You are on page 1of 5

Enciclopedia metodelor de propagandă.

(Cum ne prelucrează mass-media, politicienii şi publicitatea) Astăzi mass-media reprezintă un instrument ideologic, şi nici decum informaţional. Esenţiale, în mesagele acesteea sunt – ideile încorporate în conştiinţa noastră prin intermediul contrabandei. S. Kara-Murza. 1. Autoritatea anonimă. Reprezintă o metodă de inducere în eroare, des utilizată în mass-media. În esenţă aceasta se referă la faptul că una din cele mai bune metode de influenţă este apelarea la o autoritate. Exemple: „Medicii recomandă..., Cercetătorii au constatat... etc.”, în asemenea cazuri sursa informaţională nu este identificată, ceea ce-i scutează pe jurnalişti, de răspundere, în cazul expunerii informaţiei ce ulterior se iscă a fi falsă. În asemenea cazuri, astfel de mesaje nu reprezintă o informaţie ci o propagandă sau o publicitate ascunsă. 2. O povestire cotidiană. Este utilizată pentru a pregăti şi a adapta persoanele la o/unele informaţii negative ceea ce duce la apariţia efectului de deprindere psihologică. Exemplu: În cazul când este nevoie ca populaţia să fie deprinsă cu agresivitatea, sânge, omoruri, se procedează în felul următor, mesajele şocante trebuie să fie transmise de către o persoană calmă, cu un loke reprezentativ, posedând un glas cursiv. După câteva zile de astfel de prelucrare la populaţia ce a fost supusă manipulării apare efectul de deprindere psihologică. Metoda dată a fost utilizată, în (1973) – Lovitură de stat din Cili, pentru a produce în rândul populaţiei, indeferenţă faţă de acţiunile forţelor armate Pinocetoniene. 3. Foamete. O metodă, des utilizată în cazul influenţei asupra electoratului sau în cazul presiunii psihologice asupra puterii de stat. Este aleasă, o grupă de tineri, sănătoşi şi bine plătiţi, ce organizezează ( un curs de tratament prin foame) într-un loc public. În jurul acestei situaţii, mass-media ridică o panică neîcredibilă. În permanent sunt produse acuzaţii în privinţa regimului dezastruos, faţă de o organizaţie sau faţă de o persoană anume. Este o metodă foarte efectivă deoarece în toate cazurile autorităţile sunt nevoiţi să reacţioneze într-un fel sau altul. 4. Prindeţi tâlharul. Această metodă se utilizează în cazul descreditării, când vinovaţii, prognozând eşecul, primii provoacă panică, reorientând mânia poporului în altă direcţie. Exemplu: Astfel procedează candidaţii în perioada alegerilor, reclamându-se asupra sistemului corupt, ponegrind oponenţii, făcând apel la realizările foştilor reprezentanţi. 5. Rezonanţă emoţională. Tehnica dată poate fi caracterizată precum că ar fi o metodă cu ajutorul căreea, unui auditoriu mare, i se creează o anumită dispoziţie, transmiţândui-se totodată informaţii de propagandă. Rezonanţa emoţională permite scoaterea securităţii psihologice. Principala lege a propagandie este faptul că mesajul trebuie transmis la nivelul simţurilor şi nici decum la nivelul raţional. Exemplu: astfel de metodă se utilizează în cazul manipulării cu masele (mitinguri, greve etc.). 6. Efectul bumerangului: Constă în faptul că, dacă cineva doreşte să devină mai popular atunci el trebuie să creeze o imagine de luptător pentru dreptate, ce este persecutat de către autorităţi. Organizând astfel de activităţi, autorităţile îşi „bat” atât de tare oponenţii, încât aceştea din urmă provoacă, marii auditorii, sentimente de milă şi simpatie.

