PREREEREREER ESE ES BS SS 2 J Aurel SIMBOTEANU TEORIA ADMINISTRA TIEI PUBLICE SUPORT DE CURS Aprobat de Consul 4FHISO3 Fault Ret Inerationae Stine Politics Admuntrative ‘CHISINAU 2008, CEP USMcau asa 075.8) S864 ILucraea este recomandatt spre editre de. Catedra ‘Sing Administrative Ge Comisia de Asigurare a Call ‘in cadrul Focus Relat Ieternaponae, Sint Polite gi ‘Administrative 2 Universiti de Stat din Moldova Recenzents Valen Mosneaga, doctor habitat in in police, profesor universe ‘Sergu Cornea docte a simte police, cobfeeniar niversitt Desererea CIP a Camere Nagionale a Cari Simboteanu, Aurel Teoria Administ Publie:Suport de curs / Aurel Simboteama, Univ. de Sat din Moldova. Fac, Rela Intemational, Stine Pol tice $1 Administrative. Catedre Site Adminisuative - Ching: CEP al USM, 2008,-221p. Bibliogt: p.193-199 (110th), 50 ex. +100 ex. ISBN STR avISTOTITS (PAure! Simbotesn, 2008 “USM, 2008 ISBN TSSMISM-TES ‘CUPRINS Profi Foreword Tpemeoaie. 1. Objectul de studi 9 tvoarelediseipinet Teoria Adair ih 1M Origins i evolu administer ca fenomen Social. Paticala- rig adminis public i administatel private 1.2 Rolultearietadunistate in stuliereafenomenulul admin ‘tay. Teoria Administra Publica sig obec de std. 13. Metodele de exetare gi analiza fenomenull admunistat YA Iavonce discipline! Teoria Admintiratiet Pblie ‘Local rola administrate publice sistem soclalglbs 21. Concept de societate st sistem socal. Sistema socalglobal {¥admiisratia pubes 22 Inteactunes due administafiapublied isa. Premisele de agariea saul $2 administra pubice 23, Pune staul. Adminstapa public gi execitarea func ‘scout a saul, 24, Rolul administutil public in exerciare puter de sta. [IL Evoluga vistnilor conceptualeprivind administratia publica 3.1. Viauns ptnd guvernaren somuntilorumane in glndtes po lise insintior din umes anes, 4.2, Gindiea plies privind vicimle acuprn soul de guveraate Sin epoce Renter din ea a umissrh 3.3. Problemele exerci! govern in datinele pois liberal ensevatoare, mars sel deme 5.4, Esena confmutl vizunlorconcepusleprivind wnganizarea ‘5 functionarea guvernai ainsi public in sec al es ‘Hendnjele nestor vin nepal, V. Constituires i dexvoltarea tinge administra 441, Conti isorce ft premisele constitu stings adminsva Precursor sine administra an 2» 31 3 a 3s 8 40 8 “42, Preluaren gi dezvoltaren stated administraiei im spatial ‘43. Desvotares ine admis in espa sca 444. Carctent nterdisciplnar al sntel administra, interactune eieuale ain '¥. Teo clasic $f contemporane prvind adillstratia pubict Si Teorte birosrapie tf Max Weber. Biroraia ca forma supe- oar de organizae activ sstupih 132 Management oii a ui Frederick Tey, voll i acon ‘oper administrate ca proces $3 Prnvipile de orgaizare gi fancionare&adminstapel publice in concepfile ui Heary Fayol S14 Tearilecontemperane privied adminitatia public: tora Fesuselor umane; teona dezvolr ergunizaionale;teoria con- tingenter, Vt. Organizaven adminstratiet peblice (Structura administra {il public) (61, Notanea de sistem al administra publice Ceri de oreae nizate a administrate public (62, Sisemol administrate! public ceniale porte ei cu pu- tereaexccutiva 65. Sitemil aininistapiepublice locale, paticalartaple orga: iz fetont tu 6:4, Forme de oraniare adminis pubce: cemalizaren,con- fenirre,desconcentraee, descentalizata, scr limite or ‘VIL. Sistema de relai in administratia publicd 771. Natura ipuie de rela in care sit implicate orzancle adie siseait publce 512. Relai In cade sstemuli de adminis publics 73, Reale organelor administrate publ cueleranteexteroae siseml de administrate 54 Interdapendenta dine formele de ogenizare 4 administra publie, gal de democratizae a Soot Spurle de relat existent administra publi 8 8 a VIL Principles fanetill administrate publice f.1, Notes de prinips, Suporte 4 plea prin ada isi! pubice £2. Principe generale le administailpubice 53. Principle special ale administrate publce 4, Fonstle administrate publice,clasfeaes 9 contautl le 1X, Ssteme (models) internafonate de administrate publick 91, Factor afuanbil asupea forma sistemelor de adminis tie bli suport lor doctrine 52 Sistem continental (ance) de adminis publics 93, Sint de aministraje anglo-saxon anc) 944, Paniculantile sstemelut mist (geman) de administrate publica 1X Organizaren administrativs a tertorulat MLL Plitca de stat in demenial organi tert -parte on ponent a erganizii administrate publie 102. Cater de organizareedminsratv-tertoral satu 103. Clasifeaea untporadminsta-teritrile 10-4 Infuena organiza tdministai-teitrale apna efcientet mins! publice XL. Autonoma local, local i roal public. 11.1 Ese conta! sutonomie! oval. Niccnismle dele ee atibatt 11.2 Autonomia Toca” expresiea capacitor comunitiir lo- cle de se administra de sine stator 11.3 Carta ewropeand:exerciil eitonom a pur oeale~ doc nen relate pivind aurenomta local 11-4 Fundamentaeaconsttuponala legal autonomic Locale in sistomal admnstratil XU. Resursele administrate pablice 12.1 Ansambul resurselorneeesare pera factonarea adminis rae publc,iterdopendents dite ele 12.2 Insets restselr materiale fn faniowarea administra publce 103 106. ut 2 ua U6 us 4 135 17 10 ua 148 912.3, Resurele finaeiare sl administra pblise 12.8 Roll fancile resurselerinformationle pblie i adminsateh XML. Servicio pubic sf politica de personal in adminstragia publics TS't Roll 3 ce Yesursclorumane in adniseapa public 13.2, Strctra Servis public ge aportrle Ia cu admins publied 13.3, Stattl juridical funciona public 13-4 Connatul st isemmdtaten pole de personal in ads ‘ea plied XIV. Controta in sistem administraii publice 11.1, Ese, misinile controll i fer administrate public evi Sah de exerts Ia 12. Forele si metodele control! de tat in admaisratia publ 143 Insite suet specialized contol 1a, Natra gi pardculantaple contol obytese in sera ad sista publice XV, Adhainistratia publics inteyrarea europeans 15.1. Dimonsioile prospectarea aministate publi 15.2, Concept de rerganizae,reformare i moderizae #sdmi- nistatet publice m contextul tanzies gal proceselorintegra- fioniste 153. Caractere i tending tn evoluia modlull european de administrate 15a, Planul de Asian’ Uniunca Buropeand~ Republice Motdova si prevederile de ajstare a adminisvatietpublice fa standardele europene Bibllogratie Anext 159 162 166 mm 74 176 ial 183 87 is 180 im 198 21 209 PREEATA 2 Stagrma igre reais Eee ta nicbeigeeee tga Sen aire gter teenies Seccnagencteerstes npr nines SEucenens ee Sane cetrnttatconeaasa Seeman aerate aan ee sen yeaa ere ear erie een em ys debian nen eae Srehen bias rian at ees Smear eee Eayiancatecnmowian era Ti es art, prone nn eS ooo ee oe ieee nets See oe aaes ae eee rach SSNs rte cbc See itnnastins sarmnaraan peice cence ean ene ‘shir aoe eh oes yecnancraacnes ne concept de scr confit ali vam spe Deena en ceed abe ocr oot enone in arc lagrniemomeger sre Singer "Vea Ca Stee a Pind Stine Admire dn Repacn elie, 008 2 wee Swesigue aaparea prance invite superior din eet doen lx onl cuopene, cena oe sur pra omen pra eres = ae Ei, acon gpm else, io wax no ape pace, Cru nti. Fear Adri! Publi” ropa oat, xe © isc dames previa Se Staadvdl oralizat de Paul ivan, pes suapl speci admitted” Casal ee mmo acti air be ake ns dec, In egies tere ‘cocepn fara item competent speci pent done St siminster pobb cae erat borden stench proces insta, concperen foci i foul samira! pulice bsnl eva gal ia st conte Canal cp rsp confine formulas 9 retines evel esi fm amanble: Tae “marred pir de tegray,precim al obi feceemen pare Contnat neo cueexpes ap lca stdeaths cnanes ries cota inate! pubic et fame soci, sence Tei e oles deren exis factor ie cone a ei ac ‘i amiistrave Conn acum compete errata cr hai spiis 8 Smeal proces din anata publ 5 ines boeie spa sport chen! sets ia adminieve seule cna cae pert den ste antecee i verfeare coy fupte g apeate Compercetor frm toma expecta, prea 830 Pretend ol pace, de probel de eau ans fal a spine Rept, Foc conine ese ecomandae senior pene nour, nai ule nel Wer niu vedetea pee ‘Ste seminar etre acti de evalu Find pede ral in, pen sues spect, Ainsraie reed Sat tanta tpi Ros Molo ce fpr poste real flr peta fnenar pb Ty exer, eal Feces de ire conti acest, pec Peo Rh, en care PEER erie ‘Te dermocraticevohton of the pti syste, the ttinalization of ibe sew soil eaenshps a ts independent ste cnditons, publ aden "unsooasons this period, po-buopean spats of he Ruble of Ma ova, impose the necessity of the aden concen roping the raising of oe bl ran dept io ate cet Gmina coun Wo From the cynics of he nt entry, nthe Repl of Molo ple tal evolution ffamework cade the ple aetaton scfm ne ‘ide! tat trasfoonaton succes ll Social Mi ses il spend on the be servant competes vel ‘Among the meatres of public administrator new taining bung system ase nloded oto al, he Academy of Public Adanistation State ue he (Goverment ofthe Repic of Meliova opened in 1953, ané emg 2003 in Academy of Public Adminiseaon, ofr ofthe Preadet of he Repblcof| Moldows Ramey in hs tain here was rested mtol Center fp ‘dination sat poly, the taining of pubis sevice al a the poveing ‘the mebodblogial sad sce backsound for pliers stv. ‘hx wat etal il nd sons tang se rb Pl Tbe ndmintaion tansormaion pocsis, continously impose the ‘ee fren cil servan gereraton formation, et sien promt "andr magia aap and fo ere coins ineversiy of th SGoocrt proces in sci). This aewark icles public adnan ‘a taining eteason, followed in the st cad, hy oterwiveree athe Republic of Moltove, lcludg Motto ‘Sate Univer), which plays prt olen te we "he Ruble of Moldova joined the ologa Process un 19 May 2005, wich ilies a ecoscptainon of th screen ad rr ne gh sluaton aes tn ort wo ase rasnatly conten fem the loge pt of ‘ie athe profesional formstion nthe publi ndounontn ae, wal 2 the taining proces equsenens and conseate sompetuce fomaon eseey foracivl savant thre wa elaborated "Phe profrtonel and wc sada (Fhe spc wth a tery gre nubs" hich mst ‘teeth requirements of he Eeopean wives eat level Ii buted ‘tough «void theoretic eaching a Well the ealtvaton of the rata bie a the fie sect, The normative course ,Public Admiisaton Tuory” i fundamental sb Jct pula by the mentoned Sundud and Edson Pan for te stentssto spcisize in Pubic Administration” The coun i desig on, TERE ier ous othe beoeti prepaaon sd compres sem ‘ontr be spelt public stmsatin, conceiving the plas se Te ‘rpms adoaatice he ool tem, Piper was eben conorace wih he subject Curiam cons al he comers ajectves: ob evel xowledgs, apa, neg ‘aon tell cach topes objects “Fac pi conte dow ston rg public amnion «ci phtpomentn beige ers fo nerd it deveogmeat ea eolion ‘Mise acs tt conc make pubic adinseaton oe eit. The REET owidge and compute wil be fl forthe specs 1 eeeand pbc ninenstate process, wil posvely mem te pest {hyo pb adnan, Reto cch unt hare re evriews ad tet apes which lp te ce ne temas neg she ole fe be ait wich ne cca he te retold plein a etn Wel 1 cfr nt een, Cet popes dhe Ea etn a ey eb Fert cod ofeach unite = bibliography ht fo be costed, ans an ae nian check aod et apes. Mie averse ft alt the pole sma tes ons he Reps of Molo universes tous can be ally fl fr pee [emit ig offer ime funewer® of coming tx elation proces a we ‘Sorcery who arly nerd nhs op sutior nEAHCAOBIE sonows nonuriessod exer, meriyonane ua orion enews Heme ore FO aeTe, "pean © nySsrtot ympansety spovexoaaute aro