PROIECT NORMATIV Privind "Proiectarea

podurilor si podetelor tubulare alcatuite din structuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate in umplutura"

CUPRINS Capitol 1. Generalitati. Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare. Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare Capitol 4. Sectiuni transversale. Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala. Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta materialelor utilizate in sistemul structural. Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc). Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie). Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si asamblare a componentelor structurii podului tubular. Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica. Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor tubulare, corelat cu executia umpluturilor.
1

Capitolul 12. Detalii constructive pentru protectia taluzurilor umpluturilor si albiei din vecinatatea podetelor tubulare. Capitolul13.Exigente constructive si de protectie a elementelor metalice componente, ale podurilor si podetelor tubulare. Capitolul 14.Intretinerea in exploatare.Metode de testare si verificare a comportarii in situ. ANEXE Anexa 1. Caracteristici ale sectiunii transversale pentru diverse tipuri de tabla ondulata. Anexa 2. Determinarea parametrilor terenului. Anexa 3. Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii. Anexa 4.Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor Capitol 1. Generalitati. 1.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executia si intretinerea podetelor, podurilor si pasajelor ( pietonale, pentru traversarea drumurilor de animale, rutiere, etc), realizate din tabla ondulata . 1.1.2.Acest normativ poate fi utilizat si pentru alte tipuri de structuri tubulare a caror capacitate portanta este obtinuta prin conlucrarea cu terenul inconjurator. 1.1.3. Pe parcursul acestui normativ, termenul de podet este folosit pentru a descrie un pod sau podet realizat dintr-o tub sau un arc din tabla ondulata, care impreuna cu pamantul compactat ce il inconjoara formeaza o constructie capabila de a suporta incarcari. 1.1.4.Podetul realizat astfel reprezinta o structura complexa deoarece in majoritatea cazurilor este realizata prin imbinarea de placi metalice drepte sau curbate si este amplasat in corpul rambleului, conlucrand cu acesta.

1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica . 1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1. Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.

1.1.7. Compactarea foarte buna a terenului inconjurator este importanta, pentru a se atinge conlucrarea dorita intre cele doua elemente tub (conducta) si pamant. 1.1.8. Proiectantul va dimensiona sectiunea podetului pe baza calculelor hidraulice. 1.1.9. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului si caracteristicile fizicomecanice ale elementelor metalice. 1.1.10.Folosirea cea mai obinuit a tuburilor metalice privete lucrrile hidraulice. In acest domeniu, cu toate c s-au realizat lucrri cu deschideri de cca. 10 m, aplicarea cea mai frecvent se situeaz n domeniul deschiderilor cuprinse ntre 2 i 6 m. 1.1.11. In cazul in care se adopta podete realizate din tabla ondulata, studiul hidraulic al lucrrii va tine seama si de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmeaz a se restabili. In acest sens se disting dou cazuri: - Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp; - Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp; 1.1.12.Normativul se refera la cazul in care suprafaa bazinului de alimentare este inferioar valorii de 100 kmp;
3

1.2. Domeniu de utilizare recomandat 1.2.1.Produsele de rezistenta din tabla ondulata se utilizeaza in constructia de poduri, podete si constructii hidrotehnice. 1.2.2.Se utilizeaza pentru: - pasaje inferioare sau superioare de strazi si cai ferate; - podete sau pasaje de trecere; - conducte colectoare, apeducte ; - tunele; - subtraversari pietonale; - locuri de trecere pentru animale; - protectia conductelor de apa, gaz, cabluri electrice si telefonie. 1.2.3. Domeniul de utilizare poate fi extins, in baza unor analize tehnicoeconomice, care sa justifice adoptarea acestui tip de poduri sau podete. 1.3. Alcatuire, prevederi generale 1.3.1. Podetele realizate din tabla ondulata au diverse sectiuni ( cap. 4) cel mai des intalnita este prezentata in fig. 2. Cateva din notatiile importante sunt reprezentate in Figura 2 .

Figura 2 Sectiunea transversala a tubului poate fi impartita in mai multe parti cu raze diferite. - Rt - raza de la partea superioara, - Rc- raza colturi , - Rb - raza de la baza. - Punctele caracteristice se numesc in general puncte ale cadranelor si ale coronamentului. 1.3.2. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului in functie de particularitatile terenului si concluziile studiului hidraulic Tipuri de ondulatii ale peretilor metalici 1.3.3.Caracteristicile mecanice ale pereilor metalici depind de caracteristicile geometrice ale ondulaiilor i de grosimea oelului. 1.3.4.Tipurile de ondulaii se caracterizeaz prin dimensiunile lor i n special prin adncimea ondulatiei i corespund fiecare unei anumite game de caracteristici ale peretelui astfel: - Ondulaiile mici, a cror adncime de und este de ordinul a 12 -13 mm sunt folosite n special pentru realizarea lucrrilor de drenaj (fig.3.a). - Ondulaiile medii, adncimea de und este cuprins ntre 20 i 30 mm, confer peretelui tubului un moment de inerie mai mare i sunt practic folosite pentru realizarea majoritii formelor curente, deschideri pot atinge si 4,5 m ( fig. 3.b) - Ondulaiile mari, cu o adncime de und cuprins ntre 50 i 60 mm. Ele acoper practic toate formele descrise mai sus i sunt folosite in special pentru tuburile eliptice cu axa mare orizontal i, n majoritatea cazurilor, pentru realizarea de lucrri a cror deschidere depete 4,00 m ( fig. 3.c )

a) Ondulatii mici

b) Ondulaii medii

c) Ondulaii mari

Fig. 3. Tipuri de ondulatii Tipuri de imbinari 1.3.5.Asamblarea elementelor prefabricate de tuburi metalice se face prin mbinri longitudinale i/sau mbinri circumfereniale (sau transversale), care pentru acelai tub, ar putea n principiu s aib moduri de ansamblare diferite; n practic, un tip de mbinare longitudinal este asociat cu un tip de mbinare circumferenial.
6

1.3.6. mbinarile longitudinale cu suprapunere bulonata, sunt realizate prin suprapunerea parial a marginilor ondulate ale elementelor prefabricate i asamblarea prin bulonare. 1.3.7.Imbinrile longitudinale cu suprapunere bulonat, se difereniaz prin poziia butoanelor pe ondulaii acestea sunt dispuse fie n extremitile undei, fie pe latura undei. a) Buloane amplasate n extremitile undei (fig.4.) 1.3.8.Imbinarile longitudinale, la care buloanele sunt dispuse fie numai n vrful undelor, fie n vrf i n concavitatea undei Ele sunt aliniate pe dou generatoare ale tubului pentru a permite transmiterea momentelor de ncovoiere de la un element prefabricat la altul. Imbinare longitudinal

Imbinare circumferentiala

Figura 4. - Imbinare cu suprapunere bulonat n vrf de und 1.3.9. Imbinrile circumfereniale asociate; acest tip de mbinri longitudinale sunt obinute prin acoperirea ultimei ondulaii i asamblare prin buloane dispuse n general n concavitatea acestei ondulaii.

1.3.10.Pentru a evita acumularea de mai mult de trei table n dreptul ncrucirilor ntre mbinrile circumfereniale i mbinrile longitudinale, acestea din urm prezint spaii libere circumfereniale de la un inel la altul. b) Buloane amplasate pe latura undei. 1.3.11. In acest tip de mbinare longitudinal, buloanele sunt dispuse pe latura undei, n vecintatea axei neutre a ondulaiilor i sunt aliniate pe dou sau trei generatoare ale tuburilor. 1.3.12.Imbinrile circumfereniale asociate sunt obinute prin suprapunerea marginilor ondulaiilor i asamblate prin bulonare. Aceast dispoziie permite constituirea unui tub din inele complete, identice (virole). preasamblate.

Imbinare longitudinala

Imbinare circumferentiala

Figura 5. - Imbinare cu acoperire bulonat pe latura de und.

1.3.13. Alte tipuri de imbinari longitudinal a) Imbinri cu crestturi. Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin realizarea de crestaturi n vrfurile de und, pe una din marginile ondulate ale unui element de tub i perpendicular pe acesta, obtinand o mbucarea a marginii ondulate a altui element de tub. Cele dou elemente astfel asamblate sunt meninute prin agrafe ndoite sau nurubate.

Imbinri circumfereniale asociate la acest tip de mbinri longitudinale sunt obinute prin simpla acoperire a ultimei ondulaii a elementului montat. b) Imbinri cu margini czute (urechi). Aceste mbinri longitudinale sunt obinute prin ndoirea n exterior, n unghi drept a marginilor ondulate ale unui element de tub. Aceste margini, adesea numite "urechi" sunt prevzute cu guri de asamblare i folosite pentru bulonarea elementelor unul cu altul, plasnd vrful de und al unei urechi n fundul de und al celeilalte . c) Imbinri elicoidale, agrafate prin ndoire. Acest tip particular de mbinare se refer la tuburile constituite din elemente complete de 6 - 12 m, lungime, complet prefabricate n uzin dintr-o singur foaie ondulat, nfurat elicoidal i agrafat prin ndoire i sertizare continu pe maini speciale. Acest tip de mbinare se refer la tuburi circulare al cror diametru poate atinge maxim 2,5 m. Lungimea elementelor prefabricate n uzin nu este limitat dect de probleme de transport i manipulare. Capitolul 2. Clasificarea podetelor tubulare 2.1.Criteriile de baz pentru clasificarea podetelor tubulare sunt urmtoarele: - durata de serviciu dorit; - condiiile de agresivitate a zonei; - consecinele economice i logistice ale eventualei degradri a lucrrii; 2.1.1. Clasificarea dupa durata de serviciu 2.1.1.1.Durata de serviciu minim prevzut, poate fi definit ca fiind intervalul de timp minim in care lucrarea trebuie s prezinte siguran n acord cu reglementarile legislative n vigoare.
9

Durata de serviciu a tuburilor metalice va fi considerat in functie de actiunea mediului ( terasamentul in care este inglobat) cu caracter mai mult sau mai puin corosiv, terenul de fundaie, apele de scurgere i durabilitatea tablei galvanizate. 2.1.1.2. In functie de durat de serviciu lucrarile se pot clasifica astfel: - Lucrri provizorii: cu o durata de serviciu de max. 5 ani; - Lucrri definitive: cu o durata de serviciu de minim 70 ani In practic, pentru toate tipurile de lucrri, durata de serviciu va depinde de grija acordat concepiei (ziduri contra afluierii, radiere, colectarea i evacuarea apelor de dezghe, etc.) i de ntreinerea ulterioar a lucrrii. 2.1.2.Clasificarea in functie de agresivitatea zonei 2.1.2.1.Se disting trei categorii de lucrri: - lucrri "nehidraulice": lucrri ce nu sunt niciodat imersate; - lucrri hidraulice", expuse la ape moi : lucrrile ce vor fi n contact cu apa un inteval de timp destul de lung fa de durata lor de serviciu (de exemplu superioar la 10%). Apele moi sunt acelea a cror salinitate le face s fie considerate ca potenial potabile ([CI] 250 mg/l, [S04] <250 mg/l). - lucrri "speciale", supuse unor condiii 2.1.3. Clasificare in functie de importanta lucrarii Se disting categoriile: - lucrri ordinare; - lucrri "de importan"; - lucrari speciale de agresivitate, care nu

corespund caracteristicilor precedente (ape de mare , sulfuroase etc).

10

2.1.3.1.Clasificarea in aceste categorii se va face n funcie de importana i de consecinele unei defeciuni posibile, in conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor HGR nr. 261/1994. 2.1.3.2. Din prima categorie fac parte lucrrile de dimensiuni obinuite (mici lucrri hidraulice), sau lucrri de dimensiuni mai mari pentru care o eventual reparaie poate fi fcut n condiii economice (exemplu: pentru pasaje agricole sau hidraulice sub rambleuri de drumuri sau autostrzi pentru care a fost prevzut de la nceput o supradimensionare de gabarit care s permit reparaii ulterioare uor de fcut). 2.1.3.3.Lucrrile care nu prezint una sau mai multe din caracteristicile de mai sus, vor fi considerate "lucrri de importan". (cazul lucrrilor supuse unei circulaii rutiere interioare, precum i a acelora care, prin caracterisitici, se ndeprteaz de domeniul concepiei curente . 2.1.3.4.Lucrrile speciale care necesit studii specifice i pentru care prezentele precizari din normativ nu sunt aplicabile, anumite lucrri ies din cadrul concepiei curente i necesit din aceast cauz un anumit numr de prevederi suplimentare. Din aceasta categorie fac parte: - lucrrile circulare sau eliptice cu o deschidere mai mare de 5,50 m; - tuburile arc i pasajele, arcele i tuburile eliptice cu axa orizontal cu deschidere mai mare de 8 m; MPa; - lucrrile pentru care modulul Es calculat al rambleelor tehnice depete 40 2.1.3.5.Lucrarile de acest tip se recomand n mod special : - pentru lucrrile care se deosebesc prin dimensiunile lor, s se prevad un program de urmrire a deformatiilor n timpul fazelor de rambleere; - pentru lucrrile la care se cer caracteristici superioare pentru materialul din rambleu, se va defini alegerea acestui material i modalitatea de execuie.
11

Capitolul 3. Durata de via 3.1. Durata de viata a podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata este de 40 de ani sau 80 de ani. a) Podurile si podetele tubulare din tabla ondulata ndeplinesc cerinele pentru o durat de via de 40 de ani n cazul n care: - au fost zincate la cald ; - tolerana la ruginire minim 2,0 mm (nivel mediu al apei < 0,5 m); - viteza curentului de scurgere a apei prin conducte la un debit mediu este < 0,5 m/s ; - caracteristicile apei ndeplinesc cerinele urmatoare:
* duritatea

apei pH > 6,5 (duritate total) ;

* conductibilitatea < 100 ms/m. 3.2. Compozitia chimica a apei privind continutul de sulfati, cloruri sau materii organice, va fi determinata n conformitate cu prevederile STAS 3069-87, STAS 3049-88, STAS 3002- 85. 3.3. n situatia n care caracteristicile apei nu ndeplinesc criteriile de mai sus este necesar protecia combinat contra coroziunii iar tolerana la ruginire poate fi redus la 1,0 mm. 3.4. n cazul n care viteza curentului de scurgere a apei prin conducte este 0,5 m/s ( la un debit mediu), este necesar protecia combinat contra coroziunii, iar tolerana la ruginire poate fi redus la 1,0 mm. 3.5..Pentru acele pri constructive, care sunt prevzute cu o protecie combinat contra coroziunii, att pe prile interne, ct i cele externe, nu mai este necesar cerina pentru tolerana la ruginire. b) Podete tubulare hidraulice ndeplinesc cerinele pentru o durat de via de 80 de ani n cazul n care:
12

- au fost zincate la cald; - toleran la ruginire minim 2,0 mm i de pn la 0,5 m peste nivel mediu al apei i minim 1,0 mm n alte cazuri; - vor fi protejate suplimentar contra coroziunii. 3.6. .Pentru acele pri ale podetului tubular care sunt prevzute cu o protecie combinat contra coroziunii, att pe prile interne, ct i cele externe nu mai este necesar cerina pentru tolerana la ruginire. 3.7. La lucrarile nehidraulice podurile tubulare din oel (care nu sunt destinate transportului apei) pentru o durat de via de 40 de ani cerinele sunt ca tabla ondulata sa fie zincata la cald si de 80 de ani n cazul n care sa utilizat o protecia combinat contra coroziunii 3.7.1.Utilizrile tuburilor metalice n cadrul lucrrilor nehidraulice se adopta si in cazul restabilirii de ci secundare. 3.7.2. Pentru ca aceste lucrri s fie bine adaptate destinaiei lor, concepia acestora cere un studiu precis al condiiilor legate de funcionarea lor si anume: - un studiu de gabarit n funcie de categoria drumului sau de traficul din pasaj; - un studiu estetic asupra extremitilor lucrrii i al prii sale curente; - un drenaj suficient; - necesitatea unui drum adaptat la fiecare tip de circulaie; 3.7.3. In cazul unor lucrri de mari dimensiuni acestea se vor clasa n categoria lucrrilor de important ( exemplu: restabilirea drumurilor secundare). 3.7.4. Dimensiunile lucrrii vor ine seama de defomrile previzibile ale tubului si sa se asigure o nlime de cel puin 4,4 m (fig,. 6), astfel ca, alegerea profilului transversal i a amprizei se va face in functie de acest gabarit.

13

Figura. 6.

3.7.5.Realizarea

cilor amenajate pentru circulaie se realizeaza

asemntoar cu cile normale, dup realizarea radierului metalic la cota adecvat. Calea si trotuarele vor fi executate dupa ncrcarea i stabilizarea lucrrii, pentru a evita producerea deformatiilor nsoite de fisuri longitudinale dup ncrcarea tubului. 3.7.6. Drenajul trebuie s fie foarte eficace (guri de scurgere, drenuri) pentru a permite eliminarea apelor ce s-ar putea acumula ntre radierul metalic i calea de rulare i ar antrena n timp o degradare a acestuia i un risc apreciabil de coroziune a radierului. 3.7.7. In cazul cnd apele de scurgere risc s fie ncrcate cu sruri de dezgheare, s se prevad n plus o etanare sub calea de circulaie prin interpunerea unui geotextil impermeabil, ridicat lateral pn la nivelul trotuarelor ( fig. 7 ) 3.7.8. Profilul n lung al tubului va ine seama de deformrile sale i se va evit formarea de puncte joase care ar putea favoriza stagnarea de ape agresive .
14

Figura. 7 3.7.9. Trotuarele trebuie s aib o lrgime minim de 0,70 m i un gabarit suficient. 3.7.10. Iluminarea acestor lucrri trebuie fcut asemntor cu cea a pasajelor inferioare sau subterane. 3.7.11. Dimensiunile acestor lucrri i necesitile estetice, duc obligatoriu la adaptarea unei grinzi de coronament i a unui pereu la intrare si iesirea din pod. 3.7.12. Pasajele pentru pietoni trebuie dimensionate n funcie de importana lor i de traficul pietonal prevzut, eliminand senzatia de strivire pe care o resimt cei ce le folosesc, mai ales n cazul lucrrilor relativ lungi. In special deschiderea la nivelul umerilor trebuie s fie suficient, formele circulare sau eliptice cu axa mare vertical fiind mai bine adaptate n aceast privin dect formele joase. Capitolul 4.Sectiuni transversale 4.1.Tipurile de sectiuni ale podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata sunt prezentate in Figura 8. Aceste tipuri sunt: a)Tuburi circulare cu raza (R) constanta ( figura 8 A). b)Arc cu o singura raza numita raza de la partea superioara (R=Rt). Acest tip este realizat cu fundatii de beton dupa cum este reprezentat in figura 8B. c)Elipsa orizontala sau asimetrica . Realtiile dintre raze ar trebui sa fie Rt/Rs4 si Rb/Rs4

15

d)Elipsa verticala, uzual folosit cu un raport intre raza de la partea superioara sau raza de la partea inferioara (Rt sau Rb) si raza laterala sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Modelul de calcul este aplicabil cand raportul 2H/D1,2. e)Tub arc (definita de 3 raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat in Figura 10.C. Conditiile sunt ca Rt/Rc5,5 si Rb/Rc10. f) Arce realizate din placi metalice curbe cu doua sau trei raze diferite: raza superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc). Pentru acest tip de pod, razele ar trebuii alese astfel incat sa respecte Rt/Rs4 si Rc/Rs4. Podete cu sectiune casetata, unde relatia intre raze este Rt/Rs12.

Figura 8 A Tub circular cu raza constanta (R).

Figura 8.B Arc cu o singura raza numita raza superioara (R=Rt). Acest tip este deobicei realizat cu fundatii longitudinale.
16

Figura 8. C Elipsa orizontala. Relatiile dintre raze trebuie sa respecte Rt/Rs4 si Rb/Rs4

Figura 8. D Elipsa verticala, cu un raport intre raza superioara (Rt) si raza laterala sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Aceasi conditie se aplica si la raportul Rb/Rs. Modelul de calcul este aplicabil cand 2H/D1,2.

17

Figura 8. E Podet arc (definit prin trei raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat si in Figura 10.F

Figura 8 F Arc alcatuit din placi metalice curbate cu trei raze diferite: raza superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc).