vestimentaţia corespunzătoare. 10. Iluzia veridicităţii duce la producerea influenţei emoţionale. 11. Metoda dată se bazează pe două postulate. ce a ajuns prima. fenomenul de alăturare a individului faţă de o persoană renumită. 8. Talibii şi Alianţa de Nor. În primul rând este faptul că în mediu la formarea atitudinei unei persoane. Se produce un puternic efect al prezenţei.). Exemplu: în perioada campaniei electorale. În esenţă statutul celui ce învinovăţeşte este aparent mai mare de cât a celui învinuit. persoana care a obţinut rezultate remarcante într-un anumit domeniu. Una din metodele des utilizate. nu contribuie campaniile de propagandă în masă ci circularea în rândul maselor a unor mituri şi bârfe. sportivi. în cadrul căruia gândurile omului sunt orientate într-o direcţie anume. „Alături – înseamnă că împreună”. satirici etc. nivelul de profesionalism: cabinet medical. Comentariul. Exemplu: Înainte de bombardările americane. Ghebels a introdus în propaganda contemporană unul din principalele principii: Omul. În fine. În rezultat. Scopul – elaborarea unui astfel de mediu. partidele politice incorporeză în componenţa sa persoane renumite (Staruri. schimbarea atitudinii deja formate. mass-media. ce în continuare este rulată pe arena mondială.). utilizarea în vorbire. aceasta din cauza stereotipului precum că „Dacă se autojustifică – rezultă că este vinovat”. referitor la o oarecare problemă. suntem predispuşi să dăm preferinţă acelei. într-un mod organizat sa năvălit asupra dm. foarte rar împuşcau unul în altul iar în caz de împuşcau şi atunci în aer. în Afganistan. 9. în perioada electorală. este un lucru foarte problematic. dar în ciudă logicii l-au transformat untr-un erou naţional. iar noi nici nu ne dăm seama că este o iluzie bine organizată. au fost puternic umiţi de calmul şi liniştea ce era prezentă. Exemplu: Astfel procedează „toţi” politicienii. îi ridică statutul în ochii altora. scriitori. Când o grupă de jurnalişti a sosit pentru a filma un reportaj despre violenţa armată între doi actori. Efectul areolei. b). Efectul areolei este compus din două stereotipuri de confundare: a). jurnalişti. ceilalţi. producând sentimentul de înaltă veridicitate a evenimentelor. efectul „prim”. Exemplu: Astfel. Se bazează pe următoarea caracteristică psihologică – predispoziţia oamenilor de a gândi în analogii false. Aici apare unul din efectele perceptive: în cazul apariţiei unei informaţii contradictorii (verificarea căreea este imposibilă). o consideră ca fiind capabilă de mai multe şi în alte domenii. de parcă suntem aruncaţi într-o realitate catastrofal de ameninţătoare. constă în faptul că pentru a primi o reacţie pozitivă faţă . Al 2-lea postulat reiese din primul – efectivă influenţă informaţională asupra omului nu se produce în direct de către sursele de comunicaţie în masă ci prin intermediul unor persoane cu un nivel de autoritate crescut. 7. Exemlu: A ne convinge în eficacitatea şi performanţa uni medicament anume. Elţin. Atunci pentru a-şi îndeplini misiunea jurnaliştii angajau. întotdeauna are dreptate.Exemplu: La finele anilor (1980). Utilizarea mediatorilor. care a spus lumii primul cuvânt. Al 2-lea stereotip constă în faptul că. majoritatea politicienilor preferă de a fi în compania unor staruri sau sportivilor renumiţi. B. poate doar un medic (şi anume acel set ce-i confirmă „autorităţii”. a limbajului medical etc. Dr. contra plată reprezentanţi din ambele părţi a forţelor armate pentru o demaonstraţie scenografiată. care în anul (1991) a câştigat cu succes alegerile prezidenţiale. Efectul prezenţei.