Hepa npoenponeee yerpesonte Posy Monza npenompexemicr, e207 ‘rere, prey noavuTonur tape Ash oeymectnaeis >ppertaoH ‘dopangcnnnon neaunncecon cnc PeeyGaan Moaaond n 2020" ‘oninoro smpansene crano ovens, ro Senet opeseptnet ijeotpowasit we acex omar oGaceTeto-nomravecm ONO (jaeraancen or yponia vonerextnocraw paeccaaeamenn rap, ‘Cp sparse mop o eon Howod cere Ho NoaoToHNe Wang aw fyGnreore yapareaty, emer 9 neo} onepezhoTepuTiew 1953 ony Axaaensn fyeoeenre Yapaasenn hp Cpunvreserse Posty Sais Matas, peopraiowsn © 2003 Arar TyGinenoro Vepakice ‘Tipe Porson Monaoaa Hero» Tt yew Saeer ‘rece utomranor tsp ne npeeacki (oc) ANpEHEAHON STAN b ‘msern ySmaoro snpasnoni, aeaonenc mapos aw Feysaperec om patil Wie napurnernmectore oGecneven aowTestnoeTh Oprah hanunere yi Gut cosas vous Hon ton Bar ‘ance nepenoararomb nao 3 Soro panne TipeaGpnnearensnc mpeaccuw oGsact" teary SMpHsNeN n= cromtne Tpebar gopuuponain hose Rowaneh eye, choca puma compete yapaneterhte Texto Beene note ‘ouareranocr "Ooonaporia coast MORDTAMEEAN HES ‘Boror womeacr otcuees i pocpene dpeansanoxraronct Rupe sue 1Gaieore yapaseni ew py mew SuaSice Ses, «Ts ‘stew 8 Teejzopeacie Yuhnepemere Manno, 0m roToaro® PA ‘onc aag08 nme ore ympansen rmerex eyes, Tpyceeantenne Pee Masaoga 19 ean 2008 ro ¥ Basonckouy Npoutsey npeonpeseseer veoGxom Mee pepeworpa EATS. cox ‘st Sivansnrepesyniareuelro c6peouman, Geant aracinoro Swesonona copay odjuoen pos sas Gare yopanne ‘npenenenncnevesnouneTeMih Mh ToeyBpeTeSKPAX ea, PDH Gotan. deabenenad mpfeccnonomanea cnawapm fax cnoracng ¢ ‘exc fparonanney ¢ofsacnn aren ypaatenty S90 S07 ‘neon anemone yaroroenm sap att ySstMroro Samer» ‘tpoeton ctauaprese So secraaeterpocpencanm Synauwentasire > ian‘OpeECOH noaToTOBEH neMMANHEOR, 3K MpMAKTON HN ONES acon wopuarnnnah eS ype eTeapu monaco rpomnenute sac fama yc ea, pac Spsamennes.Kype encode, mip) © apna sconce sc Free noeee remnaals atoiodaniorepemtas Smt epee orn © fon an ‘nail rest» oraenancm, Conan yecbnro usta sar soestaaie escapees sempamk etme SOON So Foo zh, sane faxropr,emcaerouie rote a9GeemetOoN Supe Tach eat pment roRpan MOPS MH, PEN rt DOR Tome Pen cCOK ON sepa Pexowmayen cn yay peatioweenaaor tnepmyoosepeae Rw eyseHNeN np neue aut etySrinnioe paste, non YeeGaat ype wee Bue ‘ene at ys pa adn to repao asm | OMIECTUL DE STUDI $1 1ZVOARELE DISCIPLINEL TEORIA ADMINISTRATIE! PUBLICE 0 onsomit de cance soneepnae enone scone aliuea Politics, Bucuresti, 1966 Obieesv Stutierea tome privind obiectal de studi $i evourele disciplines Teoria Administra Pubic ra combats cimoasterea fectrlor care ax condtonataparijia seve siaraiel publice ea fenomen socal 3 idenifeanea pura diiistrate publice private pereeparen misiior Teoriet Administ Public Wy caitote de tnt obit de sta evidetlerea rode in cercetare 9 canes ler fenomenahd adinsra identificaren metodelor de cercetare gi anal fenomeni a irri gi aplcarea for terior i proces de tus nection proc famiiarisarea cu svoarele dsiplinei Teoria Administra Pubic, wlisaren for in ocrivitaaa de stn ix procesnd de cr trivatew admins practic1.1, Origine evolutin administra ca fenomen social. Partiolartile administra! publle st administragil private Adina ca fenomen soil re vigien ip aincurie str (0 penondsfnlangst orn a it lp Une! admit Sst tigontate Erin soci ume, ub nan etfs, 9 Contrib spania admins. Bei Tatoni care noni Sprit dina au fost Tactoral econonte~ decolare soiestitumase de Ia gospodiia ara oop (cosmi) Daas pe chil emf. Acasa {condos scare socket la sparigndifeenteri de aver, cae Tavindl sda axe noe proper are aud inp oll de condor "Fetal social - dezvoaea sconomick a conds aural schirbie de onin soca apart amenior boa s,s le lip gon de oeupapi i gro, mesg, neat a eat a ‘ivi! mone Tow acesea ne vores despre nowhere socal. TFecira poi ~shimbare de orn economist tag dup sine shina tn organzaen pate a south, apar asl stat iste poles. Apeiia stash pespne existena admits Shea pre rain ti ae ‘Atl, pa, pe mast evo soi adminis se const tue intram ssem bine contrat de st, nme x mecanisne de eo scree Sciaen. Adminisajia respons o activi ganz. Pia Sraniaretlepin onsite plniest de fort comune fn cre Hecate povpant aren ol retnorct, sarin i aibuf eoncrte evra einen Din punt de vedere etniogl teens de ada provine de ns ani ce en rin dr, ito. a “x sublnach. dirs spre ua Scop, spe realizarea unt obiet tonal limbiromine xpi verbal! adit prin conde, 4 Cr a emo ada” sa ttalte alr aise tive extent nea sat, secje st serio ea se oeup de problemele $ontative ale etait ss gent ewan. eat de Se Gitte nines ale dei le sce eon. “niiapa ca omen sot pose lifetime Hp (© print clsificne exe impairs abana! administra prod ts intr pic Aen ese fc ta ete cpt ‘cpularni de dni mecnisnelede neces administers ‘Mninisratia privat west wn snp an ae personal o> pra, De eg ee rede a cipira yor poi in se ‘le deste, O stare admire et ela et mod set ‘are poi din pp de manager apn aps ‘copune propre ‘Adminbirata publi went ela ines seer, cn ai socket, ale ndeplinte dlemsor amen cao omnis ie in nivel tational, fee vel regalo Teel Pardee see sents relates adminiseae! police, comune’ mand Topi Ccatonal, reson, aca) frmesztunele ts, orgae, sooce sblitate cu deal de a eanduce din vamce comuni'fe a eae ‘opal com, gnc als readin pia cen pubich exit at semi, precum si deosbit Dinweasendne! mentinan shal spel ct iota public eaeach un poses atin. Ale ti Jeans Tiara e cand active or de un ear esa feet le SA ator dn sical pes daa po Votbind despre deseo vor bliin prima sop die tte pe cre le mdse aese dowd tp de adnate, anne Scop velit unl svat patil de ele admnstaga evo opal saisticerieesult genal al soma, ude de ee ‘Annis pbk In alr de aces anja di ainsi pl lean stat de netonr public, peed el dn admins rat rose cet sat, Fines ftir admins pce se fice ante publi a or loaf a nsttor pvt inn. wept ot vom preocup neal prezeti crs de administra pu Head de cea almisracaze se ea scp eles saiiceres incisll gear al sole Admins pblie poate ean, Subnet acept ‘Administra osructrk repezins md cate sn orn clometele constitve alee reile cnc so nee Ie act In ‘cesses alin cast somes mare “Mini: Ones, Trt Sim Adi, Be, Com, 1956 pg 07 n Administra ca insti reper 0 organza social un aparat iosituionl, died un aprat de fonction care au anumntesarcint share uli Insti administrative iteractioncaat ite ol, Administapia en actottereprezints poces in cae sot implicate insite admiistative, activinile de zi cu 2f ale adminkustir Publis pentru a satsfoce ineresul general al membrilor comune rin wrmare, administata publica reeezints 0 varette de activist ale unui ansambl de organeTnveste prin legislate, in regime pata Public, st adue a indplinite leg, ealizeze valle petice eee si etonomice care exprins intrest general al societi 1.2, Rola tori administrate in stadiersafenome ‘administrav. Teoria Administra! Pulice ‘sind sl obiet dea up cum se cunoaste,ariice domenin deactivate pout ff abondat in dou dimensan: tora (au eoncepmal si prattied (xa ap ‘ats, Adminisratia nu este o except. Pe parca evel adits ‘aii ca fenomen social omeniea a aumulal o Boga expeient peceos Drvindadninsaia pubic. Tas in aceagt timp omeizes a acumult $1 wn hogataesenal terete Sb formé de ton, concope, doctrine, cee tt tncereat expice en, enol administra, sh identifi leptile li de pari, evel 9 de, voltae si argumentezeavanajele ori dezavanael dferilor store de ‘mista, 8 prognozeze sisi modslezeclile de porte eicens ininistrative, ‘Toate aestea au feu posi aorta une sine speciale ments 98 cecstes si si studieze procescle administative. Accanta este inne sministrati componenta ei Tork Adminsrejci Publi, care sree nin dows poste ca in gic abet de a Teoria Adminisoate! Publce cx gm ae ec srcnd efectnrca ‘investigate since privindorgaizares si fuctonares administrate, public, ideatfcarealpititilor de eval ae ia facil eae dee, ‘mind decvolnes, abordarea.allor aspecte conceptale sf octane: Driving administra pubis jeter roll ioctl admins public insite o- iahgobal respect in ustmul polices nites evolia vice coneptil lee i conenporne ‘vig admin pos 5 geiatn dni publie sistema de aii car nt inp atria aiminiatit pbc Siseme intnatonale de admis publics, especte compare ine dete mode adniiotne 3 poral he Resta tale sghsziel adminisenil pli, mcnisele de edniniseare in senile esl, dese adistane sass ha Local si rou contol i activate sdmisamtoa a eee ‘cts in pron ciel admin pete ‘Adninstnia pubic in conten preset de glotlza gi de itegrarcurpean, prooscae aiminiche pois a sini si obit de staiu Port Amma! Public ae urns. furl fine: de ner Cope, de ale nana) a 1.3 Metodele de cercetae i rise aint alii de obiectal de studi, msi posed si metdcle ‘Bis rope decercetre Porting de a spoifil mines patie Somer soca, practic invesigaionals se uiizears s hakterg ot mee] °sissy, opimir parmetrior de strstr organize sist ‘side ininistatie public, ‘coda uncon prosopene rain fener abr og nelor minister pulls, coespunerea for stot $1-istnior csr organ, into aad eonextne a sll sociale cae per ‘tot foment nk exiget ah de vin adits ‘neta isrko-evoltodyevedeaalizaproceclr si insitiloe dinate a aspect elit de ransformare i dezvlae or ‘nit err fact care a dependent de medi econom sci jure i polite in care fonctions ainisraia public determing ssc fiisiexcivagiacee . meiode compara tien n carl in ce sat nocsre svaliaecompurate se aor site de ainsi, fe sin diet Gt St in dfn region le oni ali i ane meniens deti- cc ature comune, pecam yprtcuarie carctersie pneu sbice {Wadia anasto scopul opined activi desta; eto sistemicd asi analiza tn complex 4 adminis publce ca siti, sa pocesloradminieative, ca ett, pin > Tiara dint c nd un vat neg de ficou bara (vino ripe Pot falaate si alte meta de ests gi anlieh a admins pbs, De repli: tds de setae se oss Tn ttn asa To, sat ssn eae a ane Tn tain lor acesten alee ‘sort mtdobgical erst adminis! pabice 1A. Lovoarele disciplines Peoria AdinnieraetPublice Studitea administra pubic, in ansambl,s teri! administra bls, n particular, presipunefolsiendierielorizvore, Ele sint de Teal ame otgeet ievoarele dectrinare clase alitviese @ prima grup de invoae trivind studiresproblemeler leoreicoconcepivale ale adminisraiet Dublie. Acestea sin, in pr eind, opeelegindtoilorclesii sate nostri poster Anum i ba To i din ee flim despre consepi- Je les amici pivind guvemarea,concepil gndtoilor gin epoca Renate, ce minimal ia lit modeme. Aces izvoare servese ‘x suport metedelogie pera analiza explcaea stucurilr gi prosese lor administrative in evolu lor sori, incl a proeselr actuate din ‘insta publics * fevwarele biblogrfice contemporene sonstiuicLierstur de spe initiate care elucideazd difrite apecte teoretico-conseptle prvind ‘lminisatia public O partculartate a acestortvoare const fap 3, valoificnd docrna clases, ele aapteazh ezvotare sine adn sista la conde actuale de organiza i fanctonare& adminis Tiel public. {In cadrul prezenuls curs vor fi anabzate la tems respective, mst lt iavoarebibliogstie ere eluideaa dere aspect tetce-con ‘epusle piv adminisrapa publi. Ceea ce ne propia pina mo nen ete preentarensuccint gi ingoduetva doa 4 unor lave bio afc care constitu iitiore nor aor n acest deen. ‘acest sens, vom mentions lcrarea Iai Mihai Orovean hata de ‘Winta Administra’ ste o ura Fundamental cre dave tote ‘specele administra, incepind dele defines nimi de adminisen, analza medial tn ear actveaza administrata, denicare prinipior ‘tint administail, ewactersce seta pologilor administrate. $i termining cu evaliarca important cesrselor administra! desere= ‘ex meni document administrative ‘AceastiIueraryunic In fll iu, caprinde erecta apofindat gi sine, i tod unter, a Teg pli generale a tine’ adminsatc, Din contnutul su rez ed o administrate logs, rafonald, ecient 5 ‘morals poate ralizadacdsractras activites sit fandamentte fh ‘od terete conceptual adapate permanent i voli vie sociale alt sure de refering privind aspect eoretce ae adminsratich ste lucatea Tui Toan Alexandra Adinstratia publica. Este Tocare cate are im subtils precizdile: teri, relia, perspective. In sccast usrare st descrse, naizate fi apeeciate tere cliste privind ‘sdmuvisratia. public3, Un compartiment apaite este dedicat teors ceil administrate publice, se elucideazdaspectele genccaleprivind insrumentsle de investgae i tipurle de anali a enomeaull adi nist, important itedisciplinarait In ceretarea.administaieh pubes {Mia T.Oroveasa, rata de Sings Adina, Bur, Carma, 1996 “Tom Alexis, Adina public. Bacar, Lari es 1939 »‘Lcrarea nominalizati mal este wilh gi prin Sapa tn 60 se ane Tizzaai modelele de devine din dete tr al um, din perspective instar 3 a mtcanimelor de fanctionare @administape publics, contin wile viziun pivind perspectveleadminisatel publi, inclisiv ‘ele intrferente cu proces de inegrarecuropeand in ierarea suru loan Vids, ial , Puerea execu sad israjia public", seb reusitabordareaproblemelorteorstice ale ‘kminstage, cum arf formele de organiza alo administra, esenfa Puteri executive 9 aporturie eeu siminiswaue public, eu analiza unor specie practice ale activi wnor insti dministive. Accasta permite dea concepe roll metodolosic al sborortereice in organ nen desfiguraen activi adminseative Print tevoareebibliograiesutohtone vom evident, n primal rnd, ‘cle cloborate de Miku Plato, fn acest context vom mentona ela nee- tl anilornoulasci ai secolahiidowtzec, in coniile democrstiarit Toendente a soci, e cers elaborates wel oi viii aspen dezvo tail de ma depart a adninira police, Aecsea puteau 6 realzate pe ‘lea iii ltr! de pregitieacadrelr, «uno cerca ince me- hie sh arpumentezeteoreic feu! gi rlul admisiswaieipubice in oul Context polite condjionat de prootsele democratce din socictae i din ‘condi Fanon statu independent Tniitva te acest domenis fi apstine lui Mail Platon, fondstorol ‘Academiei de Studi in Domenisl Admiiseari Publice pe ling Gaver Republics Moldova, reorgizat terior in Academia de Adminisare Publick pe ingh Prsodintele Repobliit Moldova. Suite elaborate i ‘sccat insite ct ncepere din 1993 au pus bazele gine autohtone ‘minisagepublice, de care in prevent slit preocupate si alte cere tinting de vagina oerre ii Mil Pate nrotacee i tiga ania publice* csc una dine primele lors! atohtone priviad analiza complexhaadmic sre) publise, Find elaborat n baza steer experiential frig vind on bogs suport documenta gf ibiograi, im lucrare se 8 spans {a mule tei prvind natu 56 onganiaren administra public, Tom Vid, Pura execu admin palc, Buccs, 1984 Ni Plate nradcore ina adnate! public, Chinas 1989 uct ei, stractreorganelor administra pulse centrale si locale, locul i roll eestor in sstemuladminisoatii pubic. Vorn mentions cl erectile efectuste de ator fa acest alte investiga? servese dre Surse utile dereferinis pont stern administra publics, incusiy 9 spectele ei teoretco-conceptale {Un domenia ivestigatonal important refertr la sfera procese ‘eansformatoare dn societate il constitu problemele reform acai= ristraiepoblice i justi ei la medial democratic de functions, Ia scest sens se inser si ele studi ale subsernpatu™, Ast, craze ‘Reforma administrpei publce im Republica Moldova” ext consrath Fndamentarit conceptuale reformel administich publice, anelast see 5i etapelor de destigurare ei, caractersici particule ‘administrate. publice afte in tran, argument clulus perso- luli fn ealizareareorme. Tematica efor dinitrate! pablice din Republiee Moldova, austria rigoile europene le elcid $i tesa, ‘Sting autobions a edminisatii poblie mat ae in vizonul sh st ddzrea problemelor sorico-conceptsl privindonganizara function rea adminisrajei publie i dete etpe istrce In acext domenit viens stile efectuate de Serglu Corea", Alexandra Roman" * sail Pt, Teoria gf pracy adminis mblice, Chink, 1995; Seviclpue i Republica Molde, Chia, 1997 mise pubied In ipllee Noiov: probleme acl ale fort, Chin, 198, atc Stabotasn Reforma adninsrae putice " Ripubicn Molden, Meu, 2001; Bole refrme! admire! pblice nce Pala Atm Unaunea Eurpeant = Republi Motion 1) Anse Stine he ‘rivers de Sad Moldova, ol. 2, 2085; Ccspreece nt de nde den- [ dinonsile ost admiral pice in Repabios ols Tae Soule exopone Matealle Sesion Sine ISAM, Cal nie, 207, {ple Rest de Fans, Sailor Stn Pole, ASM, 2007, 2 Sergit Comes, Orgasireo adn 0 Basara (1812-1819), Cab 203 Unee cance provad organs amined a terri se a Adiiares pabics, 20,2 $8 Niaandes Roman, Enlia mivralé © ssemlor de admiisrore plc, ‘cia, 1998; Conrovesle soma svete de admisrare I Admin expat, 1997, 0125 Pnlena Arama i ali. tare aspetlrstorico- concep ale adic isn! publie din perspec princi abetvsmal ist se “este depo buna hua adage pet conapetea roceselor st Jedin admins bin Probleme ce via ayes de ep cle eretco-apcae, com sdemectatizarea admins publ, netieren wr eh pub ice esieme, modoizatea administra puis lsale sn cuidate labore seruttarilor Maria Ono, Vitor Popa, lan. Craega Tatiana Sata”, Vale Care Vals Dine, Teodx Popescu", TadorDeti gia Ds mena cercetile stor amon sit eet nto ma sir itch vigil se taza pe concep doxritar ale gif iis! sn sea de pata admiistaer publ dn Rspea Moldova alsin proces de eformare. Dr ele itp depae ny acoper toate acest tvesigre nomena dist $2 procscior desir asa! in adminintaia publica Ample ‘Svenifanca ceatsr Uaioe tn Gomer dni! publi Anes un ender allel de a, de a ealzarea cia a avea Sec trata tera, ci pratica administrate police. fn conte vom menos ero tari amis sullen fenomenul administra este deo ra necesita, Folsid metodle "Elena Avan. Din sori admit! pulice be Moldove masini Asean pbc, 19%, nt 19880004 ‘Nata On, Dr adap, Ch, 001; Deena ine ‘4 oc oon Focal Repubioe Moka Rds pic, ‘eve mete tinge 200, "Nia ne rn i ie ete Molina, Cig, 2008 i Cransh, Cars de epeaduinsraty vol, Che, 2008, "Tana Spit Concept cx re la tora lace contmpoane de saan Ainstea paid, 200, wre, Conc ear pid (devatarea adninatge! 1 Aemisataea pb, 23 "mie Choari, Reale pur: trig tore, pocicd, Chin, 2003; Ges "Valen dene, Donooraie administra paid loc Chin, 199, Teodor Popes, Uele rolome x engansiea dina # Agno rea pbes, 191 a. Tor Das nine pube oa, Cig, 1998 2 de analiza 9 eect a administra! se poste dob 9 sboctre sis tic at specter oreico-conepunle, preci 3 ar spcanee sleadmiistates pubic Subiete de evatuare: "Nomina i crate tot care au condo apaitia administrafici ca fenomen social, “ om 2. Ideatiiati pariculritiile administrate pubic gi administtieh private 3 Analizaiodminisajia pubic din perspective selor tei accept ‘a serctr a insta ca proces, 4. Evgenia misionie-Teoriel Administ! Publice ca yin argu ‘nora necesiatea elecurit ivestigailo stinice i wliate toe Peat practice adminsratva 5. Formulai obiccul de studi al Teoriei Adminstaeh Police 53 ‘Herifica ol metodologi lel i tudieeafanomenut ait &. Comparatimetodel de ceetaeganalia «fenoens arn ‘oti, evidenind mecanismele yi pote invesiaional al hector ‘et potent jeatona al 7. Argument avanyele motodl sistem in invstignrea adminis ‘rei public, 8, Chasfcaiizvoaee discipline’ Teoria Administ Publise 9 Expunet continual principale iavoaredoctnare claic yi iden- ‘ial interference conceptate cu ivoartebibogratice conterporses 10, Efeetuatio succintl desrere gi analizh a ivoarelorbiblspatise ‘ontenporane cansactateaspestlor terse ale niin iin, Literatura recomanda 1, oan Alexandra, Adina pb 127-240; 181 203, 2 Marian Jalenew,Scmnicopay sera de cuprindere.a managenen- ‘alin adinstrogia pubic Materilele conference precy CChiginas, AAP, 2001, pog.102112, 3: Boris Negra, Alina Negru, Teor general a dept stan Ching, 2006, pag 38-53 4 Mat. Orovean, Tut de Stina Admire, Bact 1996, pag.25-52, 95-104. . Bucur, 199, pag 95.114; 2EERE EREEREREEEEEeEEEE 5, Maria Orloy, Drepadiminisratn, Chis, 2001, pag. 3-27 ILLOCUL §t ROLUL ADMINISTRATIEIPUBLICE 6 Herbert ASimom, Vietor A. Thomson, Donald W.Smithbury CS A GLbEKe Adminis publi, Chins, 203, pag. 27-53 tral Simboteanu, Reforma administra! publice & Republica Cone co combi cl mal lt la cxigerares independant! Molton, Chignk, Museu, 2001, pap 7-14 inva: inseoele artnet ete sera a dren singer se guvcmara fi adminioareacoteror, fu cbligt lve npare aan prja memo rorae! inayat aren socal find tdenma pari 4 arose nichols i baronet acl! fol pe flecare om Alene de Tacquevile Objective La ldenificaren loca gl rotulaiadministral pubice in sstemal socillobal vd va aj defniea concept de societte 9 sistem socal din prspectiva faction cesta tub acfanea facorlor de per, incl prin reall rea isoradminstaje pulie, ldenificarea genes, etilor i mijloacelor de interactune date uinistasia public $i stat, conceperea interferents a premiseor de pare a statu sa administra pubice perceperea fenetilor complexe ale tatu, evidentierea particule ritglor manfesiate In exerctarea fncfet executive ale acesaia prin Imermedl sien partieiparca nemioct a adorns publee cunoasterea struct, mecanlsmelr si instigilor prin care snipe perp ivr tat a regional mafia2.4, Concept de soietat sistem soe SistenulSocal-lobal i administrayia publica Stutierea sistemied 4 fenomenuluéadminisrativ presupune utlizares nor nofun i concep, Prine acesteasnt atin eonceptce fan mentale in acesatd mats, am arf roietat, site soca. Sa, ptere sect administra pled nstiape adit “Socitaten nu este alteova dest un mod orgaizat de existent a viel caienilor. Ea presupane existeala comunita’ a unor indivi. Socio Tosi, sina despre societate, indi frmele existnte comunitar, eum rit familia, propriate, ietha,fefora come, seterese comune “atajutorae,altrism, precum gi forme de exereitce a administrate ic onsitten urna. "Nucleut une soe et ordines noemativ comportamental prt care vin unei popu este orgaizath mod colectiv. Aceast revesidl existent unor valor 4] comme care constitve rutile de com elute comunitar, Pot valor si note morale salar gi norme de (depron jurdice. Aceasta este neces din eauza eh dincolo de consent Side intepitrundre a intreselor mai exit nevoia unui mecanisin dk stringer, adil de interpreta autritar8 a obligatunilor normative institutionalize. Taint de examinares ogi de sistem socials clarficam pent: Inceput nines de sistem, In general, Sistema repreringd ocala de Clemente care, Inateinpreid,formeas6 un to reg, Confora torr Sinlemor (Bogdanoy, Bertani) sosetatea cons din mai mute sist Ime. Acestea sat sistemul economic, poi, spiritual, fieare din ck tvind fence sl. Aceste sistem formeazs in totalatea lo sista! socal-global, aie sistema care integreazi tate pile constitutive ale soceti ‘Administatia publics este si ea 0 parte componentd a sistemuls| social-global, Ea repreriow acel element al sistemulot politi, ex ‘const din ansamblalsucturior, mecanismelor si instiutilor eu et tee executing, Deatpra ination administrate publics sor insite tile poioe (autoritaealegsltiva, guvernamentls, »fofluisatul) ‘Astfl, administatia publica epure ca 0 stmcturl inermeiard int ‘ufone politice gi sosietaen civil stip poi (Deiat pot) Administatia publics (ectires deel ple) Socictates via (Gena) [nog administra public asigua sub autoiates puri polis ‘execute devzior police avind en scopsatsacerea nevilormemb- lor soci, adied 4 beneficial, Prin urmare, administmtis pabich ein local de executor in sistema soial-pobl 22. Interatiunen dintre adeninistratia publ stat Premise deaparitie a sata ya administrafi!publice Inte administra publica si stat exis epsturi seine. Insnte de a samina interferes dine aceste dou! insti stanaliaam saccit pre- sie ais reset adit pis p pb Teoria teologiet romoveac’ idea c& statu a provenit darts unei Jone divin. fn conformitas eu asa vore la origins tal sta nite fore spranatrale, care determina aparia i dezvotea li Teoria piriarhol considers c8 staal este revatio In inj gniloentbur, poi a tburiee in organiza stata Teoria vilenepromovears een eX stl este reat signer uprima slabe de oameni grupurtor mi mai puter. Teoria psihologica deduce geneza saul din geniaitatea om de ‘i organiza vie social. Conform acese tori uni cameni sit psi Tope preispui st conduc ia al cameni x8 Be cond, Teoria contact socal inpanigest ies ch sal este rz sui contact Incla Inve guveral x guverant in conformist cca ‘si guveratcedeazto paste din depurle lor naturale guvernanilor care rit puterea in iecae din acest tot se fae 0 ncerare dea identifi factor are au conribut la formarea satel i, respeetiy, «administra pb lise De apt, asupea acest proces complica gi Tadelungt au inflvenat nr HaereloelerTrtlhlUcrrtrlhlUcrrlhlUcrrC Cc CUP ChUCUcr CO PR OO HT CHR lc rr hlUcrrT hlCUcrr hlClCUcrrlCUcrlUrlUrleun ansamibla de factori economic, social, polite care au contonst ‘organizarea seiesi umane fn stat Pareurgind calea de Ia gespodaria naturala spe rlaile economice tazhte pe schimbul de rif, soceten wmand fst supust nei dite Fentert sctale pronuafate, oar tras dupa sine schimbs in orpanizarea polica soci cele din umd,» a apap statu ‘Se intinese foarte multe deiniti date noun de stat. nro formals sau ata toate coin idees 8 sol este forma instittonaizad de org rizare poi a une! colectivitt wane, constitute istorie gt localzate (Eeogrfte pe un amu tertoriy, im care am grup de indvsi defnind uieroa ea expesie voinge! suveranti popordal io Impune aeestie ‘2 voingonoral-obligatort, Alte spus statu apare cao coletviate umand istariceste const ‘uit 1 orgunizata pen anumitteriteria, car se structreazk polite in trupal de guvernani si restul popuaje. Din definiile de’ mai, sas ptem co oyurnfs dee slementale coustiutve ale statu, 4 anume: Feitoral, populai,psteres politica swverant. Tervoral repeats forma gsografied 2 vet sociale, adic8 cons tiie dimensionen spatiall saul, Tertrul este acel element care permit stares stat in spay st dlimitarea lui dealt slate In acest Tens, teritonul constiuie una dite premisele materiale, naturale ale existenge stat ‘Poputala ete 0 forma supesioart de comune umand,produsol wt tndclangapeses ister vind la baa committe ens, de Limb, de ‘uur de religie, Din acest punct de vedere pot state najonale i state rmtinstonae Puiterea politics swverand ori autortatca poltcd exclsivi este © ‘ora superioard de erpanizare socal i de funefionare a organismal Sova Abessfa inseam cin interlorulfroaterelor sale satu exert © putereexclusivg, define dropu! dea comands, control sanctions fr tod sven, ‘Vorbind despe iterfeenta diate stat si adminisiratia public vom mention, 680 da cu eifiarea saul se eft administra pablck, rept expresie a autoitiit politi exclusive a statului. Administra publics, i acelag timp, na poate i confunda cu sal Iasi, Mio File administrate so niche primar, el sine secundae fn por tu patra pottick. Ele constay In a ndeplintsarcnile pe care organ Finlamentae ale stale incrednteazh, EREEREREESRESEEeREEe Ee EE 23, Runeil statute. Administrajia public lexeretiarea funefe executive a statu © pare component a sistemului socal-gobal este sstemul politic lst decal economic el spinal ‘Sion polite ciprinde: ining police, reli police wi culra poled. Aces element ale sistema polite sat nto legit nso, De la faa eum acestesineracione sxe poitie capt enumite ‘racist. Oearacteristct a sistemului pai este regina poi care ‘eprezni un mod conert de organzare i fincionae a acetal, exp mind raportal dite organele de condecere din socetate 9 cele. O sa cratered ese puerea polled cate repreznidcapacittca unor ‘Bupuri de oameni de ai impune vents in onganizaen gi condicren de sasambl a societi Dec, sistema politic are un rol de conducre a societis fn aceastt cate Serves interesele generale ale sociedfi cole individual. Una ‘ing instil principale le sistem polit este statu, aren ead cet sistem I are fete sale conctte. Am putea demonstra aceasta ‘lind echems I de a pagina 3, up cum vedem din schemf, administaia publics se afl inr-o complentate de rela cu intepl item polite in elizareavalerilr prin ‘are Se exprimd interesele generale ale soceti organiza in at ‘Saul Ta indul shu are tre fet de baz: lepisltvd,exccutva si Judecitoreasch. Cele mai ample i complete rela exist inte adminita- tin public gi pulerea exccutvs, puorea care asgurd conducerea ji fonfolulingegulut sistem al admitisbatel publice th scopal realiati ler sal. Din aceasta ecu ck adminkaia publics partiip’ prin Tnsttule sale Ie exertaren puter executive a stl altel spus, ‘dminisvafa public este o scion a puter executive, Sarin lst de ‘erminate de destnaia acestia per’ safsacrea ness in ansambl sila ail individual al member soit ‘rin umare, schema propusd ne penites8.evidengiem aeleeategori moun ale Sistemulit socil-lobal care cebuie parcurse pentru 3 Injelege ce este sdmiisrajn public, care et lcul 9 ol acest sesiette, care sn elailecu ella par componente ale sterol »A Schema! .4,Rolul administrate publice in exereitarea pateri de stat Sistemulsocial-global Adina pi dp ca fot menos eeu xn ta Cosa sts Setunle sonnet pas tet ssa Pin ttn pou ae ca deed sce sige ‘Sunes cowl nasa Sambscfa plea Facet fo Smal ae oY Rene |i pao a pore ec - ‘etc eda exeeutarea in direct a decelor politic prin sev care dus la - 1 __ niente aor act continue in decile polite, elai plitce Tosti police Cop], rene eet eckior pl i eine ni tre popula. i _b_ Dect adinistatia publi inralraenvalrilr police care expend meres generale al inte socitt organ ate in stat ext tins lez { Partie politice | Statul ‘Onzaniza obse3 | Je paterea de stat. Ea Intretne relat eu puterea legislativl, exccutiva si | Sdesitreasc eee od ‘Admaisajia polis, ast, are local rota su tn socitat,in sisenol poli, tn putea de stat In dependens de reginol politic [Pores epistatva | [ Potera executva Puteren existe in soviet, ve formeazh gi actveaz8 © anumitsputee politics, indetronch | cin pn nt soa ha ee tate ae ies eae, Amine abc ssbit de rlare 1, Defi concept de sositat, sistem socal i sistem soca-loba 2. Nominalizat else yloie i nomele de conviegirecomunia TLocaik |] 3. Elasoratio schemt prin care at se identifi roll adminstatch public ea intermedia inte institute police i seitatea civil 4, Demtnstat gnezs statu gi alminstate}pblive dn pespostiva “ester abordi teordicoconceptale, Central | | Tertoriata 5S, Caracterizaielementle constitutive ale status argument iner- fen loe ev adminis publics, (6. Avgumenta oll de conducere a sistem politic fn socitae si rmecaniseledenteronexiune ct sistem economies. 7 Identifeafunctile slate st demons necesita participa almiaiseariepublie Ia execitarea puter execstive 8. Indleai schematic statu ssteruli scil-global cu specitiaren ocla adinsate publie in acest iam,9, Bape cena i metres dvi ania obi ta ain pub al tray publics participa exerts per de ta Literatararecomandath Toan Alexander, Adninisaia public, Bune, 199, pag3 70, 2, Nadja Durbalt,Pufersa de sot cdmnisrsia publica tai rite regimari de gaversre Materiael conferintl shiniioo-practie Chisinty AAP, 2001, pag 87-93, 3.Minal T, Oroveana, Trost de Stings Admiisopel, Bucuresti 1996, pe 25-53 4 Boris Negru, Alina Negra, Teoria generar depts! stor Chigini, 2006, pg 102-153, 3 Boris Negra, Statul de dre: concept, exigenfe/ Administra public, revist metodico-tiniien, 2003, 2, pag 81:39. (6. Aurel Simboteana, Reforma admiral! publice Republica Molden, Chigngs, Museum, 2001, pe. 15-58, Tatdana Saptfrai, Unele ospete ale arganiziri ssn conduecre 1! Aésninisrarea publics, reiss melodica sini re, poy 25-30, 8. ACT. Tomenxo, Comonovus, Mocksa, 1996 9; Toan Vida, Perea execute sf elninsronia public, Bucues 1998 PREPS RREEeEER EEE ee E EVOLUTIA VIZIUNILOR CONCEPTUALE PRIVIND ‘ADMINISTRAFIA PUBLICA, Obieciv: Posedaren cunosinelor despre evel viualorconcepateprivind sumnisrji publics va contribu a - identfearearolull viirilr conceptale n gindiea flosfic st pole a anton din hanea antic povind mecantsmele de anemare romano snare 3 infants acestoracrspra progres sci = constintizarea caracerdu progress al vitor priv acl de gmemare, elaborate in epoca Renastertt 1 fn cea a Huminismaili si riba lor la constiuirea administra! publice modern famitierzarca cu vcianile controversute pivind exereltares uve til doctrine police: eral, conseratoar, marsist,socia-de Moet gt apretorea rou fecrela dire ele Ta constuirensisteme Io polities administrative contenpporane lui abordirtor conceptaae privind sonceperea esene st conn z ongonsarce gi fionarea guerra public 3 (Ceding acestor vic fata act In condi societies.Problemele statu, politi, puri e coin deja im mitalogia egip ‘eana,greacs, nding, chez mand, anid, replat le se cristlize- 21 nite vizun ilosofiee gf polities eare Inereau 88 explice procesee ae se potreceau in socictso.Prinele vein conoeptaleprviad juve area unor coment de cameni ij au origies im gindiren pola + ‘ninailor din mes antic, ‘Un oe doscbt le revine nitro antici: Comfuetus (551-4794) Platon (S27-347 i), Aristotel Q84-322 LB), Polbla (201-120 i), ‘Ceeron (106-43 Fir) gal In lucie lor se fa cored de a sist matiza side a desere formele de organizarestatala cunoseute Ie timp! respecti. Au fost cu! priall psi de alia empiric a realitii polite i administrative gin acl timp, iifinduse ulizaes nofiuilr de poh Tid, sat, dept, moral, pure, republica, monarhis,aristocrafe ~no- iui rin ear se expledprocesele polite gi administrative ce se man Festa dept elaine oameat, nae eomntde camer, neste. ‘Un col apart le revine Ini Plton gi Aristo. Astfel, Paton care ex ‘um dnte dseipolit Ii Soca, in Iurarea sa, Republica” yi expune ‘iaiunile sale supra asz-numils stat deal. In vicknea hi stl ide) repreznt jerarie acelor ei patel sociale, anime: a) fan mes “epg: b) mila ¢faetionarl 6) condacttor ingle. Arne 23> {grarea une relat armonioase Ine acere ptr saciale constitu, iiune i Paton, esena staal wea. ‘© mostnieproioasi a sat in acest omen gi Arisotel. Flin discs pol al lit Paton, ela fost preocupat, altar de probleme legate de des ‘coperie logic, 5 de aspectole agen meionri institute dk spoverare, El plea pentru monarhie ca forma de guvernare, dar ea impose tron. In Iucrarea sa Polen", dering stat afenan, Arison! “sugereazi ideea separatist putrlo in sat, El menfioeazi <8 in orks ‘sal trebuie 8 fonctoneze tei pir i anume: 2) adinarea general corp factional: conpludecdtave. ‘Politica ui Aristou!realzearso avira microsociclogie «reper turior de condcere, dovedind o subel surprindere a fenomenelar spect fie statu clavagist, a iru contemporan er Ieee lui Aritotet au fost preluate 9 dezvotee de gindrea politica dio periods itor, contbuind substan conepeen ener nodeme, In ansambl su, gindive poitch din lumed antic constiie um ot informational important, cre init concepivalizaen proces de "verre prin fermulareaunor vigil adeevate impala tperoadet in rea fot expuse, 32. Gindiren polled prvind viriunile atupra actual de guvernare din epoca Renaster dn cea Iminismalut © eta important in dezvotiarea gin politic, cae la ind ‘ro inflent mare asupraaetulutguverni, tine de epoca Renate Dezvollare intent in secolele XIVAV a reli suafirbani 9 dt nay ‘ee crize feudalism i, fn vitae acestor proces, societtea cop ‘0 dmensiunispntuale,inclusiv se constitu’ Helogic polities aoa Durtoare a cet era burghezi in devent, iberareagindint police de concepfile scolastice medievale au ca ‘ones elaborares. nor metode noi de cunoasete a socetti politi, stl respectiv ormelor de exerciare a guvemi. Un repezentant de vazi al aceti epost ete Moolo Machiavelli (0469-1527), gnditrialian era apartine marital de a promava dees ects obiective gi legldlor de desvoltare societal. rin sens rims el examineazA in lucrarea sa, Prinipele”temenl de sat © forma de organize a wna anumi terior ta un mod de vera, Empat sateen epi su pincipate eet, in ste (np) ‘ara fc degra cil stripe) care a0 ferme ‘svemare absolut Tp aceste abort se song deja coca oe Ant mim sti mecansme ale administtri,pighil prin care se efecteaz’ gover rea comunitiir smn, evolu burgheze din Olanda (Tarte de Jos) si Angie din secotul Vit av inpulsionatdezoltarea gin politic din epoca Isinismal ‘Anune jn aseast peicadl fost elaborats dacrina dreptult naa fucatd pe ipteza contract social. Intmeith de site lander Huge rota, ca fost preluat,dezvoltata si amplifies de a gine din ‘evioda ulterior, Aceasti concept ainfluentt substantial evolfia vie- 2k Cian ne, Dp conti inl pale ve, Betil sociale inclisiv viziuileasupra exer atu de guvernas. fa secolele XVIEXVI stat era coneeput ca emulate usu pact su con ‘eat socal inte guveraji si rupul soir, cre eae invett de acels cupreogative dea adminis, 4h conformitate cu aceass conceptc, apor ate este titular sue ‘anit, deicga execfal pute sale swverane nor indivi shim scceptsl de edie accsla 8 snumiter condi Evident, pct poste So ea esc telat neal nah cae att o> Se pn deta hc icine ean «tom nse ea] etc sins crac sei engine dr feo Westen), in snaneRepaca aoe Se ra ierse women ae cca ine ne En = ait rcs cnsture yma’ Conc tame car eines ter nex pasa cain ot saa cin a Spt Sn n't ae ah a nivel european fanctionear8 Instutul European de Administ 420" superior din uk S-a consti, de aernenes un sister de pes- pen cn in Epi title sai sian pC. Tenth Acie nae lect 2 Yes Dee Pepin Rap Moliow 211. 12 2ots pve erga neuen nat 12 Stim ,Admininvrea publ Tose aces infu. Repubict Modove Mritonl Of at Repel Motors ies oe fit inca news, tnefcLunetonarea sem de adminis publ, ‘rear 203. a ‘cra n proces de eformavesajstre a igoile sind administrate, Verkade publi in perspec btegrareropene I Mateite|————————— ses de comune tines dia 27.28 econ 2086, Cera Suite, i ober Pole, Prive anpra itor gf deneleritietiaat Ewopoan de MISAM, Chiat, 2007; ddnintrajia publ 9! buna genoa | Mate Aine Publics EAP) In elegera Contin ere tn peace ale esi de comunici isis dn 27 ocombeie 2007, Calta Sin sl denepave european, edie ingrigts de Chstofor Derk i Cision SAM, Chia, 2008, Eig, Chit, 2004 2 st44.Caraeteral interdseptinar asia adinistraic, Interaciunea een alte singe Dept cm am puto din cle expres ing sistas se prnartagt a Une dee es a Ponto ue nen sec cr, a ta molt en epiara menor i procrl de veri sya ‘a na mee rind Visine einstein de cee geal eon a mole pin fp ete conpaye uel one be sl ot aia ltrs ses sae eae i do coments i admin cen ‘stiintl politica gi era detimitata de dreptul administrativ. I Salk commie rst sitet Conti ee td ‘site nial specie esmonie Nate simasestopatea seg soso vstonlaat ach, ae nevis deo ahtdae mules an Pose x ala nosey dg aetna "at ata mse ce sctees ce ‘se reduce numai la aceasta. - ‘anata, de ect, epost visa fr stem poly sce respi naen eth ole nat sae Piast dae epee afoot scone anit coi nh tit ac a conc tea ss indeptineascl isin sale. ASE, sin admis ooh ‘ocestladministaty ino sens conenae ew mall eerste Dein car functner nian sari iam pa i ann (Ger cna anton aaa vce eed ‘oa oy retest eonate a ead ‘Sop rear treme eine isi (Chia din defini de mat sus eezl desl de relief caractrl inter toiplnar al sing’ sdminiseape. Ea ibid in sine analiza jurdica, po- Hologss,socologes, economish a administrate, exeritind o funebic negrtcare ine acest inf asiguindo abordare complex inter Eiptinar a femenuts miniseaty Seieste de evaloare: [-Descieli candiile istrize si nominalizati premisele constr rain inj adminisrai 2 stint oll sinfelor cameraliste fn procesl de devenire a inti sdnnisti 3. Determinsi sportl doctsine ance a drptlu einstein cuir sino adminiseai 4 Analizati proces de preluare gi dezvolare a sine administra nspailromdoes. 5 Defining admins tomoz principale component 6. Enumerat etapele de dezvottare a stint siminsralie yi eviden tin carateritile fects tape, 7 Chat pi carateiza isi specialize de cere ide ise ‘a domenil admins’ pie deve ional, european 5 heron &.Caracerizatiprocesul de deveire 5 prinspalele domenit de pre ssp tated administra! in Republica Moldova la etapa acta. 9. Argument caacteratinterdseipliar al gael admiisuail inerotunese ou alte sine io,” Expunt in vine proprieperspectiveledezvotiistintel adm israel in Republics Moldova. iteraturn recomandati: 1. Joan Alexandru, Adninisreia public, Boeri 1999, ps 99-102 729, 2 Borls Melnie,Coraporta tiny adminis public n proces ri fncionarior dest Ndminsrcea publica ests medica ‘tinea, 2001, a3, pas 13-16. 5) Alerandra Negolls, Drop adiustrati si sinya axbminisrones, Bouegt 1993. 4. Mihal T. Oroveanu, Tratr do Sina Adminsrapici, Bucwey 1996, p09 55-93; 153-197.5. Robert Polet, Prive asypra isoret si desvolirié Institut uropean de Adminisbope Publiod / a culegerea: Continua 9 schit tare tn proces de integrate europeans, Chisi, 2004, pag 147-168, 1. Miball Paton, inreicere gna amit pce. Csi 196 7, Aurel Simboteann, Reforma adminisrate!publice gi rolul pers nal ndlesfgurarea ei Adinstracca public, revists metodo yt ttc, 198, a3, pag, 38-47 Tata Saptetrai, Forme 91 mesode tv adminisirotia publica ‘Adminsrrea publics, revisth metdico-inifis, 2003, ar. pag 26-3. 9. Tatiana’ Saptefrat, Concept yi fsorl privind desvoliors administra / Administerea public, evista metdicoinifick, 200, et, pap 26-32, bs \V-TEORIILE CLASICE §1 CONTEMPORANE PRIVIND: -ADMINISTRATIA PUBLICA Send Islepcon ete ai cle vente ite a adhtmec cele neve nese Sa soo se vteare din cae ine Cann Ovieetver insusrea tortor clasice st contemporane privind administrayia publ ve contribu a conceperea Brocraji ca frm’ siperioart de organtear «acti ‘aii mio amination de el Scale din ser denficoreemisuntortaylriod cx proceden a managements Iu giniic i pirghtedeeficienzar acti administrative ~ camaayereeprncpilor de organzar i fancionare a xiisaieh _ lice dn perspec slementlor eons ale proces de onder etimarea rolullteorilor contemporane in eflelenzarea ctv adninsranive géinflntaacestoresupra calli guvernir je5.1. Teoria biroerajet lat Max Weber. Birocratia ea forma ‘superioard de orpanizare a ctvitai institute, 6 stop aa PEER REREREEREEREE EERE EE Aceste elements tua tn ansambla, consider Max Weber, consttie ‘minal bier ea form de onganizare a conducert Uiiliares ei ieuie si conduct Ta sporven atv om prin etn clare, precise ‘area asigrn continstates proces de administra, reduces cost rv materiale de personal i evares un linat prot in confi twa sibordond ste, Dp um putem observa, orgunizatea biroraict este un sist bine cdot, bazat pe subordonate, contol si aston desfigurat ina Bun oneutviate, care au capacittea St asigure efivintt proces ssa Modelul weberan de adminisrare are a baz concep de dominate leptin care, dopa Weber ete detrei pur: dominfi radon, be 28 peal i pe obieilfradicinat al omulu de ao respect, dm: ‘nia ears, bazata pe vaoare exemplars a une psoas; domine iarpionala,bazati pe regulile stable in mod eaioal i car ete cra ‘ec pone sat modem, Ink ocarectristicd a modeulul webevian de administer este expe stn necesitteasupunec adminiarai ft de pene poi. Ap ‘al biroeatie weuie sh ationeze Int realizarea voine pute police Se inpane, in vicimea ut Weber, 0 divizare a funefonarior in dout ‘atgorié fonctionari de crier, pe de opt, fusctonar politi pe de 200 pore, lim deosebindse de prt prin fel po faa a Pr disponible rein Modell weberian de orgsnivare gi functonire «administra a just un rol esenia in cerestarea gi prctica alministratv, contribu a sonstiuitea uno idei pe eae sa intemelat sings administrate. Aces ids au jueat un ro determinant au naan explcarea tore enor ‘lst administativ, dar sii sabia usor reguli concrete fn aoe etic adminis ‘Anume porind dela seeasta, modell webecan constiie un impot- ‘ant pune de referin in evolu tual practic adinisrate pub lc, chien ciuda opinilor erie ale-unor eeostart in domenil ‘nlor sociale, care consider eX Weber a analzat numa aspectele famale ale biroctate, netinind seams de elementee distuneionale ce pt pire in actviatea pectic administra = esr, so us, ln, 198, pg, Cat S$52, Managementl stint afi Fred lk Taylor, rol "in conceperen adiinistrafc proces Un al epezntnt al lsoe foals privind organiarea aed sista ene Predenck Ter (1856:191) La scl XD {ttnepual ecole in SUA, fr de bg a Tyr 4 Seven eae save prescient de egueae s ‘timieh «monet Actin respective eravimpse din xcs de spor nana tw nue ea noe pin aceasta spas aa ard ‘sfoaturate sup amet vit soearsromomice police © "is careea atta e mle proces rosin, carp nea ones imc iin gre nv coupe ‘cts sdmnirtve ‘nt anal reall exe in, od ingine de poe Taylor lsat ues ie cre sin sate pe tpetle nice le roe de dnnisae ere cpa ene tym. Ace) st refectrey lcaen su, Prinpie management sac] Publica in 911 la New-York. | ini i ale un manager semi brat pe reel penis oblate pero ang eset Sepia 9 "Sm de ceoperr in acts de mele seesats sna et ‘Sinenis alta ongntatnce cal apie manage see “Metodlejropuse de Taylor vedere alge cnet a em sumiea de management so, cvepesspane spl conea ‘sionalimala tn maea omen, avin In Yeor Tn pina id ac ‘ate orn munca nds Un cfstntea management Talo considers important ao ‘snaizeipostul 9 tues lal tn evolu, flosind pens analiza set ‘ait umane thn similar, Flosie pentru abiccee fizic. Acct abe date mecanicistsprivind activitatea aaj a cst apresier conto) ‘versa din partea nor manager’ repreentan si indicator | Alin doc ui Tarde pe de veer a nein rate pater meniona c ea prevede udtoerce fnfocureaempirismulu rin organizarea sistema ficduieleme al munci ce fie cs management sa capes subeat ites inlu teze henatcactivitatenangsjtion, | cooperares volintari a oamenilor in proces munci, piv cao mile de efctentizae a muni meni - divzarea mune, poriad de la pariculartaile Feosot activi, lacus separarea functor de exzcatie de funetile de organizare pent ‘pore cali, specialize, pregatiea§instrlrea permanent 2 ansaa ior prin esle mat avansate metode, in Scopal mented si ampli pefarmanelor de munck, analiza sistem a randamenulul maxim al oamenitor si masiior ety ainterven a vedres bun a ‘emunerreastimulativa a angst acocdare