IMAGINEA TIP A ROMANIEI

BANICA TEDIANA ANUL II, GRUPA 1, CRP

Fiind situat la limita peninsulei Balcanice i acoperind o suprafa eliptic, de 238,391 km, Romnia ocup mare parte din bazinul inferior al Dunrii i regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu. Se afl att la sudul, ct i la nordul Munilor Carpai, care formeaz bariera natural ntre bazinele Dunrii. Varietatea, concentritatea i proporionalitatea reliefului, altitudinea medie 330 metri, altitudinea maxim 2544 metri fiind n Munii Fgra. Romnia este ar carpatic deoarece 2/3 din lanul carpatic se afl pe teritoriul su.Munii Carpai determin etajarea biopedoclimatic, reprezentnd un veritabil nod orografic i totodat o barier n calea maselor de aer, dein resurse naturale importante si au avut o importan deosebit n dezvoltarea vieii economice. Teritoriul actual al Romaniei a fost locuit incepand cu mileniul 2 inainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Incepand cu secolul 6 inainte de Hristos, in regiunea Dunarii de Jos sunt semnalati getii, iar in tinuturile Banat si Transilvania, dacii. In vremea lui Burebista (82-44 i.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: in nord Carpatii Padurosi, in sud muntii Haemus (Balcani), in vest confluenta raului Morava cu Dunarea mijlocie, in est raul Bug. Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia (sau Tarii Rumanesti), in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantata decat pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depasit de introducerea unei case domnitoare straine, de Hohenzollern din ramura catolica: din 1881, regi. Romania a devenit independenta in urma participarii la razboiul ruso-turc din 1877 1878, odata cu Muntenegru si Serbia. Tara isi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, cand in urma Pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, cand Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute, in cea mai mare parte, prin aplicarea politicii autodeterminarii natiunilor (principiile wilsoniene, cu initiative locale si plebiscite), dar avand ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919). Numele tarii a fost Republica Populara Romina (cu i din i, din 1953 pana in 1964, scris prescurtat RPR, 1947-1965) si Republica Socialista Romania, (scris (mai rar) prescurtat RSR, 1965-1989). Numele actual, Romania, dateaza din 1862. Regimul comunist din Romania, duce la alterarea vietii politice, economice, sociale si morale, a invatamantului, stiintei, culturii. Regimul dictatorial este inlaturat in urma revoltei populare din decembrie 1989 . Consiliul Frontului Salvarii Nationale , care a preluat puterea in decembrie 1989, proclama renuntarea la comunism, schimbarea numelui tarii (in Romania) ,pluripartitismul, trecerea la economia de piata, restabilirea drepturilor fundamentale ale omului. Dupa incheierea Razboiului rece in 1989, Romania si-a imbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la NATO in 2004 si a aderat la Uniunea Europeana. Alegerile parlamentare din 2004 au fost castigate de Coalitia PSD+PUR. Dar PUR paraseste alianta si isi schimba numele in Partidul Conservator. Alegerile prezidentiale sunt castigate de candidatul Aliantei Dreptate si Adevar: Traian Basescu. Calin Popescu Tariceanu formeaza un guvern de coalitie format din: Alianta Dreptate si Adevar+Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania+Partidul Conservator. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si cei ai tarilor aderente in Luxemburg, la Abatia Neumnster, pe 25 aprilie 2005 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dupa ratificarea sa de catre cele 25 de state ale Uniunii Europene. Romania este republica parlamentara . Tot in 2007 presedintele Traian Basescu este suspendat, dar este reales de popor. Cateva saptamani mai tarziu Alianta Dreptate si Adevar se destrama. n Romnia triesc alturi de comunitile de romni diferite alte comuniti etnice, cu tradiii culturale, lingvistice i religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnic din Romnia sunt Transilvania, Banatul, Bucovina i Dobrogea. n zonele cu diversitate etnic mai redus, precum Oltenia i Moldova, se manifest cea mai mic deschidere att fa de pluralismul etnic, ct i fa de cel politic. Atitudinile cele mai reci fa de maghiarii din Romnia se manifest n zonele unde acetia sunt cel mai puin prezeni (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar

percepia cea mai pozitiv asupra lor se nregistreaz n Transilvania. Totodat, atitudinile cele mai reci ale maghiarilor fa de romnii din Romnia se manifest n zonele unde romnii sunt cel mai puin prezeni (Harghita, Covasna). Dup decembrie 1989, Romnia i-a reorientat politica pe calea ntririi legturilor cu occidentul, n mod special cu Statele Unite i Uniunea European. Dac, n 1972, Romnia devenea membr a Bncii Mondiale i a FMI i de asemenea a Organizaiei Mondiale a Comerului, n 2004 ea a devenit membr a NATO. Romnia este membr a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Liderii actuali ai Romniei au fcut declaraii publice n ceea ce privete strngerea relaiilor cu alte ri europene i, de asemenea, n ceea ce privete ajutorul dat acestora n procesul integrrii euroatlantice, (n special n cazul Moldovei, Ucrainei i Georgiei). Liderii romni au declarat public n mai multe ocazii c se ateapt c, ntr-o perioad de aproximativ 10 ani, toate rile democratice postsovietice din Europa Rsritean i din Caucaz s accead n UE i NATO. n decembrie 2005, preedintele Traian Bsescu i Secretarul de Stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane n Romnia. Romnia i-a artat n mod public sprijinul pentru Turcia i Croaia n eforturile fcute de aceste ri pentru admiterea la Uniunea European. (Relaiile economice turco-romne au statut privilegiat). Relaiile romno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai nalt, Ungaria sprijinind eforturile Romniei de aderare la UE. Reprezentanii minoritii maghiare din Romania particip la coaliia de guvernmnt. Cultura Romniei este ansamblul de valori materiale i spirituale produse pe teritoriul Romniei. Romnia are o cultur unic, care este produsul geografiei i evoluiei sale istorice distincte. Este fundamental definit ca fiind un punct de ntlnire a trei regiuni: Europa Central, Europa de Est i Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevrat inclus n nici una dintre ele. Identitatea romneasc a fost format pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influene. n antichitate i nevul mediu, cele mai importante influene au fost din partea popoarelor slave care au migrat n spaiul carpato-dunrean i care s-au format n vecintatea ei n Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia i Rusia, a grecilor din Imperiului Bizantin i mai apoi, sub protecie turc, din Fanar, a Imperiului Otoman, de la maghiari, precum i de la germanii care triesc n Transilvania. Cultura modern romn a aprut i s-a dezvoltat n ultimii aproximativ 250 ani sub o puternic influen din partea culturilor din vestul Europei, n special, cultura francez i german. In plus, sub influena tradiiei bizantine i slavone, romnii sunt, de asemenea, singurul popor cretin ortodox dintre popoarele latine. O contribuie la identitatea sau la cultura romneasc au mai adus n diverse perioade i alte comuniti etnice mai mici sau mai mari, stabilite n cursul secolelor pe teritoriul romnesc, ca de pild, n vechime cumanii, mai trziu romii, evreii, armenii etc., de asemenea reprezentani repatriai ai ramurii aromne a romnilor. In Tarile Romane prima tipografie dateaza din 1508 la Targoviste, tara noastra fiind printre primele tari din rasaritul Europei care a cunoscut aceasta inventie. Apar primele carti de cultura romana pentru romani si pentru popoarele slave vecine. In aceasta vreme s-au intocmit si primele harti, care vor usura calatoriile pe mari si oceane. Aparitia tiparului a adus profunde urmari asupra culturii est-europene si a dus la aparitia cartilor si a unor tiparituri religioase. Primele carti in limba romana au fost tiparite intre anii 1665-1688 de catre Diaconu Coresi in circa 40 de titluri care au circulat pe tot teritoriul tarii. Mitul este o naratiune traditionala ce imagineaza o geneza petrecuta intr-un timp si spatiu considerate sacre . Asa cum bine stim , mitul are in centrul sau o geneza , fiind o naratiune ce permite o abordare traditionala . Mitul se transmite prin opere populare , traditionale , si reflecta de multe ori o imaginatie . De multe ori , notiunea de mit este asemanata cu notiunea de legenda , basm sau snoava . Spre

deosebire de mit , legenda are un nucleu istoric , are in centrul sau un inceput , un arhetip iar pentru orice orice gandire arhaica geneza este sacra iar timpul este considerat momentul zero ; basmul prezinta acele rituri ale initierii care ne sunt bine cunoscute , iar snoava are rolul de a satiriza . De-a lungul timpului cuvantul mit ( care provine din grecescul mithos care insemna naratiune , povestire ) a suferit o degradare semantica , mithos insemnand minciuna . Acest fapt a condus la pierderea credibilitatii miturilor . Alt fapt ce merita a fi mentionat este faptul ca miturile au caracter axiomatic, ele nu se demonstreaza , sunt acceptate asa cum sunt . Clasificarea miturilor - mituri memoriale : se refera la nivelul istoriei umanitatii ex : Mitul arcadian Mitul potopului : cataclismul acvatic - mituri fenomenologice : au in vedere nivelul cosmic ; acestea se impart in : - mituri cosmogonice , exhatologice ; - mituri elementare : apa , focul , aerul , pamantul ; -mituri comsografice : mituri teogonice ( referitoare la zei) si mituri astrale ; - mituri transcendale : se refera la existenta umana . Exemple :mitul ursitoarelor , mituri referitoare la viata si moarte . Mitologia romaneasca este rezultatul acumularii unor sinteze succesive si anume , sinteza intre materialul mitic mediteraneean si cel indo european.Astfel a luat nastere o mitologie totemica , oamenii isi cautau sprijinul in credinta in animale , soare , luna ,etc . O alta sinteza este cea de dupa cucerirea Daciei de catre romani , romanii au adus elemente de origine orientala , astfel nascandu-se un adevarat dualism . Cea din urma sinteza este cea care a facut legatura dintre elementul crestin si cel pre crestin . Romnia este un stat secular ce nu are o religie de stat. Conform recensmntului din 2002,1 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din populaie, s-au declarat ortodoci, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaie), 698.550 reforma (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%), 129.937 baptiti (0,6%) .a. n Dobrogea, exist o minoritate islamic (0,3%), compus majoritar din turci i ttari. Exist i un numr mic de atei (0,04%), agnostici, persoane care sunt non-religiose (0,06%) i persoane fr o religie declarat (0,05%).Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfntului Scaun, n aceeai perioad recensmntul intern al Bisericii Catolice a numrat n Romnia 1.193.806 credincioi romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele nregistrate de autoritile romne). n august 2010, n Romnia existau 18.300 de biserici. Finanarea bugetar a statului romn, destinat construirii i renovrii de biserici, a fost de 54,6 milioane de lei n anul 2010, i de 28,3 milioane n anul 2011.

Bibliografie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Rom%C3%A2niei http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C5%A3iile_externe_ale_Rom%C3%A2niei http://patriotii.ro/istoria-romanilor/istoria-pe-scurt/ http://referate.unica.ro/Referat-Mitologia_romaneasca-8676.html