PORTOFOLIU ISTORIE

DIANA CODREA aVIa-A

CRISTOFOR COLUMB

Numele acestui navigator se poate traduce ca si Cristobal: cel care il are pe Hristos, Colon: Sfantul Duh sau porumbelul, de aici si semnatura lui Columb anterioara anului 1492 care se poate citi Xpo ferens (purtatorul lui Hristos) si care ar putea face referinta la Orden lui Hristos, la care ar fi putut apartine. Teoria cea mai citata de catre istorici sustine ca, Columb ar fi traducerea din castiliana in italiana Cristoforo Colombo, care era fiul lui Domenico Colombo, tesator si apoi comerciant, si al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat si de aceea se initia in lumea navigarii la o varsta foarte frageda. Se pare ca intre anii 1474 si 1475, Cristofor Columb ar fi calatorit pana la insula Chios, posesiune genoveza in Marea Egee, ca marinar si, foarte posibil, comerciant. Puin timp dup aceasta, Columb s-a mutat n Spania unde planurile sale au ctigat suportul unor persoane foarte influente, astfel aranjndu-se o audiere n 1486 la Isabella I, regina Castiliei. Tot n acest timp a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit. amanta sa i mama celui de-al doilea fiu Ferdinand Columb. 3. In acea epoca Spania era in razboi cu Franta. Toate corabiile erau folosite in acest scop, iar lazile tezaurului erau aproape goale. In consecinta abia in 1498 perechea regala a putut sa-l ajute pe Columb sa echipeze o noua expeditie-cea de-a treia (1498-1500). Marcat de faptul ca nu a reusit sa gaseasca destul aur in Indiile de Vest, Columb a scris unui batran bijutier invatat, evreul Jaime Ferrer din Catalonia, cerandu-i sfatul. Acesta i-a raspuns: "ca toate aceste lucruri de pret sunt aduse din tarile de miaza-zi, a caror locuitori au pielea neagra sau cafenie". Amiralul a hotarat atunci sa aleaga o ruta cat mai la sud, cat mai aproape de ecuator, pentru a gasi acesti oameni de culoare inchisa. Putine sunt in istorie personalitatile a caror origine, biografie si fapte sa fi fost atat de discutate, atat de controversate, atat de rastalmacite ca acelea ale lui Cristofor Columb. Care este locul sau in istorie? Destinul sau tragic a fost partial exagerat in epoca romantica. Negarea rolului sau istoric, a faptei lui, a mijloacelor si realizarilor, apartine in schimb unor istorici hipercritici contemporani. Columb descoperitor? America a fost doar descoperita de vikingi. Columb perseverent? Dar ce a fost perseverenta sa pe langa cea a lui Magellan, ce au fost riscurile intampinate de el pe langa cele ale altora? Columb nu a fost nici decapitat ca Balboa, nici asasinat ca Pizarro, nici mancat de indieni ca de Solis. A murit paralizat, imbatranit, intr-o lupta sterila pentru drepturile sale, cu prestigiul uzat. Reusita sa s-a datorat unei erori de calcul, unor erori din hartile .. De aici el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului. spre sud . Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi spre rasarit..

NICOLAUS OLAHUS
Etnic romn nscut la Sibiu, n 10 ianuarie 1493, Nicolaus Olahus a fost un ilustru reprezentant al Umanismului european, ce a lsat posterittii o oper prin care neamul romnesc si-a afirmat vocatia creatoare si atasamentul la valorile culturii europene. Provenind din os domnesc, rud fiind cu Vlad Tepes si nepot al lui Matei Corvin, Nicolaus Olahus a ocupat o serie de functii nobile si bisericesti fiind rnd pe rnd paj la curtea regelui Vladislav, secretar al reginei Maria a Ungariei, regent a Olandei, iar apoi al regelui Ludovic al II-lea.

n 1542 devine episcop de Zagreb, iar un an mai trziu si episcop de Agria. n anul 1553 este numit arhiepiscop de Strigonium si mitropolit primat al Ungariei, pentru ca n final s ajung regent si guvernator al Regatului Ungariei. Cunosctor a sapte limbi strine ntre care cele dou clasice (latina si greaca) Nicolaus Olahus a cucerit Europa secolului al XVI-lea prin mintea sa limpede si ascutit, educat si echilibrat, inventiv si spontan avnd legturi strnse cu marile figuri ale vremii printre care si Erasmus de Rotterdam. Dintre cele 12 titluri ale operei sale, cele mai importante scrieri, Hungaria si respectiv Attila aveau s aduc pretioase informatii istorice si topografice despre Transilvania si Ungaria. Prin calittile sale diplomatice-a fost consilier al mpratului Ferdinand I al Sfntului Imperiu Romano-GermanOlahus a avut o influent covrsitoare n luarea deciziilor politice din Europa Central, activnd n special n interesul Bisericii Catolice. Lucrarea sa de cpti, Hungaria se dovedeste o adevrat cronic privind etnogeneza comun a poporului romn din toate trile, respectiv caracteristicile locuitorilor din fiecare provincie n parte. Olahus a sprijinit cu toat puterea si convingerea sa contrareforma ndreptat mpotriva cultelor protestante, demarnd o reform scolar si invitnd n Ungaria ordinul clugrilor iezuiti. Nicolaus Olahus a murit ns departe de tar, la Bratislava, n data de 14 ianuarie 1568, fiind nmormntat la Tyrnavia. Marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea c romnii trebuie s se mndreasc cu Nicolus Olahus, cel care desi cancelar al regatului maghiar din secolul al XVI-lea, nu si-a ascuns niciodat originea, semnnd operele sale cu hotrre:Olahus-romnul.

GRIGORE URECHE
A fost primul cronicar in limba romana. A fost fiul boierului moldovean Nestor Ureche care a ocupat in secolul al XVII-lea functia de ''mare vornic al Tarii de Jos a Moldovei si a ctitorit manastirea Secu. Din motive politice familia lui Nestor Ureche este nevoita sa pribegeasca in Polonia, astfel ca Grigore Ureche a beneficiat de o educatie aleasa in Polonia lui Lvow, unde a invatat limba slavona, latina si polona. Intors in Tara Romaneasca Grigore Ureche detine functii insemnate de spatar, logofat si chiar mare vornic in timpul domniei lui Vasile Lupu. Tatal ii lasase ca mostenire 27 de sate, mori si helestee. A scris o opera "Cartea ce se cheama Letopisat", ce intransa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si viata domnitorilor. Editia care s-a pastrat nu este cea originala si se presupune ca ar fi fost redactata intre anii 1642-1647. In aceasta opera autorul a prezentat evenimentele istorice de la descalecatul lui Alex Voda si pana la a doua domnie a lui Aron Voda. Autorul prezinta personalitati politicoistorice precum : Dragos Voda, Stefan ce Mare, Radu Voda, Petru Rares, Ilias Voda si Arron Voda. Lucrarea este precedata de o "predoslovie" in care autorul juustifica necesitatea scrierii operei sale :"ca sa putem afla adevarul ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte.... ci precum am aflat asa am aratat ". Cronicarii atribuie istoriei o inalta valoare educativa.De aceea Grigore Ureche motiveaza necesitatea scrierii, astfel: ca sa nu se inece anii trecuti si sa nu sa stie ce saun lucrat ca sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie de invatatura. El denunta lacomia si abuzurile turcilor aratand ca acestia ameninta libertatea tuturor popoarelor. Ureche il da drept exemplu pe Stefan cel Mare care a luptat nu doar pentru sine, pentru tara sa, ci pentru toata civilizatia europeana. Originea romana si unitatea poporului roman ca si continuitatea elementului roman in Dacia, toate acestea sunt sustinute printr-un adevarate argumente valabile sia satazi:"rumanii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si

kla Ardeal si la Maromurasul de un loc santu cu moldovenii si toti de la rand se trag. Grigore Ureche este cunoscut drept primul biograf, el vazand in Stefan cel Mare prototipul gloriei vechi. Dragostea poporului si respectul fata de acest voievod sunt ilustrate de cronicar in finalul biografiei astfel: "iara pe Stefan Voda l-au ingropat tara cu multa jale si planger in manastire in Putna, care era zidita de dansul. Atata jale era de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostea toti ca cunostea toti ca s-au scapatu de multu bine sin e mult aparatura.

