TEMA 30 COSTUL DE ACHIZITIE

Badea Mariana Madalina 11. Se constituie capitalul SC APOLLO SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoarea nominala de 10 lei. Aportul adus de actionari consta din: - 600 lei o licenta; - 400 lei un program informatic; - 30.000 lei cladiri; - 7.000 lei materii prime. Diferenta de aport in minus de 2.000 de lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. Rezolvare: 456 % 205 208 212 301 5121 = % 456 766 5121 1012 = = 1011 456 40.000 38.000 600 400 30.000 7.000 2.300 2.000 300 225 40.000

635 1011

= =

51. SC U.A.M.T. SA emite 200 actiuni la o valoarea nominala de 5 lei/actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei. Modalitatea de calcul a conversiei este: valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei - valoarea primei de emisiune = 1.500 1.000 = 500 lei Rezolvare: 404 = % 1011 1041 1012 1.500 1.000 500 1.000 1

1011

151. SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele date: - valoarea de inregistrare a cladirii 52.500 lei - valoarea amortizarii pana la data vanzarii de 12.500 lei - valoarea ramasa neamortizata 52.500 12.500 = 40.000 lei - valoarea de vanzare a cladirii 75.000 lei - dobanda lunara 7.500 lei - avansul incasat la vanzarea cu plata in rate 17.850 lei - numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunare Inregistrari la SC ALFA SA vanzator, inclusiv incasarea primei rate lunare. Rezolvare: 461 inregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe = % 89.250 7583 75.000 4427 14.250 = % 472 4427 5121 % 2812 6583 5121 472 26.775 22.500 (dobanda de incasat) 4.275 (taxa colectata aferenta dobanzii)

461

inregistrarea avansului incasat = 461 21.241,5 inregistrarea scoaterii din evidenta a m.f. = 212 52.500 12.500 40.000 inregistrarea incasarii ratei si a dobanzii = 461 includerea in venituri a dobanzii incasate = 766 7.500/luna

3 = 22.500

251. Lipsuri de produse finite, in valoare de 600 lei, cost efectiv 500 lei, prt de imputare 800 lei, TVA 19%. Imputarea se face unei persoane straine de societate de la care se recupereaza sumele. Rezolvare: 461 = % 758 4427 461 952 800 152 952 2

5121

= 345 500 (descarcarea gestiunii) 351. In luna martie SC OMEGA SA livreaza marfuri la intern si export, astfel: Facturile primite materiale 15.000 lei TVA 19% 2.850 lei Toal facturi primite 17.850 lei Facturi emise: la export: marfuri 40.000 lei La intern: marfuri 20.000 lei TVA 19% 3.800 lei Total facturi emise 63.800 lei Din valoarea totala a facturilor emise de 60.000 lei, valoarea facturilor emise la export reprezinta 66,7%, iar valoarea facturilor emise la intern reprezinta 33,3%. - TVA/d/ex = 2.850 x 66.7% = 1900,95 lei - TVA/d/int = 2.850 x 33.3% = 949.05 lei TVA de plata se poate calcula in doua variante: A din totalul TVA colectata se retine TVA deductibila la export si societatea nu mai face cerere de restituire de la buget a TVA deductibila la export; TVA/p = TVA/c - TVA/d/exp TVA/d/int. = 3800 2850 = 950 lei B din TVA colectata nu se retine TVA deductibila la export, dar societatea solicita bugetului de stat TVA deductibila la export 1900.95 lei TVA/d = TVA/c TVA/d/int = 3.800-1900.95 = 1899.05 lei Deci s-a platit 2850 lei si s-a incasat de la buget 1900,95 lei. Rezolvare:

711

451. Se incaseaza un avans de 4.000$, la cursul de 3,2 lei/$, de la client extern pentru produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10.000$ la cursul de schimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si se incaseaza diferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$. Rezolvare: incasarea avansului 5121 = 419 vanzarea produselor finite 411 = % 701 4427 descarcarea gestiunii 711 = 345 incasarea creantei % = 411 419 5121 38.080 12.800 25.280 3 12.800 38.080 32.000 6.080

551. Se trec pe cheltuieli creantele fata de un debitor devenit insolvabil, in suma de 350 lei, pe baza unei hotarari judecatoresti. Rezolvare: 4118 654 4427 = = = 4111 4118 4118 416.50 (TVA inclus) 350 66,5

