1.Relatii de echivalenta - O relatie binara R pe mult .

A se numeste relatie de echivalenta pe A daca ea este reflexiva, tranzitiva, simetrica - Daca R este o relatie de echivalenta pe A pt fiecare element aA, multimea a={xA| xRa} A, se numeste clasa de echivalenta a elementului a. - Orice relatie de echivalenta pe multimea A determina o partitie a multimii A in clase de echivalenta. - Pentru orice partitie a multimii A=U iI Ai(Ai Aj = pt ij), exista o relatie de echivalenta pe A pentru care clasele de echivalenta sunt submultimile Ai, iI, ale partitiei. 2.Relatii de ordine - O multime A pe care sa definit o relatie de ordine R se numeste multime ordonata(A,R) - Un element bA1 se numeste minorant(majorant)pt A1 daca ba1(a1b) a1A1. - Elementul a1 A se numeste infimumul multimi A1(daca exista),daca a1a1 pentru orice a1A1 si din relatia ba1, a1A1=>ba1. Se noteaza a1=inf(A1) (infimumul este cel mai mare minorant) - Elementul A se numeste supremumul multimi A1(daca exista),daca a11, pentru orice a1 A si din relatia a1b,a1A1=> b(supremumul este cel mai mic majorant). Se noteaza 1=sup(A1) - Un element a A se numeste element minimal in A daca din relatia xa=>x=a(singurul minorant pt{a}este a) - Un element A se numeste element maximal in A daca din relatia x==x( nu are majorant strict) - O multime ordonata(A,)se numeste latice daca pt orice a1,a2A exista inf{a1,a2}=a1a2 si exista sup{a1,a2}=a1 a2 - O multime ordonata (A,) se numeste latice. 3.Polinom caracteristic. Teorema Cayley-Hamilton - Daca A Mn(k) este o matrice patratica cu elemente dintrun camp, atunci polinomul faB[x] definit prin relatia fa=(-1)n det (A-x In) se numeste polinomul caracteristic al matricei A, iar ecuatia fa(x)=0, se numeste ecuatia caracteristica a matricei A. Expresia canonica a polinomului caracteristic al unei matrice A: fa(x)=xn- 1 xn-1+ 2 xn-2 - .......+(1)n-1 n-1 x +(-1)n n unde k-suma tuturor minorilor de ordin K din matricea A. 1= ni=1 aii-urma matricei A si se noteaza 1=TrA== ni=1 aii n = det A

5.Produsul cu vectori in R3 Produsul scalar V1 negat= X1 * i negat + y1 * j negat + Z1 * K negat V2 negat= X2 * i negat +y2 * j negat + Z2 * K negat; V1 * V2 = X1X2+y1y2+Z1Z2 R Produsul scalar al vectorilor bazei se face dupa tabla de operatie * I negat J negat K negat I negat 1 0 0

- Daca in plus F are proprietatea F(x,y)=F(y,x),x, y V,spunem ca forma F este simetrica , iar daca F(x,y)= -F(y,x) spunem ca F este antisimetrica sau alternanta. - Matricea A(e)F =[ai j]i,j=1,n Mn(k) unde ai j = F(ei , ej ),i, j=1,n se numeste matricea formei biliniare F in baza E - Daca F: VxV k este o forma biliniara simetrica atunci functia f:VK definita prin f(x)=F(x ,x) se numeste forma patratica(definitia de forma biliniara F). Daca V este un spatiu vectorial de dimensiune finita si F: VxV K este o forma biliniara simetrica atunci matricea formei biliniare F intr-o baza finita, o numim matricea formei patratice.

