= dng. Malipa Nicolae UM: INCERC — Ing. Bid MIL: INCHIG.HerEca EINCERC,— tng. Dobreseu G INCE Tak, Rehelon arch i a 46 Sone! + TV SINCERE — tnd. Stan Sabin § CAMMY yes eI : y 7 VISAPrANA f : 4 EAR in iwene tng. simoniet aut AMER HK: INCHLC — Ine. Cher Hota camer Xs INCUEC — tropes Tat Catt Xt: INCURC — tng. Livean kl cater : Tg, Kadoviet Mibat car INCERC TI, IV INctitc ; Gaur RV? INGERC tag! Costeseu Dan CAME XVI: INCERG — tha. Stineveu Di CAIRT —XVIL: INCERC — Ing. Malipa Nicolae calgr XVur: Ircr . somata Gang, XIX INCENG — te, Forse Come CATER XX; INCERG — Ing. Teodorescu Dinu cater cAIET caler: caer CAIET XXVI: INCERC — Ing. V caugr Xxvn CAIRr XXvin CATT XXIX: INCERC — Ing. Volngscu Victor CAIBT XXX: INCERC — Ing, Véinese®Mictor 8 RC — Ing. Copitetina Anton Marcel « ™ — Indicative sé.ag:t J Intocuieste € 66-75 Caietul T. PREVEDERT GENERALE : {id Prezentul normativ cuprinde principalele condifii de Siilttte pe cure webuie si le indeplineasea gigs de’ cen trebede 3 dnstalalit aferente acestora. preeum 9f went ils ce aebule jefectuale pentru a se consiata died acne condifii au fost indeplinite. J.2.-Pentru categoriile de tuer: ‘ormativ, se vor aplica acele: preund cu conditiile de ealilate di cifice cateyoriilor respective, 1.3. Tespectarea conditilor “wi ascunse necuprinse in, ‘asi prevederi generale, im- in. preseriptiile tehnice’ spe Personalul tebnic anume insirci i codrul activitagit sale de indvumare 31 supraveghees Sepavat de accsiea, se efectueazi veriticir| it, Pe, Pateursul exccularii, pentru. toate ‘ealegorille de Heriti ce compun obieetcle cle investi; Main ee ele si devind ascunse prin acuperite eu (eau inglobete in) alle cate- Sorii de lucrari sau elemento de construct; b) Ja terminarea unei faze de Jucru ; ©) Ja receptia preliminars tr-un obiectiv de investi erificdrile de ta por, a sib se efectueant conform Tne Sioatliuniler pentru verificarea ealitati si receptionaren tunes Ties, Sscunse la construct si instalatil aferenton aes es 1 a prezentelor prevederi generale, far cole de fa Pozitia c, 4 obiectivelor, ce fue parte dine Blaborat de ‘Aprobat de; INSTITUTUL DE CERCETARL IN constructn ‘st ECONO, MIA CONSTRUCTION < INGER:Feglementirilor in vigoare privit’ Yeceplia obieeti- do'dnvestitis, ~ 4. Prezenta prescriptie se aplici integral la lucrdrilé trucHi gi instalafii pentru cladivi (locuinte, social-cul. turale, industriale si agroozotehnice) si la obicetele de deservire ale acestora (refele edilitare, unitati etc). Pentru alle tipucl de Werdri pe linga prezenta prescriplie ‘se va tine seama st de prescriptiile tehnice specifice sau — in lipsa acestora 2. de ‘conditit tehnice speciale, predate odata ctl proiectul, }.5. Toate conditiile tchnice de calitate cuprinse in pre- venta prescriptie sint extrase din preseriptiile tehnice” de proigetare, executie si receplie, in vigoare ia data aprobarit sale, pentru lucrari de construclii si instalajii aferente, $i a Garof aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prespripfii sint cuprinse in indicatoarele de standarde, public catejanual de LIS. si in listele normalivelor tehnice in vigoare (ublicate anual in Bulctinul Constructiilor). Prineipalele pres criptit lehnice, aplicabile la verificdtile din’ prezenta preserip- Hie, Sint menfionate la ficcare capitol in parte. 2. DISPOZITIL COMUNE 2.1. Verificarea calilatii Iucrivilor se face in seopul cun- firmieii corespondentei acestora cu proiectul, cu presei {ile tehnice specifice si cu prezentul normativ, in limilele ine dicatorilor de calilate gi a abaterilor admisibile, previiaute de acestea, Dispozifiile de santiere, date de beneticiar si proicctant — cu respeclarea normelor legale in vigoure — au acecasi putere ca si proicclul de execulie, din punct de vedere al verificitilor de efectuat. 2.2, Freeventele verificavitor sint mentionate in prescrip {ile tehnice specifice si in prezentul normativ. In cazuri sp Giale, proiectantul poate prevedea — in mod justificat — ma rirea’ acestor frecven\ 2.3. In toate ewawrile in care vreun rezullat provenit din {eo verificare vinwala sau incereare efectuati’ pe parcurs, referitoare Ja rezistenta, stabilitatea, durabilitated sau fun Nionalitatea lucririlor, depiyeste in sens defavorabil abalerile admisibile, prevazute in proiccte sau in proveripiiile. tehnice, 6 decizia asuprr cc auarii lucratilor au va putea fi luata decit pe baza acordului,-at in seris de beneficiar, cu avizul protect tantului. 24. Este cu desivitgire interzis a se proceda la execu- {area de lucrdri, care si inglobeze sau si ascunda defeste ale Structurilor de rezistenfa sau care sa Impiedice accesul si repa Farea corectd sau consolidarea acestora, 2. In cazul in care verificarea se face fave de lucriiri sau la receptiile preliminare), nerii de date asupra corectitudinii verifieirilor lor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel : acallted Un singur’ revultat este necorespunzitor, se mai Gfectueaza inci o serie aledtuita dintr-un numar egal’ de sont daje ; dacd un sin ‘in sondaj (la in scopul obti- si Snregistrari- La ceverea presedintelui comisiei de receptie preli minarii a obiectului, intreprinderea execulanta © Prezentare sinteticd a tuluror verificiril efectuate pe parcursul lucrarilor si pe Prezentare trebuie s4 cuprinda je Jr flate asupra Ireevenjei verificirilor si probelor efece fyale Pentru fieeare tronson al obiectului, in comparatic ou Prevederile preseriptiilor tehnice ; — intorpretarea statistica a rezullatelor inceredtilor efec- mn si — dupa caz — pe ansamblu), im Comparatie cu valorile normate (sau de control) a oy abaterile admisibile, cuprinse in prescriptille tehnice ; lista ‘ncercivilor suplimentare efectuate pent cazue rile Jn care probele de control prescrise au dat realtate Resulisficitoare, precum si masurile aplicate in cazurile: ie cure aceste rezuitate s-au confirmat ; Trista si descricrea sumard a remedictilor efectuate cu jarea succinti a cauzelor care le-au fiicul necesare, Aceasti preventare impreund eu documentele primare de Usuiflcare (repistve de procese-verbale pentru veriticarea.calie Gili! Tucriirtior ce devin ascunse, Webuie sd furnizere comic de teceplie — impreuni cu sondajele sale proprit <-arwakt ‘ndubitabils ei lucravite executate se inserit, m. eondifiie ae 1a calitale previzute in proiecte si proser’, 1 tehnice specifice, limitele:abaterilor admisibile. j (22. Pentru recepia preliminara sau final’ a obiectelor de constructi, cu inslalalii aferente, proiectantul va: presenta la cererea comisivi-de receptie nola previautd de reglemen: {tile in vigoare, cuprinvind preciziti usupra aplicirii pele Cbservatiile sale asupra calitaii Iucrarilor, punctal soa de vedere usupra condifilor in care receplia poule fi adinisi, confirmarea indeplinirii obligafiilor de predate indicafilon asupra normalei el folosici gi exploatari, 2.8. Comisia de receplic este obligata a cercela existenta dgcumentelor incheiate pe parcursul execuldrii Iueritilon St care privesc verificivile de calilate si rezullatele inceresriley cfectuate anterior, precum si documentele privind cavurile prevazute la pet, 2'3. de mai sus, In toate cazurile privind clementele structurale de con~ strucfii sau instala{ii, in care aceste documente lipsese ‘sea Consemneazi verificari efectuale cu o freeven{i mai ied decit aceea prevawuta in proiecte si prescriptiile tehnice sau tn sre xezultatele nu covespund conditillor de calitate prescrise, gomistile de receptic preliminard nu pot admite receptia dentk daca prin Incerciri si cerceldri suplimentare dicecte 9 erie tige tehnice — sc dovedeste ed obieetul corespunde scorniel pentru care a fost proiectat 51 executat si-cd poste fi exblon: fat In condijii normale. In toate celelalte cazusi, comigh de Teoh preliminura este obligati a proceda conform tegleanens tarilor privind efectuarea recepliilor 2.9. La controlul si receptia lucrarilor se va urméti res~ Pectarea etalonului. Etalonul in principiu va fi primul clement Prefabricat confectionat (element de fundaic, careasa), primal apartament ele. ; etalon acceplat de CIC, iat in nele cana} de projectant saul beneficiar. 3, PROCEDEE DE VERIFICARE 31. In functie de momentul efectuirii verificdrilor — conform pet. 1.2. — acestea se refer la = a) Determinarea — prin misuritori — a corespondentet Glementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de Vedere al povitilor, dimensiunilor si modulul de resemures 8 a b) Existen;, “documentelor de atestare a calititii mate- i Taner Semiptetabricatelor, prefabsicalelor st spare ee izate 5 jp ilectuarea incercirilor gi probelor im Mi Prescriptiile tehnice si intocmirea docum fatele ucestora precum gi a procescloe ascunse ; a) & ipuse de proiecte atelor cu rezul- verbale de luci Verbale extlentei si conjinutului documentaliel si Heomel oni eale mentionale mai sus preeum si aint ie si concluy eestor, de incer- gederea formétii convingerii_ organeior i ocatnislilor ‘de veceptic usupra corectitudinit of valabilitafii documentelor incheiate antenen . 4. CONTINUTUL CAIETELOR (4. Principalele conditii_de efecluat sint cuprinse in urméi luerari : calilale si verifiedrile de itoarele caiete, pe eategorii de CAIETUL It #Terusamente, Bg 45~ IL: Consolidiri si imbundlalivi ale terenurilor. /) 49 AV: Fundatii. p, Vi Belton simph? veton armat si beton pre nat. oa Wife, bias Portuare, metrou. VI: nergetice, na- po yas wa : i cofraje. 430, mf ge X: a Lap Zee haazs xu: sppehegl pstancse. Pp 7.92 XV : Timplarie 4i dulal “i XVI Gea fap 3 * P7228 XVIT: Invelitori 5) lnithigerii. P9 2. i VVERo ?A for XIX: Consteuctit din ote. /) ted XX: Protectie contra, agenti Yo" SKE: Imbrdcdimingt ratio: i ferate suprastructu; + Instalatii electrics. XAIV: Instalatii de centralizavi, electrodinamicd gi clectromecanied, mecanizare si automatioars a triajelor, bloc de linie automat, bariere aulomate la treceri la nivel si telecomunic calii feroviare, telecomenyi XXV + Instalalii, echipamente si retele exterioure de telecomunicatii. SXVI: Instalatii sanitare, XXVI ; Instalatii de incilzire, XXVIII: Instalajii de ventilare, climatizare si in e = ciilzie cu aer cald. iets operat. ee XXIX : Instalatii de a “Ses pertienss XXX: Conducte magistrale de transport lichide, pant ice ; pet, 12, de eitee lui cre Pentru tiPY 22; Tenultate lebritor si ree. lor luesiilor a eae talcum orlie, eit gic de ees Pentru verifivarea caliuijii juerhrilor tev Ess ca atare se Sirectorut inteepeindert rea ee 1 buturor stersiituri sint interzise fost efeelu re 86 EXCEL | M7) ale ac 6 peopel besle cele admisibile, care stabilitatea, durabititaten. sar fanee nel Parti asa, se Yor plea efeeluta Jn scoste eazuti Se vi intocmi Fepunerea constricted Ty ai j dupa exccularea remadierilor se intoo al de Tucrisi ascunse, ai in mejle un nou proces vei 3, Organete care efectucai veri ascunse icarea si receptia Tucririlor etiviarit are i 51 recon ‘conducditorul tehnie al: Werf bal Inserlindu-sc in “regisied3, articipanti, Iwcrarilor de tobnicltate ridicata a sarcinile dirigintelul de. sunti exereild de beneficiar prin proiectant. Accastt ca alan in eontractut de prolectare, oa Se ocontirii,'a taloanciog ae Droceselo-verbate (lor ‘ei acestea sint' de ealitate rico if vigoare ‘saw el = aduse in aceasta situatic, erzice prezentarea la tar 9. lal ale’ oblectelor rma remediecil lui coml le BOL der sinleen: i REO ron lavasiitentart lusiy... Ne use seat 13-107), care si ateste. informa eu proce Genilsind inanlatoare, in. vederea Pentru care nu exist, ‘mod ‘elocvent ul si prescripfille tehe lor efectuate — au fost aeANEXA 1-2: LISTA FRESCKIPTLOR TENNICE DE BALA Beene oe ea oe Oibeerela ar HOHE — etebueca In acord tlobat a perso- oe es uu eee peat Sie a ia i eae Sean OSA act rey eee ae eh Darema, ines Privind asigurarca durabilitajitor functionalitaji si ealitayis ‘consteuettilor na de eter CATETUL Il. TERASAMENTE, 1, Domeniul de utilizare ich: Prevederile prezentului capitol se aplici tuturor ue Seitilor de terasamente (sipituri si umpluturi de pamiee oy Sonstructii de clidiri. ei ferate, drumuri si hidroteheie 12 rod diferentiat, dupa destinatia si tipul constructick die care fae parte. 1.2. Pentru cazul unor luerdri 5 zentului capitol se vor completa prin anexate proiectul peciale, prevederile pre- condifii tchnice speciale, 2, Prevederi generale diareerice uerare de terasamente va fi ineeputi. dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasirilor reperilor cotei ze: inte-un proces verbal incheiat de delega larului, proiectantului si executantului, 22; Inainte de inceperea lucririlor de terasamente se va verifica intreaga trasare Pe teren, atit in ansamblu cit ai aceste abateri sint decit cu acordul scris cu o freeven{é de minimum 1/10 ‘erificarile pe parcursul lucrarilor, jar recepia preliminard de minim 1/20 din acsstes se ur, Ctl user eTiicsrt pe care comisia Te crede de cuvinta. te Sa Laer Tezultate necorespunzatoure se va proceda entfan caietului I, pet. 2.5. 15A 24. Sova veritica de asemenea daci stratul de piraint vegetal a fost recuperat dupa decapare gi a fost depozitat coreet in vederea unor noi utilizixi 2.5. In toate cazurile in care lucririle sau uncle cate- gorit de lucri se exceula in mai multe clape (de ex. tera Samente, ele,, pentr cai ce comunicatii, canale, ele), veri- ficdrile se vor efectua dupa fieeare etapa, 2. In eazul in cate sipiturile au fost executate in con- i speciale (de ex., sub api, cu sau {ard epuismente, hidro~ necting Irae le}, se va veritica in fod special lacs nu s-au produs dislorari, afuieri ete. yi seva consemna in procesul verbal-'de lucriri ascunse eventualele deficient si misurile de indreptare aplicate, conform indicafiilor serise ale proiectantului, a) CAPITOLUL I. CONSTRUCTH, LOCUINTE, SOCTAL-CULTURALE, INDUSTRIALE $1 AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE APERENTE (REPELE EDILITARE, CAI DE ACCES etc) Li. La terminarea lu pentru fundatii Se a vetifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu di in cazul depisitii oricérei dintre abi ‘lor \de sdpatus 12, In toate cazurile in care se constati ci — la cota de nivel stabilita pentru proiect — natura terenului au oe Reshunde cu aceea avuld in vedere la proiectare, solutin “de Sonfinuare a lucrérilor nu poate fi stabiliti decit pe’ bass ‘uncl dispozitii serise a proiectantului, Verificarea naturii terenului sub cota de face fie prin probe de laborator, fie prin penelrare’ statica sau_dinai Aceste probe si vor face cel putin cite una 1a ficcare 200 m? suprataji de sapilurs si minimum 3 pentra fiecare obicct, 1.3, Tnainte de inceperea exeeutarii corpului fundatiilor se Yu, imehela un proces verbal de lucviri ascunse, semnat de beneficiar, constructor si proieclant ; in. procesul verbal ce vor Inscrie gi toate modificdrile introduse fal de project, 14 Umpluugile (perne) de paint, nisip, halast, pict sau plate’ sparta, care servese drept” consolidare i torerania Ge fundae si pe care se ayeazi divect Landa, Wobae eta speciale, verificindu-se : Ty, corespondenta cu prevederile proiectului a naturii te- Yenului Pe care se aseaza, in aceleasi condifii ea gi. penta fundatia propriu-zisi (pet. 1.2 ¥i 1.3 de mai sus); fundare so va 2 o. 1058 pu4 a Galilatea materialului utitizat pentru aceasté umplu- furl, neadmifindu-se nici o abatere de la proiect, in stera de granulozitate, pentru cure se admat ubuteri de 1L5y7, fata de componentele de sorturi ; Sy Tespectarea tchnologiei de compactare previzuta in project ; Srieetlizares graculut de compuctare prevavat in protect ; determinivile se vor face pe lala grosimea pernel dte ung pentru fiecare strat clementar proviizut a se compacta ‘cel Putin yna la flecare 20 m? material compactal ; in vonele a care condifille de compactare sint dificile se vor face probe suplimentare ; J ptbaterea aulmisibila fata de gradul de compactare pre- vazul in proieet este de: —27, pentru medie si 54/,. pentru valoarea minim : Fo AQHte bulelinele de incerciri si rezultatele verificdrilor Mentionate mai sus ie vor consemna in procese verbsle Jucrari ascwy ~ 5. Umpluturile compact “agi regi ca § 1.6. Ponte te cu maiul grew urmeuzi aco al pernelor de la pet. 1-4. umpluturile, de pamiot utilizate pentew plate forme, cli de acces pietonale sau cu civeulatie uulo usearts Sistematizairi verticale, completurea sipaturilor de fundalie sau Pentru conducte sub pardoscli cle, se va. veriliea ndeparlarea pimintului’ vegetal si a altor straturi ine dicate in proiect = corespondenta cu proivetul a naturii pamintului uti- lizat sia tehnologiei de compactare ; TF, Tealiawea gradului_de compactare (D), conf. STAS 39139/13-1983 a gradului de indesare (In) a densildtii, pimi tului ip stare uscatd (Pe) revistentet la peneltare stalied pe con (R,) sau dinamicé (Id), date prin proicct. Verificirile se vor efectua pentru fiecare strat clementar in parte $i pentru toula grosimea umpluturii ; freevenja lor va Hi de una la Tiecare 50...100 m# pimint compact, Abaterile admisibile fal de gradul de compuctare preva- zut in proiect sint — pentru sistematiza nimum — 15% ; i verticale mediu — 10%; mi- 18 a — jn jurul fundatillor si subsolurilor si sub pardoseli ; mediu — 50/¢ ; minim — 8 — la santuri de"conducte : med Rezultutele acestor ve sele-verbale de lucrari ascunse. 