Figura 8. G Podete casetate. 4.2. Proiectantul poate adopta si alte tipuri de sectiuni, care corespund particularitatilor de amplasament si se pot realiza cu tabla ondulata. 4.3. In situatia in care o sectiune nu se incadreaza in cele prezentate mai sus, aceasta va trebuii sa fie analizata, proiectata si incercata.
18

Capitolul 5. Definitii si terminologie,referinte. a) Terminologie Litere a, a1, a2, a3 b c dn ds dx, dy e e1 f1, f2, f3, f4 findex h hcorr hb hc hc,red m mt n p pa ptraffic q rd dimensiuni (m)2 dimensiune (m) dimensiune (m) dimensiunea particulelor reprezinta greutatea cernuta in procente (n%) reprezentata printr-o curba diametrul boltii dimensiunile amprentei rotii (m) porozitate distanta de la margine pana in centru golului la marginea placii de hotel (m) functii folosite pentru simplificare rezistenta otelului si boltilor (MPa). Indicii folositi in conformitate cu BSK 99 sunt descrisi la fiecare capitol in parte inaltimea podetului in profil inaltimea de ondulare, cutare, referitoare la podetele din tabla ondulata (mm). Pentru definitie a se vedea Anexa 1. grosimea umpluturii de balast (m) adancimea de acoperire (m) (= distanta minima dintre partea superioara a tubului (tablei ondulate) si suprafata, cum ar fi suprafata rutiera), pentru calcul, valoarea redusa a grosimii de umplutura (m) luand in considerare faptum ca coronamentul tubului se ridica in timpul umplerii cu pamant modulul lungimea tangentei (m). Pentru definitie a se vedea Anexa 1 numar presiunea dintre tub si pamant3 (kN/m2 ) presiunea de referinta (kN/m2) incarcarea echivalenta din trafic (incarcare liniara) (kN/m) incarcare distribuita din trafic (kN/m2) factorul de reducere pentru factorul de amplificare dinamic
19

s t x,y Majuscule A A As Cu D H Es Esd (EI)s FRvd FRtd I Lbest Mu Md, Ms, Mt Ncr Ncr,el Nd, Ns, Nt Nu P Q R Rb Rc Re

distanta (m) grosimea tablei de metal (mm) coordonate aria sectiunii transversale incarcarea concentrata conform Bro 2004 (kN) aria boltii, a se vedea paragraful 5.2 (m2) coeficientul de uniformizare diametrul sau dechiderea (m) (dimensiunea se refera la distanta de la centrul de greutate al sectiunii transversale. Deobicei deschiderea libera este indicata in documentatia tehnica distanta pe vericala intre coronamentul tubului si nivelul in care podetul are cea mai mare latime (deschidere) ( a se vedea Figura 1.3) (m) tangenta modulului pamantului din umplutura (MPa) valoarea de proiectare a tangentei modulului pamantului din umplutura (MPa) rigiditatea la incovoiere a peretelui tubului(conductei) (MNm2/m) valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de cedare(colaps) al boltii (kN) valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de cedare(colaps) a tablei metalice (kN) momentul de inertie al tubului pe metru liniar de tub (mm4/mm) lungimea efectiva folosita pentru a considera factorul de amplificare dinamic. Pentru un pod simplu rezemat Lbest reprezinta deschiderea capacitatea momentului plastic (kNm/m) moment de proiectare, moment din incarcarea cu pamant, moment din trafic, respectiv (kNm/m) forta de flambaj a unei tevi (conducte) ingropate (kN/m) forta de flambaj a unei tevi in conditii elastice ideale (kN/m) efortul normal de proiectare, efortul normat din incarcarea cu pamant, efortul normal din trafic (kN/m) capacitate in efort normal a unei sectiuni transversale complet plastifiate (kN/m) incarcare concentrata incarcarea concentrata a unui convoi de cale ferata raza unui podet circular raza de la baza (m), vezi Figura 1.3 raza de colt (m), vezi Figura 1.3 raza critica (conform lungimii critive de flambaj a unei coloane
20

Rs Rt RP Sv Sar W Z Litere grecesti c crown

solicitate axial) raza laterala (m), vezi Figura 1.3 raza de la partea superioara, vezi Figura 1.3 gradul de compactare relativa (%) dupa cum a reiesit din incarcarea standardizata Proctor, in caz ca acesta nu a fost specificat parametru de calcul factorul de reducere pentru pentru incarcarile din suprasolicitare datorata efectului de arcuire modulul geometric al sectiunii (mm3/mm) modulul plastic al sectiunii (mm3/mm)

parametru de calcul conform BSK99 unghiul de definire al sectiunii transversale exponent incarcarea dinamica admisibila (%) deplasarea verticala a coronamentului podetului in timpul umpluturii unghiul de frecare interna (vezi nota de subsol 3) 1+/100 factorul de amplificare dinamic (adimensional) factor partial de siguranta (apare cu diferiti indici4) m factor partial de siguranta pentru material n factor partial de siguranta pentru clasa de siguranta a constructiei5 m parametrul rigiditatii, culegatura la rigiditatea structurii in timpul realizarii j parametru de calcul Z/W parametru de calcul 4 Indicele k este utilizat pentru caracteristici, d pentru caracteristicile de proiectare si cv referitor la acoperire (umplutura) 5Clasa de siguranta recomandata pentru structuri cu deschideri de mai putin de 15 m este 2, rezultand n=1,1. coeficiantul lui Poisson pentru pamant densitatea pamantului pana la partea superioara a coronamentului (umplutura structurala), vezi Figura 1.2 (kN/m3) densitatea medie a pamantului din zona (hc+H/2), vezi Figura 1.2 (kN/m3) densitatea medie a pamantului de deasupra coronamentului din zona, vezi Figura 1.2 (kN/m3) densitatea optima a pamantului determinata prin incercarea standardizata Proctor densitatea reala a pamantului din umplutura, o valoare des
21

1 2 cv ot s

utilizata pentru pamant cu granulozitate male si este s25-26 (kN/m3) f parametru de rigiditate ce indica relatia dintre rigiditatea tubului si cea a pamantului inconjurator (adimensional) parametru de calcul parametru de calcul efort unitar v efortul unitar in pamant din incarcare unitara valoare de reducere legata de timp, vezi BKR efortul de flambaj la plastifiere totala Exemple de indici folositi b bolta cv umplutura (acoperire) d valoare de proiectare f oboseala k valoare caracteristica s in exploatare u, uls ultima Definitii ale unor concepte importante pentru metoda de proiectare Podet Un pod care, prin conlucrarea unei tevi flexibile si pamantul inconjurator, ofera o capacitate portanta. Umplutura Pamantul care dupa realizarea sapaturii si montarea tubului este dispus in jurul tubului. Este uzual intalnita sub numele de umplutura Umplutura Partea din umplutura cu cerinte geotehnice speciale pentru a structurala obtine o conlucrare intre tub si pamant Constructie Un podet este realizat din beton armat sau metal si este realizat modulara din elemente care asamblate formeaza un arc sau o sectiune de tub Constructie O constructie modulara realizata din platbenzi metalice modulara (deobicei ondulate) asamblate cu ajutorul buloanelor. metalica Tub (Conducta) Parte a podetlui realizata din beton sau platbenzi metalice Arcuire Transferul de presiuni sau incarcari intre masivul de pamant de deasupra tubului care rezulta din flexibilitate tubului Arc metalic Un arc metalic realizat din elemente de beton sau platbenzi metalice (deobicei ondulate) care sunt imbinate cu buloane pentru a forma un arc. Podet din tabla Un podet unde tub este realizata din platbenzi metalice ondulata elicoidal ondulate, imbinate la margini prin suprapuneri fixate.
22

b) Referinte -Abdel-Sayed G.,Bakht B.,Jaeger L., G., (1994) -BKR(1998) -BBK 94 (1994) -CHBDC (1998) -Soil Steel Bridges,Design and Construction , McGrawHill,Inc,New York,1994. -Boverkets Konstruktionsregler, BFS 1993:58, Boverket,Karlskrona 1998. -Boverket handbok om betongkonstruktioner, Boverket,1994. -(Canada Highway and Bridge Design Code) , Section 7-Code Buried Structures (final), February 1998. -Soil Structure Interaction Method for Deswign 0of Metal Culverts,Transportation Reserch Record 678,Transportation Reserch Board. -Behavior and Design of Long-Span Metal Culverts,Journal Of the Geotechnical Eng. Div. Mars1979. -Theoretische und experimentelle Untersuchungen zu den Tranglastproblemen biegeweicher,in die Erde eingebetteter Rohre , Hefl 10, Veroffentkichung des Institutes fur Statik und Stahlbau der Technischen Hochschule Darmstadt,Darmstadt,1970. -Fullskaleforsok pa lagbyggd trumma, Examensarbete vid instituonen for brobyggnad,KTH,1984. -Full Scale Live Load Tests on Corrugated Steel Culvert, IABSE Colloquium Tunnel Structures ,1998. -Dynamic amplification for moving vehicle loads on buried pipes.Evaluation of fieldtests.TRITA-BKN.Master Thesis
23

-Duncan J.,M., (1978)

-Duncan J,,M., (1979) -Kloppel K.,Glock D.,(1970)

-Pettersson L.,Persson H.,(1984)

-Pettersson L (1998b) -Samagina Z., (2001)

-Temporal J., Barratt D., A., Hunnibell B., E., F., (1985) -Vaslestad J., (1990)

-Vaslestad J., (1990)

-White H.,L.,Layer J.,P., (1960)

-VAG 94 -Vagverket (136) -*** -*** -***

-***

161.Structural Design anf Bridges 2001,ISSN 1103-4297.ISRN KTH/BKB/EX161SE. -Loading Test on an Armco pipe arch culvert,Transport and Road Reserch Laboratory ,Reserch Report RR 32,London 1985. -Soil Structure Interaction of Burie Culverts.Institutt for Geoteknikk,Norges Teknicke Hogskole Universitettet i Trondheim,1990. -Full Scale Testing of Muti Plate Corrugated Steel Culverts including Fatigue Problems,Arhives of civil Engineering ,XLV,2,Polen. -The Corrugated Metal Conduit as a compression RINg.Transportation Research Board ,National Research Council,Proceedings of the 29th Annul Meeting ,Washington D.C,USA,January 1990. -Allman teknisk beskrivning for vankonstructioner, Vagverket,Borlange 1994. -Vagverkets metodbekrivning nr 136 ,tung instampning Publ. XX, Borlange 19XX. -Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si regularitatea de aplicare a acestuia. -Legea 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor. -Ordin al Ministrului Transporturilor nr 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,construirea si modernizarea drumurilor. -Ordin al Ministerului Transporturilor nr 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
24

-*** -***

-*** -***

-***

-*** -*** -*** -*** -*** -*** -***

-***

publice . -O.G nr 20/1994 privind punerea in siguranta a fondului construit existent. -H.G nr 925/1995 penru aproarea regimului de verificare si expermentare tehnica de calitate a proiectelor ,a executiei lucrarilor si a constructiilor. -O.G nr 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor cu modificarile si completarile ulterioare. -H.G nr 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. -Ordinul MLPAT nt 77/-96. Indrumator privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare si epertizare a proiectelor ,a executiei si a constructiilor. -STAS 3221-90.Poduri de sosea.Convoaie tip si clase de incarcare. -STAS 500/1-89. Oteluri de uz general pentru constructii.Conditii de calitate. -STAS 500/2-80 Oteluri de uz genaral pentru constructii.Marci. -STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziunea atmosferica.Marci. -STAS 200-75 Incercarea materialelor.Incercarea la tractiune. -STAS 6774-79. Incercarea metalelor .Incercarea la incovoiere prin soc dupa imbatranirea artificiala. -SR EN 10045-1:1993; SR 13170:1993. Incercarea materialelor.Incercarea la incovoiere prin soc la temperaturi scazute. -STAS 1242/1-89/ Teren de
25

-***

-*** -***

fundare.Prescriptii de cercetare geologico-tehnica si geotehnica a terenului de fundare. -STAS 1242/2-83.Teren de fundare . Cercetari si studii geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor pentru cai ferate si drumuri. -STAS 1242/3-87 Teren de fundare.Cercetari prin sondaje deschisee efectuate in pamanturi. -STAS 2745-90. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice.

Capitolul 6. Conditii tehnice 6.1. Conditii tehnice pentru materialele granulare de umplutura 6.1.1. Umplutura structurala, terenul din imediata apropriere a tubului, are proprietati controlabile si cuantificabile, volumele de pamant din zonele 1, 2, 3 si 4 dupa cum sunt reprezentate in Figura 5 sunt volume de pamant dimensionate.

Figura. 9. 1.- fundatie nou executata ; 2.- umplutura de pamant laterala; 3.- fundatia rutiera; 4.- imbracamintea rutiera; 5.- terasamentul drumului. 6.1.2.Metoda de calcul si proiectare din acest normativ cere ca volumele de pamant din jurul tubului 1, 2, 3 si 4 sa aiba proprietati cuantificabile si testate. Pentru aceste
26

volume de pamant, cat si pentru volumul de pamant 5, sunt si alte cerinte care nu sunt direct legate de proiectarea podetului. 6.1.3. Pentru pamantul aflat in afara acestor zone, cum ar fi zona 5, pot fi folosite si alte materiale de umplutura, care sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS 2914 84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate. 6.1.4. Umpluturile de pamant trebuie sa indeplineasca, in principal urmatoarele conditii : sa aiba o capacitate portanta corespunzatoare pentru a rezista si incarcarilor din trafic;

sa nu creasca gradul de risc pentru deteriorarea caii rutiere de deasupra in urma actiunii inghet - dezghetului. 6.1.5.. Cerintele referitoare la dimensiuni ce trebuiesc respectate sunt: - Volumul de pamant pentru zona 1: a1>0,2m, a2 > 0,3m.( Figura. 9). Proprietatile pamantului sa fie aceleasi si pentru zona 2. Ar putea fi necesara marirea dimensiunilor a1 si a2 cand este luata in considerare protectia impotriva inghetului etc. - Volumul de pamant pentru zona 2: a3=min(D/2; 3,0m), a4 0,5 m. Capacitatea portanta si caracteristicile de deformare ale terenului sunt definite si masurate la distante mai mari de 0,5 m de tub. Pentru acest material densitatea este 1 kN/m3. Celelalte caracteristici geotehnice pot fi gasite in Anexa 2. - Volumul de pamant pentru zona 3. Este necesar sa fie cunoscuta densitatea acestui material si se pot defini cerinte speciale pentru aceasta zona daca este supratraversata de o cale de comunicatie. - Volumul de pamant pentru zona 4. Daca hc 1,00 m, un strat de baza de minim 0,3 m de material este necesar pentru drum. Pentru calcule, densitatea materialului, cv pe inaltimea hc, este valoarea medie a densitatii materialelor din zonele 1, 3 si 4.
27

- Volumul de pamant din zona 5. Proprietatile materialului si panta de 1: n ce rezulta din caracteristicile terenului, nu sunt afectate de dimensiunile podetului. 6.1.6.. Materialele pentru umplutura (piatra sparta, material pentru strat de baza si material substitut pentru strat de baza) sunt descrise in acest normativ conform normelor romanesti. De asemenea pot fi utilizate si alte materiale care pot fi comparate cu materialele mentionate folosind metoda prezentata in Anexa 2. Calitatea materialului de umplutura din apropierea tubului 6.2. Materialul de umplutura trebuie sa asigure un minim de deformare a lucrrii, s fie puin activ din punct de vedere chimic, s-i pstreze caracteristicile sau s i le amelioreze pe timpul duratei de serviciu a lucrrii. 6.3. Criteriile de alegere se refer la : - caracteristici geotehnice, legate de performanele mecanice ale materialului; - caracteristici chimice i electrochimice, legate de durabilitate. Caracteristici geotehnice 6.4. Materialul de rambleu trebuie sa aiba caracteristicile geotehnice conform cu cele luate n calcul, n special n ceea ce privete "modulul de elasticitate". 6.5.Solurile naturale care contin nisip-argiloas i/sau argile chiar n proporie redus ( 5% de elemente mai mici de 80 microni) au caracteristici mecanice, care variaz considerabil cu coninutul lor n ap cu att mai mult cu ct aceast proporie de elemente fine se situeaz n jur de 10-15%. 6.6 Actiunea apei este mult diminuata in cazul realizarii unei compactari foarte bune. 6.7. In cazul utilizarii, unui material sensibil la ap, n rambleul tuburilor, trebuie s se poat : - aprecia modulul acestuia n starea (coninut n ap i densitate) n care se va gasi dupa executia lucrarii;
28

- n exploatare, evoluia acestui modul va rmne n limite satisfctore pentru ipotezele de dimensionare. 6.8. Dimensiunile maxime ale granulelor sa fie < 100 mm pentru a nu risca s se creeze vrfuri (capete de pisic) ce ar putea avaria tubul. 6.9. Clasificarea materialelor de umplutura n functie de caracteristicile (aptitudinea) necesare pentru a fi folosite n rambleurile de lng tuburi este urmatoarea : a) Materiale foarte bune (Tabel nr.1): Materialele granulare la care modulul prezint valori relativ ridicate, care variaz puin cu coninutul lor n apa (modulul lor n acest caz nu depete n general valori de 80-100 Mpa).In cazul in care se adaug, chiar n proporii reduse (cca 25%) elemente concasate, modulul lor poate crete rapid pn la valori de 200-300 Mpa. Se recomand folosirea acestor materiale n special n cazurile urmtoare : - rambleuri de fixare i n zona inelar vecin ale tuburilor arc; - atunci cnd dimensionarea tuburilor presupune un material de rambleu cu modul mai mare de 40 Mpa; - pentru toate lucrrile la care se presupune c n practic va fi greu s se exercite o supraveghere fiabil a construciei. b) Materiale folosibile in situatia efectuarii unui control strict al calitii (w%,
d)

la punerea n lucru (Tabel nr. 2).

Din aceasta categorie fac parte materialele sensibile la ap, a cror folosire ca rambeu de tub nu poate fi admis dect dac sunt puse n lucrare n condiii foarte apropiate de cele care s satisfac condiiile privind: - obinerea unui modul suficient pentru dimensionare; - conservarea valorii acestui modul pe termen lung.
29

Se recomanda, verificare in laborator pe corpuri de prob a modulelor . c) Materiale ce nu vor fi folosite n rambleurile apropiate de tuburi (Tabel nr.3) In tabelele nr. 1, 2 si 3 sunt prezentate detalii asupra caracteristicilor de identificare ale acestor materiale . Tabelul nr. 1. Materiale apte pentru folosirea ca rambleuri alturate tuburilor metalice Clas de Caracteristici sol de R.T.R. identificare D: < 50 mm (2) % < 80 m: 5 i 12% B1 %> 2mm: < ES: >35 (3) Ordin de mrime a modulului de considerat (1)

Exemple

Observatii

Nisipuri

D1

B3

D2

D < 50mm % < 80 m:< 5% % > 2mm: < 30% D: < 50 mm % < 80 m: 5 i 12% % > 2mm: > 30% ES 25 D: < 50 mm %<80 m:<5% D: cuprins ntre 50 i 250 mm %<80 m <5%

Nisipuri Nisipuri dune*

Cu toate c n principiu 50-100Mpa sunt insensibile la ap, aceste pamanturise pot foia la punerea n lucru dac aceasta se efecueaz n condiii hidro. defavorabile (strat de ap) Dup aezare i 50 - 100 MPa caracteristici (drenaj)

Pietriuri 50 - 100 MPa

D3

cret dens CRa d> 1,7 g/cm3

Pietriuri Valorile de modul cele aluvionare 50-300 MPa ridicate corespund sau rocilor concasate concasate Unele din aceste aluvionare 80-300 MPa necesit o Roci Modulele cele mai sau mari corespund concasate rocilor sfrmate sau Granularitatea acestei crete dup extracie Cret 150-200 Mpa adesea o sfrmare
30

fragmentare suplimentar (1) (2) (3) (4) Module msurate la proba de ncrcare static cu placa de doua ncrcare. D: dimensiuni maximale ale granulelor. ES: echivalent de nisip. densitatea uscat n zcmnt d: 600 mm, la a

* Fr msuri deosebite, aceste materiale se vor evita pentru lucrrile hidraulice. Tabel nr. 2. Materiale folosibile sub rezerva unui control strict al strii lor de punere n lucru Clasa de Caracteristici sol Exemple de R.T.R. identificare D: < 50mm % < 80 m:> 35% Nmoluri A1m Ip:<10 puin (1) plastice Nisipuri W%: cuprins (2) ntre: WOPN - fine D: <50mm % < 80 m: > Nmoluri 35% Nisipuri I ntre 10 i argiloase A2m p 20 W% ntre: WOPN D:<50mm Nmoluri argiloas % < 80 m: > e 35% Ip ntre 10 i 50 Marne W% intre: A3m W0PN-4 i Argile W0PN+4 D: < 50 mm % < 80 m ntre Nisipuri 5 i 12% nmoloas B2m % > 2 mm: < e 30% ES:<35 W%: ntre: W0PN-1 i Ordin de mrime a modulului de considerat Observaii

30-80 Mpa

Valorile cele mai mici ale modulelor corespund valorilor maxime admise pentru coninutul n ap la punerea n lucru.

30-60 Mpa

Idem Idem Cele mai argiloase din aceast clas

15-60 Mpa

(Ip > 35) se vor exclude de la folosirea n rambleu Valorile cele mai mici ale modulelor corespund valorilor maxime admise pentru coninutul n ap la punerea n lucru.
31

30-80 Mpa

D:<50mm % < 80 m ntre Pietriu 5 i 12% ri %> 2 mm: > argiloas B4m 30% 30-100 Mpa e ES<25 W%: intre: (1) (Ip): indice de plasticitate (2) W%: coninut n ap natural (3) WOPN: coninut n ap proctor normal Clas a de sol R.T. R. Ordin de marime a modulului de considerat (1)

Idem

Caracteristici de identificare

Exemple

Observatii

D: < 50 mm %<80 m ntre 12 i 35% B5m Ip < 10 W% ntre: W0PN-2 i W0PN+l

Nisipuri si pietrisuri

30-100 Mpa

D: < 50 mm B6m %<80 m ntre 12 i 35% Ip > 10 W% ntre: W0PN-2 i W0PN+2 D: < 50 mm %<80 m ntre C1m 10 i 20% W% ntre: W0PN-2 i W0PN+4

Nisipuri si pietrisuri argiloase

30-100 Mpa

Argile silicioase Argile cu piatra poroasa 20 100 Grohotisuri Mpa MarneRoci alterate Aluviuni grosiere

Valorile cele mai mici ale modulelor corespund cu valorile maxime admise pentru continutul in apa la punerea in functiune Valorile cele mai mici ale modulelor corespund cu valorile maxime admise pentru continutul in apa la punerea in functiune Idem W0PN considerat pentru aceasta clasa de materiale este cea determinata pe fractiunea 0/20 mm
32

Granulozitatea acestor materiale poate necesita o sfaramare de 100 mm. Starea de umiditate a acestei clase de soluri nu poate fi apreciata decat vizual ca urmare a dificultatilor practice de a efectua incercari pe soluri atat de grosiere Granulozitatea acestor materiale va necesita aproape intotdeauna o sfaramare la 100 mm. Granulozitatea acestor materiale obtinute dupa o extractie poate necesita o sfaramare sau o fragmentare suplimentara. Compactarea va trebui ralizata foarte ingrijit pentru a obtine siguranta ca evolutia va fi terminata inainte de punerea in functiune
33

D: < 250 mm %<80 m ntre 5 i 10 - 20% W%: C2m Idem Astfel ca materialul sa fie intr-o stare de umiditate medie

50 - 150 Mpa

E2

Materiale evolutive cu structura grosiera fragila, fara sau cu putina argila. Evolutia lor conduce la un pamant putin sau deloc sensibil la apa de tip B1 - B4 sau D.

