UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII

EXTENSIA BISTRITA

~Perceptia bistritenilor ~
~asupra rromilor ~

Prof. Coordonator : Conf. Dan Sandor

Student : Ciocan Bianca-Daniela

An II, zi
Administratie Publica

1
 Cuprins

• Privire de ansamblu
• Agentia Nationala pentru Rromi
• Scurt istoric
• Problematica etniei rrome
• Educatia rromilor
• Situatia rromilor pe piata muncii
• Exemple de buna practica
• Concluzii

2
 Privire de ansamblu

In Romania, lipsa unei traditii reale de protejare a diversitatii culturale a lasat

urme mult mai adanci decat am fi dispusi, in prezent, sa recunoastem. In acest sens, pot fi
invocate deopotriva dificultatile din ultimii ani in a promova un model prin care sa fie
protejate si incurajate diversitatea etnica şi culturala, cat si esecurile in a distinge şi
rezolva problemele fiecarei minoritati in parte. Minoritatea de etnie rroma este unul
dintre exemplele care ar putea sa justifice, cel putin in parte, aceasta caracterizare. In
Romania traiesc aproape doua milioane de rromi ceea ce reprezinta 1,8% din populatia
totala a tarii,fiind pe locul doi dupa minoritatea maghiara in ceea ce priveste numarul lor.
Situatia rromilor si a modului in care acestia reusesc sau nu sa se integreze în
societate a fost un subiect extreme de dezbatut in ultimii ani. Autoritatile locale au
incercat sa se implice in diverse proiecte si programe adresate acestei categorii sociale.
Asadar, tema de cercetare a proiectului o reprezintă rromii, fata de care orice cetatean
roman are o parere.

Motivatia alegerii acestei teme rezida in dorinta de identificare a modului in

care este perceputa etnia rromilor in randul romanilor si de evidentiere a acelor
elemente de identitate care pot contribui la imbunatatirea imaginii acestora si la
cresterea gradului lor de acceptare si integrare sociala. In plus, cercetarea de fata
urmareste identificarea gradului de acces la educatie si sanatate si egalitate de sanse
pe piata muncii, cu referire la etnia romilor.

Conceptul de minoritate – sunt considerate minoritati acele colectivitati care

ocupand pozitie de inferioritate intr-o relatie sociala de putere, nu sunt considerate drept
reprezentantele cele mai legitime ale normelor.
Minoritatile etnice beneficeaza de aceleasi drepturi si trebuie sa isi asume aceleasi
obligatii. Percetia sociala asupra minoritatilor etnice este construita in functie de maniera

3
in care membrii unei minoritati etnice oarecare participa la functionarea sociatatii, de
tipul de relatii pe care le intretin cu ceilalti. Evident ca in construirea acestei perceptii
intervin frecvent prejudecati si stereotipuri.
Universul cercetarii este reprezentat de persoanele de etnie rroma cumprinsa intre
varstele 10-50 de ani, de sex masculin si feminin.

Agentia Nationala pentru Rromi

In anul 2004 Guvernul Romaniei a infiintat Agentia Nationala pentru Rromi care
functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate
juridica, in subordinea Guvernului si este coordonata de ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului. Agentia Nationala pentru Rromi este condusa de
un presedinte cu rand de secretar de stat, numit prin decizie a Primului-Ministru, la
propunerea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Agentia aplica, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza masurile din domeniile
sectoriale de interventie sociala cuprinsa in Strategia Guvernului Romaniei de
imbunatatire a situatiei romilor, aprobata prin H.G. nr. 430/2001.
In exercitarea atributiilor sale, Agentia Nationala pentru Romi initiaza, participa si
promoveaza impreuna cu institutiile si organizatiile neguvernamentale specializate,
actiuni, proiecte si programe sectoriale in scopul imbunatatirii situatiei rromilor, criteriul
politic de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Principalul obiect de activitate al
institutiei il constituie asigurarea complementaritatii diverselor politici publice pentru
rromi, initiate in plan national si international, coordonarea implementarii si
monotorizarea acestora.
Noua viziune a Agentiei Nationale pentru Rromi are la baza concepte de
parteneriat, deschidere si transparenta, propunandu-si realizarea unui cadru cat mai
flexibil de dialog, deschis tuturor actorilor implicati in domeniul sau de activitate,
inclusiv societatii civile.