în timp ce faţă de albanejii . Tehnologiile de manipulare moderne. când este nevoie de a forma o viziune anume. 16.. cu toţii conştientizăm cine a fost Adolf Hitler. aproape 80% din mass-mediile occidentale apelau la un context negativ faţă de partea iugoslavă sau serbă. pe gipnoză în masă. 13. sunt capabile de a distruge cunoştinţele. dozate elementele pozitive şi negative. des utilizată pentru crearea rezonanţei emoţionale. copii ce plâng. mass-mediile independente. se decentrează atenţia receptorilor faţă de conţinutul mesajului (de exemplu. derulând o melodie foarte populare). pe care îl socoate ca fiind reprezentantul „mulţimii”. lăsândui să moară pe podeaua rece. Metoda este efectivă din perspectiva temporală. utilizând metode dramaturgice speciale şi jocul de rol a unor actori talentaţi. Metoda se bazează în esenţă. din partea soldaţilor irakieni care au scos din casă de maternitate 15 copii nou născuţi. Descriind un oarecare conflict. combaterea rezistenţei psihologice a omului faţă de sugestibilitate. urmărind scena când onorosul Fiurer se sinucide în aprilie anului 1945. prin intermediul cărţilor. etc. televiziunii. În rezultat persoana îşi scade nivelul de iniţiativă. Propaganda de tipul dat se prezintă sub forma unor noutăţi sau sub forma unor cercetări sociologice. s-a observat că mesajele. „Martorii oculari” a evenimentului. În acest caz. executând asupra acestora un program masiv de manipulare şi pentru a deconecta raţiunea la mai multe generaţii. creând o perspectivă unilaterală. Pentru a „spăla creierii” întregii populaţii. Din aceste considerente. Pentru a realiza o propagandă. Crimele dezgustătoare a acestuia nu vor mai părea deloc crime ci un lucru de onoare – deoarece îsuşi victimile vor apărea în imaginea de răufăcători. care a fost martor ocular a actului terorist. unei caracteristici pozitive se adaugă câteva elemente de critică.de un lucru. este necesar în primul rând de a distruge memoria istorică/colectivă. presei. Exemplu: pe parcursul conflictului din Iugoslavia în anul 1998. majoritatea specialiştilor sunt de părere că orice gen de propagandă este mai efectiv atunci când reprezintă un aliaj dintre componentele informaţionale. Exemplu: La nivel raţional. persoanele din sala cinematografului vor pânge cu regret excesiv. Transcrierea istoriei. Un efect deosebit îl au bătrânii ce strigă. sunt mult mai efective. oferind prioritate celui. ce merită a fi executaţi. Tehnica se utilizează pentru a crea o anumită dispoziţie în comunitate. Aşadar. O metodă foarte efectivă. Exemplu: majoritatea oamenilor gândesc în stereotipii: „Fum fără foc nu există / Odată ce toţi vorbesc despre asta. reconstruite cu iscusinţă de către un „regizor”. cunoscândui faptele. Exemplu: În octombrie anului 1990. cinematografului. receptorului i se blochează procesul de procesare a informaţiei şi fomarea contra argumentelor – ceea ce reprezintă baza opunerii faţă de procesul de sugestibilitate. Perspectiva. rezultă că e adevărat”. asupra lumii. oferă cuvânt doar unui din participanţi şi joacă în exlusivitate doar de partea acestui. 14. Exemplu: În anii 60. una din sarcinile principale ar fi. Constatarea faptului. orientate contra unei anumite atitudini. înlocuind-o cu cunoştinţele. dacă în momentul derulării acestuia. În general acestă metodă se utilizează în cazul conflictelor armate. Decentrarea atenţiei. invalizii tineri. Cu toate acestea un regizor iscusit.. poate cu uşurinţă să facă în aşa fel ca simpatiile telespectatorilor să fie de partea Fiurer-ului. prelegerilor. obiect sau acţiune. 15. 12. distractive şi cele ale convingerii. dobândite din experienţa istorică reală. Cel mai bun rezultat se obţine atunci când. mass-media mondială a fost cutreirată de cazul unei fetiţe.