Materiale cu gresie Conglomerate Roci Puzzolanice Sisturi arse

50 - 200 Mpa

Tabelul nr. - 3. Materiale ce nu se vor folosi ca rambleu alturat tuburilor metalice. Clasa de sol Exemple Justificarea respingerii folosirii lor la rambleuri R.T.R. alturate tuburilor metalice. Este vorba de soluri sensibile la ap care se gsesc n stare de umiditate ridicat. Au deci caracteristici mecanice slabe (module < 30 MPa) dar n schimb se compacteaz uor iar caracteristicile mecanice rmn cele msurate la punerea n lucrare. Pentru cele mai puin umede poate fi ntreprins un studiu specific pentru a hotr respingerea lor sau folosirea. Este vorba de soluri sensibile la ap, care se gsesc n stare de umiditate slab. Au caracteristici mecanice ridicate n momentul punerii n lucrare, ceea ce face comportarea lor dificil. Supuse la o umezire ulterioar, dup punerea n lucrare, caracteristicile lor mecanice vor putea s scad n proporii nsemnate, care sunt dealtfel imposibil de prevzut cu precizie. Pentru cele mai puin uscate dintre ele se poate face un studiu specific pentru a hotr respingerea sau folosirea lor. Este vorba de soluri prea argiloase, riscndu-se s nu i se poat stpni comportarea lor la folosirea n lucrare. Este vorba de materiale foarte grosiere, pentru care o sfrmare nu mai este interesant d.p.d.v.economic. Pentru cel mai puin grosiere, poate fi ntreprins un studiu specific pentru a hotr respingerea sau folosirea lor.

A1h; A2h; A3h; B2h; B4h; B5h; B6h; C1h; C2h;

Nmoluri i argile umede. Nisipuri i pietriuri argiloase umede.

A1s; A2s; A3s; B2s; B4s; B5s; B6s; C1s; C2s;

Nmoluri i argile uscate. Nisipuri i pietriuri argiloase uscate.

A3 cu > 35 A4

Argile plastice la foarte plastice Marne Aluviuni grosiere Roci minate

C3;D4

34

Aceast cret poate nc s-i mreasc sensibil densitatea dup punerea n lucrare, dac fragmentarea i compactarea nu au CRb fost suficiente. Un studiu specific ntreprins pentru cele mai dense dintre ele, poate hotr respingerea sau folosirea lor. Aceste crete i mai pot mri sensibil Cret puin densitatea dup dens,. punere n lucrare, cu att mai mult cu ct CRc; CRd cu mare coninut compactarea de ap lor este dificil, innd cont de coninutul lor ridicat de ap. Este vorba de roci argiloase evolutive a Marne cror comportare este nc prea puin E3 isturi cunoscut pentru a se lua riscul de a le folosi n rambleurile alturate tuburilor. Pmnturi Este vorba de materiale putrescibile, vegetale F Deeuri solubile,combustibile sau poluante. industriale Cret puin dens cu coninut n ap mediu sau slab.

6.2. Conditii tehnice pentru metal 6.2.1. Calitatea metalului 6.2.1.1. Tablele sunt din oel-carbon, de construcie pentru uz general. Ele trebuie s fie conform normelor, si agrementelor tehnice corespunzatoare. Se recomand folosirea oelurilor zise "apte pentru galvanizare". 6.2.1.2.Tablele metalice pentru executarea podetelor sunt formate la rece pentru creearea ondulaiilor i a formei lor ndoite. 6.2.1.3. Caracteristicile geometrice ale tablelor precizate de proiectant sunt: - grosimea nominal a oelului i grosimea total (cuprinznd eventualul strat de galvanizare); - amplitudinea i nlimea ondulaiilor;
35

- raza de curbur; - diametrul de gurire al orificiilor pentru buloane i poziia acestora.n raport cu vrful unei unde. 6.2.1.4. Caracteristicile mecanice ale tablelor sunt definite conform normelor si anume: - rezistena la traciune Rm; - limita de elasticitate Re ; - alungirea la rupere A ; - Re / Rm = 0,74. Conditiile tehnice generale si caracteristicile fizico-mecanice ale otelului vor corespunde caietelor de sarcini elaborate de furnizor si/sau agrementelor tehnice. 6.2.1.5. Caracteristicile mentionate sunt determinate pe epruvete prelevate dn tabla, conform schemei de mod de operare nr.5 din anexa 3 i supuse unei probe de traciune, conform SR EN 10002 -1/95 Materiale metalice.Incercarea la tractiune. Valorile caracteristice de luat n considerare sunt mediile valorilor msurate pe trei epruvete de tabl. Se impune folosirea unor oeluri cu un coninut n siliciu mai mic de 0,04 %. 6.3.Distanta minima intre tuburi adiacente se stabileste astfel: 6.3.1. Distanta minima, a, ( Figura 10), dintre doua podete dispuse paralel de tipul A,C,D sau E, este valoarea maxima dintre 1,0 m si D/3 pentru podete cu o deschidere mai mica de 9,00 m. 6.3.2.Pentru podetele cu deschidere mai mare sau egala cu 9,00 m, distanta dintre tuburi trebuie sa fie mai mare sau egala cu 3,00 m sau: D 3; a 1 m 3 < D 9; a = D/3 9 < D; a 3

36

Figura 10. Distanta dintre podetele dispuse paralel trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea permite compactarea pamantului si astfel terenul dintre aceastea sa aiba proprietatile necesare. 6.3.3. Pentru podete de tip B, F sau G, vezi Figura 8, o distanta de cel putin 0,6 m poate fi acceptata, daca fundatiile au capacitatea portanta necesara, de exemplu a 0,6 m, dupa cum se vede in Figura 11.

Figura 11. Pentru podete dispuse paralel de tip B, F sau G, ( Figura 8), zona de delimitarea a 0,6 m poate fi acceptata, dar distanta trebuie sa fie suficienta pentru a putea permite compactarea. In aceasta figura distanta a reprezinta cea mai mica distanta dintre profile.

ELEMENTE DE PROIECTARE Capitolul 7. METODOLOGII DE PROIECTARE CORELAT CU METODE MODERNE DE EVALUARE A INCARCARILOR SI SOLICITARILOR DEZVOLTATE SUB ACTIUNEA ACESTORA ( IMPINGEREA UMPLUTURILOR, ACTIUNEA INCARCARILOR UTILE,ETC) a. Principii generale de calcul 7.1. Principiul de calcul din acest normativ are la baza conlucrarea dintre tubul metalic si materialul structural de umplutura. La proiectarea unui podet, se presupune ca acesta are o sectiune uniforma in directia longitudinala a tubului.
37

7.2. In modelul de calcul se poate considera o fasie de un metru din toata lungimea podetului supusa incarcarii cu fortele ce actioneaza perpendicular pe axa tubului. Daca podetul isi schimba sectiunea, atunci fiecare zona trebuie verificata. Acest lucru se aplica si daca grosimea materialului de umplutura variaza in lungul podetului. 7.3. La incarcarile din trafic, partea superioara a sectiunii podetului poate fi considerata separat. Acest arc superior are suporturi elastice ale caror caracteristici sunt definite de aportul umpluturii ce inconjoara structura pentru a prelua incarcarile. Arcul este de asemenea rezemat elastic datorita masei de pamant ce se afla deasupra acestuia. 7.4. Podetele unde materialul de umplutura nu corespunde cu caracteristicile prezentate in tabelele nr. 1 si 2 ( exemplu: materiale usoare de umplutura), nu fac obiectul acestui normativ. Pentru aceste tipuri de podete trebuie stabilite caracteristicile materialului de umplutura, (modulul tangential si densitatea acestuia), pentru ca ulterior sa se poata determina parametrul de rigiditate. b. Grosimea umpluturii la cheia podetului 7.5. In normativ parametru de rigiditate ( f ) este cuprins 100 f 100.000. Se recomanda ca grosimea materialului ce acopera podetul ( hc ) sa fie cel putin 0,5 m. 7.6. Zona din suprastructura drumului, care este permanenta va fi inclusa (in hc zona de umplutura de deasupra podetului) in modelul de calcul ( exemplu: daca trebuie inlocuita suprastructura drumului trebuie verificat daca grosimea redusa de umplutura poate prelua incarcarile temporare care ar putea aparea in timpul lucrarilor). NOTA: In acest normativ, valorile pentru momente si forte nu tin cont de masurile speciale ce pot apare in timpul realizarii umpluturii. Daca astfel de masuri sunt adoptate, trebuie sa ia in considerare conditiile modificate.
38

c. Incarcari si caracteristicile umpluturii structurale. 7.7. Solicitarile podetului apar din diferite tipuri de incarcari mobile sau incarcari din trafic ( exemplu: incarcarile din trafic, conform STAS 3221-86 sau echivalentul acestora). 7.8.Terenul ce inconjoara structura se considera un material compactat cu caracteristici cunoscute si anume: In zona 2, densitatea este data de 1. Daca sunt folosite materiale diferite, se va folosi densitatea medie cantarita si modulul terenului. In zonele 2, 3 si 4 (umplutura de deasupra), densitatea e data de cv. In zona cu o grosime egala cu (hc+H/2), densitatea este data de 2. Daca sunt folosite materiale diferite, se vor considera densitatea medie si modulul terenului. 7.9. In cazul folosirii altor materiale pentru umplutura, se va realiza o analiza speciala pentru determinarea caracteristicilor acestuia si a parametrului de rigiditate, f, , conform principiilor prezentate in Anexa 2. d. Factorul de amplificare dinamica. 7.10. Daca efectul dinamic este inclus in incarcarile mobile, atunci dimensionarea incarcarilor mobile din trafic poate fi redusa cum este mentionat in formulele :

7.11. Conform principiilor de baza, efectul dinamic ar trebuie sa scada pe masura ce cantitatea de pamant implicata creste, ca urmare a pierderilor din frecare si distributiei incarcarilor in masa de teren. 7.12. Pentru podete cu grosime de pamant la partea superioara de peste 2,00 m, un factor de reducere rd,este aplicat pentru a reduce incarcarile din trafic.
39

7.13. Pentru grosimi mai mari ale umpluturii de material, influenta incarcarilor din trafic este mica si astfel factorul de reducere va fi si acesta mic. Coeficientul de reducere, rd

Figura 12 Reducerea incarcarilor din trafic odata cu cresterea grosimii stratului superior, ca urmare a reducerii efectului dinamic e. Caracteristicile sectiunii transversale In Anexa 1 tabelele B1.2- B1.5 sunt prezentate aria, modulul sectiunii si momentul de inertie a unor sectiuni din tabla ondulata utilizate frecvent. Influenta incarcarilor 7.14. Pentru estimarea eforturilor in sectiuni, care apar datorita terenului (atat in timpul realizarii umpluturii, cat si din incarcarile permanente) si a incarcarilor mobile din trafic se poate folosi metoda elementelor finite. Reducerea grosimii efective a stratului de pamant de acoperire 7.15.In timpul montarii podetului, coronamentul se inalta datorita realizarii umpluturii laterale, datorita presiunii pamantului care duce la o reducere a grosimii stratului de acoperire. Astfel grosimea stratului de acoperire folosita in calcul este: hc,red = hc - crown
40

Cresterea inaltimii tubului in timpul realizarii umpluturii laterale poate fi aproximata astfel: crown = 0,015 D unde : D reprezinta deschiderea podetului; (4.b)

Un calcul riguros este prezentat in Anexa 3. Determinarea fortelor normale. Incarcari datorate terenului. 7.16. Forta normala produsa de teren (incarcarea permanenta) este determinata astfel

Unde: 1 si cv sunt definite. 7.17. In cazul unei elipse sau al unui podet casetat, D din primul termen poate fi inlocuit cu 2 x Rs. Cand este aplicata, aceasta metoda, densitatea deasupra nivelului apei din panza freatica ar trebui utilizata fara a fi luat in considerare nivelul actual al apei din panza freatica. 7.18. Ecuatia este reprezentata grafic in Figura 13 cu doua combinatii de parametrii diferiti pentru cazul in care = 1 = cv si coeficientul Sat = 1,0.

41

Figura 13.Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura cu pamant din jurul si deasupra tubului, raportul dintre acoperire si adancime hc/D si cel dintre sageata si deschidere H/D pentru situatia in care densitatea materialului este aceeasi si deasupra si sub nivelul coronamentului.

Figura 14. Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura de pamant din jurul si de deasupra tubului, raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime hc/D si raportul dintre sageata si deschidere H/D pentru cazul in care densitatea pamantului, , este aceeasi atat deasupra cat si sub coronament. 7.19. Coeficientul Sat include si efectul de boltire al terenului de deasupra podetului care apare odata cu grosimi mari ale acestui strat. Daca podetul este amplasat intr-o zona de debleu in teren natural sau stanca, acest efect ar putea fi calculat astfel: Unde: cv,d - unghiul de frecare interna al materialului cu care se acopera podetul ultilizat in proiectare,
tan cv , d = tan cv , k

n m
42

Valoarea coeficientului de boltire Sat este exemplificata in Figura 15.

Figura 15. Coeficientul de boltire, Sat, in functie de raportul relativ dintre grosimea stratului de acoperire si adancime pentru diferite unghiuri de frecare interna ale materialului de deasupra tubului. Tabelul 4 contine valorile Sv, pentru diferite tipuri de terenuri n = 1,1. Materialul din Sv cv,k cv,d tancv,d stratul ce acopera tubul Piatra sparta 45 35 0,70 0,24 Stratul de 40 30 0,59 0,23 baza Sub stratul de 43 33 0,65 0,24 baza Tabelul 5 Calculul valorii Sv, cand n = 1,2. Materialul din cv,k cv,d stratul ce acopera tubul Piatra sparta 45 33 Stratul de 40 28

tancv,d 0,64 0,54

Sv 0,24 0,23
43

baza Sub stratul de baza

43

31

0,60

0,23

Incarcari distribuite 7.20. Incarcarile distribuite maresc valorile fortelor normale si a momentelor incovoietoare. Incarcari concentrate 7.21.Incarcarile distribuite rezultate din incarcari punctuale cum ar fi rotile vehicolelor pot fi calculate conform metodei Boussinesq ( Anexa 4). Calcularea incarcarii liniare echivalenta, ptrafic si a fortei normale datorita traficului 7.22. Metoda este bazata pe conceptul prin care traficul actual este echivalat, cu ajutorul distrubutiei eforturilor intr-un solid semi infinit conform lui Boussinesq, cu o incarcare liniara care va produce acelasi efort vertical la nivelul coronamentului tubului. Relatia pentru efortul vertical la o anumita adancime z (sub incarcare) cauzat de incarcarea liniara p aplicata unui solid semi infinit, Boussinesq a obtinut:

In acelasi fel se poate scrie relatia pentru o incarcare concentrata:

Unde s reprezinta distanta dintre incarcarea concentrata si punctul unde se calculeaza efortul la adancimea hc. Incarcarea concentrata si cea liniara sunt echivalate cu ptraffic.

44

7.23. In absenta unei metode mai exacte, ecuatiile mentionate sunt folosite pentru a determina efortul vertical in punctul respectiv (conform lui Bussinesq ) si incarcarea liniara echivalenta la punctul unde se banuieste ca se va obtine cel mai mare efort vertical, se obtine cu relatia:

7.24. In Anexa 4 sunt prezentate exemple de calcul pentru incarcari tipice din trafic . Fortele din peretii tubului sunt calculate astfel. Daca: hc,red / D 0,25 ; Nt = ptraffic + (D/2)q

Daca: 0,25 < hc,red / D 0,75 ; Nt = (1,25 hc,red / D)*ptraffic +(D/2)q Daca: 0,25 < hc,red / D ; Nt = 0,5*ptraffic +(D/2)q

Ecuatiile sunt ilustrate in Figura 15, neglijand efectul de distribuire egala a incarcarilor din trafic.

Figura 16. Relatia dintre efortul normal si incarcarea liniara echivalenta p din trafic in functie de raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime hcred/D cand q = 0.

45

Calculul fortelor normale Forta normala de calcul este data de relatia

Si pentru starea limita ultima de relatia

Si in starea limita la oboseala de relatia

Determinarea momentelor incovoietoare de dimensionare 7.25. Momentul incovoietor din peretele tubului depinde de relatia dintre rigiditatea terenului si rigiditatea tubului ( f). Aceasta este este data de relatia:

Unde : Esd - este modulul tangent de proiectare pentru teren ; (EI)s - este rigiditatea la incovoiere a tubului. 7.26. Modulul tangent al terenului depinde de distributia predominanta a eforturilor din teren. Metoda de calcul a modului tangent este data de Anexa 2. 7.27.La proiectarea unui podet, folosind diferite materiale pentru umplutura de intaltimea (hc+H/2), se ia in calcul valorea lui f. 7.28. In modelul simplificat, este necesar doar gradul de compactare. Acesta poate fi determinat fie prin incercarea standard Proctor, metoda RPstd sau metoda modificata, metoda RPmod. 7.29. Relatia dintre incercarea Proctor standard si Proctor modificata pentru frecarea materialului este: RPstd = RPmod + 5%.Conditiile pentru gradul de compactare sunt prezentate in Anexa 2.
46

7.30.Momentele rezultate in structura podetului apar in trei faze diferite: a) In prima faza apare o distributie de momente din presiunea laterala, inainte ca orice material de umplutura sa fie dispus deasupra tubului ( Figura 17 a) b) Cand podetul este acoperit, (materialul este dispus deasupra coronamentului), momentul isi schimba valoarea, cum este aratat in Figura 17. b) si Figura 18 c) Ulterior traficul si alte incarcari vor creste valoarea distributiei momentelor.

Figura 17 O reprezentare schematica a diagramei de momente pentru podet in timpul realizarii umpluturii. a) diagrama de momente cand umplutura a ajuns la nivelul coronamentului si cand momentul negativ are valoare maxima. b) valoarea absoluta a momentului la nivelul coronamentului scade pe masura ce este realizata umplutura deasupra acestuia.

47

Figura 18. Cand grosimea stratului de umplutura de deasupra podetului este mare, momentul de la nivelul coronamentului schimba semnul si astfel valoarea va fi pozitiva. Incarcari din umplutura de pamant 7.31.Momentul incovoietor rezultat din presiunea exercitata de teren poate fi exprimat prin ecuatia atat pentru Strarea Limita de Serviciu, cat si pentru Strarea Limita Ultima. Nota1: Ecuatia are la baza faptul ca atunci cand umplutura este compactata in jurul structurii, aceasta este impinsa spre interior din lateral si astfel apare un moment negativ la nivelul coronamentului. Acest moment negativ este maxim cand umplutura ajunge la nivelul coronamentului .Cand se va realiza umplutura si deasupra coronamentului, structura este impinsa in jos si astfel acest moment este redus. Daca inaltimea umpluturii este mare momentul la nivelul coronamentului poate devenii pozitiv (figura 18 ). Nota 2:Pentru constanta adimentsionala f , se vor folosii urmatoarele unitati de masura : - pentru modulul tangent - MPa; - pentru modulul de elasticitate al otelului - Mpo; - pentru momentul de inertie se va utiliza valoarea caracteristica a modulului de elasticitate a otelului( m4/m). 7.32. Variatiile momentului de calcul datorat materialului de umplutura din jurul tubului si celui de deasupra pot fi determinate daca se considera coeficientii pentru incarcare permanenta (maxim si minim). Acest lucru inseamna ca pentru materialul folosit pentru realizarea umpluturii pana la nivelul coronamentului se va utiliza un coeficient cu valoare ridicata, pe cand un coeficient cu valoare mica este adecvat pentru umplutura de deasupra acestui nivel. 7.33. Materiale diferite trebuie luate in considerare separat cand este determinata valoarea de proiectare a momentului de incovoiere datorat incarcarii din pamant.
48

Coeficientii raman aceasi pentru orice tip de material daca acesta este folosit sub sau peste nivelul coronamentului.

Unde: f1 este calculat astfel : daca: daca: daca: f2 este calculat conform: daca daca f 3 este calculat conform:

Functiile f1 si f3 sunt reprezentate grafic in Figura 19.

Figura 19. Functiile f1 si f3 fata de raportul dintre inaltimea H si deschiderea D. Pentru umplutura de deasupra coronamentului podetului, se vor aplica urmatoarele relatii:
49

daca daca

Figura 20. Functia f2 reprezentata in raport cu flexibilitatea f. Incarcari din trafic 7.34. Momentul rezultat din trafic (a se vedea Figura 21), din incarcarea liniara echivalenta ptraffic si o incarcare uniform distribuita q este dat de ecuatiile:

Suplimentar trebuie indeplinita si conditia f4 x f4<1,0.

