali108
- La romi, m` gndesc la romi, pentru c` atunci [\nainte de 1989] au luat-o [e vorba de [coal`] mult mai \n serios dect acum. Poate \n urm`torul timp, poate oamenii \[i vor da mai bine seama c` f`r` [coal` nu se poate face nimic. Acuma ei au \ntmpinat foarte multe greut`]i c`ci nu aveau nici 4 clase ca s` poat` s`-[i urmeze cursul de [coal`, dar [i copiii care s-au dus dintre ei foarte pu]ini au \nv`]at, au ie[it oameni realiza]i. Majoritatea care s-au dus din genera]ia asta nou`, foarte pu]ini sunt care putem s`-i implic`m \n via]a social`, politic`, via]a de zi cu zi ca s` putem s`-i ajut`m pe b`trni. - S` \n]elegem c` e a[a o atitudine mai pasiv`, cum explica]i asta, de ce crede]i c` e a[a, de ce e atitudinea asta pasiv`? - Eu zic c` dup` p`rerea mea este c` ei \nc` nu-[i dau seama de treaba asta pentru pe ei i-a furat imaginea asta a banilor, a distrac]iei, a plec`rii din Romnia, a Occidentului [i practic s-au \ndep`rtat de [coal`. {i cei care merg, merg pn` \n clasele 5-6, dupa aceea... - Asta se \ntmpl` mai recent, dar p`rin]ii? - {i p`rin]ii pentru c` ei pleac` [i cu p`rin]ii (Lider rom)
109
R A P O R T
zate de c`tre romii c`ld`rari nomazi. Sub impactul noilor condi]ii sociale acest ethos comercial a fost orientat c`tre afaceri de oportunitate. Astfel, din prelucr`tori de metale neferoase, ace[ti romi s-au transformat \n comercian]i de astfel de metale. Ocupa]ia principal` a romilor boga]i este comer]ul. Se face comer] mai ales cu fier vechi [i produse agricole. Nici una dintre familiile romilor boga]i nu se ocup` cu agricultur` sau cre[terea animalelor, posesia calului [i a c`ru]ei elemente ale culturii tradi]ionale a romilor nomazi fiind doar o caracteristic` a romilor s`raci. De asemenea, \n cadrul gospod`riilor romilor boga]i nu se cresc animale pentru consum propriu. Din datele rezultate din teren, culese chiar din rndul liderilor, se pare c` orientarea spre afaceri este \ntr-o oarecare contradic]ie cu participarea [colar`.
D E
C E R C E T A R E
Aceasta [i explic` de ce acei dintre tineri care reu[esc s` fac` o facultate uit` de unde au plecat [i nu se mai \ntorc s` sprijine comunitatea. Aici este un punct foarte grav. Beneficiaz` de discriminarea pozitiv`, ei cnd ajung [i \[i termin` facultatea \[i v`d de treburile lor, nici nu mai vor s` se \ntoarc` \n comunitate. Noi am cerut, Centrul Cre[tin al Romilor, am cerut ca s` se \ncheie un protocol cu cei care beneficiaz` de acest lucru, ca obligatoriu dup` terminarea facult`]ii s` lucreze ctva timp \n comunitate pentru comunitate. Pentru c` noi numai de asta am vrut, avem juri[tii no[tri, sociologii no[tri, profesorii no[tri. Degeaba beneficiaz` de aceast` discriminare, de burse pentru romi, dac` dup` ce au terminat facultatea [i \[i vede de treab` nici nu vrea s` mai aud` de Centrul Cre[tin, de Agen]ia lui Duminic`, de Romani Criss sau Aven Amentza. Nu e bine, c[tigul mare era ca ei, dup` ce termin`, s` lucreze pentru comunitate [i atunci comunitatea \ntr-adev`r ar avea un c[tig, a[a ei au plecat [i noi tot a[a am r`mas. A, bine spune c` e rom dar dac` noi tot a[a am r`mas, Gelu dac` nu se mai implic` \n problemele comunit`]ii degeaba a beneficiat, dar atta timp ct el a f`cut attea proiecte, seminarii, atuncia da. (Ioan Cioab`)
3. Putere, bog`]ie [i segregare teritorial`

Puterea este elementul principal care organizeaz` rela]iile dintre membrii acestei comunit`]i, iar aceast` putere este dat` \n principal de avere [i neam. Comunitatea este condus` de c`tre un buliba[` (sau rege, \n cazul romilor din Sibiu) care este ales de c`tre membrii comunit`]ii, dintre persoanele cele mai \nst`rite [i respectate din comunitate. |n interiorul comunit`]ii de romi din Grajduri exist` o segregare teritorial`, romii de neam fiind stabili]i pe deal, iar ceilal]i romi fiind stabili]i \n vale. Atributul de neam este puternic corelat cu bog`]ia; de regul`, un rom de neam, adic`
110
descendentul unei familii vechi, cu \nainta[i importan]i \n trecutul comunit`]ii, este [i foarte bogat. Casele romilor boga]i sunt concentrate pe un deal; \n vale sunt plasate casele romilor s`raci. (Facem precizarea c` s`r`cia romilor din Grajduri nu are nici o leg`tur` cu s`r`cia romilor din Iana, de exemplu; pe lng` ace[tia din urm`, s`racii din Grajduri sunt foarte boga]i). Dup` relat`rile ginerelui buliba[ei aceast` comunitate s-a constituit \n perioada anilor 40, ini]ial fiind constituit` din romi relativ \nst`ri]i care aveau resurse importante de aur. |n aceast` comunitate se reg`se[te fenomenul de autosegregare \n cadrul in-group-ului, pe principiul bog`]iei. Acest fenomen se reg`se[te [i la nivelul practicilor existente \n comunitate. Astfel, \n cadrul evenimentelor de tipul c`s`toriei, botezului sau mor]ii, la ceremoniile rituale organizate de c`tre familiile romilor boga]i, nu particip` dect romi proveni]i din acest` categorie, ceilal]i romi neavnd acces la astfel de evenimente, chiar dac` sunt rude de snge cu membrii familiilor organizatoare. Totu[i, exist` un fel de solidaritate bazat pe principiul rudeniei, rudele bogate oferind cu prilejul unor astfel de evenimente, cadouri, neamurilor s`race din vale. Mobilitatea social` \n cadrul comunit`]ii se realizeaz` pe baza principiului bog`]iei, romii s`raci putnd trece \n categoria romilor de neam dac` acumuleaz` suficiente resurese materiale. La Sibiu comunitatea romilor c`ld`rari este foarte compact`, f`r` a putea vorbi despre fenomene ca cele descrise mai sus. |n acela[i timp, pe lng` romii c`ld`rari exist` [i comunitatea romilor de m`tase. }iganii `[tia care \i avem aici, sunt cam dou` comunit`]i, ]iganii de m`tase [i ]iganii c`ld`rari. Cu cei c`ld`rari nu ai treab`, `[tia au meserie, cazane. ~[tia de m`tase sunt putori ordinare, nici nu vor s` lucreze, stau [i trìesc din ajutoarele sociale de la prim`rie. Pì cnd vine ziua cu venitul e dezastru. Face opt copii, ia vreo opt milioane, dac` \i chemi s` te ajute, am turnat ni[te ciment cu betoniera, nu vin (Prof. muzic`)
111
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
4. Statusuri [i roluri familiale