651. SC ALFA SA primeste in consignatie un bun, pretul solicitat de deponent persoana fizica este de 500 lei, comisionul practicat de sc Alfa este de 10%. Rezolvare:

la primirea bunurilor cu Aviz de insotire a marfii o 8033 = 500 vanzarea bunurilor o 5311/5121 = % 559,5 707 500 708 50 4427 9.5 se incarca gestiunea cu valoarea marfurilor vandute o 371 = % 559.5 462 500 378 50 4428 9.5 se descarca gestiunea cu valoarea bunurilor vandute in consignatie pe conturile de bilant: % = 371 559.5 607 500 378 50 4428 9.5 si concomitent descarcarea gestiunii si pe conturile de ordine si evidenta o - = 8033 500 inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri: 121 = 607 500 707 = 121 500 708 = 121 50 achitarea drepturilor deponentilor o 462 = 5311/5121 500

751. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizare degresiva, in timp ce politica grupului este de a amortize aceste bunuri in mod linear. Filiala achizitionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei 4

estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara = 20%, norma de amortizare degresiva = 30%). Presupunem o cota de impozit de 25%. Sa se procedeze la retratarile prealabile consolidarii pentru exercitiul N+1, stiind ca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri. Rezolvare: Daca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri, retratarea amortizarii din N trebuie contabilizata din nou in N+1, prin intermediul contului de rezerve, deoarece conturile individuale transmise in fiecare an societatii-mama nu tin cont de aceste corectari: 281 106 = = 106 4412 20.000.000 5.000.000 (20.000.000*25%)

In N+1 se recunosc pe seama rezultatului diferenta de amortizare aferenta exercitiului current si impozitul amanat corespunzator acesteia: 281 6912 = = 6811 4412 2.000.000 500.000

851. Se obtine un credit bancar pentru o perioada de 6 ani cu o dobanda anuala de 20%, referitor la care se vor reflecta in contabilitate operatiile ce privesc: a) obtinerea creditului in valoare de 600.000 lei; b) dobanda datorata bancii pentru al doilea an stiind ca in anul 1 s-a rambursat rata si decontarea acesteia; c) rata devenita restanta la scadenta fixata pentru primul an; d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? Rezolvare: a) 5121 b) 666 1682 c) 1621 d) 1622 = = = = = 1621 1682 5121 1622 5121 600.000 120.000 120.000 100.000 100.000

7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fara sold. Rezolvare: C) fara sold Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie. Contul 581 "Viramente interne" este un cont de activ. In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza: - sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza: - sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). De regula contul nu prezinta sold. 27. Care din urmatoarele afirmatii este exacta: a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si opportune structurilor implicate in luare deciziilor si utilizatorilor externi; b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilitate de conducerea bancii; c) controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor. Raspuns: a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si opportune structurilor implicate in luare deciziilor si utilizatorilor externi conform normei BNR 17/2003 57. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raspuns: Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectful fa de normele tehnice i profesionale.

67. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei. Raspuns: 1. Cauze datorate interesului propriu; 2. Cauze legate de slbirea autocontrolului; 3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri; 4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism; 5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 107. Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Raspuns: Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 127. Evaluarea controlului intern: coninut, etape. Raspuns: Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate 7

aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: - care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicate? - n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; c) evaluarea riscurilor de eroare; d) verificarea funcionrii controlului intern; e) evaluarea preliminar; teste de permanen; f) evaluarea final i incidena asupra misiunii. 157. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri. Raspuns: 1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite 3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior 5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere 6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers 7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate 8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii 9. Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale 10. Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale 11. Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari

167. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Raspuns: Obiectivele auditului intern sunt: 1. protejarea activelor intreprinderii; 2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4. promovarea eficacitii exploatrii. 2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Raspuns: Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri activi ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr autorizaie. Dac un expert contabil aflat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunotina organului care i-a numit. Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege. Toate comentariile privind norma general de baz sunt i rmn pertinente 12. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale? Raspuns: Expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor sale procedeaza prin: a) verificarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat b) intocmirea referatelor de verificare tehnica profesionala asupra lucrarilor de expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale filialelor la cererea acestor comisii c) elaborarea documentelor de evidente a activitatilor desfasurate si raportarea Verificarea propriu zisa presupune: Studierea raportului de expertiza contabila judiciara cu scopul de a constata daca expertii au respectat in totalitate prevederile Standardului profesional 35/2000, daca obiectivele au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;daca expertii au respectat principiile contabilitatii, fara sa faca incadrari juridice ale faptelor 9