50

In cazut in care se folosesc profile pentru care Rt / Rs 1, momentul in placile laterale este calculat ca fiind 1/3 din momentul calculat conform relatiei mentionate.

Figura 21. O reprezentare a diagramei de momente a) Cand incarcarea se afla deasupra coronamentului b) Cand incarcarea este pozitionata astfel incat sa se obtina cea mai mare valoare a momentului in peretele lateral al tubului. In cazul unui podet cu sectiune orizontala eliptica sau casetat, diagrama de momente corespunzatoare situatiei este reprezentata in Figura 22.

Figura 22 Diagrama de momente pentru un podet cu forma eliptica orizontala sau casetat in momentul in care incarcarea din trafic produce momentul maxim. Ecuatiile sunt reprezentate si in Figura 23.

51

Figura 23 Parametrii f4 si f4 folositi in calculul momentului datorat incarcarilor din trafic

Figura 24 Parametrul f4 folosit pentru calculul momentului datorat incarcarii din trafic ca functie in raport cu adancimea relativa a stratului ce acopera tubul.

52

Figura 25 Parametru f4IV folosit pentru a calcula momentul datorat incarcarii din trafic functie de raportul Rt /Rs. Diagrame de momente pentru podetele cu sectiune variabila. 7.35. In cazul in care podetul are o sectiune constanta se calculeaza momentul in sectiunea coronamentului unde eforturile datorate incovoierii sunt cele mai mari. In unele situatii este mult mai economic sa se utilizeze placi de rigidizare care sa creasca capacitatea portanta in zonele cele mai expuse, cum este aratat in Figura 26 7.36. Dimensiunile necesare pentru aceste placi de rigidizare vor fi calculate conform principiilor indicate in Figura 27 care schematizeaza diagramele de moment atat pentru incarcarile datorate presiunii pamantului cat si pentru incarcarile din trafic.

Figura 26 In anumite situatii este adecvat sa se mareasca capacitatea portanta a sectiunii transversale cu placi de rigidizare.
53

7.37. Momentul de colt (pentru dimensionare), este momentul rezultat din combinarea incarcarilor din trafic si a incarcarilor din presiunea terenului conform principiului: - evaluarea momentului de colt = 2/3 din momentul din sectiunea coronamentului pentru teren +1/3 din momentul in sectiunea coronamentului pentru incarcarile din trafic.

Figura. 27 Principiile pentru evaluarea diagramei de momente pentru podetele casetate si unde este necesar, pentru podetele cu sectiune eliptica orizontala. 7. 38. In anumite situatii este necesara utilizarea placilor de rigidizare. Aceste placi sunt tot din tabla ondulata prinse de structura tubului acolo unde este necesar. 7.39. Placile de ranforsare pot fi continuii sau intermitente. In cazul in care aceste placi sunt continue proiectarea se face folosind parametrii noii sectiuni formate de cele 2 randuri de placi fixate intre ele. 7.40. In cazul in care placile sunt intermitente, de exemplu cum este schematizat in Figura 26, calculul fortelor incepe cu cel al podetului neranforsat. Daca se stabileste ca este necesara aceasta ranforsare se va stabilii o cantitate preliminara de placi prin adaugarea acestora pana cand capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii compuse este destul de ridicata in comparatie cu momentul incovoietor de calcul. Atat zona cu variatie de sectiune cat si coronamentul trebuie verificate. 7.41. Lungimea placilor este determinata prin incercari pana in sectiunea unde peretele podetului neranforsat are capacitatea portanta necesara. 7.42. Daca lungimea placii de ranforsare din zona coronamentului depaseste dimensiunea placii profilului initial al coronamentului, rigiditatea la incovoiere ar trebui inlocuita cu una echivalenta pentru noua sectiune rezultata, considerand si
54

placa de ranforsare. Aceste calcule pot determina daca sunt necesare si ranforsari viitoare. Calculul momentelor incovoietoare 7.43. Momentele incovoietoare de calcul datorate terenului si incarcarilor din trafic au orientari diferite in puncte diferite si verificarile trebuie realizate conform urmatoarei formule. Momentul de calcul la Starea Limita de Serviciu este determinata conform:

Pentru coeficientii incarcarilor rezultate din presiunea pamantului. 4.36.Momentul de calcul pentru incarcarile din trafic la Starea Limita Ultima se va determina conform:

Aceasta sectiune este valabila numai pentru podetele cu doua raze de curbura. 7.44.La Starea Limita Ultima, momentul de calcul este determinat conform:

Si pentru Starea Limita la Oboseala, variatia este calculata conform:

Capitolul 8. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL A STRUCTURII PODULUI TUBULAR LA STARILE LIMITA ( CAPACITATE PORTANTA, STABILITATE SI DEFORMATIE) 8.1.Verificarile necesare pentru capacitatea portanta 8.1.1.Urmatoarele verificari ale capacitatii portante sunt necesare .Punctele a) si c) trebuie verificate tinand cont de fazele de executie.
55

Calcule de verificare pentru Starea Limita de Serviciu. a)- Verificarea de siguranta impotriva inceperii fenomenului de curgere, la peretii tubului. b)- Calculul tasarilor pentru intregul corp al terenului inconjurator, (pentru aceste calcule ar trebui sa se tina seama de specificatiile geotehnice). Calcule pentru verificarea capacitatii portante ale peretelui tubului la Starea Limita Ultima. c)- Verificarea aparitiei articulatiilor plastice sau a mecanismelor de articulatie plastica in partea superioara a tubului. d)- Verificarea impotriva aparitiei curgerii la partea inferioara a tubului e)- Verificarea capacitatii portante a buloanelor f)- Verificarea la stabilitate (flambaj/ curgere lenta). Acestea se realizeaza in cazurile in care corectiile sunt necesare. Alte calcule pentru verificare: g)- Se va verifica rigiditatea structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc. (asa numita rigiditate de manipulare). h)- Verificarea presiunii radiale a terenului exercitata pe placile din zonele de colt la asa numitele tuburi cu profile boltite si in profilele structurilor pentru subtraversari. i)- Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului (o suprafata de lunecare ce porneste de la nivelul drumului si care este tangenta la partea superioara a podetului). Aceasta verificare se va realiza din perspectiva specificatiilor geotehnice. j)- Verificarea capacitatii portante a fundatiilor din beton (se aplica numai la podetele bolta).

56

8.1.2. Asigurarea stabilitatii la inceperea fenomenului de curgere in peretii tubului pentru Starea Limita de Serviciu. 8.1.2.1.Efortul unitar maxim din peretele tubului este calculat folosind ecuatia lui Navier astfel:

8.1.2.2.Forta normala si momentul incovoietor sunt calculate ca suma a valorilor absolute ale fortei normale maxime si momentului incovoietor maxim, calculate separat pentru incarcarea din teren si pentru incarcarea din trafic, folosind ecuatiile din capitolul 7. Coeficientii partiali folositi sunt cei aplicabili pentru Starea Limita de Serviciu. Se va asigura ca limita de curgere fyd a otelului nu este depasita in peretii tubului din zona superioara in conditiile de exploatare. Valorile A si W se regasesc in Anexa 1 pentru majoritatea sectiunilor din tabla ondulata. 8.1.3. Verificarea aparitiei articulatiei plastice in partea superioara a tubului. 8.1.3.1. La starea limita ultima, cand sectiunea este incarcata la maxim se face o verificare conform ecuatiei

8.1.3.2. Pentru calculul Ncr conform Anexei 5, este considerat egal cu 1. Capacitatea este de asemenea verificata pentru forta normala maxima si cu conditia ca Md.u=0, unde este calculat conform Anexei 5. 8.1.3.3.Parametrul = conform Anexei 5.
N cr este introdus in ecuatia (5.b), unde Ncr este calculat Af yd

8.1.3.4. Pentru tipurile de sectiuni enumerate in Anexa 1, se considera ca 1,35

57

Iar:

Unde valorile pentru Z si W sunt date in Anexa 1. Toti parametrii se vor introduce cu valorile lor pozitive. 8.1.3.5. Aria si valorile momentului capabil sunt calculate folosind parametrii sectiunii transversale pentru partea superioara a tubului pentru podete ce au capacitate si rigiditate constanta. Cand se verifica zona de colt, se vor folosi valorile relevante ale parametrilor ce caracterizeaza aceasta sectiune. 8.1.3.6. Pentru tuburile ondulate elicoidal, la rece, care se obtin profile cu sageata redusa , poate fi folosita in situatia in care Nu si Mu sunt impartite cu 1,15. 8.1.4.Verificarea capacitatii portante in partea inferioara a tubului 8.1.4.1.Capacitatea portanta este verificata tinand seama de lungimea coronamentului definita pentru un unghi de 90 pentru zona cu raza de curbura maxima. Pe langa aceasta verificare se mai realizeaza verificari si pentru fiecare zona a tubului cu raza constanta in functie de fortele normale corespunzatoare. Forta normala este considerata a fi aceeasi in jurul profilului si sa fie egala cu valoarea de proiectare . 8.1.4.2.Capacitatea este verificata cu conditia : Nd Ncr Unde Ncr este calculat conform Anexei 5 cu urmatoarele modificari:

Si unde Rt in ecuatia este inlocuita cu raza zonei analizate. 8.1.5.Verificarea la stabilitate Nu este necesar un calcul special daca au fost realizate verificarile de la punctele c) si d) descrise anterior.

58

8.1.6. Verificarea rigiditatii structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc. Este recomandat ca rigiditatea tubului definita ca:

Sa aiba urmatoarele valori m /(m / kN) <0,13 pentru sectiuni circulare, si m /(m / kN) <0,20 pentru sectiuni boltite si sectiuni cu sageata mica. 8.1.7.Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului in partea superioara a podetului Incarcarile din trafic pot produce aparitia unei suprafete de cedare a terenului incepand de la nivelul partii carosabile. Pentru ca frecarea dintre teren si tub nu este asa de mare ca cea dintre particulele terenului, este posibil ca aceasta suprafata de cedare sa fie tangenta la conturul podetului. In principiu poate fi utilizata regula capacitatii portante, dar cu o reducere a ungiului efectiv de frecare interna. Pentru analiza aparitiei acestei suprafete de cedare se va tine cont de raportul geotehnic realizat pentru drum. 8.1.8.Verificarea betonului sau a placilor metalice din alcatuirea fundatiilor (numai pentru podete boltite sau casetate) Proiectarea si verificarea fundatiilor se realizeaza ca si la celelalte tipuri de poduri. 8.1.9. Adaptarea proiectarii la principiile EuroCode 3 8.1.9.1.Caracteristicile sectiunii si a placilor din care e realizat podetul sunt aproape intodeauna clasa 1 sau 2. Verificarea impotriva aparitiei flambajului la partea superioara a tubului. 8.1.9.2.La starea limita ultima, se va realiza o verificare pentru zona cea mai solicitata folosind ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1. Placa nu se deformeaza lateral (axa z), XLT = 1,0 si XZ = 1,0. iar, Mz,Ed = Mz,Ed = 0 si datorita faptului ca axa neutra nu isi schimba pozitia in urma flambajului, My,Ed = 0. Ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1 poate fi simplificata
59

NEd, My,Ed valori de calcul ale fortei axiale si momentului incovoietor, Nd,u, Md,u. In anumite cazuri momentul capabil se reduce conform ecuatiei B1.h. Notatiile folosite in acest capitol nu se regasesc in acest normativ ele sunt preluate din Eurocode. Xy - factor de reducere pentru flambajul din forfecare, vezi 6.3.1 din EN 1993-1-1 Kyy - factorul de interactiune conform Tabelului A.1 si A.2 din Anexa A a normativului EN 1993-1-1. NRk = fyA si MRk = fy W rezistentele la intindere si incovoiere.
M1

conform metodeloe de proiectare din acest document.

Factorul de interactiune kyy poate fi simplificat considerabil. Pentru sectiunile transversale clasa 1 si 2 acesta este:

Unde Cmy = Cmy,0 reprezinta factorul de corectie pentru diagrama de momente de-a lungul boltii conform tabelelor A.1 si A.2 din EN 1993-1-1. Pentru a simplifica Cmy poate fi considerat a fi 1,0> Pentru sectiuni transversale clasa 1 si 2 factorul de corectie Cyy este adaugat. Cum 0 = 0 si Z = 0 , expresia pentru Cyy din tabelul A.1 poate fi simplificata astfel:

Iar,

60

Unde w y =

W pl , y Wel , y

1,5 - este coeficientul ce face legatura dintre modulul geometric

plastic si elastic. Factorul de reducere Xy se bazeaza pe curba de flambaj conform EN1993-1-1 paragraful 6.3.1 si zveltetea relativa Y exprimata prin relatia

Unde Nu si N cr sunt date in Anexa 5. Capitolul 9. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL AL BULOANELOR DE IMBINARE SI ASAMBLARE A COMPONENTELOR STRUCTURII PODETELOR TUBULARE 9.1.Verificarea capacitatii portante a buloanelor Buloanele de fixare se vor proiecta astfel incat sa poata transfera eforturile sectionale normale si momentele incovoietoare, conditia de a se folosi cel putin doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitate a tablei ondulate, iar pozitia acestora sa fie aleasa astfel incat sa poata fi transmis momentul incovoietor. Verificarea se poate face folosind ecuatia unde forta normala de proiectare reprezinta suma dintre incarcarea data de teren si incarcarea din trafic multiplicate cu factorii de siguranta conform specificatiilor. 9.2.Forfecarea 9.2.1.Intr-un rost, numarul de buloane n necesar pentru o latime de un metru de podet este determinata astfel:

Pentru calcul sunt recomandate urmatoarele doua ecuatii

61

9.2.2. In situatia in care As reprezinta sectiunea transversala a bulonului in planul de forfecare, iar As reprezinta aria solicitata. d s = 4 As / . 9.2.3. Buloanele utilizate la podete au de obicei dimensiunile M20 in gauri de 25 mm. In cele mai multe cazuri e1/d este mai mare de 3 si atunci ecuatia este simplificata

9.3.Intindere Distanta dintre doua randuri de buloane paralele pentru a obtine o capacitate pentru momentul incovoietor (cand numarul de buloane n, este cunoscut) intr-un rost, se obtine folosind ecuatia .

Figura 28. Notatiile folosite la determinarea distantei intre buloane Daca a devine foarte mare atunci, n trebuie marit corespunzator. 9.4. Conditii la verificare

Unde:

62

9.5. Verificarea la oboseala 9.5.1. Valoare de proiectare a fortei normale si a momentului incovoietor pentru starea limita la oboseala sunt obtinute folosind ecuatiile prezentate. Se va realiza o verificare a capacitatii portante la intindere pura, rd, la forfecare pura, rd, si a combinatiei dintre acestea. 9.5.2.Ecuatia presupune ca rosturile sunt situate in zona coronamentului. Cand grosimea stratului de acoperire depaseste valoarea hc, valoarea momentului Mt din ecuatia poate fi redusa cu factorul hc/hf. Pentru definitiile parametrilor vezi Figura 29.

Figura 29 Cand rosturile de imbinare sunt pozitionate la o adancime mai mare decat cea a coronamentului, momentul de proiectare datorat fenomenului de oboseala poate fi redus.

9.6.Verificarea capacitatii portante a buloanelor din rosturi 9.6.1. Fixarile prin buloane se proiecteaza astfel incat fortele normale si momentele incovoietoare sa poata fi transmise prin acestea. Datele de intrare referitoare la capacitatea acestor buloane sunt alese dupa incercarea unor fixari realizate cu buloane speciale pentru aceste tipuri de structuri. 9.6.2. Verificarea la forfecare se face in situatia in care pentru fixari sunt prevazuti cel putin doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitatea si ca pozitia acestora este aleasa pentru a putea transmite momente incovoietoare. 9.6.3. Capacitatea portanta a acestora poate fi calculata folosind Tabelul 3.4 din EN 1993-1-8, dupa introducerea datelor relevante pentru materialul si dimensiunile buloanelor.
63

9.6.4.Verificarea capacitatii poate fi facuta cu ecuatia unde forta normala de calcul, NEd reprezinta suma dintre forta rezultata din umplutura de pamant si din trafic, aplicand limitele de siguranta specificate de proiectant. Intr-un rost numarul de buloane, n necesar pentru o latime de un metru este determinat conform EN 19931-1.

9.6.5. Distanta dintre randurile paralele de buloane pentru a asigura capacitatea portanta pentru moment intr-un rost (cand numarul de buloane, n, este cunoscut) se verifica prin:

Daca a devine foarte mare, n va trebui marit. Ecuatia presupune acelasi numar de buloane in ambele randuri. 9.6.6. La starea limita ultima, cazul in care exista si intindere si forfecare trebuie verificat conform formulei

Capitolul 10. DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODETELOR 10.1. La lucrrile hidraulice utilizarea cea mai frecvent se situeaz n domeniul deschiderilor cuprinse ntre 2 i 6 m. 10.2. In conformitate cu prevederile Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002 pentru efectuarea calculului hidraulic sunt necesare: - studii topografice; - studii hidrologice;
64

- studii geotehnice; - date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia albiei, etc 10.3. Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza prevederilor Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002, se vor stabili sectiunile de scurgere. Studiul hidraulic al lucrrilor, este in funcie de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmeaz a se restabili. Se disting dou cazuri: - Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp; - Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp; 10.4. Scurgerea apei in podete si in zona podetelor este influentata de forma si marimea sectiunii transversale a podetelor, de conditiile de intrare in podet, de panta, de rugozitate si de conditiile de scurgere in aval de podet. Se disting urmatoarele forme de scurgere: - podete cu regim de scurgere cu nivel liber ; - podete inecate amonte ( inaltimea stratului de apa H la intrarea in podet este mai mare decat inaltimea podetului hp iar in lungul podetului nivelul apei este liber); - podete sub presiune (inaltimea stratului de apa in amonte si aval este mai mare sau egal cu inaltimea podetului hp); Podetele tubulare nefiind lucrri etane nu pot funciona sub presiune, cci exist riscul s apar circulaii de ap n rambleu, de-a lungul tubului. - podete cu nivel liber in partea din amonte si inecate in aval. 10.5. Inlimea admisibil a apei n amonte de lucrare va fi stabilit n funcie de condiiile impuse de teren: - rambleul n care se afl tubul nu este conceput ca s constituie o ndiguire deoarece lucrrile de art din apropiere ar putea suferi prejudicii dintr-o prea mare cretere a nivelului apelor,
65

- urbanizarea sau natura activitilor (agricole, industriale) din zon ar putea impune meninerea nivelului apelor sub o anumit cot. 10.6. Proiectantul va stabili tipul de podet si va efectua dimensionarea conform prevederilor Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002 10.7. Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatia : V = C . R . i Q = v . A = A.C . R . i Unde: I panta hidraulica a apei( egala cu panta suprafetei libere); R raza hidraulica ( in m); A suprafata sectiunii de scurgere ( in m); C coeficientul lui Chezy. 10.8. Calculul hidraulic al podetelor din tabla ondulata se va face in situatia inglobarii acestora in terasament, acestea pot functiona in regim cu nivel liber, innecate in amonte sau in aval, la debitele de calcul. 10.9. La dimensionarea hidraulica a podetelor in situatia albiei neafuiabile se stabilesc urmatoarele: - lumina ( diametrul) podetului necesara scurgerii debitelor de calcul cu respectarea prevederilor din Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002; - inaltimea podetului( hp ). Prin lumina podetului cu o singura deschidere se intelege distanta intre fetele interioare ale tubului. 10.10. In cazul sectiunilor circulare determinarea valorilor Qc, Vn si hn se face in functie de QO si Vo, care se iau din tabelul 7.XV din Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor ind. PD 95-2002; Qc = Kn . QO. Vn Unde: Qc este debitul de calcul;
66

Deasemeni, pentru calculul debitului se poate folosi si formula: V= 1/n x Ri 2/3 x p V - viteza ( m/sec); n coeficient de rugozitate; A aria udata ( m2 ); Ri raza hidraulica; H inaltimea apei ( m). Tolerane de nclinare i de nivel .10.10.1. Inclinarea se refer la cursul apei, nivelul apei de admisie i de evacuare precizat nu trebuie s fie depit. Refularea nu este permis.
.Nivelul

unde:

P panta %;

i nclinarea trebuie s fie cuprinse n toleranele trecute n tabelul urmator: Tabel nr. 6. Tolerane de nivel i nclinare

nclinare specificat ()

Toleran ( )

< 10 10

1,0 2,0

Neatingerea tolerat a nivelului de admisie specificat ( mm) 40 60

Neatingerea tolerat a nivelului de evacuare specificat ( mm) 80 90

Scurgerea apei 10.10.2. La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice i a proteciei la coroziune se va tine seama si de prezenta ghetii. Construcia poate fi astfel efectuat nct debitul cursului apei s fie afectat ct mai puin posibil. 10.10.3.In cazul unui debit normal se va ine cont de viteza apei si de limea cursului acesteia. Traseul in plan 10.11. Podetul tubular se va amplasa cu prioritate n zonele apreciate ca stabile. 10.11.1. Amplasarea podetului tubular se va face intr-o zon dreapt a cursului, nu intr-o curb (unde zona concav se erodeaz iar cea convex se mpotmolete).

