Metode si tehnici de nvare -Ioan Neacu

Capitolul 1 -nvarea uman-

1.Concepte i semnificaii :
Considerat drept categorie fundamental n unele discipline socio-umane, nvarea se coreleaz structural si funcional cu cteva concepte mai importante: dezvoltarea, creterea, adaptarea i maturizarea. Dezvoltarea: -este o lege universal valabil i aplicabil att sistemului psihicindividual ct i celui social. -psihic reprezint procesul de formare la subiectul uman a noi seturi de procese, nsuiri i dimensiuni psihice. (vezi Tabel.1)

nvarea poate fi neleas drept sursa i mecanismul de dezvoltare a trsturilor,capacitilor i caracteristicilor umane, a comportamentului uman n genere. (126, p.15)
Relaiile dintre maturizare si nvare, dintre dezvoltare si cultur, dintre educatie si invatare, sunt exprimate de S.L Rubinstein(1958) : Copilul nu se maturizeaza mai intai si dupa aceea este educat si instruit. El se maturizeaza in timp ce este educat si instruit. (107, p 23)

Dezvoltare

Subtipuri de dezvoltare
a)Biogenetic

Rezultat al procesului de:

-emergen genetic i maturizarea biologic

1.Biologic

b)Biopsihic

-nvarea biopsihic la nivel de specie -nvarea senzorio-motorie -nvarea cognitiv -nvarea afectiv

2.Psihic

a)Psihomotorie b)Intelectual c)Afectiv

3.Social

a)sociomoral

-nvarea social

Tabel 1

Ce este nvarea?

Maturizarea constituie o condiie necesar a progresului nvrii.

Hillebrand (1962) defineste invatarea umana in esenta ei ca o invatare formativa : invatarea = experienta = acomodare prin activitate. Neurofuncional, nvarea presupune elaborarea de noi legturi temporare n scoara cerebral i consolidarea acestor legturi. Abordarea pedagogic ocup un loc important n studiile pe tema nvrii umane si in special a celei colare. Ea poate fi inteleasa pe de o parte ca insusire cu cunostinte sip e de alta parte ca insusire/ formare de priceperi, deprinderi si atitudini. H. Lowe afirma invatarea prezinta o latura cognitiva(de cunoastere) si una practica (de actiune).Ea duce pe de o parte, la cunostinte, iar pe de alta parte, la activitate(107, p.25) DEFINIIE: nvare este desemnata o activitate cu valoare psihologica si pedagogica, condusa si evaluate in mod direct sau indirect de educator, care consta in insusirea, transformarea, acomodarea,ameliorarea, reconstructia, fixarea si reproducerea constienta, progresiva, voluntara si relative interdependent a cunostintelor, priceperilor, deprinderilor si atitudinilor.

2.Mecanisme neuro-dinamice.
NEUROFIZIOLOGIA : defineste invatarea umana drept acel comportamnet final complex, suprapus si dezvoltat pe activitatea si sensibilitatea innascuta a tuturor componentelor sistemului nervos central la diferiti stimuli. Este acceptata ideea ca in procesul invatarii intervin formatiuni complexe, cum sunt : sistemul limbic, formatia reticulata si structurile corticale superioare. Blocurile operationale cu grade de complexitate si specificitate diferita, se structureaza in jurul a trei grupari principale : BLOCUL A: cuprinde talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic si formatia reticulate ascendenta activatoare.Are ca functii principale modularea tonusului scoartei cerebrale si crearea unei stari optime de vigilenta.

BLOCUL B: Cuprinde capetele corticale ale analizatorilor situate in zonele gnostice(neocortex) si de proiectie, cu functii in prelucrarea si stocarea informatiilor referitoare la mediul extern , precum si de sinteza complexa, integratoare. BLOCUL C: Cuprinde, in primul rand lobul frontal, care asigura in special ,programarea activitatii, confruntarea efectelor actiunii cu intentiile si proiectele subiectului, mnezica, a gndirii, a atentiei si in functiile constructive.

Tablou al descriptorilor si determinarilor fiecarei emisfere cerebrale.

