W. A. I. S. Directii pentru administrare 5i scorare 1.

INFORMATII
DIRECTII. Incepeti cu itemul 5 ~i acordati credit itemilor 1-4 daca subiectul rezolva corect itemii 5 *i 6. Daca unul dintre cei doi itemi este rezolvat gre*it, administrati itemii 1-4 inainte de a merge mai departe . Cititi fiecare intrebare exact a~a cum este. Daca raspunsul la o intrebare este incomplet sau nectar, puteti sa spuneti : "Explica ce vrei sa spui" sau "Spune-mi mai mutt despre asta" dar nu pune intrebari care sa sugereze ~i nu spune pe litere cuvintele . Nu schimba modul de formulare al intrebarei . Inregistrati, cuvant cu cuvant, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul corespunzator in Foaia de raspuns . INCETATI : dupa 5 eecuri consecutive . SCORARE: 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Aspectele esentiale ale raspunsurilor acceptabile sunt prezentate mai jos . Acolo unde sunt mai multe raspunsuri acceptabile (separate prin 3 puncte), subiectul trebuie sa ofere numai unul dintre ele pentru a primi 1 punct. Scorul maxim : 29 de puncte Intrebarile testului 1. Care sunt culorile drapelului romanese ? 2. Care este forma unei mingi ? 3. Cate luni sunt intr-un an ? Raspunsuri acceptabile Rou, galben i albastru. Rotunda 12

4 . Ce este un termometru ? 5. Unde rssare soarele ?

Instrument (lucru etc.) folosit pentru mssurarea temperaturii La est (Daca subiectul aratd cu degetul, spuneti: "Da, dar ce didirectie este aceasta ?") Oricare patru domnitori (de ex. : Stefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Ion Vodd cel Cumplit sau altii) . 52 Scriitor roman . . .Dramaturg roman . . . A scris piese de teatru, cum ar fi: "O scrisoare pierduts" ; "D-ale camavalului" ~.a. Spre sud . . . Spre sud-vest

6. Nume~te patru domnitori moldoveni

7. Cate ssptsmani suet intr-un an ? 8. Cine a fost I.L. Caragiale ?

9. In ce directie ati cslstori dacs ati merge de la Bucure~ti la Sofia ? 10. In ce lunii este ziua muncii ? 11 . In ce continent este Brazilia ? 12. Cine a scris Hamlet ? 13. Cine a fost rege in timpul Riizboiului de independents ? 14. Cine a descoperit America ? 15 . De ce sunt hainele de culori inchise mai cslduroase decat cele de culori deschise ?

Mai America de Sud William Shakespeare . . . Shakespeare . Carol I Cristofor Columb Hainele de culori inchise absorb caldura de la soare . . . Hainele de culori deschise reflects (resping) caldura de la soare. (Nu punctati

raspunsurile care arata ca hainele inchise "tin", "atrag" sau "crag" . caldura). 16. Care este capitala Italiei ? 17. Cine a fost Henri Coanda ? Roma A inventat avionul cu reactie (Daca subiectul da raspunsuri precum, "Om de ~tiinta roman", "Savant roman", intrebi : "Dar pentru ce a fost cel mai cunoscut "? Creatia . . .Na~terea lumii . . . Aparitia omului . . .Istorie evreiasca veche Africa Albert Einstein . . . Einstein Ea cauzeaza fermetatia care produce bule de bioxid de carbon ~i umfla aluatul . . . Se formeaza gaze . . .Fermenteaza . . . Crgte . . . Formeaza bule de aer . . . Actiune bacteriana (Nu se puncteaza raspunsul "Reactie chimica") 143 Once raspuns intre 4800 ~i 6500 de km. Artere, vene ~i capilare (Nume de vase specifice nu sunt ac-

18. Care este subiectul principal al cartii "Geneza" ? 19. Pe ce continent se afla deertul Sahara ? 20. Ce nume este asociat de obicei cu teoria relativitatii ? 21. Cum face drojdia ca aluatul sa creasca ?

22. Cati senatori suet in senatul Romaniei ? 23. Ce distanta este intre Paris ~i New York ? 24. Nume~te trei tipuri de vase sanguine din corpul uman.

ceptabile, dar se puncteaza venule i arteriole) . 25. La ce temperatura fierbe apa ? 100 grade Celsius . . . 212 grade Farenheit . . .373 grade Kelvin (Daca scala nu este specificata, spuneti: "Ce scala ?") Chimist. . .Fizician . . .Om de ~tiin td. . .Descoperirea radiumului . . . Descoperirea radioactivitatii (Nu se puncteaza raspunsul "Descoperitoarea radiatiei") 23 .000 .000 locuitori (Se accepta *i raspunsuri, precum : "Peste 22 .000 .000"; "Aproximativ 23 .000 .000"; "Pang-n 23 .000 .000 locuitori") Scripturi mahomedane . . . Scrieri mahomedane sacre . . .Biblia mahomedana (Islamic in loc de Mahomedan este acceptat). Goethe . . . Gounod

26. Pentru ce a fost celebra Marie Curie ?

27. Care este populatia Romaniei ?

28. Ce este Coranul ? `

29. Cine a scris Faust ?

2. COMPLETAREA IMAGINII
MATERIALE : 20 de cartona~e, pe care sunt imprimate imagini, legate intr-o carticicd DIRECTII Inainte de prezentarea primului cartona~, spuneti: "Am sa-ti drat ni~te imagini din care o anumita parte importanta fpse~te. Prive~te cu atentie fiecare figura ~i spune ce lipse$te" Prezentati primul cartona$ $i spuneti: "Acum prive$te aceasta imagine . Ce parte importanta fpse~te?" Dacd este oferit rdspunsul corect, continuati cu prezentarea succesiva a carona~elor, spunand : "Ce lipse$te acum din aceasta imagine T' Aceasta intrebare poate fi scurtata sau chair eliminata dacd subiectul dd dovadd cd a inteles clar sarcina . Dacd subiectul nu reuete sd dea rdspunsul corect la primul cartona~, spuneti : "Vezi, lipse~te manerul de la u~a" Se indica mdnerul . Dacd subiectul nu rege$te sa dea taspuns corect la Cartona$ul 2, se spune : "Vezi, lip'se~te racheta de tenis a acestei persoane" Se indica locul. Incepdnd cu cartona~ul 3 nu se mai oferd acest ajutor. Uneori subiectul indica o parte neesentiala ca fund lipsa . Prima data cand acest lucru se intdmpld este permis sd spuneti : "Da, dar care este cea mai importanta parte care lipse~te T' Nu repetati acest comentariu pentru niciunul dintre cartonwle ramase. Fiecare cartona~ poate fi ardtat subiectului timp de maximum 20 de secunde . Dacd subiectul nu indica partea care lipse~te in intervalul de 20 de secunde, nici prin numirea ei, nici prin indicarea zonei corecte, itemul este scorat ca exec ~i i se prezintd urmdtorul cartona . Dacd subiectul raspunde incorect se trece la urmdtorul cartona~, chiar dacd nu au trecut cele 20 de secunde. INCETAREA TESTARII Dupa 5 gecuri consecutive

SCORARE Se acorda I punct pentru fiecare raspuns corect. Subiectului nu 1 se cere sd ofere numele exact al pdrtii care lipsgte, pentru a i se acorda

punctul, daca este clar ca el ii face o descriere corecta Daca subiectul ofera un raspuns verbal, dificil de scorat, se poate spune : Arata-mi unde" Uneori subiectul nu va da un raspuns verbal, dar va indica o parte a desenului. Se considers un raspuns bun daca sunteti sigur ca subiectul indics in mod corect partea lipsd. Totu~i, daca subiectul arata corect partea care lipsgte, dar ofera un raspuns verbal, care este in mod evident incorect, itemul se considers nereu*it. Scor maxim: 20 de puncte Imagini Partile care lipsesc

1 . Up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Manerul de la ua (clanta) 2 . Tenis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Racheta 3 . Broasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Piciorul 4 . Carte de joc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Rombul din centru (Daca subiectul Spune "Rombul" spuneti : "Arata-mi unde") 5 . Mains . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Manerele u~ii 6. Urcior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . $uvoiul de spa 7 . Ochelari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Piesa care une$te cele 2 lentile 8 . Patent (Clete) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Surubul 9 . Barca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Suport de rams 10 . Plaja. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Urmele cainelui 11 . Oglinda. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Reflectarea bratului (Daca subiectul spune "Brat", i se cere: "Arata-mi unde") 12 .Crab . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Picior (Daca subiectul spune "Cle$te" i se cere: "Arata-mi unde") 13 . Vioara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cui

14 . Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Umbra omului 15 . Ceas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LiLimbs de la cataramd 16 . Frunza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Nervurd (Vend) 17 . Om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deget 18 . Cal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scara de la lea 19 . Profil de femeie . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spranceand 19. Stivd de lemne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zdpada de pe stiva de lemne

3. MEMORIA IMEDIATA A CIFRELOR Cele doud pdrti ale acestei probe, respectiv, Serii de cifre an ordine directd i Serii de cifre in ordine inversd sunt administrate separat. Se aplicd cea dea doua parte, chiai dacd subiectul obtine 0 puncte la prima parte . Seria de cifre in ordine directs DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti : "Am sii spun cateva numere . Ascults cu atentie ~i cand terrain to trebuie sa le repeti exact dups mine" Numerele trebuie sd fie prezentate intr-un ritm de unul pe secundd. Coborati putin intonatia dupd ultima cifrd a fiecarei incercari . Administrati amandoud incercdrile pentru fiecare item, chiar dacd subiectul reu~gte la prima incercare . INCETAREA TESTARII : dupd e*ecul la ambele incercari la fiecare item SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, astfel : 2 puncte dacd subiectul reu~gte la ambele incercari 1 punct dacd subiectul reuete doar la o incercare 0 puncte dacd subiectul eueazd la ambele incercari

Scorul maxim la Serii de cifre in ordine directs: 14 puncte Item l. 2 3 4 5. 6. 7. Prima incercare 5-8-2 6-4-3-9 4-2-7-3-1 6-1-9-4-7-3 5-9-1-7-4-2-8 5-8-1-9-2-6-4-7 2-7-5-8-6-2-5-8-4 A doua incercare 6-9-4 7-2-8-6 . 7-5-8-3-6 3-9-2-4-8-7 . 4-1-7-9-3-8-6 3-8-2-9-5-1-7-4 7-1-3-9-4-2-5-6-8

Seria de cifre in ordine inversa DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Spuneti: "Acum va voi spune alte numere, dar de aceasta data, cand ma opresc trebuie sa mi le spuneti in ordine inversa. De exemplu, daca eu a~ spune 7-1-9, to cum le vei spune ?" A~teptati raspunsul subiectului . Daca subiectul raspunde corect (9-1-7), spuneti : "Corect" i treceti la itemul 1 . La fel ca ~i in cazul Seriei de cifre in ordine directs, cititi numerele cate unul pe secunda ~i administrati ambele incercari la fiecare item, chiar daca subiectul regqte la prima incercare . Totu*i, daca subiectul greqte la exemplu, ii spuneti : "Nu, ar trebui sa spui 9-1-7. Eu am spus 7-1-9, deci ca sa le spui in ordine inversa, ar trebui sa spui 9-1-7. Acum incearca aceste numere. Aminte~te-o ca trebuie sa le spui in ordine inversa: 3-4-8." Indiferent daca subiectul reuete sau nu la acest nou exemplu (3-4-8), treceti la Itemul 1 . Nu oferiti nici un fel de ajutor la cel de-al doilea exmplu i nici la itemii care urmeaza . INTRERUPEREA Dupa gecul la ambele incercari ale unui item.

SCORARE Fiecare item este cotat cu 2, 1 sau 0 puncte, respectiv : 2 puncte daca subiectul reu~gte la ambele incercari 1 punct daca subiectul reuete numai la o incercare 0 puncte daca subiectul eueaza la ambele incercari Scorul maxim la Seria de cifre in ordine directs: 14 puncte

ITEM 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Prima incercare 2-4 6-2-9 3-2-7-9 1-5-2-8-6 5-3-9-4-1-8 8-1-2-9-3-6-5 9-4-3-7-6-2-5-8

A doua incercare 5-8 4-1-5 4-9-6-8 6-1-8-4-3 7-2-4-8-5-6 4-7-3-9-1-2-8 7-2-8-1-9-6-5-

cifre an ordine directd ~i Seria de cifre in ordine inversa.