MIRON COSTIN
Dintre cronicarii secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea il vom urmari pe marele logofat, Miron Costin, carturar si om politic, reprezentant ilustru al umanismului romanesc din epoca de aur a culturii medievale nationale. Miron Costin a acordat o atentie deosebita originilor neamului. O analiza atenta a operei marelui logofat dezvaluie evolutia conceptiei lui despre romanitatea neamului sau. Prima marturie asupra originilor romanilor este furnizata de Miron Costin in cateva stihuri incluse in "Psaltirea in versuri a lui Dosoftei, in anul 1673. Esenta stihurilor ar fi ca moldovenii se descind din italieni, datorita lui Traian care i-a adus in Dacia pe stramosii acestora, ei fiind cei care au populat Tara Romaneasca, Moldova si Ardealul. Miron Costin revine asupra romanitatii neamului in cea mai importanta opera istoriografica a sa, "Letopisetul Tarii Moldovei (1675), cronica ce o continua pe cea a lui Grigore Ureche. In "Predoslovie, Miron Costin afirma ca primul descalecat al Moldovei a fost cel al lui Traian, negand complet contributia generalului roman Flaccus in popularizarea Moldovei cu romani: "Traian intiiu Costin, carturar si om politic, reprezentant ilustru al umanismului romanesc din epoca de aur a culturii medievale nationale. Miron Costin a acordat o atentie deosebita originilor neamului. O analiza atenta a operei marelui logofat dezvaluie evolutia conceptiei lui despre romanitatea neamului sau. Prima marturie asupra originilor romanilor este furnizata de Miron Costin in cateva stihuri incluse in "Psaltirea in versuri a lui Dosoftei, in anul 1673. Esenta stihurilor ar fi ca moldovenii se descind din italieni, datorita lui Traian care i-a adus in Dacia pe stramosii acestora Dintre cronicarii secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea il vom urmari pe marele logofat, Miron Costin, carturar si om politic, reprezentant ilustru al umanismului romanesc din epoca de aur a culturii medievale nationale. Miron Costin a acordat o atentie deosebita originilor neamului. O analiza atenta a operei marelui logofat dezvaluie evolutia conceptiei lui despre romanitatea neamului sau. Prima marturie asupra originilor romanilor este furnizata de Miron Costin in cateva stihuri incluse in "Psaltirea in versuri a lui Dosoftei, in anul 1673. Esenta stihurilor ar fi ca moldovenii se descind din italieni, datorita lui Traian care i-a adus in Dacia pe stramosii acestora, ei fiind cei care au populat Tara Romaneasca, Moldova si Ardealul. Miron Costin revine asupra romanitatii neamului in cea mai importanta opera istoriografica a sa, "Letopisetul Tarii Moldovei (1675), cronica ce o continua pe cea a lui Grigore Ureche. In "Predoslovie, Miron Costin afirma ca primul descalecat al Moldovei a fost cel al lui Traian, negand complet contributia generalului roman Flaccus in popularizarea Moldovei cu romani

JEAN CALVIN
Jean Calvin, sau pur i simplu Calvin (nascut la 10 iulie 1509 la Noyon decedat la 27 mai 1564 la Geneva) a fost un reformator religios francez. Alturi de Martin Luther, a fost unul din iniiatorii Reformei protestante, n opoziie cu anumite dogme i rituri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrin - Calvinismul - relativ diferit de aceea a lui Luther, n special n ceea ce privete practicarea cultului, considerat o radicalizare a lutheranismului. Calvin a dezvoltat o doctrin - Calvinismul - relativ diferit de aceea a lui Luther, n special n ceea ce privete practicarea cultului, considerat o radicalizare a lutheranismului. Calvin s-a nscut cu numele de Jean Cauvin la Noyon, n Picardia, Frana. Martin Luther a scris cele 95 de teze n 1517, cnd Calvin avea 8 ani. Tatl lui Calvin, notar al episcopului din Noyon, l-a trimis la colegiul De la Marche i apoi n continuare la Sorbona din Paris, pentru a studia dreptul. n 1532 devine doctor n drept la Universitatea din Orlans. Prima sa lucrare publicat a fost un comentariu al lucrrii filozofului roman Seneca De clementia. Adopt curnd principiile Reformei, pe care, ncepnd din 1532, ncepe s le propage la Paris. Ameninat cu nchisoarea, se refugiaz la Nrac, sub protecia Margaretei de Navarra, favorabil protestantismului. n 1534, n urma persecuiilor suferite de protestanii francezi, numii i hughenoi, este nevoit s prseasc Frana.

MARTIN LUTHER
Hans Luder era un miner sarac din oraselul Eisleben, situat in nord-estul Germaniei. In seara zilei de 10 noiembrie 1483 s-a nascut primul fiu al familiei Luder. In dimineata zilei urmatoare, copilul a fost botezat. Era o veche traditie de a boteza copiii cu numele sfantului sarbatorit in ziua respectiva. Ziua de 11 noiembrie era sarbatoarea sfantului Martin din Tours, patron al Frantei. Aasa ca baiatul a primit numeDupa ce crescuse Luther a studiat la Magdeburg i Eisenach nainte s se nscrie la Universitatea Erfurt. n 1505 ndrumat de tatl lui a nceput s studieze dreptul dar i-a nceput viaa religioas devenind un clugr Augustinian. Dupa doi ani petrecuti in manastire, a fost ordinat ca preot in 1507. In 1509 a obtinut prima acreditare academica in teologie, pentru ca in anul 1512 sa i se acorde titlul de doctor in teologie, atigand astfel punctul culminant al studilor sale. In anii care au urmat, a tinut prelegeri despre Psalmi (1513-1515), Epistolele catre Romani (1515-1516) Galateni (1516-1517) si Evrei (1517-1518). In timp ce medita asupra Scripturilor, Martin a inceput sa adopte o pozitie extrem de critica la adresa unora dintre doctrinele si practicele bisericii Evului Mediu tarziu. Pe data de 31 Octombrie 1517 Luther a afisat pe usa bisericii din Wittenberg o lista de 95 de teze si propozitii. Ele interziceau comertul cu indulgente. le de Martin.

DIMITRIE CANTEMIR
Dimitrie Cantemir - Se naste la Silisteni, la 26 Octombrie 1673, in familia serdarului Constantin. In tara Romaneasca si Moldova, serdarul era comandantul cavaleriei. Invata latina, greaca si slavona la curtea domneasca din Iasi, cu preotul grec Cacavela. La varsta de 15 ani este trimis la Constantinopol, ca zalog pe langa inalta Poarta, de catre tatal sau, ajuns domnul Moldovei. Dimitrie Cantemir - In Constantinopol isi va continua studiile la Academia greaca a Patriarhiei. Dupa moartea tatului sau, este ales domn al Moldovei in 1693, dar Poarta il va confirma pe fratele sau Antioh. Din 1695, Dimitrie ajunge capuchehaia domnului

Antioh. Capuchehaia era agentul diplomatic al domnitorilor romani la Inalta Poarta. Dimitrie Cantemir - A locuit in palatul Balat din Fanar, pina la 1710.Palatul este revendicat astazi de statul roman, iar turcii au promis ca ni-l restituie. A fost scriitor, istoric, filozof, geograf, folclorist, matematician, architect, compozitor si poliglot. Pe langa limba romana, a vorbit greaca, rusa, germana, italiana, araba, persana si turca. In 1690, va scrie un tratat de teorie muzicala otomana, in limba turca, numit Kitab-i ilmi`lMusiki ala Vechi`l-Hurufat. A conceput un alt tratat de notatie a muzicii otomane de curte, folosind o varianta adaptata pentru limba turca a alfabetului arab. Inainte de el, polonezul Albert Babawsky, convertit la Islam in 1640, sub numele Ali Ufki Bey, a strans 400 de cantece orientale, pe note muzicale europene. Pana la Ali Ufki Bey, cantecele erau transmise pe cale orala, din generatie in generatie. In sistemul sau propriu de notare, Cantemir a transcris peste 300 de piese numite ``pesrev`` si ``saz semaisi``. Tratatul Kitab-i ilmi`l-Musiki ala Vechi`l-Hurufat lasa importante marturii despre muzica otomana de curte din secolul XVII. Dimitrie Cantemir si-a petrecut 22 de ani in Constantinopol.

OLIVER CROMWEL
Oliver Cromwell, lord protector al Angliei, conducator in Revolutia Engleza si primul nobil care a guvernat inAnglia. Cromwell a condus ca Lord Protector din 1652 pana in 1658 sub singura constitutie scrisa a Angliei. In timpul Razboiului Civil din Anglia(1642-1649), Cromwell a iesit din obscuritate pe basa credintei sale Calviniste puternice, talent militar inascut si personalitate puternica. Aceste caracterisitici l-au ajutat sa pastreze unite grupurile competitive care il invinsesera pe Carol I in prima faza a razboiului civil. Oliver Cromwell, lord protector al Angliei, conducator in Revolutia Engleza si primul nobil care a guvernat in Anglia. Cromwell a condus ca Lord Protector din 1652 pana in 1658 sub singura constitutie scrisa a Angliei. In timpul Razboiului Civil din Anglia(1642-1649), Cromwell a iesit din obscuritate pe basa credintei sale Calviniste puternice, talent militar inascut si personalitate puternica. Aceste caracterisitici l-au ajutat sa pastreze unite grupurile competitive care il invinsesera pe Carol I in prima faza a razboiului civil. Cromwell a cucerit Irlanda si Scotia si a facut din Anglia o putere militara de temut in Europa. A refuzat sa conduca fara autoritate constitutionala. Conducerea sa civila a introdus reforma electorala, toleranta religioasa moderata si primul adevarat Parlament Brtanic. El nu a suprevietuit revolutiei pe care a condus-o si dupa o perioada de haos politic a fost urmat la tron de Carol al II-lea.

CAROL QUINTUL
Carol al V-lea a motenit un imperiu vast, care prea s domine Europa secolului XVI. Dar dimensiunile imperiului erau mai degrab o surs de slbiciune dect de putere i, timp de 36 de ani, Carol a nfruntat mari dificulti. Carol al V-lea - Familia Habsburgilor a devenit o for n Europa Central n secolul XV, cnd i-a concentrat puterea n jurul ducatului de Austria. ncepnd cu 1438, capul familiei a fost ales i mprat al Sfntului Imperiu Roman, cu toate c suveranitatea sa (asupra unui teritoriu corespunznd Germaniei de azi) aducea mai mult prestigiu dect dect autoritate propriu-zis. Dup aproape un secol, matrimoniale i decesele din familiile rivale au fcut din Habsburgi

dinastia cea mai puternic din Europa, titlurile si teritoriile ajungnd n minile tnrului arhiduce Carol. Nscut n 1500, Carol a devenit rege al Spaniei n 1516. Trei ani mai trziu, a motenit teritoriile austriece i ducatul de Burgundia de la bunicul su Maximilian I, precum i titlul de mprat al Sfntului Imperiu Roman. Dup Spania, a urmat sudul Italiei, Sicilia i Sardinia i marele Imperiu Spaniol care era creat n cele dou Americi; n calitate de duce de Burgundia, Carol a condus i rile de Jos (Belgia i Olanda). Aceste posesiuni l-au fcut pe Carol al Vlea conductorul celui mai mare imperiu european, de la cel condus de Carol cel Mare n secolul al IX-lea.

GEORGE WASHINGTON
Nscut n Virgina, a fost conte de Westmoreland i provenea dinte- familie de englezi emigrai n anul 1657, de teama lui Oliver Cromwel, dinAnglia n America. A fcut parte dintre cei mai bogai proprietari de plantaii i a fost reprezentantul Virginei n Congresul de la Philadelphia, n anii 1774 i 1775o. A fost unul dintre principalii partizani ai luptei pentru independen coloniilor engleze din America de Nord. A participat la Rzboiul de apte ani (1756-1763) unde a cptat o deosebit experien militar. n anul 1775 a fost numit comandantul suprem al armatei americanelor rsculai mpotriva englezilor. A fcut parte dintre cei mai bogai proprietari de plantaii i a fost reprezentantul Virginei n Congresul de la Philadelphia, n anii 1774 i 1775o. A fost unul dintre principalii partizani ai luptei pentru independen coloniilor engleze din America de Nord. A participat la Rzboiul de apte ani (1756-1763) unde a cptat o deosebit experien militar. n anul 1775 a fost numit comandantul suprem al armatei americanelor rsculai mpotriva englezilor. A dovedit o mare capacitate de organizare i de bun conductor militar, de-a lungul ntregi perioade a Rzboiului de independen al coloniilor britanice din America de Nord, dar mai cu seam n btlia de la Yorktown, de la 19 octombrie 1781, cnd a comandat o armat de 16000 de oameni (americani i franceji).

TEME SUPLIMENTARE
DRUMUL MATASII

O legtur comercial ntre China i Europa a existat din cele mai vechi timpuri, bazndu-se pe schimburi de mrfuri, nlesnind totodat i contacte diplomatice i culturale. Specialistul n preistorie, Andr Leroi-Gourhan consider acest drum ca fiind un spaiu de schimburi nc din paleolitic, ns care n-a fost evocat n cronicile chinezeti dect ncepnd din secolul al II-lea .Hr.[1]. Aceast necesitate de schimburi au dus treptat la crearea unui drum comercial. n timpul mpratuluiWudi (141 - 87 .e.n.) s-a dublat ntinderea Hanatului. Reaciunea lui la expansiunea Hanatului s-a manifestat prin cucerirea teritoriilor dumane. Prin izbnda sa

mpotriva lui Xiongnu a reuit s controleze definitiv Asia central. Trupele lui Wudi ocup Pamirul i Ferghana reuind astfel s deschid drumul comercial spre China. Grecii apoi romanii au nceput s vorbeasc despre o ar ndeprtat pe care ei o denumeau ara serilor[2], pentru a desemna ceea ce denumim astzi China. Romanii au devenit mari amatori de mtase, dup ce ei o achiziionaser, pe la nceputul erei cretine, de la pari: acetia organizaser comerul cu mtase. Numeroase alte produse erau transportate pe aceleai rute: pietre preioase isemipreioase, porelanuri, stofe de ln sau de in, ambr, filde, lac, mirodenii, sticl, coral, metale preioase i arme, etc. Comerul se dezvolt pe traseul Drumului Mtsii; n timp ce n rsrit drumul comercial este relativ sigur, n vest sigurana comerului este ameninat prin conflictul dintre romani i partheri i numai prin iscusina diplomatic a lui Augustus pacea este asigurat pentru o anumit perioad de timp. n timpul dinastiei Tang a nflorit de asemenea comerul, prelund de la peri controlul asupra drumului comercial. Al doilea mprat din dinastia Tang Tang Taizong a reuit s controleze cea mai mare parte a Asiei centrale, ca i Tarim. Mai trziu, Imperiul Bizantin a reuit s recucereasc o parte din teritorii din Asia i s-i asigure astfel contactul cu Drumul Mtsii. Dup dinastia Tang, drumul comercial devine nesigur datorit atacurilor repetate i prdarea caravanelor. Un rol important n extinderea acestui drum comercial a fost asigurat de Imperiul Mongol, care n secolul al XIII-lea (dinastia Yuan) a asigurat ordinea i sigurana caravanelor. Imperiul mongol ns nu a fost unul de de durat ndelungat, pentru c deja n 1262 ncepe destrmarea acestuia. Doar partea sa rsritean, sub conducerea lui Khublai Khan, rmne stabil. Dinastia Ming 1368 duce o politic agresiv mpotriva triburilor mongole, recucerind teritoriile pierdute. Dezvoltarea schimbului comercial nu atinge nivelul din timpul dinastiei Tang. Dimpotriv, n timpul dinastiei Song comerul atinge un nivel sczut, datorit dezvoltrii comerului maritim n sud-estul Asiei, pe de o parte, i apariiei a noi comerciale create de arabi, pe de alt parte. Mai trziu, cnd au aprut n Europa puterile maritime Portugalia i Spania, Drumul Mtsii i-a pierdut aproape complet importana. n 1514 portughezii ajung n China, iar mai trziu spaniolii n Asia. Interesul Europei din timpul Marilor Descoperiri Geografice se ndreapt nspre Lumea Noua (America de Nord i de Sud) dar i spre alte zone ale lumii, aa cum ar fi Oceania,Australia i Noua Zeeland. n prezent Drumul Mtsii devine din nou reactivat prin zcmintele de iei, gaz natural, i datoritturismului.

REZBOIUL DE 30 DE ANI
Rzboiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 pn n 1648 i a fost un rzboi purtat sub pretext religios. Cauza principal a fost lupta pentru hegemonie n Europa, n special ambiia Franei, condus de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european n detrimentul Imperiului romano-german i puteriiHabsburgilor. Astfel, regatul Franei, prin subsidii financiare i sprijin moral, a ncurajat i amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestani germani. Acetia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, n anul 1608, Uniunea Protestant, n sprijinul creia au intervenit militar, pe parcursul rzboiului, Frana, Olanda, Danemarca,Suedia - cu regele Gustav Adolf i Transilvania. De partea cealalt, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, n anul 1609, coaliia intitulat Liga Catolic, proimperial. Rzboiul a fost declanat prin incidentul din Praga, cnd doi reprezentani ai mpratului i notarul acestora au fost aruncai pe fereastr (defenestrai) de strile cehe nemulumite. Aceasta a fost scnteia nceperii rzboiului care a urmat. Frederic al V-lea ("Regele de o iarn"), cel care a fost ales de strile protestante de la Praga ca rege al Boemiei, n ciuda mpotrivirii reprezentanilor imperiali (care au fost aruncai pe fereastr, dar au supravieuit), nu s-a putut menine la putere dect pn n anul 1620. n Btlia de la Muntele Alb (Kutna Hora), armatele strilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost nfrnte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly i Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost nevoit s fug n Olanda, iar mpratul Ferdinand al II-lea i-a impus preteniile asupra coroanei Boemiei. Rzboiul s-a desfurat n cea mai mare parte pe teritoriul Sfntului Imperiu Roman provocnd pagube economice imense. Localiti i bunuri materiale au fost distruse, foametea i epidemiile au dus la dispariia aproape total a populaiei din regiunile implicate n rzboi. n sudul Germaniei numai o treime din populaie a supravieuit acestui rzboi nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor provocate.

VIATA DE FAMILIE IN EPOCE MEDIEVELA

In Roma antica viata de familie a alcatuit multa vreme baza societatii romane. La origine viata de familie este dominate de atotputernicia tatalui exercitata legal asupra sclavilor casei, dar totodata asupra nevestei si copiilor sai. Pater familias putea dupa plac sa recunoasca copii care ii avea de la sotia sa, ori ii expunea in afara casei abandonandu-i cui i-ar fi dorit, ceea ce, in practica insemna condamnarea la moarte sau in cel mai rau caz la sclavie. Casatoria era hotarata de catre capul familiei, iar inclinatiile celor interesati nu erau deloc consultate.

ILUMINISMUL
A aparut in secolul 17 in Anglia constituindu-se intr-o miscare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Evenimentul care marcheaza inceputul acestui curent este revolutia burgheza din Anglia(1688). Actul de nastere al iluminsmului poate fi considerat votarea de catre parlamentul englez a Declaratie Drepturilor Omului. Pe plan social, iluminismului ii corespunde cristalizarea burgheziei, clasa care gaseste in ideile iluminste o exprimare a propriei filozofii. Aparitia iluminismului este sintetizata de dinamismul si spiritul revolutionar al burgheziei. Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaza in Franta in secolul 18 fiind marcat de aparitia unei mari opere colective (17 volume si 11 volume de planse)-Enciclopedia , alcatuita sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaza toate cunostintele umane acumulate din cele mai vachi timpuri pana in acl moment . In epoca a anut un ecou rasunator punand la dispozitie un imporant intrument de cunoastere si dezvoltand publicului spiritul critic si gustul pentru stiinta. De aici iluminismul s-a raspandit intoate tarile Europei imbracand forme specifice fiecaruia.

IOSIF AL II-LEA DE HABSBURG (1741-1790)

Nascut la Viena in anul 1741, a fost fiul imparatului Francisc I si al imparatesei Maria Tereza. Dupa moartea tatalui sau, in anul 1765 a devenit imparat german si tot din acel an a fost asociat la domnie, de mama sa, in Austria. De la moartea acesteia, in anul 1780, a condus singur, fiind imparat austriac pana in anul 1790. A fost cel mai important reprezentant al despotismului luminat. Prin reformele sale, a urmarit modernizarea, germanizarea si centralizarea statului austriac. In anul 1781 a promulgat edictul de toleranta, acordand libertate de cult tuturor confesiunilor din imperiu si abolind discriminarea fata de evrei. De asemenea, a fost secularizata o treime din proprietatile manastiresti. Prin organizarea institutiilor de invatamant pentru viitorii preoti, seminariile generale, care erau dependente de stat, imparatul a completat masurile prin care urmarea intarirea supravegherii si controlului asupra Bisericii. Inca de la inceput, ajutat de Kaunitz, a initiat reforme in spirit luminist. In afara de masura desfiintarii ordinelor calugaresti si a manastirilor care nu exercitau activitate scolara si de ocrotire a bolnavilor, s-au mai adoptat si altele: desfiintarea cenzurii cartilor si revistelor, acordarea catre tarani a dreptului de a prezenta plangeri in fata functionarilor de stat, abolirea politiei senioriale, abolirea iobagiei in posesiunile ereditare si in regiunile slave ale imperiului (toate aceste masuri au fost adoptate in anul 1781), iar prin masuri succesive a fost abolita iobagia si in alte teritorii (precum Austria propriu-zisa si Ungaria; pentru Transilvania, ca urmare a rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784- 1785, a fost data, la 22 august 1785, patenta prin care era abolita servitutea personala a iobagilor). In 1783 a fost inlaturat criteriul apartenentei la o religie recepta in vederea ocuparii unor functii in stat, iar in anii 1787 si 1788 a fost introdusa o legislatie generala in spirit luminist. A introdus limba germana ca limba oficiala in intregul imperiu si a incurajat cultura germana care, in acea perioada, avea un prestigiu mai scazut decat altele, precum cea franceza si cea italiana. In cateva zone ale imperiului, unele clase sociale au opus rezistenta la aplicarea reformelor. Asa s-a intamplat, de exemplu, in Ungaria, unde nobilimea nu era de acord cu masura de abolire a serbiei. Ca si mama sa, I. II a urmarit, prin introducerea reformelor in spirit luminist, sa intareasca monarhia si statul austriac. In timpul domniei sale, a cautat sa cultive si mitul bunului imparat. Astfel, in 1773 si 1783, imparatul a vizitat Transilvania pentru a se interesa personal de situatia locuitorilor de aici. Dupa moartea lui (la Viena, in anul 1790), majoritatea reformelor sale au fost anulate, din cauza puternicei opozitii a nobilimii, in afara de Edictul de toleranta si de masura de desfiintare a iobagiei.

Codul Civil Napoleonian

Codul Napoleonian este codul civil francez, elaborat sub Napoleon I in 1804. Codul interzicea privilegiile din nastere, aproba libertatea religiei si specifica ca posturile din guvern, ajungeau in mana celor calificati pentru a le detine. Codul civil francez, a fost redactat rapid in forma de prima ciorna de catre o comisie de patru juristi eminenti si intrata in vigoare pe 21 martie 1804. Codul Napoleonian nu a fost primul cod, cu un sistem legal civil care a luat fiinta in spatiul European. Intentia lui Napoleon, e fost sa faca o reforma sistemului legal francez, in concordanta cu ideile revolutiei franceze, deoarece vechile legi regale si feudale pareau a fi confuze si in contradictie directa cu poporul. Inainte de codul Napoleonian, Franta nu a avut un set unic de legi: legea consta in cea mai mare parte din obiceiuri locale, care au fost compilate uneori in cutume, cum ar fi Cutumele Parisului; erau dealtfel exceptii, privilegii si Carte speciale aprobate de regi si lorzi feudali. In timpul Revolutiei Franceze, ultimele vestigii ale feudalismului au fost eliminate. Codul civil Napoleonian diviza legea intr-o lege a: 1. Persoanelor 2. Proprietatii 3. Achizitionarii proprietatii 4. Procedurii civile (eliminata ulterior intr-un cod separat in 1806).

Codul Civil Napoleonian a fost realizat in vremea Primului Imperiu Francez sub indrumarea lui Napoleon Bonaparte. Codul acorda o atentie si o important deosebit organizarii familiei urmarind sa faca din familie celula de baza a vieii sociale. Codul Napoleonian acorda capului familiei puteri si prerogative foarte intinse asupra tuturor persoanelor care o alcatuiau (copiii, sotie). Codul lui Napoleon situeaza proprietatea privata in centrul reglementarii sale juridice, privind-o drept sorgintea originara a oricaror libertai individuale. Aceasta putere absoluta a soului asupra sotiei se numea putere maritala sau autoritatea paterna. Puterea maritala a fost abolit in Franta de abia in anul 1970 fiind inlocuita autoritatea printeasca. Multe din statele lumii au copiat sau imprumutat din prevederile acestui cod civil si chiar si in acest moment autoritatea paterna continua sa existe in numeroase tri ale lumii In toate noile regate create de Imparat, Codul Napoleonian a fost impus ca lege, iobagia si feudalismul fiind abolite si impusa libertatea religiei (ingura exceptie fiind Spania)

Fiecare stat a adoptat o constitutie care dadea dreptul la vot universal pentru barbati, instituia un parlament si continea o lista de drepturi civile. Sistemul administrativ si judiciar francez au fost deasemenea impuse. scolile au fost puse sub administratie centrala si s-au creat si scoli publice gratuite. Invatamantul superior a fost deschis tuturor celor calificati fara a se face discriminari de clasa sociala sau religie. Fiecare stat avea o academie sau o institutie pentru promovarea artelor si stiintelor. Numai dupa caderea lui Napoleon, oamenii de rand din Europa, asupriti de guvernarea sa prin taxe de razboi si campanii militare au apreciat in intregime beneficiile pe care le obtinusera..

Guvernarea Napoleoniana in Europa:

In toate noile regate create de imparat, Codul Napoleonian a fost impus ca lege, iobagia si feudalismul fiind abolite si impusa libertatea religiei (exceptie facand Spania ).

Fiecare stat a adoptat o constitutie care dadea dreptul la vot universal pentru barbati, instituia un parlament si continea o lista de drepturi civile. Sistemul administrativ si judiciar francez au fost deasemenea impuse. scolile au fost puse sub administratie centrala si s-au creat si scoli publice gratuite. Invatamantul superior a fost deschis tuturor celor calificati fara a se face discriminari de clasa sociala sau religie. Fiecare stat avea o academie sau o institutie pentru promovarea artelor si stiintelor. Numai dupa caderea lui Napoleon, oamenii de rand din Europa, asupriti de guvernarea sa prin taxe de razboi si campanii militare au apreciat in intregime beneficiile pe care le obtinusera.

Personalitatea napoleoniana
Napoleon Bonaparte s-a nscut ca al doilea din cei apte copii, n casa Buonaparte din oraul Ajaccio,Corsica, pe 15 august 1769, un an mai trziu dup ce insula fusese transferat Fran ei de ctreRepublica Genova. El s-a numit iniial Napoleone di Buonaparte, prenumele provenind de la un unchi care fusese omort n timp ce lupta mpotriva francezilor, ns mai trziu a adoptat numele deNapolon Bonaparte, cu o rezonan mai accentuat n limba francez. Familia corsican Buonaparte i avea originile n mica nobilime italian care emigrase n Corsica nsecolul al XVI-lea. Tatl su, Nobile Carlo Buonaparte, un avocat, a fost numit reprezentantul Corsicii la curtea lui Ludovic al XVI-lea n 1777. Influena dominant n copilria lui Napoleon a avut-o mama sa, Maria Letizia Ramolino, a crei disciplin ferm a temperat un copil turbulent. El avea un frate mai mare, Joseph, i ase mai mici: Lucien, Elisa,Ludovic, Pauline, Caroline i Jrme. Napoleon a fost botezat catolic cu puin timp nainte de a mplini doi ani, pe 21 iulie 1771 la Catedrala Ajaccio. Originea nobil a lui Napoleon, veniturile i cunotinele familiei i-au oferit oportunit i mai importante de studiu dect cele disponibile unui corsican tipic din acea vreme. n ianuarie 1779, Napoleon a fost nscris la o coal teologic din Autun, n Frana continental, pentru a nva franceza, iar n mai a fost admis la academia militar de la Brienne-le-Chteau. Vorbea cu un accent corsican pronunat i

nu a nvat niciodat s scrie corect. Napoleon era tachinat de ctre ceilal i studen i din cauza accentului su, prin urmare s-a concentrat i mai mult pe studiu. Un examinator a observat c Napoleon s-a distins ntotdeauna prin talentul su la matematic. Are cuno tin e destul de bune despre istorie i geografie... Acest biat ar deveni un marinar excelent. Dup ce i-a terminat studiile la Brienne n 1784, Napoleon a fost admis la cole Militaire, o coal militar de elit din Paris; acest lucru a pus capt ambiiei sale navale, care l fcuse s ia n considerare nrolarea n Marina Regal britanic. n loc de aceasta s-a specializat pe profilul de ofier de artilerie i a trebuit s termine cursurile de doi ani ntr-unul singur, deoarece moartea tatlui su i redusese veniturile. A fost examinat de faimosul om de tiin Pierre Simon Laplace, pe care mai trziu Napoleon l-a numit senator.

Regimul napoleon

Avnd puterea consolidat de realizrile guvernrii sale, Napoleon a fost proclamat mprat de ctre Senatul francez n 1804, printr-un senatus-consultus.

Napoleon ca mprat

ncoronat n Catedrala Notre-Dame din Paris, n prezena papei Pius al VII-lea, el a spus cuvintele: Imperiul nseamn pace. ns conducerea sa a dus la un lung ir de rzboaie cu Anglia i cu monarhiile absolutiste (Rusia, Austria, Prusia) cauzate printre altele de: rivalitatea dintre burghezia francez i cea englez pentru supremaie economic; dorina monarhilor europeni de-a opri accesiunea lui Napoleon; ambiia lui Napoleon de a stpni ntreaga lume [necesit citare]. Cu o armat

mare, Napoleon a reuit s obin multe victorii asupra Austriei n 1805, prin Btlia de la Austerlitz i asupra Prusiei n 1806. Singura putere continental care i sttea n cale era Rusia. Cu aceasta a ncheiat un acord n 1807 prin care Europa era mprit ntre mparatul Franei i arul Rusiei, Alexandru I. n anul1812, Napoleon face o ncercare dezastruas de a invada Rusia, n care este nvins. Astfel a nceput cderea lui Napoleon. n Btlia de la Leipzig din 1813, Napoleon este nfrnt de ctre cele cinci naiuni. Napoleon este obligat s abdice i este exilat n insula Elba, n anul1814.

ncoronarea lui Napoleon [modificare]

ncoronarea lui Napoleon este o pnz pictat de Jacques-Louis David n perioada 1805-1807. Tabloul are dimensiunile 624 cm x 979 cm[necesit citare] i se gsete la Muzeul Louvre, Paris. Regii au prsit-o, eu am ridicat-o[necesit citare] - spune Napoleon despre coroana conductorului francilor, Carol cel Mare, cnd, n dup-amiaza zilei de 2 decembrie 1804, i-o aaz pe cap n catedrala Notre-Dame i este uns chiar de papa Pius al VII-lea, venit la Paris n acest scop. Apoi mpratul i ncoroneaz soia, pe Josphine. David a primit o comand din partea mpratului pentru un tablou care sa redea ncoronarea. Pictorul va lucra la acest tablou vreme de 2 ani, adaptnd realitatea la dorin ele clientului su. Astfel, spre exemplu, n spate, la tribun o vedem pe Letiia, mama mpratului, de i ea nu a participat deloc la festivitate. Extraordinar de riguros este finisajul: David nu omite nici cel mai mic detaliu, n ceea ce privete vemintele perechii imperiale, iar portretele personajelor reprezint imaginea fidel a realit ii. ncoronarea lui Napoleon are n primul rnd valoarea unei mrturii istorice; n schimb caracterul static al compoziiei ndeprteaz tabloul de estetica neoclasicist. Lipse te aici tensiunea vibrant care este caracteristica teatralitii neoclasiciste. Spre deosebire de Sabinele i Jurmntul Horaiilor, David, se inspir de data aceasta mai degrab din tradiia roman, dect din cea greac.

Exilul n Insula Elba [modificare]

Lui Napoleon i se permisese s ia cu el n exil civa prieteni i servitori, printre care Henri-Gratien Bertrand, fostul mareal al palatului, i contele Charles-Tristan de Montholon, un membru al aristocraiei prerevoluionare. Bertrand era n slujba lui Napoleon din 1798, dar Montholon era un aderent de ultima or dup prima abdicare a lui Napoleon se grbise s- i ofere serviciile monarhiei restaurate, dar a trecut de partea mpratului cnd acesta s-a ntors de pe Insula Elba. El o adusese cu sine i pe tnra i atrgtoarea lui soie, ale crei atenii fa de Napoleon i vizitele nocturne pe care le fcea n dormitorul acestuia deveniser curnd subiect de brfa pe insul.

Cele o sut de zile. Waterloo. Insula Sf. Elena [modificare]

La un an dup nfrngerea de la Leipzig, ntreg imperiul s-a prbu it. Burbonii au fost readu i la tronul Franei prin Ludovic al XVIII-lea. Aceasta revenire nu s-a bucurat ns de unanimitatea alia ilor, ntre care au intervenit repede divergente. Unitatea coaliiei a fost ns salvat chiar de Napoleon. nconjurat de dezbinarea aliailor, Napoleon prsete insula Elba i ncepe ceea ce avea s fie

aventuracelor o sut de zile. Rentronat, acesta ncepe s viseze la refacerea marelui imperiu[necesit citare]. Obine chiar cteva victorii. Pentru scurt timp ns, cci este nfrnt n btlia de la Waterloo (18 iunie 1815). Silit s abdice din nou, Napoleon a fost exilat pe insula Sf. Elena, unde a murit n condiii neclare, civa ani mai trziu, la vrsta de 51 de ani (5 mai 1821). Exist dou teorii importante cu privire la moartea sa: otrvirea cronic cu arsenic i cancerul la stomac. A fost nmormntat cu onoruri militare.

Moartea lui Napoleon [modificare]

Controversele asupra morii mpratului Napoleon nu se mai termin... Speciali ti n domeniul medicinei legale, istorici ai vieii i morii lui Napoleon s-au dedicat nc din anul 1961 cercetrilor cauzei morii acestui om de stat francez. Unii spun c moartea s-ar datora unei erori medicale, cancerului de stomac i, n cele din urm, otrvirii acestuia cu arsenic. Primele dou supozi ii - eroare medical sau cancer de stomac, sunt definitiv respinse de Dr. Pascal Kintz. Ultimele experiene conduse de Institutul de Medicin Legal din Strasbourg i Universitatea din Luxembourg, demonstreaz n mod definitiv c Napoleon a fost otrvit, fiind victima unei intoxica ii cronice cu arsenic. n fiecare an, experi n toxicologia medico-legal se ntrunesc in congrese sub auspiciile The International Association of Forensic Toxicologists (TIAFT) pentru a stabili cauza exact. Toi oamenii de tiin care aparin acestei asocia ii activeaz n laboratoare ale poli iei, spitale, tribunale, institute de medicin legal, laboratoare specializate n diverse domenii nrudite. Dupa congresele de la Helsinki (2000), Praga (2001), Paris (2002), a urmat congresul de la Melbourne care a gzduit cel de-al 41-lea Simpozion interna ional al asocia iei, ntre 17-22 noiembrie 2003. n prezentarea susinut la acest simpozion Dr. Pascal Kintz a fcut cunoscute ultimele rezultate obinute asupra chestiunii prezenei arsenicului n uviele de pr ale mpratului. Se men ioneaz n diverse publicaii oficiale c uvie de pr aparinnd lui Napoleon, au fost pstrate cu mare grij i gsite la diverse persoane din anturajul acestuia. Toxicologul francez sus ine c Napoleon a fost otrvit cu arsenic n mod lent. El a ajuns la aceast concluzie aprofundnd analizele nu numai asupra interiorului firelor de pr, ci i a nveliului capilar. Dr. Kintz crede c otrava a atins mduva spinrii, pornind de la pr. Otrava provenea din alimentele ingerate i a fost mpins de fluxul sanguin. Prul lui Napoleon prezenta o concentraie de substan toxic de 7-38 de ori superioar dozei admise. Detractorii acestei ipoteze resping afirmaia, susinnd c arsenicul detectat era de origine exogen i nu a fost absorbit de mprat. Ei cred ca aceast compozi ie toxic era n mod normal utilizat n secolul XIX pentru conservarea prului. Ali cercettori explic prezen a arsenicului n prul lui Napoleon prin folosirea produsului de ctre viticultorii epocii. Ace tia splau butoaiele cu arsenic, dup care puneau strugurii la fermentat. i aceast supoziie a fost respins, considerndu-se c obiceiul viticultorilor epocii de a cura butoaiele cu arsenic, nu era periculos pentru sntatea omului, cu toate c Napoleon era un cunoscut adept al vinului.

n anul 2000, scriitorul Ben Weider, mare admirator i colecionar al unor piese originale care au aparinut lui Napolon a afirmat cu trie n conferin ele i interviurile acordate la televiziunea canadian c Napoleon I Bonaparte a decedat datorit otrvirii lente cu arsenic i c datorit noilor teste ADN aceast enigm ar putea fi elucidat. Ben Weider de ine suvi e din prul lui Napoleon i este dispus s suporte toate cheltuielile exhumrii. Rmne doar ca guvernul i istoricii francezi s- i dea acordul. Specialitii Institutului medico-legal din Strasbourg confirm teza avansat de Ben Weider. Purttorul de cuvnt al lui Weider a declarat c dac ndoielile asupra mor ii lui Napoleon persist, nu rmne dect s se treac la exhumarea mpratului.

Declaratia de indep

Declaraia de independen a Statelor Unite ale Americii (n englez, conform originalului, [The] Declaration of Independence) este un document prin care celetreisprezece colonii (n englez, [the] Thirteen Colonies) ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicnd totodat clar motivul pentru care au fcut-o. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental n ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegaii Congress-ului se gsete expus permanent n cldirea Arhivelor Naionale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C.. Urmtorii sunt cei 56 de semnatari ai Declaraiei de Independen, pe care to i au semnat-o n calitatea lor de delegai ai Congresului Continental din partea celor treisprezece colonii originare, care au devenit cele 13 state originare ale Statelor Unite ale Americii. Este demn de remarcat c toi erau oameni educai i avui (printre ei se gseau 24 de juriti i avoca i, 11 erau comercian i, iar 9 erau fermieri i deintori de plantaii), absolut toi fiind ceteni britanici. Cnd au afirmat solemn c "jurau cu viaa, averea i onoarea lor", aceti oameni erau pe deplin con tien i c riscau arestarea, confiscarea total a averii i executarea prin spnzurtoare, care era n acele timpuri pedeapsa comun pentru orice act ce era considerat trdare de ctre coroana britanic. Prima semntur, cea mai mare i cea care a devenit de-a lungul timpului cea mai cunoscut a fost a lui John Hancock, preedinteleCongresului Continental. Doi viitori preedini ai Statelor Unite au semnat Declaraia, John Adams, al doilea preedinte i Thomas Jefferson, al treilea preedinte. Cel mai n vrst semnatar a fost Benjamin Franklin, la 70 de ani, n timp ce Edward Rutledge, la 26 de ani, a fost cel mai tnr. Constituia Statelor Unite ale Americii (n englez, [The] United States Constitution) este legea suprem a Statelor Unite ale Americii. A fost conceput ntre 21 februarie i 17 septembrie 1787, fiind definitivat n 17 septembrie 1787 odat cu adoptarea sa de ctreConvenia Constituional a Statelor Unite ale Americii (n englez, United States Constitutional Convention), care a avut loc

n Philadelphia, Pennsylvania, urmnd ca s intre n vigoare n ziua de 4 martie 1789. A creat o uniune federal de state suverane i un guvern federal care s opereze conducerea acesteia, nlocuind vechea uniune mai neclar definit i cu o constitu ie mai ambigu, Articolele Confederaiei. Imediat dup adoptare, a fost supus ratificrii tuturor celor treisprezece foste coloniibritanice, fiind votat i acceptat de adunrile celor treisprezece state originare la date diferite, ntre 7 decembrie 1787 de ctre statul Delaware, primul, i 29 mai 1790 de ctre statul Rhode Island, al treisprezecela i ultimul dintre cele treisprezece state originare. Dup intrarea sa efectiv n aplicare, la 4 martie 1787, exact aa cum a fost iniial preconizat de ctre un grup al Prinilor Fondatori, respectiv validnd Uniunea i Constituia nsi, la 21 iunie 1788, cnd "pragul critic" de nou state semnatare a fost atins prin ratificarea sa de ctre statul New Hampshire, Constituia Statelor Unite a servit ca model multor naiuni. Astzi, constituia Statelor Unite este cea mai veche constituie de tip federal din lume, fiind efectiv n vigoare de peste 200 de ani. n acelai timp, este cea mai veche constituie scris din lume care funcioneaz nentrerupt de la adoptarea sa.[1]

REPREZ AI REFORMEI
Jean Calvin, sau pur i simplu Calvin (n. 10 iulie 1509, Noyon d. 27 mai1564, Geneva) a fost un reformator religios francez. Alturi de Martin Luther, a fost unul din iniiatorii Reformei protestante, n opoziie cu anumite dogme i rituri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrin - Calvinismul - relativ diferit de aceea a lui Luther, n special n ceea ce prive te practicarea cultului, considerat o radicalizare a luteranismului. Jean Calvin s-a nscut cu numele de Jean Cauvin la Noyon, n Picardia, Frana. Martin Luther a scris cele 95 de teze n 1517, cnd Calvin avea 8 ani. Tatl lui Calvin, paznic al episcopului Noyon, l-a trimis la colegiul De la Marche i apoi n continuare la Sorbonadin Paris, pentru a studia dreptul. n 1532 devine doctor n drept la Universitatea din Orlans. Prima sa lucrare publicat a fost un comentariu al lucrrii filozofului roman Seneca De clementia. Adopt curnd principiile Reformei, pe care, ncepnd din 1532, ncepe s le propage la Paris. Ameninat cu nchisoarea, se refugiaz laNrac, sub protecia Margaretei de Navarra, favorabil protestantismului. n 1534, n urma persecuiilor suferite de protestanii francezi, numi i i hughenoi, este nevoit s prseasc Frana. Dup peregrinri n Basel, Ferrara i din nou la Paris, n 1536, convins fiind de reformatorul Guillaume Farel, Calvin se stabilete definitiv la Geneva, unde este numit profesor de teologie. A trit aici aproape jumtate din via. Jean Calvin a cltorit la Strasbourg i mai trziu prin cantoanele Elveiei. Aflat la Geneva, Guillaume Farel l-a rugat s-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugmintea lui Farel: "M-am sim it de parc Dumnezeu din cer i-a pus mna sa mrea pe mine pentru a m opri din cursa mea".

Dup optsprezece luni, reformele prea severe lui Calvin i Farel i amestecul lor n treburile statului au dus la exilarea celor doi. Timp de trei ani, Calvin activeaz la Strasbourg n biserica Hughenoilor francezi. Calvin a fost invitat mai trziu s se ntoarc la Geneva. El a reorganizat structura religioas i politic a ora ului, dup bazele Bibliei, cu minitri, nvtori, sfat al btrnilor i diaconi. n 1559 Calvin a fondat o coal pentru educaia copiilor i un spital pentru nevoiai, precum i Academia din Geneva sub rectoratul luiTeodor Beza. Calvin a pus bazele unui guvernmnt teocratic protestant intolerant, instituind o represiune sever a adversarilor reformei, mergnd pn la exil sau pedeapsa cu arderea pe rug (de ex. Miguel Servet, acuzat de erezie privind dogma Sfintei Treimi). Femeile erau obligate s se mbrace n negru i nu aveau voie s se fardeze. Bazat pe texte din Vechiul Testament, a pornit o adevrat campanie de vntoare a vrjitoarelor i de combatere a magiei, recurgnd la tortur pentru recunoa terea vinoviei. Constituia statului teocratic al Genevei - astzi l-am numi "fundamentalist religios" prevedea pedeapsa cu moartea pentru blasfemie, erezie i vrjitorie. n anul1545, n timp de cteva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrjitoare n fa a caselor pe care le-ar fi fermecat, dup ce fuseser torturate. n 1602, Anton Praetorius, un pastor calvinist din Germania, a protestat mpotriva acestui aspect al teologiei lui Calvin, n publicaia Grndlicher Bericht von Zauberei und Zauberern ("Studiu aprofundat asupra vrjitoriei i vrjitorilor"). Sntatea lui Calvin a nceput s se deterioreze, suferind de migrene, hemoragii pulmonare, gut i pietre la rinichi. Cteodat, trebuia s fie transportat pn la amvon. Calvin a avut i mul i detractori, era ameninat i insultat. El i petrecea viaa privat pe Lacul Geneva, citind Sfintele Scripturi i bnd vin rou. Spre finalul vieii sale, le zicea amicilor si care erau preocupa i de regimul su zilnic de munc, "Ce? Vrei ca Domnul s m gseasc lenevind cnd va veni?" Jean Calvin a murit la 27 mai 1564, i a fost ngropat ntr-un mormnt simplu i anonim, ntr-o parte a Genevei, aa cum a cerut el. Martin Luther (n. 10 noiembrie 1483, Eisleben, Saxonia - d. 18 februarie 1546), pastor idoctor n teologie, a fost primul reformator protestant ale crui reforme au dus la natereaBisericii Evanghelice-Luterane. Primele idei ale Reformei protestante au fost enunate de Martin Luther n 1517, n calitatea sa de preot catolic i profesor de exegez la Universitatea din Wittenberg. Excomunicarea sa din Biserica Catolic a survenit n anul 1521.

Martin Luther s-a nscut n Eisleben, Saxonia, la 10 noiembrie 1483, prinii lui fiind Hans Luther i Margaret Ziegler Luther. La scurt timp dup naterea lui Martin Luther familia s-a mutat n Mansfeld, unde tatl a lucrat ca miner. Tnrul Martin a studiat la Magdeburgi Eisenach, ca apoi s se nscrie la universitatea din Erfurt. ndrumat de tatl su, Luther a nceput n 1505 s studieze dreptul, ns ulterior s-a dedicat carierei ecleziastice, devenind clugr al ordinului

augustinian. i-a luat doctoratul n teologie n 1512 i a devenit profesor de tiine biblice la prestigioasa universitate din Wittenberg. Seriozitatea cu care Luther i-a susinut vocaia sa religioas l-a condus la o criz personal profund: se ntreba cum era posibil s reconcilieze cerinele legii lui Dumnezeu cu incapacitatea omului de a le urma. El a gsit rspunsul n Noul Testament: Dumnezeu, devenind om n Isus Cristos, a mpcat omenirea cu el. Ceea ce era cerut omenirii nu era o respectare strict a legilor i a obliga iilor religioase, ci un rspuns de credin, rspuns acceptat de Dumnezeu. Aceast credin trebuia s se bazeze pe dragoste, nu pe fric.

Martin Luther

Credina lui Luther l-a fcut s intre n 1517 n conflict cu Biserica Romano-Catolic. Pentru a strnge fonduri n vederea construirii Bazilicii Sf. Petru din Roma, papa Leon al X-lea a vndut credincioilor indulgene. Prin vnzarea de indulgene se oferea, n schimbul unei donaii bne ti, anularea suferinelor vremelnice datorate pcatului - odat iertat prin pocin. Luther s-a declarat mpotriva acestei practici. La 31 octombrie 1517 (potrivit teologului i filosofului umanist Philipp Melanchthon), Luther a afiat pe ua principal a bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care invocau interdicia comerului de indulgene. Aceste teze au circulat repede prin Germania i au cauzat o mare controvers. Papa a ordonat ca Luther s apar la Augsburg, n faa cardinalului Thomas Cajetan. Cardinalul i-a cerut s-i retracteze cele 95 de teze. Luther a replicat c i le va retrage doar dac i se va dovedi pe baza Bibliei c el este cel care greete. n 1521, prin bula de excomunicare emis mpotriva lui Luther, papa a cerut mpratului Carol al Vlea s dispun executarea lui Luther. mpratul, n loc s dea curs cererii papei, a convocat o adunare pentru cercetarea lui Luther. Oficialitile din diet i-au cerut s- i retrag declara iile. Luther a refuzat, iar membrii dietei l-au declarat indezirabil.

Luther reuit s scape de pedeaps cu ajutorul prietenului su, guvernatorul Saxoniei, care l-a ascuns n castelul Wartburg, aproape de oraul Eisenach. Luther a primit pseudonimul cavalerul George. n timpul ederii n Wartburg Luther a nceput s traduc Noul Testament n limba german. Preocuparea principal a mpratului Carol era rzboiul cu Frana, astfel nct n cele din urm Luther a putut reveni la catedra dinWittenberg. ncercrile de reformare a bisericii locale nu au avut succes n Europa central n timpul vieii sale, dar au fost continuate de discipolii si. n 1524 o parte din rnimea din sudul Germaniei, Austria i Elveia s-a folosit de teoria lui Luther ca pretext pentru a declanarea unei revolte supranumite rzboiul rnesc german ( Deutscher Bauernkrieg).[1] n 1525 Martin Luther s-a nsurat cu fosta clugri Katharina von Bora, artndu-se astfel adversar al celibatului impus de catolicism preoimii. Restul vieii i l-a petrecut scriind, innd predici i organiznd reforma bisericii n Saxonia. Luther a murit la 12 februarie 1546n oraul su natal Eisleben. Luther este cunoscut ca printele Reformei. Inten ia lui ns nu a fost crearea unei biserici noi, alternative, ci nnoirea Bisericii Universale.

Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519,Cloux/Amboise, Frana) a fost un pictor, sculptor, arhitect i om de tiin italian. Om de spirit universal, n acelai timp artist, om de tiin i inventator, Leonardo ncarneaz spiritul universalist al Renaterii i rmne unul dintre oamenii cei mai importani din acea epoc. Aportul su deschiztor de drumuri n artele plastice i fora lui de anticipare, neegalat vreodat n ntreaga desfurare istoric a tiinei,[judecat de valoare] sunt caracteristice uriaei sale personaliti, de care a fost permanent contient. Leonardo a scris n nsemnrile sale, cu un an naintea mor ii, cuvintele cu vibraie de bronz: Io continuer (Voi dinui).

Desene i gravuri [modificare]

Aflate n cea mai mare parte n Muse du Louvre (Paris), Royal Library (Windsor Castle), British Museum (Londra), Galleria Nazionale(Roma), Museo Nazionale (Torino), Gabinetto dei Disegni e Stampe Uffizi (Florena)

Picturi [modificare]
Buna Vestire (1473-1475), Galleria degli Uffizi, Florena Madonna Benois (1478), Muzeul Ermitage, St. Petersburg Adoraia magilor (1481-1482), Galleria degli Uffizi, Florena Madona din grota cu stnci (La Vergine delle rocce) (1483), Muse du Louvre, Paris Cina cea de Tain (1495-1497), Santa Maria delle Grazie, Gioconda sau Mona Lisa (1503-1507), Muse du Louvre, Paris

Btlia de la Anghiari (1503-1505), doar copii realizate de Rubens i de un anonim (ultima se gsete ntr-o colecie particular,Mnchen) Sfntul Ioan Boteztorul (1513-1516), Muse du Louvre, Paris

Michelangelo Buonarroti (n. 6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo - d. 18 februarie 1564,Roma) a fost, alturi de Leonardo da Vinci, cel mai important artist n perioada de vrf aRenaterii italiene. Geniul su universal este deopotriv oglindit de pictur, desen, sculptur iarhitectur. A scris i poezii, n special n genul sonetului i madrigalului. Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni i ai Francesci di Neri di Miniato del Sera. Dup ntoarcerea la Florena, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lsat n grija unei doici. Aceasta fiind fiic i so ie de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmur. Aceast pasiune timpurie l determin s prseasc coala, dei prinii lui ar fi dorit ca el s studieze gramatica i s se consacre studiilor umaniste. Datorit prietenului su, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descoper pictura i, n 1488 este dat la ucenicie n cel mai vestit atelier de pictur dinFlorena aparinnd lui Domenico Ghirlandaio. n acea perioad, acesta, mpreun cu fratele su David, executa frescele din bisericaSanta Maria Novella. Totui, dorina de a lucra n marmur nu-l prsete; are paisprezece ani cnd ncepe s studieze sculptura pe lng Bertoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor antice aflate n grdina lui Lorenzo de Medici, supranumit Il Magnifico, conductorul politic al Florenei. n palatul acestui bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoa te pe artitii care veneau la curte, devenit un centru important de cultur umanist. Printre ace tia sa afla i poetul Angelo Poliziano, cu care Michelangelo poart discuii despre Homer, Virgiliu, despre Dante i Petrarca. Michelangelo va locui la familia Medicilor ntre anii 1489-1492. n aceast perioad realizeaz Lupta centaurilor i Madona della Scala. Dup moartea lui Lorenzo Magnificul, prsete palatul i se ntoarce la casa printeasc. Florena traverseaz n acea vreme o perioad tulbure, n care timp Michelangelo pleac pentru un an la Veneia, dup ce s-a oprit pentru un timp n Bologna, unde are ocazia s admire operele lui Jacopo della Quercia i realizeaza trei sculpturi pentru catedrala San Petronio. Se ntoarce la Florena n 1495, o dat cu restabilirea pcii, i - n timp ce Savonarola condamna n predicile sale luxul i imoralitatea - Michelangelo realizeaza sculptura Il bambino. n anul 1496, se duce pentru prima dat la Roma, unde primete cteva comenzi de sculptur din partea cardinalului Riario i a bancherului Jacopo Galli printre care si Bachus beat. Sculpteaz pentru bazilica Sfntul Petru celebra Piet, a crei frumusee i va face pe contemporanii artistului s-i recunoasc geniul. n anul 1501, revenind la Florena, realizeaz statuia luiDavid, precum i alte opere de sculptur i pictur, printre care Tondo Doni i Tondo Pitti, care trezesc admiraia concetenilor si.

Statuia lui David - Museo dell'Accademia - Florena

n anul 1505 papa Iuliu al II-lea l-a chemat la Roma, dndu-i comanda realizrii unui monumental mausoleu, n care arhitectura s se mbine, dup maniera clasic, cu sculptura. St opt luni la Carrarapentru a alege cele mai bune blocuri de marmor. La acest proiect va lucra, cu ntreruperi, timp de patru decenii, desvrindu-l abia n anul 1545. Tot papa Iuliu al II-lea l-a nsrcinat n 1508 cu pictura bolteiCapelei Sixtine din Palatul Vatican, proiect gigantic la care Michelangelo va lucra timp de patru ani. n anii urmtori Michelangelo s-a dedicat realizrii decora iilor pentru fa ada bisericii San Lorenzo dinFlorena, rmase ns n stare de proiect, i construirii unei sacristii cu mormntul ducelui Lorenzo de Urbino. Cunoscut deja sub numele de Il Divino, ncepe n anul 1521 lucrrile la cavoul familiei de Medici. ntre timp Florena devine din nou republic, ns va fi curnd asediat de detaamentele papale i imperiale. Michelangelo primete funcia de inspector al fortificaiilor. Florena capituleaz n anul 1530 i de Medici revin la putere. Papa Clement al VII-lea, care a fcut parte din aceast familie, i trece artistului cu vederea participarea activ la aprarea oraului asediat. Michelangelo revine la lucrrile desf urate n biserica San Lorenzo i la finisarea cavourilor familiei de Medici, lucrri care l vor absorbi vreme de c iva ani.

Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtin, Vatican

n anul 1534 papa Clement al VII-lea l-a adus din nou laRoma, unde Michelangelo va rmne pn la sfritul vieii. Papa l nsrcineaz cu pictarea peretelui altarului din Capela Sixtin cu tema Judecii de Apoi. Cnd, la 31 octombrie 1541, papa Paul al II-lea, urmaul papei Clement, a dezvelit pictura,

toi cei prezeni au rmas uimii n faa tabloului apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Isus-Judectorul Suprem. Nu au lipsit nici vocile de dezaprobare a celor care au fost revolta i de goliciunea personajelor, considernd opera ca pe o blasfemie. n anul 1549 a fost numit de pap arhitect-ef i constructor al bazilicii Sfntul Petru, pentru a continua construirea catedralei, nceput de Bramante. Pn la sfritul vieii se ocup mai mult de arhitectur: termin construcia palatului Farnese, execut planurile pentru sistematizarea pieii Capitoliului i pentru cupola Bazilicii Sfntul Petru. Ultimele sale sculpturi trateaz din nou tema Piet (pentru Domul din Florena i altele). Michelangelo Buonarroti moare la Roma la 18 februarie1564, la vrsta de 89 de ani. Conform dorinei artistului, corpul su va fi dus la Florena, unde va fi depus ntr-o cript a bisericii Santa Croce.

Moise, Biserica San Pietro in Vincoli, Roma

Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. n anul 1504, gra ie grupurilor statuare Piet i David, dobndise deja renumele de sculptor att la Roma ct i la Florena.

Piet, 1499 Bazilica San Pietro

Piet (1499), realizat de Michelangelo la vrsta de 24 de ani, se ndeprteaz cu mult de modul tradiional de prezentare a Fecioarei Maria, care apare foarte tnr, cu trsturi imaculate. Suferin a ei nobileaz dragostea i frumuseea, cufundat n durere, st cu capul u or aplecat, innd tragic n

brae trupul inert al fiului, care pare s curg ca o und de pe genunchii ei. Sculptura s-a dovedit a fi o capodoper a genului i contemporanii au recunoscut imediat geniul artistului. Statuia lui David (1501-1504) a fost realizat din nsrcinarea consiliului municipal al Floren ei. David apare ca un personaj plin de energie i for, chipul minunat finisat i privirea ndreptat ctre stnga i confer un aspect hotrt i brav. Cioplit ntr-un bloc de marmor avnd o nl ime de patru metri, personific fora i sigurana. A fost nevoie de trei zile pentru a transporta statuia n piaa Signoria din centrul Florenei. n anul 1873, pentru a-l proteja de intemperii, originalul va fi mutat n interiorul Muzeului Academiei de Belle-Arte, locul lui din pia fiind ocupat de o copie. Alte opere sculpturale ale lui Michelangelo suntMoise (n biserica San Pietro in Vincoli, Roma), Sclav nlnuit i Sclav murind (prevzui pentru mausoleul papei Iuliu al II-lea, n prezent n Muzeul Luvru di Paris), grupul statuar Ziua i Noaptea, Amurgul i Aurora la mormntul lui Giuliano de Medici, Il Pensioroso(Gnditorul) reprezentndu-l pe Lorenzo Magnificul, grupul de sclavi (a a zi ii Gigani), sculpturi neterminate aflate n Muzeul Academiei din Floren a. Ultimele sculpturi cu tema Piet se deosebesc de cea din tineree printr-un dramatism impresionant.