Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 5 22 50/176 - redactio 1116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8-9 1999 1. PRESCRIPTI TEHNICE 1. “Cod de practica pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 .......... 2 “Toate drepturile asupra acestei edit sunt rezervate INCERC Bucureyti. Nu este | permisa reproducerea integrald sau paryald a materialelor din Buletinul Construcjilor fir consimpimantul sris al INCERC Bucuresti‘MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARM TERITORIULUL ORDIN or. 59/N din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiintific al MLPAT nr. 58/02.08.1999, fn temeiul Hotarérii Guvernului nr. 456/1994 republicata privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice gi Amenajarii Teritoriului, inconformitate cu Hotdrarea Parlamentului nz. 6/1998 sia Decretului nr. 132/1998, Ministrul Lucrarilor Publice: si Amengjarii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN Art. - Se aprobi "Cod de practicd pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99. ‘Art.2, - Partea I 2 Codului de practica inlocuieste gi anuleazi "C 140- 86, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat’, elaborat de INCERC. - Partea a II-a a Codului de practicd inlocuiegte gi anuleazi "C 21-85, Normativ pentru executarea lucrarilor debeton precomprimat' sirespectiv "C 266-85, Instrucfiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precamprimare prin infigurare cu masina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3. - Codul de practicd de la art. se publicé in Buletinul Constructiilor gi in brogura separatd de citre INCERC Bucuresti. ‘Art, - Prezentul ordin intr in vigoare 1a data publicdrii lui in Buletinul Construcgiilor. Art.5. - Directia de Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI -MLPAT- COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON $I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $i ECONOMIA CONSTRUCTHLOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Antiseismicd si Siguran{ Structural Laboratorul de cercetare si incereari privind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale DIRECTOR GENERAL: dr. ing, Radu Paseu DIRECTOR DEPARTAMENT: prof.dr.ing. Augustin Popescu SEF LABORATOR: ing, Dan Georgescu COLECTIV ELABORARE: _[ing. Angela Stinescul ing, Dan Georgeseu ing. Liliana Corliteanu COLABORATORI: ing. Mihatache Paun ing. Sabina Stan Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR GENERAL: ing. lon Stinescu . RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STHNTIFIC AL MINISTERULUT LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUICUPRINS 1, PREVEDERI GENERALE 2, PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 3. TERMENI ~ DEFINITIL 4, MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. Cimenturi 4.2. Agregate 43. Apa. 44. Adi 4.5. Adaosuri 5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR .... 5.1. Cerinfe pentru rezistenta a 5.2. Cerinje pentru durabilitate 5.2.1. Conditii de expunere 52.2. Dozaj de ciment minim si raport A/C maxim 5.2.3. Cantitiile maxime admise de substante ce pot afecta durabilitatea betonului 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND ‘COMPOZITIA B BETONULUI 6.1. Conditii generale ...... 6.2. Proiectarea amestecului : 6.2.1. Cerinje privind consistenja betonului 6.2.2. Cerinje privind granulozitatea agregatelor 6.2.3. Cri prvindalgeren pul de ciment, x dozajii ga apr AIC : 6.2.4. Cerinje privind alegerea aditivilor si adaosurilor 7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1. Betonul proaspat 7.1.1. Consistenfa betonuluii 7.1.2. Continutul de aer oclus 7.1°3. Densitatea aparenta 72. Betonul intirit ......... 7.2.1. Rezistenfa la compresiune 7.2.2. Evolufa rezistenfei betonului 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apei .- 7.2.4, Rezistenfa la inghe} - dezghet .. 7.2.5. Densitatea betonutui 8, BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE. 8.1. Beton rezistent la penetrarea ape. 8.2. Beton cu rezistenfi mare la ing dece si nage chimici de dezghetare .. 8.3. Beton rezistent la atac chimic . 8.4, Beton cu rezistenti mare la wzurd 9, PREPARAREA BETONULUI 9.1, Personal , echipament, Instalati,laboratoare 9.2. Stafii de betoane 9.3. Dozare 9.4. Amestecare 10. ARMAREA BETONULUI . 10.1. Ofeluri pentru armaturi 10.2. Livrare gi marcare 10.3. Transport si depozitare 10.4, Controlul calititii 10.5. Fasonarea , montarea si legatea armaturilor 10.6. Tolerante la executie 10.7. Particularitati privind armarea cu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentru armare 10.9. innadirea armaturilor : 10.10, Stratul de acoperire cu beton 10.11. Inlocuirea armaturilor 11. COFRAJE HLL. Cerine de baz 11.2. Tipuri de cofraje , dimensiosiare , transport 113. Pregitirea lucrarilor . 11.4, Montarea cofrajelor ...... 11.8. Controlul gi recepfia luerarlor de cofraje 12. TRANSPORTUL $I PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 12.1. Transportul betonului 12.2. Pregitirea tumarii betonului 12.3. Reguli generale de betonare 12.4. Compactarea betonului 13, ROSTURI DE LUCRU 14, DECOFRAREA .... : 15. TRATAREA BETONULUL 15.1 Generalitati 15.2. Durata tratérii 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE §I BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE ...... 93 16.1. Betoane ce contin 0 combinatie de aditivi 2293 16.2. Betoane turnate in apa. . 93 16.3, Betoane tumnate prin pompare Seepaceoors cee 16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 2.96 16.5. Betoane ciclopiene 100 17, SISTEMUL DE ASIGURARE $I CONTROL AL CaLITATH severe 102 17.1. Clasificarea controlului ceceee es HOD 517.2. Procedee de control al ealitatii 103 17.2.1. Controlul productei si executiei 103, 17.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricarii si caractersticilor betonului 104 17.2.1.2. Controlul inainte de punerea in opera a betonului 106 17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, punerii in opera si tratrii betonului 106 17.2.2. Criterii de conformitate 107 1722.1. Sisteme de verificare 107 17.2.2.2: Planul de prelevare gi criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului 108 A) in cazul betonului preparat pe santier 108 B) in cazul utilizatii betonului livrat de statie 7 109 ©) in cazul producerii betonului in stati 109 17.2.2. Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune 210 ANEXE ANEXA LI. Sortimente de cimenturi ; Deseriere, caracterizare 12 ‘ANEXA 1.2. Domenii si conditii de uilizare ale cimenturilor ; 118 ‘ANEXAL3. Efecte principale gi secundare ale aditvilor asupra proprietiilor betonuluis 125 ANEXA 14, Stabilirea compozitici betonului - Parametrii de compozitie; -.. 128 ‘ANEXA LS. Stabilirea compozitiei betonului - Efectuarea inceredrilor preliminare; 140 ANEXA L6, Sarcinile gi calificarea personalului care deserveste stafia de ‘betoane; 146 ANEXA 1.7, Gradul de omogenitate al betonului ; 149 ANEXA ILI, Fasonarea, montarea si legarea armaturilor ; 150 ANEXA IL2. Abateri limit la armaturi 153 ANEXA IL3. Grosimea stratului de acoperire eu beton a arméturii (Zona Litoralului Mati Negre ); 154 ANEXA IIL. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; 157 ANEXA IIL.2. Defecte admisibile; 160 ANEXA IV.1. Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei; 16 ANEXA 1V.2. Procedee de vibrare mecanica 165 ANEXA IV.3. Recomandari privind stabilirea pozitci rstului de lueru 5... 167 ANEXA V.1. Regul privind operatia de decofrare ; 170 ANEXA VI.1-Frecventa gi misuri ce se adopt in cadrul controlului calitiii materialelor §i betoanelor ; 171 ANEXA VI2. Controlul calitiié luerarilor de executie 189 ANEXA VL3. Controlul operativ al calitiii betomuluis 195, ANEXA VI4 Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute. 200 NOTA DE PREZENTARE Codul de practica pentru executarea lucririlor din beton, beton armat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in cofistructii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la bazi Legea 10/1995 privind calitatea in construetii Codul de practica este structurat pe 2 parti si anume * Partea A - “ BETON $I BETON ARMAT “ * Partea B - “ BETON PRECOMPRIMAT “ La elaborarea Codului , Partea A (revizuire Normativ C 140-86), au fost luate in considerare = reglementirile tehnice romanesti, in special : * Specificatiile tehnice privind cerinfele $i criteriile de performanta pentru beton si armatura * Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementari privind asigurarea calitiii constructiilor = reglementirile'si recomandarile CEN si CEB : * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanti, producere, punere in opera si citerii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si alcituirea structurilor din beton. Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenti i durabilitate gi stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si condifiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea $i controlul lucrarilor din beton si beton armat Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ au fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod continind o serie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt : * definirea notiunilor (terminologie) ; * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor romanesti aliniate la éele europene ; * precizarea cerinfelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerinfele de durabilitate sunt determinate fat de conditiile de ‘expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea nofiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;* precizarea nivelelor de performanfi ale betomilui cu definirea clasei betonului conform reglementarilor europene; * revizuirea si detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinfelor, nivelelor de performanfa si controlului armaturilor conform “ Specificatiei tehnice pentra ofeluri utilizate in structuri din beton “; * introducerea unui nou sistem de asigurare si contro! al calitafi * criteriile de conformitate pentru rezistenfa la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici $i metode de determinare, va fi flicuté prin specificafii, ghiduri, manuale specifice ‘Autorii consider’ ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare, executie,productie beton, diriginti santier, inspectori de specialitate ete. privind aplicarea COD-ului, 4. PREVEDERI GENERALE I.1. Prevederile prezentului cod de practicd se aplicd la executarea elementelor sau structurilor din beton simply sau beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Astfel sunt specificate cerinfele de baza ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materialele componente, compozitia, proprietitile betonului proaspat si intérit, producerea, tunarea, tratarea) coftajele, armatura; sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control i asigurare a calitati, in vigoare. 1.2. Prevederile codului de practica vor fi adaptate si completate prin reglementari specifice sau in lipsa acestora prin caiete de sarcini, intocmite de Proiectant in urmatoarele cazuri ~ constructii specifice cdilor de comunicatii rutiere, feroviare, maritime si aeriene (drumuri, poduri, tunele, piste aeroporturi, amenajéri portuare, canale navigabile), constructii hidrotehnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime etc.; - alte construe{ii cu structuri de rezistenfa speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se claboreazi prescriptii specifice. Caracterul de constructie speciala se stabileste de catre proiectant; - constructii proiectate dupa alte reglementari tehnice decat cele romanesti, sau construct la executia cdrora sunt prevazute a se utiliza produse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform legislatiei in vigoare; = betoane speciale : betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe bazii de polimeri, betoane refiactare. betoane cu armare dispersa. precum si betoane de inalta performanti; = procedee tehnologice speciale : torcretare, vacuumare ete. 1.3. Caictele de sarcini elaborate pentru categoriiie de lucriri mentionate la punctul 1.2. vor euprinde = cerinfe pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau alte materiale care se vor utiliza; ~ cetinfe impuse betonului si parametrié de baza ai compozitiei acestuia- cerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea gi ritmul de turnare,masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi neprogramate); ~ proiect de cofraj si sustineri (dacd este cazul); ~ pozitia rosturilor de lucru i modul de tratare a acestora; - termenele de decofrare; - masurile de protectie a betonulti proaspat; - tratarea betonului intirit; - tolerante de executie; = reguli de control al calitafii tucrarilor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. {in aceste cazuri se recomanda colaborarea la proiectarea gi executarea lucririlor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invipimantul superior sia laboratoarelor autorizate. 1.4, Pentru asigurarea durabilititii constructiilor Proiectantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat si gradul do agresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1. si cerinfele impuse beto- nului corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. in caietul de sarcini si dupa caz in plansele de execuie, Proiectantul va menfiona pe lingi clasa de rezistenti a betonului si tipul de ofel beton si cerinjele de durabilitate astfel ~ clasa de expunere; - gradul de impermeabilitate; ~ gradul de gelivitate; - tipul de ciment; ~ valoarea maxima a raportului A/C. 1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calititii se va face de cdtre Executant cu respectarea prevederilor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a cal Executantul lucririi va transmite Investitorului Planul calitiii care include Planul de control al calitafii, verificari si incercari (P.C.C.V.L) si va anexa la cerere si procedurile de executie si control Investitorul va cere dupa caz si acordul Proiectantului. 10 1.6. Inainte de inceperea lucratilor, executantul este obligat si examineze aminunfit proiectal si s4 aduca la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si executie a proiectului 1.7. in cazul lucririlor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. 1.8, Pe intreaga perioada de executare a lucririlor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului gi executarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si i Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de pazi 1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea {in opera a betonului, inclusiv a celor pentru preparatea agregatelor si fasonarea armiturilor, trebuie si fie atestate de Comisia Najionala de Atestare a Masinilor gi Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatca lucrarilor executate precum si protectia vieti, a sinatatii $i a ‘mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996, "CAPITOLUL 2 Neer] Iindicativ | Titlul reglementarilor Publicata in C3. [C174 Instructiuni tehnice privind Buletinul PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU alcdtuirea si folosirea in Constructiilor lconstructii a panourilor din placaj | nr. 4/75 ire indicativ Fittul reglementirilor ficata in pentru coftaje. Nest] __Indieat {Til reglementirior Publicaté is CA. [Gin curs de aparitie) |Ghid pentru proiectarca si A. Reglementr cu caracterg utilizarea coftajelor | AJL. [STAS 10107/0-90 |Catculul si alcituirea elementelor D. Reglementiri privind executarea lucririlor de betoane in beton, beton armat si beton Di. [16-84 [Normativ pentru realizarea pe Buletinul precomprimat {timp friguros a lucrititor de con- | Constructiilor ‘Az. |P 100-92 /Normativ pentru proiectarea Buletinul strucfii gia instalatilor aferente. | nr. 6/86 antiseismicd a constructilor de | Constructiilor Da. |P 39-86 Instructiuni tehnice pentru proies-| —Buletinul locuinte, social-culturale, ar 1-2/92 area si folosirea armarii cu plase | Constructiilor fagrozootehnice si industriale. sudate a elementelor de beton. nr. 10/86 D3. [C2883 Tastrucfiuni tehnice pentru Buletinul B. Reglementiri privind executia lueririlor de fundatii sudarea armaturilor de ofel beton. | Constructilor BI. [P 10-86 [Normativ privind proiectarea si] —Buletinul pee executarea lucrarilor de fundatii | Constructiilor Da. [P 73-78 Instructiuni tehniee pentru Buletinal dicecte la construct trey proiectarea si executarea recipi- | Constructiilor Jentilor din beton armat si beton | nr. 12/78 B2. 