Scorul maxim: 28 de puncte

Scorul total pentru Memoria imediata a cifrelor: suma scorurilor la Seria de

4. ARANJARE IMAGINI MATERIALE legate spiralat ,10 seturi de cartona~e imprimate cu imagini, in plicuri

DIRECTII Pentru fiecare item subiectului i se prezinta o serie de imagini amestecate ~i i se cere sa le aranjeze intr-o ordine ce reda o poveste. Numerele imprimate pe spatele cartonaelor indica ordinea expunerii cartona*elor de la stanga la dreapta subiectului . Literele imprimate furnizeaza codul pentru scorare . Treceti pe Foaia de raspuns ordinea in care subiectul aranjeaza cartonaele pentru fiecare item (~i pentru fiecare incercare de la itemul 1). Ocazional subiectul poate sa inceapa povestea de la dreapta ~i nu de la stanga, cum este normal . Cared observam acest aranjament, consemnam in Foaia de raspuns ~i intrebam subiectul : "De unde incepe povestea to ?" Daca succesiunea este corecta in acord cu punctul de incepere indicat, itemul este considerat a fi rezolvat corect. Limitele timpului pentru fiecare item sunt indicate pe Foaia de raspuns . Cronometrarea pentru fiecare item incepe dupa ultimul cuvand din cadrul instructiunilor .

10

ITEM 1 - Plasati 3 cartona~e in ordine numerica in fata subiectului, cu cartonsul marcat cu cifra 1 in partea stdngd a subiectului . Spuneti : "Aceste imagini spun o poveste despre un muncitor ce construie~te o casa. Puneti-le in ordine corecta, astfel ca ele se ne spune povestea" Se incepe cronometrarea ~i se lass 6o de secunde. Daca subiectul aranjeaza cartona~ele in ordine corecta (CAP) in limita celor 60 de secunde, treceti la Itemul 2 . Daca subiectul nu aranjeaza corect cartonsele, aratati cum trebuie procedat, spunand : "Aceste imagini ne arate un muncitor care construie~te o casa. Prima arata momentul cand incepe construirea casei. A doua imagine arate casa partial construita, iar cea de a treia arate casa terminate ~i zugrevite" Apoi puneti cartonsele in ordinea originals (numerica) i spuneti : "Acum puree-le in ordinea corecta" Incepeti cronometrarea din nou i lasati 60 de secunde . Treceti la Itemul 2 chiar dace subiectul nu regqte la Itemul 1 . ITEMII 2-10 Inainte de a expune cartona~ele pentru Itemul 2, spuneti : "Mai am cateva seturi de imagini pentru tine ca se le aranjezi. In fiecare caz ele sunt amestecate iar to trebuie se le pui in ordine corecte, in a~a fel mcat ele se spune o poveste. Lucreaze cat poti de repede ~i spune-mi cand ai terminat" Expuneti cartona~ele, incepeti cronometrarea ~i lasati 60 de secunde (Pentru itemii 2-10 examinatorul trebuie sa inceteze cronometrarea dace pentru el este clar ca subiectul a terminat, deli acesta uits sa-i spune ). Urmati o procedure specials pentru restul itemilor. Instructiumle pot fi scurtate cand subiectul dd semne ca a inteles clar ce are de cut. Lasati 60 de secunde pentru itemii 3 i 4, 90 de secunde pentru itemii 5-8 i 120 de secunde pentru itemii 9 i 10. Numai o singurs incercare este permisa pentru itemii 2-10 ~i nu se face nici o demonstratie privind ordinea corecta. INTRERUPERE SCORARE Dupa 4 e~ecuri consecutive, incepand cu Itemul 2.

Itemul 1 : 2 puncte pentru reuits la prima incercare ; 1 punct pentru reu~ita la a doua incercare .

Itemii 2-10 : 2 puncte pentru fiecare aranjament corect realizat in timpul limits (Observati ca sunt doua aranja- . mente pentru Itemul 8 ~i pentru Itemul 10) 1 punct pentru Iiecare variants acceptabild, terminate in timpul limits (Observati ca sunt doua variante pentru Itemul 2 *i o variants acceptabila pentru itemii 5,8 ~i 10) NOTAREA ARANJAMENTULUI DE IMAGINI Item 1 . Case 2. Flirt 3. Romeo 4. Luis 5. Intrare 6. Scapare 7. Deal 8 . Pete 9. Tdlhar 10 . Taxi Limita de timp 60 sec. 60 sec. 60 sec. 60 sec. 90 sec. 90 sec. 90 sec. 90 sec. 120 sec. 121D sec. Aranjament Variante acceptabile corect CAP JANET JANET sau AJNET SHADE ARGUES OENSP OPENS HUNT HELPS ARNGLE ANGLER sau LUNCH SALMUE SAMUEL sau AMUELS

Scor maximum : 20 de puncte VOCABULAR MATERIALE Lista de cuvinte DIRECTII Pentru subiectii care par a avea capacitati verbale scazute se incepe cu Itemul 1 . Pentru toti ceilalti subiecti incepeti cu Itemul 4 (larva) ~i acordati credit pentru itemii 1-3 daca subiectul reueke (primgte 1 punct sau mai multe) la itemii 4-8. Dace la cel putin unul din itemii 4-8 subiectul obtine punctaj zero, imediat se administreaza itemii 1-3 inainte de a se merge mai departe . De exemplu, daca subiectul obtine zero puncte la Itemul 6, administrati

12

itemii 1,2 ~i 3 i apoi continuati cu itemii 7,8,9 .a.m.d., pdna subiectul eueazd sa raspunda corect la 5 itemi (cuvinte) consecutivi . Plasati lista de cuvinte in aa fel incdt partea care contine itemii 1-20 sa fie in fata subiectului. Spuneti : "A~ vrea sa-mi spuneti sensul sau mtelesul unor cuvinte. Haideti sa mcepem cu cuvantul pat; ce mseamna pat ?" Cand pronuntati cuvdntul, aratati-1 pe Lists de cuvinte. Utilizati aceea~i metoda de prezentare pentru toate cuvintele, adica pronuntati cuvantul i aratati-1 pe Lists de cuvinte. Pentru subiectii mai capabili (mai abili) intrebarile formale i indicarea cuvintelor pot fi omise dupa adminsitrarea a trei itemi; este suficient doar sa pronuntati cuvantul. Asigurati-va ca pentru fiecare cuvdnt ati folosit pronunaa locals sau cea care considerati ca i-ar fi familiars subiectului. De asemenea, asigurati-va ca subiectul a localizat fiecare cuvdnt pe lists. Dupa ce Itemul 20 a fost administrat intoarceti lista i aratati subiectului cuvintele ramase. Uneori este dificil de determinat dacs subiectul tie sau nu intelesul unui cuvdnt . In asemenea cazuri puteti spune : "Spune-mi mai mult despre el" sau "Explica-mi ce vrei sa spui" Oricum nu se folosete o alts forms de chestionare . Aceeai tactics este permisa cdnd raspbnsul subiectului este neclar sau prea vag ca sa fie punctat intr-un fel sau cdnd examinatorul considers ca un rsspuns punctat cu zero puncte sau 1 punct indica faptul ca prin aceasta chestionare suplimentara poate fi obtinut (stimulat) un rsspuns mai bun. (In cazul in care in mod clar avem de-a face cu un rsspuns de zero puncte sau de 1 punct, o astfel de chestionare nu mai trebuie facuta . Toate intelesurile cuvintelor recunoscute de dictionarele standard (oficiale) sunt acceptate (~i sunt punctate in functie de calitatea definitiei) . Regionalismele i jargonul sau argoul, negasite in dictionar, trebuie punctate cu zero puncte . Daca un astfel de raspuns e dat sau daca exists dubii in acceptarea unui rsspuns, examinatorul trebuie sa-i ceara subiectului alt inteles al cuvdntului. Inregistrati, cuvdnt cu cuvdnt, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul corespunzator de pe Foaia de rsspuns . INTRERUPERE Dupa 5 gecuri consecutive (raspunsuri scorate zero) .

SCORARE Fiecare item este notat cu 2, 1 sau zero puncte (vezi Anexa A pentru principiile generale de scorare i exemplele de rsspuns)

13

Scor maxim : 70 de puncte Lista de cuvinte 1. Pat 2. Vapor 3. Bani 4. larni 5. Mic dejun 6. A repara 7. Tesituri 8. A asambla 9. Enorm 10. A ascunde 11 . Propozitie 12. A consuma 13. A regla 14 . A termina 15. A incepe 16. Domestic 17. Lini~tit 18. A cugeta 19. A desemna 20. $oviielnic 21. A obstructiona 22. Sanctuar 23. Compasiune 24. Evaziv 25. Remu~care 26. Perimetru 27. A genera 28. Neintrecut 29 . Tirie de caracter 30. Tangibil 31. A plagia 32. Amenintitor 33. A stanjeni 34. Temerar 35. Tiradi

5. CUBURILE KOHS
MATERIALE 9 cuburi colorate rou pe doud fete, alb pe alte doua fete *i jumdtate alb i jumatate ro$u pe alte doua fete. 9 cartona~e cu desene imprimate, legate intr-o cdrtulie DIRECTII Subiectul lucreazd direct de pe un model (construit de examinator) pentru Desenul 1 ~i de pe cartonae imprimate pentru Desenele 2-9 . In alcdtuirea modelelor ~i prezentarea desenelor examinatorul trebuie sd fie sigur ca desenele sunt corect orientate . In cazul cartona*elor legate in cdrtulie, prezentati fiecare desen astfel incdt marginea nelegatd a cartona~elor sd fie cdtre subiect.

14

Cdnd construigti modelele pentru Desenele 1 ~i 2 respectati aceea~i orientare, respectiv, marginea modelului care corespunde margimi nelegate a cartona~ului trebuie sa se afle in fata subiectului . Pentru a preveni subiectul sd priveasca modelul blocurilor dintr-o parte, construiti-1 in a~a fel mcat subiectul sa-1 priveasca dinspre partea de jos al acestuia. (Card au fost date instructiunile subiectului, examinatorul trebuie sd mute modelul de cuburi la aproximativ 15 cm de marginea mesei unde std subiectul . Daca subiectul este dreptaci, modelul trebuie plasat un pic lastanga de linia perpendiculars pe corpul subiectului ; la dreapta, daca subiectul este stangaci. Este important ca examinatorul sd vadd daca subiectul este a~ezat corect in fata marginii mesei). Atunci cand se expun cuburile subiectului pentru a fi utilizate, examinatorul trebuie sd se asigure cd toate suprafetele sunt expuse, mai exact ca numai o suprafats colorata alb/ro~u este expusa card se folosesc 4 cuburi ~i numai 3 in cazul in care se folosesc 9 cuburi . Limita de timp permisd pentru fiecare desen este prezentatd in Foaia de rdspuns. Cronometrarea pentru fiecare incercare incepe cand ultimul cuvant din instructiuni este spus . Pentru desenele 1 ~i 2 incepe cronometrarea daca subiectului 1 s-a acordat a doua incercare . Inregistrati timpul exact necesar subiectului pentrW a completa fiecare desen, daca se incadreazd in limita de timp . Inregistrarea corectd este esentiala pentru Desenele 3-9, deoarece sunt alocate puncte pentru rapiditate ~i o buns performantd la aceste desene (vezi sectia de scorare de mai jos) . Un item este ratat daca desenul subiectului este fie grgit (exemplu: nu se potrivete modelului), fie nu este completat in timpul alocat. Daca la prima incercare la Desenele 1 sau 2, timpul limits expira inainte de desenul sd fie terminat, opriti subiectul *i acordati-i o a doua incercare . LIMITELE DE TIMP PENTRU CONSTRUIREA MODELELOR Modele 1-2 3-5 6-9 Limita de timp 60 see. (timp pentru fiecare incercare separata) 60 sec . 120 see.

is INCETAREA Dupd 3 e*ecuri consecutive (un model cu doud incercari este considerat ratat, dacd subiectul nu reu~gte la nici o incercare) SCORARE Desenele 1-2 : 2 puncte pentru reu~itd la prima incercare ; 1 punct pentru reu~ita la a 2-a incercare Desenele 3-9: 4 puncte pentru fiecare model realizat corect in limita de timp, plus un maximum de 3 puncte pentru rapiditate in executarea coread a sarcinii (v. tabelul de mai jos). Nu se acordd credit pentru realizarea partial corectd sau incomplete . SCORURI PENTRU MODELELE 3-9 CU BONIFICATII DE TIMP INCLUSE Model 3 4 5 6 7 8 9 Limita de timp 60 sec 60 sec 60 sec 120 sec 120 sec 120 sec 120 sec 4 16-60 sec 16-60 sec 21-60 sec 36-120 sec 61-120 sec 76-120 sec 76-120 sec Puncte cu timp bonus 6 5 11-15 11-15 16-20 26-35 46-60 56-75 56-75 sec sec sec sec sec sec sec 1-10 sec 1-10 sec 11-15 sec 21-25 sec 31-45 sec 41-55 sec 41-55 sec