20. Husein – e Hitler ce vorbeşte în arabă” – propagandă americană. De opotrivă în 1999-2000. În cele mai dese cazuri aceasta se utilizează doar pentru a sugera unele idei politice. într-un mod mascant. problemele de ordin politic şi care în ultimul timp se află sub influenţa ideologică din partea partidului comunist. adică se vorbeşte de fenomen social de acceptare socială în ciuda faptului сă de la început am avut oviziune total diferită. Astăzi mass-media introduc priveliştea morţii în fiecare casă. este întotdeauna condusă de aplauze din partea spectatorilor din sală. Această metodă. consta în a arăta lumii nivelul de cruzime a teroriştilor şi necesitatea de lichidare a acestora. în cazul conflictulu armat din Cecenia. 21. Acceptarea socială. Aşadar. În concordanţă cu agenţiile occidentale. de ce organizaţie financiar-politică sunt controlaţi aceştea. translau o mulţime de video cadre cu tematică violentă. Nazişti nu jefuiau proprietăţile private a evreiilor executaţi ci extrăgeau bunurile pentru a le păzi. în urma căruia au fost două victime.„NATO . altele – altele.faşizm” – propagandă iugoslavă. în urma utilizării tehnicii. Propunerile concrescute. Un oarecare obiect în viziunea maselor se leagă într-un mod artificial de ceva. Exemplu: în timpul războiului iugoslav. Peste două zile s-a aflat că serbii . 17. Şocul psihologic. . Ghestapo nu arestau cetăţenii ci apelau la „privarea anticipativă a libertăţii”.„S. 22. fără preferinţă faţă de partide. Ea crează. din mai multe informaţii combinate. dar doreşti să te exprimi.etnici. dacă auzim aplauze acestea parcă ne îndeamnă de a accepta evenimentul. ce este perceput de către conştiinţa comunitară ca find rău sau viciversa. astăzi” – propaganda sovietică. frica unei urmăriri penale). Şocul psihologic este una din diversificările rezonanţei emoţionale. Unele din mass-media descriu într-o lumină favorabilă unele partide politice. dintr-o perspectivă anume. oameni morţi. dar fără o legătură logică între ele. . Constă în faptul că pentru a evidenţia acţiunile distructive sunt utilizate desemnările/atribuirile constructive. care dela început activa ca o formaţiune independentă. Înlocuirea. negativul practic era absent. 19. un sens. Năvălirea asupra Poloniei în 1939 erau nişte „acţiuni poliţiste”. Principiul contrastului se utilizează atunci când din unele considerente a spune direct nu se poate (cenzura. Exemplu: Mass-mediile ruseşti au apelat la tehnica şocului psihologic. localuri bombardate. Principiul contrastului. 18. a fost difuzată informaţia conform cărea forţele serbe au bombardat un spital de copii. punând în discuţie. Exemplu: Succese considerabile erau obţinute de către propagandiştii Reihului. În acest caz se recurge la subânţelegerea adevărului. Exemplu: astfel de situaţii se pot urmări în perioada campaniei electorale. şi toate acestea pentru a evidenţia lipsa necesităţii de a continua războiul. în cantităţi enorme. violenţa în 95% din cazuri era generată de către serbi sau de către comandanţii/fruntaşii acestora. Reprezintă una din variantele „standardelor duble”. Exemple: . În asemenea cazuri se utilizează metaforele. Putem raporta prin analogie situaţia curentă a „PRO-TV Chişinău”. de cea mai înaltă intensitate. şi execuţiile ce au urmat sau dovedit a fi „acţiuni extraordinare de pacifizare”. este orientată pentru a evita percepţia critică a mesajelor de propagandă. În esenţă aceasta este una din metodele de distrugere a protecţiei psihologice. Crearea asociaţiilor. În anul 1996 majoritatea canalelor televizate. După angajamentul jurnaliştilor se poate cu uşurinţă să se ghicească. ţinta urmărită.„Stalin – este Lenin. „Iar acum pauză publicitară” putem observa că fraza denumită anterior.

.nici nu dispuneau de utilaj de bombardament. iar acesta a fost produs de către forţele armatei arabe şi copii au decedat în urma atacului snaiperilor din partea Croaţiei.