1C 160-75 [Normativ privind aledtuirea si Buletinul isles pentru lichige executarea pilofilor pentru i cetrnetiioe D5. [C2287 Instractiuni tehnice pentru Buletinul fundati nr. 6/75. faplicarea procedeului tehnologic | Constructiilor BS. [C215-88 [instructiuni tehnice pentru Buletinul de vacuumare a betonului nr 9/87, lclemente de fundatii din beton eu | Constructilor De [C 130-78 nstrucfiuni tehnice pentru Buletinul jadaos de cenusa de centrala nr, 6/88 japlicarea prin torcretare a Constructiilor {termoclectricd, situate in terenuri mortarclor si betoanelor. nr. 8/79 cu agresivititi naturale gi DT. (C 122-89 instructiuni tehnice pentra Buletinul [industriale. proiectarea si executarea Constructiilor lucrarilor de constructii din beton | n. 2/91 C. Reglementari privind executarea lucrarilor de coftaje /aparent cu parament natural, CI. [C41-86 Normativ pentru aleitirea, Buletinul DE CIsea Tadramtor pentru aplicarca Buletnal Jexecutarea si folosirea cofrajelor | Constructiilor prevederilor STAS 6657/3-89. | Constructilor glisante. nr. 7/86 Elemente prefabricate din beton, | nr. 1/91 Cz [162-73 Normativ pentru aleatuirea, Buletinul at gi beton jexecutarea si folosirea cofrajelor_| Constructiilor [precomprimat. Procedce $i Imetalice plane pentru peretii din | nr. 7/74 de verificare a beton monolit la cladiri i lor geometrice. 12 13Nr.ert Indi tiv Titful reglementirilor Publicata E. Reglementari privind verificarea calitajit recepfia lucrarilor de construcfii si instal El. [C 56-85 [Normativ pentru verificarea Buletinal calitati si receptia lucririlor de | Constructiilor construct sar. 1-2/86 E2. [C2685 [Normativ pentru incercarea ‘Buletinul betonului prin metode Constructiilor Inedistructive. nr, 8/85 $i 2087 E3. [C5481 Tnstrucfiuni tehnice pentru Buletinul fincercarea betonului cu ajutorul | Constructiilor carotelor. nr. 2/82 Ea. [117-70 instrucfiuni tehnice pentru Buletinul folosirea radiografici la Constructiilor determinarea defectelor din nr. 9/70 jelementele de beton armat. ES. [€200-81 jinstructiuni tehnice pentru Buletinul controlul calititii betonuluila | Constructiilor nr, 6/82 prin metoda carotajului sonic. E6. [C 150-84 [Normativ privind calitatea Buletinul Fimbinarilor sudate din ofel ale | Constructiilor constructilor civil, industriale si | nr. 7/84 Neert] __Indicativ | Titial reglementarilor Publicata D9. [C 149-87 finstructiuni tehnice privind Buletinal procedee de remediere a Constructiilor ldefectelor pentru elemente de nr. 5/87 [beton si beton armat. D.10.|PE 713-90 Tnstructiuni tehnice RENEL7 |departamentale pentru executia si | ISPH - BPE Jconteolul betoanelor constructiilor] 1/90 hidrotehnice. D.11. |C 155-89 [Normativ privind prepararea si | Buletinul lutilizarca betoanelor cu agregate | Constructiilor lusoare. nr. 2/91 Diz. |C 163-73, instructiuni tehnice pentru Buletinul {olosirea profilului incastrat PVC | Constructiilor plastifiat, la etangarea rosturilor in| nr. 2/74 cadrul constructilor hidrotehnice. D.13.|€ 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinal jutilizarea aditivului complex | construetiilor |ADCOM la prepararea betoanclor| 1/93 de ciment. D14.]€ 238-92 Instrucfiuni tehnice provizori Baletinal privind realizarea betoanelor de | constructiilor [clasd (Be 60-Be 80). 1/93 D.15.|C 248-93, Instructiuni tehnice pentrw Buletinul rcalizarea betoanelor de nisip. _| constructiilor 2104 'D.16.| (in curs de aparitie) |Specificatie tehnica privind betoanele utilizate la realizarea Jclementelor prefabricate 'D.17.|_ NP007-97 [Cod de proiectare pentru structuri | Reglementairi si cadre din beton armat in constructii INCERC mr. 70197 DAs. 85-97 _ |Cod de proiectare pentru structuri| Buletinul cu perefi structurali constructiilor 10/96 14 agricole. F. Reglementari privind executarea lucrarilor de protecfie a construc conditii de agresivitate. Fl. [C 170-87 Instructiuni tehnice de protecfia. | _Buletinul Jeletmentelor din beton armat si | Constructiilor beton precomprimat supraterane | nr. 7/88 tuate in medii agresive naturale si industriale. F2. [C210-82 [Norme tehnice privind protectia | Buletinul anticoroziva a bazinelor de beton | Constructiilor armat pentru neutralizarea si nr. 7/82 gi lepurarea apelor industriale. 4185 15rezistentelor mecanice. G9. SR 6232-96 [Cimenturi, adaosuri minevale gi aditivi, Vocabular G0 ISREN 196-2795 Metode de incercare a cimenturilor. Analiza [chimica a cimenturilor. i G-TL-]SREN 196-4795 |Metode de incercare a cimenturilor, Determinarea cantitativa a constituientilor G12. |SREN 196-5795 |Metode de incercare a cimenturior. Testal de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. G13.|SREN 196-21794 |Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea continutului in cloruri, in CO, si alcalii in [cimenturi G14. [SR 7055796 (Ciment Portland alb, G.15 [SPI - 1994 (Cimenturi eu adaos de calvar sau calear Jdolomitc. G16, [SP3- 1995 [Ciment Portland de tip BS 12-78 G17. [SP4~ 1997 ‘Cimenturi Portland colorat. G18. [SPS - 1995 [Ciment Portland aditivat G19. |SP6- 1995 [Cimenturi hidrotehnice aditivate G20. |SPT- 1995 [Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345, G21, |SPR- 1995 Nrert| _Indicativ Titlul reglementarilor Nrert| __Indicativ Titlul reglementirilor JAGREGATE _ G. Standarde G22. |STAS 1667-76 [Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare CIMENT cu liangi minerali. G1. TSR 38895 escreot Rortiandl G23.| STAS 662-89 |Lucriri de drumuri. Agregate naturale de G2 [SR 1500796 Cimenturi compozite wzuale de tp 1,11, 1VV. balasticra, [G37Tsr 3011796 (Cimentarihidrotehnice si cimenturi rezistente Ta Gia |SRETST rAgregate 91 plated prelucratd pentru drumuri sulfati__ |Conditii tehnice generale de calitate. Ga |SREN 196-7795 |Metode de incereare a cimenturilor. Metode de GIS |STAS 4606-80 —|Agrognt naturale grele pentru betoane ji morlare 5] SREN TG Isa fare esas probelor de ciment (cu lianti minerali. Metode de incercare. G N 196-6794 Mode de eset nent. Deena TBE |STAS THRE —Agregae mineral jor. Condi tehice G6. |SREN 196-397 —|Metode de incereare a cinenturilor. Determinarea enerale de calitat, - |timpului de priza si a constantei de volum. G27. |STAS 7343-80 [Agregate minerale ugoare. Granulit |G. [SR 237-5796] Cimenturi, Inceredri fizice. Determinarea calduri G.28. |STAS 8177-68 | Agregate din 2gura expandata pentru betoane de hidratare lusoare. GR. |SREN 196-1793 [Metode de incercare a cimenturilor. Delerminarea APA G.29. [STAS 790-84 [Api pentru betoane si mortare. JADITIVI G.30. [STAS 8573-78 [Aditiv impermeabilizator pentru mortare de [ciment. Gl, |STAS 8625-90 [Aditiv plastfiant mixt pentru betoane. BETOANE G32. [(in curs de aparifie) [Specificafie tehnic’, Betoane - Terminologil, [cerinte, niveturi de performants. G33. |STAS 3349/1-83 [Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea lgradului de agresivitate a apei. G.34, [STAS 3349/2-83 [Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea agresivitaii apei fai de betoanele constructiilor hidroenergetice G35. |STAS 1759-88 [Cimenturi pentru drumuri cw adaos/aditivate. 16 [Incercdri pe betoane. Incereari pe betonul prosspat. Determinarea densititi aparente a tucrabilitatii, a confinutului de agregate fine sia linceputului de priza. 7Nrert Indicativ Titlul reglementirilor 6.36. STAS 5479-88 jincercdri pe betoane. Incercari pe betonul |proaspat. Determinarea continutului de aer oclus. Nrert| __Indicativ Titul reglementirilor G52. |1S0 9812 [Consistenja betonului. Metoda raspandiri: G53. |ISO 7031 [Determinarea impermeabilitatii betonului. G.54. |ENV 206 ‘Specificafie tchnicd. Betoane - teminologii, cerinte, niveluri de performants. G55. |CEB-FIP- [Model code 1990 nr.205 Partea D- Tehnologia betonului. G56. [Burocode 2 [Caiculul si alcdtuirea structurilor de beton. G57. [STAS 6605-78 |Tncercarile metalelor. Incercarea la tracfiune a lofelului beton, a sirmei si a produselor din sarma [pentru beton precomprimat. G.58. [SR-ISO 7438-92 __[Materiale metalice. Incerearea la indoire. G59. ISR-ISO 7801-93 [Materiale metalice. Incercarea la indoire alternanta 6.60 |STAS 438/1-89___|Ojel beton laminat la cald. G61, |STAS 438/2-91 _ | Sarmid rotund’ profilata G62 [SR 438/3.98 Plase sudate. G63. [SR 438/4-98 [Sarma cu profil periodic objinuti prin deformare plastica la rece. G64. |ST 009-96 Specificafie privind cerinfe gi criterii de performanta pentra arméturi(Buletinul [constructiilor nr.11/97) G65. |(in curs de aparifie) |Ghid pentra utilizarea cimenturilor romanesti {fabricate conform normelor europene gi stabilirea |compozitiei betoanelor. 6.66, [(in curs de aparifie) |Specificatie tehnicd. Glosar de termeni privind |degradarile gi lucrarile de intervenfie la [construct G37, |STAS 2320-88 Nncercri pe betoane si mortare. Tipare metalice |demontabile pentru confectionarea epruvetelor. G38. [STAS 1275-88 __|Incerc&ri pe betoane. Incercri pe betonul intarit. [Determinarea rezistenfelor mecanice. G39. | STAS 2414-91 _[Tncerciri pe betoane. Determinarea densitafi, |compactitifi si porozititi betonului intiit G0, |STAS 3519-76 | Incercari pe betoane. Verificarea mpemnebii a apa. GAT. |STAS 3518-89 __ncercafri de laborator ale betoanclor. Determinarea rezistenfei la inghef-dezghet (gelivitate). G42. |STAS 5440-70 |Betoane de ciment. Verificarea reactiel alcalii- agregate. GAB. |STAS 2833-80 lIncerciri pe betoane. Determinarea contracfiei axiale a betonului intarit. G44, |STAS 5585-71 pe betoane. Detzrminarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului. G45. |STAS 6652/1-82 _Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicafii generale. G46. |STAS 9602-90 [Beton de referingi. Prescripfil pentru Iconfectionare si incerci G47. |STAS 6102-86 [Beton pentru construcfii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate. G48. [SR 183/1 - 95 [Lucrari de drumuri. Imbricimingi din beton de iciment. Conditii tehnice generale de calitate. G49. |STAS 1799-88 __ |Constructii de beton, beton armat gi beton lprecomprimat. Tipul si freeventa verificdrilor calitijii materialelor gi betoanelor destinate Jexecutirii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. (G50. |STAS 3622 - 86 _[Betoane de ciment - clasificare G51. |STAS 5511-89 | ncerciri pe betoane. Determinarea aderenfei beton-armétura. 18 193. TERMENI - DEFINITII [Nr.crt TERMEN DEFINITIE » 7. BETON [Beton preparat intr-o instalafie in gantierul de Nroi[TERMEN DEFINITIE PREPARAT IN |constructii T BETON DE [Material compozit obfinat prin omogenizarea| SANTIER CIMENT — |amestecului de ciment, agregate si apa format & | BETONUSOR [Beton cu densitate aparenti in stare uscatl prin intarirea pastei de ciment (ciment si aps). Pe (105° C) de maxim 2000 kg / m? Este produs in| linga aceste- componente de bazi, betonul mail Fintregime sau parfial prin utilizarea agregatelor cu| [poate contine adaosuri si/sau aditivi. structura poroasi (usoar: INoti : Dac& mirimea maxims a granulei de 9. | BETONCU [Beton cu densitate aparenti in stare uscatl lagregate este de 3(5)mm., materialul care rezulta| DENSITATE — |(105° C) mai mare de 2000 kg/m* dar nu mail Jeste denumit mortar. NORMALA __|mult de 2500 kg/m™ 2 BETON [Starea betonului din momentul amestecirii| (SEMIGREU $I PROASPAT _ |componengilor pana la inceputul prizei cimentului| GREU) din beton, 10. | BETON FOARTE |Beton cu densitate aparenti in stare uscati lin aceasti perioada betonul deformatie| GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/m™ plastic gi poate fi compactat prin diverse metode 17 ‘ADITIV [Prous chimic care Se adaugi in beton, in| specifice cantititi mici fat de masa cimentului, inainte sau| 3. | BETONINTARIT |Material compozit format din pietris si o matrice| lin timpul amestecarii betonului in scopul ((piatra de ciment si agregate fine) cu structuri de| |modificarii dupa necesitifi a proprietitilor in| lconglomerat, proprietiti de piatra artificiala i stare proaspata si/sau intarité ale betonului. caracterizat prin rezistente mecanice evolutive. 12. ADAOS [Material anorganic fin ce se adaugi in beton 4, SARJA (Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de| [pentru a imbunati anumite proprietifi sau pentru} lamestecare a malaxorului/ sau cantitatea de-beton a objine proprietii speciale. Existi dou tipuri de| ftransportat ca beton marfi intr-un vehicul/ sau Jadaosuri : adaosuri practic inerte, respectiv| lcantitatea de beton descircati sub o amestecare puzzolanice (hidraulice) in conditii _de| continua intr-un minut. {temperatura si presiune normali. 3. | BETONMARFA |Beton preparat int-o instalajie care produce| beton, in afara santicrului de constructie si livrat 13. | AGREGATE [Materiale granulare naturale (de balastiera saul Jde —producitor ca_—-beton _—proaspat, Jconcasate) sau. artificial cu forma si mirimea| Responsabilitatea fivrarii amestecului specificat | gramulelor adecvate realizarii betonului. ((amestec de beton prescris) sau a furnizarii unui 14. | AGREGATE |Agregate. naturale semiartificiale constind din| beton cu performantele cerute (amestec de beton USOARE —_|grariule cu o structurd poroasi si cu densitate proiectat) revine producitorului de beton. laparentié mai mica de 900 kg/m 6. | BETONPUSIN [Beton preluat de executant de la producator gi pus} 15. | AGREGATE CU JAgregate cu densitatea aparenti cuprinsa intre| OPERA in opera. Responssbilitatea realizarii performan-| DENSITATE — |1201 kg/m’ gi 2000 kg/m’ felor betonului in structuri (prin turnare, NORMALA [compactare, tratare, et.) revine executantului. (GRELE) 2Neen] TERMEN DEFINITIE 16. | _AGREGATE _ |Agregate care au o densitate aparenti mai mare| FOARTE GRELE |de 2001 kg/m 17. CIMENT —_|Liant hidraulic, sub forma de material anorganie| fin macinat. In amestec cu apa formeazi o pasta| Jcare face prizi si se intireste prin reacjiile gi procesele de hidratare. Dupi intirire isi menfine rezistenta gi stabilitatea chiar si sub api. 18. [CANTITATEA DE|Apa de amestecare plus apa confinuti de| APA lagregate, de aditivi si adaosuri (uneori posibil apa |provenita din gheata adaugata). 19. | RAPORTUL |Raportul dintre cantitatea de api gi confimutul de| APA/ CIMENT_|ciment din beton. 20. [AER ANTRENAT |Acrul incorporat in beton in mod intenfionat Ta {timpul amestecdrii, utilizand un agent de| suprafafé activ. De reguld, porii au un diametru 10 - 1000 yum, fiind sferici sau aproape sferici. 21. | AEROCLUS |Goluri de aer in beton care nu sunt antfenate in| mod intenfionat si care sunt semnificativ mai mari Jdecat porii de aer antrenat, dimensiunea lor fiind| mai mare sau egala ca 1 mm. 22. | AMESTECDE [Un amestec pentru care beneficiaral specifica BETON _|performanfele necesare ale betonului, iar PROIECTAT. |producitorul este responsabil si furnizeze un| lamestec care si asigure aceste performante. 23. | AMESTECDE |Un amestec pentru care beneficiarul specifica| BETON —|compozitia amestecului i materialele ce se PRESCRIS —_|folosese. Producdtorul este responsabil sii {furnizeze amestecul specificat, dar mu rispunde| Jde performantele acestuia. 24. [CUCRABILITATE [Proprietatea betonului proaspat (cu pastrarea ABETONULUI Jomogenitifii) de a asigura umplerea cofrajelor si PROASPAT _|inglobarea armiturilor. Se apreciazi pe baza| lconsistenfei betonului determinati prin metode| specifice : tasare, remodelare, grad de compactare| si rispindire 4, MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. CIMENT 4.1.1.Tipuri de ciment. Clase si cerinfe Cimenturile vor satisface cerinfele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasific’ dup’ cum urmeaza : = ciment Portland (tip 1.) ~ ciment Portland compozit (tip Il.) = ciment de furnal (tip III.) ~ ciment puzzolanic (tip TV.) = ciment compozit (tip V.) ‘Denumirea cimentului este dati de nucleul acestuia. Nucleul cimentului este denumirea dati amestecului de clincher Portland ‘cu alte componente principale in proportie de 95 - 100 % gi cu componente minore in proportie de 0 - 5 %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivii. Componentele principale care intré in compozitia nucleutui de ciment sunt clincherul Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, ‘cenusi de termocentrali, sisturi calcinate, calcare, praf de silice, filere. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1 Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compoziie, care se diferenjiaz’ prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Aceste procente, de reguld, pot fi: = 80 - 94 % clincher gi 6 - 20 % alte componente principale; = 65-79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale. Funefie de rezistenfa standard, se pot defini trei clase de rezisten{i pentru cimenturi: 32,5; 42,5 gi 52,5. Funetie de rezistenta inifiald pentru fiecare clasi de rezistenjé standard sunt definite: o clas& cu rezistenfa initial normala i o ‘clasd cu rezistenta initial’ mare (simbolizaté R). Clasa de rezistenfa este definita prin rezistenta standard la 28 de zile. Cerintele pentru clasele de rezistenti sunt prezentate jin tabelul 4.1. 23TABELUL 4.3, TABELUL 4.1. Clasa Rezistenja la compresiune Nimm™ Rezistenta inifiala Rezistenfa standard 2aile Tale 28 zile 32,5 = 216 > 32,5 < 52,5 32,5R 210 = 425 210 = > 42,5 < 62,5 25K 220 32,5" 220 = > 52,5 - 52,5R 230 = Cerinfele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2. TABELUL 4.2. Clasa de rezistenti | Timpul inifial de priza (min) (mm) 32,5 260 510 32,5R 42,5 42,5R 32,5 Bas 210 52,5R Cerinjele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3. 24 Caracteristica | Tipciment | Clasa de rezistengi Condit a cimentului (%) Pierderi la calcinare| 1 toate clasele HWA. $50 Rezidul insolubil I toate clasele MWA Confinut in sulfati T. 32,5 (SO,) I. 32,5R $35 Ii. 42,5 VIA. Toate clascle TWA, Toate clasele ‘wate tipurile 5K 52,5 <40 52,5R Confinut in cloruni [toate tipurile] toate clasele 201 Puzzolanicitate | IV/A. toate clasele SH satisface incercarea de puzzolanicitate 4.1.2. Alegerea tipului de ciment jin stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuie sa se find seama de criterii semnificative pentru alegerea. tipului gi clasei de rezistenfi a cimentului utilizat - rezistenta caracteristica necesara betonului; « viteza de dezvoltare a rezistenteis - conditii de executie gi tehnologie adoptats; ~ condifii de serviciu si expunere a structurii (de ex. mediu agresiv, inghet - dezghet cu sau fara agenti chimici, etc.) In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 12.3: se indica tipurile de ciment functie de condifile de expunere, avand in vedere urmitoarele: Dac se urmireste obfinerea unor clase superioare pentru beton se recomandi folosirea cimenturilor de clas superioara gi a aditivilor reducdtori de apa. 25Cimentatile Portland, tip 1. sau alte tipuri de de clincher si in particular eimenturle eu re tala mare (R) dezvolta © viteri de intirire mult mai rapid decat a cimenturilor avand un confinut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situ 7 necesara obtinerea rezistentei prestabilite la 0 vars inferioa in cazul unor elemente mas enturi cut continut ridicat tent? jile in care este celei de 28 zile. i fe se vor folosi cimentari care prezinté valori mici ale cildurii de hidratare in vederea evitirii fisurdrii termice si aditivii intarzietori de pri in cazul in care temperatura in timpul tumndrii este scizuta, se vor folosi cimenturile cu intarire rapida (R) si aditivii accelerator, iar in cazul turnarii pe timp célduros, cimenturile cu intarire lenta gi aditivii intarzietori Jn conditii speciale de expunere, daci betonul este in contact cu apa ce confine de ex. sulfai peste 500 mg./l. sau cu solul ea continut de peste 3000 mg /kg. se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sul Daca folosirea agregatelor reactive nu poate fi evitat ; trebuie folosite cimenturi cu un con{inut seézut in Na, O, K, O conform speciticatici tehnice pentru betoane. Jn cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executie, alegerea tiputui de ciment se va face pe baza unor reglementir tehnice specifice sau ct avizul unui institut de cercetiri sau laborator de specialitate. 4.1.3. Livrare si transport Citnentul se livreazi ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calit in cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere cu recipicnte speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatic’, Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritafi in timpul depozitirii si transportului {in cazul in care utilizatorul procurd cimentul de la un depozit (bazi de livrare) livrarea cimentului va fi insofité de o declaratie de conformitate, in care se va menfiona : - tipul de ciment gi fabrica producitoare; 26 = numénul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; - garantia respectirii conditilor de pastrare; = numérul buletinului de analizi a calititii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele confinute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat Obligatiile furnizorului referitoare la garantarca cimentului se vor inscrie contractul intre furnizor gi utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrdri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinfele unui contract sau cou specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie si aiba loc in prezenta producitorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate si se faci in prezenfa utilizatorului si a unui delegat a cdrui impartialitate sf fie recunoscutd atat de producétor cat si de utitizator. Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi dacd este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu 0 intarziere de maximum 24 ore. 4.1, 4, Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativl a cimentului conform prevederilor din Anexa VII. inclusiv prin constatarea existenfei si examinarea documentelor de certificare a cali verificarea capacititii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incdperi special amenajate. Pana la terminarea efectuarii determindrilor acesta va fi depozitat in C |intens reducator de 35/45 apa 6 [Betoane fluide cu |superplastifiant tasare egali cu TS 7 |Betoane masive (Piastifianty Betoane turnate prin _| Superplastifiant + {tehnologii speciale (fard |Intarzietor de prizi vibrare) 8 Betoane tumate pe timp |Intarzictor de prizi calduros +Superplastifiant (Plastifiant) 33Nrcrt. | Categoria de betoane_[ Aditiv recomandat | __Observafit 9” [Betoane tumate pe timp [Anti-inghet + friguros accelerator de prizi 10 |Betoane ew rezistenje |Acceleratori de mari la termene scurte_|intarire Observatii : Prevederea se aplicd in termen eit mai scurt posibil de Ta intrarea in vigoare a prezentului cod de practica, dar au mai mult de 3 luni de la publicare. 4.423. in cazurile in care Proiectintul apreciazd ci pentru realizarea cerintlor on rezistenfi si durabilitate este obligatorie ‘olosirea numai anumitor ipuri de aditivi, atunci documentatia proiectului trebuie si i x acest lucru , he peal exes 4424. in cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabelul 4.4. ~ Executantul apreciazi ci din motive tehnologice trebuie si foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si icluderea acestora in documentatia de executie. a Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lup§ caz de Proiectant, Executant sau Furizoral de beton, luind in aio tecomandirile din tabelul 4.4., ANEXA [3 si ANEXA I 4 — pet. _ 44.2.6.in cazurile in care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a ciror compatibilitate i comportare impreund nu este cunoscutd este obligatorie efectuarea de incercari preliminare gi avizul unui institut de specialitate. 4.4.2.7. Conditiile concrete de utilizare Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decit cele obignuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare gi tratarea betonului, vor fi stabilite de Ia caz Ia caz in fumcfie de tipul de aditiv utilizat si vor fi menfionate in figa tehnologicd de betonare. 4.5. ADAOSURI Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantititi de peste 5 % substanfé uscati fati de masa cimentului, in vederea Imbunitifirii caracteristicilor acestuia sau pentru a reiliza proprietafi speciale. 34 ‘Adaosurile pot imbundtéfi urmatoarele caracteristici ale _betoanelor: ucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi. Existl doua tipuri de adaosuri ~ inerte, inlocuitor partial al pirfi fine din agregate, caz in care se reduce ‘cu cca 10 % cantitatea de nisip 0 — 3 mm din agregate. Folosirea adaosului jnert conduce la imbunattirea lucrabilitati si compactititii betonului ~ active, caz in care se conteaza pe proprictafile hidraulice ale adaosului. ‘Adaosuri active sunt : zgurd granulati de furnal, cenusa, praful de silice, ete. {in cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A / C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianté. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementirile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de aboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utiliza. ‘Adaosurile nu trebuie si confind substane caré si influenteze negativ proprietitile betonului sau si provoace corodarea armaturii. Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministeruui Sinatatii. 4.5.2. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie ficuti in asa fel incdt proprietitile fizico ~ chimice ale acestora si nu sufere modificéri 5. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULU! Compozitia unui beton va fi aleasi in asa fel incat cerinfele privind rezistenja si durabilitatea acestuia si fie asigurate conform tabelului 5.4 Cerinfele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privese compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de cciment, domeniile si condifille de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate in ANEXA 12.5.1. CERINTE PENTRU REZISTENTA. Relafia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinati pentru fiecare tip de ciment, tip de agregste si pentru o varsté dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiv a raportului A/C (vezi punectul 4.5.1.) Clasele de rezistenta $i rezistenfele caracteristice fy determinate pe cilindra sau cub sunt prezentate la punctul 7.2.1. 5.2. CERINTE PENTRU DURABILITATE Pentru a produce un beton durabil care si reziste expunerii la anumite conditii de mediu prezentate la punctul 5.2.1. si care si protejeze armatura ‘impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cezinfe a) Sclectarea materialelor componente ale betonului astfel contina impuritafi care pot diuna durabilitifii sau armiturii. ) Alegerea compozitiei astfel incat betonul : = si satisfacd toate criteriile de performanfi spzcificate pentru betonul intarit; . - si poati fi turnat si compactat pentru a forma o structurd compacti pentru protejarea armiturii; + si se evite actiunile interne ce déuneazi betonului (ex. reactia alealii - agregate); reziste actiunilor externe cum ar fi influenfele mediului inconjuritor. ©) Amestecarea, transportul, punerea in operi i compactarea betonului proaspit si se facd astfel incdt materialele componente ale betonului si fie ‘uniform distribuite in amestec, si nu segrege si betonul si realizeze o structurd ‘compact 4d) Tratarea corespunzitoare a betonului pentru obinerea proprietafilor dorite ale betonului si protejarea corespunzitoare a armaturi. Cerinjele de durabilitate necesare protejérii armaturii impotriva coroziunii, precum si plstrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rind de permeabilitatea betonului in acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadraté constructia. Acest aspect este si nu produc coroziunea 36 prezentat in cod in tabelul 5.4. Nivele de performanti la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.3. Rezistenfa la inghet - dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet — dezghe}, trebuie si se ‘incadreze in prevederile tabelului 5.4. Nivelele de performanti la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.4. Valoarea de baz a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorité contracfiei pentru betoane obisnuite in condifii normale de intirire este de 0,25*/,, conform STAS 10107/0-90. 5.2.1. Condiii de expunere Cerinfele impuse betonului depind de mediul in care este expus betonul. In acest context mediul implicd actiuni fizice si chimice ale céror efecte nu au fost considerate ca “incdrcari” in proiectarea structurii. ‘in multe cazuri, parti ale structurii pot fi expuse la diferite conditii de expunere. In unele cazuri efecte locale produse de “ microclimat “ pot fi determinante pentru durabilitatea intregii structuri. Clasele de expunere pentru beton raportate la condifiile de mediu sunt prezentate in tabelul 5.1. Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabelul 5.2, iar pentru mediul marin in tabelul 5.3. 5.2.2. Dozaj de ciment si raportul A/C maxim in general betonul nu este caracterizat inc in mod direct prin clase de urabilitate. Durabilitatea unui beton poate fi raportati la clasa sa de rezistenta, Ia compozifia sa, in particular la tipul de ciment, raportul A/C maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiald si rezistenfa la inghet-dezghet. Pentru a asigura o rezistenti mare la pitrunderea substanjelor agresive, raportul A/C va fi mai mic la expuneri mai severe la care este supusi structura alcalinitagit betonului, condifie necesara pentru protectia impotriva coroziunii armaturii si sigura lucrabilitatea betonului proaspit la un raport A/C dat. Valorile 37pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elemente din beton armat $i mai mari de 12,5 pentru elementele din beton precomprimat Valorile recomandate pentru raportul A/C maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate in tabeul5.4iar pen dozajul minim de ciment in tabelul 5.5. 5. durat catea betonului Durabilitatea betonului inclusiv protectia armiturii pot fi afectate de anumite substanfe daci acestea depigesc anumite limite. Cantititile admise depind de o serie de factori cum ar fi : conditiile de mediu la care este expus betonul, tipul si compozitia componentilor betonului. De exemplu : sulfatii in anumite limite pot conduce la deteriorarea betonului prin fisuriri dator expansiunii, iar ionii de clor din beton pot produce coroziunea armiturii Continutul de ioni de clor solubili in api din betonul proaspit nu trebuie si 60 sever _|de mare, consideraté ca fiind de cca 3 m 2 tau. 6 15-29 | 3060 | 61-90 | >90 Jdeasupra nivelului mar 6.1...18 15-29 | 30-90 91-150 > 150 is <300. | 2300 : [Construcfi expuse indirect agresivit marine. 3. |Saruri de amoniu(NH,) | 59.99 | 100-200 | 201-500 | >500 A |Constructii expuse inghef-dezghetului mg/dm? inclusiv cu fir& posibilitate de stropire. mepiu | Posibilitate IConstruetiiinchise care nu se incdlzese Magneziana (Me™) in| 199.199 | 200-1000 | 1001-3000| > 3000 MARIN | ¢inghet ~ pe timp de iarné Img/dm? dezghet sever |Constructii situate la nivelul mi 5. |Sulfatica® (S0,?) in 150-249 | 250-500 | 501-1000 | > 1000" lexpuse direct intemperiilor gi salinitati 2 |prin stropire gi alternanta freeventd a mg/dm* lumidititii si uscaciunii, precum si 6. [Dezalcalinizare ean . - posibilititii de inghet in stare saturati. |(HCO,’) in mg/dm? |Condens puternic generat de provesul Jduritate, (°G) «nD tehnologic. 7. JOxizi alealini OH) inf Pas os | 25 . a Mediu chimic cuagresivitate foarte slaba (FS). gid’ . 5 ® (Mediu chimie cu agresivitate slaba (S), & [Confinut total de sirun] T0200 on tsol ls s0 MEDIU © [Mediu chimic cu agresivitate jin gid? ~ CHIMIC intensé (I). *Pentra stabilirea tipului si dozajului de ciment pentru agresivitatea sulfaticé AGRESIV d [Mediu chimic cu agresivitate foarte foarte intensi se diferenfiazé trei cazuri funcfie de confinutul de (SO,*) intensa (FI). mg/dm’ astfel: Foarte intensi 1 1001-2500 OBSERVATIE. Foarte intensi 22501-5000 Clasele de expunere 5 (a,b,¢,d) se pot intalni in practicd singure sau in combinatie cu celelalte clase de expunere. 40 Foarte intensi 3 >5000 awCRITERI PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA Tabelul 5.3 Zona de salinitate Clas Nr. | expunere | Regim de om Cap Midia| ert | (conf. | expunere | Beton ae ve ; ama Tabel 5.1.) Gheorghe a 1. | 4amediu N . Ss 5 [Agresivita-| .M | simplu = s S tea apei de — ~ 3 7 mare 4b mediu Agresivita-| tea atmos-_ — 7 5 fl ferica OBSERVATII : N- normal M- moderat S-sever 1. agresivitate intensd S- agresivitate slabi. Agresivitatea atmosfericd actioneazi asupra constmuctiilor din beton, beton armat pe o distanta de 1 km fafa de farm. 42 CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATI PENTRU BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE Tabel 5.4. Clasa] Clasa [Grad | Grad [Agre- [Aer™ [Raport ] Tip de ciment de de |de de |gate |antre-JA/C, | conform expu-| beton, —|imperm| gelivita |rezis- [nat max. | Tabelelor nere| min. eabi- | te, |tente din Anexa 1.2 fitate, | min. la min. finghet Jdez- ghet 7 cas [Pa : ~_ | -_[o65* [12.1 2 alc 16/20 [P4 > [ - foso [124 blcis/225 |P8 |G100) da | da 04s | 1.22 (150) 3 e25730__[Pi2 |Gis50| da [da [0.40 [12.2 4 a(c20/25 [Ps - ~ | - (045 pilc2s/30 |P12 |Gi00| da | da joao | 123 b2|c25/30__|Pi2_|G150| da | da [0,40 js alC18/22,5 [Ps 0,50 bic 18/225 | P8 - - | - oso j123 eC 18/225 | P12 0,45 alc25/30__| P12 0,45 NOTA: * - pentru betonul simplu nu exist condifie; + se poate adopta clasi de beton minim C 12/ 15, cu conditia ~ indeplinirii simultane a celorlalte cerinte minimme pentru asigurarea durabilitii ‘** - conform tabel 1.5.3 (Anexa I.5) OBSERVATIE: in clascle de expunere 1. 5 daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 sicelelalte conditii minime de asigurare a urabilititii, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C25 / 30, functie de tipul de armaturi utilizate. 43DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU, ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE Tabel 5.5 Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m) pentru Beton simplu ‘Beton armat 150 250 180 275 200 290 300 325 3 = 325 365 4]a s 300 325 I 350 390 bL_S 300 325 I 325 365 ‘ANA ‘AS ‘ANA AS Spal 4S 225 2407 260 270" (80) 6 s 300 3307 335 360" (230) _| 300? 340? € T 350 3307 3 3657 (280)_| 310” 350°” FEI 410" 450° 370” 410° a [FEZ] 350+) [a0] | 390(+) 450°C) (280) | _ 410” 450? Fr3 DPC 450°C) NOTATIE ANN.A. ~ ape naturale agresive, cu excepfia celor cu agresivitate sulfaticd si apa Mii Negre AS. ~agresivitate sulfatick 1) CIMENT IL A-S 2) CIMENT H I; HII A-S 3) CIMENT SR I; SR IL A-S (+) -misuri suplimentare de protectie (-valorile din parantezi se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVATIE: fn cazurile in care nu se mentioneazi tipul de ciment, acesta se stabileste conform anexei 1.2. 44 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1. CONDITII GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor compoziii stabilite in dou’ moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat la stafie de producdtor printr-un laborator autorizat; ~ amestecul de beton prescris (de catre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator autorizat. 6.1.1. Amestecul de beton proiectat 6.1.1.1. Ceringe generale ‘Alegerea componentilor $i stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare:stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producStorul stabileste compozitia betonului astfel incat #4 aibe o consistenta necesard, sa nu segrege si s& se compacteze usor. Betonul intirit trebuie s& corespundi cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat gi in mod special si aibi rezistenfa la compresiune ceruté. in aceste cazuri, amestecurile de probi ale betonului in stare intérita trebuie si fie supuse incercirilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie si fie durabil, si realizeze o bund protectie a armiturii, Compozitia betonului trebuie proiectati avand in vedere prevederile prezentei reglementiri tehnice. 6.1.1.2. Date privind compozitia betonulut Jn cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmitoarele date de baz: a) Clasa de rezistenta; ’b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ¢) Consistenta betonului proaspat, 4) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment)-functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condifiile de expunere ete. in concordant cu prevederile prezentului cod de practic’. 45De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, pre ciment 132,5 si avaind agregate 0 — 31mm se va nota: 16/20 - TB. 25031, In anumite cazuri privind conditiile speciale de wilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare (ce trebuie si facd obiectul unor teste specifice), cum ar a) Caracteristici ale betonului intirit, de exemplu: - densitate - rezistenta la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului) - rezistenta la inghet - dezghet - rezistenta la atacul chimic = rezistenga la uzura, ete. b) Caracteristici de compozitie: - tipul de ciment ~ continutul de aer antrenat - evolutia rezistenjei = cantitatea de calduri degajata in timpul hidratirii ~ conditii speciale pentru agregate ~ cerinfe Speciale privind reacfia alcali - agregate = cerinfe speciale privind temperatura betonului proaspat. In cazul in care obtinerea unui Jn € se cere tunui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate etc. notatia betonului va cuprinde si aceste caracterstici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - P8 - T3 - 132,5/0-31). 6.1.2. Amestecul de beton prescris 6.1.2.1. Cerinfe generale Proiectantul si/sau utilizatorul igi asuma re itt c tor asumi responsabilitatea pentru compozitia betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator tora, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului i indeplinirea cevintlor tehnice pentru betoane. in general datele de bazi specificate in cazul amestecului de be a z sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat, empress 6.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton prescrise In cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie si se specifice cel putin urmatoarele date de bazé: ) Dozajul de ciment la me de beton/clasa betonul 46 }b) Tipul si clasa cimentului; ¢) Consistenta gi raportul A/C ale betonului proaspat; 4) Tipul de agregate; ¢) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; £) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos. 6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris, Daci este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar a) date privind compozitia ~ conditii speciale pentru agregate incluzind si o anumita granulozitate ~ confinutul de aer antrenat din betonul proaspat ~ cerin{e suplimentare privind temperatura betonului proaspat ») informatii privind transportul sau/i procedurile de turnare -ritmul de livrare al betonului “indicarea tipului (cu sau fird amestecare) gabaritului gi in general caracteristicilor mijlocului de transport 6.1.3. Stafia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punetelor 6.1.1 si 6.1.2., programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structurd la care uurmeazi a se folosi). 6.1.4, Livrarea betonului trebuie insofiti de un bon de livrare-transport beton. 6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau verified de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie si se facd: * ta intratea in fanetiune a unei staii de betoane; * Ia schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; * la schimbarea tipului de aditiv; “la pregitirea executirii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasé egal sau mai mare de C20/25. 6.1.6. In cazul: construcfiilor speciale precum $i in cazul utilizirii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt previzute in prezentul cod de practicd sau care nu au reglementiri speciale, stabilirea 47compozitici betoanelor se va face pe bazi de studii elaborate de institute de gercetare. 6.1.7. Lunar, laboratorul statiei va analiza rezultatele incercarilor efectuate la varsta de 28 de zile si va efectua, cu acordul sctis al laboratorului care a efectuat si/sau verificat refeta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului. Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasi 2 C 8/10 Iuand in considerare rezultatele obtinute. {n prima etap& de analizi se vor aplica urmatoarele criterii orient a) max. unul din 20 rezultate se situeaza sub clasa betonului C b) max. 33 % din rezultate sunt mai mici decat f/f” €) max. 10 % din rezultate depagese f,!"/ fy” Valorile fui fax® si fail fus!® (rezistenfa betonului in N/mm? sunt urmatoarele: Clasa_[C 8/10 TC 12/15 TC 16/20 [C18/22,5] C 20/25 [C 25/30[C 32/40] fur/ fax" | 11713 [15,5/18,5[ 20/24 | 2227 | 2570 | 3085 | 38/46 fa" fawx" | 22/24 | 27730 _[ 32/36 | 3439 | 37/42 | 43/48 | 51/60 Pentru tipurile de beton la care nu este indeplinit unul dintre riteriile mentionate se va proceda la 0 analiz4 conform criteriilor de conformitate prezentate la capitolul 17" Controlul Calititii “ si se va determina clasa de beton efectiv realizata. In situatiile in care se constati cd C spy > Coir SE V8 reduce dozajul de ciment pe bazi de incercari preliminare. 6.1.8. Cantititile de materiale corespunzitoare urui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. 80 % din capacitatea nominal a utilajului folosit pentru malaxare sau conform indie tehnica a utilajului ior prevazut 6.1.9. In cursul prepararii betonului, compozitia se va corecta de citre Jaboratorul stafii in functie de rezultatele incercitilor privind: * umiditatea agregatelor; * granulozitatea sorturilor, * densitatea aparenté a betonului proaspit; * consistenta betonului, 48 Daca se impune 0 corectare a cantititii de apd de amestecare cu max. + 5% te admite ca pentru celelalte componente si se menfina cantititile stabilite anterior. 6.2. PROIECTAREA AMESTECULUI 6.2.1. Cerinfe privirid consistenta betonului 6.2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi tumat in diferite condifii prestabilite si a fi compactat corespunzitor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului, 6.2.1.2. Consistenfa ceruti betonului depinde de felul clementului, dimensiunile clementelor structurale, prezenta si amplasarea arméturi, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilititile de compactare si conditiile de mediu in timpul turn ‘In ANEXA L.4., Tabelul 1.4.3. se prezinté orientativ consistenfa betonului functie de tipul elementului si betonului. Consistenta betonului proaspat depinde de confinutul de apa, de fractiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de natura agregatelor. Consistenta poate fi influentatd prin adiugarea unor aditivi sau adaosuri. in ANEXA L4,, Tabelul 1.4.5. se recomanda incadrarea in anumite zone de gxanulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obfinerea unui anumit tip de consistena. 6.2.1.3. Imediat dup amestecare este posibild o reducere a consistenfei betonului. Acest fenomen poate apare in medi uscate si la temperaturi mati sau in cazul in care se folosesc anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducatori de api sau superplastifiani 6.2.1.4. Consistenfa poate fi masurati prin diferite metode prezentate la unetul 7.1.1 6.2.2. Cerinfe privind granulozit fea agregatelor Granulozitatea agregatelor este verificaté cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementirilor in vigoare STAS 1667 - 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3(5); 75 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71 49* Cerinte privind granulozitatea apregatelor ~ Pentru obfinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mici de api se recomanda utilizarea unei combinetii de agregate care si ccontind o cantitate redusd de nisip si o proportie mai mare a agregatelor mari. + In general granulozitatea agregatelor se alege functie de conditiile de tumare, compactare precum si de tipul agregatelor ce se folosesc. In anumite cazuti, pentru ca betonul si nu segrege in timpul transportului, tumarii si compactarii, pentru a fi suficient de lucrabil gi usor de compactat trebuie sporité cantitatea de parte fini. in ANEXA 1.4. referitoare la consistenja betonului se prezinté recomandari privind respectarea acestor condifi. - Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile caracteristice ale elementelor, respectandu-se conditiile: ou $ 1/4 D* Gnu, $4 ~ 5 mm" baa, S 1,3 € unde D- dimensiunea cea mai mica a elementului structural d- distanta intre barele de armatura ¢~ stratul de acoperire cu beton al armaturii * fn cazul plicilor se poate adopta relafia Gua 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizarilor Guy S 1/6 D; ** Se aplic’ cu excepfia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barclor de armiturd, fn ANEXA 14. (TABELELE I. 46......1. 4.11.) se prezinta zonele de sgranulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0- 31; 0-40; 0-7; 0-71. 6.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajul Ac je ciment si raportului * Recomandiri privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I. 2. * Raportul A/C este stabilit functie de condifile de rezistenti impuse betonului. Valorile orientative ale raportului A/C functie de clasa cimentului folosit pentru obfinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 14.2., ANEXA 14. Chiar in cazurile in care obtinerea tnei anumite rezistenfe a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie si depigeasci valorile limit’ prezentate la capitolul privind durabilitatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul 5.4., cap. 5) 50 Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenti a betonului, precum si de cantitatea de apa necesara pentru a se obfine o anumité consistenta a betonului proaspat. Alegerea compozitiei se va face prin incerciti preli realizarea corinelor. inare urmirindu-se 6.2.4. Cerinfe privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea neat si nu reduc& durabilitatea betonului sau s& produc coroziunea armituri Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mic& de 2 g/kg ciment. Aditivi lichizi in cantititi mai mari de 3 dm’/m? trebuie luafi jn considerare in calcularea raportului A/C. Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru‘clase mai mari de CI2/1S si se va face conform punctului 4.4, Anexei L3 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie si fie in acord cu reglementiti specifice sau agremente tehnice bazate pe determiniri experimentale. ‘Adaosurile trebuie si respecte prevederile pet. 4.5. * in ANEXELE 1.4. gi 1.5. se prezinti recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor. 517. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, BETONUL PROASPAT 7.1.1. Consistenta et Consistenta betonului Proaspat (misuri a lucrabilitdtii) poate fi arises Prin urmitoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, le compactare gi rispandire.Clasificarea in clase, far iferitele metode, este prezentatd in tabelele7.1.1...-714, ane Tabelul 7.1.4, conform ISO 9812 Rispandire (mm) Fr < 340 F 350-410 F; 420-480 F; “490 - 600 Determinarea consistenfei prin metoda tasirii conului nu este recomandati tru betoane cu lucrabilitate redusi. Dac valoarea tasérii conului este mai ered de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei valori si se va utiliza o alta metodi (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.)- in cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomanda utilizarea metodei tasdrii conului sau metoda rispindiri fin general nu existl o corelare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului fiind stabilité de la caz Ia caz cu una din metodele prezentate in 7.14. “Avand in vedere c& cea mai folositi metodi este cea a tasirii conului, cu exceptia betoanclor foarte virtoase, n prezenta reglementare tehnici s-au ficut referiri in special la clasa de consistenta T. 7.1.2. Confinutul de aer oclus Confinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 tric sau metoda volumetric& cu presiune. folosind metoda grav 7.1.3. Densitatea aparenti Tabelul 7.1.1 Tasarea conului Clasa Tasarea conului (mm) T 30410 . : 1 70 +20 iT 100 + 20 mn eee tabelele 7.1.1 T/T 150 +30 Ts 180 +30 Tabelul 7.1.2. Remodelare VE - BE determinata conform STAS 1759 - 88 oa Remodelare VE - BE (5) 0 >I Vi 30-21 vs 20-11 7 10-5 Ve <4 ul 7.1.3, Grad de compactare determinat conform STAS 1759 - 88, Gr Grad de compactare (Waltz Ge) i & > 146 ; 145 - 1,26 G 125-111 a 110= 1,04 52 Determinarea densitifii aparente pe betonul proaspit se ofectueazs in conformitate cu STAS 1759 - 80. 7.2. BETONUL INTARIT 1. Rezistenga la compresiune Clasa betonului este definitd pe baza rezistenei caracteristice fs (fu, on)» care este rezistenfa la compresiune in N/mm determinati pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu Tatura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei 53‘glementare tehnicd are in vedere pastrarea epruvetelor ‘conform STAS 1275/88. kn tabelul 7.2.1. se prezinté clasele de beton definite in acest mod $i corespondenta orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86, 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apel STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanté ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2. Tabelul 7.2.2. - Jebel 721 “Adincimea limiti de pitrundere a apei (mi) Ercan Tlasa de 5 ni mT apei rane | cfc | c tele|ete|cfele] « : (oa) abetonti| 4/s_| wio | i2is |1e20l2025| 25/30 lye] asia lacsolesss| suo Gradul deimpermesbiiate s faa [48 Pie fief oo | asp ao ap ae ap ee PT P ee | 3 P10 5p a3 30 as ep ae P= 8 ang | Bes | BelO | Bets Beno] Beas] Beso] ~~ —pesof fees pe pF 2 Chase de ? vase 1c fe fo fe 7 = . . In prezeiareglementre thnk fie refer la stables gradu de a betonal — cesar betonului functie de clasa de expunere, conform Ta Ss rs intel 3 (eap 3). Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS “fs | 6 [is [ae] mass : state. i lexis pee ee ee 3erT cava speciale se pot stabil gi alte grade de impemmesbltate, ir (isos [B55 [B75 [Be22.5 [B35] Bead) “Clase de beton care nu se regisesc in normele curopene si care riman Yalabile numai pani la intrarea in viguare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2) in cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinati pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditi de pastrare a epruvetelor, ea aplicarea coeficientilor de conversie corespunzitori Pana la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetclor cubice de 1o0x150x150 mm $i cilindrice de 150x H300 mm se accepti pe o perioa. de 2 (doi) ani de la intrarea in viguare a prezentci reglementiri determinares clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 num, 7.2.2, Evolutia rezistenfei betonului {n unele situati speciale este necesar si se urmireascd evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare te cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi Pistrate in conditii similare cu cele la care este expusi structura gi vor fi 54 te decat 28 zile (60, impermeabilitatea betonului se poate stabili si la alte 90, 180 zile). 7.2.4, Rezistenta la inghet - dezghet in STAS 3622 - 86 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3. Tabelul 7.2.3. F Numir de cielurt ‘Gradul de gelivitate al betonalut rey 50 ay 1D 150 C150 = 7.25. Densitatea betonului ie A in betoane usoare, normale $i \efie de densitate, betoanele se clasfica in foane gel conform precizarilor cap. 3 (pet. 3.8, 3.9 si 3.10) din prezenta slementare tehnicé ; ; no. a Categoria de densitate este stabilité-fanctie de densitatea aparenté (p 4) betonului intirit la 28 zile, determinati conform STAS 2414 / 91. 558. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE Cerinfele generale privind rezistenta si durabilitatea betonului au fost rata Jin prezentul cod de practicé; in cazul uror betoane eu proprietai speciale pot apare cerinfe suplimentare functie de nivelele de performanta cerute. 8.1. BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEI Determinarea rezistenfei betonului Ia penetrarea apei se face in acord cu reglementirile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in Cazul betonului de porozitatea pastei de ciment intirite. In acest cay trebuic limitatt valoarea raportului apa/ciment. Se recomandi ca in general raportul apivciment sf aiba valori reduse si anume si nu depiseasca 0,50 in elementele cu grosime intre 100 i 400 mm. sau 0,60 in cazul elementelor eu grosimi mai ‘mati. Trebuie de asemenea acordati o atenjie deosebiti tratarii betonului n cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in STAS 3622/86 se dau urmatoarele valori orientative ale raportului A/C maxim - 0.50 pentru gradul de impermeabilitate Py (de exemplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimica slaba ~ O45 pentru gradul de impermeabilitate P,"* (de exemplu beton simplu / armat expus in condifii de agresivitate chimica intensi) 8.2. BETON CU REZISTENTA MARE LA. INGHET - DEZGHET si LA AGENT! CHIMICI DE DEZGHETARE Avid in vedere efectele acestu tip de actiune asupra bétonului, limitarea Fiportului AIC este mai severd'decat in cazul actiuniiinghet - dezghet fra folosirea agentilor chimici de dezghetare. Valorile maxime ale raportdluy AC recomandate in acest eaz sunt prezentate in tabelul 54. (eap. 3) Folosirea aditivilor antrenori de aer si reducdtori de api este obligatorie. Utiizarea cimenturitor cu un confinut de clincher sub 95% este exelusd in acest caz.. 8.3. BETONUL REZISTENT LA ATACUL CHIMIC Severitatea atacului chimie depinde in principal de natura substanfelor agresive (compozitie stare solidi, gazoasi sau lichida) presiunea si viteza de curgere a lichidelor precum side temperatura gi umiditates mediatas 56 it i chimic, a diferit bstanfe din apele naturale, Severitatea atacului chimic, a diferitelor sul r prezentat in tabelul 5.2., cap. 5 este clasificati in patru grade de agresivitate chimed: - * agresivitate foarte slabi * agresivitate slaba * agresivitate intensi * agresivitate foarte intensi fn tabeul 52. Bradul de severitate stabilit este valabil pentru apele stafionare (sau cu vitezi lent) in conditii climatice moderate. In tabelul 8.3.1, se prezinti valori limit pentru aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor. LUL 83.1. : a Criteriul Gradul de severitate sekzut media 1) Gradul de aciditate >20 - BAUMANN - CALLY 2) Sulfafi SO,” (mg/kg) 2000 - 5000 > 5000 BAUMANN - CALLY Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scdderea permeabilititii solurilor. , Tn cazl In eareconjnuul de suf dn sulfur depégete 100 mg S* per kg de aer - sol uscat (mai mult de 0,01% S*) sau in cazul depozitelor de Prod reziduale industriale, efectele chimice potenfiale produse asupra betonului i ilizate de un institut de specialitate. . . a a mr eis ridicate sau/si dac& betonul este supus si la abraziune mecanic’ sau la ternana inghef-dezghe. ; ; Grade severe acs chine poate fi considerat mai scizut daci temperatura apei este scizutd, cantitatea de apa si viteza sa sunt limitate ca in Gaul ner soluricuuncoeficient de permesbliate> 10?m Reziena tetomi ln atealchimie“depinde tn primal stad de impermeabilitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate in tat 4. (eb knuunes sit vedere ca tyttenteoolet of ve ebctze conform prevederilor din prezenta reglementare tehnicé. 87in cazuri speciale de expunere la substanfe chimice cu agresivitate mare la proiectarea compozitiei se vor respecta reglementirile tchnice specifice, inclusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protsctie, cum ar fi aplicarea uunor pelicule impermeabile. Pentru un confinut de sulfati depisind 600mg/l in apa sau 3000 mg/kg in sol se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Pentru solurile care prezinti 0 cantitate important de sulfati si cloruri ‘trebuie acordati o atentie special alegerii cimentului care va intra in componenfa betonului Betonul preparat cu ciment Portland rezistent la sulfati are in general 0 rezistenfi mai mic& la penetrarea ionilor de clor decat betonul preparat cu cimenturi cu adaosuri (zgura de furnal). in cazul structurilor in contact cu apele marii sau expuse atmosferei marine se vor respecta conditile precizate in tabelul 5.4. (capitolul 5) In general trebuie acordati o atentie deoscbiti stabilirii compozitiei betonului supus la actiuni agresive chimice si ori de cite ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studii pentru stabilirea acestei compozitii. Se vor respecta de asemenea recomandarile din prezenta reglementare tehnica gi din alte reglementiri specifice. 8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA UZURA Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzuri (“scurgerea unor materiale pulverulente la inclrcarea / descarcare, contactul cu ape curgétoare ce antreneazi nisip si/sau gheaté, etc.) In aceste cazuri se recomanda ca betonul si aibi o clas mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul c betonul cu rezistenfé mare la compresiune are si o rezistenfa mare la uzuri. La suprafafa expusi direct uzurii, agregatele mari trebuie si, fie bine ‘nclestate in beton. Astfel se recomanda s& se includ’ 0 proportie mare de agregate mari iar agregatele fine si fie intr-o proportie suficienta astfel incat si se obfind ct mai pufine goluri intergranulare. Texture suprafefei agregatelor trebuie si fie rugoasd. Este preferabil s& se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de, consisten{& plastic’ si tratarea aditionala a suprafefei betonului proaspat printr-un tratament de ‘vacuumare sau o compactare suplimentari conform unor reglementiri specifice. Se va folosi in 58 aceste cazuri, cribluri din roci granitice sau bazaltice in proportie de cel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzurs. Pentru a se asigura ci suprafata betonului nu va fi friabilé, betonul trebuie protejat 0 perioada suficienté, uneori dublé fati de perioada propusa la capitolul 15 Tratarea betonului. In cazuri severe ale actiunii de uzura se va inlocui partial sau total agregatul cu cuar} (duritate 8) sau electrocorindon normal, eventual carbur’ de siliciu (duritate 9-10), dupa caz, cu avizul unui institut de specialitate. {in stadiul intérit zonele de suprafata necorespunzatoare pot fi inlaturate prin polizare, in special in cazul pardoselilor aflate la construcfii inchise neexpuse, 9. PREPARAREA BETONULUI 9.1. PERSONAL, ECHIPAMENT s1 INSTALATH, LABORATOARE 9.1.1. Personalul implicat in activitatea de producere gi control al betonului va avea cunostinfele si experienfa necesare si va fi atestat intern pentru aceste ‘genuri de activitate. Conducerea activitapii stajiei de betoane se realizeazi de un sef de staie atestat_de IS.C.LP.U.A.T. prin inspectiile teritoriale, care trebuie si ‘indeplineasca conditiile de studii si are atributile prezentate in Anexa 1.6. Personalul de deservire al stafiei se va dimensiona in concordanté cu prevederile sistemului de asigurare a calitafi. 9.1.2. Pentru operatiunile de dozare si amestecare ale betonului toate instalatiile si echipamentele din dotarea unitatilor de producere a betonului si asigure prin buna lor functionare cerinfele pentru aceste genuri de formulate in prezenta reglementare tehnicd si si fie atestate de C.N.AM.EC. din cadrul MLPAT. 9.1.3. In cazul betonului livrat de la statii atunci cand este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentanfii acestora pot si aibi dreptul ‘si verifice la producitor buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea si verifice dacd betonul in momentul livrérii indeplineste condifille tehnice cerute si daci bonul de livrare confine toate informafiile necesare. Verificarea efectuati nu trebuie utilizati de statia de 59betoane ca dovada controluh controlului calititii betonului si nu absolva stati Iva statia d brepaate a Pome de réspunderea livrdrii unui beton conform cexinglor a exclude o respingere ulterioard a betonului de citre client. 9.1.4. Laboratoare de betoane Ieee conta san teen ee ee nls, cea src on tra be tutorial cca ls de totoane neue et uo deen specfe i eontoliet ati eeceat ae spelen la a abortr independent exten antreprizei, contolu alii bet, faneiede specif lucia 9.2. STATILE DE BETOANE Prin statie de betoane se infelege ori 7 b infelege orice unitate care produce ies Beton, fiind dotaticu uns sau mai multe instal (scot) de preparat con sat betoniere. Certificarea calitti Betonului rebuie ficuté prin pt eee conformitate cu metodologia si procedure stabilite pe baza calitafii in constructii din 1 e 1 certificarea calitatii in construct ee 9.2.2 Stajile de betoane vor funcfiona numai pe taza de atestateliberat la Pnerea in funciune de o comisie iterf in_prezena unui reprezentant one de Sei pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinire a cerinfelor menfionate la punctul 9.2.4Reatestaca sisilor ji aceiasi proceduri la fiecare 2(doi) ani, ens Certificarea conformitifii produsului (beto ig , 2) este abligatorie gi se va face de cits un organism independent autoriat tn confrmitate cu preveder legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD. . 9.2.3 Comisia de atestare intemi ponent va avea urmitoarea a: peesedinte_- conducitorul tehnic al agentului economic (eu st ‘ ene) alta lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca ‘Response cu executia", angajat permanent sau in regim de 60 membrii “specialist cu atribui in domeniul controlului de calitate = specialist cu atribufii in domeniul de mecanizare seful laboratorului autorizat al unitéfii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat 0 conventie sat un contract de colaborare = seful staiei fn cazul in care atribufiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calititii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu ‘va mai fi necesara participarea unui alt specialist Specialistul din domeniul mecanizirii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea statici si va avea cunostinfele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturi utilizate. 