67

10.11.2.Modificarea patului, chiar pe o distan limitat, necesit uneori reprofilri ale cursului n amonte i n aval. 10.12. Meninerea traseului existent al cursului poate conduce la o amplasare oblic fa de axul drumului. La lungimi importante ale lucrrii, n anumite cazuri, se va face o amenajare a extremitilor (remodelarea taluzelor). 10.12.1.Se va evita ca scurgerile din amonte s afecteze piciorul taluzului (fig.30).

Scurgerea de origine Figura 30

Solutia ideala

10.13. In ceea ce privete traseul tubului nsui, se va adopta traseul cel mai direct, fr cotituri.

68

Stabilirea traseului 10.14.Delimitarea zonei n care va fi instalat tubul se executa n moduri diferite in functie de urmatoarele aspecte : a)- Dac tubul metalic este situat sub un taluz rutier ( podet nehidraulic), el trebuie instalat n asa fel nct axa longitudinal a sa, s formeze cu axa drumului, un unghi cuprins ntre 70 si 110 (Fig.31). b)- Dac tubul metalic este utilizat pentru dirijarea apei ( podet hidraulic), este important s se faciliteze intrarea si iesirea apei si s se evite orice schimbare brusc de directie, att planimetric, ct si altimetric. In plus, pentru tuburile deosebit de lungi, trebuie avut n vedere ca partea inferioar a tubului s nu se gseasc sub nivelul fundului cursului de ap, pentru evitarea depunerilor pe fundul tubului.

Figura. 31
69

Profilul in lung 10.15.Profilul n lung al tubului va ine seama de nlimea rambleelor i de debitul ce urmeaza a fi evacuat. 10.16. In acest caz trebuie s se asigure c acesta nu este susceptibil s se adnceasc, intrucat tubul nu s-ar putea adapta dect numai dac a fost ngropat. 10.17. In toate cazurile se recomand s nu se aeze radierul lucrrii deasupra talvegului, ci mai curnd s se adnceasc uor acesta pentru a evita fenomenul de subspalare, seciunea folositoare scurgerii nefiind dect cea care ncepe deasupra cotei talvegului. 10.18. In ceea ce privete alegerea pantei, in situatia in care panta fundului urmareste panta talvegului sau a terenului natural, sunt de luat n considerare mai multe cazuri si anume: a) Panta patului : Lucrarea va fi amplasata cu panta maxim pe care o poate permite adncimea fundului prin curire. b)Panta talvegului este normal (de la 0,5 - 6%); Va trebui ca panta viitoarei lucrri s fie fixat ct mai aproape de aceast pant. 10.19. In cazul in care sunt utilizate mai multe tuburi, se vor lua masuri de evitare a depunerii de sedimente sau corpuri plutitoare, care favorizeaza astuparea n timp a unei pri din debueu.

70

Figura 32 10.20. Configuraia extremitilor poate avea consecine importante asupra eficacitii hidraulice a tubului si a comportrii, att n momentul construciei, ct i n exploatare. 10.21. In toate cazurile se prevede cel puin o protecie de taluz la periferia tubului constituit dintr-un pereu etan i din ziduri antieroziune completat dac este nevoie prin alte dispozitive (pinteni, etc). 10.22. Dimensionarea tubului se stabileste prin compararea eficienelor hidraulice respective ale diferitelor forme. Formele joase sunt n general mai eficiente hidraulic dect foma circular. Energia minim necesara pentru evacuarea unui debit dat este mai ridicat n cazul unei forme circulare dect n cazul unei forme joase. 10.23. In cazul n care forma foarte joas este corespunzatoare, iar condiiile de fundare o permit, se va avea in vedere folosirea unui arc.

71

10.24. Alegerea debueului este fcut n general pe baza debitului maxim i a nivelului corespunztor prevederilor hidrologice i ecologice, astfel nct s se asigure ca prezenta podetului s nu provoace o nlare prea mare n amonte fa de situaia existent sau, nlimea de scurgere s nu scad n exces, ceea ce ar putea ridica probleme ecologice (scderea nivelului apei freatice, nivel de ap insuficient pentru anumite specii de pete,etc). 10.25. Curgerea pe peretele capetelor privete mai ales extremitile amonte. Folosirea tablei ondulate confer pereilor tubului o flexibilitate important, favorabil bunei funcionri a lucrrii n partea principala. Extremitile tubului devin fragile i foarte sensibile la diverse aciuni care se pot exercita asupra lor. (mpingerea pmnturilor i aciunea apei). 10.26 Extremitile drepte, n relief, sunt de evitat deoarece ele sunt expuse la un fenomen de plutire i de ridicare, datorat diferenei de presiune ce se manifest n general de o parte i de alta a peretelui tubului. Aceasta poate fi suficient de mare pentru a compensa greutatea proprie a tablei ( Fig.32). 10.27. Extremitile tiate care urmeaza panta taluzului, poate provoc o deformare a extremitii radierului, n aceste cazuri, fie c extremitatea este tiat sau nu; se recomand lestarea acesteia prin ancorare solid ntr-o lucrare din beton sau din beton armat. 10.28.Ancorarea va putea fi realizat prin crlige filetate nurubate n tabl i ncastrate n beton. 10.29. In cazul utilizarii mai multor tuburi, pentru evitarea loviturilor i acumulrii de corpuri plutitoare la captul amonte i pentru limitarea aciunii fenomenelor de turbulent, se vor prevedea pinteni naintai ntre tuburi, constituii de exemplu din beton armat, beton macrocelular sau anrocamente.
72

Capitolul 11. SCHEME DE MONTAJ SI METODOLOGII DE EXECUTIE A PODURILOR TUBULARE, CORELAT CU EXECUTIA UMPLUTURILOR 11.1.Generalitati 11.1.1.Durata de viata a podetelor construite din tuburi metalice, depinde de calitatea materialelor folosite si de respectarea prescriptiilor de executie, att n ceea ce priveste montajul tuburilor, ct si executia rambleelor care le nconjoara. 11.1.2. Flexibilitatea tuburilor metalice este principala caracteristica pentru functionarea corespunzatoare a podetelor, dar n timpul executiei rambleelor din jurul tubului se impune respectarea stricta a prevederilor din prezentul normativ si prevederile caietului de sarcini specific tipului de podet adoptat. 11.1.3. Vor fi prevazute mijloacele necesare pentru efectuarea controalelor n timpul executie si asigurate masurile de supraveghere a lucrarilor pe santier. 11.2.Organizare de santier 11.2.1.Organizarea de santier are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a lucrarilor, mai ales in situatia in care dimensiunile lucrarii de realizat sunt mai importante (latime, lungime,..) iar conditiile din zona si mprejurimi sunt mai dificile. 11.2.2. Accesul utilajelor trebuie asigurat la punctul de lucru n cele mai bune conditii. 11.3.Aprovizionarea, descarcarea, stocarea si punerea in ordine a elementelor 11.3.1.Pentru a evita deteriorarea elementelor de otel, este necesar ca operatia de descarcare sa se fac cu ajutorul masinilor de ridicat, iar descarcarea sa se faca manual, nu prin basculare. 11.3.2. Elementele trebuie sa fie stocate ntr-un mod bine gndit, aproape de locul de montare, sortate pe tipuri, in stive amplasate in ordinea montarii.
73

11.3.3. Pentru a le deplasa, se recomanda a se evita tragerea lor pentru a nu risca deteriorarea protectiei anticorozive : a stratului de zinc (eventul de bitum, de gudron epoxy, sau de material plastic), care protejeaza otelul. 11.4. Elemente prefabricate de tub 11.4.1.Constructorul va receptiona pe santier elementele prefabricate din care se constituie tubul si va controla vizual, starea galvanizarii, conformitatea dimensiunilor geometrice ale placilor, numarul placilor si modul de stocarea pentru o organizare rationala a montajului. 11.4.2. Materialele si prefabricatele livrate vor fi insotite de certificate de calitate si agremente in conformitate cu prevederile HG nr. 766. /1997. 11.4.3. Constructorul trebuie sa verifice ca elementele care vor fi puse in opera sa nu prezinte defecte. 11.4.4. Elementele care prezint defecte cum sunt: exfolierea zincului, bule, ntepturi, ndoiri sau nceputuri de fisuri vor fi rebutate si nlocuite. 11.4.5. In situatia prezentei unor deformri minore ca urmare a manipularii sau a transportului, se va proceda la repararea acestora degradari prin ndreptare cu ciocanul de lemn. 11.4.6. Stivuirea plcilor sau a pachetelor de plci, va fi asigurat conform dispozitiilor furnizorului din notele tehnice ce insotesc structura, tinand seama de ordinea montarii. 11.4.7. Suprafata de stocare a elementelor va trebui s fie plan, curat si rezistent. Acelasi lucru se va urmri si pentru suprafata de preasamblare. 11.4.8.Fiecare placa are o inscriptie pe care este trecuta: - marca fabricantului ; - identificarea lucrarii; - pozitia (coama, colt, radier) pe perimetrul tubului. 11.4.9. Cnd lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, acestea vor avea o marcare vizibil cu vopsea pe interiorul tubului astfel ca, dupa montare sa se permita o identificare usoar a grosimii.
74

11.4.10. Instalarea corect a unui tub metalic trece prin urmtoarele etape: a) - Stabilirea traseului b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare c) - Tasarea sub ncrcare d) - Descrcarea si punerea n ordine a elementelor e) - Montarea structurii f) - Protejarea extremittilor g) - Rambleerea h) - Compactarea 11.6. Terasamentul si patul de fundare 11.6.1.Tuburile metalice se vor aseza pe un pat uniform, rezistent si lipsit de asperitti ( ele nu trebuie s fie asezate direct pe beton). Pentru garantarea unei aderente perfecte, trebuie fcut n asa fel nct, patul de asezare s aib acelasi profil ca fundul tubului. 11.6.2. Patul de asezare trebuie s fie compus din material granular compact n grosime de 15/20 cm. Dac terenul nu ofer dect o portant slab, ltimea patului de asezare trebuie s fie de dou ori mai mare dect diametrul sau deschiderea tubului. 11.6.3. Adncimea santului va trebui s permit o repartitie corect a presiunilor pe terenul adiacent. 11.6.4. In cazul asezarii pe un teren stncos, este necesar s se intercaleze un material granular compact n grosime de 20/40 cm si s se interpun ntre tub si stratul de fundatie un strat de nisip necompactat, monogranular, ( uscat si curat ), pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta o aderent perfect. 11.6.5. Inlimea de acoperire a unui tub este grosimea rambleului deasupra cheii de bolt a lucrrii, cuprinznd i drumul suportat.
75

11.6.6. Pentru a asigura lucrrii un comportament ct mai conform ipotezelor de calcul (teoria inelului comprimat) i pentru a permite difuzarea ncrcrilor de exploatare a drumurilor purtate este imperativ necesar ca tubul s fie acoperit cu o nlime de rambleu suficient. 11.6.6. Inlimea de acoperire minima de adoptat este de D/10 + 0,5 m, D fiind deschiderea lucrrii. Se va ine seama ca atunci cnd drumul purtat prezint o oblicitate sau cnd tubul prezint o pant longitudinal s se ia n considerare.

Fig.33a . Inlimea de acoperire punctul cel mai defavorabil.

11.6.7.Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul anului atunci cnd acesta este omogen, puin sensibil la ap i cnd prezint caliti suficiente. 11.6.8. Decaparea pmnturilor vegetale i eliminarea punctelor tari (blocuri stncoase, aflorimente,...) i a eventualelor buzunare de pmnt inconsistent puse n eviden prin recunoatere sau descoperite n cursul execuiei. Fundaiile astfel create vor fi umplute cu un pmnt bun, compact, eventual luat din apropiere.

76

14.6.9. Cnd aceste neomogeniti sunt prea numeroase, sau cnd terenul virgin este prea sensibil la ap, puin consistent sau stncos, este indispensabil s se prevad punerea n lucru a unui strat de pmnt granular de bun calitate, constituind o fundaie artificial, ntre patul anului i partea inferioar a tubului. 11.6.10. In cazul prezentei unor pmnturi moi i puin consistente este posibil s se prevad tratarea pmntului existent n vederea mbuntirii calitilor sale geotehnice (compactare dinamic, prencrcare, execuia de coloane balastate,...), 11.6.11.Fundaia arificial, care nu este dect o substituire de teren pe o grosime limitat, se ntinde sub toat suprafaa lucrrii. Totui, n sens longitudinal, ea poate s nu se ntind dect pe o zon anumit, bine delimitat, n care terenurile virgine nu prezint calitile cerute. 11.6.12.In anumite situatii, se prevade n plus instalarea unui geotextil anticontaminant ntre fundaia artificial i terenul virgin.

Fig.33b. Limitarea deformrilor longitudinale finale prin profilarea patului tubului

77

11.6.13.Geometria i dimensiunile minime (lrgime, grosime) ale fundaiei artificiale n sensul transversal al lucrrii sunt stabilite cel mai des prin reguli empirice simple care rezult din experiena realizrilor anterioare. 11.6.14.Cnd pmnturile virgine sunt de calitate mediocr, geometria i dimensiunile fundaiei artificiale trebuie s rezulte printr-un studiu al tasrilor i al deformrilor sub tub, efectuate pe baza informaiilor geotehnice obinute prin recunoatere. 14.6.15.In aceste situaii, fundaia artificial trebuie s se ntind cel puin sub tub i rambleele de susinere, adic pe o lungime de 3 ori mai mare dect ampriza orizontal a tubului. Grosimea nu poate fi mai mic de 0,50 m. c) Fundaia pe teren tare sau stncos. 11.6.16.Pe un teren tare sau stncos este absolut necesar s se interpun sub tub un strat de pmnt granular, mai mult sau mai puin compactat, cu o grosime minim de 0,20 m, deasupra cotei teoretice (inclusiv tolerana) a patului anului (fig.31c). Lrgirea acestei fundaii artificiale poate fi limitat la deschiderea tubului n cazul formelor joase sau la o jumtate de diametru n cazul tuburilor circulare. FIG.33c. Fundaie pe teren dur sau stncos

78

11.7. Tasarea sub incarcare 11.7.1. In cazul in care structur n amonte, are o nclinatie inferioar celei a prtii din aval, trebuie avut grij s nu se ridice prea mult centrul pentru a se evita orice stagnare a apei la intrare. 11.7.2. Raportat la planul orizontal, valoarea contrasgetii n partea central a tubului, trebuie s fie cuprins ntre 0,5% si 1% din lungimea tubului (Fig.33 ).

Figura 33 Aceast msur i asigur tubului o nclinare constant dup tasare si evit stagnarea apei n interior. 11.8.Controlul lucrarii 11.8.1. Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat de Inspectoratul de Stat in Constructii. 11.8.2. Fazele determinante stabilite de comun acord ntre beneficiar, inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca modalittile de control si interventie pe santier s fie bine definite. 11.8.3. Controalele ce se efectueaza sunt: a ) Msurarea sectiuni tubului - numrul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului si una n imediata vecintate a fiecreia din extremittile sale; - precizia msurrilor va fi de cel putin 0,5cm. b) Controlul dimensiunilor artate mai sus cel putin la fiecare din etapele urmtoare:
79

- dup montarea tubului si nainte de orice umplutura, - cnd rambleele de sprijin sunt la jumtatea nltimii tubului, - cnd rambleele de sprijin sunt la cheia tubului, - la o etap de rambleere intermediar (ntre ultimele dou), - cnd rambleele au atins cota de protectie. 11.8.4. La sfrsitul fiecreia din aceste etape de realizare a lucrrilor si de msurare, antreprenorul este obligat s prezinte beneficiarului o not complet a acestor msurri, preciznd amplitudinea nregistrata la nceputul punerii n lucru a rambleelor de sprijin. 11.9.Receptia patului de fundare 11.9.1.Receptia patului de fundare const n: - verificarea cotei definit in planurile de executie, - dimensiunile tubului au fost respectate, - pe toat suprafata terenul corespunde calitatilor impuse. Aceste dispozitii privesc att patul de fundare ct si peretii laterali ai sapaturii, atunci cnd lucrarea se execut partial sau total n debleu. 11.9.2. Constructorul este obligat s ndeprteze toate elementele care ar crea discontinuitatea patului de fundatie ca: blocuri, caverne, lentile si s astupe golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pn la obtinerea continuittii calittilor terenului. 11.9.3. Adncimea pn la care este obligatorie continuitatea patului este o zecime din latimea tubului, sau minimum 30 cm. 11.9.4. Se va asigura suprafa sapaturii si a peretilor mpotriva degradarilor intemperiilor si a apelor de suprafat sau de infiltratie n timpul executiei. 11.10. Fundatia 11.10.1. Alcatuirea fundatiei este prevzut n proiect, dar ea poate s fie stabilita si prin dispozitie de santier luat n cursul lucrrilor, n special dac se
80

constata c: local sau pe ansamblul sapaturii, caracteristicile solului existent nu sunt conforme cu cele cuprinse in studiul de geotehnic. 11.10.2. In toate cazurile, materialele folosite pentru fundatii trebuie s corespund cerintelor si sa fie compactate corespunzator.Valoarea minim a nivelului de compactare este de 95%. 11.10.3. Pentru tuburile ovoidale si cele circulare umplerea corect cu material ntre umerii tubului si patul de fundare drept este foarte greu de fcut, poate chiar imposibil. In aceste cazuri se recomand s se profileze transversal patul de fundare n form concav, dup forma tubului sau dup dou sau trei linii frnte. 11.10.4. Golurile rmase ntre patul de fundare si tub, trebuie umplute corect, pe msura montajului, cu acelasi material ca cel folosit pentru constituirea fundatiei. Inainte de a se permite montarea tubului, se vor controla dimensiunile geometrice, profilul n lung (pant, eventual contrasgeat,..) si profilul transversal (form de copaie n special) si conformitatea cu proiectul tehnic lucrarii. 11.10.5.Fundatia de sub tub va fi profilat transversal n form de bolt semicilindric (concav) cu aceleasi conditii de compactare a materialelor sub baza tubului, n asa fel nct sa nu existe nici un gol si nici o zon de calitate inferioar celei prevzute . 11.11.Montarea structurii 11.11.1.Impreun cu elementele metalice, producatorul livreaz si toate uneltele si dispozitivele necesare pentru montaj. 11.11.2.Montarea structurii trebuie executat conform instructiunilor si schemelor de montaj anexate fiecrei structuri si care indic pozitia exact a fiecrui element din tabl si secventa de montaj (Fig. 34 - 35). Desenele detaliate arat pozitia pieselor de asamblat n cazul unor tuburi cu extremitti tiate sau cu forme speciale (coturi, fixarea mbinrilor, etc...).
81

Figura. 34

Figura. 35 a) Structuri MP100 - MP150 - MP200 11.11.3. Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 ( tabelul nr. 7 ) pot fi livrate cu sectiune circular, eliptic, tesit sau turtit, policentric si n arc de cerc. Datorit decalajului dat al elementului de tabl, montajul tuburilor cu sectiune circular este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtit si policentric. Acest decalaj se sprijin pe unul sau mai multe intervale, n sensul circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si policentrice, folosind plci de capt corespunztoare unghiurilor, se obtine un decalaj n sens longitudinal. 11.11.4. Asamblarea elementelor de tabl ce formeaz structura este asigurat prin buloane de mare rezistent, de clas nu mai mic de 8,8 (vezi tabelul nr 6). Lungimea buloanelor variaz n funcie de grosimea tablei, cele scurte folosesc la asamblarea a dou elemente ( fig. 36 ), iar cele mai lungi la asamblarea a trei
82

elemente. Deoarece dimensiunile structurii sunt deosebit de importante, elementele sunt plasate cu ajutorul mijloacelor de ridicare. Se vor monta cteva buloane pentru a garanta mentinerea pozitiei corecte a elementelor. 11.11.5. Buloanele rmase se monteaza dup ce au fost amplasate un numr suficient de inele. Pentru a permite elementelor s preia miscrile de tasare, este necesar ca buloanele s nu fie prea strnse. Pe msur ce se monteaz structura, se restrng inelele pentru a usura asamblarea sectiunii; stifturile conice si mnerele livrate cu materialul permit o pozitionare exact a elementelor de tabl. Odat terminat montajul, se restrng buloanele pn la atingerea unui cuplu de strngere corect ( exemplu tabelul nr 7). b) Structura T70 Ondulatie T70 T100 MP150 MP200 Bulon tip M12 M14 M20 M20 M20 M20 Clasa 8.8. 8.8 8.8 10.9 8.8 10.9 Tabelul nr. 7 Moment de strangereN.m minim maxim 45 75 70 110 220 350 300 470 220 350 300 470

Fig.36 11.11.6. Elementul ondulat T70 foloseste la realizarea a dou tipuri de tuburi: cu buloane si imbucate.