de Holes nan clare pear aura mai econ pono mat bun solestare a potsons lo, sporind motivareaangaaior pentru munca pesat; scordrespriortiloe in efetiarea managementullsubdivizivllor ‘unctiooale i cearea uno stato-jore de specaliti careintervin det plingh persoanele de execute Prin cele expuse fo docraa sa, Taylor arta birooryia poate lesa i manipula angaatt, stl redscind gradul de inficienszii- in ecivitaion camenior, Morita at coral fn prounetle itegile ‘esajonalzae a mun, aiune care face munca angaailor ma eficiet. ‘Conceptile ui Taylor au avut parte de erie. Oponeni i conse rau cd managementulinifiepromovat deel este un instrument al petro ‘lee o matods care Kimiteuzi manifeare iniativelangaaul in ‘svn sa Alt consiora,e& metedele promovate de Taylor provoac’ Sonn fe Siguan angaar face ca munca lor sh devind monoton. In potida acestor crite, «ayforismad repezim © doctriné care x ‘nfenat foarte mult deavetiare gin eortice gi astonilorpeatice privindratonalizaree activi administrative, punind bezcle manage renal stintifc. Disipoi aii Taylor gi adept a mised de ratonalizare a mune av {ost Frank C.Gilbeth si Henry For Primal, tile sale, a acordst 0 mai mare atetie omului, marcing, de fap, 0 now eta In dezvohnes managerentul gio abortare pihotemicd a organizaren. tied rei, Cel del dolla a rsomandato orgaizareraioala'& mans ‘ismeiat pe principle produc, ens yi economist [prelate de stata adminis’ gi dezveltate in coninare dea. Mana 4 genentul sini, elabort de Taylor si deevolat de dsspoi si, a jucat ‘cominet jae un eol important fn sera efeetuBritunei condacei ‘ion, El ele wn Serio punst do refering petra sina adsinistait ‘pent practic administra soa,‘83, Prncpile de organizaresfuncfionare a sudminstrafielpblie fm concep lal Henry Fayol (© concepie care a exert intluel mare asupra dezvoltiri tare si pas adminisraitpublice i apartine hi Henry Fayol (1841-1925)) Locuid in Fraga gi Gnd peeocupal de activitata inrepeindror, tdiauga la fonetilewehnice,comereialefnancare, de secures conta Je, exrctate de acess, fant administra, considera ea find ce ‘mai complex | Principle fi Fry pivnd activites itreprinderlor pot 6 uit Hn adminisvatia publica. Abordasileinzeprnse de Fayol in lings adn iat se bazee2 pe cinci cleat, gi anume:planiicrepeeizional ‘onganizare,comunicare (comand), coononare contol Plantfcarea prevcionaa sia oie proces de adinstrare. Pc] spune ch nofiunea de adminisrare este inseparable cea de prevedete lanificare. Cunoscind finan la care webu $8 jung i posit Sale, inreprinderea Gosia) dobiodeyte needee in activitatea sa Exist reviziuns pe temmeae cure pe temmene log rin progamul de acim Se sea tile de dobindre a elrplanieste prin partsparea agen Soins in aceasta (Organizarea repreznt wn clement prnsipal in procesul de amin} rare. Fayol pune accent pe schema organiza, care reprezint 0 expune| trafic organiza (insta) phn care se ideted modal de int ‘refine dine difeite sractar ale organiza i din care rez respon] ‘abil acest ‘Organizareapresapane, do asemenesasauraee Inveprinderi (ist ou esurse umane, fnaniare, materiale, Oost for rfinald. pentru d| bindivea une mal buneperfermane. Activites adminisvativ, tn sens organizare, mai presopune stables programulu de atone, seectar Detsonatui gt defiiea press a stributsior li ineurajares iiitivl ‘especarea discipline ate atv desfjurat in cadet institu ‘Comunicares (comands) resupune pasaroa ia mij, in fustine organiza. fn exerearea aes atv un rol eparte i revine cond ‘Stora. Find adepal conoeptulu de comand, conform cdeuia Tes ‘ngajatprimeste ordne numa dela supesirul si iraic, Faye cons ders ch conducdtoral trebuie sisi cunoasd temeinic personal, 8 fe ‘tent cu raporturile de munch din coletiv, sab un personal sux peta cocesponden i planficae. o Tinind scama de importana adminis in activist umand, Fpl consider necesara nfinjreaIavtimintuhadninsai, care a bul seupsindt msi multe tepte.Toas Tomes, sublinia Fay, ebuie st ai nani de doetrin administaia, aceasta contribuind Ia orzaneatea te setviiiadminisraive rationale Coordonarea insemnd, tn vziuaea li Payoh, acini de armonizare sctvi administrative. Aceasta mal semnfitunificarea st sincronia ‘ea elortrilr future subdivunr interne institu) yi eiens ‘es lor lt aingerea seopului formult in previeiune, Coordonsrea ea butal coniuceri se regaseste apoape la toate veut stair ani ssative si reprezin un element al dij care asigard ntratiunes sobdiviziunilor structurale al organi, Control ca clement al conducerit reprezins actsnea de veificare «| Indplnintpeogrmuluicrganizai Control tebue 3 seralizers la ‘imp errilecomise in procesl do administra i ie rmat de sania nase fe, controll aigurt inepliniea saint taste i este exerci pentru o mai bund destigurare a proce de adinire de elie Perna bine pep n acest scop. Desi notunen de acminisrai se comune, dap Fayol din cele cineh ‘insti. princpale: planifieareaprevizinal, organizes, comumicare, ecrdanarea conto, Viziunile hi Fayol su mul comun cy clea fa Taylor, dar totdatl au particulrtie lor, $i anume, sot concentae De probleme pshologet mane, pe aecestate spi de cocaine 8 strtrilcr une organiza. AeesteViiun au contrib exe la once Pea confinutu Zones administrative a itepinder instal, ca Tua care sick dezvotaen 4 mobiles. Tot de flsofia formalist apartin 4 eoncepile Ini Lather Gulick si {yndal Uiick,repeezenan ak concep praviologce Je alounsteae ficients. Abordaes praxiolopicspresipune sad activi efciente a ‘insta prin analiza sacri: generale actaniloeumane gi acon “iilrefcaciai lor. Concepts de In ere pomestepusiologte const In imatea cd exist ele coin generale penta realizarea once sti ‘it adminisvaive ecient ln carteaauteor mention, demumits , Dacumemte asupra stn xinnsrayiet” sat dite cevintle care eonwbuie Ia exeretarea uel ‘inital ficient. Prine asst cringe snt nominalzate: plaice eas miloe de sabiitem srinilor care urea si ie relia, orge Near ca asin ce peesypone stabilies srt fume a institute gh o‘perc on apicze,selectaren personal ea 9 cane de asigurare ssiseneh generale gi de speciale, condicerce ea acitne ce aig ‘bun mers al adminis, coordanarea ca un mijlac de intratine infomnaesauoiformare privindectivita desist, eaboraer bo sett a 9 sted a optimiza aiuto destisurate gi cone dea) lutare a eficienel activa administrative, i Reprezentafi conceptull de administer eficientt au conibut i, completaeaclaborrlor teoreic priv! exersiaes adminis, speci a aspectclre praxiologice | In gece, eprezentanti abode frnalistsioniste: Weber, Taal Gitbreth, Ford, Fayol, Glick, Uewick a contbuit ese la stu administrate public, aducind- portal concepereaadninistatiei oh © netic important a eomunitiilr wane. In sceas timp se care ‘entionat eX concept lor reflect vealiiie timp in cate oi at ‘at activa, ase find maveate ide ule dicen, legac In tee! ‘nsufclenta abortive 3 actives angio i ever Miiisati AMIEL, tote clase peivindadminisatia publi sau formats a Ia pun nial als alt tive a societi pia ls 0 nou stare ealitativa ae, Petra acete peson * Pasmct , Oours meapay pseu mena, Mace, 1950 1.264 ede reul, sot caraceristce msabitatea socal, scimbarea rapid suatilr yi scemtor de dezvoltare, constitute unr stuck sti police i econamice not eu o rete jas din putes porate, Perioada de ancien sie adminisrati publice reprezots 0 stare eosebi a ntegu sistem al administra, cprinzing reeaun crvane lor administaies poblice, abutlor aestorangane aportunle exstente intr organle administaj publice de difente nivel pede o pate tnganeleadmanistaispublceg ceealte element alesse politi pede aks par, Administra publica din periada de ara intruncyteclementesle oul influenate de proceseledemocraice din soceate ide dora de sjutare a adeiistate publce la eakanleatinee desta avant ‘est domenin dar, tofodts, persists elementele tects care ‘ete expresie in stot smote ivectite de aca, represen nome de mentale perfat,expinod In wotltatea lr, nei per Esenja poadei de tranite in sfera adie pice cons in tecerea de a adminisatia publick care a servi sista edninistraty de comand $i care funciona i baz prinepina entail democratic, la adninisatin public chematl st serveassa un sisem democratic al ‘ocieti ee funcfonazt in baz allo prinip, avn ea reper valle tenera-umans i repreaeniile despre ideal une sci moderne ‘Aceast presupune pu qua eeares aoilr structurale puter era sare function lor, dar st depigrea cemradetior dine sini de siifiare a aminisejes moderne $i mogteireanedemocrstica ce smith ‘uifest in actifnten aio respextive, Dezoltacen administrate! publicecuncaste mai mui i, cum ‘reorgonizareaearepesipune nise shim minor de ordin orea- snnoric ¢fapchonal in activiaten administrate oe se refer nee, fa ‘daptatea administrate lane igor sociale allt in schimbure ‘eformarea cate inseam nie sehimb radicalestucture-rea sie si funetionale i activites adminis, a za anor pnp Hol Se organizare si desfurare © actitagi administrate pubtice fn ssopul ‘porn ecient ‘modernizarea cate presupae reorgaizarea gi efomarc dnsnsiu- aio programatic polite ale administrate, adic schinbaes Toca ‘old adminis pie in stem social prin implementares nor inept modeme de aiministape gases eis novel impala Desi, modemnicrca amiss pulse poste ston fo Tp alk ‘spn reform rea dn rocesee integrase n doverPrin urmare, eifcarea uni sistem now de administrate publics gi oxganizarea functions hi constiuie osc major a soe demo fatee chematl si initre én adainiseaiapublict elements primate, Invest neice, depasite de imp $58 ajustze adminis blk ‘a cevinfele actuate de otuanizare gi fnctonae cer coespunde peat Aboleanelor 51 nizuineloe poporla care gia als len democrat de Azavoltare a socei ‘Aceste procese st destigoaa in condiile unui med integsationist foarte prams, conitionat In ui tinp de tendnele de deren a modell european de adminitaie publick de iotrferents a tchno- logilorsdninsvative moderne, barate pe strageren 3 lg ene itarea administafid publice a membre emai 15,3. Carncteristil i tendinfle in evolutia modelulat ‘european de administrate In perioada postbelcd tn Europa au avut le un sir de schimbi o condi poli, economic, social gi de alk natu. Aceste Schimbar, dup natura for, eu earacter integrationst, au at inlvena mare 3 asus voltiekadminsvatet police, care devine cx tinpl mai omogent, co foale cl mai continud 58 exist gt foarte mute deosebir. Factor ds dere ai adminiseailpublice din ile europene sit de ordin poe, ‘store, geogratic care an contibit la consuirea mor element cae, exarate te toate lr, a ptea form nist crates gar eviden tia nse tending in evoluia modellaseurqpean de administra publi ‘Aces clement, in visianes nase, a pen unitate ‘Reevouorea Poll admires de sat on getionaren eure pubtice. Dupa cum eunoaster, au fost pecioade cind 3 resmntea rl ‘xagerat al statu fa gestionareaafserlr public, Acedia i ons ‘uit baza formar sistemelorcontalizate de adminirate publi, conde tionind abiitarea administra de stat eu ule alribatit prope scenes, care arf put Tesereiate, prin metoda de delegure, de te 2utoci publi, cum af, de exempl,astoreie administrate publi locale. Descentraizaea funtilorstatlut si tansmiteres-unei pi a eestor faneti autoritir loeale consti ocaracteristick go tend i ‘volpia odeluli european de administra publi ‘Creferea Yoluut comentaider locale iv exercharea adinstric Comunitaie focal mr sit nite simple cireumscipt umane, Ele pose |v Sogat continu de competeje, derivat din fnetile not care i sat po ‘ei din dru obligato pe care le ae, praca din capitate 5 posibilitaten de a parcia In exercitrea puter Cu et este ma intenss ‘als publica fa nivel comunitajiler locale, cu att devine mai pufin Posthil impunerea ft de comuntile foal a voigel organelor centrale de puter dea activa dupa scheme unice, faa ie seat de paiuls- ‘ile i inteesee ecestorcomuniiteitorae. Acest luc este conj- ‘oni’ se implementears in le eropene “Funconare Is condi ale a autonome locale. Calea spe automo sa loealt utenti a fost Tndelungal,anevoioash si parcasi fo mod ‘ert de paile europene. Chir im prezeo, ea ae un spect larg de ‘unlfestre. Dar, dato eforurlor comune, au fost sable nite regi fenerale, cae au gist exprsie i Carts european: exerelulautonom 51 puter locale i cae sorvese rept repere de asigurare uniform § Seogens a autonomieiloeale in fle europene. Implementaes 2uton0- jel Tocle este unl dine fcr important eolujia modelull ewo= ean de admire public una din earacterntcle sale de refers, (lee asi bitte aractvitate, Delintarea card a conptenflor dire administafa publied cent ‘alt $1 adninisiraia publ local. Problema delimit: competenelor Gwe dere niveluri ale adminiraie! public Tntotdeauna «sit ‘ute dispute g opin $i aceasta in eauza cfecare din pa, statul st ‘tiie adminsratv-tertoriale primare intermedia, doves sh posed {ital matte competofe in exoritarea adminiseai. Exprintaecum- las in rile curopene in acest domeniu, desi ifr de afar la ar, vor- ‘este fvoare ii 8 aumaio delimitare optima i clara competen- ‘so, cae ar ine eamd att de realizarea interes national, dr ite- rselorTocte, mai alsin mateie Financia gi reat interebogeare, este © precndie de asgurare a unei adminis efisiente. ela henefce de olaborare ev socletate civil. Eien adminit- ‘tie publicedepine de foarte mul factor rinte el se numa i rels- tile benefice ou socittea civil. Recunoagteea Tn societstea civil a un Pactener activi exereitaen adminis este o tasitrd propre penta. iminsuati publia din majoratea rior curopene- Aces prtacat se ‘elizouzh prin stables uno tla de coopera 9i de repezenare In ‘sluonaren malfor probleme ale comuniior wmane, © modalate fate rispindita este parciparee repezetanilr socket civile in woven decizional al autoetiailor adit publics, ceea ce asigurd [Moperes unor deca faverabile comune uaane. 3Consultarea comitiilar locale i problemele de interes deasebic Aceasta ese 0 valoare generalé a demcrai, cae se reahineara fi de ‘utoritile administrate! publi. Studierea opine! publice a eolopons, ‘ea problemelor legate de vata comunitard a oameatlo exe prevista ‘multe aete normative ale eptul comntay,ineluiv tn Cares european 4 autosomiet locale. Acestprocedeu democratic se (ilosyt pe Ue ty rile curopene serves dept on barometr al epi! publie Dimensiani opine ale wiliilor administra ereriale Orgezaca ‘eritvulu part din punct de vedere edminisraty este conic axe Infuenteacs substantial caliatea exerci’ edminiuapih tm wale ‘administrate respective. in evouia organiza terior, 'e europene at treeut prin ai mute etape darn cele dia tm a se epi in lint mar tendinfele organi mite a tert, tune din ee prin weceea la organizarea untiilor administra. serrae be imensiuni mai mari. Reporte la numteul populate, aniiie sda nistati-tertorale primar, de nivel un intanese del lev i png Jn ceva zzci de mi de iocuitoi, ir until administat scrote Imtermediareintrunese de lai, pans sue de mide loco pi a milion gi mai muti focuitori fecare. Marge. dimeasiulo. unio: ‘administativ-teritorialecontibuie la consoidaea capacitor lor amare mats i financiaze Grad inal de profesional al angofaior din adninstraia publica ‘Aceasta se dobindese pe calea dimitri fice police de cee aa israive in promovares politi! de personal, Procednd tn ast fel se ecazs condi favorsbie pentru asgurcea sali in fine sangaic ‘lor dia administra pablis, ceca ce inflienetzs substan cates sci administrative, Carscerisio pont Iueul cu personal in ‘uminisatia pubic in rile europe este promovarea fermanentizan, insti proesionle a faetionarloe publ ap co somaue la noua ‘area cunogtintlornecesare pentru exectarea activi administrative, Sistem informaponal dezvola, incl ce electronic. In lara t- drm inormatia este o sus la fel de important n atvitstca admins rate! publise a si resursele-umane, finale 51 materiale, Siem informational din administaia peli eutopeand are 0 wile teed. modem cu ree informationle gi baze de date fn diferte dome de activate, Teologile informajonale foosite ‘iv 5 caltativa a problemelor de nist pblice. permit slutionasa ope ate sntpreocupate aster an | | ‘Actsen snt doar cfteva din carateristile tenn tn evo so- ‘eluui european de administrate publics. Desigur, acest model are © ‘mumitsdozh de conventional, dat find fel ce are particularity este penta fecare fr in parte, darn cel tip se manifest ca © vedi general-europeana 4, Plana de Aetinn: Uniunea Europeans - Republica Moldova, revederile de ajustare a administrate! publice ln stndardeteeuropene Pomnin pe calen evoluiel democrtce, Republica Moldovs a intat {ej a nceputl anor noulzee ai secolulu uocutunee ela ct Uni tea Earopean ‘Un prim pas in aeast diese fost solicitaea inc in aul 1993 de ‘re conducerea de aun a Republicil Moldova a incheiers mit Acord de rteneratCooperare ov Unies European: Bupl un proves dee sit a fost rept Acordul de Partnering Cooperate cea fost Sera in 28 noiembrie 1984. Semnarea acest Acord a sermifiest un seul de Atudine « Republi Moldova fat de valoieeuropene si demarara un rrces de apropere dine Republica Meldova si Uniunes European ‘Actualmene, cin valabiftaten Acorduli de Partenerit $i Cooperare pict, ultima val de extindere a Uniuns Buropene, de la inept ‘sou 2007, o dati cu aderarea Romie gi Bulga, a feat ca Repeb- lea Moldova si deving vecing de hotsre Uninea Europeans «aptrt ‘ects de a evedea eadrul normativ al relailoe dite Repuolica Moldova s Uniunea Europeand ‘Aufl, in cadrul Poll de Vesinitae promovati de Uniunes Eur: ea a fost lahorat i sernat la 22 febuarie 2008 Plana de dcp Unienea Buropeanc-Republica Moldova”. Acest document 4 const soul eps de colaborareintre Usianea Esropeana gi Republica Molva, de data aceasta in cael Poli de Veciniet. Moklova a avut posi Ie Si tabileascd cu Uniunea European rela politics, de scart, onomice gi culturle mat intense, $8 sporeasc§ cooperarca transom ® svi fon, Ungueany Anatol, Bill eens promovaren ine euro- Repub Moldova Aaznsarea pbc, 2003, pag. AE SS "Rl de Aci Republica Mee Uninc Earepan i Mona ia “Republic Malone 2005, 686,lier gis impiyeascsresponsbilitatea pentru preveniea i soln ses confliceon Pla fost prevSrat petro perioada dete ani sa avut ea obistv Indeptniea prevedailr Acordult de Patenetat si Cooperate incurs jar eal, vil, «aspirailor Republic Moldova de intearare {Unianes Earopeand, Alstuc de ake componente, cum ar Ti cooperaret poltics, economict, vonvergenta legisla, inegrarea sisemul Je Ivanell, Plana de Aegini provi g1 un ge de mis ioguct administra public, Tn compartentl Dialogulpoitcsireformele” Plana de Action « previut ceo drete de consoliare a stability ecacittitinstnulioe Ure enrantea democrats si suprematia legil contimarea reformat ‘adminsnit 91 consolidares eutoadninsoer locale fe conforma ca Sandardele ewopen, in special cel ce ve conn bv Carta ewropecn a nuoguverndrt locate i ocordarco une! ae spciale expert rece ‘monirior Congresult Aworttilor Locale si Regionale din Europa Inclusi in cea ee prveste manajamentlbugetelor locale de cate a hlsvotle locale st atrbirea compeentlor bugeare (resurse care si Covespund responsablitior). Consolidarea supremafel leg prin spo- Firea fem puterijudecttorey si 9 organelor de drep, respecarca ‘arespnedtoare a hotrblor Curt constiionale Dn pcvederile nel de Actua vizindadmiaisatiapublic8 pute distinge cel putin cin’ pozifi,asupea solutionii) efrora autoriiile Republics, Moldova uma st-qi conoenteze eforurile in perioada ‘alabltate a Plant de Aefant. “hn primal rind se ascentveaz& necesitatea comin reforms adm nitive $ consoldarea avtoadminsrri locale in conformitate cu sta ‘atdele curopene ‘Accasia inseam ef Univnea Europeant rcunoagte fal ek Republica Moldova se destigoara eforma administrate publie, dar cela tmp considers c&antoadminstarea focal nu eorespunde stan Gelor europene. Dupi cum abservém, Hnt-o forml concentra, se previews umul component progr al reformed administrate! publi, 3 fume stride luca In adainistaia publica Tocaa, unde Tirade tal persist o sutedene de probleme nerezolvate nal dole rind, scones oe in special, trebuie sh se ae sf tenfeslandardlorsuropene ces confi ia Casta european a auogt ‘ern locale 196 DDupi cum eunoasem, Republica Moldova a seronat si ralifieat Cats coropeadsexereifolatonom al petri locale deja fn anul 1997, Multe {in prevederle Carte europene at eapitatconcretzare in legstia tc roast inssiv pracpite administra publice locale, cae sau git wi fundementare constiuonal,preoum glgal, focal cum prevede | Cara european, Dar, totdat, une poveder ale Care, eum arf nec: j states consult eetaenilor pe problemele de ineres decsebit participa. fea lr la proces ecifonalyasiguraresplentudini autonomic locale gi ‘ele, ae realzeaz in deplina for preveere “ral treifea rind, 30 subliniez& opotunizatea acordsil une ant speciale expenize! i recomandirilee Congsesut Auris Locale si Roponate din Europa, adrsate ev diferit ocaitautoritiior Republic Mado, tntttarespesiva care promoveazs in plan european inferesee omantir Iocale si regionale este abit cu deptl e a fice expe fan poictcor de lea sa allo ate normative cae se ref In dome hia organdie si fonction administra pubice locale gine tia. Ca reall al efectabri aesior experize, Congresul Autre Locale gi Regionale formuleazhrecomandari pentru autoritile nationale ‘nnd corespundesea lor curgonileeuropen. in cual Republi Moldova au fost unele situit cind autre rnoldovenesti ma fins sean de recomandisileacestel insti europe fe cum a fost cazilrevizur organi administativ-teitorale rods 12 2003, unele recomandisprivind relaile ioterbugetare dine aorith- fie adninistatil publi centrale si ele locale, asiguraen stabiliiin Fhnctiaangajtilr din aminsragia publica local alse. Accasta ss ‘ert, probabil, ea temei pena fbrmularea expust in compartment tespoctv al Panui de Aci Tal petra vind, 50 vode neces atibvire competentlor bugetare are ar corespnde esponsaillr orpaneor locale ale pus. Probe tele ssigurinautonomiei Financia sin cele mai dif dn complex ie peobleme exstene in anita publi local. Cadrul legal preve- tk aeeast!sutonomie fnanciars a unilor administrati-entorale de fue rivelunie, arin elite ri toate compete cu cae sit abate Srganele locale ale puteril au © acoperce fnanciar® suficint, din care ‘et se inflnese multe disfuncHonaliti. Penta soluiontes acestr probleme so er efectuate un gir de mir de erdin organizer, fisel, ‘Eperfetionare a elation imeebugetare gi mute aeI al cinciea rind, 48 stage statin asupen necsiiit consol sopmtnatiet Topi te tote sfersie de activate, Aceasth prevedsre 2 Panui de Actia reise din obiectivele consituini statuli de ep, fara de care putem vorbi de sandardle earopene, Peioada de tr. “ie prin eae tree Republica Moldova generez# anumite deficient In Fnplomentares sestui principiu constiafionl. In socieate este destl Se rloplait nisl uri, iar pe deal parte sintem tn prezens tin provese negative, cum a f oruptia, awl de pure alee care pot f curmate er mieyorth ponderea lor daar prin promovarea legs Tis gia oud de dept Dupa cum vedem, Plana de Aetan: Uniunea European - Republics Moldova a prev altri de le domenii de activi, sun complex de Inisur prvindajstarea adminisbtistpublce dia Republica Moldova la undardele excopene. © parte din acese obiesive au fost relia pin Cortrile conjugite ale auortStlor adminisratik publice gi soviet Chiles cu concursul insur police ale stu Asopra woe ac i i lor depine Th tezitra cu exprarca, Ia 22 februare 2008, a termenutui de vali tate Planufui de Actiun: Unionea Europeans Republica Moldov, i drezent se eximinearA posibilitates de elaberare a unui now document {ate a eglementa In continua olailie Republi Moldova cu Unisses European, inclusi tm domeniol aministajet public. Necesitates wns ‘tel de document este vii, claborarea cirua i panera tui in api re araigura connate pocetlor init in acest domeniu Sabicete de evabuare: 1 Definit nouns de dimensiune a administra publics. 2 Clasifcat dimensiuileadministaraipublice din perspectivaval- log europene 3. Evident domenile dervliri sdministryel public tn dimensio- rile sale programatce politics. “2 Explcai coneeptele de reorganizae,reformare si modemizare & ministre} publice In context societipi fo tana gi al procestar integrations, ' Argumentai inlerdependents dine procescle de reorganize refermare st modernizare a adminseatlpublice, “se stn plnficte se care de contauatatvitatea in seopul rea- | 6, Nominaizal gi cercterizaisucit factor deaderent a acs rai’ public din ale euopene | ne Spams Th cedinea prariti semportanpl le, reid din vite nie prope acon de deren ait publice din re euopene + Desei ioral adopt lanai de Actiun: Usiunea European | _geputiies Moldova 3 seleeai din continua ini prevederie eu referire | a administra public, +) Estima april Planlui de Acfiani: Uniunea Buropeand - Repub sia Moldova in procestl de ajustare& administra publi a stardarde- | ieewopene 1.” Ferma unee slui car, in propria vziune, ar ampliica $a genta yrocail de ajustare a adninistrape public a standard exropene 1 Ioan Akexandre, Adina pubic Bucuresti 199, pag. 563- 615 2 Adminstajia publicd tn perspectva Integréritenropene // Sat rile ale seis de comic tines, Chin, ISAM, 2007 'S"Yeneskel Dror. Orlentarcaguenarilor din Europea Centra side tape fiurreavitorui prin rptart fn itore 1 In eulegeres: Dezvol fare captor de guverare: Proved pens frie din Europa Cent il de Est, Chisingo 2005, pag. 17-26. 'S Christian Engel, Dimes european administrate plc In culegerea: Confinoitate gi schimibare fn proces de itegrare europea i, Cig 2004, pag. 243-275 ‘5. Mikal T. Oroveaniy Trott de $linja Adbiniroriet, Bucuresti, 1996, pe 463-467, ‘6 Planul de Actenis Untunen Europeant ~ Republica Molders, otros Caverns Republi Moldova w 356 din 29 decentrie 2005 {/Monitorl Oil a} Republct Moldove, 2008, 5 squrel Simboteama, Unele aspete strategie privind reformarea adnintrnctpublce $i crearca un consens pent asigurarea Conte sea ieversibitagi reforms Administraren public, evs mete ‘Heong, 2003, 3, pag 8-21, Aurel Stmboteanty Evolyia reformet administra publice In antetal Playa de Aca: Unianea European Republica Motdow ‘7 Reale Stile ale USM, vol, 2006, pag. 140-144,9, Aurel Simboteans, Cincspresece am de independent dinensiv- rie ast adminsraiei public din Republica Moldova a standardele ‘nropene / Cael Stine ral ISAM, Chigns, 200, pag. 9298, 10. Allan Thatham, Pugen Osmocheres, Dep Unt Europene (Capital XX: Republica Moldova 41 Uniunes Europeans), Chin, 2003, pay 476-496. | | | | | BIBLIOGRAFTE 1. Alexandra foun, Adminiaiapublid, Bucuresti, 1999. 2. Alexansns loan, Sirctur mecanisme instil administrative, volume Tg, Bucuresti, 1996, 3. Aristotl, Poles, Orades, 1996. Arama Elena, Sypemula Constingit si controll constnio vai leglor // Adminisraren public, revist metodico-siniics, 1997, m3, '.Artrd Aner, Christoph Demmke, Robert Polet, La Fonction publique dans I'Burope de 13, Reals of Perspectives / Taste Baro- peen d'Adknnisation Publique, 1966. “6. Admblsrasia publiad in perspective integrll europene // Motcriale ale sesinit de comics stintiie, Caletl sinc art al JSAM, Chisinsu, 2007 “7.” Bagdasat N. Bogdan Virgil, Naly C, Antolgieflosofic— fio. sf sri, Baitra Unio Seite, 1966 R Berco Jean Loup, Servcid public fe Frama Adivistrares publich evista motodice pine, 1996, nr. 9. Bantoy Anatol, Nofinea yi conceptal Serviiuid pubic epublica Moliove realize! perspective (| Adminisuarea public e- iat metodico-singiie, 1999, ne 10. Bulgati Valerie, Reforma _administratiwterttoriala, aspect Iinportan al reformel adninstraie publiceTocale |! Administarca publics, revs metodicotiniies, 1997, a. “I, Bulgara Oleg, Probleme de Insiaire i informatio a furcions- rilor pubiel 7 Administore public, evits metodico-sinffic, 1996, 2, Bulgsra Mavi, Constant Negri ssteme de guverndmint (/ Administrare public, revst metodic-singifics, 1997, 2 13, Beleecs Stefan, Durbald Nadejda, Controtul speciliat a modattate de asgurare a legoitft in adminiaya publica / Materia~ {ele conernelguinpfieo-pracice, Chisinau, AAP, 2002, “st Baltay Durntry, Control exerdiar de stat in condititeapl- irs princpisad autonome! locale bv adminstrata publics 1 Mate- falels contrite sinifico-practise intermionale, Chignio, AAP, 2000, 201108. Yehesket Dror, Orienarea guvernarior din Burgpa Central's ANEXA, die Ext spre foorirea sttorulut pr rapa in isorie In eulegeen Dezvotarea capacitor de guvemure: Provosiri pentu tile din Europa Ceairala gi de Fst, Chisinau 2005, 109. Zbiciog Valeria, Aspect tortie privind ajustirile sruturae conomice /Adminisearea publica, revisth metodico-stimifes, 1996, eat 110,2hirciog Valeri, Dscrepanfe si decalafe in oblectinele proce- sui de resinacurare a administrefetpoblice J Administare publics, ‘evista metodice- sities, 2000, 2 STANDARDUL | cursului universitar | Teoria Administratiei Publice” |--* tended pense al geile | studi superioare tm domeniul administaie publice” 8 2081 Prelinnari In confonitte cu Standandu academe profesional aspects ‘ui cu studi superioure din domental administrate! publice”, cx ‘niversitar ,Teoria Adminisajie!Publice” repent odssiphnk funda ‘mental din planl de nvigimin la speciaiatea ,Administaie publics”, «are contrite substantial Tormareaspeciligilor pent acest domeni, Specials din adminisratia publica tebue s posedeo inal preptie teortcs api practice, eenoscind orgies sf evolugia adminis tre pullice ca fenomen secial,legtifile ei de dezvtare, factor care ‘ontcbuie a eficientizars activi administrative Acesta se poate debind pin stdierea vizunlr tereio-concepuale sidoctrinare acumulte pe pres evel’ stoic, presum si prin ane liza practic administrative la diferte etae istic in content media Polit, jure i social in car a functionat administra public. ‘Caneastereaacestorproese din perspestiva toric adminis pa live ereencd 0 bard metodologich adecvat pont setitatea adminis trativd actual, Posedarea capacitor de adeptbilitate a laborer teoretco-coneeptuae a practen admis i jl specialist i se rienieze mai bine tn procesele actnle din adminisatin public, sh inmuenfeze benetc asupa sporti eficientei aetivtit administrative $i oven ilo mai depin aisfacere a intreselrcexmnitfilr umane . Obiectivelegeneraleltandarde ale curs Studer eursulil oromtiv , Teoria Admnsropiet Public if Varizten en confinutl torece-concepual9t metodologc al sctivitii insta enti feat psa eal aif, ce 2.1. La nivel de eunoagtere sl integere: S§ eunoasct abordiie eoneptaleprviad administainpublich solu ore administra nstdereas analiza fanomenael adminis ‘defineasch concepele, tere claice i contemporaneprivind xpanizavea i fanetonars administrate public, ‘¥conjintizezecaracterlinterdisciplinar i misunea sine admis nisraye! tn investigarea gi explicareproctslor administrative; RUBREBREUBREBRERRURERRUEREEEE spores formele de orgasizare a administrate pubic, sistent de relat in care Sint implicate itll administrative, principle si Funcile adminis publice ‘si conceaplansamblel resuseloe necesare pentru fonetonarea siministates public, rlul personal in procesul de administra 5 Contollie © modaitate de efcintizare a netivitii adminis 22. Lave deapicre sae teme eu subiecte care cuprind cele wet nivelun de eunodstere, de apicare 9 do integrare. In bara evar inermediae pin lucite de ‘onto! 51a evaliet reuie academiee din saul seminaelr 1 alfr ivi indviduale se efeomeardatestarea studenlor pe totale semestru dec aditere lor petra proba de evaluare finale 6.3. Bvaluarea suometv final 0 elacuesz8 i conformiate cu pla nul de invtimine sub forma de examen, fie apart pe divciphing espe 4 fie dup exz, in ansamblu pe modu, in cazul existe acest. fn aja az testele de examinare conn subiete la ambele discipline, care orespand celor te nivel: de eunosters, de aplisate side integrare Apresieren cogtnflr se efstuaza conform baremeor nice stab Ta faculae VL Partieiparea la sporien pregitir teoretio-conceptuale fa ral sistemulu de formare continua a specaititr din admlaistraiapubliek Formares contin «specialise din administra publick urna ca scop improspitareacsnogtnfelr i conslidares compeentlee pre Slonale ale specialist acumlate i cada studilor de fornare iil Care sin perfctonae in aetvtaten practic e efectvaz rin cferie modal, cum af uibistruiea bxzaa pe sta individual al sngajailor din ami nist publit conform solicitor funeile deinute yi sailor ce sta fn fia oe, iaclusiy in dieciafrtfidrit preg eoretice-funda ‘Sagi de prfectionareonganizae i destin insti special stn acest domenis di far i, dupa posible. de peste hota in cw emiate ew programe tematice speciale pena calegoni concrete de funciona, avind component tote tco-fudametal, conferinje, seminarii metodice,atellere ile insraire organzate de onganle aden pale astute superiare de inv min, or zai nonguvernamenale de profilin scopul actualizaritcunostincior angajatile din adminiseagia phblcs i eect asivitiior invests [vise Tm domeniaI ele ‘Aprofundatea cunosinjelor teortice in cadrl insti continue & ‘fomeionartor pli servete dope o garantie ent asiguars cali ‘tiene! activa admintative. Aportal sku tn acest domeniu g¢-1 ‘dogs 9 cursul universe Teoria Administra Publie”. ‘VIL. Dispozii fale Prevederle prezentulsi Sandaré al corso normativ universiar Teoria Adminiafisi Publce” se implementenzh in carl Caterei ‘Bline Udminisrtive 0 Universitit de Stat din Moldova, subdiviaiune ‘Edncico-admiistativt gi simi, prestatoare de servic fn domenial reir cadrelor pent anit pblid. EI serveste ca hack pent ‘Falzaca la nivel cerinflereuropene a regi teoreco-conceptale 1S cadcloepenirasiemil administeaipublice din Republica Moldova Seconformiate cu Standard aeadesc§ profesional al specialist eo hui supercare Ia domenia administra" ‘rovelenls Standardals cuss lai de ,Standardal academic si profesional al spcilistlt cu std superiors fn domeninl anita Dublice” pot servi drept suet de refering pete conducitri autores Caminita publics serviilor de rene umane din administajia publicd centrale local activsiile de evalure a mune functonailor onal Publi test profesional a acestras acon grader de aii ‘Aurel Simba ‘Teoria Admintstraiel Pubice ‘Suporedecurs Rett Olen Lapa Assan computa Roda Soi hn dei 14.07.98. Formal 684 ie ‘Cokde upc 138, Col edule 15.0 ‘Conwna 712008) Til 50. 10 x en ent aati a USM sale 60 Chaba MD 200