Rolurile \n comunitate sunt bine delimitate, b`rba]ii [i femeile avnd \ndatoriri [i obliga]ii distincte. Familia este organizat` pe principii tradi]ionale, rolul cel mai important revenind b`rbatului, capul familiei. Femeia are un rol secundar \n comunitate, ocupa]ia principal` a acesteia fiind \ngrijirea copiilor. Puterea economic` a romilor din aceste comunit`]i este demonstrat` [i de faptul c` menajul nu este f`cut de c`tre femeile rome, ci de c`tre menajere romne, angajate \n acest sens. Singurul lucru care este asumat exclusiv de c`tre femeile rome este preg`tirea mesei, activitate \n care menajera nu este deloc implicat`. |n familie rolurile sunt clar delimitate \nc` din copil`rie. Astfel, bìe]ii sunt preg`ti]i \nc` de mici s` preia afacerile familiei, iar fetele sunt preg`tite pentru a deveni so]ii. Leg`turile de rudenie prin alian]`, dintre familiile de romi \nst`ri]i se realizeaz` \nc` de timpuriu, copiii proveni]i din astfel de familii fiind logodi]i \n jurul vrstei de opt ani, urmnd s` se c`s`toreasc` \n jurul vrstei de 14-15 ani la bìe]i [i 12-13 ani la fete. - Bìe]ii \nva]` mai bine? - Da, bìe]ii se ]in numai de [coal`, fetele mai fac o mncare, o cur`]enie. - {i ce mai fac bìe]ii? Lor le place la [coal`? - Nu prea le place. - Sunt bìe]i de la voi care au plecat la liceu la Ia[i? - Nu sunt. - P`rin]ii vin la [coal`? - Mai vine cteodat`. - Cum trebuie s` fie o fat` pentru a se putea m`rita repede? - S` fie fat` mare, s` fac` cur`]enie, mncare, s` nu vorbeasc` cu bìe]ii. - Dar averea, pe ce plan este? - Pe primul plan este. (Ortensia, loc. Iana)
112
Structurarea statusurilor \n comunit`]ile rome este puternic conservatoare, chiar [i \n localit`]ile s`race. - Ce se \ntmpl` dac` o fat` rom` se \ndr`goste[te de un romn? - Nu se poate. - Dar invers? - Se poate. - Se \ntmpl` s` se c`s`toreasc`? - Da, a fost un caz, dar s-a f`cut ]iganc` fata. (Localnic` din Iana)
5. Educa]ia
Ambele comunit`]i manifest` \n general acelea[i caracteristici din punctul de vedere al atitudinii fa]` de educa]ia [colar`. Diferen]ele se plaseaz` la nivelul lungimii traseului [colar. La Grajduri, traseul [colar, att pentru fete, ct [i pentru bìe]i, se opre[te de regul` \n jurul vrstei de 11-12 ani (sfr[itul clasei a IV-a), \ns` motivele \ntreruperii [colii pentru bìe]i [i fete sunt diferite. Astfel, bìe]ii \ntrerup [coala \n vederea preg`tirii pentru preluarea afacerilor familiei (chiar \nainte de aceast` vrst` bìe]ii sunt lua]i de c`tre ta]i \n c`l`torii de afaceri, pentru a deprinde rosturile afacerilor), iar fetele, pentru a se preg`ti pentru statutul de so]ie. |n cazul fetelor este posibil ca abandonarea [colii s` aib` un rol func]ional \n ceea ce prive[te p`strarea virginit`]ii, \ntreruperea [colii reflectnd mai degrab` controlul ridicat exercitat de familie asupra \nceperii necontrolate a activit`]ii sexuale, fapt care ar aduce dezaprobare din partea comunit`]ii asupra familiei. |n cazul romilor din Sibiu, traseul [colar este ceva mai lung,
113
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
- Cnd te c`s`tore[ti? - Cnd hot`r`sc p`rin]ii. (Fat` rom`)
de regul` ciclul gimnazial fiind absolvit complet. Explica]ia rezid` att \n influen]a modelelor culturale ale majorit`]ii ct [i a influen]ei exercitate de familia Cioab` (Ioan Cioab` cumuleaz` [i calitatea de lider religios, \ntreaga comunitate \mbr`]i[nd, dup` modelul familiei Cioab`, cultul penticostal) \n sensul frecvent`rii [colii pe un traseu ct mai lung. - Bìe]ii merg mai mult la [coal`? - Bìe]ii totdeauna au mers mai mult, \n general fetele la 13 ani, 12 ani a crescut [i atunci mama nu prea o las` s` mearg`, c` dac` \[i g`se[te un prieten, [i nu vrea s`-i fac` de ru[ine, la noi fata trebuie neap`rat s` fie virgin`. Atuncia din cauza asta le ]ine acas`. Se duc pn` la 1011 ani la [coal` [i dup` aceea, gata. La 12, 13, 14 ani fata deja are un prieten, mai discut`, mai - E motivul cel mai important? - Da, cel mai important. - |n afara de motivul `sta, mai e [i altul? - Pì la 13-14 ani, se preg`te[te de m`ritat. Mama ei vrea s` o \nve]e s` g`teasc`, s` spele o c`ma[`, o preg`te[te ca so]ie, de asta o retrag de la [coal`. Pe cnd bìatul e un pic mai privilegiat. - Sesiza]i vreo modificare, `sta e modelul tradi]ional? - Da, e modelul tradi]ional. S-a mai schimbat deja, nu se mai pune a[a accent pe chestiile acestea, dar totu[i eu vorbesc de c`ld`rari, la ceilal]i nu e problem`, la ceilal]i majoritatea merg normal la [coal` [i fete. Cine mai e a[a: rudarii, geamba[ii, cam \n tot sfera asta a c`ld`rarilor, au r`mas mult mai tradi]ionali au fost mult mai conservatori. (Ioan Cioab`)
114
Educa]ia \n cazul unor astfel de comunit`]i este strns legat` de strategiile de via]` ale membrilor comunit`]ii. Educa]ia [colar` pentru aceste familii de romi nu constituie un scop \n sine, ci mai ales unul func]ional. Bìe]ii merg la [coal` pentru a acumula un capital educa]ional suficient pentru a putea continua activit`]ile economice ale familiei. De asemenea, un element motiva]ional puternic pentru participarea [colar` a copiilor (att \n cazul fetelor, ct [i al bìe]ilor) este permisul de conducere auto, pentru ob]inerea acestuia fiind necesar` absolvirea a patru clase. Nicìeri \n cele dou` comunit`]i performan]ele [colare nu sunt asociate cu succesul \n via]`. A avea [coal` nu se num`r` printre calit`]ile valorizate pozitiv de c`tre membrii comunit`]ii. Dimpotriv`, \n cazul fetelor, un traseu [colar lung (liceu, eventual facultate) constituie un handicap major \n a-[i g`si un so] [i a \ntemeia o familie. Dat fiind faptul c` membrii comunit`]ii sunt foarte boga]i, este evident c` plata condi]ionat` a aloca]iei sau programul Cornul [i laptele nu au nici o semnifica]ie \n explicarea comportamentelor [i atitudinilor fa]` de [coal`. Se \ntlne[te, de asemenea, abandonul temporar al activit`]ii [colare, mai ales \n cazul bìe]ilor, atunci cnd ace[tia merg \n c`l`torie de afaceri cu tat`l sau cnd sunt pu[i s` presteze diverse activit`]i pentru familie. Este reprezentativ cazul unui copil de 10 ani, provenind dintr-o familie bogat`, care a declarat c` a lipsit de la [coal` dou` s`pt`mni pentru a supraveghea muncitorii care construiau casa \n care urma s` locuiasc` cu so]ia dup` c`s`torie.
6. Participarea la educa]ie a fetelor de etnie rom`