83

a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie nceput din partea din aval a tubului. Datorit dispunerii n pmnt a primelor dou elemente inferioare, elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice). Dup ce s-au dispus elementele de baz, acoperirea se pune cu un decalaj de sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate si rezistent structurii. Aceast operatie trebuie executat pe toat lungimea tubului, terminnd montajul cu elementele de capt de sase si opt ondule (Fig. 38) si strngnd buloanele pn la obtinerea unui cuplu de strngere corect . Figura 37

Figura 38

84

b) Tuburile de tip imbucate sunt constituite din dou elemente, un element de baz si un element de acoperire. In cazul sectiunii circulare, elementele de baz si de acoperire sunt identice; n cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de baz are o form turtit. La montaj, este necesar ca decuprile n unghi de pe muchia longitudinal a fiecrui element s fie totdeauna pozitionate n amonte. 11.11.7. Pentru montajul n aval se dispun cele dou elemente de baz: a) elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval; b) se procedeaz apoi la pozitionarea elementului superior de acoperire, avnd grij ca gurile de mbinare s coincid si s fie decalate cu sapte ondule n raport cu elementul de baz; c) realizarea imbinarii se face prin crlige speciale care variaz n funcie de diametrul sau de deschiderea tubului, iar structura se termin prin elementele de capt de 7 ondule (Fig. 38). Fundatiile sectiunilor n arc de cerc. 11.11.8. Arcele sunt totdeauna asezate pe fundatii din zidrie sau din beton armat. Arcul se instaleaz n canalul de baz respectnd bine aliniamentul si panta (Figura. 39 )

Figura 39 Aceast operatie se deruleaz n patru faze si anume: a) - Pregtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioar a fundatiilor trebuie prevzut cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a canalului de baz (livrat cu materialul).
85

b) - Montarea canalului de baz. c) - Inchiderea arcului de tabl cu toate elementele sale si asamblarea semiinelelor care compun structura. d) - Fixarea dintre structura din tabl si fundatii cu ajutorul mortarului de ciment (a doua turnare). Instalri multiple in cazul instalrilor n baterie, 11.11.9. Intre un tub si cellalt este necesar a se prevedea un spatiu intre structuri dupa cum este stabilit de proiectant. 11.12. Protectia extremitatilor 11.12.1. Realizarea unui pereu ( perete) sau coronament la extremitatea tubului, este cea mai bun finisare a lucrrii, care permite mentinerea sectiunii si mpiedicarea eventualelor infiltratii de ap. 11.12.2. Peretii pot fi evitati cnd tubul este tiat la extremitti cu o nclinare egal cu cea a taluzului. Tierile oblice sunt solutia tehnica corespunzatoare pentru terminatia tubului,( fig. 40 ) dar va fi necesar s se ranforseze extremitatea printr-un coronament sau un pereu. 11.12.3. In cazul tuburilor instalate pe cursuri de ap, taluzele se protejeaza pentru a evita infiltrarea apei si ndeprtarea materialului de sprijin.

Figura 40

86

11.12.4. Se vor utiliza peree sau ziduri de capt care se vor adapta foarte bine oricrui tip de structur. 11.13. Receptia montarii 11.13.1. Constructorul va stabili un plan de montaj, n conformitate cu proiectul, preciznd n special sensul de montaj, preasamblrile, (dac este cazul ), si ordinea de montaj a acestora. 11.13.2. Dirigintele de santier trebuie s urmareasca plcile metalice din componenta tubului, eventual inelele si tronsoanele de tub preasamblate care s fie manipulate si puse n lucru cu grij si cu ajutorul unui material adecvat astfel nct s nu se produc degradri. 11.13.3. Dac forma, n plan transversal, concav a patului tubului va fi obtinut prin dou sau trei linii frnte (caz des ntlnit), este important s se procedeze la o umplere corect a golurilor dintre aceast form si radierul tubului, cu un material de adaos, pe msura avansrii montajului. 11.13.4. Cnd montarea tubului este finalizata, (pe amplasamentul definitiv), se va controla: - calittea elementelor constituente ale structurii; - calitatea asamblrii diverselor elemente ale structurii n conformitatea cu planul de montaj ; - pozitionarea corect a structurii n plan orizontal si vertical; - pentru lucrrile care cuprind table de grosimi descresctoare la capete, trebuie verificat dac plcile sunt dispuse corect si c nu s-au fcut greseli de montaj. Se recomand o marcare foarte vizibil a tablelor cu grosimi diferite. 11.13.5. Cu o cheie dinamometric etalonat, se va realiza controlul pretensionri, astfel: Cuplul de strngere a buloanelor va trebui s fie cuprins n scara de valori dat de fisa tehnic ce vine odat cu structura.
87

 Dirigintele va desemna buloanele a cror strngere va fi controlat; numrul lor va fi la 2% din numrul total de buloane ale lucrrii, dar nu mai putin de 50 bucti. Dac cuplul de strngere a unui bulon din cele controlate iese din scara de valori definit mai sus, se va proceda la un nou control pe un numr egal de buloane. Constructorul va trebui s verifice toate buloanele dac acest din urm control se dovedeste nesatisfctor sau dac, la primul control, strngerea a dou sau mai multe buloane este nesatisfctoare. Capitolul 12. DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU PROTECTIA TALUZURILOR, UMPLUTURILOR SI ALBIEI DIN VECINATATEA PODETELOR TUBULARE 12.1. In acest capitol se trateaz numai conditiile generale de punere n oper si de compactare a materialelor de rambleu destinate diverselor prti ale masivului care nconjoar tubul metalic. 12.2. Problemele specifice de control de calitate a materialelor din rambleu, pe msura aprovizionrii lor si dup punerea lor n opera sunt tratate in capitolele anterioare . 12.3. Calitatea materialului cu care se lucreaz, compactarea si respectarea instructiunilor de montaj vor permite obtinerea unor lucrari de calitate si a unei durabilitati corespunzatoare. 12.4. Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din materiale din grupele A1 - A3 - A2,4 -A2,5 lipsite de impuritti organice si anorganice conform prevederilor din tabelele nr 1 si 2 si compactate la 90 - 95%, dispuse alternativ de o parte si de alta a structurii n straturi orizontale n grosime maxim de 0,20 - 0,30 m. 12.5. In cursul fazei de rambleere, arcele au tendinta de a se deplasa lateral sau de a se ridica (bolti). Pentru a evita acest fenomen, este suficient s se acopere
88

arcul cu straturi succesive, fcnd n asa fel, nct fiecare strat s urmreasc bine curbura arcului.( Figura 41.)

Figura 41 I 1.00 m. pe un teren bun; hc=20 30 cm. nltimea maxim a stratului; hi = variabil, bolt de acoperire apt s permit circulatia mijloacelor de transport; ht = 0.20 m nisip F35 mm; ( 3) Rambleu lateral de sustinere; (4) Terasament general. TIERILE LA EXTREMITI a) Extremitile drepte. 12.6. Extremitile drepte sunt obinute printr-o tiere in plan perpendicular pe axul longitudinal al tubului. Ele se termin printr-un inel complet, de obicei n relief raportat la taluz . 12.7. Extremitile drepte sunt prevzute n cazul tuburilor circulare de mic diametru sau pentru lucrrile destinate a fi ulterior prelungite. In cazul lucrrilor hidraulice pot s scad eficiena lucrrilor.

89

b) Extremitile n tietur oblic (form de fluier). 12.8. Pentru lucrrile hidraulice, partea inferioar a extemitilor tiate oblic este vulnerabil i o bun msur const n a tia n plan vertical pe o nlime suficient pentru a obine o oblicitate parial (sau oblicitate trunchiat). 12.9. In cazul tuburilor circulare sau eliptice tierea oblica trebuie s aib o nlime cel puin egal cu a cincea parte din sgeata tubului. In cazul tuburilor arc i a pasajelor, este o practic de a ncepe tierea la jonciunea dintre vrful tubului i plcile de col. 12.10. Cnd nu sunt prevzute ntriri definitive acest tip de tiere poate fi completat prin realizarea unei tieturi drepte parial, n partea de sus a tubului Aceast dispunere contribuie la rigidizarea destul de eficient a extremitii unui tub tiat oblic. c) Extremitile n tietur oblic i tietur n form de fluier. 12.11.Cnd lucrarea este oblic n raport cu rambleele traversate, se pot adopta extremiti tiate simplu oblic. O astfel de tietura este definit printr-un plan vertical neperpendicular pe axul longitudinal al tubului, unghiul de oblicitate fiind unghiul pe care acest ax l face cu planul de tiere. Calculul lungimii de taiere ( L) este prezentat in diagrama urmatoare ( fig. 42 )

90

91

Fig 42. Calculul lungimii de tiere 12.12. Se va considera c o rigidizare nu este necesar dac grosimea tablelor de extremitate este dimensionat conform indicaiilor din prezentul normativ i c : - L = V/D < 3,5 m pentru tuburile cu ondulaii intermediare;

- L = V/D < 5 m pentru tuburile cu ondulaii mici. 12.13. Dac aceast condiie nu se verific, recurgerea la un dispozitiv de rigidizare va fi n principiu obligatorie. 12.14. In cazul tuburilor cu ondulaii intermediare, se va putea totui avea n vedere schimbarea tipului de ondulaii. 12.15. Se va ine seama c mpingerile de pmnt asupra extremitilor sunt n mare parte transmise inelelor complete celor mai apropiate i contribuie astfel la creterea compresiunii n peretele tubului n vecintatea vrfului. Pentru a evita o prea mare concentrare a acestor eforturi, este de dorit ca lungimea inelelor complete s fie cel puin egal cu jumtate din lungimea total a tubului, msurat paralel cu axul acestuia . Capitolul 13. EXIGENTE CONSTRUCTIVE DE PROTECTIE A ELEMENTELOR METALICE COMPONENTE, ALE PODURILOR TUBULARE 13.1 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau abraziunii provocate de ape, a materialului de umplutura din rambleuri sau actiunii mediului. Coroziunea datorita apei 13.2 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau abraziunii provocate de ape.
92

13.3. Un material metalic aflat ntr-un mediu apos sufera un proces de coroziune declansat si intretinut de zonele de disociere zise "anodice" i zone cu rolul de catod. Un rambleu este asimilabil cu un mediu apos n domeniul coroziunii. 13.4. Apa este cauza coroziunii metalelor, dar localizarea i viteza acestei coroziuni depinde de diferii factori si anume : a) Natura i cantitatea (concentraia) gazelor i srurilor dizolvate. Eficiena proteciei adus de stratul de pasivare este mrit sau sczut prin aciunea srurilor dizolvate n ap. Astfel ca i n coroziunea atmosferic, prezena clorurilor mrete corozivitatea apelor, iar apa de mare este mult mai coroziv dect apele dulci. b)Viteza de scurgere. Cnd apa este n micare n tuburi, acestea se pot deteriora prin aciunea mecanic de erodare datorit nisipurilor i altor solide, dar i prin variaia (gradientul) coninutului n gaz dizolvat n ap. c) Temperatura In general, viteza reaciilor electrochimice crete cu temperatura. Astfel, n vecintatea temperaturilor obinuite (peste +10C) coroziunea oelurilor crete cu cca. 5% (n vitez) pentru fiecare grad. d)Prezena anumitor microorganisme ce triesc n ap Atacul microorganismelor duce la un ansamblu de reacii

electrochirnice; el nu este deci dect un caz particular al coroziunii n mediu apos, la o temperatur compatibil cu viaa fiinelor microscopice. .Coroziune datorata materialului de umplutura din rambleuri.

93

13.5. Factorii care influeneaz coroziunea prin rambleuri sunt artai n tabelul 8, unde se disting: - stadiul primar de declansare, care corespunde cu apariia fenomenului, aa cum ar putea fi dat de calculele de termodinamic ; - stadiul "secundar" care cuprinde dezvoltarea fenomenului.

Tabelul nr. 8 STADIUL COROZIUNII Primar (declansare) FACTORI DATORAI METALULUI SOLULUI Natura i structura metalului, starea de suprafa, cuplare cu un alt factor Natura metalului, distana ntre zonele anodice i catodice Natura i compoziia chirnic, eterogenitate, pH,aciune Conductivitatea solului (cu umiditate, porozitate, salinitate) Factori fizici, chimici, biologici. PARAMETRUL INFLUENAT Fora electromotrice a pilei de coroziune Conductana circuitului electric Polarizarea pilei Aderena produilor de coroziune

Secundar (evoluie)

Supratensiune electrochimic pe metal a agenilor Disponibilitatea n Natura metalului, starea de suprafa oxigen, prezena de substante (CI, etc) care du produi solubili

Caracteristici chimice si electrochimice 13.6.Un anumit numr de parametri simpli permit caracterizarea gradului de agresivitate al unui sol faa de metalele care se gsesc n contact cu el, acestea fiind n special:
94

- rezistivitatea ; - pH-ul ; - coninutul n sruri solubile. 13.7. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegnd un material pentru rambleu la care parametrii mentionati in tabelul 8 si art. 13.6. rmn la valori care diminueaza procesele de coroziune. 13.8. Valorile minime (i eventual maxime) a acestor parametri sunt in strns legtur cu rezervele de grosime ( sporurile de grosime neputnd fi n nici un caz considerate ca suficiente dac materialul nu satisface criteriile chimice i electrotehnice definite mai jos). Rezistivitatea 13.9. Rezistivitatea materialului de rambleu, determinat n toate cazurile, se msoar conform modului de lucru nr. 1 din anexa 3. Ea trebuie s depeasc : - 1000 ohm-cm ( - 3000 ohm-cm ( cm) pentru lucrrile situate n afara apei. cm) pentru lucrrile n ap dulce*

* In acest caz rezistivitatea trebuie msurat i prin saturarea solului cu ap din zon Activitatea coroziva exprimata in ioni de hidrogen sau "pH" 13.10. Activitatea n ioni de hidrogen a solului, este msurat conform normelor n apa extras din amestecul sol-ap n condiiile modului de operare nr. 2 din anexa 3. Valoarea ei trebuie s fie cuprins ntre 5 i 10. Continutul in saruri solubile 13.11. Continutul de saruri solubile se determin n principiu numai pentru materialele de rambleu natural a cror rezistivitate este cuprins ntre 1000 cm i 5000 cm, i pentru materialele de rambleu de origine industrial. .

95

13.12. Concentraia n clorur [ Cl- ] conform normei NFT 90010 i concentraia n sulfat [ S04- - ] conform normei NFT 90009 n apa extras dup modul de operare nr.2. din anexa 3. 13.13.Valorile de concentraie trebuie s respecte condiiile urmtoare: - Lucrri n afara apei: [Cl- ] < 200 mg / Kg. [SO4- -] < 1000 mg/Kg. - Lucrri n ap dulce: [Cl- ] <100 mg / Kg. [S04- -] <500 mg/Kg Continutul in sulfuri totale 13.14. Continutul de sulfuri se determin numai atunci cnd originea materialului de rambleu presupune prezena sulfurilor. Detectarea si dozarea lor calitativ se efectueaz de ctre un laborator de specialitate. 13.15.Concentratia n sulf trebuie s fie mai mic de 300 mg/ Kg pentru lucrrile n afara apei i de 100 mg/ Kg pentru lucrrile n ap dulce. Materii organice 13.16. Materialele de rambleu folosite nu trebuie s conin materii organice. In caz de dubiu se poate verifica dac mrimea coninutului n materii organice exprimat n carbon, determinat dup modul de operare nr.4 din anexa 3 nu depete 100 pri per milion (p.p.m.). Activitatea biologica 13.17. Se caracterizeaz prezena microorganismelor aerobe prin msurarea "Cererii biochimice de oxigen" (DBO) urmnd modul de operare definit n norma NFT 90103.Microorganismele anaerobe sunt determinate printr-o numrtoare specific a fiecrei specii, efectuat conform procedeelor recunoscute Coroziunea atmosferica
96

13.18.Principalii factori ai coroziunii atmosferice sunt: clima, aciditatea aerului i prafurile. a) Clima umeda favorizeaz coroziunea atmosferic a metalelor. Aceast accelerare a coroziunii este i mai mare n cazul ceurilor frecvente care depun picturi ce conin prafuri i n cazul stropirilor cauzate de valurile mrii. b) In zonele industriale, coroziunea atmosferic se datoreaz n cea mai mare parte polurii sulfuroase cu SO2 provenind din arderea combustibililor domestici i/sau industriali si clorurile care domin climatul marin (stropiri cu valuri) si zonele cu interventii pe timpul iernii. c) Prezena prafurilor i a altor depuneri solide strine, pe suprafaa unui metal, favorizeaz apariia coroziunii. Abraziune 13.19. Procesele de coroziune i de abraziune provoac o uzur mai mult sau mai puin regulat a metalelor i betoanelor. Ele se produc cnd apa este ncrcat cu nisip, pietri sau pietre. 13.20. Eroziunea poate accelera coroziunea metalelor neacoperite prin ndeprtarea produilor de coroziune care formeaz un strat protector al acestor metale. 13.21.Concentratia n sulf trebuie s fie mai mic de 300 mg/ Kg pentru lucrrile n afara apei i de 100 mg/ Kg pentru lucrrile n ap dulce. Nota: Apele care circul cu o vitez destul de ridicat pot crea o turbulen apreciabil care poate provoca o degradare nsemnat a metalelor prin aciunea combinat mecanic i de coroziune. Astfel, o prim form de atac este datorat particulelor solide n suspensie i bulelor care lovesc suprafaa metalic. Acest tip de degradare se produce la intrarea n tub, la
97

schimbrile de direcie, la denivelri ca mbinri sau uruburi i n locurile de schimbare brusc a regimului de curgere a apelor.In general, sfertul inferior al tubului este cel supus abraziunilor pentru c forele de eroziune sunt aici cel mai active i pentru c produsele de coroziune, care ar putea opri aceast form de alterare a metalelor, sunt antrenate. PROTECTIA PIESELOR METALICE Protectia prin acoperiri metalice ( Galvanizare) 13.24. Acoperirea prin galvanizare este obinut prin cufundarea tablei pus n form definitiv ntr-o baie de zinc topit. 13.25.Calitatea acoperirii prin galvanizare prin cufundare si cea a tablelor galvanizate n flux continuu este specificat normele in vigoare, 13.26. Masa medie de zinc depus trebuie s fie de cel puin 725 gr/m2 pe ambele fee, masa n fiecare punct trebuind s depeasc 640 gr/m2 . 13.27.Buloanele sunt protejate printr-o acoperire cu zinc ale crei caracteristici sunt cel puin egale cu cele ale clasei de calitate 10-20 microni definit prin norme. Controlul protectiei realizata prin galvanizare a) Masa de zinc 13.28. Masa de zinc se controleaza prin dizolvare chimic, prin decuparea din tablele furnizate a trei epruvete sau mai multe grupe de trei epruvete, cu o seciune unitar de cel puin 30 cm2 . 13.29. Media msurrilor va trebui s fie, pentru fiecare grup de 3 epruvete, superioar sau egal cu masa specific de 725 gr/m2 pe ambele fee, msurrile individuale trebuind s dea valori mai mari de 640 g/m2 . 13.30. In cazul galvanizrii prin cufundare, tablele sunt galvanizate n loturi cu foarte puine elemente. Un rezultat nefavorabil la control trebuie deci s fie
98

interpretat n funcie de context, nainte de a avea n vedere refuzarea ntregului lot. b)Aderena 13.31.Metoda de ncercare a aderenei este dat in anexa 3. -Protectia prin vopsire 13.32. In cazul obinuit, tuburile au dn atelier o acoperire de galvanizare prin cufundare care constituie o bun protecie anticoroziv. 13.33. In cazul in care umplutura structurala din rambleu este constituit din teren agresiv fa de acoperirea cu zinc sau dac mediul interior al tubului este tot agresiv fa de zinc, se procedeaza la o protecie complementar prin vopsire a oelului galvanizat. Conditii de folosire 13.34.Acoperirile de protectie pe tablele metalice sunt fie vopsele, fie produse negre pe baz de bitum sau asfalt. 13.35.Oricare ar fi produsele folosite, grosimea lor uscat trebuie s fie mai mare sau egal cu 250 microni, n medie, i n orice punct trebuie s fie egal cu cel puin 200 microni.