Scurt istoric
De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, de cele
mai multe ori negative în ceea ce priveste cetatenii de această etnie. Fie ca promoveaza

4
respingerea sau asimilarea, aceste conceptii se constituie ca un fundal de argumente si
justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba
sunt perceputi asa cum ar trebui să fie pentru a justifica politicile si comportamentele
celorlalti fata de ei. Astfel, etnia rroma este marginalizata de catre societate.
Identitatea etnica de rrom, desemnata deseori prin etnonimul „tigan”, a fost si
ramane puternic stigmatizata in societatea romaneasca si in societatile europene in
general. Daca in timpul regimului comunist valorizarea sa negativa era in acelasi timp
recunoscuta, dar si ascunsa vederii de politica de ignorare a identitatii etnice rrome si de
asimilare etnica, dupa 1989 libertatea de expresie a readus in prim-planul discursului
stereotipurile si emotiile negative asociate cu minoritatea rromă. Etnonimul „rrom”,
controversat de altfel in randul populatiei majoritare din cauza nedoritei asemanari cu
etnonimul „roman”, este rezultatul afirmarii unei noi identitati de catre elita rroma, o
identitate intemeiată in interiorul etniei, pe cultura si experientele acesteia, si nu pe
definitiile impuse de-a lungul istoriei de gadjii/ne-romi.

Problematica etniei rrome

Una din marile probleme a etniei rrome este problema educationala. Multi dintre
acesti nu urmeaza nici o scoala primara. Un studiu din anul 1992 arata ca 44% dintre
barbati si 54 % dintre femie nu stiau sa citeasca fie deloc,fie cu dificultate ceea ce
inseamna analfabetism.
S-a constatat ca dupa 1989 una dintre problemele majore ale etniei rrome au
constituit-o cazurile de violenta impotriva lor (cazul Hadareni-1993). Dupa 1996 acestea
au scazut dar, exista actiuni discriminatorii cu privire la romi din partea institutiilor
statului ( raiduri ale politiei, batai in ancheta) acestia fiind fortati sa se mute la oras si sa
solicite un loc de munca. Si aici etnia lor a constituit o ,, problema`` intrucat s-au izbit de
respingere atat a romanilor cat si a maghiarilor din Romania.
In anul 2003,in cadrul unei cercetari intrprinse de Centrul de Cercetare a relatiilor
Interetnice , « Etnobarometru », 38,8 % dintre romanii si 40,7 % dintre maghiarii cuprinsi
in esantion au raspuns ca « nu i-ar accepta in tara » atitudine ce a trezit ingrijorare in
randul rromilor.

5
 De asemenea aceeasi atitudine o are si mass-media care in numeroasele articole
despre infractiuni in care erau implicati si rromi,etnia acestora era precizata,spre
deosebire de alte cazuri in care infractorii erau infatisati fara a li se preciza apartenenta
etnica.
La nivel social constatam diverse atitudini privitoare la tigani, de unde deriva si
comportamentele de respingere. Putem confirma cele spuse prin rezultatele unei cercetari
privind atitudinile etnice de la noi din tara. Aceste date converg spre impresii nu tocmai
favorabile,venite din partea romanilor ardeleni si a maghiarilor, precum si auto-atribuiri
pozitive mai generoase din parte rromilor insisi viziunea unor etnii din Romania despre
rromi :