analizate;daca expertii au respectat codul etic national al profesionistilor contabili;analiza opiniilor separate,sau rapoartele expertilor consultanti, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza;verificarea starii de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si mandatul primit, pe baza declaratiei de independenta semnate pe proprie raspundere de catre expertul contabil numit din oficiu si /sau expertul consultant Daca expertul contabil verificator nu are observatii de facut, sau nu dispune refacerea raportului de expertiza contabila judiciara, el va inregistra raportul de expertiza contabila judicara in registrul special alocat si va aplica stampila de verificare pe prima pagina a lucarii depuse spre verificare 22. Care este diferenta intre expertul contabil si economistul salariat; dar intre contabilul autorizat si contabilul salariat? Raspuns: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de a ntocmi bilanul contabil. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase. * Este n discuie starea de salariat al unei firme i al unui cabinet de experi contabili sau de contabili autorizai. * Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei. * Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. 10

* Contabilul profesionist independent este acela care efectueaz, unui client, n mod curent, lucrri de audit sau eviden contabil, fiscalitate i alte servicii profesionale similare. * Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru ale unei organizaii afiliate IFAC. 8. In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? Raspuns: Serviciile fiscale constituie apanajul contabilului; Profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale, 30-50% la nivelul Europei din cifra de afaceri in sectorul profesiei contabile provine din serviciul contabil; Pe masura ce standardele profesionale in domeniul contabil devin tot mai neuter din punct de vedere fiscal, iar legislatia fiscala a statelor tot mai sofisticata profesia contabila trebuie sa adopte in sensul infiintarii de compartimente puternice de fiscalitate in cadrul societatilor de contabilitate de expertiza; Alti furnizori de servicii fiscale sunt avocatii; un studio arata ca totusi nu depasesc 5% din totalul serviciilor fiscale in economia mondiala. Contabilitatea reprezinta o surs privilegiat de informaii pentru organismele fiscale, deoarece majoritatea obligaiilor fiscale se stabilesc pe baza datelor furnizate de contabilitate. Este greu de stabilit o relaie de ordine ntre contabilitate i fiscalitate, adic a stabili cine influeneaz mai mult pe cine, pentru c n realitate cele dou se intercondiioneaz reciproc.Astfel: -contabilitatea ,,ofer materia prim fiscalitii n etapa de stabilire a impozitelor, taxelor i a altor obligaiuni de natur fiscal; -fiscalitatea ,,influeneaz contabilitatea prin reglementri specifice care urmresc atragerea la bugetul statului, bugetele locale i alte organisme publice de resurse financiare necesare att statului ct i instituiilor administrativ teritoriale. Consider c problema fundamental a raportului dintre contabilitate i fiscalitate izvorte din realitate n sensul c principiile, regulile, normele i reglementrile prevzute prin dreptul contabil i cel fiscal nu sunt n toate cazurile compatibile. Cu att mai mult n ara noastr unde n prezent ,,contabilitatea este reglementat, ceea ce presupune c informaia contabil se obine pe baza principiilor, regulilor i normelor formalizate prin texte de lege, iar informaia fiscal se bazeaz pe principii i norme definite prin dreptul fiscal, putem vorbi de dependena contabilitii de fiscalitate.

18. Criteriile de recunoastere a unui organism profesional. Raspuns:

Criteriile de recunoastere a unui organism professional contabil sunt: trebuie sa fie un organism necomercial si neguvernamental; sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; sa aiba capacitatea de a dezvolta standarde profesionale pentru membrii sai; sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii sale. 11

108. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama? Raspuns: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate Daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile Expertul care cunoaste ca este in incompatibilitate sau ca exista un motiv de refuzare in privinta sa este obligat sa declare Biroului Local de Expertize Contabile, presedintelui instantei ca se abtine de la efectuarea expertizei. EXPERTII CONTABILI SI CONTABILII AUTORIZATI RASPUND, IN EXERCITAREA PROFESIEI, DISCIPLINAR, ADMINISTRATIV, CIVIL SI PENAL, DUPA CAZ, POTRIVIT LEGII.