|n comunitatea tradi]ional` rom` statutul femeii este definit \n mod esen]ial prin dou` calit`]i fundamentale: calitatea de so]ie [i calitatea de mam`. Practic, socializarea acestor dou` roluri \ncepe de la vrsta cea mai fraged`, pentru ca \n jurul vrstei de 14-15 ani fata s` poat` performa cele dou` roluri. Spa]iul social \n care se mi[c` femeia rom` este limitat
115
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
tradi]ional la grani]ele casei [i ale comunit`]ii. Lumea exterioar` exist` pentru ea numai \n m`sura \n care este luat` de c`tre so] \n c`l`torii. Evident c`, \n aceast` logic` determinat` de tradi]ie, educa]ia [colar` nu poate avea dect un rol absolut periferic. A[a fiind, nu este deloc surprinz`tor faptul c` educa]ia [colar` nu se num`r` printre virtu]ile care fac ca o fat` rom` s` fie dorit` ca so]ie. Dimpotriv`, a fi de neam, a fi frumoas` [i a fi devotat` so]ului [i copiilor sunt calit`]ile esen]iale. La care se adaug`, evident, virginitatea \nainte de c`s`torie, calitate esen]ial`, f`r` de care o femeie nu poate fi respectat`. Acest model, al femeii dependente \n totalitate de so] [i comunitate, f`r` leg`turi directe cu lumea exterioar` s-a p`strat \nc`, \n forme aproape nealterate, \n comunit`]ile tradi]ionale. El se asociaz` cu o atitudine de subapreciere a educa]iei [colare, perceput` ca un posibil factor de tulburare a unei ordini sociale stabile [i perfecte. A[a fiind, femeia rom` frecventeaz` [coala f`r` a fi interesat` de avantajele pe care educa]ia i le-ar putea aduce \n termeni de succes social. Ct` vreme reu[ita social` se traduce exclusiv prin a avea un so] [i copii, educa]ia [colar` este absolut nesemnificativ`. A[a fiind, un traseu [colar suficient pentru deprinderea scrisului [i cititului [i a opera]iilor aritmetice simple este mai mult dect suficient. Desigur c` aceast` lume tradi]ional`, p`strat` \n propor]ie redus` \n ansamblul comunit`]ilor de romi este erodat` treptat de influen]a modelelor culturale dominante. Nesemnificative \n cazul c`ld`rarilor din Grajduri, destul de vizibile \n cazul celor din Sibiu, modific`rile viziunii tradi]ionale asupra locului [i rolului femeii afecteaz` mecanismele intime de func]ionare ale acestui tip de comunitate. Explica]ia ritmului diferit \n care se produc aceste schimb`ri trebuie cùtat` \n amplasarea diferit` a celor dou` comunit`]i. Comunitatea din Grajduri se afl`, chiar dac` la distan]` mic`, \n afara ora[ului. Modelele culturale ale ora[ului nu pot p`trunde dect cu mare greutate [i mult atenuate; ct prive[te modelele romnilor din Grajduri, ele nu difer` radical, sub aspectul rolului [i locului femeii, de modelul tradi]ional rom. A[a \nct fetele urmeaz` [coala \n general pn` \n clasa a IV-a;
116
dup` vrsta de 11 ani c`s`toria poate interveni oricnd, fapt care nu exclude frecventarea, pn` la momentul ei, a \nc` unei clase sau dou`. Problema frecvent`rii cursurilor liceale, ca s` nu mai vorbim de cele universitare, nu se pune. Nici m`car o singur` femeie din comunitatea tradi]ional` nu a urmat liceul sau facultatea. |n esen]`, acela[i model func]ioneaz` [i \n Sibiu. Provenien]a dintr-o familie bun`, frumuse]ea [i virginitatea sunt calit`]ile cerute de la o tn`r` fat` pentru a se putea c`s`tori. Influen]a ora[ului d` \ns` na[tere unor procese contradictorii. Pe de o parte, a avea [coal` nu este o calitate important` pentru o femeie; \n acela[i timp, \n familiile foarte bogate, \ncepe s` se manifeste dorin]a fetelor de a se emancipa de sub tutela tradi]iei: sunt din ce \n ce mai interesate s` ob]in` permis de conducere, s`-[i deschid` propriile afaceri, s`-[i \nso]easc` b`rba]ii \n c`l`torii de afaceri. Sub influen]a liderului Florin Cioab` [i a surorilor sale (dou` dintre ele au studii universitare), familiile bogate tind s` dep`[easc` oferta educa]ional` a [colilor de cartier [i \[i \nscriu fetele [i bìe]ii la [colile considerate de elit`. Parcursul [colar devine mai lung dar acest fapt genereaz` anxietate pentru c` multiplic` posibilit`]ile ca fetele s`-[i piard` virginitatea \nainte de c`s`torie, \n condi]iile \n care controlul familiei nu poate fi exercitat \ntr-o manier` riguroas`. Or, virginitatea este o calitate indispensabil` pntru ca o fat` s` se poat` c`s`tori. Pe de alt` parte, un nivel ridicat de educa]ie face dificil` g`sirea unui so]. Ct` vreme modelul \nc` dominant este ca bìe]ii s` se c`s`toreasc` la 15-16 ani (iar fetele ceva mai devreme), a absolvi liceul sau universitatea elimin` practic posibilitatea de a contracta o c`s`torie. Este de fapt o condamnare la celibat: \n comunitatea tradi]ional`, este inadmisibil ca o fat` rom` s` se c`s`toreasc` cu un bìat de alt` etnie (la c`ld`rari, chiar dintr-un alt neam). Situa]ia este de altfel aproape identic` \n cazul b`rba]ilor: ceea ce femeilor le este cu des`vr[ire interzis, b`rba]ilor le este doar \n mod excep]ional acceptat.
117
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Concluzii
121
concluzii