Tiganii Romanii Romanii Maghiarii Rromii

sunt : (total) transilvaneni
Murdari 47,2 46,9 45,5 6,2
Curati 2,8 3,3 2 7,7
Inapoiati 23,8 26,7 35,5 6,9
Civilizati 2,9 2,5 0,9 8,3
Superstitiosi 6,8 7,1 14,2 4,4
Religiosi 2,1 3,4 3,9 11,3
Divizati 14,1 16,8 14,6 17,6
Uniti 20,1 18 14,5 26,9
Smecheri 50,6 41,5 38,6 9,4
Cinstiti 3,1 2,8 3 17
Incezuti 6,1 4,3 3,1 5,5
Modesti 2,7 2,7 2,4 8,3
Ipocriti/nesinceri 12,6 12,8 16,3 5
Sinceri 1,8 1,4 2,4 4,9
Superficiali 14,1 15 24,4 9
Cu initiativa 8,4 11,2 7,7 9
Lenesi 43,5 45,8 37,7 14,1
Harnici 5,9 7,1 2,6 30,1
Prosti 6,6 5,2 5,7 1,6
Inteligenti 4,3 2,7 1,1 15,9
Ostili 4,4 5,2 5,7 1,6
Ospitalieri 5 5 2,4 39,8

6
Egoisti 4,1 4,1 3,3 2,4
Generosi 7 8,4 6 31,8
Sursa « Etnobarometru »
Etnobarometrul cuprinde elaborarea instrumentelor de cercetare pentru o
ancheta nationala care sa se concentreze asupra relatiilor interetnice, analiza
comparativa a reprezentarilor, atitudinilor si comportamentelor diferitelor grupuri etnice
din românia. Cercetare finantata de CRDE.
Aceste date au scopul de –a evidentia felul in care sunt priviti rromii de catre
celelalte etnii,respectiv cum se vad ei insisi.
Prin urmare, rromii sunt vazuti in primul rand de catre celelalte etnii ca fiind in
primul rand smecheri,murdari si lenesi. La randul lor acestia se considera in primul rand
ospitalieri, generosi si harnici. De aici reiese ca ei se considera mult mai activi social
(harnici) decat ii considera ceilalti si nu se vad ca fiind atat de smecheri, murdari sau
inapoiati pe cat sunt considerati de celelalte categorii etnice. E foarte greu de conturat
realitatea acestei etnii. Reflectarea opinionala negativa (hetero-atribuirile) sunt de regula
rezultatul unei incompatibilitati sau distante culturale dincolo de aspectele concrete ale
convietuirii. Este adevarat ca cele mai multe comportamente infractionale apartin
rromilor, dar tot atat de adevarat este ce alte comportamente mai « curate » de
criminalitate precum evaniunea fiscala, inselaciune, infractionalitate comerciala si
intelectuala apartin unor cetateni de alta etnie decat cea rroma. In cazul tiganilor lipsa
educatiei se face responsabila fata de diferentele de atitudine si comportament ale
acestora.

Educatia rromilor
Dreptul la educatie al tuturor copiilor si tinerilor, indiferent de origine sociala sau
etnica, de sex sau apartenenta religioasa, garantat de Constitutia Romaniei este departe de
a constitui o realitate in cazul populatiei de etnie rroma. Astfel, unele studii (Tiganii. Intre
ignorare şi ingrijorare, ICCV, 1992, 1998, Copiii romi din Romani”, Salvati Copiii -
UNICEF, 1999) relevă faptul ca una dintre categoriile de populatie grav afectata de
fenomenul participarii reduse la educatie este aceasta etnie. In cazul educatiei prescolare,
de exemplu, participarea copiilor rromi este de aproape patru ori mai scazuta decat
participarea intregii populatii la acest nivel de educatie, inegalitatile continuand in
invatamntul primar – cu aproximativ 25% mai putin decat ceilalti copii – si gimnazial, in