27. In cazul pimintutilor sensibile la umezire, in alara de verificirile de la pet, 1.1..1.6 se vor mai veritica $i dont ditiile cuprinse in normativul P-7—77 gi in special + aiiguranea colectirii si evacuiii apelor din precipi {alii sau din surse accidentals, pe toald durata execuldri ioe crarilor de constructii si instalayi s S,meminerea ullimului strat de 30.60 mal sépiturii pind in ziua in cure se ineepe betonarea in vona respectivi + sy Rcluderea_piminturitor pecuszive (drenante), a molo~ , & DITgGHIO ele, a executors umpluturilor si realiza- -Fea._gradului “decompact ‘ea eu-abaleradinisTbile in Jimila a 1/4 din, cele, preva: cxecutared ‘umpluturilor si trotuarelor (definitive sau Provizorii), imedist dupa ce constructia & depigit nivelul ton nului inconjurator. La verificarea pe fave de luerivi si receplia. preliminard, comisiile respective vor execula sondaje in punelle cities sau care precint& dubiu. pentru a verifica daed umiditates pamintului de sub fundatii si din jurul lor se gasegte tn leg fele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comieiia Yor verifies daca s-au Iai misurile necesare pentru, a se evita wmerirea ullerioari a pamintului de sub fundatii sau die jural lor. U— 5%; minim — 8%/, vifiedri se vor inscvie in proce CAPIXOLUL 2. TERASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE $I DRUMURILOR In afara prevederilor STAS 2914—76, se vor aplica obli- gatoriu $i urmatoarele : 2 {a Nerficatea Wasdrilor 3i reperilor, prevéauti Ta Pet. 2.2. din prevederi generale, se include si aches a dimer Sivnilor 51 cotclor de nivel ale amprizel edil, ferate ane a grumului ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor, pit Cioarelor taluzelor, Iucrariiar de apirare. 19as ‘Abaterile admisibile in. anexa IT,2.1. oo" 2.2 In lucriri de sipaturi, se vor verifica : corespondenta dintre natura straturilor intilnite si pre- vederile proiectului, - — dimensiunile si pozitiile’debleelur gi taluzelor in com= Parafie cu proiectul si cu abaterile admisibile ; — realizarea pantelor longitudinale si 'transversale. pre- ‘vazute in proiect, inclusiv ale ganjurilor de la fundul debleelor i sanjurilor de yardi sau a altor dispozitive de coleclare $1 evacuare a apelor. — asigurarea plancililii si pantei transversale a platfor- mei din pimint situate sub straturile drenantc, conform STAS 3197/2—79. — exislenta unor posibilititi de dizlocar infiltrafii, izvoare, precum si realizarea prevedcrilor proiectului de legatura cu inliturarea.efectelor nocive ale acestora, Lista abaterilor admisibile este data in anexa 112.2. Verificivile pe parcurs se vor efectua pentru toate ele- mentele componente ale terasamentelor respective si se vor Snregistra in procese verbale de lucriiri ascunse. In cavul in care apar infiltratii, i cfiri, neprevazute in proicct, executantul luc telefonic sau telegrafic pe’ beneficiar si proieclant, pentru ‘a lua impreun’ si in cel mai scurt timp misurilé necesar La verificirile pe fave de lucrari si la receptia prelimi nar’, comisiile respective vor efectua — fn afara examinavii existen{ci si confinulului actelor incheiate pe parcurs — gi un numar de sondaje de verificare a corectitudinii acestor acte ; numiirul acestor sondaje se stabileste de comisia respec fivd,’conf, procedurii de la pet. 235 24 si 25 din caictul L © 2.3, La Iucrari de umpluturi' de’ pimint (ramblee) se vor verifica pe parcurs : ‘“-calitatea pimintului intrebuintat, care trebuie si fie din aceiasi categorie cu cel prevazut in ‘proiect sau admis de preseriptia tebnici specific ; se admite o abatere de -£5% Ja compozitia slraturilor yranulare prescrise ; — eliminarea stratului vegetal pe grosimea preser .formele geometrice st. pozitiile tuturor’ elementelor componente ale rembleului, inclusiv’ suprainalfirile, supralar~ 20 Ja dimensiunile respective sint date luneciri, a unor dislociiri, Tune- vilor va instiinja AY, gitile gi lucrarile anexe (drenuti, apiriti, consolidiri ale stra tului pe care se ajeazd, sanjuri ‘de garda, trepte de infatics Tacorduri la lucrarile de wt), precum sii ale gropilor de iret Feat GneNsY ssigurarea curgerii din clea apelor do pre- ipitatiiy; Ty_frislenta unor posibilitati de instabilitate §i a masue rilor de prevenire sau indepartare « efeclelor acectora jy aerespeclarea telinologici de compactare (inclusiv a gros Straturilor elementare) si — dacii se prevede in proseet, de stabilizare ; Jy fenlizarea gradutui de coinpactare sau de-indesare (cu Juarea in considerure & indicatorilor dela pet. 3.2) pe tooth grosimea umpluturii ; daci proiectul nw prevede astfel, ve-vor lua ptobe pentru fiecave 50 cm grosime a rambleulul gi me nimum © forma. © serie din fie © 200 m? de suprafala de’ plats Abaterile admisibile sint date in Rezullatele verificivilor de rai sus se vor tnserie in Procese verbale de Hist/vi ascuse (Cormular 9113-107) In verificdvile pe fave de Iuerivi Se va proceda ca la pel. 2.2, (ull anoxa 11.2.3,ANEXA Tt aL. TOLERANYS SI ERORILE ADMUSIBILE Ia\nisurarea distanelor, unghiuritor 51 iuchiderilor de drumuire, Pentru lucrisile de cli ferale (cotform STAS SBRL-aTsy A. Misuriii. directe a distanjelor in teren, cu panta.,p* -pem Td =oms = Vo p= 30 sxoo0: FD =P = 1.19 ra = 1470x0003 YD = ps is Ta=2 x00 VD fin care Td este toleranja misurdril, in m; DD — distanta in teren, in m. 2, Misurarea unghlurilor orizontale, ia tur de ortzont,sesie come pleta. = cu teodolit: To 6a = ett techimetre: 1 = 50%) 4m care: T evlefoleranta Ia misurarea unghiulos, tm ej © $1 30" — croarea de piielare a aparatului respectiv; 8 = numirul director misurate, in tur de orlzante wrilor destinate planusitor de eel tele fn care: f este eroarea unghivlara a drumuis ‘Ye — precizia dispozitivului de citire % — numérul statiilor de drumuire, , dati in proiect ; 22 x ~ nivelment de ordinal LV da trascoe calor frate secundere, Tw a VT In core: Tur, Tuy, Ty slat toleranjote L —ungimea tr — nivelment tegonome respective, in mm velment, fn len, (oamis Ia studille preiiminare) Tree A 02 VE 5, Tolerante ta tasare i tSsonaltulea,Dunclelor principale din ax traseual, din reli Ge, Sl prin! anorectal feseul, aa fipCind azul Gotcul (sce prin na in ecg O88, obligates . Prenerocpaeeului pe tabliere metalice sau fata de 00 im; HARUM Tucravitor de arté (iunete, viaducle gf oduriy : Ceara Siete of terts tate Inara dstanjclor.gabaritce ‘Toleranjcle pentru druniuri sint conform STAS sa24/ elisa, TaANEXA m1 2.2, TOLERANTELE ADMISE 8 (rasarea pe leren a constructiilor (STAS 9824/1—75) Ai Aalgrantele adinise la trasarea construcliilor pe orizontald pentru Lunghi Lavngioni tn 5 | [Foterante tn cm Briere reine | Inve de tne tie Pe Tabelul 1 2] ea | aa Las 43 Not Penlsa Jungimi intermediare, toleranjele se stabilese prin in~ lerpolare. Tolerantele prevaizute fn tabetul de fle de pania terenului, eu suportuti af sts se majoreazi, Sune din tabelul’ 2, Tabelul 2 erenueilor (p) 2.00 m > 2, 2 | 9 2 | In corpat rambicetor, cu ‘adincimen t) sub patel ranulas 4 0,50 m 100 97 | 100 | 97 | 05h 2,00 m 100 2 7 | 4 b> 200 m 93 mz 2 | 99 3 | Ja debtee, po adineimea ‘de 0,30 m' sub patal deve mule too | 0 | 100 | 00 Wyekiare useald Par)_a materialului din toreea eee inTapomanent, i Hare Uscatd mar) a materiieie “ute in laborator prin metoda Proctor kormen * Se va evila fenomenul de infolere superticiala, 25ANEXA U4 ei 18, P.20—79 Insteucfiuni tehnice pentru pr tarea si exe Gularea constructilior pe piminturl eu Umflay ot ‘contractii mari “@Butelinul Consieuchilor nee 4) 1970), 16. Cas—as _nbuntiiea tereurioe de be Dri occ Tica una foe a7 esi Tatu sre determinant MISTA rHUSCRIPTHLOR TENCE DE waza India pin eros, esac 9 : Observatio importants etc i / wea otal penn ‘raelarca si oxoataren cone Crlee modi laxoare tm curs preserpitr din tla. do rule, und pe terenul gabe uke mol Joa a ce men sate ang ee, Hal, de Grantee a ah Sse Est thn Che Each agar iors 49, C.2—77 Normativ pentru execularen mecanizatii a terae tin textul preventalul normatiy, samentelor de drumuri (Buletinul Consteuctiilor Fl inn GUS lato preentt rseip treble mene ne. 11/1977). ‘ : : aU COMPLE Na! 40S, Introducing treptal in ea moditicarile 20, C.D-12~64 Normativ: ‘conditional (departamentaly privind ‘Sau completivile survenite. exegularea straturilor de piinint stabllizat cu tec 1. STAS 5091-71 Terasamente. Preserip{il generale. il ciment in platforma terasamentelor de cale eu 2 STAS 2914-01 Lucriri” de drumus, ‘Terasamente. Conditit go- Tastee at ae MEETE cu ord ne. 87/1965) eral. a) {east telce pent consldarea Pientne " 3 SPAS 2916-73 Lucrici de drumuri si cil ferate, Protejarea tax firllor sensibile la, umezire si a nisipuritor. fine , penne dias Fanquritol! Stl ferate, Pre aelon Prin ‘silicatizare 1 clecteosilicatizare (BuletINUL 4. STAS s380—02 de imbunatatiri tuneiare. Diguri, Con- Constructo ne, 12/1980), nice si metode de veriticare, 5. STAS SiOR—M1 —Luerati de imbunitatiri funclare. Relele de de- Secare. Conditil tehnice si metode de veriticare. ‘6. STAS 6051-77 Terenul_ de fundajie. Adincimea de inghet, 7. STAS 1919/12 “erenul_de fundatie. umidititii, 8. STAS 2745—G) Terenul de fundatic, Urmarivea tasisii construc Uiilor prin metode Lopogratice. 9 STAS 2410-74 ‘Trasarca pe Leren a construclillor. 10. STAS 921/1—75 ‘Trasarea pe teren a vonstruefiilor eivite, indus tiale agrozootehnice. 41. STAS 9924/2—75 Trasarea pe teren a liniilor de cale feratd, 32. STAS 9824/74 Masuritori terestre. Trasarea pe teren @ drumu- rilor publice proleciate, 13. STAS 9050-74 Lucriri_de mbundtiiri funciare, Verificarea compactiril terasamentelor. 14, c.169—09 Normativ pentru executarea luerdrilor de ters mente pentru realizarea fundaliilor construcliitor ivile si industeiale (Buletinul Consteuclilior nr ini984). Paminturi, Determinarea Prescriptil_ ge- 26a CAPITOLUL 3 “TERASAMENTE PENTRU LUCRARI HIDROTEHNICE I DE IMBUNATATIRI FUNCIARE 1, Domenial de aplicare 1. — Luctivile hidrotehnice gi de imbundtafiri funciare Ja care verificarca calitatii ee fare’ potrivit prevederilor pre- zentului normativ sint : canalele i vambleele de canale, bara~ ele cu inaltimea maxima de 16 m, digurile, plalformele. $1 Pernele de loess pentru fundarea constructiilor hidrotel Tealizale din piminturi coczive sivsau necvezive cu dim siunea maxima a granulei de 20 mm, Aceste verificiri nu se aplici terasamentelor exccutate din piatrd spurt, bolovanis sau anrocamente, barajelor et indltimea peste 15 m gi celorlalte lucrari care se execula potrivit unor condilii speciale previizule In proieetele de exe cutie. 2, Verifies pe faze de lucr’ 2.1, — Verificirile terasamentclor se vor face pe etape de exeeutie pentru : aplasarea obiectivelor, efectuarea lucrt rilor pregititoare, respeclaren formei si dimensiunilor luerd- rilor, uspectul acestora, caracteristicile terenului de fundare si a paminturilor pentru realizarea umpluturilor, obtinerea com- Pactitijii, modul i ordinea lor de exccutie, Sc va_urmi Incadrarea lucririlor executale in prevederile proicctului prescriptiilor (chnice in vigoure. . 2.2, — Metodele si regulile de verificare pentru lucrarile hidrotebnice si de imbundtitiri funciare, care se incadreaza fn prezentul normativ, se vor face potrivit + — STAS 5001/71 — Prescrip(ii generale ; — STAS 8357/79 — Rotele de irigalii ; 28 2 — STAS 8389/01 — Rejele de desecare ;, — STAS 9389/82 — Diguri —-STAS 0390/81 — Lucraxt Yului ; — STAS 9850/83 — Verificarea compactitii terasamene telor. ‘3. — Potrivit prevederilor detaliate in standardele men= Vionate Ja pet, 2.2. verificirile pentr Syfespectarea amplasamentului lucritilor se fac pe baza Proceselor verbale de amplasare ; — pregitirea amprizei lucrivilor si gropilor pe baza proceselor verbale de lucriri ascunse ; Sy, Tespectarea formei si dimensiunilor lu ridicdri topometrice ; c verificarea condifiilor de 24. — In conditiile previizu fehnice in vigoare lucririle trebuie si se incadreve sn ale limita admisibile pentru amplasamente, dimensitnile sechuns Fransverssle, pantele longitudinale, cele ale taluzurilon, hives Jorea terasamentelor previvaile in anexa 113.1. (label! 1-3), In cau in care nu corespund proiectutui sau nu se ince ‘reazii in limitele abaterilor admisibile, Incrdrile itebuie renee diate sau reficute. 25, — Caracteristicile terenului de fund turilor de umpluturd se verified pe. bay incheiate pe pareursul execuiici, Ja care se anexeaxd resale fatele delermindrilor de laboralor gi misurile indicate de proiectant, in eazul unor necorespondente faja de situatia pres vizuta la proiectare. 