7
1-10 1-20 1-30 1-40 1-40 sec sec sec sec sec

Scor maximum: 51 de puncte

6. ARITMETICA
MATERIALE 7 cuburi colorate cu ro~u pe 2 laturi, cu alb pe 2 laturi ~i cu alb *i ro~u pe 2 laturi. DIRECTII Incepeti cu Itemul 3 ~i acordati credit pentru Itemii 1 ~i 2 dacd subiectul reuete la oricare din itemii 3 i 4 . Dacd la itemii 3 i 4 subiectul eueazd, administrati itemii 1 i 2 inainte de a merge mai departe . Existd o limits de timp pentru fiecare problems. incepeti cronometrarea imediat ce ati terminat de citit problema. 0 problems poate fi repetatd o

16

singurd datd daca subiectul cere acest lucru sau daca este clar cd subiectul nu a inteles. Oricum cronometrarea incepe la sfdgitul primei citiri a problemei. Subiectul nu poate folosi creion ~i hdrtie pentru nici o problema dar nu va fi descurajat sa-*i foloseascd degetul pentru a "scrie" pe masd. Pentru fiecare item introduceti raspunsul subiectului in spatiul corespunzdtor din Foaia de raspuns. Pentru itemii 10-14 inregistrati, de asemenea, timpul consumat de subiect pentru a rdspunde la item (pentru rapiditatea raspunsului la acgti itemi se ofera bonificatii) . INCETAREA Dupa 4 gecuri consecutive

SCORARE 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Daca din punct de vedere cantitativ-numeric raspunsul este corect, acordati credit chiar daca nu sunt mentionate unitatile, cum ar fi banii, dolarii, centii. De asemenea, acordati credit daca subiectul corecteazd in mod spontan un raspuns grgit in limita de timp. Pentru itemii 10-14, o bonificatie de 1 punct pe item este acordata pentru rapiditatea in a oferi raspunsul corect (vezi tabelul de mai jos). SCORURI PENTRU ITEMII 10-14 CU BONIFICATII DE TIMP INCLUSE ` Item 10 11 12 13 14 Scor maxim : 19 puncte Probleme 1 . Plasati 7 cuburi, toate cu fata rode in sus, in grupuri de 3 ~i 4, aezate cu 1 cm intre cuburi ~i cu 4 cm intre grupuri. Apoi spuneti Cate cuburi fac impreuna ? Limita de 15 sec Raspuns 7 Puncte cu timp bonus 1 2 11-60 sec 11-60 sec 11-60 sec 16-60 sec 16-120 sec 1-10 1-10 1-10 1-15 1-15 sec sec sec sec sec

Inlaturati blocurile inainte de continua 2. Daca aveti 3 card ~i din ele dati una, Gate d carti iti mai raman ? . Cat fac 4 dolari plus 5 dolari ? 4. Daca cumparati benzina de 6 dolari ~i platiti cu o bancnota de 10 dolari, ce rest trebuie se primiti ? 5. Biletele de loterie costs 25 de centi fiecare. Cat v-ar costs sa cumperati 6 bilete ? 6 Bauturile racoritoare sunt vandute in pachete de cate 6 cutii. Daca doriti 36 de cutii, cate pachete trebuie sa cumparati ? 7. Cate ore i-ar trebui unei persoane sa mearga 24 de mile, la o viteza de 3 mile pe ors ? 8. Daca ati cumpara 7 timbre, fiecare costand 2 centi ~i i-ati da vanzatorului jumatate de dolar, ce rest ar trebui sa primiti ? 9. Daca ati avea 18 dolari ~i ati cheltui 7 dolari ~i 50 de centi, cat ti-ar mai ramane ? 10. O familie a parcurs 275 de mile in 5 ore. Care a fost vileza medie, in mile pe ors ? 11. Pretul merelor este de 31 de centi pentru fiecare. Care este pretul unei duzini de mere ? 12. O familie a cumparat o mobila la mana a doua, platind 2/3 din pretul ei, adica 400 de dolari. Cat ar fi costat mobila dace ar fi fost noue ? 13. O haina care se vinde in mod normal cu 60 de dolari are o reducere de 15% la vanzare . Care este pretul 09ti*-al acw"cXs? hainei ? 1k. Daca este nevoie de 8 ma~ini pentru a termina ceva de lucru in 6 zile, cate ma~ini ar fi necesare pentru ca treaba se fie terminate intr-o ', jumatate ~,

15 sec 15 sec 15 sec 30 sec 30 sec 30 sec 30 sec 30 sec 60 sec 60 sec 60 sec

2 $9 $4 $1,50 6 8 36 centi $10,50 55 $1,86 $600

60 sec

$ 51

120 sec

96

8. ASAMBLAREA OBIECTULUI
MATERIALE 4 itemi ce necesita asamblarea unui obiect; ecranul de expunere a asamblarii obiectului . DIRECTII Incepeti cu itemul 1 . Timpul limits pentru fiecare item este indicat in Foaia de rdspuns. Cronometrarea pentru fiecare item incepe cans ultimul cuvant al instructajului a fost rostit. Inregistrati cu exactitate timpul consumat de subiect pentru a rezolva fiecare item, cu conditia, desigur, ca sd nu fie depd~it timpul limita. Inregistrarea corectd a timpului este esentiald, deoarece se acordd puncte in plus (bonificatii) pentru rapiditatea rezolvdrii corecte a acestor itemi . Dacd un examinator n-ar dori sa opreascd un subiect care inca lucreazd dei timpul limita a expirat - urmdrind, astfel, mentinerea unui bun raport i, totodatd, motivarea - trebuie sd noteze aranjamentul pieselor aa cum se prezintd el la sfaritul timpului limita. Acest lucru este important deoarece se acordd scoruri i pentru aranjari partiale . Dacd subiectul intoarce o piesa cu fata in jos, intoarceti-o cu fata in sus, fara sa Aranjati prea mutt (discret) . Aranjati piesele in spatele Machetei pentru asamblat l . NiANECHIN obiecte, in acord cu expunerea aratata in paginile urmdtoare (~i pe macheta) . Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti: Daca puneti aceste piese impreuna intr-un mod potrivit ~i corect ele vor forma ceva. Incepeti sa le puneti impreuna cat de repede puteti. Spuneti-mi cans ati terminat. Incepeti cronometrarea ~i acordati 120 de secunde (Pentru fiecare item al testului, examinatorul trebuie sa opreascd cronometrarea card este clar ca subiectul a terminat, chiar daca acesta neglijeaza sau uita sd spund examinatorului) . Dacd subiectul nu reu~gte sa asambaeze corect piesele manechinului, faced acest lucru (asamblati piesele corect) i spuneti: Vezi, se face a~a. Apoi treceti la itemul 2 dar nu mai acordati nici un fel de ajutor .

19

2. PROFILUL Aranjati piesele in spatele ecranului, in acord cu diagrama. Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti : Acum puneti aceste piese impreuna cat de repede poti. Sa-mi spuneti cand ati terminat . Incepeti cronometrarea ~i acordati 120 de secunde. 3 . MANA Aranjati piesele in spatele ecranului, in cord cu diagrama . Apoi expuneti grupul de piese *i spuneti : Puneti aceste piese impreuna cat de repede puteti. Incepeti cronometrarea ~i acordati 180 de secunde . 4 . ELEFANT Aranjati piesele in spatele ecranului, in acord cu diagrama . Apoi expuneti grupul de piese ~i spuneti : Puneti aceste piese impreuna cat de repede puteti. Incepeti cronometrarea *i acordati cu 180 de secunde . INCETAREA Se aplica intreg testul tuturor subiectilor . SCORARE Scorul pentru fiecare item este egal cu numgrul de imbinari corecte a pieselor, plus maximum 3 puncte bonificatie pentru rapiditatea rezolvgrii corecte (In diagrame exists cdte un "X" pentru fiecare loc de imbinare a doua Piese) . O imbinare a doua piese poate fi consideratd a fi corecta, chiar dacd ceea ce este realizat nu este aldturat celorlalte piese. De exemplu, privitor la itemul 2 (Profilul), subiectul poate algtura corect cdteva perechi de piese (nasul i aura, cele doua piese ce alcatuiesc urechea etc .) dar nu le combing pentru a realiza intregul profil. Acordati credit pentru fiecare alaturare corecta, chiar dacd in asamblu sarcina nu este indeplinitd . Observati insg ca se acordd bonificatii numai in cazul in care subiectul a reu~it sd~rezolve itemul in intregime . Scorurile pentru rezolvarea corecta a itemilor, farg bonificatii sunt : Manechin Profil Mdna Elefant 5 9 7 8

Este important ca examinatorul sd fie bine familiarizat cu sistemul de scorare, pentru ca fiecare item sd poata fi scorat cdt mai repede posibil dupa ce subiectul terming .

ao Scor maxim : 41 puncte

COMPREHENSIUNEA (INTELEGEREA)

DIRECTII Incepeti cu Itemul l . Cititi fiecare intrebare incet subiectului . Pentru unii subiecti apare a fi dificil sa-~i aminteascd intreaga intrebare . Puteti repeta intrebarea, dar nu modificati nici un cuvant sau nu folositi abrevierea. Este bine sa repetati intrebarea daca nici un raspuns nu este obtinut dupa 10 sau 15 secunde, dar nici un alt fel de indemn nu va fi dat, in afard de ce este indicat mai jos . Dacd un subiect este ezitant, incurajati-1 spunand : Da sau Continua (Mergi mai departe) Dacd un rdspuns este neclar sau ambiguu, puteti spune : Expfca-mi, to rog, mai multe sau Spune-mi mai mult despre asta. Daca subiectul nulofera un raspuns de 2 puncte la Itemul 1, spuneti: Bine, un motiv ar fi ca face hainele curate. Acest ajutor poate fi oferit numai pentru Itemul 1 . Itemii 3 ~i 4 reclama 2 raspunsuri corecte pentru a se acorda punctaj total. Dacd subiectul dd un raspuns corect, dar nu-1 ofera spontan ~i pe celdlalt, cereti-i sa dea ~i un al doilea rdspuns . Pentru itemul 3, de exemplu, spuneti : Spune-mi un alt motiv pentru care multe alimente trebuie sa fie gatite. Examinatorul poate solicita un al doilea rdspuns numai o singurd data in administrarea fiecdrui item relevant. Cu alte cuvinte, daca raspunsul al doilea solicitat subiectului este fie incorect, fie o elaborare a primului rdspuns, examinatorul nu mai poate cere un al doilea raspuns. Inregistrati, cuvant cu cuvant, raspunsul subiectului la fiecare item in spatiul corespunzdtor din Foaia de inregistrare. INCETAREA Dupa 4 gecuri consecutive (raspunsuri scorate cu zero) . SCORARE Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte (Vezi Anexa 2 pentru principiile de scorare i exemple de raspunsuri).

21

Scor maxim : 32 puncte INTREBARILE TESTULUI 1. De ce spslam hainele ? 2. Ce anume trebuie facut daca, pe strada, gase~ti un plic sigilat, cu adresa pe el ~i timbrat ? *3. Care ar fi unele motive pentru care multe alimente trebuie sA fie gatite ? *4. De ce sunt necesare legi referitoare la folosirea copiilor pentru diverse munci ? 5. De ce persoanele care s-au nascut surde au dificultati in a invata sa vorbeasca ? 6. De ce unii oameni prefers sA imprumute bani mai degraba de la banca decat de la un prieten ? 7. Ce trebuie ss faci daca, in timp ce to afli la cinematograf, e~ti prima persoana care vede fum ~i foe ? **8. De ce statul impune oamenilor eliberarea unui certificat de casatorie, cand ace~tia se casatoresc ? 9. De ce trebuie ca oamenii sA plateasca taxe ? 10. Dacs te-ai rataci in padure, pe timp de zi, cum ai proceda ca sA scapi din aceasta situatie ? 11. De ce ai nevoie de prescriptia medicului pentru a cumpara anumite medicamente ? 12. Ce inseamns proverbul : "Bate fierul cat e cald" ? 13. De ce terenul costs mai mult in oral decat la tars ? 14. Ce vrea sA spuna proverbul : "Raurile ce nu sunt adanci sunt zgomotoase" ? 15. Ce mseamna proverbul : "Cu o randunica nu se face vara" ? 15.De ce este importanta libertatea presei pentru o democratie ? *Daca subiectul raspunde cu o singura idee, cereti al doilea raspuns . Parafrazati itemul corespunzator, spunand : "Spuneti-mi un alt motiv pentru care * * Daca subiectul raspunde ca statul nu are nici un drept de a impune eliberarea unui certificat de casatorie, intrebati-1 : "Dar de ce crezi to ca statul i alti oameni sunt de acord cu aceasta ?" Cotati raspunsul conform regulilor de cotare .