7
cazul caruia participarea scolară este cu 30% mai redusa. Trebuie amintit si faptul ca
analfabetismul este o problema cu care se confruntă aproape 40% din populatia adulta de
etnie rroma. Este şi mai grav ca acest procent foarte ridicat al analfabetismului a crescut
in perioada de tranzitie comparativ cu perioada precedenta, afectând populatia tanara cu
varste cuprinse intre 10 şi 16 ani.
La nivel explicativ exista cateva perspective generale de raportare la educatia
copiilor rromi. O prima perspectiva, care ar putea fi numita socio-economica, incearca sa
explice slaba participare scolara a copiilor rromi ca o consecinta directa a starii de saracie
in care se gaseste o mare parte a acestei populatii. Un al doilea tip de abordare,
“culturalista”, explica participarea scolara redusa a rromilor prin diferentele culturale,
prin stilul diferit de viată al acestora. In acest sens, participarea redusa la scolarizare ar
reprezenta o formă de rezistenta a rromilor la asimilarea culturala. In sfarsit, un al treilea
tip de abordare vizeaza esecul institutional, incercand sa gaseasca cauzele participarii
reduse in caracteristicile organizarii sistemului de invatamant si in deficientele politicilor
educationale promovate. O abordare pragmatica trebuie sa integreze cele trei perspective
si sa raspunda la intrebarea: “ce se poate face pentru rezolvarea acestei situatii?”
Caracteristicile individuale ale copilului, mai concret nivelul redus al inteligentei,
deficientele şi tulburarile de natura intelectuala sau psiho-senzoriala, sunt invocate drept
principale cauze ale eşecului şcolar de abordarile genetice. Această pozitie "clasica",
pozitie care a avut si mai are inca sustinatori (Jensen, 1969; Jacquard, 1983; Plomin,
1989), are implicatii si efecte negative atat in plan social si moral, cat si in practica
pedagogica. Abordarea psiho-afectiva situează în centrul modelului explicativ tot copilul,
dar in relatie cu mediul familial si scolar, cu influentele pe care aceste medii le exercita in
procesul de formare a personalitatii sale (De Ajuariaguerra, 1977; Mannoni, 1979).

Un al mediu care influenteaza educatia tanarului este mediul socio-familial.

Majoritatea studiilor si cercetarilor care abordeaza problematica esecului scolar se refera
la influentele exercitate de caracteristicile definitorii ale mediului familial de provenienta
al copilului aflat in dificultate, caracteristici de natura sociala, culturala, economica. Un
mediu familial defavorizat si "defavorizant" pentru parcursul scolar al copilului nu poate
asigura referintele culturale necesare pentru a valorifica eficient oferta scolara si nici
conditiile materiale pentru sustinerea studiilor copiilor. Mai mult chiar, nivelul cultural al

8
familiei de origine si atitudinea acesteia fata de scoala pot provoca un retard al dezvoltarii
intelectuale generale, in special in plan cognitiv, cu atat mai greu recuperabil cu cat
mediul este mai profund dezavantajat. Se fac referiri, in acest sens, la diferentele care
există intre cultura in care copiii sunt educati in familiile dezavantajate si cultura
dominanta oferita de scoala, la tipurile de valori vehiculate, la diferentele de limbaj etc.

Un mediu familial dezavantajat, cu toate atributele pe care le presupune, nu poate

fi considerat singurul element “responsabil” de esecul scolar al copiilor proveniti din
astfel de medii sau un determinant care ii condamna pe toti la esec, la imposibilitatea
mobilitatii sociale prin scoala, dupa cum nici provenienta din medii favorizate socio-
cultural si economic nu asigura, cu necesitate, reusita scolara a copiilor, succesul
profesional si social. Majoritatea specialistilor inclină, insă, sa admita ca probabilitatea
esecului scolar este mai mare in cazul copiilor care apartin unor familii dezavantajate
economic si socio-cultural.

Unii teoreticieni au dezvoltat conceptia potrivit careia scoala este o institutie de

”reproducere sociala” dat fiind ca aceasta ignora valorile elevilor proveniti din grupuri
defavorizate si le promovează pe ale celor proveniti din “clasele favorizate”. Scoala
reproduce, astfel, structura raporturilor de clasa, permanentizand si legitimând ierarhia
sociala existenta (vazută ca o rezultanta a competentelor indivizilor apartinand unei
clase). Copilul provenit dintr-un mediu defavorizat va intra in conflict cu “stilul cognitiv”
şi normele promovate de scoala, diferite de cele pe care el si familia sa le adopta si le
respecta, situatie care va conduce la inadaptare si esec scolar.
Si aceasta deoarece slaba participare la educatie, nivelul redus de instruire şi
analfabetismul se manifestă negativ in planul dezvoltarii personale a romilor, al “sanselor
de viata”, al oportunitătilor de mobilitate sociala şi, nu in ultimul rand, al posibilităţii de
exercitare deplina a drepturilor cetatenesti.
In acest context, consideram ca stimularea participarii la educatie a copiilor romi
constituie o prioritate in rezolvarea problemelor sociale cu care se confrunta aceasta
etnie.
Egalitatea sanselor trebuie sa semnifice, in fapt, oferirea de optiuni multiple
pentru capaciati si aptitudini diferite, "o educatie pentru toti si pentru fiecare" (Reuchlin,

9
1991), o educatie deschisa pentru toate persoanele, indiferent de varstă si conditii socio-
economice, dar si o educatie pentru fiecare, in functie de nevoile sale specifice -
evitandu-se omogenizarea şi incurajandu-se diversitatea - care sa creeze premisele
egalitatii sanselor de acces in viata sociala (Husén, 1975).
In ceea ce priveste factorii de risc pentru reusita scolara si cauzele esecului scolar
cu multiplele sale forme de manifestare, inclusiv abandonul scolar şi nescolarizarea,
există diferite modele explicative care plasează pe un loc central individul (copilul),
scoala sau familia, considerate individual sau in interactiune.
Romania este semnatara mai multor documente internationale care promoveaza
prinicipiile nediscriminarii etnice sau rasiale. Cele mai importante dintre acestea sunt :
• Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala
(ICERD) - ratificata în anul 970;
• Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
(ICESCER) si Pactul international cu privire la drepturile civile şi politice
(ICCPR) – ratificate în anul 1974;
• Conventia cu privire la drepturile copilului (CRC) –ractificata in anul 1990;
• Conventia UNESCO privind discriminarea in educatie – ratificata în anul 1964.
Si la nivel european exista o serie de documente care interzic discriminarea rasiala
sau etnica, relevante pentru politicile privind minoritatea roma din Romania. In domeniul
drepturilor si libertatilor a fost elaborata de catre Consiliul Europei, in anul 1950,
Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, pe
care Romania a ratificat-o în 1994, la scurt timp după ce a devenit membra.
Consiliul Europei a promovat si Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor
nationale, prin care sunt trasate masurile anti-discriminatorii pentru minoritatile
nationale.
Accesul la educatie al tuturor copiilor si tinerilor este facilitat, totodata, de un
sistem de protectie sociala care cuprinde diferite forme:
• gratuitatea invatamantului, a asistentei şi a bazei logistice şi, respectiv, gratuitatea
manualelor, a asistentei medicale si psihologice a elevilor si copiilor din sistemul
educatiei prescolare;

10
 • finantarea/cofinantarea de la bugetul statului: finantarea integrala a costurilor
scolarizarii grupei pregatitoare pentru scoală; cofinantarea intretinerii
prescolarilor si elevilor in internate, camine si cantine; cofinantarea activitatilor
extrascolare pentru elevii capabili de performante superioare;
• asigurarea de servicii si facilităti institutionale: acordarea de burse elevilor cu
rezultate scolare deosebite si a unor burse de ajutor social celor proveniti din
familii dezavantajate economic, reduceri ale costurilor de deplasare cu mijloace
de transport in comun;
• protectia sociala a copiilor si elevilor cu nevoi educative speciale prin organizarea
si functionarea de institutii adecvate, clase/grupe pentru prescolari si elevi cu
nevoi speciale.
Politicile de ameliorare a participarii scolare la nivel general au fost insotite de o
serie de reglementari specifice destinate populaţiei de etnie roma. In scopul stimularii
participarii la educatie a copiilor si tinerilor romi, Ministerul Educatiei si Cercetarii a
dezvoltat, incepand cu anul 1998, o strategie coerenta. Aceasta s-a concretizat intr-o serie
de reglementari si masuri dezvoltate, in unele cazuri, in colaborare cu diferite ONG-uri,
care vizează:
Promovarea tinerilor rromi in facultati si colegii universitare în scopul formării
unei tinere intelectualităţi rome:
• acordarea unui numar sporit de locuri subventionate, special destinate candidatilor
romi la invatamantul superior
Stimularea formarii de personal didactic cunoscator al limbii romani:
• infiintarea de clase/grupe in cadrul scolilor normale si a colegiilor pedagogice
pentru formarea viitorilor invatatori/institutori de etnie roma sau de alta etnie, care
vor lucra la clase de rromi
• desfasurarea de cursuri de initiere/perfectionare a cunostintelor de limba rromani
destinate cadrelor didactice de etnia roma şi/sau neroma, calificate si necalificate;
• infiintarea sectiei de limba si literatura rromani în cadrul Facultatii de Limbi si
Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti, incepand cu anul universitar
1998/1999.
Stimularea studierii limbii romani prin masuri speciale:

11
 • posibilitatea de a incepe studiul limbii romani ca limba materna în orice moment
al anului scolar si în orice an de studiu;
• incurajarea scolilor de a incadra cadre didactice calificate pentru predarea limbii
romani sau, in lipsa acestora, absolventi de liceu sau de cel putin 10 clase, de etnia
roma.
Elaborarea de programe, manuale si materiale auxiliare pentru limba romani si
pentru istoria si traditiile minoritatii romilor.
Constituirea unor structuri in plan teritorial care sa monitorizeze participarea la
educatie a copiilor si tinerilor romi.

Situatia rromilor pe piata muncii

Acestia au fost printre primii greu incercati in procesul de tranzitie spre economia
de piata. Fiind slab calificati si lucrand in gospodariile de stat (agricultura,mestesuguri)
sau in marile fabrici nerentabile care fie se inchideau,fie faceau concedieri masive ,
acestia au fost cei dintai care si-au pierdut locurile de munca,fara posibilitatea de-a se
angaja stabil in alta parte.
Situatia romilor in contextul actual
Ocuparea fortei de munca este una dintre problemele mentionate cel mai frecvent
atunci cand sunt analizate consecintele tranzactiei politico-economice a tarilor
postsocialiste. In timpul perioadei socialiste, cei mai multi rromi din Romania munceau
ca muncitori necalificati sau semicalificati si aveau de asemenea locuri de munca in
fabrici sau in serviciile publice in zona urbana si in CAP-uril din sate. Dupa ce
agricultura si industria grea de stat s-au prabusit, primii care si-au pierdut locurile de
munca au fost muncitorii necalificati. Rata somajului a crescut dramatic in tara la
inceputul anilor ’90. in ultimii ani, economia trece printr-un proces de restructurare si
apar noi posibilitati. Cei care au mai putina putere economica, politica si decizionala,
precum si mai putine informatii si o mai scazuta capacitate de a-si urmari interesele au si
cele mai putine oportunitati. Rromii se afla in aceasta situatie. Ca o consecinta a acestei
goane dupa resurse, in aceste circumstante socio-economice de lipsuri, multi oamneni

12
sunt siliti sa gaseasca modalitati alternative de supravietuire, in afara pietei formale a
muncii.

Influenta educatiei asupra gasirii unui loc de munca

Intrucat abandonarea scolii duce la lipsa cunostintelor profesionale si o scadere
drastica a posibilitatilor de a fi angajat, munca ziliera, munca necalificata si munca pe
piata neagra sunt cele mai accesibile pentru acesti oameni. Acest tip de munca nu aduce
un venit stabil sau suficient si, intrucat nu pot fi siguri decat de traiul de pe o zi pe alta, nu
poate aduce nici siguranta pentru viitor sau planificare pentru o perioada mai mare de
timp. In plus, aceste aspecte nu fac decat sa intareasca perceperea romilor drept persoane
care nu sunt capabile decat de acest tip de munca.
Ce inseamna egalitate de sanse din perspectiva pietei muncii ?
Domeniul cu cele mai complexe reglementari in ceea ce priveste prevenirea,
combaterea si sanctionarea discriminarii pe criteriul de rasa, etnie, sex, varsta, este cel al
muncii. Aceasta si pentru ca legislatia romaneasca in domeniu are ca izvor legislatia
internationala a Uniunii Europene si cea care deriva din documentele Organizatiei
Internationale a Muncii.
Aspectele legate de domeniul muncii care sunt reglementate de legislatia
romaneasca privind egalitatea de sanse si discriminare pe criteriul de rasa, nationalitate,
etnie, limba sunt :
• accesul pe piata muncii (recrutarea si selectia) ;
• formarea si perfectionarea profesionala ;
• promovarea ;
• sanctionarea ;
• concedierea ;
• salarizarea ;
• drepturile la asigurari sociale.

13
 Referindu-se la situatia rromilor, raportul Departamentului de Stat arata ca, in
conformitate cu informatiile oficiale, ‘‘doar 27 la suta din rromi aveau locuri de munca
stabile si doar jumatate dintre acestea erau considerate ca necesitand specializare.’’
Persoanele de etnie rroma neavand posibilitatile necesare de informare le este mai
greu sa-si gaseasca un loc de munca, cu cat bugetul familiei este mai mic, iar posibilitatea
unui loc de munca nu se intrevede cu atat mai mult persoanele de etnie rroma vor incerca
sa comita infractiuni ca sa isi poata asigura traiul, cu cat accesul la invatamantul primar,
secundar, gimnazial si universitar a copiilor de etnie rroma este limitat cu atat rata
saraciei si a somajului va fi mai mare.

Exemple de buna practica

“Un pas important in integrarea rromilor in societate a fost facut de primaria Bistrita
pentru eliminarea pe cat posibil a discriminarii si ofera persoanelor de etnie rroma sansa
la un nou inceput prin reabilitarea caselor si la educarea, indumarea si sprijinirea acestora
prin construirea unui cabinet medical si a unui cabinet de consiliere.( Bistriteanul, data
22.07.2008 )”
“Un nou program de imbunatatie a conditiilor romilor va fi demarat in localitatea Budacu
de Sus, de acesta beneficiind circa 235 de persoane.
Fondul Roman de Dezvoltare Sociala impreuna cu Agentia Nationala pentru Romi au
lansat un Program de Interventii Prioritare, prin care circa 100 dintre cele mai sarace
asezari din Romania, locuite preponderent de romi, vor beneficia de finantare pentru
rezolvarea problemelor de infrasructura. ( Bistriteanul , data 01.11.2008)”
“Printr-o hotarare de Guvern s-a luat decizia ca in toate localitatile unde sunt rromi sa se
incadreze un expert local care sa cunoasca problemele acestora. Expertii au datoria de a
facilita comunicarea intre rromi si administratia locala si de a inlesni accesul acestora in
comunitatile din care fac parte. In judetul Bistrita-Nasaud exista 6 experti angajati de
etnie rroma. Cei sase angajati s-au implicat anul acesta in implementarea planului
"Rromii 2006-2008" realizand diferite activitati care vizau imbunatatirea calitatii vietii
pentru cetatenii de etnie rroma. ( Bistriteanul, data 18.12.2008)”
” La Viisoara vor fi construite, incepand din acest an, 12 blocuri cu 200 de apartamente.
Proiectarea include alei si platforme carosabile, parcari auto si spatii verzi aferente. In