2.6. — Stabilirea caracteristicitor de co minturilor de umplutura se fae prin in STAS 1919/13—43), realizindu. bare de strat de combaterea eroziunii so- de imprumut, ‘lor, prin aspect se face vizual, te prin project si prescriptiile re si ale piimin= Proceselor verbale clare ale pa- veiiri Proclor (conf. © ineercare Ja fiecure schim= la 2000—-10,000 m? material pentru ramblecle din material indesare (Ip) pentru cele din mate indicate in tabelele 1, respectiv 2, le coezive, sau ale gradulti de eriale necoezive, cu valorile' { a & y Densilatea punctelor de prelevare a probelor este dati in 2 | 1 tabelul 9, anexa I ‘2.8, — La verificdvile compactirii pe faze de lucrari gi la Tecepfiile preliminare se pot efectua si sondaje cu prelevari de probe, pentru verificurea corectitudinii dete: tuate in cursul executici, conform prevederilor pet. 2.3, 2, 2.5, din caictul |. si 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vor determina, dupa caz, valorile D sau Dp conform STAS 9580/74. ji Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi si me- tode fir prelevivi de probe ca: penetrarea staticd, dinamica, metode radiometrice ete. : 2.9, — Se aplicscalificativa compactirii tronsonulut ane lizat de la_nesatisfii Tabelul ne. 1 ANENA It 3.1 Observatii 2.10. — In zoncle cu conditii de execulic dificije (com A manuale, rucordari cu alte lucrdri, incasteiri in. ver santi, zone de intoarcere a utilajului) se previd puncte supli ' mentare de verificure. In aceste zone valorile (D) sau (Ip) pot i avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa If. 211, — Odati cu verificarea ‘culiti{ii rambleelor reali- zate sc vor verifica si masurile de proteciie a taluzurilor Gnierbare, pereere. ee) precum gi alte lucrari aferente (dre. Ruri, rigole, fascine, blocaje, ele.). Se va verifica coresponden’ cu prevederile proivetului prin sondaje, refiieindu-se apoi le meinic zonele respective Ia aliniamentele conductelor gi jghenburilor 3 Se j 3 ‘ i 3 E % niament intre 2 troa- i i ABATERT LIMITA ADMISIBILE PENTRU RETELE DE IRIGATIE, CONFORM STAS 8387-79, OBSERVATIE — Nu se adi33 oz>y oz>asco Fo>4 rnajoed reyrauewseeso 1309 sued speed ugistapesroiege yavot Fdep nu ae welspobe no naigop op 38 m51q oye wed spereaes | -nauncy ta] (evonmsne2) 1-0 “Y YXENY wor oz>4 fro‘o-+eoto— ora asco oor soca asyuod (a) gormreuva sompseIDe ve>a sngeed (@) outer aurseadg oyeao ‘aqyémadgson Tee r ose oor wor sr >a>si'o wor oor era>co L00F Sr <9 nnved pay ey omits | wang aysou say z = z 7 renee tens2890, ryuereg rpaaspapen & rok yepena Ei ereay, suowe) 65-8888 SVIS KwoaNoo savoasga aq Talay AULNTE ATAISHCGY YIIKIT REaLvAY zeae, re 11 VNaSY nyaaiey eyeioqesd aqeoo op wu] co'0F | -stewwepiave tercatep | eIEHdeD FermeeTe | epee sojejonpuo> are i uly ‘jpou eon | od ap dottmicet eat wor | vorntunjon eoyeinend | -edniee oy eomaetdua — ae eeseeolere sonseror sat ning B28 yyapuny © aiet “od 9p wioa yostosndop = 3 apes oa 3p Feujuyu sunduny 0 2 Mepsoxd goed op ia | coor pnqeeusy s + © z 1 3 (ternnspuos) E11 YXIRY— a 3 g3] 2 Be 3 5 3g 23] 3 #] ¢ a ee] zo Z 3 | 28) 3 28 a z i Bs 2 aI p fasl 4 E 5 g/d [aia gat 2 Be ipa i Bal = zis 2 a2] 2 fFF Bz = af [23/2 22/5315] Ez 42/5) 25 /* /s 2 aS : € B13 la i] E 2 12 Pig aye lf ee 24] ge oe 23] Zz Tapoinarcaa Seas — - Nonmanre eiejesdne — aor | coor Tomreves fapony — | aimee Tanosaes | S| wo | Sores ‘ep nue op wizpuog no SHmootead wed op afej | oro | ae ewe Tam ap poe worenotia nayusd 3 | Steno 18 suesssreud op | Sass suyntatpue9 oun eesetfean 03 “eat Kel nave mend : Pout ‘oy (edeyo. oxeus ni m5 Sutipe od oe ao1}h9 vot err | Te odayo up ajfnon oP erode anzeo ot — | -aruope eoayege rdp soot crey stnu'e op elipuoa 9 saved poyoyeues jainpany t00 cor nimquewresoies 00 | F009 | vest 2 aor oer “tm puagloae no opeuto et ued soyuouscoies wtteT * | © z er . (eabioetruos) g wmeqen “FE 1 VXES¥A ANEXA 11 3,2 Tabetal 1 GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLE DIN MATERIALE CORZIVE. Conform STAS 9850-74 Luctiri de fmbundtajir fh Punintart Gradul de compactare @) % denumire ane meddiv = [ome | ae a rr = |S] 3 ie »” Digari 5 Platforme - 0 Perne de looss pentru fundarea ‘onstrucfillor Lidrotehnice Tatalul 2 GRADUL DU INDESARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE NECOEZIVE Conform STAS 9850-74 ast emereatioe | imei eat Grdel de | lGranuie ca) intesare Lueriei do imbunsta ie’ Tunciare exscutate, din a) ‘PAmintuel ‘ascoerive Denwinire sean | inns wo | 75 ss | 70 so | os nisip seu pietrig | > 4. Bandai 4, Corpul fundatiilor propriu-zise (care reazemit Petele pilotilor). se va verifica cu aj vederilor de la pet. 3 de mai sus, 4:2, Penteu pilojii din beton armat sau precomprimat, preraurleatl sau tumati pe loc, se vor aplica in intestine ai prevederile capitolul preventului normativ (,Lucrat) cle ee ton, beton armat si beton precomprimat), 4.3, La infigerea pilotilor Pareurs urmatoarele verificdr 3) misurarea si inregistrarea paitcunderii fiecdcui pilot Paattu flecare grupi de 10 loviturt ale berbecului, respectiv igeare minut de vibrarca sau de batere cut sonele ei {recventy Trani echattentle, deosebita se va acorda misurdrit yi invegis~ Hap refuzului. in comparatie cu valorile de control din tro. fect, fata de care abaterea admisibila este de 10%, 1b) lungimea totala a fisei pilotului in compivatic eu pre- Nederile proiectului gi ale studiului geotchnic, sliut fling ca este necesar a se realiza pitrunderea pind la un‘anumit strat, Peecum si 0 lungime minimakl « figei; abaterile admisibile sint date in anexa IV1-1.B. ) diveclia de infigere, starea pilotului si eventualele ac- cidente intilnite : se va face mentiune special astipra, cama tilor de rupere sau spargere a pilotulut sia necesitatii inion cuirit tui 4d) reluarea operatic de pe piloti pe ca- iplicarea integrali a pre- Prefabrieali, se vor efectua pe infigere dupa o perioadi de re- paos de minimum 2 zile la terentri necoczive $i de minimum 8 zile Ja terenuti coezive ; in acest caz, se vor efeclua din now toate verificirile mentionate La al. ya" de mai sus, a dz forare si bstonare Precum si a instalatiilor pentru prepararea, utilizarea gi re~ cuperatga noroiului bentonitic ; b) SAGs thAtal lois Steipfinse’ La forare eae’ ©) Mbastotatatarpilotuluis st: natura tor@ROehUS TN etal: ui j 70 9) pozitia in plan a forajului, inainte de introducerea careasei de armaturi gi de inceperea betonaii ; ©) ajezarea corecti a carcasei de armiturl si a ieselor ausiliare, de asigurare a pozitiei, de ghidare a dispozitivelor de betonare ete. ; 4) curdtivea fundului si perefilor forajului (de material ciwut, detritus de bentonita ete. 8) compararea continua a volumului de belon introdus cu volumul teoretic, stabilit prin masuratea (la cel mult fie. care metru de coloand) a nivelului atins de stratul de beton introdus in tub, pentru a stabili daci la extragerea tubult NU s-au produs ‘surpiti de pimint in interiorul tubulul + b) mentinerea pozitici armiiturilor. 4.5. Dupi terminarea operatiilor de infigere, respectiv de r betonare a pilotilor, se va proceda ta o retrasare generala a Poritiel fiecdrui pilot si la cartografierea att a podltiel in Plan cit si a nivelelor virfului si capului pilotilor, respectiv # figei realizate ; abulerile acmisibile sint date in 'anexa IV. LLB, 6. Inainte de inceperea executirii corpului fundatiei Propriu-zise se vor efectua incercdrile prin Incdrearea staticd Sau dinamicd a numarului de piloli prevaauji in normativul CAGO—75, Se vor incerca de preferin{a pilotii la a civor exe- cutie s-att intimpinat dificultati, In caaul inceredcilor prin inedreare dinamicd, tasarea ad- misibild nu trebuie si depigeascd 1/4 din valoarea de control dati in proiect pentru refuz, In cazul inceredtii prin inedr= are statica — se admite ca tasarea misuraté la inedrearea de calcul Si fie de maximum 1,10 tasarea misurati in cadrul Inceredrii de proba conform STAS 2561/2—81 pentru o valoare cores Punziitoare de inedreare ; — in cazul in care’ nu s-au efectuat inceredri de probs conform STAS 2561/2—81 tasarea admisibili la Incerearea de control cu incdrcarea de calcul trebuie si fie stabilita de pro- ivctant. Aceste incerciri pot fi considerate ca facind parte din ve- vifiearea pe faze de lucrivi. 4.7, Tot inainte de inceperea executirii corpului funda- ise va proceda la spargerea capelelor pilotilor si la aran- ei mu saePr jarea capetelor armaturilor provenite din Pilot care se inglo~ beaza in eorpul fundatiilor, Abaterile admis bile sint date in anexa 1V-1-1-B, tabelul 3. In cazul Pilofilor forati, betonul de la Partles buie indepirtat si pentru imotivul ed cate tate mai slaba, 43. Lat verificirile po faze de lucrari si la recepia pret minara, in afard de examinarea freeven{ei si con{inutuluj ac- telor incheiate pe parcurs, comisiile respective vor efestua si pn numar de sondaje pentru stabilirea corectitudinil petal ite. superioara tre- de regula de cali 3.9. THAte Iucrarile de fundalli pe piloti se considers de iwhnicitatg ideosebit ‘de vidicala si in consccinta trobene vem: Fite im moa special de proiectant, In cadrul acestel acuviway, projectantil sayy Pauticipa la infigerea, respectiv forarea, me serli de piloti (de cel putin ‘5% din numar fale, Samyibee, despre modul de realizare a refuzulut figei tor tale, naturil straturilor de pimint intiinite ele, S Ya participa ta efectuurea inceredrilor Hine 4 S24 Sinamicd, stabilind cazwile In care numarul pile Mor jinceteatl urmeardl a fi marit, pentru cau de. devine conform normativului C.160—75 ; — Va.jdepune un referat scris, continind conclu: Fecomandatile sale cu privire la realizarea conditiilo: in vedere Jai proiectare. unei pri- ‘ul total), spre 72 ABATERL ADMISUSILE FUNDATH DiKECTE, 1. Abateri privind preeizia amplasamentuls sf a cote) de nivel : = dozitia In plan ‘orlznntal Ia axelor Tundattiier 30 mm, = pozitia in ‘plan “vertical a cote! de nit 10 mm. ionale ale clementelor iui in plan oFlzontal aemeeeee eer :}20 min Raed Fey E | 90] men inclinarea faa de verticalé’ a invctillog Snip f pent tom diniar 3mm be toata inditimea 2)! ee 16 mm = Inelinarea Tali de orizontald & imirhilder 3 mip' 1m Tinie, 3mm supratele libere : 20 ram 3 Abateri dimensionate ale fundajiiier de. mnayini nensiunile in plan wrizontal snaltim® pind "Ia 2m © jnattimt peste 2m |! ‘i = dimensiunite parilar intrinde saat Ilr Ines ns — vole ‘de nivel ae partion a rolurilor intepioare ss ee es 10 mm = cola de nivel parti siperioare ‘a fandaticl’ | 08 mm = devierea “axelor Gispositivelor de ‘ancorare 10 mm 4. Pentru alte abateri TimitA ta fundatii directe se uplicd pre- vederile eaictului etan simpht, beton armal si beton precom= primat* din prezentul normally. B. FUNDA PE PILOT! 1, Abateri Ja trasarea si (arusarea poziliel pillolilor 5 mm 2 Abaleri Ia pozitia pilotilor pusi in oper’. fath de proiect = pilot “aispust yen rind ee. em = piloti dispust pe cous sau mat mite “rinduri” | ao” Sa In cazul pitotilor executali de pe plalferme in api, valorile de mai sus se dubleaia 73a) ANEXA IV-1-1 din Toga MateE eval de a verti din protect nu ¥a dep 254 dn totaitpilofior fundaticl respeee OP es ing, Diotll fa de vertial® sau fats de dectia sa. bilita ‘prin Applet ta al 1 4a care aceastl se limitens’ tn St ai SRT EHS Piloilor prefabvicali din beton armat. sau precom. Fut sopee ple Brevlaute lin tabelele iy 2 3.3 cat mac Peon Suni, aspect. form, poailie st arene, eu exeeptia pilotitor ‘Franla, La dimensivui Pilot pitrati Piloti si dreptunghiulaci| — couteifegati wreteluk Is pilolit ccenteifugay ie nnn Tebetul 1 == Pa a aspect, form gi pwzifie losato eu aainsinen sin inatfiiea de mas. 3 ut gh imensiveen fia. do W0 mms bu fr aa t peri de trware avin adtinciien mas. de 3 mm, em! max | to si cu desehiderea maxim de 0,1 una gi funginea maim ste 50mm ba fi = Inclinaren supeafelet do captt po axa pilotului, grade maw 3 Decalaren visfului pitotului fata de ava pitotutwi, wm maw te Neliniaritatea muchiiler, wunjat mans 1 cy | & ANEXA 1-1-4 (continuare) Tebetul 3 alae, a 4. Confectionarea carcasei de armaturi, va face polrivit prevederitor din protect Sorosimea stratului de acoperire cu beton a carvusei de armde in funetsurald fala exterioard a barclor longiudiale: we Seaahons 4m funclle de tiput de pilot's! telinelogia de excel Sais Adunitle odmisibite fa. de prevederilo proietilut sau presceip= {lilor tehnice : “3 tm £20 thin, 6. Incastrarea pllotiior in’ radier att sei larea_prevederilur projectile aa lofi de probit si de control se de itre protectant si se vor. ine Penteu pilotit forai se 1d $0 face cut respee: i aumisibile det 29 mame Yor fixa. ca numde si amplae rea dupit'un'proweam stabil 15 sae.ANBXA Wate 16. STAS © 1101177 — Lucedct de imbundtait funciare. Drenarea tetiloriior inigate- Preseripld de proses, 16, Pe ri3/19 — Normativ departamental. Proiestarea 9 exe, cutarea elangirit 3 coniolidusi wane Sa oase pit Inject. 17, C4609 — Testructiunt tenn taints Toe pri ileal Consett ni LSTA PRESCKIPTHLO ‘TEMNICE DE ua: 18, Cassi. ~ tustrelint tlinice pentru ineredste de pe- nn ae 4 netrare stalicd, Bul. Constructiilor 1/1974. ~ listeuctiuni Leics panieu,cercetaren tor Rue nucor de tundare. prin penetra Sinasied STAS 2501/2—81 — Pundit pe pilot Incevearea in teren a Die “ees onset aR Jotilor de proba —Fundalij ve pilot, Prescrip{ii generale de Proicelaret Piloli forati de diametra_mare, Preseriptit | senerale de proicclare, encculie i mente Adincinjea de inxhel, i 1. STAS 2361/19 = Teren a fundare, Piloli, Clasifieare yi ter. eet 3. STAS as6ii—a3 4. STAS 261/74 5. STAS 603477 5. STAS 274360 it Urmivirea tastrii construetilor prin metode twpogratice, 1 7 Pawar — Normativ pentru proiectarea si exectiarca fimstructilior fundate pe terenuri sabe ee i Jotinul Consteuctillor nF 8/1978), omer — Normativ departamental penirw executarea eplionarea, fundatillor deschise a en poduri @Buletinul “Con 9. C169.—45 = ledluirea sh exeeutarea fundatit (Buletinul Construce i VTS), ' 10. Cova —nslructiini tehnice pentru determinarea ta- ' sirilor constructillor de locuinte, soclal-cal- t turate si industriale, prin metode’ tenoxeaftee intl Constructillor nr. 473995), 1. Pae—T7 - Normativ privind proiectarca si execularea Iwevivior “de fundatii directe la ‘constructit (Buletinul Constructiitor nv, 3/1078, 12/1978, t 9—79 $1 CAI6~75). 4961 — Alimentii ew apa. Captarea apelor subte- uluri. Prescriptii de proiectare, ' Alimentiri cu apa. Captarea apelor suble- i Yane prin drenuri, Prescriplii de proiectare, 14 STAS LORI — Le do Grumuri. Construct anexe pen fyu colectarea apetor — drenurl de eae Prescriplit de projectare §1 exevilie 12, STAS 1620/2. 12. STAS s020/3—1 fe 7a SAPITOLUL, 2. FUNDA DIN PERET! TURNATI IN TEREN EXECUTATE CU NOROAIE TOXOTROPICE, BARETE, PERET! CONTINUI $1 PREFABRICATI 3, Domeniu de aplicare 1.1. Domeniul de aplicare a baretelor lojilor forafi de diametru mare, j.2, Acest sistem de fundare se adopt numai daci pre- zinta avantaje tehnico-economice in comparatie cu alte sistome de fundare de adincime. este acelagi cu al pi- 2. Prevederi comune 2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat atunci ind sint Intrunite conditiile urmatoare + a. Stratificatia recunoscuta pe amplasament cuprinde in eprafata paminturi puternic compresibile, (piminturi argiloas Fe sau priifoase de consinten{a vediisd, nisipuri afinates mi. Juri, turba,.ete) ; b. Ca utilujeic disponibile so poate asigura_incastarea Saretei intraun strat de capacitate.portanta ridicata, pujin compresibil (nisipuri sau pietriguri indesate, argile tari, roc stincoase sau semistincoase, etc), ©. Structura transmite fundatici inciredri axiale gi trans- versale mari, care nu pol fi preluate cu alte sisteme de fun- dare de adincime si nici prin adoptarea unor sisteme de fun Cure de suprafaté pe teren imbunatitit. 