Daca (x, * , * ) este un spatiu euclidian complex si T:XX este ujn operator autoadjunct atunci : a) Exista o baza ortonomata in X formata din vectori proprii pentru T; b) Valorile proprii ale lui T sunt numerele reale (Caracterizarea matricelor normale) Daca A Mn(C) este o matrice atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente: a) A este matrice normala (A A*=A* A) A este unitar diagonalizata (exista PMn(C) cu P*:P-1 astfel ca matricea JA=P*AP sa fie matrice diagonala) Daca 1, 2 ....... n sunt valorile propriii ale matricelor A atunci n i,j =1 |a i, j|2 = ni=1 | i|2; (A * X)* (A * Y)=(A* X*)* (A* Y) pt orice X,Y Mn, 1(C)

b)

J negat K negat 0 0 1 0 0 1 Obs. Tripletul (R3 vector,R, *)este spatiu euclidian real de dimensiune 3 cu baza ortonomata{i negat, j negat, k negat} 6.Valori si vectori proprii pt matrice - Un scalar K se numeste valoare proprie pentru matricea A, daca exista o matrice coloana nenula X Mn,n(K) astfel ca A * X= * X. In acest caz se spune ca X este vector propriu pentru A, corespunzator valorii proprii Multimea valorilor proprii ale matricei A se numeste spectrul matricei A si se noteaza cu Sp(A)c(inclus) Relatia A * X= * X, X 0 in care A este o matrice patratica , scalar si X o matrice coloana , se numeste relatie valoare-vector proprii. Un scalar B este valoare proprie pentru matricea A Mn(k) daca si numai daca det(A- In)=0

10.Spatii euclidiene.Produs scalar Fie (V,K,*) un spatiu vectorial real sau complex (K=R sau K=C)

c)

d) - O aplicatie *,*: VxVK se numeste produs scalar daca: a) b) c) d) x+y, z = x,z+y,z ax,y=ax,y y,x=x negat,y negat x,x0 si x,x=0 x=0 (x, y, z V, aK)

13.Distante in spatii euclidiene Distanta de la un vector la un subspatiu este data de :

D(x,V1)=||X1||=(G(e1,...,ek, x)) / (G(e1,...,ek)) unde x=x1+x1 , x1 V1, x1 x1 V1 si e1,...,eK este o baza in V1 Se numeste determinantul Gram al vectorilor V1,....,VK urmatorul determinant: G(V1,....,VK)= V1,Vk| |V1,V1 V1,V2 .......

Un cuplu ( V, *, * ) se numeste spatiu euclidian (real sau complex) sau spatiu prehilbertian 0,X=X,0=0 x,ay=a negat x,y

|V2,V1 V2,V2 ........ x,y+z=x,y+x,z 11.Aplicatii liniare.Endomorfisme - Fie (X,K, * ) si (Y,K , *)doua spatii vectoriale peste acelasi corp - (Aplicatie liniara)O functie T:XY se numeste aplicatie liniara sau morfism de spatii vectoriale , daca T(a1x1+a2x2)= a1T(x1)+a2T(x2) pentru orice a1,a2 K si orice x1 ,x2 X - Daca T:XY este o aplicatie liniara atunci T(X, +)(Y,+)este un morfism de grupuri (T(x1+x2)=T(x1)+T(x2) sau T este aditiva) - Pentru orice aplicatie liniara T(ax)=aT(x), a K, xX, deci T este functie omogena. - O aplicatie liniara desface combinatiile liniare, deci T( ni=1 aixi)= ni=1 aiT(xi) - Pentru aplicatii liniare se mai folosesc denumirile de operatori liniari sau transformari liniare (teorema dimensiunii pentru aplicatii liniare ) b) |Vk,V1Vk,V2 ........... Vk,Vk | treaba asta toata ii un determinant 14.Matricea unei aplicatii liniare Transpusa matricei A se noteaza cu M T(f,e)M(n,m) (K) si se numeste matricea atasata aplicatiei T in perechea de baze (E,F).(In cazul in care perechea de baze (E,F)este subinteleasa atunci notam matricea lui T prin MT). [T(x)]f=MT(f,e)[x]e a) Daca a1 ,a2 K si T1 , T2 L(x,y) atunci Mai T1+a2 T2 =a1MT1+MT2 Spatiul vectorial al aplicatiilor liniare L(x,y) este izomorf cu spatiul vectorial al matricelor M(n,m) (K),(T)=MT V2,Vk|

7.Functii de matrice - Daca JA este de forma canonica Jordan a matricei A, atunci exista limkfB(A) daca si numai daca exista limkfB(JA) si daca JA=P-1AP atunci limkfB(A)=P[ limkfB (JA)]P-1 unde P este matricea de asemanare 8.Subspatii vectoriale.Spatiul generat de o multime de vectori - Daca (V, K, *) este un vector atunci o multime de vectori V1V formeaza subspatiu in V daca a) b) (V1, +) este un grup in (V, +) Tripletul (V1,K,*) este spatiu vectorial

- O multime de vectori V 1 V formeaza un subspatiu in V daca si numai daca pentru orice a, b K si orice x,y V1 => ax+by V1 - Multimea combinatiilor liniare de vectori S formaza un subspatiu, numit invelitoare liniara a multimii S sau subspatiu generat de multimea de vectori S si se noteaza cu <S>, sau Span(S). - Invelitoarea liniara a multimii S este cel mai mic subspatiu care contine toti vectorii din S.

- (Cayley-Hamilton)orice matrice isi anuleaza propriul polinom caracteristic , deci fA(A)=0 4.Inversa unei matrici - O matrice patratica AMN(k) se numeste matrice elementara daca A se obtine din matricea unitate I n prin aplicarea unei transformari elementare - Efectuarea in matricea AM(m,n)(k) aunei transformari elementare pe linii revine la inmultirea matricei A la stanga cu matricea elementara E 1 corespunzatoare transformarii. Efectuarea unei transformari elementare pe coloane, revine la inmultirea matricei A la dreapta cu matricea elementara de coloane Ec Mn (k) corespunzatoare transformarii - Daca A G Ln(k) este o matrice inversabila atunci exista o succesiune de transformari elementare pe liniile matricei cu blocuri [A|In] care o transforma intro matrice de forma [In|B]si in acest caz B=A-1

Daca (X,K,*) si (Y, K,*)sunt spatii vectoriale si T:XY este o aplicatie liniara atunci: a) Multimea Ker T={xX| T(x)=0}este un subspatiu in X numit nucleul aplicatie T Multimea Im T={T(x)|xX} este un subspatiu in Y numit imaginea aplicatiei T Daca dimesiunea spatiului X este finita atunci dim(X)=dim(KerT)+dim(ImT)

a)

Compunerea aplicatiilor liniare revine la inmultirea matricelor atasate lor, adica MST=MS MT Daca (x, k, *) este un spatiu vectorial de dimensiuni n, atunci inelul endomorfismelor (End(x), + ,0) este izomorf cu inelul matricelor patratice de ordin n, (Mn(K),+,*)prin izomorfismul :End(x)Mn(K), (T)=MT

b)

b)

9.Forme biliniare si forme patratice - O functie F:VxVK se numeste forma biliniara pe V, daca : a) b) F(ax+by,z)=aF(x,z)+bF(y,z) F(x,ay+bz)=aF(x,y)+bF(x,z) pentru orice x, y, z si orice a, b,K

c)

15.Ortogonalitatea in spatii euclidiene a) se spune ca vectorii x si y sunt ortogonali si se noteaza xy dacax,y=0 b) o familie de vectori {Xi} iI se numeste ortogonala daca pentru orice ij, x i xj

(numarul dim(KerT) se numeste defectul aplicatiei T; iar numarul dim(ImT)se numeste rangul aplicatiei T). 12.Operatori autoadjuncti(T*=T)

Daca familia {Xi} iI este ortogonala si nu contine vectorul 0, atunci familia este libera (procedeul de ortogonalizare Gram Schmidt) Daca {e1,.........,en} este o familie libera in spatiul euclidian V atunci exista o familie ortogonala {f1,.....,fn} in V astfel ca: Span{ e1,.........,eK}=Span{ f1,.....,fK}, K=1,n

b)

E genereaza tot spatiul V, adica Span(E)=V

un cerc in spatiu se scrie ca intersectia unei curbe in plan

Daca bazele E={ e1,.........,en} si E {e1,.........,en} sunt legate prin relatiile (1) atunci matricea AT=[ai j] i j=1,n se numeste matricea pasaj de la baza E la baza E si se noteaza:

P(E,E)=|a11 a21 ........ an1| |a12 a22 ........ an2| |........................| |a1n a2n ....... ann| (are pe coloane coordonatele vectorilor e1,.........,en in baza E)

Intrun spatiu euclidian pornind de la o baza cu ajutorul procedeului de ortogonalizare Gram-Schmidt se poate obtine o baza ortonomata

16.Reducerea la forma canonica a conicelor si cuadricelor Se numeste conica o curba plana a carui ecuatie implicita este: f(x,y)=a11x2+2a12xy+a22y2+b1x+b2y+c=0 Conicele nedegenerate reduse la forma canonica sunt: Elipsa: x2 / a2 + y2 / b2 -1=0 Hiperbola: x / a - y / b -1=0
2 2 2 2

Relatie :[]e=P(e,e) * []e 18.Conice si cuadrice pt ecuatii reduse.Generatoare rectilinii O familie de drepte care genereaza o suprafata se numeste familie de generatoare rectilini(generatoare rectilini definitia.....atata am din pacate)

Parabola: y2=2px Se numeste cuadrica suprafata a carei ecuatie implicita este: F(x, y, z)=a11x2+a22y2+a33z2+2a12xy+2a13xz +2a23yz+2a14x+2a24y+2a34z+2a44=0 (1) Atasam ecuatiei forma patratica: A(x,x)= a11x2+a22y2+a33z2+2a12xy+2a13xz+2a2 3yz,unde X=|x| Reducem aceasta forma la forma canonica prin transformarea ortogonala X=PY (2) Ecuatia (1) se poate scrie sub forma f=(X,AX)+2BX+a44=0 (3) B=[a14,a24,a34] Facand in (3) schimbarea ortogonala (2) se obtine:

19.Suprafete cilindrice si suprafete de rotatie Se numeste suprafata cilinidrica o suprafata generata de o familie de drepte paralele cu o dreapta fixa(generatoare) si care mai este supusa unei conditi geometrice ( in general pe sprijin pe o curba data) Deducerea ecuatilor Propozitie Cilindrica: X=x+t Y=y+t tR Z=z+t Orice problema nu se face fara a se scrie propozitia cilindrica: a) Cp: x=x(s) y=y(s) z=z(s) b) Sp: x=x(s)+(t) y=y(s)+(t) tR, sI R z=z(s)+(t) c) Cil F(x, y, z)=0 t)=0 G(x, y, z)=0 Z- t)=0 F(X-t, Y- t, Zs I R

1y12+2y22+3y32+2b14y1+2b23y2+2b34 y3+b44=0 (4) In ecuatia (4) se formeaza patrate perfecte obtinanduse forma canonica a cuadricei Cuadricele nedegenerate reduse la forma canonica sunt: Elipsoidul: x2 / a2 + y2 / b2 +z2 / c2 -1=0 Hiperboloidul cu panza: x2 / a2 + y2 / b2 - z2 / c2 -1=0 Hiperboloidul cu doua panze: x2 / a2 + y2 / b2 - z2 / c2 +1=0 Paraboloidul eliptic: x2 / a2 + y2 / b2=2cz Paraboloidul hiperbolic: x2 / a2 - y2 / b2=2cz 17.Schimbarea bazei intrun spatiu vectorial O multime de vectori EV se numeste baza a spatiului vectorial V daca: a) E este libera(vectorii din E sunt liniari independenti)

G(X-t, Y- t,

Prin eliminarea lui t se scoate t din ecuatia simpla si se introduce in cealalta O ecuatie in spatiul de forma F(x, y, z)=0 , F nu depinde de x, y, z. Reprezentarea ecuatiei unei suprafete cilindirce cu generatoarea paralela cu axa variabilei lipsa. Suprafete de rotatie Se numeste suparafata de rotatie o suprafata obtinuta prin rotatia unei curbe prin spatiu in jurul unei drepte Fiecare punct de pe curba rotit in jurul axei: a) b) are centrul pe axa de rotatie este situat perpendicular pe suprafata de rotatie