Cercetarea Participarea [colar` \n rndul copiilor romi s-a derulat \n cadrul mai multor localit`]i din Romnia (8 localit`]i), grupate dup` criteriile rural-urban, comunit`]i s`race-bogate, tradi]ionale-netradi]ionale. Cercetarea a fost de natur` calitativ`, culegerea datelor din teren avnd loc \n special prin intermediul interviurilor [i a discu]iilor de grup (focus-grupuri), dar [i prin prelucrarea unor date secundare oferite de localnici [i oficialit`]i locale. Preciz`m faptul c` studiul a avut loc \n cadrul unor comunit`]i locuite compact de romi. Cea mai mare parte a informa]iilor \n cadrul acestei cercet`ri provine din interiorul comunit`]ilor de romi. Desigur, acestea sunt completate cu date furnizate (discu]ii, interviuri, focus-grupuri) de responsabili locali, care nu trìesc \n aceste comunit`]i, ci au tangen]e semnificative cu acestea: \nv`]`tori, profesori, primari, responsabili din direc]iile jude]ene de munc`, ONG-uri, responsabili din prefecturi etc. Celelalte date prezente \n studiu sunt indicate ca atare [i reprezint` responsabilitatea autorilor lor. |n urma efectu`rii cercet`rii privind participarea [colar` a romilor, principala concluzie care reiese \n eviden]` este c` aceasta este relativ redus`, fluctuant` [i limitat` \n timp. Traseul [colar al copilul rom nu este, de regul`, mai mare de 4-8 clase, frecventarea cursurilor fiind sincopat`, \n special la nivelul comunit`]ilor s`race, unde copiii sunt implica]i \nc` din ciclul primar \n activit`]i lucrative. De asemenea, cea mai sc`zut` participare [colar` se \nregistreaz` \n rndul fetelor, care, datorit` prescrierilor dictate de tradi]ie, sunt obligate s` \[i asume obliga]ii premaritale [i maritale \nc` din ciclul gimnazial. Din punct de vedere institu]ional, participarea [colar` a romilor intr` \n r`spunderea a dou` categorii de institu]ii: comunitare familia copilului [i comunitatea local` rom`, [i oficiale [coala [i administra]ia local`. Institu]iile comunitare sunt puternic condi]ionate cultural [i economic, iar cele oficiale sufer` de constrngeri materiale, \n special [colile rurale, [i de o relativ` inadecvare a politicilor de suport la complexul problematic al comunit`]ii rome. Nu au fost semnalate acte de discri122
minare negativ` care s` indice existen]a unor politici sau tendin]e organizate \n sensul discrimin`rii. |n general, disfunc]ionalit`]ile privind actul de \nv`]`mnt nu au reie[it a avea orientare etnic`; \n opinia noastr` ele deriv` din deficien]ele generale ale sistemului de \nv`]`mnt romnesc, aspecte care nu fac parte din obiectivele acestui studiu. Depinde de la caz la caz, cunoa[tem cteva cazuri de segregare, `sta e un rù pe care ni l-am f`cut noi, \n 90, 92 noi vorbeam. De fapt a fost \nceputul discrimin`rii pentru c` copiii de romi erau \ntr-o parte, iar romnii erau \n alt` parte. Practic, se f`cuser` dou` tabere, practic profesorii care veneau predau \ntr-un fel la o clas` de romi [i altfel la ceilal]i. {i atunci ne-am dat noi seama, dup` vreo 6-7 ani c` nu e bine ce am f`cut. V` dau un exemplu cum era pe timpul nostru, eram \mpreun`, s-au creat leg`turi. Dac` noi ne segreg`m ve[nic, va fi acea distan]` \ntre noi. Mul]i au \ncercat s` fac` clase de romi separat. La Bucure[ti, la Oradea unde au fost segreg`ri, profesorii \[i b`teau joc de elevi, dar totu[i o discriminare mare nu exista, depinde de la individ la individ. Nu sunt probleme, chiar dac` au fost unii profesori, dar au fost sanc]iona]i. (Lider rom) De asemenea, la nivelul plas`rii for]ei de munc`, al direc]iilor jude]ene de ocupare a for]ei de munc`, nu au fost identificate elemente care s` indice atitudini de discriminare negativ`, dimpotriv`. Pe de alt` parte, eficien]a de plasare a for]ei de munc` din rndul etniei rome nu constituie, de asemenea, obiectivul acestui studiu, chiar dac`, din punct de vedere teoretic [i metodologic, recunoa[tem o leg`tur` semnificativ` \ntre motiva]ia pentru educa]ie [i [ansa ob]inerii unui loc de munc` satisf`c`tor. Principalele cauze ale neparticip`rii [colare a romilor sunt, astfel, de natur` economic`, social` [i cultural`. Exist` de asemenea, cauze de natur` administrativ` [i de politic` educa]ional`.
123
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
concluzii
Institu]iile cuprinse \n procesul particip`rii [colare sunt: familia, comunitatea, [coala [i administra]ia local`. Familia [i comunitatea sunt cele care comand` serviciile [colare, chiar dac` ele sunt oferite, \n cele mai multe cazuri, gratuit (excep]iile sunt situa]iile \n care unele [coli cer unele contribu]ii pentru \ntre]inere, utilare, etc.). {coala [i administra]ia local` sunt cele care ofer` servicii educa]ionale, [i, respectiv, oportunit`]i sociale [i economice. {coala furnizeaz` aspira]ii copiilor, pe care, \n cele mai multe cazuri, ace[tia [i le-au \nsu[it (\n interviuri [i focus grupuri, mul]i copiii au spus c` vor s`-[i aleag` meserii sau s` urmeze trasee educa]ionale ca orice alt copil). Administra]ia local` ajut` la construirea contextului de oportunit`]i, care faciliteaz` accesul [colar: programe speciale de angajare, amenajarea unor utilit`]i, subven]ionarea utilit`]ilor, programe sociale, etc. |n urma studiilor a reie[it c`, \n special la nivelul tinerilor, exist` o leg`tur` puternic` \ntre participarea [colar` [i oportunit`]ile social-economice, \ntre percep]ia modelului social oferit de [coal` [i [ansele materializ`rii acestuia. Dac` de primul element este r`spunz`toare [coala, de cel de-al doilea, este r`spunz`toare administra]ia local`, jude]ean` [i chiar na]ional`. Astfel, putem spune c` la nivelul tinerilor, \n special a celor care sunt \n ultimele clase de gimnaziu, exist` o anumit` frustrare privind [ansele de valorificare a preg`tirii lor [colare. Exist` \ns` [i localit`]i unde, cei c]iva copii care ajung \n [colile de meserii, au o perspectiv` mai bun` asupra [anselor lor de realizare social` (Slatina). Situa]ia se schimb` la nivelul adul]ilor, care r`mn, \n marea lor majoritate fie conservatori, fie ignor` oportunit`]ile poten]iale ale educa]iei pentru copii, attea cte exist`, men]innduse \ntr-o atitudine rezervat` sau oportunist` fa]` de participarea copiilor lor la [coal`. O explica]ie probabil` ar putea fi faptul c` nivelul de [colaritate al p`rin]ilor este \n multe cazuri, mai redus dect cel al propriilor lor copii. |n ansamblu, cauzele neparticip`rii [colare pot fi agregate sub dou` aspecte: s`r`cie [i tradi]ionalism. S`r`cia [i tradi]ionalismul sunt cei mai importan]i factori care limiteaz`
124
accesul la educa]ie a romilor. |n ceea ce prive[te chestiunea administrativ` [i de politic` educa]ional`, acestea \nc` nu se adreseaz` corect problemelor romilor, \n ciuda eforturilor consistente depuse pn` acum pentru mic[orarea marginaliz`rii acestora. Aceasta pentru c` pn` acum, accentul a fost pus pe elemente de sprijin punctuale, necorelate \ntre ele \ntr-o concep]ie unitar`, politica de sus]inere a acestui grup nefiind fundamentat` cultural, adic` pus` \n acord cu nevoile autopercepute ale romilor. Este simptomatic, din acest punct de vedere, faptul c`, pn` acum, problemele romilor au fost rezumate doar la chestiunea s`r`ciei. De[i s`r`cia genereaz` o serie \ntreag` de probleme, aceasta, \n sine, produce efecte diferite la comunit`]i sociale [i etnice diferite. Pe unele le masific`, pentru altele este o provocare. De aceea, solu]iile care ]intesc s`r`cia trebuie construite cultural, \n func]ie de substan]a social` a destinatarului. Grupurile rome sunt, prin excelen]`, tradi]ionale, paternaliste [i conservatoare, \n plus, ancorate \ntr-o atitudine dominant prezenteist` [i relativ \nchise. Nici o politic` de sus]inere a romilor nu a ]inut seama de aceste aspecte. Romii au fost [i sunt \n continuare trata]i ca [i minoritate etnic` \nc` relativ oprimat` de majoritari. Aceast` perspectiv` este \n cea mai mare parte eronat`. Ca grup etnic romii au propriile modele culturale. Cercetarea a ar`tat c` acest model are o o orientare neutr` \n raport cu valorile culturii dominante. Modelul culturii tradi]ionale rome are alte orient`ri privind destinul individual fa]` de cel promovat de cultura modern`, dominant` ([i implicit, european`). Cultura tradi]ional`, definitorie pentru etnia rom` este, cum ar`tam mai sus, paternalist` [i puternic centrat` pe diviziunea sexual` a muncii. Femeia este supus` b`rbatului [i are \n grij` copiii. B`rbatul, se ocup` de procurarea veniturilor, fie prin \ndeletniciri tradi]ionale, fie mai nou f`cnd afaceri. Doar \n comunit`]ile devastate de s`r`cie femeia munce[te cot la cot cu b`rbatul, chiar familia \ntreag` merge la munc` cu ziua pe unde apuc`, dar acolo unde se \nregistreaz` aceste fenomene \ntregul e[afodaj valoric al comunit`]ii se afl` \n disolu]ie.
125
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
concluzii
Revenind la chestiunea s`r`ciei, aceasta este factor explicativ al neparticip`rii copiilor romi la [coal` numai \n comunit`]ile s`race. Copiii nu pot fi trimi[i la [coal` nemnca]i [i ne\mbr`ca]i, cnd, mai mult, datorit` st`rii generale materiale foarte precare a familiei, copiii sunt trimi[i la munc` de la vrste foarte fragede. Deci, s`r`cia limiteaz` accesul la educa]ie, att prin lipsa mijloacelor de sus]inere a copilului la studii, ct mai ales prin imperativul particip`rii acestuia la sus]inerea familiei. Mai mult, s`r`cia \[i asociaz` alte fenomene foarte grave, anume disolu]ia comunit`]ii [i a familiei. Institu]iile tradi]ionale, al`turi de cele oficiale, locale sau na]ionale, sunt lipsite de legitimitate. Singurele lucruri care au legitimitate sunt cele care asigur` traiul de azi pe mine, deci, inclusiv activit`]ile preinfrac]ionale (intrarea for]at` pe cmpuri pentru culegerea recoltei; dac` proprietarul este de acord, atunci va beneficia de serviciile muncii autoimpuse de romi, minus recolta furat`). Din acest punct de vedere, \n]elegem conduita oportunist` a familiilor de romi care \[i trimit copiii la [coal` \n special pentru corn [i lapte sau \n zilele \n care se ridic` aloca]ia. La nivelul copiilor, pr`bu[irea valorilor tradi]ionale [i imposibilitatea accederii la o stare material` [i social` mai bun` genereaz` derut`, confuzie, care \n final, limiteaz` sever traseul lor [colar, afectndu-le comportamentul viitor \n societate. |n rndul comunit`]ilor bogate, tradi]ia este principalul limitator al particip`rii [colare. Copiii nu au nevoie de mai mult de patru clase pentru educa]ia lor, au sus]inut majoritatea celor intervieva]i. Dac` vor, copiii pot urma chiar opt clase. Aceasta numai \n cazurile \n care familia nu hot`r`[te altfel. Educa]ia este perceput` ca un fel de punte incert` cu societatea larg`, care la rndul ei, este privit` ca poten]ial pericol \n raport cu tradi]ia rom`. |n special fetele sunt vizate de aceast` perspectiv`, contactul prelungit cu sistemul educa]ional modern putnd afecta puritatea fizic` [i moral` a lor. Din acest motiv, cele mai multe dintre ele nu au voie s` intre \n contact cu bìe]ii, chiar cu cei de etnie rom`, [i cu att mai mult cu ceilal]i, din societate. Educa]ia este privit` astfel ca mijloc de dizolvare a identit`]ii, pe de o parte, iar pe de alt` parte, ca pierdere de