3. Veriti wi de efectuat 3.1. La executarea funda(iilor de adincime din pereji mu- Ja(i (barete) se vor cfectua urmatoarele : | 2. Buna functionare a utilajelor precum si a instalatiilor Pentru prepararea si trancportul, pentru ulilivarea sl recapes varea materialului bentonit 8 b_ Natura si calitatea stvaturitor strdpunse la executia fo- care Se vor compara cu prevederile proiectulul ; © Misa totald a excavatiei si natura terenului de la baza ci dincimii excavatiei, care trebuie Gepunda cu cea din proiect si curdtirea talpii forajalut ites diat inainte de introducerea carcasei de ermaturd * G,fsezarea corecti a careasei de armitura si a wsigurarea pozifiei si coobrirea ei in t Pieselor rangeea {. Nerificarea tlpii forajului dup coborivea carcasel de armatura cu ajutorul unui fir eu plumb, i se va face © misuratoare continua @ volumului de beton turn, at, comparindu-se cu. volumul teo- dupe naltritoarea se va executa cu ajutorul firului ou plusso Supa Hlecare yard de beton turnaté $i obligatoriu inet Fidicarea coloanei de betonare ; 5, Coloana de betonare se va menjine permanent cufus data in masa de beton Ja partea inferioard cu een 2,50-3,00 m 3 $e,.74 controla permanent pe timpul betonavit pozitia sereasel de armaturé care va fi ancoraté de grinzile de ghide i. Se vit controla permanent pe timpul exeaviril $1 beto. TAs aalile norviului bentonitic care trebuie sa. corespundd STAS 2305—80 gi instructiunilor tehnice P 106-88 1. Condifiile de calitate ale materialelor utilizate 1a con- feclionarea baretelor (ciment, api, aditivi, agregate, fluid’ ae {eiah, ete) trebuie sii corespunda Tnstruc|iunilor teliniee pene {ru projectarea si executarea baretelor pentru fundarea sone siructiilor. P1065, 3.2, Dupa terminarea oper ‘unii de betonare si intirirea betonului din barete se va proceda la spargerea capetelor bee retelor indepartindu-se betonul slab pe cca. 0,50—1,00 1m in zona de continuare a betonului cu noroiul bentonitie. 3.3. Se va verifiea integritatea corpului baretelor prin exe- Guanes de incereati cu ultrasunete, la un procent de 50-10% Gin numaval baretelor in funclic de importania luerarii, 73asinilarea Cunda(i ¢ pe pilolii forati o: execulia ugestor propriu si inceredri la pilotii fo1 lov pe barete cu veutute sub noroi bentoni fundajii si inginte de executarea cot al fundaliei se ‘vor face si aici accleast. veri Prevavute ke punclele 4.5; 16; ai. CAPITOLUL 3. FUNDATIL DI MARE $f CHESOANE DESCUIS! ARMAT PILOT! DE DIAMETRU (PUTURD DE BETON 1, Fundatii pe piloti de diametew mare de bel (coloane) armat 1.1. Fundatiile pe piloti de diametru mare sint formate Gin doud parti, pilolii si fundatia propriu-visi (radierul) in care se incastveaza capetele pilotilor. 1.2, Verificarea calitijii fundalici (radierului) se reali- yeaa prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capilolul 1 wFunda(it directe*, Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/4—74) pentru pilotii executali pe loc la care core pul cu diametrul de G00 mm sat mai mare se realizeazi prin forare, cu cimasa recuperabili sau pierdutd, sau sub noroiul de bentonité ; in gauta forala se introduce carcass de arma turd $i apot se toarna beton, 13. Pilotii vor fi executali {a pozitiile din proiect Abaterile {ali de poviliile din proiect nu vor depisi vax lorile din anexa 1.1.8, pel. 2 din capitolut ,.lbundalit directe®, 1.4. In timpul fori se vor intocmi profile yeolitologice, In cazul c& nu exist concordan(i cu profilele avule in’ ve- dete la protectare se va aviza proiectantul pentru a decide daca este necesar sii se schimbe cotele de fundare ale pile- tilor. 1.5, In timpul fordvii eulitul tubajului, ta coloancle exe- cutate cu cdmsifi recuperabile sau pierdute, rebuie in permanenta cel putin tm. stb niv interior! tubajului si fie deasup se alle uci iar apa din, Pinel Trealice cit cea, 40 BS 3,00 m. La coloanele cu sipare sub noroi di controla nivelul noroiutui, decantarea ete, Dupa terminares sipitucii lui_coloanei inainte si dupi turd. e bentonilit se va densitatea, viscozitatea, fillvatia, © val efeclua curatirea fundu- introducerea careasei de arma- 1.6, Inainte de inteoduceres in oper, ear. tua va fi receptionati, 17, fn timpul betonivii se va face un control riguros Pentru a se asiguru calitifile fizive si mecanice ale betonulut Proaspat si intarit si continuitatea Betonului pe. toa mea si secfiunea transversala a pilotulul, sitile de pimint in foraj. Se va verifica a bare in beton a tubului de betonare sb nivel nat in gaura for wa de arnnie incimea de inglo- ul betonulut tur Controlul se va face la intervale de ma- jum 0 minute dar tn mod obligatoriu tnainte gi dupa tie dicavea tubulaturii de betonare gi a edmagit de fora, 1.6, etonarea se va continua peste nivelul capitului pi- lotului prevazat in proiect pe o iniltime propo diametrul pilotului. Aceasti indlfime va fi stabi Gant astfel Tneit_hetonul contam regime ince paral, dup intirire, Verificarea calitalii betonulul se va face in preventa proieetantult 19. Se va trece la esecuia radiceului numai dupa ce pruieclantul apreciavai ¢% pilolit exceutali corespund din punct de vedere a capucililii porlante conform prevederilor STAS 2501/74. pet. 1.10. Rezultatele tuturor verificarilor menjionate mai sus se inregisteeazi in procese verbale de lueriti ascunse in care se cuprind si tabele conform anexelor (se reproduc anexele sid dlin SPAS 2561/17). 2, Funda(ii pe chesoane deschise (nuturi) de beton arm Verificavile minimale ce trebuie ficute, in afara celor previizute la fundalii directe sint 21. Aplicarea miisutilor proviizute in proieet capri la asigurarea platformelor pe care se execuld chesoanele pen Wu anu Ti subspitate sat deteriorate in timpul vilturilor, oe. Ie a si.&. a'vetapelor -de'.executie a” diferitelor ‘tron= lor’ide lansare-si coborire la cota de fundare oa Faery cited ichesoanele'la care sapaturile ‘s-au-executut tnecat (sub inlsel spel) nivelarea terenului de fundatie:se -face cu ‘seafandeis" 2dSlAbaterile admise fat’ de proiect sint Ja dimensiunile chesonulul (lungime, atime, razi. din:dimensiunile respective, insa maximum 10cm ; jJaLgrosimeaperetilor’debeton armat <1 -cm : baterea dela planul iorizontal, 1a partea :superioard 1/400 din, adincimea: de coborine..-.- Viva ‘avea: pregitite pentru receptie urmatoa~ ireferinté ‘ale ‘\chesonului!:materializate pe ifarntiproiectului pill tee vy atest ne ~£ bie Sprocesele’ verbale” de receptie ale ichesonului' intoc- y mitgffodimpull coboririi, din care sd rezulte dimensiunile efec Hve,atediferitelor. tronsoane. gi calitatile materialelor folosite 77 arotppotiluligeolitologic. din. carecsi. rezulte natura stra vat itilnite, inclinarea lor ete; .. yg Probe qde-teren luate din straturile Intilnite; a a as: Fegistrul jurnal al coboririi chesonului. : soos Turnarea,betonului. fn \interiorul. chesonului se va faoe) Indussenormele dela ;fundatiile.directe,. ) re fbazai celorde mai sus :organele imputernicite -v :facastegentia lucrarilor. ' area Sonle Mi itonaiymo: © yt. 6 5 we FE idntiscwoin y : aah site sk taeda. ‘ sagaHeotl nisi veut tt iy cde: fou oar LISTA PRESCRIPTILOR TEMNICE DE BAZA’ — STAS 2561105 Teren de undare, Plo, Csigeae mine Sh, Male sea = Teren'de tundare.-Fundati, perpitot, crcaren i aren‘ pig de —,Teren de fundare. Fundatil pe. pilotlPs ‘Soh adam cea Stas 01/414 — Teron de fndare, Plt trate mein mare. Prescrptl generale 6p etre ease een — Caiet de sarcini — Elemente’ cireulare “din "beton“armat“ exe vi utate eu“ Inealatin "PACI2 epee NAIA SGEIEA, Tacepnaere ns raje Bucuresti, . Atelierul « de f:proiectane.‘¢ Piet nr. ini SPARS —-Indrumari-de exegutie :— Pilot ‘cu’ diametrut ‘mare! euocatatl: pring a Fie Feral learn hideacte eae 3 i " Verah slubetonall sub’ oro elaberat “age februarle ‘1971 de ;Intrepringerea‘(de Fo-! ie Bice codigo. seas so1s—77 = Teren’ de. fundati,,Princtpt fundamen FAS lee enc PRS eas CD 20--74,, ° — Normativ , departamental. pentru, vexg rea". recepflonarea fundatilor as soane deschise’ si cu aers‘con poduri (publicat whee Df fillor-nr 6/1978 = STAS 2561/2—01, — STAS 25010-29 |& FUNDATIL SPECIALE PENTRU MASINI GRELE CAPITOLUL 4: 1. Domeniul de apticare . Prevederile Prezentului capitol se aplicd la urmatoa- rn pi aplicd 1a urmatea- Pentru masini cu mase in migcare de rotatie — turboagregate ; — masini electrice ; — electropompe de alimentare ; — ventilatoare, exhaustoare. ») Fundatii pentru masini cu miscare alternativa cum sint: — motoare Diesel = compresoare cu’ piston ; TH gatere sau alte masini cu mecanisme bieki-manivela, ©)"Fundatii pentru ciocane de forji. 4) Fundatii pentru coneasoare si mori. e) Fundatii pentru laminoare, 1.2. Prevederile din aces! t capitol completeazi prevederile din cap. Terasamente, cap, ,Fundalii“. cap. .Heton, beton armat si precomprimat*, care se aplicé yi la funda(ii de mae sini in toate cazurile cind nu se fac, in acest capitol, mentiuni speciale. 1.3. Pentru fundatiile de m: clald respectarii in detalii a tut tul de executie al fundalici ci speciale ce se dau in proiec 1.4. Toate modificivile buie insugite de organizati ficiarului, ‘ sini se va da o atentie. spe- ituror prevederilor din proiec- ‘it si a eventualelor prevederi ctul de montaj al utilajului, aduse faa de aceste proiecte tre- ia de projectare cu acordul bene- 84 Terasamente pentru funda(ii de masini 2.1. Verificarea si receptionarea ca faz de lucriti ‘a ‘na- ferenului, a sépiturilor dupa retrasarea generala a fui Gafillor Invecinate este obligatorie inainte de a incepe lucr’ rile de betoane. 2.2, Se va face confruntarea intre proiectul de executie al, fundatiei si proiectul de montaj al masini respective dacd ste posibil — confruntarea se va face direct cu utilaj furnizat. 3, Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode acceptate de proiectant si se inscrie in procese verbale de lucriti as~ cunse. Aceste probe se fac cel pulin cite dows pentru fiecare" fundatie de utilaj. . 3. Verifiedri de efeetuat in timpul exeeutirii fundatici a 3.1, Pozitia cofrajelor si a cutiilor pentru golurile surubu- rilor se va verifica si inregistra ca ,fazi de luerari*’ verifi- cindu-se gi usigurarea mentinerii lor ‘in pozitie in timpul be- tonarii pentru respectarea abaterilor admisibile conform ane- xei IV-4-1 .2. Pozitia armaturilor, a pieselor inglobate gi a gurubu- rilor de fundatie se inregistreazi ca fazi de luerari, con semnind in procesul verbal asigurarea’ mentinerii lor in pozi- tiv in timpul betoninii Confeclionarea, transportul si turnarca_ betoanelor pentru fundafii de masini se va face conform Normativulul C.140—79, Controlul calititii Jucriivilor de betonare se va face con- form Normativului C.140—79, cap. 10 cu urmitoarele preci- vari : 3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face in mod obliga- toriu pe baza incercitilor pe epruvete confectionate pe san- tier la fiecare 10 m? cite 0 proba si cel pulin cite una pentru fiecare fundatie. 3.3.2. In cazurile cind prelucrarea rezultatelor obinute Pe probe indica, ,beton necorespunzitor* se va mai face de- 85ey ‘gminara caiitatii si prin metoda nedistructivi combinata, rZonele dé verificare* se vor afla cel putin cite una pe fajele izute alg, fundatie! dupi decofvare si vor avea laturile de . 1,5 nt la distanta de cel mult 3 m una de alta, 3.3.3. Zonarea se va face conform pet, a Normativului C, 140—79. 3.3.4, Prelucrarea rezultatelor si interpretarea lor se va face conform cap. 4 din anexa x-G 4 Normativului C-140—-79, 3.3.5. ‘Se va da o atentic deosebita prinderii in. pozitiile aratate in proiect a dispozitivelor de amortizare cu tolerantele din anexa 5-1. 3.4. In conditiile in care turnarea fundatiel nu s-a putut vealiza {ari intrerupere se va verifica introducerea de bare de armare suplimentare pentru consolidarea rostului, Tntretuperea betonivii, pozitia rostului, numirul $i po- villa barelor de consolidare se va face numai cu avizul prow iectantului, 3. din anexa x-8 a6 ANEXA 1-4-1 AATERE ADMISIBILE 1, Abul, pevind preiia amplasamentsll a coe nivel —oulin in plan orizonat a axclor tundaitor = focila tn'plon vertical a cofe Ue nivelare a be: iomulut ‘de’ egalzere ne wee — ole de nivel ale thor” cviniuale iwepie’ partie ne core mu reazem ila es ss he — tote de nivel ale’ part superioare ‘a’ fusdatiel Sta Wreplelor po care reazemd: ulajul inate: Th Dian orizootal ing nvango “mms 2D nt este 2000mn” Ci)” “o's " fosuilor faa de udu tnvecinaws (ati “de aimensionile. din proled) sss — devievea axcior surubuclor de ancora ingioa Sfewerea ‘taclor “pide motlice $i fevloe. lebtte ee nee Neen elor yolilor penird gurl de’ n= ~ aye, er wetarles ney Sara ge AS mam 2, Penteu alte abateri Hinds ‘La fundallt de masini Se’ aplled pre- vederie ealetutl {Vain prezentul norma ie 87ys) CAPITOLUL 5. FUNDA DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE Pentru determina forme, piste se vor clemente : fea calitatii Iucrarilor de drumuti, plat- avea in vedere verificavea urmatoarelor 1, Blemente de infrastructuri mai putin patul si fundatia in plan, dac cetate, in special curbele der ea trebuie verificat dac val beneficiarului. 1.2. Nivelmentul longitudinal, daca sint respectate cotele siveletei, in special la racordirile verticale. 1.3. Daca sint respectale inclindrile taluzelor, in special n zonele de racordare cu vidurile de sprijin si daca trebuie wrevazule iduri In plus sau se poate renun{a ia uncle dintre Je fie datorita naturii rocii, fic inclindrli diferite fata de cea lin project. Acclasi lucru in privinia celorlalte tipuri de Jue niri de arta, 1.4. Daci se repeti cotele ta santuri, rigole, drumuri, ca- nerele de cidere, cimincle de vizitare, ‘caminele de aer ‘adiercle si treptele sau tologanele podeiclor. 1.5. Se verificd prin luarea de probe de laborator daca mintul de umpluturi din sdpituri sau gropi de imprumut ‘ste corespunzitor, 1.6. Dacd depozitele cle pamint nu pericliteaz stabilitatea sersanjilor sau nu obstrueazii vreo vale. 1.7. Daca s-a decopertat stratul veyetal si dach <-au oxe- ura wreptele de infratire. 2, Patul deumutui 2.1. Daca patul atest capacitatea consideraté la proiec- tare si in general dacd s-a atins gradul de compactare a te- rasamentelor. Cu exceptia unor drumuri de foarte mica im- Porlanla la care fundalia se execuld direct pe terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, an terior executiei fundaliilor se executi stratul de form: 2.2. In cazul mai general eind se executa stratul de for- se verificd dacd suprafata acestui strat este conforma cu Prevederile proiectului, respectiv daci are pantele longitudi- nale si transversare realizate, dacd suprafaia nu prezintd de nivelari mai mari decit cele’ admisibile. Totodala se verifi cu ajutorul deflectometrului cu pirghie sau deflectografului Lacroix capacitatea portanta a stratului, care nu irebule si fie mai miei decit cea luata in considerare in calcul, Abate- nile Timité la dimensiuni pentru drumuri sint: 0,10 m la }atimea platformei ; --0,01 m deniveliri fata de”cotele ps iectului respectiv Ta ‘Partea superioara a stratului de fon 3. Verificarea calitatii executiei stratului de forma care se executd cu zgurd granulati, se ofectueaza : — prin laborator (compozitia granulomettic Fiecare 100m? yzucd, midi a zgurei la talea pimintului, gradul de fra- mintare a pamintului dupa amestecarea cu’ var, umiditatea amestecului de pamint cu zguré granulati si var, toate aceste ullime trei incercari in 3 puncle la ficcare 100'm? de strat de forma). Toate operatiile efectuate de lahoralor se vor inscrie intr-un registru de laburator in care se vor include si datele meteorologice gi masurile tchnologice asupra exe~ cuted; — prin maistrul de astermere, (realizaren framintiril. pi mintului gi amestecului cu zgura i var cil mai omogen, res Peclarea uniformitatii grosimii stratului de forma si obtine= rea profilului transversal corect). 24. In cazul in care nu se execula strat de forma, cali- tatea patului drumului se va controla astfel : — se executd citeva treceri cu cilindrul compresor cu mburi netezi. In punctele slabe unde se produe denivelari, acestea trebuie scarificate. iar patul completat din nou, pe Porfiunea ce se consolideaza ; a9— se controleazi gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate si care se supun unor in- cereari de laborator ; — daci pe anumite sectoare se observa deformatii plas- tice, se scoate pimintul din portiunea respectiva si se sta~ bilizeazd cu var. Eventual se Inlocuieste cu un alt pamint bun sau cu ba- last, — patul trebuie s& aibé aceleagi inclindri eu ale imbré- cAmintilor pentru a se asigura sistemului rutier 0 grosime vuniforma, | __ 25. Patul drumului cu sau fara strat de forma trebuie receptionat dupa terminate conform STAS 2914—84 inchein- du-se un proces verbal de_receptie_Pentru_lucrari_ascunse executia fundatiéi poate incepe numai dupa receptionarea patulut 3, Fundatia 3.1. Peste patul amenajat cu sau fara strat de forma ur- meazi si se execute fundatia care poate fi dintr-un singur Strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast Sau nisip, strat superior din platré sparta sau balast stabilizat cu ciment sau 2gura granulata cu var). 3.2, In cazul cind este vorba de modificarea sau amena- jarea unui drum existent féri imbricdminte, uneori se poate folosi impictruirea lui daca acesta are latimea suficientd, gro- simea mai mare de 10 cm gi nu este contaminaté cu pamint (praf sau argil’). In vederea folosirii impietruirii existente a- Seasta se scarifica $i se reprofileazd cu sau fara adaos de me- terial now. 3.3, Calitetea fiecdrui strat de fundafie este determinaté de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor (létime $1 grosime) gradul de comportare. Pantele suprafetei funda- fiel sint aceleasi cu ale imbrdcémintii sub care se executli pentru a se asigura posibilitatea executirli cu grosimi con- Statate a straturilor superioare de baz si mbrécéminte. 1 -oseneamemendedeednscon formitateseu-STAS6400—84-denivelirile-a : sibile pentru findatii pot fi cu -++0,5 cm diferite de cele ad- mise pentru imbracimintile sub care se executd. Astfel deni- Yelirile admisibile in profilul longitudinal ale straturilor de 90 ‘ fundatie ‘sub: drepta: in cazul fundatillor nesta fundatiilor stabilizate.2. 3° 7. 3.5, Materialele Kio Se tuvile de funda tie si care se receptiodeclia s4 indeplineasca nclatorul de ma- conditiile de calitate teriale prevazute in alixd 2 din 8/80 si cu preve- derile standardelor refgecive de — balast, — piatré sparta api 2 Verificarea cay! executiei lucririlor d toaté durata Hier, laboratorul central al intreprinde: le specialitate. 3.6. Executia strd Hjalas® si platra sparta se va face in $400—B4, pet. 3 fgranulati tn con- ale nr. 127—79. i atit in timpul strict necesar_s4 se Bibb fundatie. Pentru puecuta pe intreaga {ui santurilor sau ‘u.nu este posibit ai deasupra fun- iar a fundatiilor ‘de’: formitate cu instryeti t 3.7. Pentru > bund comporta executiei cit si in tinpulexploatg execute evactiarea pra dysnane, a fest seop siratul intfiog latime a platformei Idfcot drumurilor sub rigole&fn Bazut i se vor executa drum Sve dului santurilor saw lors 3.8. Capacitatea rigs modulelor de deform: incareare pe placa. si print masurarea @ prin metoda de flexiunilor cu de- facute pe toate, rior al fundatia ecultatele rilor vor fi tinute’ la consemnate in proceséle lucrarile ascunse, BRontrol si vor fi Bepe faze pentru 1STAS G1U—O1 Lucriri de drumu 92 STAS 291404 Lueriri de drumuri, Terasamvente. STAS 66202, STAS 66714 STAS. 700-14 i879 zy ANEXA 1-5-1 LISTA FROSCRUPTHLON TENNICE DE BAZA Straturi de bazii si de fundatic. Condifii tehnice generale. Conuifii_ generale, Lucriri de drumuri, Agrecate naturale neprelucrate, Piatra naturala pentru drumuri, Condit Ail pentru mortare yi betoane. Insinietiuni “lehnive “departamentale, generale, By CAPITOLUL 6, LUCRARL ACCESORIL PENTRU FUNDATIL (BATARDOURI $1 INCINTE DE FUNDATIN) 1, Domeniu de aplicare 1.1, Prevederile de ta tile si incintele de fundati sau de lemn cu i infiltvalii de apa. 1.2, Infigerea palplangelor se realizeazi prin batere cu maiul, cu soneta, sau prin vibrar 1.8. Batardourile se realizeazi pentru a servi la execufia chesoanelor si pentru a menjine platforma de lueru deasupea nivelului apelor Ja viituri, 1.4. Incintele de fundajii realizale cu palplanse se executd in terenuri cu pinza frealied si servese la realizarea in wscat a fundafiilor divecle sau a radierelor in care se inglobeuzi ca- Petele pilotilor. In terenurile fara pinzi trealicd, incintele se realizeazai cu dulapi, t capitol se aplicd la batardou- aleatuite cu palplange de nielal nbindri pe toatd lungimea care sd nu permits 2. Prevede Baturdourile si incintele de fundafii vor fi amplasate pe baza operajiunilor de tasare. comune 22, Amplasamentil va fi predat prin proves verbal exe- culantulud, 2.3. Dimensiunile in plan, fisete palplansetor si sprifi tile perefilor vor fi conform proiectului iar imbindelle dintre Palplange vor fi corect cxecutate. Caliliile materialelor vor fi corespunzatoare prevederilor proieetului. a 3.1. La verificarea batardourilor urmitoarele : rificiri ce se exeeuli vor avea in vedere 93 daa 4 — procesul verbal de predare b — daci s-a respectat cots 1 cru prevazutd in project ; ¢ — fisa palplangei realizata sub fun aceasta este in concordun|i cu prevederile proiectului 3.2. Figa palplangei va rezulta din procesul verbal inche- iat de executant si dirigintele de gantier, 3.3. La verificarea incintelor de fundafi plunge se vor avea in vedere urmatoarele a — progesul verbal de predar b — dimensiunile palpi: form proiectulul ; ¢ — dacdi s-a respectat cot tei, prevazuta in proiect ; 4 — fisa palplangei realizata sub nivelul sapiturii din incintd 1 dae& aceasta este in concordan{a eu prevederile din Project; fisa ‘palplansei va rezulla din proces verbal incheiat de executant si divigintele de santier : ¢ dacd sprijinirile pevelilor incintei sint conform pre= vederilor proiectulul in ceea ce priveste © calilaten materialelor folosite ; dimensiunile cadrelor si spraijurilor aledituivea imbinaxilor ; Povitia planutilor in care sau age 4 umplasamentului ja nivelul platformei de lu- dul albiei si dacs realizate cu pa © a amplasamentului jangelor (dulapilor) daca sint con- it partea superioara a incin- vat eudvele si ‘spraijurile. rele La ineintele de funi freaticd peretii vor fi céptusiti terspafii si se vor face verific Pet. a, b sie de mai sus. in terenuri care nu au pina cu dulapi jountivi sau cu in- ‘iri conform’ prevederilor de la . CAIETUL V BETON SIMPLU, UETON ARMAT $1 BETON PRECOMPRIMAT CAPITOLUL 1 — BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCTI DE CLADIRI (LOCUINTE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTENNICE) 1, Domeniul de «pticare 11. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton simplu, beton armat sau beton pre- comprimat in conditiile prevavute la pet, 14. din eaietul 1 al prezentului normativ, 2. Pentru alte cutegorii de Iuerdti precum si pentru cazurile speciale mentionate in normativul © 140—86, pet, 1.8 se vor aplica preserip\ii tehnice specifice sau in lipsa' acestora condilii tehnice speciale. 2, Reguli de verifieare 2.1. Verificarea calitifii materialelor componente sia be- fonului se va face ia conformitate cu prevederile din anexa Xu. Normativ C 140—36, Ta canuvile in care loturile de materiale aprovizionate (ofel-beton, ciment, agregate. aditiv sau clemente prefabricate) hu indeplinese conditiile de calitate garantate, se va inter- vice sau se va sista utilizarea lor si se va incunostiinta pro ducttorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Contzolul Calititii Produselor. Incunostiinjarea se va face in termen de max. 48 ore de la constatare. In conformilate cu prevederile art, 89 al. 2. din legea 7, furnizovii sint obligali ca in termen de 18 zile de la rea comunicirii unitA{ii ce constructii-montaj, si reme- dieze sau si inlocuiasci materialele sau elementele de con— struclii necorespunzitoare din punct de vedere calitativ, 2.2. Fazele procestlui de executie a Jucrarilor de beton si befon armat constitue in majoritate lucriri care devin as- 95a» cunse, astfel Ineit verificarea calilaifii acestora te consemnali in procese verbale de receplie intre delegatii) beneficiarului si constructo deri valabile procescle verbale de receplie cali numai de constructor, Nu se admite trecerca la 0 nou de inchiderea procesului verbal ce dac i, Nu’ se consi- incheiate fava de executie inaints itor la fara precedents a aceasta wimeuzi si devina o lucrure ascunsi In procesdle verbale se vor preci cfectuate, constalarile rezullate si daca se executarea fazei urmatoare, in conformilate cu preciziile de la pet. 2.3, 2dy 2.7,, 2.8. Duci se cdnstata neconcordanle fafa de proiect sau pr vederile preseriptiilor tehnice se vor stabili 51 consemna masu= rile necesare de remediere conform urt. 50 din Legea nv. 8. Dupa executarea acestora se va proceda la 0 noua verifi- care si incheievea unui nou proces verbal. 23.La terminarea executarii cofrajelor Se va consemna tn procesuil verbal constatiirile cu privire la: a) alcatuirea elementelor cle sustinere si sprijinire b) incheierea corecta a clementelor co! rarea olangeitalii necesare ; ©) dimensiunile in plan gi ale secliunilor transversale ; 4) poritia cofrajelor in raport eu cea a elementelor cores punzitoare situate la nivelcle infetivare ; ©) pozitia golurilor. 24. La terminarea montarii armaturilor Se va consemha in procesul verbal constatérile rezultate in wma verificdtllor efectuate ex privire la : a) numarul, diametrul si pozitia armiturilor secliuni transyersale ale clementelor structurii ; b) distanth dintre etvieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ; ©) lungimea portitmnilor de bare care depasese reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarnii ulterior ; @) pozitia innadivilor si lungimile de petrecere a barelor ; ©) calitatea sudurlior ; 1) numérul gi calilales lewiturilor dintee bare : concret verificirite admite (recerea la jelor gi asigu- diferitele 96 2 8) dispozitivele de menjinere a poz cursul betonarii ; h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ; ') pozitia, modul de fixare gi dimensiunile pieselor inglo- ei armaturilor in bate. 25.Inainte de inceperea verifica daca sint turnate anterior. Rou, respectiv daca : — $-@ indeparlat stratul de lapte de ciment ; = S-au indepartat zonele de beton necompactat ; — suprafeele in cauzi prezinta rugozitatea necesard asi- gurdrii unei bune legaturi intre betonul nou i cel vechi gi sint in stare umeda, belonarii se va pregitile corespunziitor suprafofele de beton cure urmeuzii si Vina in contact betonul 26.In cursul betonarii elementelor de cConstructii se va verifica daca : a) datele inscrise in bonurile de transport ale betonulut corespund celor previzute si nu s-a depisit durata admisi de transport 5 ) lucrabilitatea betonului cores ©) conditiile de turnare oriedror defecte 4) se respect frecven{a de efectuare a incercirilor si prelevirilor de probe, conform prevederilor din anexa’X. Normativ C 140-86, ©) sint corespunzitoare masurile adoptate de mentinere ® pozitiel armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor ; {) se aplicd corespunzitor masurile de protectie a supra felelor libure ale betonului proaspa In condica de betoane se va consemna : — bonurile de transport corespunzitoure belonului pus in luerare ; — ora Incepetii si termin: — probe de beton prelevate ; masurile adoptate pentru’ protectia betonului proaspat ; — evenimente inlervenite (Intreruperea turndrli, intem= perii ete); temperatura mediului (in perioada de ti spunde celei prevazute ; si compactare asigura evitarea betonarii ; ip friguros). Te 1038 97Tn cazurile in cure cunducaturul punctului de luce 1s punde direct $i de prepurarea betonului, cesta este obligat sa verifice in pavalel calitatea cimentului §ia agregatelor cf. pre~ vederilor- de la Cap 4. — Normativ C 140-86 precum. § modul de dozave, amestecare si transport ul belonului, Con- statirile acestor Verifiedri se inseriu in condiea de betoane. 27. La decofrarea oriedrei parti de constructie se va verifica si consemna in proces verbal : a) aspectul clementelor. semnalindu-se daci se intilnese zone de beton necorespunzatoure (beton necompuctat, segregat. goluri, rosturi de betonare ete.) ; b) dimensiunile sectiinilor transversale ale elementelo! ¢) distan{ele dintre diferitele clemente ; — a) poritia elementelor verticale (sti}pi, diafrayme, pereti) in raport cu cele corespunzaiteare situate’ la nivelul imediat inferior ; . . ©) povitia armaturilor care urmeazi a fi inglobate in ele- mente ce se tourna ulterior ; £) pozitia golurilor de trecere. Verificdrile de la poz, b).. ) se efectueazd prin sondaj La consemnarea constativilor se ya {ine seama de precic avile din anexa X.3, si Na. din Normativul © H0—86 28.La terminarea montarii elementolor prefabricate se vor consemma in proces verbal Lavile verificdxilor efectuate eu privire la : 2) poziia fa plan s stor elemental b) respeetarea cotelor de nivel ©} verliaiatos say orantliain clementelor dup cuz; a) respectarea lungimilor de rezemare ; ©) respeetarea dimensiumilor spaliilor de monotitizaure. La aceste veriticiri se va tine seama de precizivile din saneaa X #. Normativ © 140—86. 