14
doua luni, la Primaria Municipiului Bistrita au fost inregistrate peste 200 de cereri pentru
aceste locuinte sociale, jumatate fiind cereri ale locuitorilor de etnie rroma din centru.
Acestia si-au exprimat dorinta de a parasi imobilele in care locuiesc, in schimbul unui
apartament nou la Viisoara. ( Bistriteanul, data 07.01.2009) ”

Concluzii

In cele mai multe cazuri, cadrele didactice au o viziune optimista privind actiunea
pozitiva a educatiei si a scolii in dezvoltarea personalitatii elevilor. Ei cred in “natura
buna” a copilului si in capacitatile individuale ale elevilor, indiferent de originea etnica a
acestora. Profesorii considera că succesul scolar al elevilor depinde in buna masura de
sprijinul acordat in familie, de calitatea timpului destinat studiului individual acasa, de
interesul parintilor pentru educatia copiilor.
Exista o foarte puternica diferenta etnica in ceea ce priveste locurile de munca
stabile – mai mult de jumatate din ne-rromi, fata de mai putin de un sfert din rromi, deci
diferenta este mai mult decat dubla. Munca ocazionala este mult mai frecventa in randul
rromilor (procentul rromilor care presteaza munca ocazionala este de patru ori mai mare
decat cel al ne-rromilor). Cand vine vorba de locuri de munca stabile cele mai favorabile
asezari si cartiere pentru rromi sunt cele unde oamenii mai saraci si mai instariti locuiesc
impreuna.
Cand rromii traiesc cu o majoritate de ne-rromi in aceeasi localitate tind sa fie
inactivi din punct de vedere economic. In timp ce segregarea etnica a localitatii are un
efect usor pozitiv asupra rromilor care muncesc, faptul ca locuiesc in zone segregate este
un dezavantaj din acest punct de vedere.
Dupa tranzitia politica si economica, piata muncii poate fi caracterizata ca o
goana dupa resurse, provocand tensiuni. In aceste circumstante socio-economice de
lipsuri, multi oameni sunt siliti sa gaseasca modalitati alternative de supravietuire, in
afara pietei formale a muncii.
Majoritatea rromilor se confrunta cu aceasta situatie. Educatia si cunostintele
profesionale sunt principalele conditii pentru a avea acces la munci calificate ; din acest

15
punct de vedere majoritatea rromilor se gasesc intr-o pozitie mai proasta decat ne-rromii.
Un instructaj in privinta ocuparii fortelor de munca ar putea fi esential, dar, din cauza
lipsei de oportunitati pentru a fi angajat legal dupa aceea, oamenii incearca sa se implice
in alte proiecte. Fara a avea rezultate pe termen lung inceea ce priveste obtinerea de
locuri de munca, acest program de instruire nu fac decat sa amane somajul unora dintre
rromi cu cateva luni si in aceasta numai in cateva cazuri individuale.
Populatia dezavantajata (mai ales rromii, care pot fi usor stigmatizati) este din ce
in ce mai dependenta de autoritatile locale, intrucat principalele lor surse de venit (cum ar
fi ajutoarele sociale) vin de la institutiile locale.

16
 Bibliografie

1. Ghid pentru angajatori in scopul promovarii sanselor egale ale

rromilor pe piata muncii ( Centrul de resurse pentru comunitatile de

rromi)
2. Viorel Anastasoaie si Daniela Tarnovschi –Proiecte pentru Rromii

din Romania,1990-2000
3. Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.) Ţiganii între ignorare şi îngrijorare,
Bucureşti, Editura Alternative, 1993.
4. Etnobarometru “ Relatii interetnice in Romania” Ancheta coordonata

de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice, mai-iunie 2000,

Finantat de United States Agency for International Development

17