10. CODUL MATERIALE Foaia de raspuns pentru pentru acest subtest, imprimata pe ultima paging a Foii de raspuns pentru intregul test; 2 creioane fara radiere (pentru subiect i examinator); grila de cotare a probei. DIRECTII Trebuie asigurata o suprafata neteda pentru desen. Daca masa are o suprafata neregulata, Foaia de raspuns va trebui puss peste o bucata de carton. Dati subiectului un creion fara radiera. Plasati Foaia de lucru in fata subiectului, aratati catre partea de deasupra itemilor i spuneti : Priviti aceste casute. Observati ca fiecare are un numar in partea superioara ~i un sewn special in partea de jos. Fiecare numar are un semn propriu . Aratati catre numarul 1 i semnul sau, apoi catre numarul 2 ~i semnul sau. Acum priviti aici, jos, unde casutele au numerele in partea de sus, dar patratele de jos suet goale. Aratati catre items exemplu . Trebuie sa puneti in fiecare patrat gol semnul care corespunde, ca acesta. Aratati catre cdteva din primele exercitii Aici este un 2 ; 2 are semnul acesta. Aratati spre primul item exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 2 din Cheie . Deci il pun in acest patrat, in acest fel. Scrieti simbolul in primul patratel . Aici este cifra 1 ; 1 are acest semn. Aratati catre al doilea item-exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 1 din Cheie . Deci 11 pun in acest patrat. Scrieti simbolul. Acest numar este 3 ; 3 are semnul sau. Aratati catre al treilea item exemplu, apoi catre semnul de sub cifra 3 in Cheie. Deci il pun in acest patrat. Scrieti simbolul. Dupa ce ati marcat primii 3 itemi, spuneti:

23

Acum completati patratelele pans la aceasta linie groasa. Aratati. Daca subiectul face o grgeala la itemii exemplu, corectati eroarea imediat *i revedeti cum se folosgte Cheia. Continuati sa ajutati (daca este necesar) pans cand cei 7 itemi exemplu au fost corect completati . Nu continuati testul pans cand subiectul nu a inteles clar sarcina. Cdnd subiectul completeaza corect itemii exemplu, incurajati-1 spundnd : Da sau Corect *i, la sfar~it : Da, acum to ~tii cum sa faci. Cand exercitiul exemplu a fost completat cu succes, spuneti: Cand va voi spune sa incepeti, dv. o sa rezolvati restul. Aratati catre primul item ~i spuneti : Incepeti aici ~i completati cat de multe patratele puteti, unul dupa altul, fara sa sariti vreunul . Veti continua sa lucrati pans cand voi spune eu sa va opriti. Lucrati cat de repede puteti, fara a face gre~eli. Deplasati degetul de-a lungul primului *ir ~i spuneti: Cand veti termina aceasta linie, treceti la aceasta. Aratati catre primul item al randului al doilea. Spuneti : Incepeti ! Imediat incepeti ~i cronometrarea . Daca subiectul omite un item on incepe sa rezolve un singur tip (de exemplu, doar casutele cu cifra 1), spuneti : Sa le faceti in ordine. Nu sariti nici unul. Aratati spre primul item omis ~i spuneti : Faceti pe acesta in continuare. Nu mai acordati nici un fel de ajutor, in afara de a reaminti (daca este necesar) subiectului de a continua pans i se va spune sa se apreasca . La sfdr~itul celor 90 de secunde, spuneti : Stop. Cronometrarea trebuie sa fie foarte precisa la acest test. SCORARE 1 punct pentru fiecare item completat corect . Cei 7 itemiexercitiu nu sunt inclu~i in scorul subiectului. Nu este acordat credit pentru itemii completati in afara ordinii date . Folositi grila de cotare in verificarea raspunsurilor subiectului i inregistrati scorul in Foaia de inregistrare. O figura este cotata ca fiind corecta daca poate fi identificata clar ca fiind figura din Cheie, chiar daca este desenata imperfect sau daca figura incorecta a fost in mod spontan corectaa .

24

Scor maxim: 93 puncte . 11. SIMILITUDINI Incepeti cu itemul 1 ~i spuneti: In ce fel se aseamana o PORTOCALA cu o BANANA ? Dacd subiectul rdspunde cd ambele sunt fructe, spuneti: Bine $i treceti la urmdtorul item . Daca subiectul oferd un raspuns de 1 punct la itemul 1, oferiti-i un raspuns de 2 puncte. De exemplu, daca subiectul rdspunde "Le mananci pe amandoua", spuneti : Ana este, amandoua pot fi mancate. De asemenea, ambele sunt fructe. Apoi treceti la itemul urmator . Daca subiectul gre$gte la itemul 1 sau oferd un raspuns de 0 puncte, spuneti : Ambele sunt fructe, ambele pot f mancate. Apoi treceti la itemul urmator. Itemul 2 $i urmatorii trebuie sd fie formulati in acelai mod precum itemul 1 . Pentru itemul 2 spuneti : In ce fel se aseamana un CAINE Si un LEU ? Nu oferiti nici un fel de ajutor la acest item $i nici la cei ce urmeazd . Totu~i, dacd un raspuns este neclar sau ambiguu, spuneti : Ce vrei sa spui ? sau Spune-mi mai multe. (Puteti folosi oricare altd formulare neutrd) Inregistrati, cuvdnt cu cuvant, rdspunsul subiectului la fiecare item in spatiul corespunzdtor din Foaia de raspuns. INCETAREA puncte). Dupd 4 e*ecuri consecutive (rdspunsuri scorate cu 0 DIRECTII

SCORARE Fiecare item este scorat cu 2, 1 ~i 0 puncte (vezi Anexa C privind principiile de scorare i raspunsurile exemplu) . Scor maxim : 28 puncte

25

Itemii testului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Portocala-banana Caine-leu Haina-costum Barca-automobil Ochi-ureche Nasture-fermoar Nord-vest 8. Ou-samanta 9. Masa-scaun 10. Aer-apa 11 . Poem-statuie 12. Munca-j oc 13 . Musca-copac 14. Recompensa-pedeapsa

ANEXA A VOCABULAR - Criterii de scorare Fiecare cuvant este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte (Consultati principiile generale de scorare *i raspunsurile exemplu care sunt oferite mai jos) . In general, orice inteles recunoscut al cuvantului este acceptabil, fare a se tine seama de eleganta expresiei . Totqi, sdrdcia continutului este penalizate intr-o oarecare mesura; indicatia numai a ceva vag din ceea ce reprezinta cuvdntul nu primgte nici un punctaj . Principii generale de scorare 2 puncte 1 . Un bun sinonim ("A medita inseamna a contempla") . 2 . O utilitate majors ("Un pat este ceva in care dormi"). 3 . Una sau mai multe tresaturi particulare ale obiectelor ("Un vapor are pdnze"; "Un sanctuar este un loc sfant"). 4 . Clasificarea generals la care apartine cuvdntul ("Un benut este o moneda") . Principiul trebuie aplicat cu precautie deoarece definirea unui cuvant in fubctie de o clasificare generals nu este intotdeauna acceptabils. celula 5 . O utilitate figurative corecte a cuvantului ("Familia este societetii") . 6 . Cdteva trasaturi descriptive mai putin sigure dar corecte care indice, cumulativ, intelesul cuvantului ("Remu~carea este sentimentul superarii *i vinovetia pe care o simti") . 7 . Verbe : un exemplu definitoriu al actiunii sau o relatie cauzala ("Poti repara o marina pentru ca ea se mearga bine din nou"; "iti poti controla greutatea dace iti reglezi corespunzator diets"). 1 punct In general, un raspuns care nu este incorect dar care arate o sarecie de continut. l . Un sinonim vag sau mai putin pertinent ("A desemna inseamna a nominaliza"; "Tarie de caracter inseamna persistenta"). 2. O utilitate minors, raspuns neelaborat ("Tesatura este ceva din care se fac pantalonii" ; "Un sanctuar este locul pentru rugeciune") .

27

3 . Un atribut care este corect dar care nu este o trasaturd caracteristica ("lama este cdnd lucrurile mor i se odihnesc" ; "Cand eti ovaielnic, faci ceva foarte incet") . 4 . Un exemplu utilizand cuvdntul insup, neelaborat ("lei micul dejun"; "Arati compasiune cand ajuti pe cineva care este in nevoie") . 5 . Un exemplu concret al cuvantului, neelaborat ("Anumiti oameni asambleaza aeroplane"; "Daca ai un prieten cu adevarat, aceasta persoana este fara de pereche") . 6 . O corecta definrree a unei alte forme a cuvantului (definirea "obstructiei" in loc de "a obstructiona") . 0 puncte 1 . In mod evident raspunsuri grgite. 2 . Verbalizari ("Iarna vreme"; "A asambla piese") care nu conduc la nici un fel de inteles al cuvdntului. 3 . Raspunsuri care nu sunt incorecte in totalitate, dar care sunt foarte vagi, triviale ~i care arata o mare saracie a continutului ("O propozitie iti spune ceva"; "Compasiunea este un sentiment pe care il ai"; "Perimetrul este o masura a ceva") . Pentru fiecare item este oferit un criteriu de 2 puncte, urmat de cateva raspunsuri exemplu de 1 punct . Pentru anumiti itemi un criteriu general este, de asemenea, oferit pentru raspunsuri de 1 punct *i 0 puncte, impreuna cu raspunsuri exemplu . Pentru alti itemi nu este prezentat un criteriu general, ci doar raspunsuri exemplu . Este inutil de precizat ca exemplele contin doar cateva din multele variante posibile de raspuns. Mai mult, cele mai multe exemple ilustreaza mai mult raspunsuri inferioare ~i nu cele care sunt in mod evident creditabile. Astfel, exemplele de 2 puncte tind a fi printre cele mai sarace iar cele scorate cu 1 punct sau 0 puncte sunt adesea marginale Scor maxim: 70 puncte Itemi ~i raspunsuri exemplu l. Pat 2 puncte - un articol de mobila folosit pentru a dormi sau pentru a to odihni; Pe care dormi . . . O piesa a mobilei in care dormi . . . Te culci i to odihneti . 1 punct - Are o saltea (Q . . .Un obiect din Pier (Q, o piesa de mobilier .

28

0 puncte - Mai degrabd actul somnului decat un articol sau un obiect pe care cineva doarme . Somn . . . U~or. 2. Vapor 2 puncte - Un vehicol care calatorete sau transports pe spa; a transporta. Este un vas mare ce merge pe apa . . .Panze pe mare . . . . Are panze I punct - Plutete pe spa . . . Compania comerciala are multe vapoare (Q) . 0 puncte - Poti merge cu el . . .Oamemi pot calatori cu el, pot cars lucruri cu el (Q . . . Oamenii pot duce razboaie cu el. 3. Un ban 2 puncte - Bam ; ceva ce poate fi cheltuit . Moneda. . . Poti s-o cheltuieti . . . A suta parte a unui leu . . . Cel mai mic ban . I punct - Poti sa-1 folosete pentru a face schimb (Q . . . Este facut din cupru i are o data pe el (Q) . 0 puncte - Este rotund, are o imagine pe el . . . Aur . . . 4. IarnA 2 puncte - Anotimpul rece; anotimpul in care soarele stralucete din cea mai oblica pozitie; anotimpul anului aflat intre toamna i primavara . Perioada rece a anului . . .Ultimul anotimp al anului (Q dupa toamna . . . Anotimpul cand soarele este mai jos de ecuator . . . Lunile frigide . . .Anotimpul ghetii i zapezii, anotimpul rece . I punct - Ideed singurului anotimp rece. Vreme rece . . . Cand lucrurile mor i se odihnesc . . .Cand este rece . . . Opusul verii . . . Rece, trebuie sd to imbraci gros . . . Anotimp(Q. 0 puncte - Climat . . . Schimbarea vremii. 5. Mic dejun 2 puncte - Prima mass a zilei sau ceea ce se mananca dimineata . Ceea ce mananci dimineata . . . Mancarea de dimineata . . . Mancarea devreme . . .A manca dimineata . . . I punct - mass sau inancare . Mancare . . .A manca . . .Oua, costita, cafea(Q . . .Ceea ce mancam . 0 puncte - A sparge rapidul(Q . 6. A repara 2 puncte - A repara, a drege sau a corecta ceva care a fost stricat. A reconstrui . . . A repara . . . A readuce la conditia initials . . . A restabili conditia operationala . . .A face ceva stricat (defect) sa mearga . I punct - A repara un lucru specificat . A repara un scaun . . . Dacd ceva este defect, trebuie sa-1 repari(Q . . . A termina sau remodels ceva. . . Ceva ce a fost defectat i reparat. 0 puncte - A fi gata . . . A inlocui . . . A lucra acasd sau la atelier . . .