12

118. Calitatea lucrarilor si autocontrolul. Raspuns: Expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat i pe care le-a acceptat cu contiinciozitate , devotament , corectitudine i imparialitate. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific, n elaborarea lor expertul contabil fiind obligat s se raporteze la tiina contabilitii. Concluziile expertizei trebuie s fie fundamentate numai pe baza documentelor care atest evenimente i tranzacii care trebuie s fac obiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. Asigurarea calitii expertizelor contabile judiciare presupune respectarea i aplicarea principiilor contabilitii i a normelor profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitii de expert contabil i efectuarea lucrrilor de expertiz contabil. Calitatea expertizelor contabile poate fi observat mai degrab ca o consecin a competenei profesionale i a independenei expertului contabil dect ca un principiu deontologic de sine stttor. Pentru asigurarea calitii expertizelor contabile, experii contabili solicitai pentru efectuarea acestora sunt obligai s aplice principiile contabilitii i normele profesionale de referin elaborate de CECCAR. Raportul de expertiz contabil exprim un aport ridicat al indicelui contributiv personal expertului contabil, fiind o consecin a competenei profesionale i a independenei expertului contabil. Caracterul su tiinific se evideniaz pe dou paliere: 66. Se dau urmatoarele elemente de bilant: - total active = 425.000 mii lei; - cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; - cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei; - brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exista un comparator pentru o parte din brevete care ofera 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) in minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei. Raspuns: b) 143.000 mii lei; 156. Se dau urmatoarele informatii: Imobilizri corporale 29000; Fond de comer 1000; Stocuri 20.000; Creane 50000; Disponibiliti 5000; Capitaluri proprii 50000; Diferene din reevaluare 25000; Datorii nefinanciare 25000; mprumuturi bancare 5000 Rata de remunerare a VSB 15% Capacitatea beneficiar exprimata prin profit previzional net 1000/an Rata de actualizare 12% Se cere: valoarea ntreprinderii prin metoda rentei goodwill-ului (metod combinat) Raspuns: 13

GW =
t =1

(1 + r )

Sp

( CB i VSB ) (1 + r ) t t =1
n

= t =1
5

(1000 0,15 x104000) 1,12 t

Sp superprofit Superprofitul = CP-ANC*i i rata neutr; rata de rentabilitat (fr risc) ateptat de investitori care i-au imobilizat capitaluri sub forma valorii substaniale brute (sau o alt form a valorii patrimoniale) VSB valoare substanial brut (aici, fr fd comercial) VSB = Active bilaniere (corectate) + Active ale altor societi utilizate de ntreprindere Active ale ntreprinderii utilizate de alte societi

ANC 29.000 Imob c+ 20.000 stocuri+ 50.000 creante+ 5.000 disponibilit + 25.000 oblig nefinanciare 5.000 impr bancare 75.000 - fd comert = 1000 V = ANC + CB ANCxi t V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100= 74000- 9017= 1 1,12 V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 68269 166. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii. Raspuns: Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. 64983

14

Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efectueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. 186. O ntreprindere prezint urmatoarele conturi previzionale: Cifra de afaceri 100 milioane UM Rezultatul exploatrii 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71,6 Rezultat net consolidat 107,4 Rezultat aferent participatiilor minoritare (11) Rezultat net partea grupului 96,4 Informaiile cu privire la societile cotate din acelai sector de activitate conduc la urmtorul multiplu aplicat rezultatului ateptat pentru exercitiul N+1: multiplul pentru rezultatul exploatrii = 13. Impozit pe profit: 40% S se determine valoarea ntreprinderii, partea aparinnd grupului, prin metode comparative. (Metode de evaluare bazate pe comparaii de pia) Raspuns: Se utilizeaz multiplul rezultatului exploatrii. Valoarea de pia a tuturor aciunilor = 150 x 13 = 1950 Valoarea de pia a aciunilor deinute de grup = 1950 x 90% = 1755 15

Obs. ponderea participatiilor minoritare este de 10% 11 / 107,4 286. Dati cateva exemple privind cauzele intrarii unei intreprinderi in stare de dificultate. Raspuns:
Din cercetrile efectuate am ajuns la concluzia c noiunea de ntreprindere n dificultate este vast, avnd valene economice, juridice, dar mai ales financiare. Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate i lichiditate definete ntreprinderea in dificultate. Dificultile pot avea la baz cauze interne sau externe, att obiective ct i subiective, ce acioneaz n mod independent sau n intercorelaie. Cauzele dificultilor pot fi legate de oricare din aspectele activitii agentului economic, iar ncetarea plilor constituie efectul ultim al disfuncionalitilor ntmpinate n activitatea ntreprinderii. Am delimitat c pot exista dificulti temporare i permanente i c toate ntreprinderile sunt expuse riscului de a nu-i mai continua activitatea. De aceea, cunoaterea temeinic a cauzelor dificultilor i nelegerea lor constituie premisa aciunii de previzionare a activitii ntreprinderii i a strategiilor pe care le va aborda o ntreprindere n funcie de starea ei de sntate.