9.Criteriile pentru aprecierea cati- {ati betonului sink precizate in anexa X5. din No mativ © 1426 si se vefera ha verificarea indeplinivii con diliilor tehnice privind caractevistictle betonulai in stare proase pata sau intariti, 2.10. In vederen asigurinii calit beton armat este obligutorie el ii Iucrarilor de beton si eluarea unui control ope- 98 nformitate cu prevederile Fativ si xdeptarea de masuri in cor din anexa X.6. urmirinduse + J canatarea livrdri sau punerii in opera a unui beton ale fre yctaeleristici in stare proaspata ‘nu indeplinese ee, fille impuse ; Jy Mdoptarea “de masuri operative, Pentru corectarea compozitiei bel breparare Tinian age Curioni care betonul prevints revistente TUB limitele admise, find necesara analizarea de eltne proiec- (apt a misurilor sau condiiilor ce se impun penta asigurarea fie Me Stabilitati $f durabilitayii elementului sau eect fiei. Ja stajia de betoane tonului sau a conditillor de 11. Calitatea betonului Se apreciaza {inind seama di — concluziile analizei efectuale anexa X.7. — Normativ C 140-86, cirii probelor de control, preven! laborator, sau Pus in lucrare, conform prevederilor din upra rezultatelor incer- tate in buletinul unic emis de — concliziile interpretarii rezultatelor distructive, sat incercirilor pe carte, ‘ea lor in cadvul controlului operativ sau prin project 242, Recullatul aprecievii calitifii betonului pus in Tuc benefice: (ensemmeazas inten proces verbal inchelal. int beneficiar $3 constructor, Daca nu sist inde; liza de inceredrilor _ne- ac s-a cerut efectua- linite conditiile de calitate re proieetant misurile ce se impun eae cePtia structurii de rezisteny Teefpelueaati pe intrcuga conséructie sam pe piri de consteoee tic (undatie, wonson, ‘sear ete), in funclle de precedeuis Heraramului privind controlul de’ calitate pe santier, ‘stabiie de proiectant impreuni cu beneficiarul gi. eonstrnctecul Aceasta recepie are Ia bavi examinarea directa efectuata Ge gel fret factori’ pe parcursul execufici. ‘Suplimentar sence verifiea se vor ana~ = oxistenta $i continutul proceselur iva, privind : coftajele, decofrare precum gi de pus in lucrare ; verbale de receptie surmarea, aspectul. clementelor apreciere a calitagit betonului 99 oanansaitsye.) — existenja si confinutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost tivral de citre o ult unilate de constructi — constatirile consemnate in cursul benefici ectttiet de citre r, proiectant, CTC, sau alte organe de couttol ; — confirmarea prin procese verbale a execulatii corecte a misurilor de remedieri prevazule in diferitele documente exa- minate ; — consemniirile din condica de ketoane ; — dimensiunile de ansamblu gi cotele de nivel — dimensiunile difpritelor elemente in raport ew prevee derile proiectului ; — pozifia golurilor prevaizute in proiect ; — pozifia relativa, pe intreaga indljime a constructici, a clementelor verticale (stilpi, dialragme, pereli), consemnin du-se eventualele dezaxiri ; — incadrarea in abalerile admise conform anexei X.3. din Normativul C 140—86 ; — comportarea la proba de umplere cu api, in cazul reci- pientilor ; = respectarea condifiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele ulilizate, compozitia betonului, gra- dul de impermeabilitate, gradul de gelivitale etc. — orice alté verificare care se considera necesar’. 14. Verificdrile efectuate si constatarile vezullate La re- ceplia sructurii de rezislen{a se consemneazi intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectunt gi constructor, pre- cizindu-se in conclurie duct structura in cauzi se atesti sau se respinge, Tn cazurile in care se constata defic acestora se va proceda la 0 nowi receplie. 2.15, Acoperirea clementelor structurii cu alle lucia duri, tenculeli, protoctii, finisaje etc.) este admisé numai in baza dispozifiei de santicr date de beneficiar si proiectant. Accastd dispozitie se va da dupa incheierea receptiei struc turli de rezisten{a, sau in cuzuri justificale, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenti. Receplia parfiald va consta din efectuarea tuluror veri cirilor ardlate la pet. 2.19. eu exceptia examindrii rezistentelor je in executarea 100 -& betonului la virsta de 28 zile care se va face la receptia defi- nitiva a strueturii de rezisten\a, Jn asemenea situatii. proicetantul va preciza unele parti de clemente asupra eiirora s& se poald cfectua determinant Ulterioare §i care nu se vor acoperi decit dupa inchelerea Te ceptici definitive a structurii, 3. Controlul Iueririlor de toreretare 1, Controlul exeoutarii gi receptionarea Iucrdrilor de tor= eretare se execuld pe baza prevederilor cup. 10 din Norma. tivul C. 140—86 gi a urmatoarelor preciziri. 3.2. Principalele obligafii_ ce revin conducitorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calild{ii in timpul exer eujici sin tag 54 Verifice funclionavea normal a instulatiilor de tore cretare ; — Si verifice califiearea echipei de torcretare ; = Si sviguye buna desfijarare a lucratilor de loreretare 38 conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni tehnies, Vorifiearea catitatii movlarelor gi beloanelor torerelate si a aderentei Tor In suprafaja suport se va face prin clockal yea suprafeei. Porliunile care Ii accasti verificare. prezinta Wn sunet dogit se vor indepirla si repara prin relorcretare, Repararea se’ va face eu aplicarea prevederilor de la cap, 6 instrueliunilor lehnice (13074, Pentru Iuerari speciale, prin proiect se poate prevedea controll calitafii loreretului prin earote extrase din lucrare,LSTA. REGED: 2. STAS 1a73—aL 3. STAS o6sT—76 4. STAS o6s72—5 3. STAS 6ostd—71 6. STAS 133¢—90 TAS 1910-8) 8. stag 5176 9. STAS tusb—at H STAS 738t—a0 12, Comes 102 2 ANEXA Vat ARILOR DE RAZA — Constructii de beton, Beton urmat si beton precomiprioal. Tipal’ yl freevenya inure Jor penteu veritica si belwanelar. —Ancereiiri ye betonul inticit, redistenjelur mecanice. = Blemionte prefabricate din teton, beton ar= mat i beton precomprimat, Condit the nnlee Zenevale de calitate. = Idem. Controlul, statistic tacieristicitor eomettiee. — Hew, Provedee si dispozitive de veriticare A catacteristicllor geometrice, — Construct, Incerearea in situ a constr llilor ‘prin’ ineuredstatices = Poduiri de beton, belon armal yi hetwn precomprimal. Suprasteuctura, Condifir calilafit"materialelor Determinarea de receplie al cas ee Rerale de execulie gi de receptie. = Wom. Veriticare impermeabilitifii la apa, — Delon celular autoclavizal, Gazbeton, Con. hii xenerale de calilate, — Incerearen nedisteuctivi a betonutul, Me= lode de tncervare, Clasiticars gi indicail generals, = Incoredicd ae tt nelor. Molle eapide Pentru delerminarea rezistenjei la camp sium —Normativ pentru execukawea tueciirilor de Ipelon gi betor —Normativ pentru execularea tucvsritor delon precomprimat. (Buletinul “Const lor ne. 1141977 51 brogura ne. 130/leT%, — Instrucfiuni tehnice pentru sudarea arm turitor de ofel-beton. (Buletinul, Constr Wilor ee, 6ft9e3), 19. Cassi — Instructiuni, (ehnice pentru incercarea be> toanclor prin extragere de carole, (Buleti- ‘nul Construeltlor nr. 8/1980). Instructiuni tehnice pentru folosirea radio- uurafiel Ia determinarea. detectelor din -ele- mentsle “de —beton “armat™ Buletinul Cone strulilor ne, 91070), — Noramativ pentru incerearoa betonulul prin Imeloxie nedistructive (Buletinul Consteuchile fur mes wLORS). — Istructiuni telnice privind aledtuirea st foe bnirea in construclit a panouritor din’ plac aj pentru cofraje {Buletinul ‘Consiructitor fn 2 1975). — Instruetiuné teliice pentru prepararea gi fo- fosirea ‘beloanelor cu gtanulit. Instruc{iuni lehnice pentru protectarea elementelor din hoton si beton armat'cu xranulit clase A Sa (Buletinul Constructor ne. 4/1982). ‘— Instructiuni tehnice pentru prolectarea gi fo- losirea armirii et! plase sudate a elemente. Jor de heton (Bulelinul Construclitlor re 4) 1901, —Normativ pentru alealuives, executarea si folosirea cofrajelor wlsante (Buletinul Con structitlor nr. M—ZIs76), entru " aplicarea _prevederilor STAS Gu37"2—71, Elemente prefabricale. din doion, heton armat ss -belon. precomprimat Procedee si dispozltive de veritieare a ea Facteristicilor yeomeltice (Bulelinul “Cone structillor ne, 1993}. — Normativ privina folosiven coftajelor’ metalies plane -penteu pereti din belon monolit Ia eliditi. (Buleti- nul Consteuetiflor ry 7/1974).CAPITOLUL 2 : REFRACTARE-TERMOZOLA’ OANE REFRACL ARI TOARE, TERMOIZOLATOARE 1. Domeniut de aplicare 1.1. Prezentul capitol se refera la condi la verificirile ce trebuiese efectuate deplinirea acestor conditii, 1a lucririle eu betoane elect Saugtoane termorecistente, covespunzitor ummatoarelor tipusk, standarizate pind in prezent : Fiat” termorecistent usor, pe baz de diatomit cu liant stabilizat STAS 7930/1-7 © Betoane termorezistente dense, silicoalumineace STAS 7001-76 vistente silicoaluminoase, donee. belaane STAS 7931/2-603 lico-aluiminoase ugoare STAS 1405/21 ; se, usoare. STAS 11i86-2! are silico-ahuminoase, dense STAS 1209-79, la beloanele turnate, tereretate, iiile de culitate si Pentru a se constata in- © Betoane termore: cu ciment refractar ® Betoane refractare, si © Betoane termorezistente siticaaluminoa ® Beloine refraet . 1.2. Prevederile se aplica l stampate si prefabricate, J8, Pentru alle tipuri de betoane refraclare, termores fente, tc, condilille de calilate si de verificare se vor ineica prin proiectele de execufie sau normele telinice speciale ale furnizorului, 2. Condiii si verifi iri privind calitatea mater llelor ulilizate 2.1, Controlul calitafii materialclor se efectueani in cu SPrmitate cu prevederile din standardele menionate la panet 1.1 si in conformitate cu STAS 6196-3) 104 ay 2.2. La gantier, verificarea calitijii materialelor are la baz certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebule si insofeascd in mod obligatoriu fiecare livrare de beloane refrae- tare $i termorezistente. In certificatul de calitate se va consomna sortimentul de beton i standardul respectiv, data fabricajiei, furnizorul, masa neta si alle eventuale date ca: termen de garanjie, ete. In caz de dubii sau de lipsi a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe — in conformitate cu modul i cantitatea prevazuta in standarde — ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare, Este interzisd ulilizarea betoanclor refractare i termore- vistente cave au fost livrate fra cerlificatul de calilate res. Pectiv sau fard avizul unui laborator de specialitate. . Este interzisd ulilizarea betoanelor refractare si ter movezistente al cdror termen privind durala de depozitare este depasitd. Accasti prevedere se refer’ in special 1a liantul Iie veal separal de agregale precum gi lu beleanele livrate gata Preparate, in sensul livrarii in amestec prealabil a agregatulut si liantului. 24, Probele de laborator eit twebuie sa se refere la toli compone refractare si termorezistente ce se Ponenti separafi, Verificarea calitifii Letounelor revine comisiei de re- cepjie a materialelor, stabilita prin decizie emisé de unitatea tespectiva, gi conducitorulué tehnie al lucrdrii, edruia it revine i obligatia de a asigura si controla ulilizarea tipurilor si sor {imentelor de betoane previzute in proiectul cle executie. 2.6. Betoanele livrate sub forma de prefabricale se vor receptiona ,,bucala cu bucata* in conformitate cu precizarile din proiectul de execufie st eu cole din Normele de fabricatie brivind defeetele limits admise, ea: supluri, stivbituri, segre- kari, fisuxi, spirturl, precum gi cu toleranjele dimensionale admise. gi cerlificatele de calitate nfii ce alcdiuiese betoanele livreazi sub forma de com- 1052 psese indicatiile privind defecteie si to- n cuzul in care acestea depagese limilele revizute In proiectul de execufie sai in normele de faici atic, folosirea prefabricatelor respective se va face sewer ca ‘cordul seris al proiectantului si beneficiarului dupa exande seas Snalizd atenta « situatiei 1a fafa locului de eitve aceglt actor 3. Con i $i veriticdri privind proyitirea Iucraritor 3.1 Transportul, depozitarea si manipularea materialelor (Ulizate trebuie si se faci. in stricta concordanta eu proves lerile din standasdete mentionate ta pel. 1, eu instructiuntle ‘Peclale ale furnizorilor si cu prevedsrile din proivctele talk, ologice ale executantului. 2. In acest sens se vor asigura si verifica urmaloarele onditii : — ferivea de umezeali si intemper wnterzice utilizarea color degtacl ‘A gbeeial a Hantulul sau a betoanelor yuta amestecale care sey ulerit deja efectul de priza, dtorita umezelii ce Pistrarea materialelor in ambalajele in care au fost \vrate Pind la inceperea operatiilor dle preparace i de punsee 1 opera. Se va controla depozitarea in stive si folosivea materia Clor in ordinea sosivii, pentru a se evita depiginea termenulur {e garantie privind durata de depozitare, Ficeare slivi va th Cu sortimentul respectiv, data de fabrieafie, eanti- in corespondenta eu cerlificatul le livrate din parlea furnizorului ; ea de scule, ulilaje si mijloace de transport cu ate, in scopul ferivii cu Uesavirsire a produselor si compone lor de murdatire sau de includerea unor corpuri siedine cttstenta la locul de preparare a utilajelor previzute 7 Proiectul tehnologic (Lip de betonieri sau malaxur) precuin ‘fa mijloacelor de cintitire pentru doien gravimetiies cae a vaselor pentru dozarea volumettica echivalente @ materialelor ; se late din moliveie menjionate, ios Ty, cxistenta si alisurea refetel de preparare a betounslor Telractare si Lermorezistente la locul de preparare cu Indice, file gravimetrice si volumetrice necesate, precum $i. realisn, fea Gondifillor de dovare corespunzitoate’ a apel necesead amestecului, in proportiile indicate in revele Verificarea cunuslinjelor de specialilale a muncitorilor ail, in domeniul depozitirii, transportului, manipularit si i betoanclor vefructave si termorevisionte precum 3 ceca ce privesle cunoaplerea ‘rejetclor de preparare $i onlinel in care se face amestecul $1 omogenizares ; opin taste cazutite se va proceda la definitivavea rejetei de Proparare a beloanelor pre baza unor. probe prelioninare, gave vor asigura intre allele Iuerabilitatea helonulul fara mat Jorarea dozarii apei in detrimentul rezistenfei belonulut deasemenea, fn toate cazurile se bd, etalon, si de veriticare pe parcurs, ee vor ft trie iuise Ia un laborator de specialitate pentru a se face delermne nitile necesare (rezislenfa la compresiune si uzurd, conduct Lilate fermici, densitate aparenti, porozilate, ele) ponte fies gate Zond din agregatul termic respectiv, organizindeess ects denta betoanelor folosite pe zone si a veriticarilor 41 detenei, naetlor aferente, precum i evidenta nominali a eehipeler ae au execulat diferitele zone ale euplorulut vor preleva cuburt verificdri privind punerea in opera « betounclor refructare gi Lermores ea condifiilor de front de lucru constind tn Yerificarea, dupa cay, a fundatiilor din boton, @ mantoler Lalice, a constructillor melalice ele, se va face in condititle previaule in proiectul de execufie si proiectul tehinole In acest sens se specified : — fundatiile din bi lon nu Webuie si prezinte cripaturi i fisuri sau segregiri si tendinje de tasare diferenjiate, Si prafata betonului trebuie si fie plana si perfect’ nivelata, De asemenea trebuie si existe rosturile de dilatare prevazute Teeleet precum si golurile, orifice, cto. prevanute ta des tallite proieetului, de dimensiunile sila povitia indicala ia seesta : 107& — careascle metalice trebuie si covespunda prevederilor proiectului de exeeutie, verificindu-se prin misurdtori exact dimensiunile, echidistan(ele verticalitatea su _ otizontali tatea, planeitatea, orificiile (pozitionarea gi dimensiunile acestora) ete. Toate sudurile trebuie si fie complet terminate, euriite, polizate, fara bavuri si denivelivi Ovalizarile eventuale ale ubulaturilor webuie si_se ine serie in tolevanjele admisibile iar determindzile si se faci pe Uaa condifiilor speciale previzute in cuictul de sarcini ; — construcfiile metalice Lrebuiese complet terminate eu (oate imbinarile si sudurile exccutale — exceplind cazurile vevizute in mod expres in proiectul de execufie sau in pro- ul tehnologic, in care montajul este indical si se efectueze supa executarea betonului, din motive de clapizare, vate sa faed posibila executarea lucrarilo ‘a exisienla ancorajelor si ancorelor sa a cirligelor de ancorare, sudate pe carcasa metalica, de (ipul, di- mensiuntle si la echidistan{a previzuta in proiect ; — se va controla, totodalii, respectarea condiiilor de pre- dave-primive a frontului de Tucru inscrise in Instructiunile motodologice aprobate cu Ordinul MCind. nr. 1204/D/1989, completate cu Indicafiile