29

7. Tesatura 2 puncte - material tesut. Imbracaminte . . .Imbracaminte manufacturata . . . Textile . 1 punct - Material pentru imbracdminte(Q . . .Bumbac sau . Bunuri . . . Material(Q) . . . Ceva din care se fac haunele . land 0 puncte - Ceva de imbracat . . . Te imbraci . . . Ceva facut. 8. A asambla 2 puncte - A aduce, a pune impreuna . A pune impreuna. .A aduna . . . A colecta . . . A uni . . . A grupa . . . A unifica . . . A pune piese impreuna pentru a face un lucru intreg. 1 punct - A aduna . . . A face ceva. . . A construi . . . 0 puncte - A completa . . . A face gata . . . A pune lucruri in ordine . . . A lucra in fabrica . . .0amem . 9. Enorm 2 puncte - A depai mult ceea ce este considerat uzual ca dimensiune, numar sau grad . Gigantic . . . Foarte larg (mare) . . . linens . . . Monstruos de mare, mai mare decat mare . . . Ca un gigant, o mai mare dimensiune decat cea obi*nuita. 1 punct - Raspunsuri care nu arata clar recunoa~terea extinderii dimensiunei ca o de mare . . . Gras . . . Mare, Larg . . . Mare . . . Destul explozie(Q . . . Mult . . . Peste greutate . . . 0 puncte - Loc mare(Q) . . . Ceva maret se intampla. 10. A ascunde 2 puncte - A ascunde ; A tine in afara vederii. A tine secret . . . A asunde . . . A nu lasa pe nimeni sa cunoasca ce se intampla . . . A pune in afara vederii . . . A tine ceva pentru tine . . . A feri de . . . I punct - A fi secret . . . Ascuns . . .In afara vederii . . . A nu spune . . . A incerca sd ascunzi ceva(Q . . . A nu lasa pe altii sa cunoasca ceea ce ai . 0 puncte - A inchide . . . A fi in afara a orice. 11. Propozitie 2 puncte - Un grup de cuvinte exprimand o idee completa. Propozitie completa . . . Un grup de cuvinte continand un subiect ~i un predicat . . .Un grup de cuvinte exprimand o idee completa. I punct - Un grup de cuvinte (fara ideea exprimann unei idei complete). Ca atunci cand pui cuvinte impreuna . . .0 propozitie . . .0 linie de cuvinte . . . Un grup de cuvinte cu un inteles . . . O idee completa(Q . Grup de cuvinte care au un subiect i un predicat . . .Grup de cuvinte care au un sens . . . 0 puncte - Perioada de timp . . .Iti spune ceva . . .0 fraza(Q . .0 lime . . .Gramatica . . .0 scurta poveste, ce-ti spune un fapt(Q.

30

12 . A consuma 2 puncte - A folosi; a distruge substanta, A manca . . . A devora . . . A arde . . . Ca i cum ai manca, a inlatura ceva in intregime . . . A absorbi . . . 1 punct - A utiliza (fira ideea distrugerii substantei) . A lua tot . . . A utiliza . . . A manca o mare cantitate(Q . . . A lua intregul lucru. . .A lua din . . . 0 puncte - A cumpara . . . A lua un anume fel de mancare(Q . . . A utiliza produse(Q . . . A digera . . . A consuma o multime de mancare . 13. A regla 2 puncte - A controla, a directiona, a organiza on a planifica; a aduce ordine i uniformitate . A face ordine prin reguli . . . A sistematiza . . . A influenta pentru a se conforma unor standarde . . . A guvema . . . A ghida . . . A planifica . . . A face ca ceva drept sa mearga bine . . . A repara intr-o anumita succesiune . . . A face lucruri sa mearga mai repede, mai incet, mai tare, mai lin . . .A face consistent. 1 punct - A repara (fara ideea controlului) . A repara ceva ca i cum ar apartine . . . A normaliza . . . A face ceva sa mearga bine . . . A face sa mearga repede sau incet . . . A pune in ordine(Q . . . A face ceva corect . . .A face ceva sa mearga la viteza la care este de presupus sa opereze(Q . . . 0 puncte - A` face sa mearga . . . A comanda . . . Ceva ce faci in acord cu timpul . . . A cronometra . . . A face corect . . . La timp, ca i cand faci anumite lucruri la un anumit timp . . .Ca i cum ai pune un ceas sa mearga . 14. A termina 2 puncte - A sfari, a delimita sau a opri . A parasi . . . A sfari . . . A ajunge la un capat . . . A face sa inceteze . . . A face discontinuu . . . A fi gata . . . A expira . . . 1 punct - A sfari o slujba . . . Cand timpul s-a sfarit . . . A anula(Q . . . A ajunge la un termen . . .Anularea contractului . . .A concedia . . .Sfarit . . . 0 puncte - A omori . . . A elimina ceva(Q . . . Limita de timp pentru ceva . . . A muri . . . A face flnalul. 15. A ncepe 2 puncte - A incepe sau a initia . A incepe . . . A porn . . . A incepe sa faci ceva. . . A porm un proiect . 1 punct - A proceda(Q . . . A continua . . . La inceput. 0 puncte - Cand eti licentiat . . . A merge impreuna cu. 16. Domestic 2 puncte - Apartinand casei, vietii familiale sau indatoriri casnice ; legat de zona sau localitatea cuiva; domesticit; sevitor casnic.

31

In jurul casei sau gospodariei . . . Apartinand de casa sau de gospoddrie . . . Ca acasa . . .Produse crescute acasa. . .Ceva cut in gospodarie . . .Mijloace domesticite, cum este vacs . . . 1 punct - Acasa . . . Local . . . A domestics . . . Animal folosit la ferma(Q . . .Opusul a ceea ce este strain(Q. 0 puncte - Civilizat(Q . . . Animalul pamantului . . . Cultivat . . . Stare a traiului in comun . . . Civilizat sau prietenesc . . . Cineva capabil sa faca munci necalificate(Q . 17. Lini~tit 2 puncte - Calm, lini~tit Senin . . . Panic . . . Pacea mintii sau ceva asemanator . . . Lini~tit . . . Placid. 1 punct Lent. . . In repaos(Q . . .Pace . . . Fericire, satisfacut . . . Relaxat(Q . . . o puncte - somnoros . . .Ca un tranchilizat . . .Ceva care este clar. 18. A cugeta 2 puncte - A gandi sau a delibera. A gandi mai mult . . . A contempla . . . A gandi adanc in mod real . . . A rationa . . . A considera . . . A gandi la . . . A medita. 1 punct - A intreba. .A to concentra . . . A descoperi o problema . . . A ezita(Q in gandire . . . 0 puncte - A ezita (Q . . .Oamem care iii fac multe griji . . .Cei care se indoiesc daca sa faca ceva. . . 19. A desemna 2 puncte - A alege (a selecta) pentru un scop specific ; cineva ales pentru o functie . A denota . . . A numi sau a indica . . . A identifica . . . A numi . . . A specifica . . . Cineva care a fost selectat. 1 punct - A descrie . . . A spune unde este ceva . . . A distinge intre . . . A nominaliza(Q . . .A pune pe cineva sa faca ceva . . .A alege un lider . . .Un anumit lucru. 0 puncte - A decide . . . A explica . . . A spune unei persoane ceva. . . A alege(Q . . .A spune . 20. $ovaielnic 2 puncte - Rezistent, nedispus, ezitant. Nu vrei sa faci ceva . . . Nu este doritor . . . A nu fi inclinat sa faca. . . Ura~te sa mearga mai departe ~i sa faca ceva . . . Aversiv . . . Faci ceva, dar eziti . . . Reticent, a nu fi gata sa faci ceva . 1 punct - A nu vrea sa spui . . .Incet in a face ceva . . . A fi contra . . .Incapatanat, nu vrea sa renunte . . .Nu vrea sa meargd .. .Nu vrea sa

32

faca ceva. . . A fi incet, a nu fi gata . . . A-i fi teams sd faca sau sd spuna ceva(Q . . .A trage inapoi. . . 0 puncte - Fdrd grij a . . . Timid . . . Nesigur(Q . . . Nedecis . . . Refuzd sd faca . . .A nu fi sigur de . . . Face ceva dar nu o face in mod liber(Q . 21. A obstructiona 2 puncte - A impiedica, a pune un obstacol in cale. A blocs . . . A impiedica . . . A std in calea a ceva. 1 punct - A stopa; a servi ca interferentd . O bariera(Q . . . A asunde un obiect din vedere . . . A interfera cu(Q) . . . Ceva in cale . . . A prevem . . . A incetini . 0 puncte - A merge impotriva a ceva ce nu este diept . . . Termen medical . . . A distruge. 22. Sanctuar 2 puncte - Un loc consacrat slujbei pentru Dumnezeu ; un loc al refugiului sau protectiei . Un loc sacru sau sfant . . .Un loc al slujbei religioase . . .Locul cel mai sacru intr-o biserica. . . Un loc unde pasarile nu pot fi rdnite . . . Un loc sigur . . . Partea sacra a bisericii . . . Partea bisericii in care este altarul . . . Loc sfant intr-un templu . . . I punct - Ceva sacru . . .Un loc ascuns(Q . . .Partea a bisericii(Q . . .Un loc al retragerii . . . Siguranta. . . Un loc pentru rugdciune . 0 puncte - dace i linite . . . Are legaturd cu religia . . . Un loc pentru studiu . . .Un om sfant. 23. Compasiune 2 puncte - intristare, durere sau mild determinate de distresul altuia. Mild . . . Empaie . . . Simpatie, aldturand sentimentul cuiva cu cel al altuia . . . A avea mild . . . intristare, durere resimtite pentru o persoana. . . Interes de dragoste, mild in sensul cel mai larg . . . I punct - Parere de rdu . . . Durere . . . Preocupare . . . Tandrete(Q un fel de sentiment matern . . .Intelegere . . . Sentiment pentru . . .Iertareconsola. . . A simti pentru alts persoand(Q . 0 puncte - Tolerantd. . .Dragoste . . .Un sentiment . . .Pasionat . . .Grijd pentru cineva(Q . . .Sentiment adanc al dorintei sau dragostei . . .Amabilitate . 24. Evaziv 2 puncte - Tendinta de a evita ceva folosind trucurile sau istetimea. A nu to baza pe el . . . Fricos . . . I punct - O caracteristicd a evazivului fard o indicatie privind intentia de a scdpa. $mecher(Q . . . Siret, viclean . . .Alunecos(Q . . .Greu sa tins seama de . . .A nu fi la obiect . . . A incerca sa anuleze . . . A nu fi direct . . . A evita.

33

0 puncte - Dgtept(Q . . . A nu intra in detalii(Q, Vag. . . 25. Remu~care 2 puncte - Sentimentul distresului sau regretul cauzate de sensul vinovatiei . Sentimentul vinovatiei . . . Chin, suferinta . . . Sentimentul combinarii vinovatiei cu parerea de rdu . . .Regret(Q mai rdu decat asta, durere privind ceva ce ati facut rdu . . .Dorinta de a nu fi facut ceva . . .Parere de rdu ca ati facut ceva. 1 punct - Un sentiment al nefericirii care nu este cauzat de sensul vinovatiei . Suparare . . . Starea de pdrere de rau(Q . . . Depresiv(nefericit) in legatura cu ceva. 0 puncte - Supdrare . . .Ceva ce nu a fost frumos . . .Ca atunci cdnd to rangti i plangi . . . Durere(Q ca atunci card pierzi dragostea cuiva. O tii in tine insuti. Cand to simti rau pentru cineva. 26. Perimetru 2 puncte - Distanta in jurul unei figuri; limite exterioare ; un hotar. Granitele exterioare ale unui obiect . . . Distanta in jurul unui cerc . . . Marginea unui lucru . . .Granitele sau limitele unui plan . . .Linfle exterioare ale unui obiect. 1 punct-Marginea . . .Granita a ceva(Q . . .Linia in jurul a ceva . . . 0 puncte - O distanta . . .Masurarea a ceva . . .Utilizat in geometrie(Q . . .Ceva rotund . . . La margine . . . Suprafata unui obiect. 27. A genera 2 puncte - A aduce ceva in domeniul existentului ; a determina ceva sa fie ; a face ca ceva sa existe. A genera, a da na~tere la . . . A crea . . . A procrea . . . A determina ceva sa se intample . . . A reproduce . 1 punct - Ideea de a face sau a determina ca ceva sa se intample, dar fara ideea cauzarii existentei . A inventa . . . A face ceva(Q . . . A aduce ceva. . . A incepe ceva . . . A face . . . A face electricitate(putere) . . . A produce . 0 puncte - A cauza(Q . . . A avea relatii sexuale . . . A motiva(Q . . . A conduce ceva . . . A construi . . . A genera caldura(Q . . . A incepe . . . A face ceva sa mearga. 28. Nepereche 2 puncte - A nu avea egal; fara pereche. De nedepa~it . . . Incomparabil . . . Perfect . . . Mai bine decat competitie . . . De nebatut, de neinvins . . .Nu poate fi egalat . . .Ceva ce este atdt de bun incdt nimic altceva nu este la fel .