126
timp. Romii pot c[tiga foarte mul]i bani doar cu patru clase. Sintetiznd, investi]ia \n educa]ie devine inutil` [i periculoas`. Att comunit`]ile s`race ct [i cele bogate sunt rezervate, deci, fa]` de utilitatea [colii. Ca o consecin]`, ambele comunit`]i sufer` de probleme sociale [i culturale comune. Ne\ncrederea \n [coal` \[i asociaz`, \n ambele tipuri majore de comunit`]i urm`toarele fenomene care limiteaz` accesul la modernitate al romilor: Limitarea aspira]iilor tinerilor la atitudini conjuncturale cazul efectu`rii studiilor primare pentru ob]inerea carnetului de conducere. C`s`toria timpurie care afecteaz` \n special fetele. Prelungirea unor atitudini de autosegregare, de limitare autoimpus` a contactelor cu popula]ia majoritar`. Probabil c` aceast` autosegregare are, pe lng` func]ia m`rturisit` de prezervare a tradi]iei, [i pe aceea, \n cazul comunit`]ilor bogate, de men]inere a avutului destul de consistent \ntr-un cerc controlabil de comunitatea local`. Vede]i, au fost imperii, popoare mari \n lungul istoriei care s-au pierdut, [i-au pierdut limba, [i iat` c` romii un popor f`r` multe carte s-au p`strat de-a lungul a mii de ani, romii au venit \n 1100 [i au trecut 900 de ani \n care acel popor a reu[it s`-[i p`streze limba, cultura, obiceiurile. Dar de ce au reu[it? Au reu[it \ntr-un fel datorit` izol`rii lor fa]` de lumea asta modern`. Dac` te gnde[ti \nainte de revolu]ie erau comunit`]i de romi unde nu prea aveai acces, tata era singurul rom care a reu[it s` ias` din comunitate, a reu[it prin 1950, [i a realizat c` nu e bine, se \ntorsese din lag`rele de exterminare, s` umble cu c`ru]ele, au \nceput s`-[i fac` case, ceilal]i au realizat c` e mai bine \n cas` dect \n cort, aveau p`rul lung, [i-a tìat p`rul, p`rin]ii au spus c`-i fac de ru[ine, apoi [i ceilal]i, apoi [i-a luat ma[ina [i oamenii au v`zut c` e bine [i asta a fost c` un botez pentru to]i. Cu ct ne integr`m \n societate \ncepem s` pierdem, trebuie s` ne pierdem autenticitatea, nu mai suntem noi ]iganii ìa puternici, \ncepi
127
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
concluzii
s` fii asimilat, \nseamn` \nceputul sfr[itului, pentru c` \n cteva genera]ii nu o s` mai poarte fuste, m` uit la so]ia mea nu mai poart` fustele colorate. {i asta datorit` c` am intrat, ct eram izola]i erau p`strate tradi]iile, acum deja se pierd. Am o sor` la New-York, cealalt`, Lumini]a e scriitoare, iat` cum \ncepe s` se piard`, exact cum e genera]ia lui Duminic`. Sunt avantaje [i dezavantaje, cu ct ne integr`m cu atta vom fi asimila]i. (Lider rom) Avnd \n vedere toate cele men]ionate pn` aici, politicile de sus]inere pentru romi trebuie adecvate cultural [i local, la nevoile sociale, economice [i culturale pe care comunit`]ile \nsele [i le definesc. Din acest punct de vedere, l`rgirea accesului romilor \n rndul consiliilor locale ar fi de mare utilitate, precum [i dezvoltarea [i activizarea consilierilor romi de la nivelul inspectoratelor [colare, a prefecturilor, a direc]iilor de munc`, etc. De asemenea, pentru combaterea s`r`ciei, trebuie dezvoltate oportunit`]ile economice ale acestora, \n special prin \mpropriet`rire, perfec]ionarea meseriilor, sus]inerea unor activit`]i lucrative locale. |n acela[i timp, pentru diminuarea comportamentelor oportuniste, de dependen]` excesiv` fa]` de stat, ajutorul acordat, fie la nivelul [colii, fie la nivelul prim`riilor trebuie nep`rat acordat pe criterii de eficien]`. Astfel, la nivelul [colii, cornul [i laptele trebuie completat cu programe de asisten]` condi]ionate de performan]a [colar` [i care s` atrag` familia \n sus]inerea particip`rii [colare a propriilor copii. La nivelul prim`riilor, acestea ar putea corela ajutoarele distribuite \n prezent cu dezvoltarea unor meserii [i activit`]i lucrative, agricole, me[te[ug`re[ti sau de servicii, care s` conduc` la autosus]inerea comunit`]ilor locale.
128
Eu cred c` totul pleac` de la problema asta social`, chiar dac` copilul trebuie s` mearg` la [coal`, trebuie s` vorbesc de acele greut`]i. |n primul rnd, nu au haine, bani pentru rechizite, ce s` m`nnce, scot din geant` numa o felie de pine, \n alte locuri sunt izola]i [i nu au mijloace de transport ca s` ajung` la [coal`, sunt c]iva km. Practic, cred c` mai mult ar trebui ajuta]i p`rin]ii, c`ci ajutnd p`rin]ii, atunci clar s-ar \nlesni mersul copiilor la [coal`. Autorit`]ile \]i acord` acela[i drept la to]i ca s` \nve]i, dar dac` nu are bani, \mbr`c`minte, aici este intersec]ia unde se pierd copiii, nu au cu ce s` mearg`. Cred c` guvernul actual a[a cum a \nceput cu strategia asta, s` dezvolte mici ateliere industriale \n cartierul \n care locuiesc romii, pentru ca ace[tia s` poat` s` munceasc`, s`-[i c[tige existen]a, s` aib` bani [i atunci sigur c` copiii ar putea s` mearg` la [coal`. Altceva ca s` fac` manuale, uniforme, nu v`d altceva dect s` le asigure ceea ce trebuie, s` poat` s` le dea, chiar [i un fel de burse ca s` poat` continua mai departe, la nivel de liceu, universitate. (Lider rom)
- Cel mai eficace lucru care ar putea fi f`cut pentru ace[ti copii ar fi s` izol`m copiii de p`rin]i, pentru c` ei nu sunt oameni. S` putem acolo s`-i \nv`]`m cum s` se spele, m`nnce, s`-[i p`streze ]inuta. A]i v`zut, ei merg [i acas` [i la fotbal [i la [coal` cu aceea[i ]inut`. La romni nu e aceea[i problem`. La profesional` `[tia de la ]ar` erau \nv`]a]i s` ]in` tacmul, s` se a[eze pe scaun. Ne-a integrat for]at, dar ne-a ajutat. |n al doilea rnd, \n [coal` s` dispar` bariera comunic`rii, pì nu mai comunic` \ntre ei, ci comunic` cu majoritarii. E o idee foarte bun`, \n Israel s-a b`gat legea ca \n [coal` s` se \nve]e araba. S` form`m o genera]ie s`n`toas`. A[ crea ni[te proiecte productive. Nu neap`rat s`-i dai omului ni[te mncare sau un pachet de haine, asta e colb \n ochi, a trì de azi pe mine. Cum au fost proiectele astea Phare, am luat
129
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
concluzii
leg`tura s` cre`m ni[te ferme productive, am elimina cer[`toria, statul degeaba, cererea fondurilor de la stat. Degeaba muncesc 10 dac` 100 stau pe loc. Mai bine invers. Problema e foarte grav` la nivel de stat... - Altceva? - A[ face ni[te micro-\ntreprinderi pentru c`r`mid`, ca s` facem locuin]e sociale, nu au nici curajul s` se duc` la doctor, nici condi]ii materiale. V` dau un exemplu, are o feti]` de 2 ani, are pe retin`, am fost la doctor... [i opera]ia cost`... euro. Am luat leg`tura cu Crucea Ro[ie, nu se poate. Am mers la patronul cu care eu eram foarte bun amic, a spus c` are probleme mult mai prioritare. Nu mai zic de preg`tirea for]ei de munc`, \nainte statul cheltuia mii [i mii de miliarde pentru aceast` preg`tire. Investi]ia asta trebuie s` vin` tot de undeva de sus. (Lider local rom din Iana) |n \ncheiere, se cuvine s` reiter`m faptul c` pentru o mai bun` reu[it` [colar`, colaborarea dintre [coal`, prim`rii [i comunitate este fundamental`. O comunitate dezorganizat`, \n care predomin` familiile destr`mate sau cu probleme de comportament, nu va \ncuraja participarea [colar`. Aici, principalul rol de suport revine autorit`]ilor locale, prin crearea acelor oportunit`]i economice minimale pentru ca membrii comunit`]ii s` se poat` \ntre]ine. |n cazul comunit`]ilor care nu au probleme materiale, principala direc]ie de ac]iune este \ns`[i [coala. Modelele furnizate de [coal` trebuie reconfigurate \n a[a fel \nct s` \ncurajeze apari]ia unei noi atitudini fa]` de [coal` la nivelul familiei. Pentru cre[terea particip`rii [colare, o alt` prioritate devine familia. F`r` acordul familiei, copilul rom nu va putea urma mai mult de 8 clase, \n cel mai bun caz.
130
Am \ncercat s` educ`m p`rin]ii, c`ci educa]ia pleac` din cas`, cnd va disp`rea genera]ia asta care nu gnde[te, vom \ncerca cu copii, nu se face peste noapte. Educa]ia pleac` de acas`, cei 7 ani de acas`. Dar e greu, nu se poate face peste noapte (Lider local rom din Iana) Familia \ns` nu \[i va da acordul la prelungirea studiilor dac` distan]a perceput` dintre valorile comunit`]ii [i cele promovate de [coal` r`mne semnificativ`.
131
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
132
R A P O R T
D E
C E R C E T A R E
Bibliografie selectiv`
133
bibliografie selectiv`
Chelcea, Septimiu. [2002] (2004). Metodologia cercet`rii sociologice. Metode cantitative [i calitative. Bucure[ti: Editura Economic`. Lewis, Oscar. (1959). Five Families: Mexican Case Studies in the Culture of Poverty. London: Panther. Participarea [colar` a copiilor romi: probleme, solu]ii, actori. ICCV, ISE, Reprezentan]a UNICEF \n Romnia (2002). Paille, Pierre. [1996](2002). E[antionarea teoretic`. n Alex Mucchielli (coord.), Dic]ionar al metodelor calitative \n [tiin]ele umane [i sociale. Ia[i: Editura Polirom. pp. 144 147. Preda, Marian. (coord.). (2003). Aspecte privind dezvoltarea, popula]ia [i s`n`tatea reproducerii la nivel na]ional [i studii de caz. Perspective asupra dimensiunii de gen n educa]ie. (2004). Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Reprezentan]a UNICEF \n Romnia. Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. (2003). Elaborat de Guvernul Romniei cu sprijinul sistemului ONU n Romnia. St`nculescu, Manuela S. [i Berevoescu, Ionica. (2004). S`rac lipit, caut alt` via]`! Bucure[ti, Editura Nemira. Surdu, Mihai. (2002). Educa]ia [colar` a popula]iei de romi. n C. Zamfir [i M. Preda (coord.). Romii n Romnia. Bucure[ti: Editura Expert. Vl`sceanu, Laz`r. (1993). Indicatori de caracterizare a sistemului de \nv`]`mnt. |n C. Zamfir [i L. Vl`sceanu (coord.). Bucure[ti: Editura Babel, 738-740. Zamfir, C`t`lin [i Zamfir, Elena. (coord.). (1993). }iganii ntre ngrijorare [i ignorare. Bucure[ti: Editura Alternative.
134
VANEMONDE
2005