Alegerea produselor de protectie 13.36. Durabilitatea acoperirii prin galvanizare, se obtine prin aplicarea unor produse de protecie groase, avnd o inerie chimic important i conducnd prin grosimea lor la formarea unei bariere mecanice. 13.37.Se folosesc n mod curent produse negre aplicate n unul sau dou straturi si anume:

99

- Gudroane tradiionale diluate cu solveni, aplicate n straturi mai mult sau mai puin groase; ele dau o acoperire moale, sensibil la gurire i la ciclurile termice. Gudroanele (de huil) sunt ntotdeanuna de preferat bitumurilor (de petrol) din motivul absenei sensibilitii la microorganisme care pot ntotdeuna s existe n rambleuri. - Gudroane ameliorate prin adugarea de rini: gudron-epoxi, gudronvinilic sau gudron-epoxi-poliuretan. - Gudroanele-epoxi conduc la acoperiri reticulate i mult mai dure i mai rezistente ca gudroanele tradiionale. Intr-adevr, rinile epoxidice aduc gudroanelor tradiionale calitile lor care sunt n principal: - o foarte bun aderen , - performane bune la traciune, ndoire, - o foarte bun inut fa de ciclurile termice, - o mult mai bun rezisten anticoroziv i o mai mare durat de via. 13.38. Gudroanele-epoxi prezint dezavantajul produselor din dou componente de amestecat nainte de ntrebuinare, cu o durat de via limitat n ambalaj. 13.39. Gudroanele vinilice dau rezultate bune, dar calitatea produsului depinde de proporia de rin vinilic, proporie foarte variabil n funcie de produs. Numar de straturi si grosime 13.40. Pentru gudroanele epoxi, trebuie aplicate dou straturi de produs, care corespund la 200 microni de grosime uscat. 13.41. Pentru gudroanele tradiionale i acoperirile bituminoase, n funcie de calitate, 200 microni minimum de grosime uscat se pot obtine ntrun singur strat. 13.42. Pentru gudroanele-vinil, grosimea minim de 200 microni va fi greu de realizat n dou straturi.
100

Pregatirea suprafetei si aplicare 13.43. La vopsire, calitatea protectiei depinde de calitatea pregtirii suprafeei, care se obtineprin aplicarea acesteia direct n uzin dup operaia de galvanizare. 13.44. Aplicarea vopselei pe teren trebuie sa se faca luand anumite msuri de prevedere si anume: - eliminarea tuturor petelor i murdriei de pe oelul galvanizat prin splare i chiar frecare, n special toate srurile de zinc se vor elimina, prin frecare cu peria. - repararea degradrilor galvanizrii dac este necesar; aceast reparaie se face cu o vopsea bogat n zinc (epoxi sau silicat de etil) aplicat dup eliminarea complet a ruginii prin decapare sau sablare. - aplicarea gudroanelor (sau gudroanelor epoxi) pe suprafee curate de orice urme de sruri de zinc ( decroajul este ntotdeauna preferabil cu toate c o expunere natural confer oelului galvanizat o rugozitate de suprafa prin atacul de suprafa superficial asupra zincului). 13.45.Condiiile de aplicare a vopselelor sunt foarte importante, n special respectarea: temperaturii i a umiditatii limit; a numrului de straturi; a condiiilor de diluare i de preparare a produselor. 13.46. Produsele (n special gudron-epoxi) pot fi alese dintre cele agreate de Comisia de Agrement a vopselelor pentru protecia lucrrilor metalice. Produsele definite inclusiv, condiiile de folosire sunt specificate n fia tehnica de agrement corespunztoare. Controale, receptie 13.47.In cazul aplicrii de acoperiri groase, cum sunt gudroanele sau gudroanele-epoxi, se vor face controale, n special pentru:
101

- controlul grosimii acoperirii uscate (aceast msurare este realizat n principiu cu un aparat de tip electromagnetic etalonat, care d o citire direct a grosimii). In caz de dezacord ntre pri, numai o msurare micrometric cu tiere destructiv poate permite un grad de apreciere acceptat. - controlul aderenei acoperirii uscate; acest control destructiv trebuie s fie realizat prin rezistena la smulgere; - controlul cu peria electric: eficacitatea acoperirii poate fi controlat cu ajutorul unei perii (pieptene) electrice sub tensiunea de 2500 voli. Acest test permite detectarea defectelor, porozitilor, subierilor, etc. ale acoperirii. Vopsire in scop estetic. 13.48. In anumite cazuri, o vopsire a prilor vizibile ale tubului poate fi realizat n scopuri estetice. 13.49. Aplicarea acestor vopsele fiind n general realizat pe antier, pregtirea suprafeei oelului galvanizat se face dup o curire i o degresare ngrijite, este necesar s se fac un tratament de suprafa de tip decroare acid, urmat de o cltire abundent (se va da o atenie deosebit evacurii apelor de cltire), apoi se va putea aplica un sistem de protecie cu o vopsea primar reactiv ca strat de acroare (grund). 13.50. Protectie catodica 13.50.1.In anumite cazuri, se poate adopta protecia catodic, operatiunea se realizeaza de catre societi specializate. Se pot folosi: - un sistem de curent impus, cu condiia existenei unei surse de curent n apropierea lucrrii. - un sistem de anozi de sacrificiu, cu condiia alegerii corecte a anozilor ca tip, n funcie de rambleu. 13 .51. Rezerva de grosime de otel
102

13.51.1.Produsele de coroziune pot ncetini degradarea cnd cantitatea de metal oxidat atinge o anumit valoare. O suprangroare a oelului poate astfel s serveasc la protecie. 13.51.2.Rezervele de grosime de luat n considerare sunt date n tabelul 8 (partea spre rambleu) i 9 (partea spre atmosfer). Cnd o galvanizare este necesar, ea trebuie s fie conform cu indicaiile din normativ. In toate cazurile buloanele sunt protejate printr-o acoperire metalic dup aceleai indicaii. 13.51.3.Grosimea sacrificat es de luat n calcul n justificri este suma grosimilor er i ea 13.51.4. In cazul lucrrilor hidraulice, rezerva de grosime indicat poate fi suficient.

TABELUL - 9: Rezerv de oel er (mm) partea spre rambleu. Clasificarea lucrrilor Afar din ap In ap dulce 0* 0 0.50 0.75 Permanente Provizorii Lucrri obinuite Lucrri de mare importan 0.75 1.00

* Singurul caz n care lucrrile (tablele) pot s nu fie galvanizate TABELUL - 10. Rezerva de grosime de oel ea (mm) partea spre atmosfer. Permanente Coninut n S02n aer (medie anual) S02 < 0,1 mg/m3 S02 ,1 mg/m3 0 0* 0 0.25 0.50 0.50 0.75 Provizorii Vizitabile Nevizitabile

Singurul caz n care tablele pot s nu fie galvanizate.

103

Protectii suplimentare Protectia impotriva agresivitatii materialului din rambleu. 13.52. In toate cazurile, materialele de rambleu folosite trebuie s satisfac criteriile expuse anterior; 13.53. Cnd tablele au o acoperire nemetalic, capetele de bulon i piuliele trebuie s fie protejate cu un produs cu aceleai caracteristici. TABELUL - 11: Acoperire nemetalic pe tablele din partea rambleului pe oel galvanizat (p < 5000 Coninut n anioni a- = [Cl- ] + [S- +
[S0 -4 a < 500 mg/Kg a500 mg/Kg

cm) Permanente Definitive Lucrri obinuite

Provizorii

Nu Nu

Da dac pH Da

Da Da

"Da": protecia suplimentar necesar. "Nu": protecia suplimentar nu este necesar. Protectia impotriva actiunii agresive a apei 13.54.In cazul apelor acide (sau bazice) o protecie a oelului galvanizat este absolut necesara pentru a mpiedica o degradare a zincului. Aceast protecie se va aplica pe ambele fee ale tablelor. 13.55. In tabelul 11 arat n detaliu cazurile de folosire a unei asemenea protecii, cnd apa nu este prea acid (pH > 4,5).

104

TABELUL - 12. Protecia contra coroziunii prin ap al crui pH este cuprins ntre 4,5 i 12. Caracteristicile apei Tipul lucrrii [a ] = [a ] + [SO4 + [S Vitez pH Provizorie Permanent ] V < 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 A B a" < 400 mg /1 A A 5,5 la 9 9 V > 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 5,5 la 9 9 A: B: C: a" > 400 mg / 1 a" < 400 mg /1 a' > 400 mg /1 A C B A B C B C B B B C

protecie identic cu cea a prii n contact cu atmosfera. protecie suplimentar prin acoperire nemetalic. de examinat de la caz la caz n legtur cu un serviciu specializat. Cnd exist un risc de abraziune, va fi necesar n plus s se prevad un

radier din beton sau, dup caz, folosirea unei acoperiri nemetalice dur i groas, de exemplu trei straturi de gudron uscat . Protecia impotriva ngheului 13.56. Protecia la nghe trebuie realizat sub toat lungimea conductei i trebuie prelungit spre capetele conductei. 13.57. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mic de 5,0 m ,protecia impotriva ngheului va fi format un pat gros de conducte de grosime ce rezult din dimensiunea d, msurat din suprafaa inferioar a apei. Zonele climatice i clasa de protecie la nghe sunt definite n normele romanesti. Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d d

Tabelul nr. 13. Dimensiunea d (m) pentru determinarea grosimii patului de conducte sau a izolaiei la montarea ntr-un sol cu risc de nghe

105

Zon climatic Clas de protecie la nghe 2-3 n substrat Clas de protecie la nghe 4- n substrat 0,9

2 1,3

3 1,5

4 1,6

5 1,7

1,1

1,5

1,8

1,9

2,0

13.58. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mare de 5,0 m va fi format un pat gros de grosimea ce rezult din dimensiunea d , msurat de la suprafaa inferioar a apei. 13.58. Fundaia pentru conducte trebuie s fie astfel realizat nct distana dintre solul cu risc de nghe i aerul din conduct s fie cel puin egal cu dimensiunea d. Astfel fundaia pentru conducte va fi de grosime total n interiorul limii conductei. 13.59. n cazul unui podet cu deschidere teoretic mai mic de 5,0 m se va face o fundaie izolant cu rezisten la pierderile de cldur. Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d 0,15 m 0,1 m Fundaie izolant sub izolarea D Limita solului cu risc de nghe

Tabel nr.14. Rezistena la pierderile de cldur (m2 K/W) corespunztoare izolrii la montarea ntr-un sol cu risc de nghe Zon climatic Clas de protecie la nghe 2-3 n substrat 1 2 0,45 3 0,90 4 1,35 5 1,80

106

Clas de protecie la nghe 4 n substrat

0,45

0,90

1,35

1,80

2,25

13.60. ntinderea izolaiei n partea transversal e determinat de dimensiunea d n conformitate cu regulile pentru grosimea izolaiei prezentate mai sus. 13.61. n cazul unui pod tubular cu deschidere teoretic mai mic de 5,0 m se accept faptul c grosimea unei fundaii izolante i rezistena la pierderile de cldur a izolaiei unei fundaii izolante se reduc pn la jumtate din valorile din tabelul 12 i respectiv 13 atunci cnd nlimea umpluturii depete 2,0 m.

Capitolul 14. INTRETINERE IN EXPLOATARE

a) METODE DE TESTARE SI VERIFICARE A COMPORTARII IN SITU

14.1. Intretinerea in exploatare a podetelor si podurilor se realizeaza respectand legislatia in vigoare si anume: Legea Drumurilor nr. 82 din 15.04.1998, Ordonanta Guvernului nr. 43 /1997, CD 99-2001Normativ privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie din piatra, astfel ca, administratorii drumurilor si/sau proprietarii sunt obligati sa le mentina in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale si in conditii de siguranta. 14.2. Testarea si verificarea comportarii in situ se face conform prevederilor Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ind. P130 1999. prin : - observatii vizuale ; - masuratori. 14.3. Degradarile podetelor realizate din tuburi metalice, ce apar in perioada de exploatare, sunt determinate de o execuie defectuoasa, a nerespectri regulilor de concepie sau de dimensionare a acestor lucrri, sau de o insuficient cunoatere a regulilor specifice de intretine;

107

14.4. Cauzele principale a producerii degradarilor sunt: - tasrile excesive ale lucrrii; - degradarea materialelor din care este confectionat podetul tubular; - inadaptarea materialelor din componenta la condiiile deosebite ale zonei; - conditiile de exploatarea, care pot cauza degradari importante i ale cror semne premergtoare pot fi percepute n cursul operaiilor de supraveghere efectuate asupra lucrrii; - dimensiunile transversale mari, mult diferite de cele intalnite in mod curent. 14.5. Degradarile se identifica prin observatii vizuale si/sau masuratori in conformitate cu prevederile Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ind. P 130-1997 , STAS 2745-90, STAS 2920-83 etc. 14.6. Modalitile de supraveghere a lucrrilor de art sunt definite si n Instruciunile Tehnice pentru Supravegherea i ntreinerea Lucrrilor de Art " si /sau in Caietele de sarcini specifice tipului de podet adoptat , realizat din tuburi metalice (sau de arce) de mrime superioar sau egal cu 2.00 m, din reeaua rutier. 14.7. In cazul podurilor tubulare cu deschidere mai mare de 5,0 m, proiectantul va stabili necesitatea amplasarii de reperi de nivelment pentru urmarirea eventualelor deplasari in plan orizontal si/sau vertical. Defecte si degradari Defectele si degradarile cele mai importante specifice tuburilor metalice sunt: a) Deformarea corpului tubului. 14.8. Deformrile n ansamblu a corpului tubului sunt datorate n marea majoritate a cazurilor greelilor n concepia lucrrilor sau a unei execuii defectuoase. b) Degradarea imbinarilor 14.9. Aceste deformri prezint uneori un caracter grav. Defectele de continuitate a formei tubului, datorate unor uoare rotiri a anumitor plci, unele fa de altele n jurul mbinrii longitudinale comune. c) Deformarea tubului
108

14.10.O deformare n form de par este o stare grav a deformrii, dezvoltandu-se inversiuni de curbur de o parte i de alta a tubului. Ea este provocat de aceleai cauze i nu este, cel mai adesea, decat o stare de tranziie nainte de prbuirea lucrrii, care se poate produce uneori brusc. 14.11. Deformrile n ogiv i form de par sunt mai des observate la lucrri n care caracteristicile peretelui au fost dimensionate pentru eforturile suferite de acesta n curs de rambleere, ceea ce este adesea cazul lucrrilor cu dimensiuni transversale mari, sau al lucrrilor n exploatare slab ncrcate pe coam. 14.12. Poziia de echilibru sub aciunea greutii pmntului care acoper, un tub metalic are ntotdeauna tendina s se turteasc. O deformare important a corpului este caracteristic unei rezistente insuficienta a umpluturii structurale. d) Prabusirea unor elemente 14.13. In funcie de natura materialului care constituie umplutura structurala i rezistena acesteia, turtirea partiala a corpului tubului se poate accentua mai mult sau mai puin, iar cand atinge un prag critic, n special la nivelul mbinrilor longitudinale, s antreneze, prbuirea lucrrii. 14.14.Rezistena masivelor de sprijin este una din cauzele principale de distrugere a lucrrilor metalice flexibile n timpul exploatarii, dar aceast degradare poate surveni uneori naintea terminrii construciei.

Fig. 43. Turtire transversal deformarea plcilor de col

Fig. 44. Turtire transveral cu

e) Inversiune sau pierdere de curbur a radierului

109

14.15.Pentru tuburile-arc n special, turtirea corpului tubului poate proveni din deformarea plcilor de col si/sau unei insuficiene de rigiditate sau de rezisten a patului de sub acestea (lucrare aezat direct pe un teren de caliti mediocre, materiale de rambleu de fixare cu caliti foarte proaste sau evolutive,etc). 14.16. Deplasarea plcilor de col se asociaz cu o pierdere de curbur a radierului care poate duce la inversarea curburii acesteia n cazurile extreme (degradarea lucrrii). 14.17.Deformarea seciunii unui tub sub actiunea rambleului orizontal, este datorata n general din cauza unei execuii asimetrice a rambleelor laterale de sprijin sau chiar a rambleelor de acoperire. 14.18. Fortele de mpingere asimetrice, care se exercit de o parte i de alta a tubului pot produce o turtire a unei prii de tub. In acest caz fortele de mpingere, produc o inversare de curbur, ducnd la o prbuire locala. Nota: Insuficienta rezisten a masivelor de sprijin se poate datora naturii materialului de rambleu, prea argilos, evolutiv sau sensibil la ap, unei insuficiente sau absenei totale a compactrii, poate chiar combinrii acestor dou cauze. In cazul lucrrilor realizate n an ngust, poate fi vorba mai curand de calitile mediocre ale solului nconjurtor, insuficient cercetat, sau de cele ale materialului de umplere.

f) Deformri ale profilului n lung 14.19. O tasare general a profilului n lung al unui tub este caracteristic unei tasri a rambleului n care este implantat lucrarea, datorit compresibilitii solului de fundaie. Din aceast cauz acest tip de deformare este n general mai accentuat la centrul tubului decat la extremiti.

110

Fig. 45 Rambleu pe sol foarte compresibil putnd antrena tasri difereniate importante 14.20 In cele mai multe cazuri, aceste degradari nu prezint o gravitate ridicata n ceea ce privete stabilitatea lucrrii, dar pot prejudicia exploatarea acesteia (pasaje rutiere inferioare n special) sau pot antrena alte tipuri de degradari. 14.21.In cazul in care tasarea difereniata dntre centrul i extremitile tubului este prea accentuat, ea poate s conduc la degradari grave n perete i/sau n special la nivelul mbinrilor circumfereniale din partea central a lucrrii (deformarea i ruperea tablelor, fisurarea tablelor n dreptul gurilor de trecere a buloanelor, gurirea tablei de ctre buloane). 14.22. Degradarile pot fi nsoite de o forfecare a lucrrii n dreptul unei mbinri circumfereniale i sunt n general datorate caracteristicilor geotehnice ale solului de fundaie sau unei ruperi a masivului de rambleu n care este amplasata lucrarea.

Figura. 46.Antrenarea parial a unui tub de ctre un rambleu instabil

g) Deformri ale extremitilor tuburilor

111

14.23. Deformarea extremitilor lucrrii este n general caracteristic unei rigiditi insuficiente a acesteia, datorit fie absenei fie insuficienei dispozitivelor de rigidizare. 14.24. Deformarea n ogiv sau n form de par, uneori simetric, este cea mai des ntlnit la lucrrile drepte sau puin oblice. La lucrrile foarte oblice acesta deformare nu mai este simetric i adeseori nu se mai observ dect pe partea tiat oblic a tubului. 14.25. Deformrile care nu afecteaz dact extremitile tuburilor tiate n form de fluier sau fluier oblic pot apare n timpul construciei rambleelor laterale de sprijin, sau a rambleelor de acoperire, pot apare si n timpul exploatrii lucrrii. Ele pot fi agravate sau provocate n cursul construciei prin folosirea utilajelor grele de compactare n apropierea imediat a extremitilor tubului. 14.26. Gravitatea deformarilor mentionate depinde de amplitudinea lor i de importana altor tipuri de degradari (degradari la nivelul mbinrilor longitudinale n special, ca fisurri, ruperi de table,..).ce le insotesc.

h) Deformari in plan vertical 14.27. In cazul lucrrilor hidraulice, ridicarea unei extremiti din amonte a tubului (atunci cnd este n relief faa de taluz) este caracteristic unei insuficiente rezistene i a rigiditi acestuia fa de subpresiunile care l solicita (n special lestare i ancorare insuficiente). 14.28. Extremitile lucrrilor hidraulice sunt n general supuse unor subpresiuni a cror diferen fa de presiunea hidraulic exercitat pe partea interioar a peretelui este cu atat mai mare cu ct viteza apei este mai mare.

112

Figura. 47. Ridicarea unei extremitati in relief la o lucrare hidraulica in

sarcina. 14.29. In exploatare, aceste deformri au tendina de a se accentua rapid prin efectul hidrodinamic al curentului. Degradarile de acest tip pot duce la scoaterea din serviciu a podetului. 14.30. Extremitile tuburilor tiate n fluier sau n "fluier oblic" urmnd planul taluzului sunt mai puin sensibile la aceste subpresiuni, dar adesea, n special pentru formele joase, fenomenul descris mai sus se poate declansa sub partea central a radierului, cnd acesta prezint o rigiditate insuficient i cnd nu este ancorat corespunzator. j) nfundri, guriri i degradri locale ale tuburilor 14.31.Pereii tuburilor metalice pot prezenta degradari locale de tipul: nfundturi, guriri ale tablei, ruperi sau alte degradri. Gravitatea lor depinde n mare msur de ntinderea lor, localizarea si de prezenta altor tipuri de degradari. Dintre cauzele care le pot genera se pot meniona: - circulaia utiajelor de antier pe un tub neacoperit sau insuficient acoperit n rambleu, care poate fi cauza unei nfundri mai mult sau mai puin pronunat i mai mult sau mai puin localizat pe culmea tubului; - loviturile utilajelor contra peretelui, care se pot produce n timpul executarii rambleelor laterale (nfundri locale, ndoirea tablelor, ruperi sau fisurri ale tablelor,..); - un aport masiv de pmnt lng peretele unui tub n timpul construciei laterale, care au ca efect o aplatizare sau o nfundarea acestuia;

113

- prezena lng peretele tubului a unor corpuri dure naturale (blocuri dure sau stnc n terenul de fundaie) sau aduse (blocuri stncoase n rambleurile aduse, cale de lemn, prghii sau alte obiecte dure "uitate"...) - ocurile vehiculelor circulnd n tub n pasajele inferioare rutiere (deformare sau rupere local a tablei la extremitile lucrrii, smulgerea buloanelor n relief,..) sau ocuri ale unor corpuri plutitoare pentru lucrrile hidraulice cu extremitile insuficient protejate; - deschiderea unei guri sau a unui an ( Fig. 48 )n imediata apropiere a peretelui unui tub ncrcat pe culme (lucrare n construcie sau n serviciu) i n mod mai general execuia ru condus a unor lucrri n zona de influen direct a lucrrii sau reparaii efectuate asupra acesteia.