1 punct - Nu poate fi duplicat (fard ideea calitdtii superioare sau excelentei) . Nimic asemdnator(Q . . . Unic(Q . . . Nu poate fi copiat . . . Fara pret(Q . . . Nu se poate avea altceva la fel. 0 puncte - Nu poate fi facut pereche . Nepotrivit(Q . . . Neasemdndtor . . . Lucruri care nu merg impreund . . . Ca ~i cum n-ati putea potrivi un bdiat cu altul . . . Doud lucruri care nu sunt la fel(Q . . .Nimem altul nu poate face lucruri la fel cum faci tu(Q . . . Nu are nici o pereche (Observatie - examinatii care sau acest rdspuns trebuie sd fie rugati sd sea alt rdspuns) . 29. Tarie de caracter 2 puncte - Caracter hotdrdt, rezistentd, rdbdare, curaj, putere morals. Calitatea fortei, tdriei . . .Rezistentd, Robustete, Vitalitate . . .Brav . . .Putere mentald ~i fizicd . . . Curaj . . . Puterea caracterului in a face fats adversitdtii . . . 1 punct - Abilitatea de a sta cu ceva ce nu este neapdrat advers. Rdbdare . . . Persistentd . . . Hotarare . . . Putere, fortd(Q . . . Puterea vointei . 0 puncte - A face mai puternic . . . Zel . . . A privi spre viitor . . . Pregdtire . . . Integritate . . . A-ti nega propriile pldceri . . . O virtute(Q ce determind vointa de a face bine ~i de a evita rdul . . . Puternic(Q . 30. Tangibil 2 puncte - Capabil de a fi atins sau inteles ; real . Ceva pe care puteti pune mainile (degetele) . . . Palpabil . . . Material . . . Are substanta . . . Ceva concret ce este opus abstractului . . . Este real ~i poate fi vdzut. .Un lucru real . . . Evident materialice*te . 1 punct - Capabil de a fi vdzut; solid. Poate fi vazut . . . Ceva la care poti ajunge . . . Este solid . . . Concret . . . Evidenta vizibild. 0 puncte - Posibil . . . Capabil de a fi distrus(Q . . . Ceva care este de valoare . . . 31. A plagia 2 puncte - A fura ideile sau productife artistice ale altuia ~i considerarea for ca fiind proprii. A pune numele propriu pe munca altcuiva . . . A fura credit pentru achizitiile cuiva . . . A lua fard aprobare, cel mai des in scris, munca altuia *i considerarea acesteia ca fiind proprie . . . A fura muzica cuiva ~i considerarea ca fiind creatie proprie . . . A pretinde scrierile altcuiva. 1 punct - A fura sau a copia (firs ideea trecerii productifor ca fiind proprii). A fura ceva, cum ar fi scrieri apartinand altcuiva(Q . . . A lua munca literard a altcuiva(Q . . .A copia ceva ce a fost permis . . .A utiliza ideile altcuiva(Q .

35

0 puncte - A in~ela(Q . . . A plictisi . . . A fura(Q . . . A beneficia din munca altuia (Q. 32. Amenintator 2 puncte - A prevedea ceva rdu. A avea o presimtire rea . . . De rdu augur i semnificativ . . . A se intrevedea ceva in iiordtor, inspaimdntdtor . . . Sentimentul ca ceva rdu se va intampla . . . Plin de teams . Sinistru . 1 punct - Periculos . . .Un avertisment . . .Inflordtor. . .Lucrur1 groaznice, cumplite . . .Periculos, primejdios . . .Misterios . . .Nu este bine(Q este rdu sau periculos . . . Se va intdmpla(Q . 0 puncte Straniu . . .intuneric . . . Serios . . .Ceva necunoscut(Q . . . Neuzual . . . Teribil . . . 33. A impovara 2 puncte - A impiedica micarea, a incarca, a pune greutate mai multa, a impovara A pune greutate, facand mai nefolositor . . .A incarca . . .Supraincarcare . . .A face ceva cu greutati adaugate . . . A obstructiona, a impiedica . . . A face ceva mai greu, dacd to cari ceva i eu iti sau mai mult. 1 punct - A prelua. . . A apasa(Q . . . Ceva este in calea to sau to necajete . . . A adauga probleme la probleme . . . A oprima(Q . . . 0 puncte - A prelua . . . A include pe Cneva . . . A tine(Q) . . . Ca i cum ceva to-ar tine jos` 34. Indraznet 2 puncte - Arata cutezanta i obraznicie, comportament imprudent sau comportament care aratd dispret fats de obiceiurile sociale uzuale . Cutezanta . . . Neinfricat i brav. . . Curaj i obrdznicie . . . Neruinat, neobrdzat . . .Nesabuit, nechibzuit . . . Spirit aventurist . . . Temerar . . .Insolent . . . 1 punct - Brav. . . Zgomotos i obraznic . . . Persoana care nu-i prea pune probleme in legaturd cu altii . . . Istetime dusa pang la punctul in care devine nepoliticos . . . 0 puncte - Zgomotos . . .Aproape de necrezut la fel ca o mare minciuna(Q . . . Cineva care este atragator . . . Sincer, deschis . . . Arogant . 35. Tirada 2 puncte - o cuvantare emotionald lungd marcata de suparare sau cenzura. Zgomotos i nebunesc . . . Furie verbald. . . Vorbire care sperie, care ameninta . . . Curgere ostila de cuvinte . . .0 cuvantare suparata . . . Volum al unui limbaj rapid, folosit cu intentia de a pedepsi . 1 punct - 0 cuvantare (fard nici o indicatie privind tonul supdrat).

36

O lungs cuvdntare . . . O mare de cuvinte . . . Agitatie verbala . . . A mustra . . . A dojeni . . . 0 puncte - A-i pierde cineva temperamentul . . . A potrivi sentimentului intern . . . O furie(Q . . . Furie, manie, turbare . . . Asociat cu violenta i suparare, conducand la pierderea controlului uman sau natural . . . lzbucnire(Q .

37

ANEXA B INTELEGEREA - Criterii de scorare Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte, depinzdnd de gradul de intelegere exprimat ~i de calitatea rdspunului . In scorarea fiecdrui item examinatorul trebuie sa compare rdspunuul subiectului cu criteriile generale i cu raspunsurile exemplu oferite mai jos pentru fiecare intrebare . Fard indoiald unii subiecti vor oferi rdspunsuri neuzuale care nu sunt exemplificate. In asemenea situatii, scorul trebuie sd fie determinat de cdtre judecata proprie a examinatorului . Cele mai multe dintre exemplele de 0 puncte sunt rdspunsuri marginale ; cele care contin evidenta unei intelegeri pot determina examinatorul sd ceara lamuriri suplimentare intr-o manierd neutrals a*a cum este precizat in cap. 5 . O atentie particulars trebuie acordatd scorarii itemilor care reclamd doud rdspunsuri corecte pentru a primi credit total (acgti itemi sunt indicati cu un astensc). Pentru a primi credit total subiectul trebuie sa exprime cel putin doud din ideile generale care sunt indicate . Credit total nu poate fi acordat dacd subiectul nu ofera doud rdspunsuri, ambele exprimdnd aceea~i ideee (de exemplu, numai 1 punct este cd~tigat dacd subiectul rdspunde la itemul 3 spunand cd multd dintre alimente trebuie sd fie gdtite deoarece "gdtitul omoard microbii" ~i "Nu este sdnatos sd mdndnci alimente negatite") . Scor maxim : 32 de puncte Itemii, criteriile generale ~i raspunsurile exemplu 1 . De ce ne spalam hainele ? 2 puncte - Un raspuns care include on implicd puternic ideea curateniei . Pentru a le pasts curate . . .Pentru a avea un costum curat . . .Pentru a inldtura murddria (mizeria) . . . Pentru a inldtura microbii . . . Pentru ca sa arate bine ~i curate . . . Pentru cd se murdaresc . . . Este sdndtos. 1 punct - Un rdspuns care include ideea atractivitdtii dar nu mentioneazd curdtenia . Ca sd arate bine(Q . . .Pentru ca sd ardti bine(Q . . .Pentru ca ele sa nu miroase(Q . 0 puncte - Un rdspuns care nu include referinta la curdtenie sau atractivitatea .

38

Pentru cd este luni . . .Este un lucru bun pe care trebuie sd-1 faci . . .Pentru ca Biblia spune asta. 2. Ce anume trebuie sa faci daca, pe strada, gase~ti un plic sigilat, cu adresa pe el ~i timbrat ? 2 puncte - Recunoaterea faptului cd scrisoarea trebuie sd fie puss la po~td imediat. A o duce la potd . . . A o da unui pota . . . A o pune in cea mai apropiatd curtie potald. I punct - Recunoaterea faptului cd scrisoarea este proprietatea cuiva dar o idee mai sdracd privind ceea ce trebuie facut cu ea. O predau politistului . . . A incerca sa gaseti cel cui ii apartme scrisoarea . 0 puncte - Nu este prezentd nici ideea ce trebuie facut cu scrisoarea i nici ideea cd scrisoarea este proprietatea altcuiva . O las acolo . . . O deschid. *3. Care ar fi unele motive pentru care multe alimente trebuie gatite ? - General: Imbundtdtesc gustul Are un gust mai bun . . . A le face sd aibd un gust mai delicios . . . Gdtitul permite eliberarea aromelor din alimente . . . Mai apetizant. - General : Permite sau u~ureazd digestia Fac alimentele mai u*or de digerat . . . Ajutd la a face mdncarea mai digerabild. - General: Previne imbolna-virea . Nu este sdndtos sd mdnanci anumite alimente, daca ele nu sunt gatite . . . Gdtitul omoard microbii . . . Alimentele negdtite pot sd-ti facd rdu. - General : Imbundtdtesc structura alimentelor . Gdtitul face carnea (legumele) mai moi . . .Le face mai uor de mestecat . . .Nu poti sd mesteci carne crudd. . . Le face mai comestibile . 2 puncte - Un rdspuns recunoscand cel putin doud din cele 4 idei generale oferite mai jos . I punct - Un rdspuns recunoscand una din cele 4 idei generale . 0 puncte - Un rdspuns sugerand cd alimentele sunt gatite din motive lipsite de importantd (exemplu, pentru a se conforma obiceiurilor) . Retetele iti spun sd gdtgti . . . Pentru ca sd pui lucruri impreund. . . Pentru nutritie(Q . . . Pentru ca sd poti mdnca alimente fierbinti . . . Cei mai multi oameni preferd sd consume alimente gdtite . . .Pentru cd ele sunt crude(Q . * Daca subiectul replica numai cu o singura idee, cereti-i al doilea raspuns.Parafrazati itemul, spunand : "Spune-mi alt motiv de ce . . . "

39

*4. De ce sunt necesare legi referitoare la folosirea copiilor pentru diverse munci ? - General : Protectia sanatatii copiilor. Anumite slujbe sunt prea periculoase pentru copii . . .Copiii au nevoie de aer curat ~i de stralucirea soarelui . . . Crgterea copiilor nu poate ft realizata prin munca precum adultii. - General : Educatie Scoala trebuie sa vina prima . . .Munca nu trebuie sa interfereze cu educatia copiilor . - General : A evita exploatarea copiilor. In felul acesta copiii nu sunt abuzati . . .Anumiti proprietari au avantaje prin folosirea copiilor . . . Copiii pot fi folositi excesiv ~i platiti mai prost. - General: Stabilitatea pietei de munca a adultilor. A face slujbele disponibile pentru adulti . . .Cei ce folosesc copii la munca subestimeaza scala privind plata . . .In felul acesta copiii nu inunda piata munci. 2 puncte - Un raspuns recunoscand cel putin doua din cele 4 idei generale oferite mai sus. 1 punct - Un raspuns recunoscand una din ideile de mai sus . 0 puncte - O idee vaga a protectiei sau nici o explicatie privind intrebarea de ce munca copiilor nu este bung. Munca mai ieftiria(Q . . .Injurii la adresa copiilor(Q . . .Copiii nu pot avea grija de ei in~i~i. . .A pregati copiii pentru viitorul lor(Q . . .A preveni incercarea de a se profita de pe urma copiilor(Q . . . A proteja copiii(Q. 4. De ce persoanele care s-au nascut surde au dificultati in a invata sa vorbeasca ? 2 puncte - Recunoa~terea ca vorbirea este legata de auzul altora care vorbesc. Trebuie sa auzi ca sa imiti sunete . . .Nu este model privind cum sa vorbe~ti . . .Ei nu-i and pe altii cum vorbesc, de aceea nu invata cum sa vorbeasca . . . Deoarece poti sa inveti sa vorbgti auzindu-i pe altii . 1 punct - Ideea ca vorbitul *i auzitul sunt legate fara a se pune problema cum. Ei nu pot auzi, deci ei nu pot sa vorbeasca(Q . . . Nu pot auzi cum se produc sunetele . . . Ei nu pot niciodata sa spuna forma corecta a cuvintelor . . .Deoarece el nu poate auzi ce i se spune . . .Nu poate vorbi deoarece el nu poate auzi(Q . . . Ei nu pot auzi sunetul propriei for voci. * Daca subiectul replica numai cu o singura idee, cereti-i al doilea raspuns. Parafrazati itemul, spunand : "Spune-mi alt motiv de ce . . . "

40

0 puncte - Nici o idee privind interdependenta dintre a auzi cum vorbesc altii ~i a inveta se vorbgti. Glandele sunt conectate . . . Trebuie se fie ceva legat de faptul ca nervii sunt slabi . . . Tine de modul cum to na~ti . . .Nu poti auzi(Q. 6. De ce unii oameni prefers ss imprumute bani mai degrabs de la bancs decat de la prieteni ? 2 puncte - Recunoa*terea modului specific in care prietenia poate fi afectate cand se imprumute bani; recunoa~terea avantajului specific al imprumuterii banilor de la bance. Un prieten poate avea urgent nevoie de bani ~i to poti se nu-i ai . . .Imprumutul de la bance iti asigure intimitatea . . .0 bance este impersonale ~i obiective . . .Un prieten poate spune altor prieteni . . .Imprumutul de la bance iti favorizeaze independenta personale . . . A imprumute de la bance stabilgte creditul . . . Poti imprumute mai multi bani de la bance. ~1 punct - Recunoa~terea faptului ce imprumuul de la un prieten poate afecta prietenia, dar fare explicatii . Astfel nu to simti obligat fate de un prieten . . . Este bine de evitat se ai dificulteti personale cu prietemi . . .Banii aduc cu ei probleme intr-o prietenie(Q . . . Este mai mult o probleme de afaceri . 0 puncte - Un vag respuns sau unul care sugereaze ca imprumutarea banilor este o cale sigure de a pune capet unei prietenii. Nu este o afacere bung se imprumuti bani de la un prieten(Q . . . O bance iti ofere mult timp pentru a pleti . . .Prieteniile iau sfarit atunci cand apare problema banilor. . . Cand imprumuti de la un prieten, to poti a~tepta ~i la aparitia unor probleme . . . Te simti mult mai obligat se pletgti. 7. Ce ar trebui ss faci dacii, in timp ce to afli la cinematograf, e~ti prima persoans care vede fum ~i foc ? 2 puncte - Recunoa~terea faptului ce o persoans ce are o anumite responsabilitate, cum ar fi managerul, trebuie se fie anuntate . A spune managerului . . . A spune casierului . . . A spune plasatorului . 1 punct - Recunoa~terea faptului ce trebuie initiate o actiune responsabile, deli nu este eficace imiediat. Suns alarma pentru foc . . . A incerca se stingi focul sau se suni la pompieri . 0 puncte - Descrierea actiunilor care ar crea panice sau care nu ar avertiza dezastrul.

41

Strig: "Foc!" . . . A face tot posibilul sd ies afard . . . Sa stai calm(Q) . . . A avertiza pe altii(Q . . . A fugi . . . A merge cdtre cea mai apropiatd igire . . . A merge dupd apd. *8. De ce statul elibereaza oamenfor un certificat de casatorie cand ace~fa se casatoresc ? 2 puncte - Recunoa*terea faptului cd este pentru inregistrarea publics sau pentru a asigura controlul asupra institutiei casdtoriei . A tine o evidenta a celor cssdtoriti . . . A controla i regla casatoriile . . . A avea control asupra faptului cd cei ce se casatoresc indeplinesc conditiile cerute. 1 punct - Un rdspuns care implica utilizarea inregistrarii publice, ford insd a afirma acest lucru; un motiv specific bine explicat ; doud sau mai multe motive neelaborate. Pentru scopuri legate de recensdmdnt . . . Proba casdtoriei in caz de probleme legale (Q . . . Este un document legal . . . Pentru a preveni rude apropiate sd se cdsdtoreasca. . .Pentru a preveni bigamia . . .Pentru a dovedi cd qti cdsdtorit(Q . . .Astfel copii for vor fi legitimi . 0 puncte - Nerecunoa*terea nevoii de inregistrare sau referinta la consecinte irelevante sau triviale. A proteja casa . . .Astfel poti privi la arborele familiei(Q . . .Deoarece protej eaza urma*ii(Q . . . Motive de sandtate . . . A face legal(Q) . . . Pentru scopuri legate de taxe . 9. De ce trebuie oamenii sa plateasca taxe ? 2 puncte - Sprijin pentru guvern sau pentru institutiile guvernamentale . A sustine guvernul . . . A sprijini guvernul . . . Astfel ora~ele ~i comunitatile pot merge mai departe . . .A pldti pentru servicife publice. 1 punct - Mentionarea specifics a 2 sau mai multe institutii sustinute de catre guvern. A pldti pentru departamentul de politie, pentru drumuri etc . . . Pentru sustinerea tuturor ~colilor, a tuturor institutiilor . . .Pentru sprijinirea institutiilor de tot felul(Q, a ~colilor i inchisorilor . 0 puncte - Referintd la o institutie specifics, organizatie sau munca, fard a specifics faptul cd taxele sunt utilizate pentru intreaga structurd a guvernului. A plati muncitorii orsului(Q . . . Este guvernul lor, pentru protectia fats de * Dacd subiectul spune cd statul nu are nici un drept de a cere acest lucru, spuneti : "Dar de ce crezi cd statul i alti oameni accepts aceasta cerintd ?"

42

gangsteri. . .Pentru ~omeri. . .Pantru ca alti oameni sd poata face mai multi bani . . .Ajuti ora~ul ~i oraul to ajuta pe tine . . .Este ilegal sa nu plateti(Q . . . A imbunatdti economia(Q (Q) . 10. Daca to-ai rataci in padure, pe timp de zi, cum ti-ai gasi gasi drumul de ie~ire ? 2 puncte - Orice modalitate de a utiliza motivat anumite fenomene naturale pentru a gasi o ie*ire sau o sistematicd abordare a problemei. A incerca sa mergi intr-o directie dupa soare (rau, mu~chi) . . . A lua o directie dupa soare . . . A utiliza ceasul in calitate de compas (explicand in intregime) . . . A cduta un rau sau o cale pe care s-o urmezi pentru a evita mersul in cerc. I punct - Mentionarea unor mijloace intampldtoare de a gasi o cale de ieire sau un raspuns partial de 2 puncte, neexplicat. Cu aj utorul soarelui(Q . . . Muchi(Q . . . Urmand un rau(Q . . . Urmand o cale(Q . . . Mergi in directia soarelui(Q . . . Te urci in cel mai malt copac *i incerci sd localizezi un reper. . . 0 puncte - Utilizarea unor fenomene fyard sells sau care nu sunt demne de incredere; bazarea pe oameni. A incerca sa gdseti un politist care sd to ajute . . .Continui sa- mergi . . .Incerci sd gdseti calea pe unde ai venit . . . Atepti un pddurar . . . A~ striga . . . A tipa. 11. De ce ai nevoie de prescriptia medicului pentru a cumpara anumite medicamente ? 2 puncte - Indicatia clam privind pericolul personal asociat cu folosirea necorespunzatoare a medicamentelor . Pentru ca sd nu to otrave~ti on sd to faci ~i mai bolnav. . . Deoarece pot sa-ti facd rdu . . .Deoarece pot sd-ti facd rdu dacd le folosgti necorespunzdtor . . . Deoarece au efecte secundare negative . I punct - Recunoa~terea motivului specific care se aplicd controlului unor (dar nu a tuturor) medicamente prescrise, sau care sugereazd pericol doar prin implicatie. Deoarece medicamentele pot conduce la formarea unui obicei . . .Deoarece medicul cunoate dozajul corect(Q . . . Ar putea sd-ti dea o urticarie . 0 puncte - Un motiv vag sau incidental pentru controlul medicamentelor periculoase. A controla distributia lor(Q . . . Doctorul tie cel mai bine . . . Guvernul solicits aceasta(Q . . . Pentru ca sd fii sigur ca lei lucruri bune . . . pentru siguranta ta(Q . . . Oricine poate sd le cumpere fard prescriptie .

43

2 puncte - O generalizare abstracts . Cand apare o oportunitate, incearcs sa obtii un avantaj din aceasta . . . Sd faci cat timpul nu s-a sfar~it . . . Sa faci atunci cand ai o ~ansd. 1 punct - o instants specifics sau o generalizare care are legdturs dar nu este destul de echivalentd . Nu intarzia ss-ti faci munca . . . Fd-o astdzi . . . Daca ai o idee buns, mergi mai departe cu ea, inainte ca altcineva ss se rdzgandeascd. 0 puncte - Nerecunoa~terea faptului ca aceasta afirmatie este un proverb ; un raspuns despre greve; o vaga explicatie privind avantajul legat de o situatie la un nivel personal ; o traducere sau elaborare literald. Sd faci primul lucru care iti vine in minte . . . Calca-ti hainele cans fierul este cald . . . Ss-ti urmezi impulsul . . .Fierul trebuie sd fie fierbinte pentru a fi indoit(Q . 13. De ce terenurile de pamant costs mai mult in ors$ decat la tars ? 2 puncte - Mentionarea cererii cu oferta limitats sau cu implicatiile ofertei limitate. Legea ofertei ~i cererii . . . Mai multi oameni vor pamant in oral . . . Pentru ca este mai putin pdrtldnt ~i mai multi oameni il vor . . .Este mult mai greu de a-1 obtine in ors(Q nu este suficient pentru cei care il vor. 1 punct - Ideea ofertei fara implicatia cererii; ideea cererii fara implicatia ofertei limitate ; mentionarea mai mult de un singur convenient privind traiul la oral, cum ar fi, teatru, magazine, strdzi, utilitati . A pleca la ora~(Q . . .Mai putin pamant in ors . . .Deoarece aveti politie ~i pompieri, mai bune strdzi . . .Mai multi locuitori in ors . . .Mai bune posibilitati de a face afaceri . . . Oamenii prefers mai mult ora~ul . 0 puncte - Un raspuns care arats putin sau deloc intelegerea legii economice implicate . Mai mults muncs disponibils in oral . . . Are mai multa valoare . . . Fabricile ar putea fi construite pe terenurile din ora~e . . .Constructile sunt mai largi in oral, ele costs mai mult. . .Deoarece oricine sorete sa trsiasca la tara(Q . . .In oral sunt mai multe lucruri(Q, taxe i aglomeratie . 14. Ce mseamna proverbul: "Apele neadanci sunt zgomotoase ?" Dacd rdspunsul este un alt proverb, cereti o explicatie ~i scorati in acord cu criteriile . 2 puncte - 0 generalizare abstracts.

Daca rdspunsul este un alt proverb, cereti explicatie pi scorati in acord cu criteriile.

12. Ce mseamna proverbul : "Bate fierul cat e cald" ?

44

Dace nu exists adancime, tendinta este de a vorbi o multime . . . Oamenii superficiali vorbesc o multime . . .0amenii care nu ~tiu nimic vorbesc cel mai tare . 1 punct - Un exemplu specific Apa care curge deasupra unor roci fare adancime face zgomot. . .0amenii care au un complex adesea fac mult zgomot pentru a-1 acoperi . . . Oamenii care vorbesc mult nu gandesc prea mult . . .0amenii care gandesc ca sunt de*tepti fac mult zgomot. 0 puncte - Nerecunoa~terea faptului ca afirmatia este un proverb; o descriere specifics a naturii personale . Oamenii care nu gandesc adanc sunt a*or disturbati ~i nu sunt . Dace nu ~tii ce ss spui, nu trebuie se spui nimic(Q). rationale 15.Ce mseamna proverbul : "Cu o randunica nu se face vara ?" Dacd rdspunsul este un alt proverb, cereti explicatii p* scorati in acord cu criteride de scorare. 2 puncte - O generalizare abstracts. Nu generaliza dintr-un singur exemplu . . .Nu trebuie ss sari direct spre concluzii . . . Nu se poate anticipa dintr-o singure experienta . 1 punct - Un exemplu specific, sau o generalizare cu care are legature dar nu este destul de echivalents . O indicatie a succesului nu presupune un succes complet . . .0 parte nu face intregul . . .Dace unul invinge odata,. nu inseamne cs va invinge tot timpul . . .0 pasere poate fi in fruntea altora dar vara poate fi ince foarte departe . 0 puncte - Nerecunoa~terea ce afirmatia este un proverb ; o distorsionare a intelesului proverbului la un nivel foarte specific . Cand faci ceva bun odate, nu qti ref. . . Exists multe alte lucruri vara decat acestea . . .A se aduna mai multi oameni impreuns pentru a rezolva o problems. 16. De ce este importanta libertatea presei in democratie ? 2 puncte - Recunoaterea rolului presei in a oferi publicului informatii independent de supervizarea guvernului . Ss critics actiumle guvernului . . . Pentru a expune abuzul puterii(Q, cum ar fi puterea preedintelui . 1 punct - Recunoaterea valorii presei ca o surse de informatie dar independents fats de guvern este doar implicate.

45

Poti obtine informatii pentru a to decide cu cine sa votezi . . . Altfel nu ai putea avea incredere in ziare(Q . . .Astfel poti sa cunoti i alte variante ale unui caz(Q . . . Astfel tirile nu sunt cenzurate(Q . 0 puncte - Eecul in a recunoate presa ca fiind o sursa de informatie pentru evaluarea guvernului . Aa poti sa tii ce se intampla in lume . . . Te mentine informat (Q . . . Aa poti invata cum sa gandeti . . . Aa tii pentru ce votezi(Q . . . Libertatea cuvantului . . . Protejeaza democratia(Q.

46

ANEXA C Similitudini - Criterii de scorare Fiecare item este scorat cu 2, 1 sau 0 puncte, depinzdnd de gradul de intelegere exprimat ~i calitatea raspunsului. Criterile generale pentru scorare sunt urmatoarele : 2 puncte - orice clasificare generals care este pertinenta pentru ambii membri ai perechii ("Ochiul ~i urechea sunt organe senzoriale"; "Poemul *i statuia sunt lucrari de arts"). 1 punct - orice proprietate specifics sau functie care este comuns la ambii membrii al perechii ~i constituie o similitudine relevants ("Oul ~i ssmdnta au coada"; "Poemul ~i statuia trezesc sentimente"). De asemenea, se acorda 1 punct clasificsrilor generale, corecte dar mai putin pertinente ("Ochiul *i urechea sunt parti ale corpului"; "Aerul *i spa contin oxigen") . 0 puncte - proprietati specififice pentru fiecare membru al perechii, generalizarile care nu sunt corecte sau nu sunt pertinente, diferentele dintre membrii perechii, sau in mod clar raspunuuri grgite . Gradul de abstractizare al raspunsului subiectului este un determinant important al scorului. De aceea categorializarile generale primesc 2 puncte, in timp ce numirea uneia sau a mai multor proprietati sau functiuni comune ale membrilor perechii (o mai concreta abordare de rezolvare a problemii) merits numai 1 punct. Astfel, afirmdnd ca un caine *i un leu (Item 2) sunt "animale" (categoria for generals) primgte un mai mare scor decdt affrmatia : "Ambele au coada" (o proprietate comuns a fiecarui membru). Pe de alts parte, afirmatia conform careia o portocala ~i o banana (Item 1) sunt "fructe" ca*tiga mai mult credit decdt afirmatia ca ambele sunt "mancare" ; in timp ce categoria "fruct" este mai putin generals decat cea de "mancare", ea este cea mai pertinenta categorie. Numind munca ~i jocul (Item 12) "activitati de baza" este mai putin concret (*i deci merits un scor mai mare) decdt "Lucruri pe care le fac oamemi" . Bineinteles, chiar *i o abordare relativ concreta de rezolvare a itemilor ("Camele ~i leul au coada") reclama subiectului sa abstractizare ceva similar privitor la cei doi membri al perechii . Anumiti subiecti nu pot sa faca asta *i pot raspunde la fiecare membru separat mai mult decat la pereche ca intreg ("Poti vedea cu ochii ~i auzi cu urechile") . Deli un asemenea raspuns este o afirmatie adevarata ea este scorata cu 0 puncte deoarece ea spune mai mult dece membrii perechii sunt neasemanatori .

47

Daca subiectul ofera mai multe raspunsuri acceptabile la item, scorati pe cel mai bun dintre ele. Daca un subiect ofera raspunsuri multiple la un item ~i unul sau mai multe dintre raspunsuri sunt incorecte (de exmplu, ar putea fi scorae cu 0 puncte daca ar fi date singure), intrebati: " Care este dintre ele ?" ~i scorati in acord cu decizia subiectului. Exemple de raspunsuri ce primesc 2,1 sau 0 puncte sunt prezentate, mai jos, pentru fiecare item* . Scor maxim : 28 de puncte Itemi ~i raspunsuri exemplu 1 . Portocala-banana 2 puncte - Fructe. 1 punct-Mdncare . . .Se mandnca . . .Au pielita . . .Aceeai culoare . . .Cresc . . . Contin vitamine. 0 puncte - Rotunde . . . Aceeai forma . . . Contin calorii . 2. Caine - leu 2 puncte - Animale . . . Mamifere . 1 punct - Au picioare (coach) . . . Ambele mu*ca. 0 puncte - Arata la fel . . . Leul rage, cdinele latra . . . Periculos . . . Apartin aceleia~i specii(Q . 3. Haina - costum de 2 puncte - Articole de imbracaminte . . . Veminte . . . Straie imbracat . . . Imbracaminte . 1 punct - Facute din panza, din postav . . . Iti tin de cald . . . Le imbraci(Q . . . Acoperh corpul . . . Lucruri ce le pui pe tine. 0 puncte - Haina este mai calda decdt costumul . . . Facute dintr-un anumit material . . . Poti pune haina peste costum . . . Au nasturi. * Cand notatia "Q" apare in regulile scorarii, aceasta indica faptul ca trebuie obtinuta mai multa informatie de la subiect.

48

4. Barca - automobil 2 puncte - Mijloace de transport . . . Se pot face calatorii cu amandoua . . . Mijloace de a face calatorii . 1 punct Trebuie sa fie pilotate, conduse . . .Calatorgti cu amdndoua(Q . . . Sunt scumpe . . . Card oamem . 0 puncte - Nimic nu este atdt de rapid precum un avion(Q . . .Mai rapide decdt pe jos(Q . . .Consuma benzina . . .Ambele au motor . 5. Ochi-ureche . 2 puncte - Senzatii . . .Organele senzatiei ~i perceptiei . . .Receptori al stimulilor. 1 punct - Organe . . . Parti ale corpului . . . Cuno*ti cu aj utorul lor(Q, Pentru comunicatie. 0 puncte - Necesare pentru om . . . Vezi cu ochiul, auzi cu urechea. . .Ai nevoie de amdndoua . . . Te provin asupra pericolului . 6. Nasture-fermoar 2 puncte - Incheietori . . . Sunt utilizate pentru a tine lucruri impreuna . 1 punct - Modalitati de a tine imbracamintea in loc . . . Le fixati pe o haina . . . Va ajutd sa inchideti haina card este frig . . .Inchid imbracamintea. 0 puncte - Le inchizi i le deschizi(Q . . .Parte a hainelor dv . . . .Sunt folosite pentru a strange lucruri(Q . . . Ajuta hainele sa se potriveasca mai bine. 7. Nord-Vest 2 puncte - Directii . . . Puncte ale busolii . . . Puncte cardinale. 1 punct - Iti spun unde mergi . . . Plasate pe o harta(Q . 0 puncte - Distanta . . . A merge in orice directie . . . Directii opuse(Q. 8. Ou-samanta 2 puncte - Inceputul vietii . . . Primele stadii ale dezvoltarii . . . Reproduc ceea din care provin . . . Substante embrionice . . . Tdndrul provine din ambele. I punct - Lucruri cresc din amdndoua . . . Ambele au embrion . . . Produc . . . Dau viata(Q . . . Potential pentru viata . . . Pot crea . . . Au coaj a (pielitd) . . . Mij loace de reproducere(Q . . .Inceputul a ceva.

49

0 puncte - Cresc . . . Mdncare . . . Unul provine din altul . . . Poti sd le mdnanci pe amdndoua . . . Sunt rotunde. 9. Masa-scaun 2 puncte - Mobila . . . Articole de mobild. 1 punct - Obiecte casnice . . . Se gdsesc in bucdtdrie ~i in restaurante . . . Se folosesc cand iei masa. 0 puncte - Masa pentru a mdnca, scaunul pentru a sta . . . Au patru picioare . . .Obiecte din lemn. 10. Apa-aer 2 puncte - Necesare pentru viatd. . . Trebuie sd ai aer ca sa traigti ~i trebuie sd ai apd pentru a trdi . . .Necesare pentru functionarea corpului uman. 1 punct - Elemente . . .Au oxigen . . .Ne ajutd sd trdim . . .Mijloace de transport . . . Al nevoie de ambele(Q) . 0 puncte - Peste tot pe pdmdnt . . .Fluide(Q . . . Substante . . . Contin apd . . . Resurse naturale . . . Daruri ale naturii . . . Respiri aerul ~i bei apa. . . In nori. 11. Poem-statuie 2 puncte - Lucrdri de artd . . . Creatie artisticd . . . Expresie a sentimentului artistic. 1 punct - Fdcute de om . . . Simbolic . . . Lucruri frumoase . . . Stimuleazd sentimentele . . . Te fac sd-ti amintgti . . . Spun povgti . . . Exprimd o emotie sau o idee . . .Au inteles. 0 puncte - ~Un poem descrie o statuie . . . De oamem faimo~i . . . Fard viatd . . .Citgti un poem i de uiti la o statuie . . .Oamenilor le plac . . . Culturd(Q . 12. Munca-joc 2 puncte - Activitdti umane de bazd . . . Lucruri pe care toti oamenii le fac . . . Activitdti valorizate de societate . . . Oferd valoare vietii . . . Ambele reclamd efort pentru succes. 1 punct - Lucruri pe care le faci(Q . . . Activitdti umane(Q . . . Te tin ocupat . . . Modalitdti de a consuma timpul . . . Folosesc energie . . . Lucruri facute pe parcursul zilei . . . Poti obtine bucurie de la amandoud .

50

0 puncte - Trebuie sa le faci pe amandoua . . . Necesitati ale vietii . . . Te mentin sanatos . . . Le faci impreuna cu alti oameni . . . Te tin in afara pericolului de a fi deprimat(Q . 13. Musca-copac 2 puncte - Lucruri care traiesc . . . Au viata. 1 punct - Respira . . . Cresc . . . Au nevoie de mancare . . . Create de natura. . . Parti ale naturii . . .Au nevoie de lumina soarelui . 0 puncte - In afara . . .In aer liber . . .Folositoare pentru pentru om . . .Tin microbi . . . 14. Recompensa-pedeapsa 2 puncte - Mijloace de influentare a comportamentului altora . . .Metode de motivare i stimulare . . .Mijloace de disciplina . . .Mijloace de socializare . 1 punct - Pentru formarea (controlarea) oamenilor(Q . . . A-ti exprima atitudinea . . . A invata din gre~eala . . . Folosite de oameni pentru a crea o anumita stare emotionala . . .Mijloace pentru asigura ca lucrurile sa fie facute(Q . . . Raspunsuri la comportament . . . recompense . 0 puncte - Beneficiul unei persoane . . . Parintii le utilizeaza cu copiii(Q . . .

E X A M I N E R

Scores for perfect performance on the Hand with time bonuses included 9 10 7 8 1-.25" 36-50" 51-180" . 26-35"
S U B J E C T

E X A M I N E R

Scores for perfect performance on the Elephant with time bonuse s included

EXAMINER Scores for perfect performance on the Manikin with time bonuses included 5 6 7 8 1-10" 21-120" 16-20" 11-15" SUBJECT

EXAMINER Scores for perfect performance on the Profile with time bonuses included 9 10 11 12 36-120" 26-35" 1-20" 21-25" 80

EXAMINER Scores for perfect performance on the Manikin with time bonuses included 5 6 7 8 1-10" 21-120" 16-20" 11-15" SUBJECT

EXAMINER Scores for perfect performance on the Profile with time bonuses included 9 10 11 12 36-120" 26-35" 1-20" 21-25" 80