Educatie Rromi

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Educatie Rromi

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

VANEMONDE 2005

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI

COORDONATORI: PETRONEL DOBRIC~ GABRIEL JDERU

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

72 94 106 121 133

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

1.1. Tendin]e \n ceea ce prive[te evolu]ia particip`rii [colare \n Romnia

1.1.1. Analiza disparit`]ilor \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie

Rata brut` de cuprindere \n \nv`]`mntul obligatoriu, pe medii de reziden]`, \n perioada 1990-2001

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

Rata brut` de cuprindere, pe niveluri de educa]ie [i pe sexe, \n anul [colar 2000/2001

1.1.2. Analiza rezultatelor sistemului de \nv`]`mnt

Rata alfabetiz`rii (%) Feminin (%) Masculin (%)

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Primar Urban Rural Gimnazial Urban Rural

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

1.2. Date privind situa]ia [colar` a popula]iei de romi

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

30,3 46,1 32,4 17,2

Informa]ii privind caracteristicile re]elei de \nv`]`mnt

participarea [colar` a copiilor romi: tendin]e ale particip`rii [colare \n Romnia

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii

scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii

2.1 Motiva]ia realiz`rii cercet`rii

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii

Scopul, obiectivele proiectului de cercetare [i cadrul teoretic al cercet`rii

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

2.2 Ipotezele cercet`rii

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii

2.3 Metodele [i tehnicile de cercetare sociologic` utilizate n investiga]ie

Distribu]ia studiilor de caz n cadrul cercet`rii

Comunit`]i cu grad ridicat de s`r`cie Comunitate cu grad sc`zut de s`r`cie

Rural Urban Rural Urban

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

scopul, obiectivele [i metodologia cercet`rii

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Cercul vicios s`r`cie - educa]ie

cercul vicios s`r`cie - educa]ie

cercul vicios s`r`cie - educa]ie

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Atitudinea fa]` de [coal`

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Cauze ale neparticip`rii [colare/ renun]`rii la [coal`

Motiva]ia pentru a merge la [coal`

Politici/ M`suri necesare

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

Influen]a nivelului de trai asupra educa]iei la romi

Cultura s`r`ciei [i dependen]ei \n anumite comunit`]i de romi [i efectele ei asupra educa]iei

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE

EDUCA}IA {COLAR~ A COPIILOR ROMI. DETERMIN~RI SOCIO-CULTURALE