Figura 48. Deschiderea unui an n apropierea imediat a unui tub. i) Coroziune. 14.32. Coroziunea este produsa de agresivitatea mediului si/sau mbtrnirea oelului. Pentru tuburile metalice, ea se manifest n special cnd galvanizarea i eventualele acoperiri de protecie suplimentar nu mai asigur eficient rolul lor, prin degradare natural sau accidental. 14.33. Coroziunea este mai accentuat n anumite pri ale lucrrii mai expuse agenilor agresivi i este agravat din anumite cauze din care cele mai des intalnite sunt: - prezena n jurul tubului a unui material agresiv fa de oel, care rezult cel mai adesea dintr-o greit alegere a materialului de rambleu (sau de punerea n lucru a unui material neconform cu cel prescris n contract);
114

- infiltraie de ape agresive (defect de drenaj) provenind n special de pe platforma rutier suportat de lucrare (ape ncrcate cu sruri de desgheare, de exemplu) sau de la calea de circulaie care folosete tubul, pentru anumite pasaje inferioare nehidraulice; - circulaia de ape agresive n tub (lucrri hidraulice) care poate fi consecina evoluiei calitii acestor ape (instalri de uzine,..); - insufuciene de ntreinere a dispozitivelor de protecie (radiere de uzuri acoperiri,..); 14.34. Coroziunea oelului, care antreneaz o pierdere de rezisten a peretelui,( adeseori inegal repartizat), poate fi n mod direct la originea avariilor caracteristice unei scderi locale de rezisten a acestui perete (deformri accentuate, ndoire a tablelor,..) k) Abraziune - coroziune si afuiere. 14.35. Degradarile de acest tip se datoresc aciunii directe a apei i a particulelor de sol pe care aceasta le poate transporta, apar numai la anumite pri ale lucrrilor hidraulice, n special la taluze, solul de fundaie i lucrrile de capt, dar i la radierele de uzur i acoperirile de protecie. Aceste degradari nu sunt specifice tuburilor metalice, dar ele pot fi la originea celor care afecteaza peretele acestuia cand devin prea importante (deformri la capete, coroziune i accelerarea coroziunii prin nlturarea produilor de coroziune care formeaz strat protector, ..) .
LUCRARI DE INTRETINERE

14.36. Repararea unui tub metalic este dificil de realizat. Se va da cea mai mare atenie la pregtirea, la realizarea i la supravegherea lucrrilor. 14.37.Se va evita sprijinirea provizorie sau definitiv a unui tub, mai ales atunci cnd deformrile nu sunt stabilizate. Sprijinirea este o construcie rigid a crei prezen are un efect necorespunzator asupra tubului elastic.
115

14.38. Lucrarile anexe (pereuri, radiere, drumuri, echipamente) au un caracter specific si se realizeaza conform reglementarilor in vigoare. 14.39. Lucrarile de intretinere a tuburilor metalice sunt de regula de tipul: a) Schimbarea uneia sau a mai multor plci metalice. 14.40. Lucrarea se executa atunci cnd degradarile sunt locale i nu afecteaz decat cteva plci ale peretelui tubului, nu este totui posibil, n general, dect pentru plci de capt, uor accesibile, sau pentru plci aflate la coama tubului, cnd acesta este acoperit cu o mic nlime de rambleu (acces prin excavare n rambleul de acoperire). Dac n acest caz, degradarile constatate se datoresc unei nlimi insuficiente a acoperirii. 14.41.Se va urmri ca terasamentele s nu duc la solicitri capabile s provoace deformri, sau chiar degradari mai importante tubului. Inainte de demontarea plcilor, plcile adiacente vor fi rigidizate sau bulonate la nevoie, prin dispozitive provizorii. 14.42. Umplerea excavrii se va face cu material extras, sau cu material adus, compactat pentru obinerea unor caliti echivalente cu cele ale rambleului existent, niciodat cu beton. b) rigidizarea unei extremiti deformate 14.43. Se poate proceda la rigidizarea unei extremiti deformate, fie prin adugarea unui dispozitiv special prevzut n acest scop sau printr-o lucrare de capt (n general pereu de rigidizare), fie printr-o modificarea geometriei acesteia i o reprofilare a taluzului. Aceste operaii necesit n general nlocuirea plcilor prea deformate. 14.44 Extremitatea tubului trebuie degajat pe o distana suficient pentru a evita ca demontrile succesive de plci s nu fac s progreseze deformaia nspre corpul tubului.
116

Cnd se are n vedere construirea unui pereu de rigidizare, se vor lua msuri (n special de rigidizare provizorie) pentru a evita deformarea noilor plci aezate, naintea execuiei definitive. 14.45.In aceeai ordine de idei se poate proceda la o ancorare (sau la lestarea) radierului de capt al unui tub, dac se constat c se amorseaz ridicri. Aceast operaie necesit n principiu punerea n uscat a lucrrii sau a unei pri a acesteia, care se va realiza de exemplu printr-un mic tub sau o eava care s intre n lucrare i mici batardouri de pmnt la capete.

c) Cmuire parial sau total a lucrrii 14.46. In situatia in care peretele tubului prezint o rezisten insuficienta, sau degradari importante i nu se poate proceda la reconstrucia lucrrii prin debleere (rambleu la culme prea mare, mari dificulti de ntrerupere a circulaiei pe cale etc), se procedeaza la cmuirea interioar, total sau parial a lucrrii cu un alt tub (metalic sau din beton), pstrndu-se un spaiu inelar suficient ntre cei doi perei pentru a permite umplerea corect a acestui spaiu. 14.47. Este de notat c o cmuire a lucrrii poate reduce n mod sensibil debueul su hidraulic i gabaritul. In plus ea poate fi ineficient dac o remediere nu este adus la cauza principal a avariilor. Astfel de exemplu, camauirea unui tub metalic cu un alt tub metalic este insuficient dac nu sunt luate msuri pentru a ndeprta cauza avariilor, atunci cnd acestea se traduc printr-o coroziune anormal n peretele lucrrii. 14.48. Cmuirea se poate face cu un alt tub metalic, dar este de asemeni posibil s se folosesac tuburi din beton, n special cnd forma i dimensiunile lucrrii existente se preteaz la aceasta i cnd nlimea de acoperire nu este prea mare.

117

14.48.1.Lucrare de camasuire trebuie conceput i dimensionat ca sa reziste singura (fr a ine seama n special de o reacie lateral a terenului) la solicitrile induse de rambleul de deasupra ei. 14.48.2. Adoptarea soluiei tehnice cu tub de beton poate prezenta un interes cu totul deosebit cnd cauzele principale ale avariilor sunt direct legate de calitile mecanice sau electrochimice ale materialelor ce constituie rambleurile tehnice la care este n general foarte greu sau chiar imposibil s se remedieze 14.48.3. In anumite cazuri se poate avea n vedere turnarea pe loc a inelului din beton, peretele tubului metalic existent putand servi de cofraj exterior. 14.49. Amplasarea noului tub, umplerea spaiului inelar ntre cei doi perei i eventual msurile speciale ce se iau la capete, n special cnd trebuie s se asigure solidarizarea unui nou tub metalic cu lucrrile de capt existente, sunt operaii dificile. 14.49.1. Materialul de umplere utilizat trebuie s fie lucrabil i s nu fac priz. 14.49.2. Se va adopta un mortar fluid cu dozaj slab de ciment, introdus prin mici perforri practicate la partea superioara a noului tub sau prin "couri" executate n rambleul de acoperire, (atunci cnd acesta este de grosime redus). d) Demontare i reconstruire parial sau total a lucrrii . 14.50.Demontarea i reconstruirea parial a lucrrii, obinute prin debleere apoi prin nlocuirea tubului sau unei pri de tub, printr-un alt tub sau printrun alt tip de lucrare, este o operaie care este recomandata atunci nlimea la partea superioara este destul de redus. 14.51. In cazul in care lucrarea de nlocuit este tot un tub metalic, refolosirea de plci (sau de tronsoane ntregi din tubul existent) nu este posibil dect dac acestea nu prezint nici o degradare capabil s duneze calitii acestei lucrri.
118

cand

14.52.Se va acorda o atenie deosebit la execuia lucrrilor de terasament i n special la debleere, care trebuie executat cu grij pentru a evita deteriorarea acestor plci. 14.53.Lucrarile se vor executa n mod simetric de o parte i de alta a tubului. e) Tratarea umpluturilor existente prin injecie. 14.54.Cnd cauzele degradarilor (aplatizarea capului tubului ,cu nfundarea eventual a plcilor de colt) sunt direct legate de o insufucien rigiditate sau de o rezisten mica a terenurilor din jurul tubului, se va proceda la o tratare a acestor terenuri prin injecie. Aceast mod de ntrire a lucrrii este variabila in functie de natura terenului si a produselor de injecie folosite.

Anexa 1 Caracteristici ale sectiuni transversale pentru tipuri des intalnite de corugare Materialele utilizatepentru realizarea podetelor au sectiuni transversale precum cele aratate Figura B1.2 pana la Figura B1.5. Sectiunea transversala poate fi circulara sau dreapta dupa cum este aratat in figuri, acest lucru inseamna ca sectiunea transversala poate fi caracterizata de grosimea placii de metal, t, inaltimea profilului, hcorr, lungimea ondulatiei, c, raza de curbura R, unghiul, , si lungimea tangentei (zona dreapta), mt. Intre acesti parametrii exista relatii geometrice, astfel ca a si mt pot fi calculate pornind de la anumite dimensiuni conform relatiilor:

Tipul profilului
119

mt

125-26 150-50 200-55 381-140

0,595 + 0,015t 0,856 + 0,015t 0,759 + 0,010t 0,859 + 0,003t

21,0 1,62t, t 5,0 34,2 1,88t, t 7,0 37,5 1,83t, t 7,0 115,1 1,273t, t 7,0

Tabelul B1.1 Caracteristici ale sectiunii transversale a si mt pentru diferite profile prezentate in Figura B1.1 Figura B1.4. Datele sectiunii transversale sunt date pentru diferite grosimi ale placilor metalice1 in Tabelul B1.2 pana Table B1.5, dupa cum urmeaza: Tabelul B1.2: Tipurile de profile cu corugatie care are lungimea ondulatiei (c) inaltimea (hcorr) = 125-26, care sunr des folosite pentru tuburi cu corugare elicaoidala, vezi Figura B1.2 Tabel B1.3: Tipurile de profile cu corugatie ce are lungimea ondulatiei (c) inaltimea (hcorr) = 150-50, vezi Figura B1.3
1

Grosimea tablei metalice nu include stratul de protectie coroziva.

Tabelul B1.4: Tipurile de profile cu corugatia cu lungimea ondulatiei (c) inaltimea (hcorr) = 200-55, vezi Figura B1.4. Tabelul B1.5: Tipurile de profile cu lungimea onfdulatiei (c) inaltimea (hcorr) = 381 140 (asa numitele SuperCor), vezi Figura B1.5. Daca se cunosc valorile parametrilor c, hcorr, R, mt si , aria, momentul de inertie si modulul sectional plastic pot fi calculate conform urmatoarelor ecuatii:

120

Modulul sectional W si raza de giratie i sunt date de relatia:

Flambaj local Profilul corugat ales trebuie sa fie verificat impotriva aparitiei fenomenului de flambaj local. Aceasta verificare se poate face folosind relatia:

Unde mt este lungimea tangentei profilului corugat. Reducerea a fost propusa de Cary (1987). Conditia este ca Mucr Mu. Ecuatia (b1.h) este reprezentata in Figura B1.1, unde raportul Mucr / Mu este reprezentat ca o functie dependenta de grosimea metalului din care sunt realizate profilele din Figura B1.2 pana la Figura B1.5.

Corugare trasnversala Daca este utilizata asa numita corugare transversala, se va putea folosii urmatorul factor de reducere daca nu se dovedeste corecta o alta metoda pentru a determina capacitatea profilelor corugate: Mucr = 0,6 Mu

121

Aceasta reducere este valabila pentru t 5,0 mm. Pentru grosimi mai mici ale metalului, factorul trebuie determinat.

Figura B1.1 Datele secionale pentru podetele din tabele. Figura arata datele sectiunii pentru o tabla de tip 200-55 cu grosimea de 2,95 mm. Datele profilelor Parametrii sectionali pentru diferite profile sunt dati in mm, mm2/mm, mm3/mm si mm4/mm pe unitatea de lungime a tubului.

Figura B1.2 Dimensiunile profilelor tip 125-26. Acest profil este de obicei utilizat pentru tuburi boltite cu corugare elicoidala.

Figura B1.3 Dimensiuni profile tip 150-50.

122

Figura B1.4 Dimensiuni profil tip 200-55

Figura B1.5 Dimensiuni profil tip 381-140 (superCor).

Tabelul B1.2 Profile 125-26: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I (mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z (mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t (mm).

Tabelul B1.3 Profile 150-50: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I (mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
123

(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t (mm).

Tabelul B1.4 Profile 200-55: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I (mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z (mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t (mm).

Tabelul B1.5 Profile 381-140: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I (mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z (mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t (mm).

124

125

Anexa 2 Determinarea parametrilor terenului Modulul tangent de calcul pentru umplutura structurala poate fi determinat conform acestui manual prin doua metode diferite. Metoda A este o metoda simplificata unde singurul parametrul necesar ca data de intrare este gradul de compactare relativa (RP). Metoda B este o metoda mult mai exacta unde sunt necesare a fi introdusi mai multi parametrii geotehnici. Valoarea modulului va fi mai mare in cazul metodei B, dar pentru aplicarea acesteia este nevoie de o cunoastere mai buna a naturii terenului. Metoda A Aceasta metoda se bazeaza pe informatiile referitoare la tupul materialului, gradul de compactare si suprasarcina exercitata de terenul ce acopera structura (dat prin grosimea stratului de acoperire), si foloseste relatia:

Aceasta ecuatie are la baza principiile Duncan ( 1978), si este aplicabila pentru terenuri clasificate ca SP(=nisip clasat slab), GP(= pietris clasat slab), SW (=nisip clasat bun) si GW(= pietris clasat bun). S-a considerat adecvat ca valorile considerate sa fie mai mari pentru clasele de siguranta mai mici. Astfel va fi folosit un coeficient partial al materialului de 1,3. Rezultatele calculelor pentru diferite grade de compactare si diferite adancimi sunt reprezentate in Figura B2.1

Figura B2.1 Relatia dintre modulul tangent si grosimea stratului de acoperire pentru diferite grade de comapctare realtiva conform metodei A simplificate, pentru clasa de siguranta 2, gn = 1,1.
1

Gradul de compactare RP din ecuatia (b2.a) reprezinta valoarea din incercarea Proctor standard, RPstd. Pentru materialele folosite pentru umplutura din jurul podetului, relatia dintre valoarea Proctor Modificata si Proctor Standard este aproximativ data de: RPmod = RPstd 5%. Metoda B Metoda B are la baza un analiza detaliata a materialului din umplutura structurala si pentru care sunt necesare urmatoarele date de intrare: Granulometria particulelor (d10, d50 si d60) Gradul de compactare (densitatea in stare uscata si desitatea maxima in stare uscata) RP = 100( /
opt)

si

Starea de eforturi din terenul inconjurator calculata folosind impingerea pasiva a pamantului la o adancime egala cu grosimea stratului de acoperire plus H/2. Daca este folosita metoda B, se presupune ca caracteristicile alese ale pamantului sunt verificate pe baza masuratorilor in fiecare caz. Modulul tangent este determinat parcurgand urmatoarele etape: Indicele porilor este calculat folosind ecuatia

Unde

este considerat a fi egal cu 26 kN/m3

Raportul modulului este calculat ca

Unde coeficientul de neuniformitate Cu este calculat ca

Puterea efortului este calculata ca

Unde valoarea lui d50 se introduce in mm. Valoarea caracteristica a ungiului de frecare interna a umpluturii structurale este calculata ca

In ecuatia de mai sus relatia dintre densitatea relativa si gradul de compactare este presupus sa urmeze realtia ID = (RP-75) /25 cu gradul de compactare determinat prin incercarea Proctor Standard.

Modulul tangent este calculat conform:

Dupa introducerea lui Rf = 0,7, pa = 100 kPa si a starii de eforturi echivalenta presiunii pasive a pamantului la nivelul imediat sub punctele de pe directia de 45 de grade, se obtine

Valorile obtinute prin cele doua metode sunt reprezentate in Figura B3.2 pentru anumite date de intrare.

Figura B3.2 Comparatie intre modulul tangent calculat folosind metoda simplificata si metoda mai exacta. Pentru a putea realiza comparatia, s-a presupus in ecuatia (b2.a) ca H = 2 m. Clasa de siguranta 2 este data de n = 1,1, m = 1,3, Cu = 10 si d50 = 20.

Anexa 3 Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii.

In timpul realizarii umpluturii, presiunea pamantului ce solicita tubul are ca rezultat o ridicare a coronamentului. Acest lucru duce la o reducere a grosimii stratului de acoperire pentru o anumita valoare a distantei dintre partea inferioara a tubului si nivelul suprafetei drumului. Aceasta e una din conditiile ce fac parte din principiile de proiectare si nu reprezinta o problema decat prin faptul ca este redusa grosimea efectiva a stratului de acoperire. Daca grosimea stratului de acoperire este redusa, acest lucru poate afecta distributia incarcarilor din trafic. Se va lua in considerare acest fenomen prin introducerea unei grosimi reduse a stratului de acoperire conform relatiei.

S-a considerat o valoare aproximativa pentru sageata coronamentului. O analiza mai exacta se poate realiza prin:

Parametru fh este reprezentat pentru anumite valori in Figura B3.1. Este important ca in ecuatia (b3.b) sa fie folosit Es si nu Esd. Ecuatia (b3.b) este valabila numai pentru profile inchise, profile unde tubul poate fi tensionat cand coronamentul se ridica. In cazul podetelor cu o placa la partea inferioara, efectul de inaltare al tubului poate fi neglijat atata timp cat peretele metalic este fixat in fundatie vertical sau cu o panta spre exterior. In cazul profilelor cu o panta spre interior a peretelui metalic ce face legatura cu placa de la partea inferioara, inaltarea coronamentului poate fi calculata ca fiind o patrime din valoarea obtinuta prin ecuatia (b3.b).

Figura B3.1 Diagrama pentru determinarea inaltarii coronamentului in timpul realizarii umpluturii.

Anexa 4 Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor conform Boussinesq

Conform Boussinesq, distributia incarcarilor sub incarcarea punctiforma poate fi aproximativ calculata (vezi paragraful 4.3.5, ecuatia (4.i)) folosind expresia:

Unde P este incarcarea concentrata, hc reprezinta adancimea de al nivelul solului si s este distanta de la punctul de exercitare a fortei concentrate pana la punctul unde se doreste calculul presiunii. La proiectarea unui podet, presiunea verticala ar trebuii convertita in incarcare echivalenta liniara, cu ajutorul ecuatiei:

Cele doua ecuatii presentate mai sus vor fi folosite pentru exemple de calcul, cele trei cazuri de dimentionare folosite in normativul suedez de poduri si cazul principal din Eurocode 1.

a)Sectiune longitudinala Figura B4.1 Grupa de incarcari de tip 1

b) Sectiune transversala

Pentru a putea analiza un caz de incarcare mai generalizat, incarcare este presupusa sa ia forma din Figura B4.2. Pentru rupa de incarcari de tip 1 se considera urmatoarele dimensiuni:

Figura B4.2 Un exemplu de incarcare pentru care presiunea intr-un anumit punct (x,y), la adancimea hc, urmeaza a fi calculat. Se va alege calculul presiunii in punctul (x,y) la adancimea hc. Se presupune ca incarcarea poate fi calculata ca fiind punctiforma, ecuatia (b4.a) devenind:

Unde si reprezinta distanta dintre punctul unde presiunea verticala va fi calculata si centrul de greutate al incarcarii. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.3 Figura B4.5, unde incarcarile au fost considerate punctiforme.

Figura B4.3 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei x cu y = 0 cand incarcarea punctiforma a fost considerata 1kN. Presiunea verticala de-a lungul unei axe paralele cu axa x, dar la distanta de 1 m de aceasta, si anume chiar sub pneuri este reprezentata in Figura B4.4.

Figura B4.4 Distributia incarcarii la diferite adancimi hc, de-a lungul axei de sub osie, cand incarcarea concentrata este considerata 1 kN. Dupa cum s-a asteptat, valoarea maxima este obtinuta la x = 1,5, desi diferenta dintre valorile extreme din x = 0 si x = 1,5 este mica. Daca exista o incarcare suplimentara de la o banda de circulatie adiacenta, cazul y = 2 va fi analizat, adica o banda adiacenta chiar langa zona unde a fost calculata distributia incarcarilor. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.5.

Figura B4.5 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei lateral al 3 m fata de un rand de pneuri, cand incarcarea concentrata a fost considerata 1 kN. Ca si in cazurile anterioare, incarcarile concentrate au fost considerate incarcari punctiforme. Daca distributia incarcarilor este considerata, atat presiunea verticala cat si incarcarea liniara echivalenta sunt reduse conform reprezentarii din Figura B4.6. Dupa cum se astepta, distributia incarcarii are un efect mic in cazul grosimilor foarte mari ale stratului de acoperire.

Figura B4.6 Reducerea incaecarii echivalente distribuite liniar pentru grosimi mici ale stratului de acoperire, cand efectul distributiei incarcarilor este luat in considerare.

Daca se considera acest rezultat si calculand incarcarea liniar distribuita echivalenta pentru cele trei cazuri ce sunt relevante pentru podetele de sub o cale rutiera, rezultateul ar fi cel reprezentat in Figura B4.7. Grupa de incarcare 1: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de incarcare 1 corespunde la 3 osii de 250 kN toate pe aceeasi banda de circulatie si 3 osii de 170 kN fiecare pe cate o banda de circulatie adiacenta. Grupa de incarcare 2: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de incarcare 2 corespunde unei osii de 310 kN pe o banda de circulatie si o osie de 210 kN pe o bande de circulatie adiacenta. Grupa de incarcare 4: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de incarcare 4 este alcatuita din 3 osii de 325 kN fiecare in cate o banda de circulatie. Efectul benzii de ciruclatie adiacenta este neglijata conform conditiilor din Bro 2004. In Figura B4.7 a fost luata in considerare distributia incarcarilor.

Figura B4.7 Incarcarile distribuite liniar echivalente pentru cele trei tipuri, in functie de grosimea stratului de acoperire. S-a luat in considerare si amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii. Incarcarea distribuita liniar echivalenta conform Eurocode este reprezentata in Figura B4.8 si Figura B4.9

a) Sectiune Longitudinala b) Sectiune transversala Figura B4.8 Model de incarcare conform Eurocode.

Figura B4.9 Incarcarea distribuita liniar echivalenta pentru modelul de incarcare conform Eurocode fin Figura B4.8. S-a luat in considerare amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii.