(oumirul, procentul rispunsurilor corecteferrilor, rata, viteza
‘ispunsurilor); tnvétarea poate avea loc fr a se produce veo
schimbare in ceea ce privesteperformanta gi potavea lo mai multe
Schimbiri in czea ce piveste performanta dori ator factor deeit
cei lepati de invifare; fnvifaea este indusa prin schimbici ale
performanjclor;
* Legitura cu exeriu - spre deosebire de mosifictrle de
comportament produse de alte conditi(oboscala, maturzarea),
schimbirle comportamentale induse de nvitaretebuie si ezulte
din experienje anterioare legate de ace stimuli acelerispunsurt
smu de stimuli gi spunsur similare. Existd anumite schimbiet
‘pronunjate gi de dura le comportamentului care nu rez din
texperiena lgatt de evenimentele din medial inconjuritor, i prin
‘unmare ni po fi clasifcate drept tnvifare. (Matuizarea:
+ Relatva stabiltae~ schimbazea comportamentald indus
de fnvitaretrebuie st fe .de dura.” Exist anumite schimbiri
‘comportamentale pronuntate cae mu sunt de dura gi prin ware
ru po fi catlogatedreptinyljare(ohoseala;alteraile survenitein
ceea ce prveste stares fziologica sau emotional, modificaile
temporare din memoria senzoriald).
‘Nuanfril gi distilrle pe care le-a,suferit” conceptul de
‘nvijare umani, de Ia impunerea iui fn pshologie pa la statutal
de concept-pivot al une ramusiapshologie’ generale (psologia
nvr, evidenyiaa progresul in cunoaserea si, de ce nu, in
uilizarea ficient a acest tribe capacti care este capaciarea
de a invija, in impresionantele procese ale autoimpliirit
cexisteniale gi evolu sprituale
CUPRINS
svat mulfnik muliinensonat mania
2 Fomel avi expres mules tan
Ei Belting sia nine mn ents
‘kent aera comple. -
21.2, Domenie tir - opi, pena, sec
22. Nel dennis comers
22.1 fovea acl
232 Indes entental dczcil pci poesia a
fiojtumane a
Capita
Iavteren.
Cepia
‘Aslonomi In tava —fndamente rears.
SM Atoreines ndunen estore adi aire
211 Goce de nie store
311.2. Asorepletes cogs meteor Innis
411. Auoreplares nataponals fetta.
[STA Managemectul neds y commits nerpersonie-
components astoregii lv
”
a
%
8
ey
no
us312 Senge dnvjate— rere se ttoromix sau
inate tis
32 Concepal de suaepie de Tavare~ eicuiil wai
‘operaponliza Bs
3.22. State neste aonoal ic mi
33. Sil detour ~expresis depline auonamtin ice sR
Bungee - om 65
Capitolul 1
INVATAREA UMANA - DE LA FIINTA
REACTIVA LA PERSONALITATEA,
PROACTIVA
favatarea - una dinte problemele conrale ale psibologiei -
‘est abordati de-a lung timpulai din ais de diverse perspective,
fost expicats defnt in modal att de variate inet deseo,
pe deplinjustficat, par dubit cu privie la aplicabilitatea inpractcs
A reaulatelor demersuli de cunoastee sine in aces domeni.
Inincercarea de arispunde la intrebarea ,Ce este Invaarea? Ese
proces? Ese produs?” s-au elaborat ceca ce in literatura de
psciahtate este canotcut sub mumele de feo s/84u modele ale
Snvitri. Dar, diversee tori i modele ale inri-prezene in
majorite tratatelor de specialitate (ca expresie a progresui fn
ccunossterea nati, strict su mecanismelor inva prezints
att de multe gi eterogeneaspecte fete ale inv Incataproape
devin o exprese a. difcultilor de ajunge lun conse ince
priveste att natura edt si structure
Teorile prestinifice ale nviydrit s-au contuat in eadral
reflefilor filosofice mai mult asupra nari cunosseri umane
decdtasupra naturi fav fn sine. Socrate, prin metoda sa de
discuyie (maieutica),sugereaza cd ideile se afl deja in inten
rodnicd a subiectul, iss neces fe mogite cas se manifeste”
a@iackbura, 1999, p. 253). A smog" (maieutics) idle const in
«pune ntrebiricursticeelevuiin ga fl nc acest, ispanzind
la ele, 6h descopere cd de faptcunoaste problema pus in auza,
Paton, eu conceptia sa despre cunoastere aduce In discufie
problema diferenefor dinte oameni in ceea ce priveste potentialul
de invitre.Aristotl, interesat de psibologe, gine si limba}
intuiest lege asocieri(contguitatea, similtudinea contrast),
Doctrina discipline mentale susine cd studi discipines28 mintea
‘5a cum antrenamertul fic al unui tlt disciplines corp J
Rosseau apreciazi ci natura gi inocenfa sunt afectate de educatic
si cf sindtatea senzorila si corporal sit mai importante deeit
intelectl iar J.EHerbart cd masa aperceptiva se formesza priv
ssocieea unor no ide cu ide deja exstete in cetrlinteletii.
‘Aceste teri presinifice ale iavitari (Perkins, 1969) schiteaza
deja uncle dintre decile in care se vor orienta cerectirile de
psibologia invagai
Premise elaboririi unor cor psikologic ale vari au
aplirut o dati cu incepereastdier ln aboratoul de pihologic
cexperimentaldafligat la Leipzig la sfiitut see. XIX, sub
conducerea Ini W. Wundt. Teorile prihologice ale invitri,
‘ezvoltae incepind cu acest moment, sunt extrem de numerosse,
‘ele dinte ele incerend s8 verifice experimental varata gam
‘eteorit implicit ale Invajar, care exprima concepile populate,
-redinfeesopiitle neargumentate sini despre inva, Unele
inte concept 5 idele populare despre inviaze continu
fandamenteze practice educationala chiar daci nu at fost contir-
imate decereetir. Aste, ideeacinvitarea se produce prin recom
ens gisanejune estcea mai popular radifonalaopinie despre
Invitre desi in pracica actuals, predarca este mai mult puniiva
decat orient spre recompensé. O alt tori implicit despre
inviare ese aceeae4 ea cons int-un proces de acumulare de
cnogtinge predarea find umplerea deportuli cae este mintet
2
‘mand cu diferit nformati, Alte concept populare despe fnvi-
fare sunt cele care tratesz3invarea cape wn proces deduct sau
tn pe ua comp de cunogtinje care se tansferd antomat, sponta or
‘are rezulté din simpla,spunere” (Lindgren, 1967, pp. 211 ~243)
‘Antecedentele storie ale abordii gtingfice a invari umane
sunt oferite de cei tri mari catalizator: ai studilui nvr a
animate: Darwin si Romanes (mijlocal anilor 1800), Paviov
{Gnceputalenilor 1900) si Dollard gi Miller (mijlocutanilor 1900)
Pentru Darwin studiul fav fa animale ae 0 importants
central Jn oeea ce priveste infelogerea evolu intligensi iar
‘Romanes defines inteligentaanimalk drept,abilitatea dea face
‘oi modifier, sau de 2 Te schimba pe cele vechi, in acord cu
rezltatele propriei experien individuale” (Romanes, 1882, p.4)
Ivan Paviov (1849-1936) it bazearA stile asuprainvtni pe
trisiturile sau Func sistemului nervos care trebuie sa fie
explicate de newopsihologie. Dollard si Miller (1950) cau
texpun diverse madele animale ale cormportamentlui uran.
Mule cercetiri experimentale sau ficut pe animale sub
pretextul cf proceselefindamentale ale invari pot fi vzute cx
‘nai mult claritatedacd sunt stuiate in formele lor relati simple
si au complicate de inaltele proceseintelectuale ale finfi umane
Cercetarea fiind mai simpla, mai bine controlaté si msi putin
cosisitoare, permitind contotul experentelor precedente gi simu
lisle pe calculator
‘Cercetarea invita animales. bazat pe presupozitile ob
enomenele de fvitare sunt procese elementare care opereazt
similar in difeie simapi de favitare, c& acestea sunt aplicabile
‘multor speci si multorstuai, in ciudadifeenfelor intr ceea ce
poate ffavjat i viteza invari
‘Aulza nS in propecia comportmenti a conus
Ja studi efectlu pe care i exerci experiena anterioarh asupra
comportamentulu atu
a
Personalitate: Introducere în știința personalității: ce este și cum să descoperim prin intermediul psihologiei științifice cum ne influențează ea viața
Albert Bandura și factorul de autoeficacitate: O călătorie în psihologia potențialului uman prin intermediul înțelegerii și dezvoltării autoeficienței și a stimei de sine