6. Analizati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea urmatoare: Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de 1 an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare: Ratele de lichiditate: A) Rata lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = = 3.500 / 8.500 = 0,4117 Valoarea acestui indicator variaza in functie de politica de finantare adoptata de companie si in functie de tipul de activitate desfasurat. Uneori, o rata de lichiditate mai mare decat media poate indica o activitate mai slaba a companiei respective. B) Rata lichiditatii imediate = Active curente (mai putin stocuri) / Dat. Curente = = 1.500 / 8.500 = 0,1764 Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continue activitatea, fara a beneficia de fluxuri monetare in viitor. Motivul pentru care stocurile au fost excluse din calcul este 16 31.12.n 40.000 2.000 500 1.000 30.000 5.000 8.500 0

acela de a focalize atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afla deja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stagiu. Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute nu trebuie luate ca atare, ci trebuie correlate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclul comercial. C) Rata lichiditatii bazate pe cash-flow = Cash-flow / Dat curente = -7.500/8.500 = -0,88 Sau = Cash-flow/Dat totale = -7.500/13.500 = -0,55 De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utilize activele curente pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta incovenientul ca se bazeaza pe o valoare statica, oferita de bilant sin u prezinta nici o indicatie cu privire la fluxurile monetare degajate de activitatea societatii. Prin indicatorul de lichiditate, atat cel current cat si cel imediat, arata de cate ori se acopera datoriile curente din activele unei societati. Mai exact transformarea urgenta a activelor in numerar. 95. Din contul de profit si pierdere al societatii se cunosc urmatoarele informatii: Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobanzi Impozit pe profit u.m. 1.500 100 200 60

Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentru intreprindere. Raspuns:

13. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri. Raspuns: Conform art. 141 Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt de asemenea scutite de taxa, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; 3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitive in bunuri immobile; 4. inchirierea seifurilor. 17

Conform art. 141 alin (3) din Codul fiscal orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e), in conditiile stabilite prin Normele metodologice. 13 .O societate comerciala A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticla la un prt de productie de 8 lei/sticla. Societatea A vinde catre societatea B cele 5.000 de sticle. Sa se determine valoarea accizei. Acciza unitara si cursul de schimb sunt cele prevazute de codul fiscal. Raspuns: Societatea A ca producator: A = K x R x Q unde: A = cuantumul accizei; K = acciza unitara R = cursul de schimb leu/euro; Q = cantitatea de hectolitri. A = 34,05 x 3,7364 x 37,50 hl = 4.770,915 lei Societatea B este comerciant nu producator, ca urmare ea nu are obligatii declarative in ceea ce priveste acciza. 13. Cum se determina taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate. Raspuns: Conform art. 271 din Codul Fiscal taxa pentru afiaj n scop de reclama i publicitate se datoreaza de ../../Local Settings/Temp/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML - #orice persoan care utilizeaz un panou, afiaj sau structur de afiaj pentru reclam i publicitate ntr-un loc public. Aceasta taxa se plateste ctre bugetul local al autoritii administraiei publice locale n raza creia este amplasat panoul, afiajul sau structura de afiaj respectiv. Valoarea taxei pentru afiaj n scop de reclam i publicitate se calculeaz anual, prin nmulirea numrului de metri ptrai sau a fraciunii de metru ptrat a suprafeei afiajului pentru reclam sau publicitate cu suma stabilit de consiliul local prin hotarari, astfel:
Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate Nivelurile apricabile in anul fiscal 2007 - lei/m2 sau fraciune de m2

a) n cazul unui afiaj situat n locul n care persoana deruleaz o activitate economic b) n cazul oricrui alt panou, afiaj sau structur de afiaj pentru reclam i publicitate

ntre 0 i 23, inclusiv ntre 0 i 17, inclusiv

Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate se recalculeaz pentru a reflecta numrul de luni sau fraciunea din lun dintr-un an calendaristic n care se afieaz n scop de reclam i publicitate