9.2.4.Pentru obfinerea atestari, stafile de betoane trebuie si aib un sistem propriu de asigurare a calitifii (sau sa funcfioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitifii care si cuprindi si aceasti activitate) care si fie cunoscut, implementat si functioneze si si asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementéri, comenzi sau contracte. Pentru aceasta stafiile de betoane trebuie si dispund de: a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitifii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fige posturi etc.); ') depozite de agregate, de rezervi si consum conform prevederilor prezentului cod si avand compartimente separate gi marcate pentru numérul nnecesar de sorturi rezultate in functie de granula maximé utilizata; ¢) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care s& permiti depozitarea simultand a minimum 2 tipuri de ciment si avind capacitatea totalé de depozitare corelati cu capacitatea de productie a stafiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste gi ciment in saci, dotirile vor fi corespunzitoare prevederilor prezentei reglementari tehnice, 4¢) silozuri pentru adaosuri (in’cazul in care se folosesc adaosuri); ¢) sisteme de dozare a materialelor componente care si corespunda clasei de precizie din documentatia tehnici a acestora; £) utilaje de preparare a betonului, in stare bund de functionare; ) instalafii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi; 61hy) dotari care si asigure spilarea betonierelor, bncarelor si mijloacelor de transport; i) dotiri care s8 permits incilzirea apei si a agregatelor, dack se prevede functionarea statiei pe timp friguros; 2) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANEXA 1.6. ) nomenclator al claselor sau tipurior de becoane ce se vor produce la flecare instalatie (sectie) si inregistrari cu privire la calitate; !) laborator autorizat amenajat cu spatii destnate pentra confectionarea Probelor si respectiv conditilor de expunere, previzut eu dotirile gi utlitiile necesare gi incadrat cu personal tehnic (atestat) si muncitor, corespunzitor din Punct de vedere profesional si numeric sau dovads colaborarii prin conventie Sau contract cu alt laborator autorizat care-si va desfisura activitatea in incinta Statiei pe toatd durata de functionare a stafiei m) nomenclatorul si freevenja operatilor si inceredrilor pe care le efectueaza laboratorul; 7) Iaboratorul trebuie si fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10 din 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT- ISCLPUAT. Autorizarea si reautorizarea laboratorului se desfiyoari conform procedurilor de aplicare a regulamentuhii privind autorizaree oi acreditarea laboratoarelor din construct 9.2.5, Verificarile periodice se vor face trimestrial de citre comisia de stestare pentru mentinerea condifiilor avute in vedere la atestare si fanctionarea sistemului de asigurare a calitafi 9.2.6. Ca urmare a constatirilor efectuate cu ocazia auditurlor inteme,a Yerifcdtlor periodiee sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT in situaia constatirii nor deficiente cu implicafii in calitatea betonului, acestea se vor Comunica in 24 ore organismului de atestare care va lua mésuri in concordanti cu prevederile punctului 9.2.7. i anume: 9.2.7, 8) CONTINUAREA functioniii stati daca sunt asigurate toate condiile Pentty “realizarea calititii betoanelor preparate, inclusiv toate cerinfele previzute la pet. 9.2.4 62 b) LIMITAREA productici de betoane calitativ s/sau cantitativ functie de sibilititile de asigurare a calitagii sau cerinfelor de executie in situatiile in Bare se consai cl pun una din umioarele deficient : = deteriorarea perefilor padocurilor depozitului de agregate care p mnduce la amestecarea sorturilor; «camel Somendeterioraea,platformei de depocitare a agregatelor sau a pantei § olelor de evacuare a apelor; or " oe tipului de ciment corespunzitor clasei betonului sau prevederil ectuluis ; pips personalului calificat ce deserveste sai de betoane; i entenanté a utilajelor; + nerespectarea instructiunilor de mentena lon. ~ alte deficienfe care pot afecta nefavorabil calitatea beto : atte ©) OPRIREA functionirii stafiei in baza uncia din urmatoarele constatiri: - dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului gi neasgurarea preci de misurare din documenta thnid a acestrs; depasirea abaterilor conform Anexei VI3/I in ceea ce privest 7 i prin controlul operativ. teristicile betonului proaspit prevazute prin control wate or qnalizarea rezllatlorincredrilrefectuate pe probele prelevate at arati c& pentru betoanele de clas > C 8/10 la un volum mai mare de 15 % din totalul cantititii produse s-a inregistrat gradul III de omogenitate sau nu n realizat clasa betonului (Anexa VL); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA 1.7 i = nefuncfionarea sistemului de asigurare a calitati; vederea rezolvirii neconformititilor constatate cu ocazia auditului ene periodice sau a inspectiilor efectuate de onganinmele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau forul a ca oe unlor Preventive su eorcive dupll eax, Adueses Ia indeplinre'« etm corective se comunici in maximum 24 ore organului constatator pent et carl littl produciei gf opriit function rors stv i condifii normale se va face pe baza reconfirmirii certificatului de a cAtre comisia de atestare. 639.3. DOZAREA, 9.3.1. La dozarea materialel nae sateaer lor componente ale betonului se admit agregate + 3% ~ ciment si api + 2% ~ adaosuri + 3% ~ aditivit 5% Nota: Abaterile mentionate la 9.3.1. a ‘componentelor, respectiv la erori ale aperini la se refer’ la dozarea 932. . 7 chief a bn ae oe Se Seats, lee de done periodice dunt conse tionare gi si se supuna verificarilor * mijloacele de dozare vor fi verificate timiin’ ve cel ry fl interval de cel mult 50 ore de Troop rete a be ie 5 folosindu-se greutiti verficate in prealabil, misuritor! sau alte nose opertve. Statiile trebuie si fie dotate cu greutifi etalon. nie oeedce nel Gone depisirea abaterilor mentionate se va proceda astfel: 5 iunea se constath la dozatoarele de ci eregate sista Prepararea betonutui la instalafile respective pind la ronodene in ne “4 ica defectiunea se constati la dozatoarele de ap sau aditivi se va ade incfionarea in continuare a instalafiei de preparare pentru un interval ie Cel ° a ifn, © det Be an seve. proceda la verifcaen meflogicd a Aon le dozare $i ori de cate ori apare necesar (de ex. seme: find intreruperile efectuate pe timp friguros) sah da 9.3.3. In general se recomat in cvqaatantae a sravimetricé (cu balante cu parghii, mee betonicreer mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri rr geanane de elas < C 12/15 I ucrrle de important redu este ee eee ater avind-e in vedere umdtorce sn Mvettor, 8 sistem * pentru agregate se pot fol itate de mi i an pena cen ot flo ce unitate de misu capa betonee gradat 64 * pentru ciment se pot folosi ca unitate de misur& sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ; ** pentru api si aditivi se vor folosi recipienti gradati Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de umiditate. ‘Abaterile la dozarea volumetric nu vor depisi + 5 % pentru agregate si ji respectiv + 3% pentru ciment si apa adit 9.4. AMESTECAREA $I iNCARCAREA IN MIJLOCUL DE ‘TRANSPORT 9.4.1.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cidere liberd. in cazul utilizérii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cAdere liber’. 9.4.2. Prin amestecare trebuie si se obfind o distributie omogend a materialelor componente gi 0 lucrabilitate constanti. 9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in betonierd se va face incepind cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 9.4.4. Amestecarca componentilor betonului se va face pani la obfinerea unui amestec omogen. Durata amestecirii depinde de tipul si compozitia betonului, de condifille de mediu si de tipul instalatiei. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de Ia introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup& caz pentru : = utilizarea de aditivi sau adaosuri - perioade de timp friguros - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm. - betoane cu lucrabilitate redusd (tasare mai mica de 50 mm.) 9.4.5, Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii je cuprinsd intre 5 °C $i30°C. 9.4.6. Durata de incdrcare a unui mijloc de transport sau de menfinere @ ‘betonului in bunc&rul tampon va fi de maximum 20 minute.9.4.7. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului Pe 0 durati mai mare de 0 ord este obligatoriu ca toba betonierei si fie spalatd cu Jet puternic de api sau api amestecaté cu pictris si apoi imediat wolta complet. 9.4.8. in cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) utilizatorl (executantul trebuie si aibainformatii de la producitor in ceca ce ppriveste compozitia betonului pentru a putea efectua tumarea. si tralarea betonului in condititcorespunzitoare, pent a putea evalua evolufia in ‘timp a rezistenfei $i durabilitiii betonului din structura. Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare saw la livrare. Producitorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmitoarele informatii de bazi ~ denumirea stajii (fabricif) producitoare de beton; ~ denumirea organismului care a efectuat cerificarea de conformitate a betonului, seria inregistririi certficatului si conform punctului 9.22. sctul doveditor al atestari static’; ~ data yi ora exacti Ia care s-a efectuat incircarea (si dacd este cazul recizarea ore la care s-a realizat primul contact intre ciment i api); ~ numirul de inmatriculare al mijlocului de transport; ~ cantitatea de beton (m’”; Bonul de livrare trebuie si dea urmitoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectat(a) : - clasa de rezistenta - clasa de consistent a betonului ~ tipul, clasa, precum si dozajul cimentului - tipul de agregate si granula maxima + tipurile de aditivi gi adaosuri ~ date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitae,gelivitate.etc. Toate datele privind caracteristicile betonului ‘Vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. Aceste informatii pot proveni din catalogul producitorului de beton care trebuie si confind informafii cu privire la rezistenja' si consistenta betonului, dozare $i alte date relevante privind compozitia betonului, * Pentru amestecul prescris : ; detalii privind compozitia betonului, de exempla, confinutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri; 66 Hae eener nbeuie consemrate io bonul de Fora data i ora sos in amt betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura Dm ‘betonului la ivrare gi temperatura mediului ambiant. | mee x sim) zile de la livrarea betonului producatorul este obligat si ipa mas ibereze betonul marta. i certificat de calitate pentru betonu! si “ Reaaltacle necorespuncatomre obfinute pentra Probe de ce inte vor cate utlizatorului in termen de 30 le de la livrarea betonului. ae condfe va consent obligato contact nceiat ine ceas parti. 6710. ARMAREA BETONULUI 10.1. OTELURI PENTRU ARMATURI sep itile Fens ston amat tebui si se confomeze “ Specie chnice privind cerin le ie utiizate Leni pivind erin i etn de perfomant pert oe liza In Tipurile utilizate curent in elementele d in ele le beton armat (caracteristcile mecanice delivare) sunt indicts im standardele de produs STAS 438/189 Pent flr cu pofil net OB 37 5 profiate PC 2, PC 60 repectv 438 /2 sl 4383/4 «98 pei srme tase 5 plasesudte pet Beton smal omeniile de utilizare ale acestor tipuri de armituri sunt i 10107/0 - 90 sau in alte reglementiri specifice nt presante in STAS 10.1.1. Ofelurile de alte tipuri, inclusiv provenite «i , i, inclusiv provenite din import, trl ie agrementstctchnic cu precizrea domeniuluide ule 10.2 LIVRAREA sl MARCAREA __ 10.2.1. Livrarea ofelului beton se va face in conformitate cu reglementirile In Vigour, Inside un document de caltate (crificat_ de calitate/inspectie,declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de um organism acreditat, de 0 copie dupa certificatul de conformitate. jocumentele ce insofesc livrarea ofelului betor : ai trebuie s& contind urmatoarele informati * mde Is modacion © denumirea si tipul de ofel, standardul utilizat; © toate informatile pentru identificarea loturilor, © greutatea neti; ‘* _valorile determinate privind criteriile de performanti. 10.2.2, Fiecare colac sau legitura de bare sau eticheta, bine legati care va ea “e pine sda wo para 0 * marca produsului; * tipul armaturi * numaéruluilotuui gi al colacului sau legiturii greutatea neta, * semnul CTC. 10.2.3.Ofelul livrat de furnizori intermediari va fi insofit de un certificat privind ealitatea produselor care va confine toate daicle din documentele de ‘alitate eliberate de producatorul ofelului beton. 10.3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 10.3.1. Barele de armiturd, plascle sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incdt si nu sufere deterioriri Sau si prezinte substante care pot afecta armétura si/sau betonul sau aderenta beton - armatur’. Ofelurile pentru armaturi tebuie si fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate gi dotate corespunzator, astfel incat si se asigure : * evitarea condifiilor care favorizeaza corodarea armaturii, + evitarea murdiirii acestora cu pimant sau alte materiale; + asigurarea posibilititilor de identficare uyoard a fiecdrui sortiment si diametru. 10.4, CONTROLUL CALITATH Controtu! calititii ofelului se va face conform prevederilor prezentate la capitotul 17. 10.5 FASONAREA, MONTAREA $I LEGAREA ARMATURILOR. 10.5.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de ‘armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectulu. 10.5.2. Inainte de a se tece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectulu, finind seama de posibilititile practice de montare #1 fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de citre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. 10.5.3. Armitura trebuie taiaté, Indoitd, manipulaté astfel incat si se evite: * deteriorarea mecanic’ (de ex. erestatur, loviri); + ruperi ale sudurilor in carcase $i plase sudate; 69* contactul cu substanfe care pot afecta proprietjile de aderenjé sau pot Produce procese de coroziune. 10.5.4. Armiturile care se fasoneaza trebuie si fie curate si drepte; scop se vor indeparta * eventuale impurit acest aa de pe suprafata barelor ; indepirtarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeazi a innadite prin suduré, a Dupa indepartarea ruginii reducerea secfiunilor barelor nu trebuie si 6,00 m 1086 654 Jin tabelul 14.3. se prezinti termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranfa. Tabelul 14.3, Condifii tehnologice “Termenul (in zile) de Ta turnare Viteza de dezvoltare a Lenti Medie rezistentei betonului Temperatura mediului(C) [+5 | 10 [+15 [+5 [+10 [+5 Grinzi cu deschidereademax. [18 [14 [9 |10 [es [5 6,00 m Grinzi cu deschideri de a fis [iz fia [i [7 G.r12m. Grinzi cu deschidere > 12,00m|36 [28 [18 [28 [21 [14 OBSERVATIL Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de execute (functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in prezenta reglementare tehnicd in functie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor conform punctului 14 4 Dacé in timpul intirrii betonului temperatura se situeazi sub + 5° C atunci se recomand’ ca durata minima de decofrare si se prelungeascé cu aproximativ durata inghefului. Regulile privind opera ile de decofrare sunt prezentate in ANEXA V.1 8715. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 15.1. GENERALITATI 15.1.1. In vederea objinerii proprietitilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafefei trebuie tratata gi protejatd o anumita perioadi de timy finctie de tipul stueturi, elemental, conile de medi din moment ‘urnari si conditile de expunere in perioada de serviciu a structuri 15.1.2, Tratarea si protejarea betonului trebuie si inceapa cd posibil dupa compactare. ane 15.1.3. Acoperirea cu materiale de teriale de protectie se va realiza de indati betonul a cApitat o suficienta rezistenta a ia Eek 8 pentru ca materialul si nu adere la 18.14 Tratarea betonului este o misuri de protestie impotriva uscdrii premature, in particular, datorita radiafiilor sol Antuh : lare si vantuli Protectia betonului este o misuri de prevenire a efectelor: ‘ " * antrer (scurgerilor) stei_de ci a ewe ) pastei de ciment datoriti ploii (sau apelor * diferenjelot mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii sciizute sau inghefului; * eventualelor socuri sau vibrafii care ar i é jo putea conduce la o diminuar aderenfei beton-armatura (dupa intirirea betonului). mimare & 15.1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt : ‘* menfinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; * stropirea periodica cu api, . aplicarea de pelicule de protectie. 15.2. DURATA TRATARIL Durata tratarii depinde de a) Sensibilitatea betonului la tratare, functie de compozitic. Cele mai importante caracteristici ale compozitiei betonului, care influenteaz durata tratarii betonului, sunt : raportul api/ciment, tipul gi clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor. Betonul cu un confinut redus de apé (raport A/C mic) si care are in compozitie cimenturi cu intirire rapida (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decat un beton preparat cu un raport AC ridicat si cu cimenturi cu intarire normald, durata tratirii diferind in consecinta. De asemenea, avind in vedere cf, functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip I - V compozite, sunt mai sensibile la ‘carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., in eazul folosirii aceluiagi raport A/C se recomanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. 'b) Temperatura betonului In general, cv cit temperatura exterioara este mai sefzuté cu att timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dupa tumare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul si clasa cimentului, dimensiunile ‘clementelor structurale si proprietitile de izolator ale cofrajului. c) Conditiile atmosferice in timpul si dupa tumare Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate si viteza vantului, care pot accelera uscarea prematura a betonului. 4) Conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii Cu eat condifiile de expunere sunt mai severe cu atat este necesar ca durata de tratare si fie prelungité. {in figura 15.1. se prezint& schematic durata de tratare, funetie de urmatorii parametri * agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu; * conditiile de mediu in timpul tratarii betonului; * sensibilitatea amestecului (functie de tipul de ciment si raportul apW/eiment); pentru a se obfine un amestec mai putin sensibil Ia tratare trebuie jin general redus raportul apa/ciment. 89Z Sabi __Nintensa | 4greswitate tn tinpel! YE Urano B* STAT la Ui Durate oe traitaree recomandtat Lh... Bate ZF F...72Me F 10...luzie Fig. 15. 1. DURATA DE TRATARE A BETONULUI DUPA TURNARE fn tabetul 15.1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului gi condifiile de mediu in timpul tratari. {in tabelul 15.2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltirii rezistenfei betonului functie de raportul apa/ciment gi clasa de rezistenta a cimentului 90 Tabelul 15.1 Durata orientativa (in zile) a tratirii betonului [Dezvoltarea rezistentei T betonului rapida_| medic lent “Temperatura betonulul in timpul tratirii(°©)| 5 | 10 | 15 |5| 10] 15] 5 | 10 | 15 [Condifit de mediu in timpul trata Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% |2| 2 | 1 |3 2]4al4[2 Elemente expuse razelor solare sau vantului cu vitezi medie, [4/3 | 2]6)4|3|8|5|4 umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o vite mareavin-| 4) 3 | 2 |8 tului sau la o umiditate sub 50% Tabelul 15.2 Viteza de dezvoltare Raport Clasa de a rezistentei betonului apa / ciment rezistenta a cimentului rapid <0,5 42,5 R-52,5R medie 0,5 + 0,6 42,5R <05 325-425 Tent toate celelalte cazuri Darata tratirii exprimata in tabelul 15.1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-se pentru fiecare az in parte, funetie de considerafiile prezentate in prezentul cod. jn tabelul 15.1. sunt prezentate recomandari privind durata tratirii betonului pentru cimenturi de tip 1 (Portland) si pentru temperaturi de 5° C, 10° C si 15° C. Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C durata tratérii poate fi aproximativ jumitate din durata tratdrii betonului la 20° C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o ‘metoda de reducere a timpului de tratare, ‘Betonul preparat cu cimenturi confinand si alte componente decat clincher (tip 11 32,5; IIT 32,5; IV 32,5 ete.) sau confinand annmite tipuri de adaosuri ‘este mult mai sensibil la tratament decat betonul preparat cu ciment de tipul I, 1la acelasi raport api/ciment, in aceste cazuri se recomandi, fati de conditiile date in tabel, ca durata tratirii si creasca in medie cu dou’ zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip Il, III, IV sau V. ‘In cazul in care betonul este supus intens la uzurd sau structura se va afla in condifii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare cu (3 + 5) ile. Not In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intirire si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupa tumare (ca exceptia recipientilor pentru lichide). In cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditifii va fi asigurata (14+28) zile, in functie de anotimp si condifiile de expunere. 15.3. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda, 15.4, Stropirea cu api va incepe dupa (2+12) ore de la tumare, in functie de tipul de ciment utilizat $i temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie si nu fie antrenatd pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de (26) ore in aja fel incdt suprafafa si i permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste condifile de calitate similare cu condifiile de la apa de amestecare. In cazul in care temperatura mediului este mai mici de +5° C, nu se va proceda la stropire cu apé ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. In general, in momentul in care se obfine o rezistenfi a betonului de 5 N/mm? ‘nu mai este necesara protectia, Peliculele de protectie se aplicd in conformitate cu reglementirile speciale. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilend atéta timp cat prin cdderea precipitatiilor exist pericolul antrenérii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa fie in contact cu ape curgitoare va fi protejat de actiunea acestora, print-o deviere provizorie de cel pufin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplange sau batardouri). 92 16, BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $1 BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE 16.1. BETOANE CONTINAND O COMBINATIE DE ADITIVI 16.1.1, In multe situafii cum ar fi: betonul masiv, betonul cu rezistenta mare la inghe - dezghet si la agentii de dezghetare, betonarea cu viteza foarte mica, este avantajos sd se foloseasca la prepararea betonului mai multi aditivi. 16.1.2. Efectele aditivilor asupra proprietitilor betonului proaspat sau {ntirit (prezentate la capitolul 4.4.) sunt in general cunoscute in cazurile in care se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenté a mai multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecérui aditiv luat separat asupra proprietitilor betonul cays jin care folosirea a doud tipuri de aditivi este chiar li, de exemplu aditivii mari reducitori de apa si aditivii antrenori incompatit de aer. _— {in cazul folosirii unei combinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari esentiale in ce priveste timpul de prizi sau dezvoltarea rezistentei in timp. 16.1.3. in cazul in care se foloseste 0 combinatie de aditivi trebuie si se ceari de catre utilizator efectuarea de experimentiri suplimentare unor institute specializate si si se consulte producatorii de aditivi asupra compatibilitiii folosiri lor. Stabilirea compozitiei betoanelor gi verificarea nivelelor de performanti stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face: 1a) pe baza studiilor elaborate de citre institute de cercetare sau de Invi{imant supeios, pentru constructii de important deosebitd cau exceptional, } ') pe bazi de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru constructii de important normala sat! redusi. 16.2. TURNAREA BETONULUI SUB APA 16.2.1. Betonul tunat sub apa trebuie si aibé proprietifi speciale in stadiile proaspit si intirit; trebuie si aibi consistenta necesaré de a putea fi pus in opera usor, si aibi o structurd densa chiar gi fird compactare gi si nu segrege. 9316.2.2. Turnarea betonului sub api se face numai in incinte cu api stititoare sau care a fost adusi in aceasta stare prin misuri corespunzitoare. 16.2.3. in cazul in care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisi céiderea liberd a betonului prin apa chiar pe distante foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate turna prin tuburi Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie si se facd continu, capatul inferior al tubului trebuie si fie imersat in beton cu minimum 40 em in cazul ciderii libere a betonului prin tuburi si cu cca. 100 em. in cazul pomparii acestuia. 16.2.4. La stabilirea compozitiei betonului tumat sub ay urmatoarele recomandari * Consistenta Pentru betoane tumate sub api se va folosi o consistenté corespunzitoare unei clase T3 sau T4 functie de tehnologia de turnare prin cidere liber prin tuburi sau prin pompare. in cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie si confind 0 cantitate mare de apa, impunandu-se utilizarea aditivilor mari reducdtori de apa. * Agregate Pentru a se obfine o buna lucrabilitate la un raport api/eiment mic, amestec compact far mijloace suplimentare de compactare se recomanda folosirea de agregate rotunde cu 0 suprafafi neted’. Se recomanda folosirea unei ‘granulozititi continue, avand in vedere pericolul mai mic de segregare fata de amestecurile cu granulozitate discontinud. Se recomanda pentru a nu provoca dificultati la tumare ca dimensiunea maxima a agregatelor si fie de 31 mm. * Ciment in general se recomanda majorarea cu cca. 10% a dozajului de ciment in comparatie cu cerinfele normale pentra a imbundtiti coeziunea betonului proaspat, diminuarea pericolului pierderii de ciment prin solubilizare si pentru a asigura o cantitate suficienté de ciment dup o posibila solubilizare care apare aproape inevitabil. Continutul de ciment trebuie stabilitfindnd seama ca un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandata pentru betonul turnat sub apa in vederea cresterii rezistentei sale la atacul chimic si reducerii cdldurii de hidratare. se fac 94 16.2.5. in cazuri speciale pe baza unor experimentari de laborator si a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali si de adaosuri betonul poate fi turnat prin cddere liberd prin apa. jn cazul fundatiilor la care sipaturile se executd cu epuismente dac& apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii rimane un strat de api de cca. 10...15 cm. grosime, se admite in mod exceptional, tumarea betonului sub api {in acest caz betonarea se va incepe de la un colt al fundafiei turnandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe intreaga suprafati. In acest caz se va tuma beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturaté a agregatelor, cu spor de ciment 10— 15 %). Betonarea va continua apoi in uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior. 16.3.BETOANE TURNATE PRIN POMPARE 16.3.1, Materialele utilizate pentru prepararea betonului tumat prin pompare trebuie si fie dozate si amestecate in mod corespunzitor. Controlul calititii materialelor componente ale dozrii si amestecdrii este esential pentru realizarea unui beton corespunzitor tehnologiei prin pompare. 16.3.2, Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitati la 1/3 din diametrul conductei de refulare. in cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor si fie 40 % din diametrul conductei 16.3.3. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10..C 20/25. Pomparea betoanelor de alti clasi situati in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea ‘unor incereari experimentale preliminare care si dovedcasci aplicabilitatea procedeului 16.3.4. Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel inet procesul de pompare sf se realizeze normal si continuu far a se depisi insi valorile limita care condiioneazé realizarea rezistenfei si durabilitatea betonului intiit. Consistenfa betonului proaspat trebuie si fie uniforma pentru a realiza 0 pompare fluent a betonului. In general se récomanda ca tasarea betonului proaspat si nu depigeasci urmitoarele valori: 95* maximum 120 mm. pentru betoanele cu aditivi piastifianis maximum 180 mm, pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifiangi 16.3.5. Confinutul in part fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm.) se recomandi si fie de minimum 350 kg/m? in general fractiunea find mai mici de 0,2 mm se recomanda si fie in proportie de 15 - 30 % fafi de masa betonului, 16.3.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obignute eu mele cretridatrate consistefe bets i coninutuul de parti fine. 16.3.7. La prepararea betoanclor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti. In functie de condifiile de transport si punere in oper se poate utiliza gi o combinatie de aditivi dar cu condifia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 16.1.3. fj 16.3.8. inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor i amorsate cu lapte de ciment avind compozitia : 2 pirti ciment si i (in unititi de masa). pis cient #19 pase aps 16.3.9. La punerea in operd a betoanelor pompate in functie de mediu gi complexitatea lucrarii se vor lua toate masurile in asa fel inca * procesul de pompare si se desfisoare continu fara intreruperi care favorizeazi blocarea betonului in conducte; * indltimea liberd de cidere a betonului si fie de max. 0,5 m; * grosimea stratului de beton sa fie maximum 40 cm. * betonul sa fie bine compactat prin vibrare 16.4. BETOANE TURNATE iN COFRAJE GLISANTE 16.4.1. Cerinte 16.4.1.1. Cerinte de proiect (procedural Pe probe pastrate in condifi standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta corespunzitoare clasei de beton prescrise si unde este cazul, gradul de impermeabilitate si/sau gelivitate previzut. , 96 16.4.1.2. Cerinte tehnologice fn prima fazi de intirire betonul trebuie si atings rezistentele necesare desprinderii de coftaj, mentinerii formei si consolidari tijelor de sustinere. ‘La stabilirea vitezei de glisare se vor lua in considerare timpul necesar atingerii unei rezistenfe de * 0,15...0,2 Nimm' la desprinderea de cofraj; * cca. 0,4 N/mm a iesirea din cofraj. aceasta se va aprecia mai intai prin efectuarea incercirilor preliminate, iar {n timpul executiei prin impungerea betonului cu o vergea din ofel - beton cu diametrul 10.....12 mm. 16.4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspit * Consistenfa betonului la focul de punere in lucrare va fi de 73 (lasare 70 + 20 mm.) end punerea in opera a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare; ~ T3/T4 (tasare100 + 20 mm.) cand punerea in oper a betonultii se face prin pompare; = T4 (tasare 120 + 20 mm.) cand se folosesc aditivi superplastifianfi sau celemente cu armituri dese. ‘Temperatura betonului proaspat la locul de punere in lucrare, dimensiunea cea mai mica a secfiunii elementului va fi cuprinsi indicate in tabelul 16.4.1. Tabelul 16.4.1 Dimensiunea minima a “Temperatura betonului proaspit sectiunii elementului co min. max <03m 10 30 03.1. 3 30 1.2m 5 25 >2 3 20 * Executantul va stabili consisten{a betonului proaspat ce trebuie obfinuti la statia de betoane, astfel incit tinand seama de conditiile de mediu si de durata totali de transport pani la punerea in operi, si se realizeze conditiile impuse la locul de turnare. 16.4.1.4. Cerinte privind materialele componente si compozitia betonului * Ciment Daca prin proiect sau proceduri nu sunt previzute condifii speciale care si impuna folosirea altor cimenturi se recomandi utilizarea cimenturilor de tip | 97(clasa 232,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros cand este recomandati folosirea cimenturilor fird adaosuri tip I cu clasa > 42,5. * Agregate . in general se vor folosi agregate de balastcra sorturle 0 - 3; 3 7;7- 16; 16 -31 astfel ineat dimensiunea maxima a granulelor ce agregat si fie ce! mult 1¥6 din grosimea clementului de beton ce se gliseazi. In cazurile in care se utilizeaza agregate de concasaj (sorturile 7 - 16 si/sau 16/31) granuloztatea agregatului total se va inscrie in zona imediat superioara (cu continut mai ridicat in parti fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv * Adit In vederea imbundtitirii lucrabil eres imbundtiirit Iu betonului proaspat si ale caractersticilor de rezistenté si durabilitate ale betonului intirt se impune flores unui in uta tip de adi = aditiv plastfia : aes plastifiantantrenor de aer pentru betoane cu consistenfa de max. - aditiv superplastifiant pentru betoa 8 2C i = perp pentru betoane de clasi 2 C 25/30 si consistenta - aditv intrzietor in cazurile in care din diferite motive (transport, glisare pe inp eilduros,adoptaresunorvteze mic de gir) se depsete daa it admisiintre tumarea a doud straturi suecesive sau se intrevede realizarea unei rezistenfe mai mari de 0,2 N/mm’ la desprinderea de cofiaj; se vva evita asocierea cu un alt tip de aditiv. . in cazurile in cate la betonne preparate cu aditivi plastfianti/antrenori de aer sau superplastifianti apare necesara si prelungirea duratei de menfinere a Ecoaaal stare proaspt’ atunci pe Langa aditivul de baz se poate adiuga un aditiv intarzietor insi_numai pe bazi de incerca tor ins _numai pe bazii de incercdri preliminare si cu acordul ‘unui institut de specialitate, m neues 16.4.2. Compozitia betonului se va stabili pe baza de incerciri preli inclusiv pe baza recomandarilor efectuate in prezenta reglementare tehnic&. re, 16.4.3. Prepararea si transportul betonului Prepararea si transportul betonului destinat executi 2 i destinat executirii constructiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandirilor efectunte Ta capitolul 12 precum si a preci lor ce urmeaza : 98 * trebuie si se {ind seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi). * transportul betonului de la stafie pani la locul de punere in operd se va face cu autoagitatorul * transportul betonului pe vertical’ se va face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, et. * betonul se va descarca prin mijloace de transport pe orizontala (roabe, tomberoane) si repartiza uniform in cofrajul glisant jn cazul utilizérii pompelor de beton, descrearea se poate face direct in ccofrajul glisant. 