You are on page 1of 6

PROIECT Strategii concurentiale

Student : Mate Catalin Razvan Secia : IEDM Anul : IV ndrumtor de proiect : Prof. Univ.Lobontiu Gabriela

Anul Universitar 2012 2013

Managementul strategic 1.DEFINIREA STRATEGIEI Majoritatea organizatiilor incearca sa elaboreze si sa implementeze strategii pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. Prezentarea strategiei organizatiei, alaturi de misiunea si obiectivele sale reprezinta un plan startegic al organizatiei. Pentru elaborarea si aplicarea acestei strategii un rol important il detine un anumit aspect al functiei de previziune numit management strategic. Managementul strategic este un proces prin care managerii formuleaza si implementeaza strategii pentru optimizarea din punct de vedere strategic a atingerii unui obiectiv, in anumite conditii interne si externe date. Aceasta definitie reflecta faptul ca managementul strategic este orientat spre atingerea unor obiective pe termen lung si ia in considerare factorii de mediu precum si trasaturile caracteristice ale firmei implicand elaborarea anumiotr strategii. 2.ROLUL STRATEGIILOR. Indiferent de forma juridica sub care se poate prezenta o firma, managementul modern al productiei industriale situeaza pe un prim plan elaborarea unor strategii economice adecvate care sa permita realizarea obiectivelor propuse in conditiile existentei unei puternice competitii pe piata interna si externa. Elaborarea si aplicarea unor strategii economice adecvate trebuie sa tina seama de noile conditii interne si internationale in care unitatea industriala isi desfasoara activitatea pentru ca in acest fel sa se poata defini mijloacele si caile necesare care trebuie folosite a se putea determina o orientare economica viabila care sa ghideze conducerea firmei pentru realizarea obiectivelor propuse in conditii de rentabilitate. Rolul factorului uman in intreaga activitate a unitatii fac ca strategia de dezvoltare a firmei sa poata fi privita si ca o strategie de dezvoltare umana, care prefigureaza in special laturile calitative ale procesului (ridicarea pregatirii profesionale a personalului muncitor, dar si economica, de conducere, politica etc, implementarea unor forme eficiente de motivare s.a.). Orice strategie de dezvoltare a firmei, pentru a fi eficienta, trebuie elaborata temeinic, stiintific. De aceea, la momentul elaborarii ei, este necesar sa se ia in considerare totalitatea factorilor care pot avea influenta asupra acesteia, sa se analizeze fiecare dintre acesti factori si sa se desprinda modul in care isi pun amprenta asupra strategiei firmei, presiunea pe care o exercita si sensul actiunii.

Definitia sculelor aschietoare


Scula achietoare este un organ de main de execuie, respectiv o unealt de mn sau un organ activ al unei maini-unelte care ndeprteaz adaosul de prelucrare sub form de achii, genernd suprafaa prelucrat. Diversitatea mare a formelor, dimensiunilor i a materialelor pieselor, a procedeelor de prelucrare, a condiiilor de precizie i a caracterului produciei a condus la apariia unui numr mare de tipodimensiuni de scule achietoare. Scula achietoare ndeplinete dou funcii de baz: 1) achiaz un strat de material de o anumit grosime, depinznd de forma i dimensiunile semifabricatului i a piesei finite; 2) asigur obinerea dimensiunilor i a formei piesei n toleranele prescrise, precum i rugozitatea suprafeelor piesei. Sculele achietoare se compun, n general, din urmtoarele pri principale: 1) partea activ, ce cuprinde tiurile achietoare care particip nemijlocit n procesul de achiere; 2) partea de calibrare, care execut netezirea suprafeei prelucrate i ghidarea sculei n timpul lucrului; 3) corpul sculei, cu rolul de a reuni ntr-un singur ansamblu, rezistent i rigid, celelalte pri ale sculei achietoare; 4) partea de fixare, destinat poziionrii corecte i fixrii sculei pe maina

a)

d)

c) b)