18

17. Orice planificare incepe cu intrebarea ?pentru ce suntem aici?? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pina la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare Raspuns:

25. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive. Raspuns: Ministerul Finanelor Publice este autoritatea de coordonare i reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitile publice. Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit de ctre autoriti competente, n mod unitar, potrivit prevederilor Ordonanei 119/1999 i ale actelor normative emise n aplicarea acesteia. Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit n urmtoarele forme: a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entitile publice i asupra tuturor operaiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice i a patrimoniului public; b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i ai bugetului oricrui fond special, la Fondul naional i la ageniile de implementare a fondurilor comunitare, precum i la alte 6 entiti publice cu risc ridicat, prin controlori delegai ai Ministerului Finanelor Publice. PROCEDURI SI TEHNICI DE CONTROL FINANCIAR Procedee clasice de control financiar Multitudinea activitatilor din economie, interconditionarea acestora impune folosirea mai multor procedee de control financiar. Stabilirea procedeului de control este indeosebi determinata in functie de natura si volumul activitatii ce urmeaza a fi controlate. Dintre procedeele de control financiar folosite in practica, mentionam: studiul documentar, controlul contabil, 19

controlul faptic, controlul total sau prin sondaj, analiza economico-financiara etc.

1. Studiul documentar are ca scop cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a fi controlate. Documentarea poate fi de ansamblu sau de detaliu cuprinzand structura interna, trepte ierarhice, competente acte normative care reglementeaza domeniul, instructiuni, norme metodologice, ordine; Pe baza studiului documentar se stabilesc obiectivele de control ce urmeaza a fi cuprinse in tematica de control, urmarindu-se: - inlaturarea neregulilor si abaterilor financiare; - solutionarea operativa a unor disfunctionalitati care creeaza probleme in utilizarea fondurilor in cresterea rentabilitatii si eficientei economice; - solutionarea unor nereguli privind perfectionarea activitatilor economice. Ca procedee de control financiar, studiul documentelor are ca principale obiective: - modul de constituire, organizare interna, competente si raspunderi; - modul de organizare si conducere a evidentei contabile si tehnico-operative; - rezultatele activitatii consemnate in darile de seama contabile si factorii care au avut influenta negativa asupra acestora; - incalcarile de lege constatate de organele care au efectuat anterior controlul, mentionate in actele de control incheiate si masurile luate pentru inlaturarea lor; - sarcinile rezultate din normele interne cat si din actele normative in vigoare care reglementeaza domeniile de activitate, a caror cunoastere asigura orientarea organelor de control in stabilirea aspectelor care trebuie verificate. 2. Controlul contabil este procedura de control cel mai des utilizat in practica de organele de control, intrucat aprecierea fenomenelor economice nu se poate realiza decat pornind de la analiza documentelor justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate sau in evidenta tehnicooperativa. Controlul contabil presupune verificarea atat a documentelor de dispozitie care reflecta declansarea operatiunilor economice cat si a documentelor de executie care fac dovada procedurii efective a operatiunii economice. Prin acest procedeu de control se stabileste realitatea, legalitatea, oportunitatea si necesitatea operatiunilor economice precum si eficienta acestor operatiuni. Controlul contabil poate avea un caracter preventiv atunci cand se verifica documentele care se primesc la contabilitate pentru inregistrare, caracter concomitent cand se verifica lucrarile premergatoare intocmirii bilantului contabil sau ulterior cand se verifica bilanturile contabile sau darile de seama contabile. 3. Controlul faptic este un procedeu de control utilizat pentru a stabili exactitatea si existenta mijloacelor materiale si banesti necesare desfasurarii activitatii. Principalele tehnici si instrumente de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnica si analiza de laborator, observarea directa si inspectia tehnica etc.. Inventarierea constituie modalitatea prin care se stabileste la un moment dat existenta stocurilor si realitatea soldurilor conturilor contabile. Inventarierea ca tehnica de control este diferita sau cel mult coincide partial cu activitatea de inventariere a intregului patrimoniu care se efectueaza cel putin o data p e an si constituie o etapa premergatoare intocmirii bilanturilor contabile. 20