16.4.4, Punerea in oper a betonului 16.4.4.1. Tumarea betonului se va face in straturi orizontale uniforme de 20....25 em. grosime, care se succed la intervale de timp - stabilite in functie de compozitia betonului, de condifiile de mediu si de viteza de glisare - astfel re o bund legitura intre straturi si deci, continuitatea incit si seas elementului. 164.42, Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de interior, de cdtre 0 echipa instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manualé cu sipci/vergele ete. 16.4.4.3. Viteza de glisare in conditii normale de temperatura si de lueru va fi cuprinsi intre 10.....25 em/ora. ‘Aceasta poate fi redusi pani la 5 em pe ord in cazuri exceptionale (conditii de timp friguros, zone de lueru aglomerate, eventuale intemperi). 16.4.4.4. Executantul va lua toate misurile tehnico - organizatorice pentru cca operatia de glisare s& se desfagoare continu si in bune conditii. Tn acest scop se va corela ritmul de preparare, transport i prnere in oper a betonului cu viteza de glisare, {inind seama de conditiile de mediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea tumarii betonului 16.4.5, Tratarea ulterioara a betonului 16.4.5.1. In conditii normale de temperaturd, dupa iesirea din cofrajul glisant betonul va fi menfinut in stare umeda minimum 7 zile si protejat de actiunea razelor solare gi a vantului minimum 24 ore. 9916.4.5.2. in perioada de timp friguros se vor lua misuri de protectie astfel inet betonul recent decofrat sé se men{ind la o temperatura de + 10.....+ 15°C timp de minimum 3 zile de la turnare sau pe bazi de proiect conform normativ C 16/84. 16.4.5.3. In toate cazurile se va tine seama si de recomand: capitolul 15 * Tratarea betoanelor le formulate in 16.5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE 16.5.1. in clementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitiri importante se pot ingloba bolovani de piatrd, realizandu-se betonul ciclopian. Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50 % din volumul elementelor de constructie, in cazul folosirii betonului de clasi pind la C 4/5 inclusiv, side maxim 30 % in cazul folosiii betonului declasd mai mare ca C 4/5. in medii cu agresivitate chimici sau cénd se impun conditii de impermeabilitate nu este permisi utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de construct. 16.5.2. Bolovanii ce urmeazi a fi inglobati trebuie si indeplineasca urmatoarele condifii : a) nu trebuie sa aiba crapituri; ) dimensiunile nu trebuie si depaseased 1/6 din cea mai mici dimensiune aelementului de constructie; ©) raportul dintre dimensiunea maxima si minima nu trebuie si depaseasca 25; 4) roca din care provin si fie stabild si negeliva: ©) inainte de a fi introdusi in beton, trebuie si fie curdtati si spalati , de preferinfi cu jet de apa sub presiune. 16.5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmitoarele reguli : a) Se toama un prim strat de beton in grosime de 25 em. care se bate cu maiul, se vibreazi cu pervibratoare. Peste acesta se toarnd al doilea strat de beton de cca. 15 cm. grosime, in care se indeasi prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau blocurile asezate la o distant de cel putin 20 em. de marginea 100 masivului, distanfa dintre bolovani va fi cea minima nécesard introducerii pervibratorului cu. care se efectueazi compactarea betonului ii care se inglobeazi bolovanii; ») Straturile urmatoare se executi la fel ca cel de mai sus, la ultimul strat se -va realiza 0 acoperire cu beton de cel putin 20 em; ©) La betonarea fundatiilor masive se vor lisa, in rosturile de lueru orizontale, bolovanii iesiti in afar cu cel putin jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vibra sau se va bate cu rmaiul intre pietre fra a le distoca insi din masa betonului. La reluarea turndrii intreaga suprafafi a betonului, inclusiv a pietrelor se va curia, uda gi se va asteme un strat de mortar de ciment de cca. 2 - 3 cm. de aceeagi clas cu a betonuluis, d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in beton; ¢) Nu se admite agezarea bolovanilor in amestecul de beton care a inceput si facd prizi 1) Contactul intre bolovani si eventuale armituri de siguranfii nu este permis; 10117. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR Domeniu si obiective Aceasti reglementare tehnici prevede niisurile minime obligatorii necesare controlului execufiei structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca gi verificarile ce trebuie ficute conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerinfelor specificate. 17.1. CLASIFICAREA CONTROLULUI 17.1.1. Generalititi Pot fi identificate trei sisteme de control, functie de partile care le exerciti fiind definite obiective diferite pentru fiecare sistem. Controlul de calitate se poate face astfel autocontrol * control interior control intern control ierahic Steontrl extern (CQ) * control exterior * control de conformitate 17.1.1.1. Controlul i Controlul interior este desfigurat de citre producitor si / sau executant, fiecare in domeniul siu din cadrul activititii de construc exercita terior * din initiativa proprie (proceduri interne de control) * in conformitate cu reguli extemne stabilite de investitor sau de citre o organizatie independent, la cererea investitorului 171.12. Controlul exterior Controlul exterior ~ controlul care se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul exterior poate consta din * verificarea masurilor de control interior (atata timp cat acestea sunt in conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau * procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior. 17.1.1.3. Controlul de conformitate Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea ‘unei unititi sau a productiei se desfisoard in conformitate cu regulile stabilite. 102 Controlul de conformitate este in general o parte din controlul exterior si efectueazi de citre organise independente autorizate pentru efectuarca de certificare a calititii produselor folosit in constructii conform HG 17.1.2. Freeventa 51 intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferte stadii ale procesului de executie / productie a betonului gi se stabilese prin programe de control ale factorilor implicati 17.1.3. Controlul calititii lueririlor de executie se face avand ca bazi Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si réspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistlor verificatosi de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execufia, ale expertilor tehnici atestafi, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calititii, HG.925/95 si HG. 766/97 17.2. PROCEDEE DE CONTROL A CALITATH IN CONSTRUCTII 17.2.1.Controlul productiei si executiei Prin controlul productici si executiei se infeleg toate misurile necesare pentru mentinerea la un nivel corespunzitor a calititii betonului in conformitate cu cerinfele specificate. Ea include inspectiile in diferite etape ale producerii / punerii in lucra a betonului si determinarile (utilizarea si interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betonul inti Controlul producti si/sau executiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinjelor printr-un sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funcfie de natura lucrarilor (productie, betonare, tratare, ete.) = (control interiot) - sau printr-un organism independent (control exterior), conform pet. 17.1, in ambele cazuri trebuie si se dispuni de dotiri corespunzitoare (echipament, aparaturi, personal) pentru realizarea inspectiilor $i determinatilor. Date relevante asupra controlului productiei in stafii de betoane sau controlul executiei pe santiere, trebuie consemnate sub forma tnor procese verbale sau in alte tipuri de documente. 103De exemplu pot fi consemnate urmitoarele : * numele producdtorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi si adaosuri; * numérul (seria) documentelor de livrare si cerificare a calititii pentru ciment, agregate, adaosuri si aditivi; * sursa de api de amestecare; * consistenta betonului; * densitatea betonului proaspat; * raportul apa / ciment al betonului proaspit; * cantitatea de apa; * continutul de ciment; * data si ora la care s-au prelevat probe; * numirul de probe; * programarea si ctapele punerii in opera si tratirii betonuluis * temperatura si condifiile atmosferice in timpul betondrii si tratarii betonului, ete. Informatii suplimentare in cazul betonului marfa (gata preparat) * numele furnizorului; * numérul (seria) bon livrare-transport-primire. Toate abaterile de la procedurile specificate in ceca ce priveste transportul, descircarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate i raportate responsabililor cu executarea lucrarilor. Procedurile de control al productiei si/sau executiei intocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si determinirile efectuate in cadrul controlului productiei si / sau executiei pot fi luate in considerare pentru controlul de conformitate. 17.2.1.1. Controlul materialelor constituente, echipamentelor, executirii si proprietatilor betonului Materialele constituente, echipamentul, executia lucrarilor si betonul vor fi supuse controlului pentra a se verifica conformitatea lor cu. procedurile, reglementirile si cerintele specifice. 4) Controlul calitatii cimentului Verificarea calitafii cimentului se va face * la aprovizionare, conform prevederitor din ANEXA VI.1.,punctul A.1.; 104 inte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI. ,punctul B.1 (in ambele cazuri se va tine seama gi de precizarile facute la punctul 4.1.3.) Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 - 1, 196 - 2, 196-3, 196 - 4, 196 - 5, 196 - 6, 196-7, 196 - 21. +b) Controlul calititii agregatelor Verificarea calititii agregatelor se va face : * Ia aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1., punctul A.2.; * inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.., punctul B.2. Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80. ¢) Controlul calittiiaditivilor Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA VL1., punctul A 4 (la aprovizionare) si B 3 (inainte de utitizare) 4) Controlul calitétii adaosurilor (cenusé de termocentral Utilizarea cenusilor de termocentrala se poate face numai pe baza unor avize speciale, conform celor precizate la punctul 4.5.1 Verificarea calititii adaosurilor se va face conform prevederilor din ANEXA VILL, punetul A 3. Nota : fn cazul in care la prepararea betonului-nu se foloseste apa din refeaua de apa potabild este obligatoriu controlul calitafii apei pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute in STAS 790 /84. ©) Controlul calititii cofrajelor Este prezentat la capitolul 11, punetul 11.5. ) Controlul calitétii armaturilor * Armiturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanti pentru ofeluri utilizate in constructii; * Pentru fiecare cantitate 5i sortiment aprovizionat, operatia de control va ‘ine seama de prevederile din ANEXA VI.1..punctul A.5. : = examinarea confinutului documentelor de certificare a calitatii gi compararea datelor inscrise in certificat cu cerinfele reglementate pentru produs; - examinarea aspectuluis - verificarea prin indoire la rece; ~ verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenja la rupere, limita de ccurgere, alungirea la rupere). Plasele sudate vor fi verificate conform Specificatillor tehnice privind cerinte si criterii de performanté pentru ofeluri utilizate in constructii findndu- se seama si de prevederile din ANEXA VI. 1. pet. A 6. 105Frecventa si misurile ce se.adopti in cadrul controlului calititii betonului sunt prezentate in anexa V1.1. pet. C. si D. Controlul echipamentelor va asigura condifiile necesare stocarii, cntiririi, amestecirii, etc. si va verifiea daci sunt in conditii de functionare corespunzitoare conform reglementirilor specifice. Producatorii si utilizatorii de betoane trebuie si respecte frecventa si masurile ce se adopt in cazul controlului calititii materialelor gi betoanelor prevazute in anexa VILL 17.2.1.2. Controlul inainte de punere in oper’ a betonului Tnainte de punere in opera a betonului, inspectile trebuie sa ail urmatoarele aspecte esentiale : * geometria cofrajului si pozitionarea armaturii; * inldturarea impurititilor si substanfelor de orice naturi de pe suprafs coftajelor in contact cu betonul; epee * stabilitatea cofrajelor, * integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; * tratarea suprafejei cofrajelor; * curifirea armaturilor de impuritati si substanfe care ar slabi aderenta; * dimensiunea distantierilor, , * conditiile necesare unui transport eficient, misurile de compactare si tratare functie de consistenta specificati a betonului; in vedere * rezultatele si concluziile veificarilor efectuate pind la acest faz; * asigurarea unui personal instruit; * asigurare unor mésuri pentru situafii accidentale. 17.2.1.3. Controlul in timpul transpovtului, compactiri si tratiri betonului in timpul acestor operajii, inspectia trebuie si aita in vedere urmatoarele aspecte esentiale : * mentinerea omoge oper; * distributia uniforma a betonului in coffaj * compactarea uniforma si evitarea segregirii in timpul compactirii; * indljimea maximi de cdere a betonului; * viteza de tumnare, finnd seama de actiunea betonalui asupra cofrajelor: * durata intre etapele de amestecare, descatcare si tumnarea betonului; * masuri speciale in cazul turnari in conditii de vreme rece sau cilduroasé; betonului in timpul trensportului si punerii in 106 * misuri speciale in cazul rosturilor de lucru; * tratarea rosturilor inainte de turnare; * metode de tratare si durata tra atmosferice i evolutia rezistentei, * evitarea unor eventuale deterioriti ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibrafii asupra betonului proaspit;, in ANEXA VI. 2. se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executici. ji betonului funetie de condifiile 17.2.2. Criterii de conformitate Verificarea indeplinirii nivelelor de performanti prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie si se faci de cAtre producitorii de beton,executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior/de conformitate. La pet. 17.2.2.3. se prezinta criterile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului, Criteriile de conformitate pentru alte caracteristici ale betonului precum si pentru materialele componente se efectueazi conform unor reglementiti specifice avindu-se in vedere si prevederile mentionate in anexa V1.1. ‘in cazul in care rezultatele determindrilor nu indeplinese condifiile de conformitate, nu au fost efectuate determindri, in cazul unor defecte de execufie, influenfei unor condifii atmosferice sau in oricare cazuri in care exist dubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incerciri suplimentare (prelevari de carote, incerciri nedistructive, etc.) - (ANEXA V12., punctul 17). Se vor avea in vedere prevederile normativelor C 54/81 $i 26/85 17.2.2.1. Sisteme de verificare Controlul pentru betonul preparat in statile / fabricile de beton precum si pentru betonul preparat / utilizat pe santier, poate fi efectuat prin unul din turmatoarele sisteme CAZUL 1 : Verificarea efectuati de producitorul de beton sau de executant. CAZUL 2 : Verificarea efectuaté de a terta parte, jn acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuata de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a calitifii produselor folosite in construct), care verificd daca sunt indeplinite conditiile formulate la controlul productiei si dacd rezultatele determinirilor indeplinese proprietatile cerute betonului, 107