Notiuni generale.
n prezent 90% din piesele prelucrate n construcia de maini se realizeaz prin procedee de generare prin achiere. n costul total al unui produs tehnic 10% reprezint costul sculelor achietoare deoarece sculele: - se fabric din materiale rare, deficitare i scumpe; - au precizie ridicat; - au rugoziti sczute; - au forme complexe, dificil de obinut tehnologic. Pe plan mondial (Germania, Japonia, Anglia, Frana) costul sculelor produse este de pn la 2,5 de ori mai mare dect costul mainilor-unelte produse. n SUA raportul este de 1:1 n condiiile unui import masiv de scule achietoare. n Romnia anului 1989, 46% din valoarea produciei n domeniul mainilorunelte o reprezenta sculele achietoare. n anul 1988, 65% din necesarul de scule achietoare se obinea n ntreprinderi specializate, 14% n sculrii uzinale, iar 21% se importa. Din producia de scule se export cca 15%. n ar exist numeroase fabrici de scule: I.S.Rnov, I.S.E.H.Focani, I.M.F.Bucureti, I.M.D.S.Sf. Gheorghe, I.S.D.Rdui, I.S.Cmpulung Moldovenesc, I.Burghie Turnu Severin, I.S.Mreti etc. Piaa sculeolor achietoare reprezint o piaa cu un potenial ridicat,doarece in domeniul constuciilor de maini apar in permanena materiale noi cu proprieti diferite de cele clasice i de regula cu duriti ridicate.Acest lucru vrem sa il speculm pentru ca sculele obinuite fac cu greu fa provocarii materialelor noi. Sloganul nostru este urmatorul:materialele noi trebuie prelucrate cu scule noi,si aici intervenim noi.Avand o gama larga de scule achietoare de buna calitate,cu performante ridicate, putem ocupa o poriune mare din acest pia. Nu greim deloc afirmnd c un productor de scule achietoare de talie mare are n gama de fabricaie de la 40.000 produse diferite n sus i ne referim numai la dimensiuni n mm. n consecin alegerea celei mai potrivite scule pentru o anumit aplicaie este o operaie deloc simpl, numai dac lum n considerare numrul mare de tipuri existente. Selectarea corect a sculei presupune perfecta sa adaptare la condiiile mainiiunelte pe care va fi utilizat, alegerea caracteristicilor sale geometrice i fizico-mecanice n funcie de materialul i configuraia piesei de prelucrat, astfel nct calitatea obinut n urma prelucrrii s fie foarte bun, ciclul de fabricaie s fie ct mai scurt, iar costurile ct mai reduse.

Preul
Preul este important, dar nu att de important pe ct este costul sculei. Preul reprezint ceea ce pltii pentru a o achiziiona. Adevratul cost al sculei este o funcie direct a productivitatii pe care aceasta o realizeaz.De cele mai multe ori, cele mai costisitoare scule sunt acelea care au fost achiziionate la preul cel mai sczut. Preul sculei achietoare reprezint un procent relativ redus din costul piesei realizate; este important s l urmrii i s l meninei la nivelul pe care vi l-ai propus. n concluzie, concentrai-v n primul rnd asupra productivitii sculei i abia dup aceea asupra preului ei.

Evoluia pieei

Dezvoltarea omului este inseparabil de activitatea producerii de unelte. Aceast activitate a dus la apariia unui mediu tehnologic care s-a interpus ntre om i natur. O perioad destul de lung din evoluia sculelor este umbrit din lipsa unor date, dar desigur au existat realizri. Astfel, ntre anii 1400 1698 D.Hr. apare strungul cu volant acionat cu piciorul sau manivel - strungul lui Leonardo da Vinci, iar mai trziu, strungul perfecionat de ctre matematicianul francez J.Besson. n aceast perioad sculele capat o form stabil, fapt care ne permite s le numim scule simple, propriu-zise. Calitatea produselor realizate prin procesul deachiere, productivitatea dar i preul pieselor, depinde de precizia, dar i de calitatea sculelor achietoare.

In februarie 2012, Gardner Publications, societatea care in colaborare cu AMT (Asociatia ProducatorilorAmericani de Masini-Unelte) prelucreaza statisticile rezultatele pe 2011. Mai departe, vom prezenta pe scurt cum au evoluat in 2011 consumul, productia, exportul si importul de masini-unelte i scule din cele 28 tari pe care le-a analizat Gardner Publications si reprezinta peste 95% din productia mondiala. Consumul

Tendinta de crestere a consumului mondial de masiniunelte i scule,inceputa in 2010, nu numai ca s-a mentinut in 2011 dar s-a si accentuat. Consumul mondial de masiniunelte i scule a crescut in 2011 pana la 86,3 miliarde USD, cu 44,1% mai mult decat in 2010. Fericiti de aceasta crestere exceptionala a consumului care le consolideaza situatia economica, producatorii si comerciantii de masiniunelte i scule nu au reusit pana in prezent sa dea o explicatie clara si logica acestui fenomen. Mai ales cand in jur situatia economica este departe de cresterile cu doi digiti mari care au loc in domeniul masinilorunelte.

Acum zece ani, in 2002, China a devenit cea mai mare consumatoare de masiniunelte i scule din lume si, pana in prezent, si-a mentinut aceasta pozitie de lider mondial. Acest consum este mult mai mare decat acela al unor insemnati utilizatori de masini-unelte i scule cum sunt: Germania, Statele Unite sau Japonia. In 2011, in China saumontat masini-unelte in valoare de 38.4 miliarde USD (o crestere de 40% fata de 2010), un consum mai mare ca acela al urmatoarelor sase tari mari consumatoare mondiale de masini-unelte, luate impreuna. Patru din zece masini-unelte produse oriunde in lume, au fost montate in fabricile chineze.