Inventarierea de control presupune compararea soldurilor scriptice si faptice pentru operatiunile care sunt considerate sau exista suspiciuni ca au fost realizate cu incalcarea normelor legale . Expertiza tehnica si analiza de laborator sunt modalitati de control utilizate in controlul financiar pentru studierea unui fenomen economic pentru care organul de control nu are pregatirea necesara, aparatura necesara sau nu are competenta legala de a efectua asemenea operatiuni. Rezultatele expertizei tehnice si analizei de control sunt utilizate ca probe in instrumentarea controalelor organelor de control. Observarea directa este o modalitate de control utilizata pentru urmarirea la fata locului a modului de organizare si desfasurarea a muncii din diferite sectoare de activitate. Inspectia fizica este modalitatea de a constata existenta sau inexistenta unui post de activ, a imobilizarilor sau a actelor justificative inregistrate in evidenta. 4. Controlul total sau prin sondaj In practica controlul poate fi exercitat total sau prin sondaj. Controlul total se efectueaza in cazul unitatilor mici si presupune verificarea tuturor operatiunilor economice pe o perioada determinata, de regula un an. Controlul total ofera o imagine completa si clara asupra intregii activitati si da posibilitatea luarii unor masuri care sa duca la eficentizarea acesteia. Controlul prin sondaj, presupune verificarea unor anumite documente si operatiuni care permit formularea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului urmarit. Eficienta controlului prin sondaj depinde de nivelul de pregatire profesionala a controlorului, de experienta acestuia in a alege perioada supusa controlului, operatiunile si documentele ce se controleaza si care dau posibilitatea generalizarii concluziilor si luarea celor mai bune masuri pentru inlaturarea fenomenelor negative. De multe ori controlul prin sondaj se transforma in control total atunci cand pentru a stabili intinderea si amploarea termenului se impune efectuarea unui control complex si atotcuprinzator. Tehnicile si modalitatile de control se intrepatrund in forme multiple si variate cum ar fi: - controlul simultan este acel control care se efectueaza la mai multe obiective similare; - controlul direct este si un control simultan si se efectueaza in timpul executiei activitatilor respective; - controlul propriu este in acelasi timp si simultan si se exercita in timpul executiei lucrarilor cat si pe masura finalizarii lor; - controlul periodic este cel organizat la intervale regulate si cuprinde totalitatea obiectivelor sau a faptelor de controlat care au drept caracteristici principala repetabilitate (controlul balantelor lunare, controlul anual al stocurilor etc.). Controlul periodic include si controlul exceptional, sporadic, ocazional, indicat in cazul cand intervine un risc sau exista amenintarea unui pericol; 5. Analiza economico-financiara Analiza economico-financiara este atat un procedeu de control dar si un instrument metodologic, utilizat de controlul financiar prin care activitatea economica controlata este descompusa pe elemente constitutive si studiaza raporturile existente intre acestea. Tehnica generala de analiza economico-financiara presupune determinarea elementelor structurale a factorilor care influenteaza direct sau indirect fenomenul economic, corelatia dintre acesti factori si fenomen, dintre cauza si efect. Analiza economico-financiara presupune cercetarea activitatii atat aspect calitativ respectiv depistarea legaturilor cauzale intre fenomene, dar si cantitativ prin cuantificarea influentelor asupra fenomenului economico-financiar. 21