A. Emisfera cerebrala dreapta (E.C.D)
-Guverneaza capacitatile de sinteza, de generalizare ; este raspunzatoare de elaborarea categoriilor si starilor dionisiace (extaziere, zbucium, stari pasionale ); -Este angajata, dupa mai multi autori, intr-o serie de profesiuni ca filosofia, muzica, arte plastic, chiar matetmatica. -Lezarea ei are ca urmare pierderea capacitatii de de percepere a spatiului extracorporal stang, agnozia spatial indiferenta la boala, unele stari euforice. -Nu poate opera cu notiuni abstracte, cu concept logice(materi, timp, rautate) in schimb opereaza cu imagini. -Are valente speciale pentru memorarea cantecelor, a muzicii

B. Emisfera cerebrala stanga (E.C.S)

- Controleaza activitatile si functiile mainii, ochiului, urechii si piciorului de pe partea dreapta - este raspunzatoare de elaborarea categoriilor apolinice ordine, masura,armonie, contemplare etc. - este mai eficienta in analize si performante lingvistice, pentru stimuli de tip logic, de tip secvential si liniari. - asigura succesul in sarcini de memorare pe termen scurt atipice - faciliteaza conduita in profesiuni de natura medicala :chimie, biologie, stiinte economice etc.

- permite analize si interpretari de structuri lingvistice bazate pe metafore sau asociatii logice ( poezia, muzica moderna )

3.Structura si procesualitate
In termeni de procesualitate invatarea este analizata din perspective a doua etapte mari : invatarea propriu-zisa si reamintirea fiecare cuprinzand cate doua etape : -faza de receptare -faza de insusire -faza de stocare -faza de actualizare Prezenta celor doua blocuri ale memoriei explica in opinia lui Gagne aparitia si manifestarea insuccesului scolar, vazut ca o dificulatate a elevului in gasirea informatiilor esentiale, consecinta a faptului ca informatia nu este bine stabilizata la nivelul memoriei de lunga durata.

Conform autorului cele doua blocuri sunt implicate la nivelul expectatiilor si la cel al controlului executive (un tip de feed-back) cu rolul de a active si modifca, prin retroactiune si stimulare, structura si modul de organizare al raspunsurilor.

Invatarea este
biopsihica; instinctuala; psihomotorie;perceptive; verbala; de habitudini si abilitati; reprezentationala si imaginativa; motivationala; afectiva; volitiva; aptitudinala; morala; atitudinala; psihosociala; sociala.
de semen si semnale; de relatie stimul- raspuns; de inlantuiri ; de asocieri verbale; de concepte; de discriminari;de reguli; de rezolvare de problem; de atitudini, dispozitii si motivari; de opinii si convingeri; de autocontrol intelectiv si volitiv etc. -algoritmica, pe secvente operationale; euristica;programata; prin creatie; probabilistica. -invatarea incidental; prin observare si imitare; prin incercare si eroare; prin recompense si pedeapsa; prin instructiuni verbale; bazata pe modelul atentional etc.

-spontana si indirecta; intentionata si mediata.

!! Se subliniaza un aspect enuntat si mai inainte; invatarea umana, in pocesualitatea ei,este prin excelenta, motivata !!

4.Principii si legalitati
Legile conduitei umane, elaborate de Ed.Claparede (36, p. 42), pe care acesta isi fundamenteaza conceptia functionalista asupra educatiei : legea trebuintei;

Legile invatarii propriu-zise, elaborate de E.L.Thorndike (184) pentru a-si fundamenta conceptia sa asociationista de tip behaviorist si anume : legea starii de pregatire; legea exersarii; legea efectului; legea apartenentei.
Invatarea trebuie sa inceapa cu stabilirea unui scop, a unui principiu director;
se dezvolta si este influentata pozitiv de un sistem socio-cultural de stimulare =instruire

este influentata de procesele partiale si generale ale maturizarii este directionata si determinata de cunoastere. elevul cu motivatie pozitiva va invata mai usor decat cel nemotivat

- invatarea este mai eficienta in conditiile in care intarirea se face prin recompense si nu prin pedeapsa

Teorii
asociationiste si ale conditionarii

-cel ce invata trebuie sa fie active si nu ascultator sau un privitor pasiv -frecventa repetitiilor este importanta in formarea deprinderilor, in memorie -conditiile motivationale sunt importante in invatare -conflictele si frustrarile nu trebuie neglijate in invatare, ci dimpotriva, recunoscute si solutionate.
cognitiviste
-invatarea prin intelegere este mai eficace si favorizeaza transferul mai mult decat cea mecanica -stabilirea scopului este importanta ca factor motivator al invatarii

motivationale si ale personalitatii

-invatarea este dependent (influentata) de cultura, de contextual cxultural in care traieste elevul -nivelul de anxietate a subiectului influenteaza(pozitiv sua negative) invatarea -situatia de anixietate poate fi un factor motivant pozitv sau negative -atmosfera grupui de invatare ( de competitive- cooperare; autoritarademocratica)afecteaza satisfactia in invatare, precum si produsele invatarii..

Va multumim!