Tehnicile utilizate in analiza economico-financiara sunt multiple, printre cele mai des intalnite enumeram: - divizare; - gruparea; - corelatia; - calculul matricial; - cercetarea operationala. Utilizarea unor anumite modalitati, tehnici de control cu analiza economico-financiara a activitatii este in functie de natura surselor de date, de modul lor de culegeri, inregistrare, prelucrare si pastrare. Intre analiza economico-financiara si controlul contabil exista o stransa corelatie si interdependenta desi acestea pot fi separate atat din punct de vedere teoretic cat si practic. Analiza presupune utilizarea controlului contabil pentru a se asigura ca informatiile folosite sunt exacte si reale, iar controlul contabil foloseste rezultatele analizei in scopul orientarii generale a activitatii si descoperirii laturii negative ale acesteia. Analiza utilizeaza date sintetice, centralizate, dari de seama contabile pentru a scoate in relief legaturi cauzale dintre diverse fenomene, controlul contabil si cel faptic utilizand date din evidenta analitica si tehnico-operativa. Un rol deosebit in analiza economico-financiara il are instrumentul matematic. Utilizarea instrumentelor matematice de calcul si analiza in efectuarea controlului financiar este dependenta de folosirea lor in munca de organizare si desfasurare a activitatii economice. 30. Reguli de evaluare alternativa a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz. Raspuns: Tratamente contabile alternative Pe baza unor reglementari legale, elemenetele patrimoniale pot fi prezentate in bilant la o alta valoare, dupa cum urmeaza : a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de inlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viata limitata si pentru stocuri; b) Evaluarea prin metode, altele decat cea prevazuta la pct.a), care sunt destinate sa tina cont de inflatie pentru elementele prezentate in conturile anuale inclusiv capitalurile proprii; c) Reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor financiare. La aplicarea uneia dintre cele trei metode, in reglementarile legale trebuie prevazute continutul, limitele si regulamentul de aplicare. Ministerul Finantelor poate solicita intreprinderilor care intra sub incidenta acestor reglementari sa urmeze prevederile Standardului de Contabilitate National Contabilitatea de inflatie inclus in Volumul 3. In acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decat costul istoric, conform unor reglementari speciale. In cazul in care valoarea unui activ al intreprinderii este determinata potrivit unor reglementari legale, acea valoare va fi atribuita activului la inregistrarea in contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, in locul costului de achizitie sau costului de productie sau a oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de productie sau a celui 22

de achizitie cu valoarea cea mai recent atribuita acelui activ in baza reglementarilor legale sau ca rezultat al aplicarii ajustarilor la inflatie. Informatii aditionale ce trebuie prezentate in cazul abaterii de la regulile privind costul istoric In cazul aplicarii tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum si baza de evaluare adoptata pentru determinarea valorilor activelor respective, trebuie prezentate, pentru fiecare element in parte, in notele la conturile anuale. In cazul fiecarui element bilantier influentat ca urmare a aplicarii unui tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat in notele la conturile anuale. Valorile comparative se refera la : a) valoarea totala a activelor incluse in acel element bilantier determinata pe baza costului istoric; b) valoarea totala a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-a aplicat tratamentul contabil alternativ . In conditiile in care profitul sau pierderea exercitiului financiar au fost influentate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenta trebuie cuantificata si prezentata in notele la conturile anuale. Rezerva din reevaluare Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricarui activ, pe una din bazele mentionate mai sus , trebuie reflectate in debitul sau creditul contului Rezerve din reevaluare, dupa caz. Rezerva din reevaluare trebuie prezentata in bilant la un sub-post separat in cadrul postului de rezerve. a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata in totalitate sau partial, in orice moment; b) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele inregistrate la acest post bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizata ; c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, daca ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate ; d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusa decat in situatiile prevazute mai sus. In cazul aplicarii metodelor de evaluare prevazute mai sus se vor mentiona, in notele la conturile anuale, continutul, limitele si modalitatile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilant si din contul de profit si pierdere, precum si metoda adoptata pentru calculul valorilor obtinute. Miscarile din cursul exercitiului financiar in contul Rezerve din reevaluare se vor prezenta in notele la conturile anuale, cu urmatoarele informatii : a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului; b) sumele creditate in contul Rezerve din reevaluare in timpul exercitiului ; c) sumele transferate din contul Rezerve din reevaluare pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc; d) valoarea rezervei din reevaluare la incheierea exercitiului financiar. In notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor inregistrate in creditul sau debitul contului Rezerve din reevaluare . Exemplu: O societate comerciala detine o instalatie achizitionata pe data de 30.12.N la valoarea de 5.000 lei, amortizata linear in 5 ani. La sfarsitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita fiind de 2.500 lei. Rezerva din reevaluare este realizata pe masura amortizarii instalatiei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in N+3 si N+4? 23

Raspuns: N+1 = 5.000 / 5 = 1.000 = N+2 = N+3 Sf. N+3 se decide reevaluarea = 5-3 = 2 ani Val. Ramasa = 5.000 3.000 = 2.000 Val. Justa = 2.500 Indice de reevaluare = 2.500 / 2.000 = 1,25 Val. Bruta reevaluata = 1,25 x 5.000 = 6.250 Amortizarea reevaluata = 1,25 x 3.000 = 3.750 2131 = 105 105 = 281 1.250 750 (6.250-5.000) (3.750-3.000)

N+4= N+5 = 2.500 / 2 = 1.250 Rezultatul din reevaluare = 500 N+4: 105 = 117 N+5: 105 = 117 250 250 (1250-750)

24