tehnice suplimentare difuzate de MCInd — Direelia tehnied cw ne, 11U6/Mfaprilie 1964 ; — predarea-primirea frontului de lucru in vederea exe culavii lucrarilor de betonare se va face numai pe basi de proces-verbal, incheial in. acest sens. si numai dupa efecttaren tuturor completitilor si remedierilor impuse de respectarea condiiilor de calitate # fronturilor de Lueru 5 — procesul-verbal va trebui si confirme e& suportul }u- cvivilor de betonare ce urmeazi a se executa corespunde intoc~ mai_prevederilor proiectului 51 prescriptillor tehnice, ci a fost curatat sf corect pregatit 4.2. In caetil constatérii unor oleran{e co deptigese limi {cle admise in project se vii proved la cun- sultarea projectantului, conlinuavea lucririlor fiind permisi humai cu avizit seris al benoficiarului #1 profectantulu 108, 4.3, Pe parcursul executarii propriu-zise a lucrarilor se lace verificéri periodice, Ia intervale in raport cu volumul importanta lucrarii privind mentinerea condiiilor initial Ja cxfraje, carcase, constructii metalice, ete. = se vor verifica rosturile de lucru si rosturile de di- Jatare, (urnarea in carouri allernante in gah a belonului turnat sau Lareretat, respeclaren grosimilor si a celorlalte dimensiuni ; — se vor verifica condifiile de aderen\a a betonului la su- port sau intre straturi, verificindu-se si operatiile de asperi- zare a suprafe(elor exccutate anterior, in scopul aderentei co- respunzitoare a stratului urmilor,” precum si efecluarea ‘operatiilor de stropire cu laple de ciment in astfel de situafii ; — se va controla temperatura mediului ambiant care nu ‘trebuie si coboare sub -+5°C gi si mu depiscascd limita de 39°C, Se recomanda efectuarea lucravilor 1a temperaturi in- tre 15°C si -+25°C Este interzisi efectuarea lucrarilor de preparare si_ pu- nere in oper a betoanelor in alte conditii de temperatura de- it cele menfionate mai sus, far asigurarea unor masuri de inchidere gi incdlzire corespunzatoare ; — in eazul beloanclor toreretate si a celor stampate se va contrala modul de funclionare coreelé a aparatelor precum si modul de utilizare a acestora (distanla duzei fafa de suprafafa de tocretat, pozitia perpendiculara a ajutajulul sau a tijei clo- canultti de slampat faa de suprafala suport, ete). — in cazul betoanclor sub forma de prefabricale se vor controla dimensitnile acestora si toate celelalte detalii in ra- port cu desenul piesei respective. Picscle fisurate sau cripate nut vor fi utilizate ; — in cazul betoanclor ancorate cu agrale si cirlige meta- Jive sau ceramice se va controla pozitionarea acestora gi fixarea or in conformitate cu prevederile din protect ; se vor controla masurile ce se impun in vederea men- ii betonului pe perioada de prizé si de intarire a acestuia. cu deosebire in cazul betoanclor ct cimenturi alu- minoase si superaluminoase, cunoscule ca exoterme, fapt ce provoc’ deshidratarea betonului inainte de realizarea prizei hidraulice a liantului avind ca efect reducerea rezistentei me- canice gi termice ; 109Frans gt Control compactitatea betonului prin eiocaniy upa intirire, sunetul rezultat trebuie si fie un sunct metalic, {Sez contrar se vor Jua masuri de indepartare iv betonuluy sf zona respectiva si se va reface belonarea ; — este interzisa utilizar t rea Deloanelor a ciror priz ‘pul inainte de punerea in ope re precedlenti, prin adiugare de apa, Se recomandi, in schimb, reomogenizarea betonului inainte < Punerea in oper’ prin turnare, dar fir modificarea ve\etel vin adaugar au alt component, Aa ine izle in fi sau a acetora a i pe faze de tue! si pentru lucriti ascunse 5.1, Controlul executiei gi a face pe tot pareur crificarea calitajii Jucririlor se ‘ul lucrarilor prin autocontrolul efectuat aceiagi masurd, C/T.C. si delegatul beneficia- Supravegheard. “controled $1 participa Ia veceptia In plus, se vor efectua controale vai de lueravi si lat punctele dev ‘ructura lucrarii precum gi la clemer scunse prin ¢: > struclurd, Indicarea fazelor de lucrari, a zonelor, a lucrivilor ascunse Sint ok Recesita verifier’ speciale se va face de edtre proe clant prin introducerea in proiectul de exectitie a Progra ului privind controlul tehnic de calitate, in conformitate ca ‘evederile din Legea nr. 9/1077 pentru ‘asigurarea durabilie ‘Ui, sigurantei in exploatare, functionulilifii si ealilitii cons uckiilor si verificiti pe fiecare bit de importante din ntele ce devin lucriti eeutared ullerioari a altor lucrari sau elemete In acest sens, se exemplified execular ielor, pozifionarea si sudarea core * metalice sau ceramice, executarea suecesiva a straturilor : beloane termoizolatoare si a betoanelor refraclare care te ‘opera pe cele dintii etc. 5.2. Pentru aceste lucriti si, in special pentru cele co de- 4 luerdri ascunse prin aeoperivea lor cu alte elemente de ‘ea cofrajelor si a ti- -ctdi a agrafelor gi ancore- 0 structura sau alte luerari, calitatea lor yi corespondenia eu prevederile proieclului va fi alestati printr-un proces-ver- bal ce se va incheia intre cxecutant si beneficiar. 5.3. Verificarea lucrivilor ascunse se va face in confor mitate cu ,,Instructiunile pentru verificarea calititii $i recep fionarea Iucrarilor ascunse Ja construe{ii si instalatii yafe- rente, urmirindu-se : — existena si exuminarea documentelor de atestare a ca Jitatii_matcrialelor utilizate si a corespondentei lor cu preve- derile proiectului si prescriptiilor tehnice — examinarea vizuala yi prin misuriituri a clementelor componente ale lueririi ascunse din punel de vedere al pozi- fionarii, formei, dimensiunilor si a celorlalte conditii de cali tate ; = verificaren reculta iclor probelor de control. Verifiéarea se va face in cel mult 7 zile inaintea operatiei de acoperire sau inglobare a Iucrdrilor verificate in alte ele- mente de structura sau de alte luer Jn toate cazurile in care se constatd deficien{e sau abateri peste limitele admise sau neineadrarea in. prevederile proiec- tolor de executie sau a preseripliilor tehnice se va proceda la vomedieri, find strict interzis a se executa orice lucrari in continuare, care iar asewtnde, prin acoperire satt inglobare, lu- crarea defeetuoasi in cauz sat care ar impiedica accesul la ea. De asemenea, este ct desiivirgire interzis a se proceda la execularea de lueriri care si ascundi defecle ale Jucrarilor de betonare cfectuate, cum sint chituives superficial’ a fisu lor, acoperirea acestora ent toncuiel, ele. 5.4. In toate cawurile in care defeetiunile constatate pun in primejdie revistenja, stabilitatea, durabilitatew sau functio~ nalitatea obiectului lucrarile de remedieve se vor executa nu mai cu acordul sevis si pe baza delaliilor date de proiectant. Dupa cxecutarea remedierilor se va consemna intr=-un now proces-verbal de Jucrari ascunse, corecta executure a acestora. 5.5. Organele care efecluewza verificaren 51 receptia luc rilor ascunse precum si controlul fuerarilor pe faze de lueratt ua.a ie vor indica de cAlre prvicctant in programul de control teh= He de calitate.a lucrdrilor sus mentionate, Este obligatorie participarea la acesle controale si veri- edi a executantului si benetiviarului, solicitindu-se in raport 2u importanta cazului respectiv si prezenta organelor CIC ale :xccutantului, a proiectantului de specialitate si a antrepreno- uului general, precum si interventia unui laborator de speciali= ate, in caz de necesitale, pentru luiri de probe (carole, cuburi, 6, Toate actele incheiale cu ocazia controulelor si verifi- arilor ca : procese-verbale dle Iucriiri ascunse, procese-verdale de verificare pe faze dle lucriiri, procese verbale privind reme- dierea defecliunilor, precum si certifieatcle de calitate a mate- vialelor si cettificalele de laborator se vor pistra indosariate Pentru a fi predate ullerior comisici de recepfie preliminara a lucrarilor si pentru a fi incluse in cartea iehnic’ a obiectivului. 6, Condi{ii gi verificdri de efectuat Iu receptia prelimi a lucrarilor ud 6.1, Conducdilorul tehnic al lucririi. in colaborare eu bene ficiarul, este obligat a pregiti si a preda comisiet de receptie, insoyite de borderou : — Toate documentele incheiate pe parcursul execttarii lucrarilor inclusiv certificatele di calitate si recullatele deter mindrilor de laborator, dispozifiile de sanlier, procesele-verhale de lucrari ascunse, de receptic pe faze de lueritis de remedicri efecluate, inclusiv proiectul de executie, caietul de sarcini, ele. — efectuind si o seurla prezentar privind calitatea lucrarilor execulate. Proiectantul va prezenta de ascmenea, la cererea comisici ie, © nola ce va cuprinde precizari si observatii asu- fii Tuerdrilor in cauzi si punctul siu de vedere in legatura cu admiterea recepjioniirii lucratilor 6.2. Comisia de receptie va verifica existenja documentelor de verificare si va proceda Ja verificiri divecte efectuind gi eventuale sondaje pentru u-yi putea forma convingerea asupra covectitudinii actelor prezentate sinletied, cu conclusii wu 6.3. Comisia de receptie preliminari va proceda, de ase-" ‘menca, 1a verificdri similare cu cele indicate la punctul § si va Proceda la inchelerea procesului-verbal de recepie preliminara respectiv. In cazul in care comisia va consta nari, a unor remedieri sau respinyerea Ja incheierea unui proces-verbal ¢ indica misurile ce urmeazi a fi ‘care acestea vor fi realizate, ta necesitatea unei ami- reeepticl, se va proceda ‘orespunzitor in care se vor uate precum si termenele in CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE 1, Pentru betoane hidrotehnice se aplici: prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agrepate naturale) din prezentul normativ gompletate cu prevederile instructiunilor departamentale PETIS—03 in eazul betounclor constructor hidvotehinice 4 modul le realizare a cheilor de la bol|i (nu este indi- cali folosirea cheilor cu grosimi prea mici in purlea inte vari) 5 ") etuaren rstulor de si a canalelor de fum ; — Impénarea ciptuselii cosurilor de tum in structura de reristenta, tronsonarea izolatici termice citre cdptuseald $1 cos, Precum gi ctangarea roslurilor cu snur de uzbest’ in dreplul cunselelor : — modul de reulizare a zidkiriei canalelor de fam indepen dent de cdptuseala cosurilor, etangarea facindu-se cu snur de best ; dilutare in zidaria cuptoarelor whro 2.12, Revultatele tturor ve capitol gi care se refer Ia zickivii portante, ce urmeara a se tencui se inseriu in procese verbale de lucrati ascunse. De usc menea, so inseriu in procese verbale de Iueriiri ascunse, revul- tatele verificivilor care au rol de izolare termici sau fonica, 2.13. La controlul $i receptia eldditilor si a constructiilor de idarie de piatiii se vor preciza urmatoarele + — daci materiulele si piesele Intrebuintate corespunde ce- serise in proiecte si standarde ; — daed dimensiunile clement corespund celor din proiect ; — daci rosturile de dilutare gi ta in locurile prevazute in proiect ; — dad nu s-uu ivit defecte din cauza lasiilor 5 — dac& s-au lsat yolurile si sunturile pentru conductele de apa, cunalizare. ineulzire, prevazute in proicet ; — verticalitatca zidurilor, stilpilor, ugilor gi Tevestrelor ; — orivontalitatea jglaturilor ; — daca buiandrugii sint bine asezaji deasupra golurilor de ugi gi ferestre ; = centrarea stilpilor precum si a grinzilor prineipale si secundare pe stilpi si ziduri ; — executarea conform cu planurile a incastrérii corni- selor ; — calitatea suprafejei perefilor de fajadi netencuifi ; — legiitura dintre zidaria de umpluturd gi elementele sche- Jetului. ifiedvilor prevazute in acest lor telor de constructie executate © sint bine executate 3. Verificiri de efeetuat la incheicrea fazei de Iucru 3.1, Verificarile seriptice constau din examinatea existen{ei si analizarea confinutului proceselor verbale de lucrari ascunse Ja pet. 2.12..2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a acielor incheiate cu comisia exe- cutitii remedierilor, precum si a dispozifiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control. 3.2, Verifiedrile dircete se efectueazd prin sondaj si se refera Ja aceleasi elemente ca gi cole de la pet. 2.1,..2.13, de 142 mai sus, cu freevenfi de ect. 1/4 din accea de la pet. 2.1...2.13, ins cel pufin cite unul la fiewure 100 m? de perete. Verificarea rosturilor ziddrici refvactare se efectueazd cu lama de control, dimensiunile find varlabile in raport cu cali- tateu zidiriei ceruta prin proicet ; vidivie deosebit de ingrijiti, eu vostuei pi — vidivrie ingrijita, cu rosturi de 1-2 mm ; — vidiivie izolatoare de caramidi din diatomit, eu rosturi de 3—4 mm. 3. Dupii executarea receptiei pe fz, comisia incheie un proces verbal in care consemneusa verilicatile efectuate, rezul- fatele obfinute si concluzia cu privire la posibililalea conti- Jucririlor sau propune supuncrea lor unel coms expertiza. la 1 mm; 4, Perelii 4.1, La executarea perefilor despir{itori din figit de ipsos sau din beton celular auloclavizal verificarca calilafii exeeutiei consta din urmitoarele — piesele metalice folosite la montaj, wa coroziunit ; — se va verifiea modul de prindere a obiectelor sanitare, a timplaviei metalice gi de lesan ; — se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fisitlor Pe care urmeazi si se aplice pasla de ipsos sau mortarul ade- ziv, execularea corecli a rosturilor, dacé acestea sint bine ‘umplute. 4.2, La executarea peretilor din profile U din sticla, verifi- carea calitafii execuliel consti din urmiitoarele : — se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montanjilor si alte elemente metalice, dupa care se va incepe montajul perefilor ; — nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinese condifiile tchnice din STAS 11551—B0 — se va verifica ca Wdierea profilelor s& se faci numai cu scule adecvat ii Tie protejate con- 143oo carne Na verilica respectarea prevederilor referitoare ta Slansurea rosturilor, mariaea rostutilor necesare pentte teal zareu unei bune elanseitit — umplerea rosturilor y malchid se va face numai cu pistolul man neadmifindu-se folosirea allor inijloace + 43. La executarea perctilor din plici de azbociment se vor urmiei g1 verifica urmatoarele : — nu se vor monta pliei s: deteriorate ; icale cu el ¢ Alutchit sau Ro- nual sau pneumatic, Au plese accesorii de azbociment ie Ne vetilica protectia anticorozivis a plicilor $i accesox rillor de azbociment folosite in medi agresive. omareinile visibile longitudinale si transversale ale pla- cilor vor fi pe acciasi vertivald si orizontali admifinducse des teri de 1 cm; — se va verifi dreptul rosturilor ori Yindu-se intreruperi ; Ty nus adimite montarea phicilor sau panow rial termoizolator eure aut fost umerite, davon sau depozitarii necorespunaitouce. del, La vecepjionarea ‘culate din Tut saw Pamint argilos stabilizal, comisia de receplie va constata si brovese verble dacd au fost efectuate ince carile privind prepararea amestecului, confectionarea blocutt ioe sl daci au fost respectate prevederile cuprinse in C 192-79. a continuilatea stratului termoizolator in izontale si verticale dintre pli i, neadmi- lor de mate- i Lransportului construchiilor ¢3 i de efeetuat Ia reeepfia pretimin ria obicetulul isla de receplic preliminara a obicctulu membri sii de specialitate sau pein specialisli In afara ei, pron cedeaza la verificarca seriptica si verificiri direele prin sons daje privind dimensiunile. planitatea, verticalitatea vidiciilor si perefilor si dimensiunile yolurilor 5.2. In caz cd o parte din acesle veriticari dau rezultate nesatisfdcdtoare, se va dubla numirul lor; ducd si tr ucest cuz © parte din revultate sint nesatisficitoare comisia va pro- ceda conform punctului 2.8 din partea I-a a prezentului hor mativ. (Caietut 1) prin 14a | ANEXA VEIL. 1 Tegale tn vigoare slat conform tabelulul Atateri init Obserrafit Si prelate 2 La limensinnile ruritor tae sinner wsseul is cinle ter a ain = tiluci ew grosimea ue 244 = ailuci ow se $0 se 1 din lew svick she baton ale ngoare ~ nislur exe eons SSHH0 i — aiduct ew geosimea de : 20 ma 5 S568 19 — ©. 1058NENA VIL 1 (continware) 1 2 | 3 : t S 4 1 | ©) din blocuri miei, fig gi parc 2 ae ston ela nea +) pene ana waa: alter evant tin ra = thle en greainca init baton en agra ite A — diduri cu grosimea de S100 cn sal oa oa = en dimensiunca ole +20 = =e oo amt = dor 6 ganinee de a0 |= E us _™ : 0) peutra situ in lawn ' Mik in phe st ne a) din plici gi figii de ipeos beton celular mmtockes iat, 420 ee ee Tosi atwa aw nie a /-—— ran 0 10,5, |_-™# a |__| |——— “din. strate i 2 shin profile de stich. 1 inchs = diduri cu grosimea de 40 na 2 ” | 7 1) din placid te seineinent 1) in protite de siete hot utd sence = a4 rosinea de 4 wnt fe) ais og pit stxbitican ) clin plied de aztewimien Ly) din piatrd oatunabe ‘ouialat fist tekeeueease enna tila. grove destin | 2 1a sinenninite in pw we Jaa aa ina 1) in tt gi plinntst.t at See = sit ow grsine de in #0 — ew twa inept 3-300 em | 20 din plated natucala 4 [La dimensiunile parjiale in . = riduri eu grosimes 500 um | 420 ‘aw (vise. spalei, ele) 20 146 uz@ a A >) ANENA VIL 1 (eoutiunared 2 4 ee _ Jia retin YY eae 6 | oy ain pric de actneinwut male vingensmntes | at : 8 diese pert igen 13 ma = re aj 29 a) pentrn aiduri clin caromii. | din blocart gi din | —__- | cu 1) abv Jot gi pint taint ‘ eel 2 ————| t — ye Hatevaga ellie ww = petra int vive fw [9p i _ stn duvet” "|S 1) din pated notorata YW) Bente ziduri din Itocuri = pein taj 120 ich gi it pl ete olf autetarieat ys intra bitoe 30 pee a taj _| sw 7 slur ti 1a apt portant = pentew is i. blocuri saan pliei: +5, a Ont ona ve = rosin orzo = i ge ntqorc shin bow a | ES [_——— = sestarl vesicle “3 e) pontra ziduri din plicit si = isi de pues = pentru ela » = prune skint anaes | aa | pentn ane tile a g | ta onprate gi emt res, fm psn — s) La plaitates anprattehr Yi peste ti = atu ziduryortaute on <= pentru un eta) » = pontrw riduri wepoctinte. | 5 aman = pear sku apart, por- {Ente et neportante 2 romjn 1) a vetilintaten mucins el pit 29 — pentra sdort yortanta | 2 mam | Pe, lonaines, n- = peatin intreses elsetine 1M [= rote chdurt weportonte | 4iumpa | | = pentrn ziduri weportante | 4 mmpn 149oo ANEXA VIII | (continuare) ANEXA VIIT 1 (continuarey 2 | 4 7 1 poe" 4 » |e) pontra xidurd in pliet de et alt 20 , al nate eu reaeelatale ais anges sun) Pe lungimes ne. ca 5 ncintrerupta a zi- Pesan See ae Hi pean +} —____| ; i (Cel snalt 20 num ©) La verticalitaten suprateje. Cel mult 10 Se eee oe ee 8 Tungimen. for gi muetiiee po olay tty ain do sticks Setntrerapta a ai = pontea zideri rartante 3 amp ae ese | ena etl ridurilor Cel moat 30 mm = powtru ziduci neporsante | G mmm | Cet sult 10 mm 10 | Le consiatitates shtui Sexaxare maxima pe oti ‘Prapuses cumulatd pe toate: [| — dezaxarea de la un nivel nivelurile. . — pentru duck aparete, pore Cel mutt 3s pe tn ermator 10 Aante 51 neportante 2 mmf staj si cel mult er 20 nok po atone maximah po Uattage coms inailinea a chet ; tracts 30 aint 9 | Abateri tad de orizontala. a Cel mutt 15 mm i 11 | La rosturile do dilatatic. de ipentetelor superioare. ae fice Dr toate i ‘asare gi antiscismice: +10 e&tui rind de chrimint san bite erupt, = la tnbifimea rostului =~ ceuri. dului, [a cl mon 20 mm | i ; 2) pentrw iduri din ctuswiss = ta vertcalitaea muchiilor | 2 sumja. | Cel nuit 20 mum Tin lca ean : a vetti Sees Dlocuri miei de teton en i White a elie agregate usoare aril. = penton rir pvt Lit ~ ponte dur neportanie rfor Cet att 20 sam tw toutt sopra ' teinrerapta nee Mala i D) pentru iduri tin blacuri Col mil 15 nome i Imi pte Neon te tot supra air Neinterap ae = pe portato 4 mmo, Sate = pentew zidurt sepprtaate 6 wm Cet miett 30 om nt Toate heinteerupti a rie ald 180ANEXA Vig LISTA PRESCIIPTULOR TEHNICE DE BaZa Observatic importants {ind 1a curent lista de mai jos, intro icing repeat pee mds 1. STAS 10109182 Construct civite, Cons industriale si agrozootehnice. 2. STAS 2017179 ‘ide siddtie, Aledtuire 44 calcul. Lueriei do ridirie din plated alurald, Pree seripjii de aledtuire, Pietee natural, 30 —-Mortare obisnuite pentru zidavie gi ten Medote de ini 4. STAS 1030—85 3. STAS 2634. cercare, Mortare obignuite penteu zidisle si tencuicti. Clasificare sf condi si tencuiel 2 ice. Instruliun tenes pentru proietarce exe stlarea perelion, piansecior si asopersurlios dia Slemente de: belon celvinr autoclwiast Normativ pentru exeeutarea constructor din punouri mari (Bul, Constr, 4/1975). i Norualiv privind aleiluinss, eatetul si exoee Line steudtrlon din dare {Uul Consbict Jor nr. 11/1985), eaaane 5. P 101-83 Bc Normativ pentru folosirea blocurilor miei din eton cu agregate usoare Ja lueririle de zidarie (Bul. Construetiilor 31982). 9. C 1782 Instructiuni telmice pentru stabilirea compo ‘ilict 51 prepararea mortarelor de zidatie 41 ten ‘cuiata (Bul. Constructitor 1190), Insicuctiun tchnice pentru aledtuirea si execu: Aaron perellon din plbel ondutale din azbocincnl ul. Constr. nr, 11-1982). 10. ¢ 116~76 152 aL 16, im a0, 1. Po 2. a © 19879 C079 STAS 1u6%/—80 STAS 2062/3,2—76, STAS 1636—20 STAS 1708-76 STAS 3105190 STAS 518530 STAS 437—10 EAS 130—76 . SPAS 4873166 |. STAS 44742.—79 STAS 136—71 | STAS 2744-81 m, STAS 2555-01 juni tehnice privind tehnologia de fa- Dricatie si_-monta) a placllor 31 fisllor Pentru pereli despictitort dia. tpsos gl alle materiale Tocale (Bul. Conste. 11/1979). Instrucliuni tehpiee pentru aletituirea s) exe- cularea perelilor despirtitort din plicl de tos~ Togipe si'de Ipsos eu 2gUNi expandata C 190-—19 (Bul Conste, 9/1070), Prolite U din stield. Instrueyiunl tehnige pentru exe werd or de ronstrueti din Tut si pamiaturt stablll- Ale © 193-79 (ul, Construc{ilor 8/1979). Insteuctiuni teliniee pentru excoutarea zidért lor ie patra brut © 1I—79 (Bul. Constr, 07 i presule din sticli cu goluri. Piese presate din stleli pentru constructi Produse termoizolatuare din diatomit, Masi de diatomit pentru izolatii termice. Cirimiai si blocuri eeramice cu goluri vertl- wale. Condifit tehnice de calitate. Cérimist sl blocuri eeramice eu goluri verti~ kale, Forme si dlimensitini Cirimiut pline presate pe eale umedi, Produse refractare, Clasifieare. Civimizi de format reclangular si pani. For- se 1 dimensivnt. Produse refractare. Umeri pentru bolti, Forme si dinensivai. Produse refractare tovi i Produse refractare sillea pentru cuptoarele de opit stield. Conditil tehnice de calitate, Produse refractare sllico-aluminoase de uz ge- eval, Condi{ii tehniee de valitate, Cirdimish pentru cuptoarcle de ineilzire din in- Guistelamelalurgiea si 8 consteuctilor de ma Sint. i Produse refractare silico-aluminoase, Cirémizi pentru cuptoarele roative din Industria cimen- {ului, Condifit tehnice. Cirimizirefractare pentru inzidirea cuptoare- Tor rolative din industria cimentulul. Forme. si dimensiuni Produse refractare silico-aluminoase, Cirimizt 1 bloeurl pentru Turnale. pentru cuptoare de 15333, STAS 2016-77 3, STAS 35127179 98. STAS 3812/2—~79 36. STAS s812/0—B1 37, STAS 9347-75 98. STAS 134/1—w3 39. STAS 11081—78 Produse Prodluse re terinoizaatoare silico-atumi- Rowse. Condit telinige generale de cance Produny etraclare,rmuizlaoneslieo-iunt oave “Tasonate “prin presare: Conall tele ‘speciale de ealitate. Soni teh Produse rotractare termolzolalare_sitico-atumie owe lasonate prin Wmnare sl tiene, Gomi tehnice speciale de calitate, " ames Produse rotractare magnezitice de ur gener Condit (chnice de caltstes "°°" General Mortare semlacide, de gamoti si aluminoase Chit vtracta slico-aluminos. CAILTUL 1X 1. Domeniul de aplicare 1.1. Prevederile prezentulul capitol se referd la tencuielile drigcuite gi la gleturile subtiri (de tip GIPAC) aplicate pe pe- refi si pe tavane, precum gi la tenculelile exterioare drigcuite si. speciale (simili-piatri, buciardate, pieptinate) utilizate la clidirile de locuinfe si social culturale. 1.2, Nu intr in prevederile acestui capitol lucrarile cu rol direct de hidro-lermo sau fonoizolatie, acestea fiind tratate la capitolul XIII sau cele pentru protectia contra agentilor agre- sivi, tratate la capitolul XIX. 2, Prevederi generale 2.1. Tencuielile fiind lucrari destinate — de regula — a imine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectu- lui poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect gi in consecin\i nu este necesar a se incheia procese- verbale de lucrdri ascunse, decit numai pentru fazele luerarii ; fac exceptie tencuiclile aplicate la interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil, 2.2. Verificarea calili{ii suportului, pe cure se uplied ten= cuiala se va face in cadrul veriticirii, executdrii acestui suport (idarie, betoane etc. Este strict interzis a se incepe exccutarea oriedror lucrari de tencuiali inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru ficcare portiune ce urmeard a fi tencuitd s& fi fost ve- feat. gi receptionat conform ,,Instruc\iunilor pentru. verifi- lor ascunse" precum si prezentului normativ. Pe parcursul executirii lucritilor este necesar a se verifica respectarea tehnologici de execulie, prevazutd in 155Prescriptiile tehnice, preyétirea suprafefei suport, utilizarea fipului si compozitici mortarului indicat in proieel, precum 34 aplicarea stratuvilor succesive {ard dapagirea - grosimiler maxime previzute in preseriptii; de asemenea, este neeesa dea se urmari aplicarea masurilor de proteclie impoltiva uses. rit fortate (de ex. prin vint, insorire), spiliti prin ploai inghetari, a Prin Plosie, 3. Prevederi pentru materiale 3.1. Toate materialele si semifabricatele (de ex. mortarcle Preparate centralizat) care se folosese Ia exccutarea tenculclie lor Interioare drigouite (inclusiv gleturi subjiri) si a lencuieliior exterloare drigcuite si speciale ‘se vor pune tn opera numat dupa verificarea de conducitorul tehnic al luer denfei lor cu prevederile si specificatiile din slandardele to Vigoare, Verificarile se fac. pe baza documentelor care insolese materialele la livrare, prin examinare vizuald si prin ineerson) de laborator facute prin sondaj. 'ii a corespon- 4. Provederi pentru mortare si past 4.1. Pentru prepararea diferitel Paste pentru tencuieli se ul Anstrucliuni tehnice C. 17-82, 4.2. Perioada maxima de utiliz mentul’ prepariii lor var astfel : — la mortarele de la 12h; = la mortarcle de ipsos-var, pentru gleturi (cu intiva de prizd in amestec), pind la 1 h. 4.3. Consisten{a mortarelor se va stabili in raport cu felul lucritilor si cu suprafata pe care se aplicd, astfel : — pentru sprit (aplicare mecanizata), 12 em; 7 cqhenttu smir (tavane, in cazul » aplicatii r tipuri gi mirei de mor~ tare zeazi materialele provi zute e 4 mortarelor din mo- wi fn functic de natura liantuhui, t pentru tencuieli interioare pind. or manuale) — Pentru grund (aplicare mecanizaté) 10—12 em; .— Pentru stratul vizibil, executat din mortar {ard ipso: 7—8 cm. " cee 156 4.4, Movlarele provenite de la stajii sau centrale de mor ‘ar, chiar situate in incinta santierului, vor fi introduse in lu- crave numai daci (ransportul este inbolit de o fig, care si contind indicarea tuluror caracteristicilor tehnice ale morta- rului, : 4.5, Rezultatele incercitilor de control ale epruvetelor'de ‘mortar trebuie comunicate conduedtorului tehnic al lucrarif in termen de 45 ore de Ja incercare. In toate cazurile in care rocultatul incereatii este sub 75% din marea preserisa, se’va anunla beneficiarul pentru a stabili dacd tencuiala poate fi neveplati. Aceste cazuri se inseriu in registrul de procese yer- ale de lucrivi ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se pred comisiot de receptie preliminard ; aceasta comisie‘va, hotari definitiv asupra acceptarii tencuiclii respective. +! 5. Prevederi pentru executarea tencuiclilor 5.1, Conditii tchnice de execufic ale tencuielilor interioare si exterioare privind controlul si pregatirea stratului suport ‘trasarea si amorsarea suprafejelor. de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sint indicate in ,,Norma- iv pentru executarea tencuielilor umede* C.18-6 5.2, In cal in care se executi lucriti de tenculeli ‘pe timp friguros (la o temperatura’ mai_mici de +5°C), se vor lua masurile speciale previvute in Normativ pentru exect- tarea lucritilor pe timp friguros* C.16-04 5.3, Dupa executarea tencuiclilor se vor lua misuri pentru protectia suprafetelor proaspit tencuite, pind la intdrirea mor- tacului de urmatoarele acfiuni : — umiditatea mare, care il altereaza ; — Uscarea forlati, care provoacd pierderea bruscd a apet din mortarul de pe suprafata tencuitd, uscare care poate. pro- veni din curenji de aer, expunerea indelungata la razele soa- relui, supraincilzirea inciperilor, instalarea sobelor $1 a .coc~ sicrelor in imediata apropiere a peretilor proaspeti tencuiti etc. — lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a clidivilor respective inainte de termen ; — inghe|area tencuielilor inainte de uscarea lor. nlirvie intivivea mortartlui si 1576. Receptia calitativa a teneuiclilor si tratamentelor subiri (deluri, inclusiv. gipac) G4. Teneuielile tind lucrivi destinate — in general — daerune Vizibile, calitatea lor din punet de vedere al aspoc {ulul poate fi verificats vricind, chiar dupa terminarea inves gulul object s1 in conseein{ai nu este necesar a se incicla pros ese verbale de lucriiri ascunse, ci numai pentru farele de Tuerar lic tencuielile aplicate 1a interiorul nor ecipienfi in care accesul ulterior nu mai este posibil Este interzis a se incepe exccutarea orieiror lucrisi de tencuire, inainte ca suportul — in intregime su suecene Pentru fiecare portiune ce urmeuzi a fi tencultd — sa fi fat Nerilicat gi receptionat conform instructiunilor pentru verificn, sea dl feceptionarea lucrarilor ascunse precum $1 conform pres zentului normativ. 6.3. Verificarea depistarea defectelor derea efectuarii rem defectele si nu se ro) alila{ii Lencuielilor are ca scop principal care depisese abaterile admisibile, fi edicrilor si a Iuarii de pele in continuare, 6.4, Inainte de inceperea lucrarilor de cesar a se verifica dacd au fost exe lucratile destinate a le , sau a cdror executie ulterioara ar putea provoca deleriomey lor (de ex. conducte pentrw instatatii, timplarie ole.) pre Hf dict au fost montite toate piesele ausiliare -(gheemele, Praznusi, suporti, col{ave). 6.5. Pe parcursul executarit luevivilur verifica respectarea technologie! de si compozitiei mortarului indicat in ea straturilor suecesive in qrosimile presctise; de asemenca, este necesar a se urmiti aplicarea masurilor de protectic tn Polriva uscirii fortate, spalarii prin ploule sau inghe(dri, 6.6. Rezultatele incercdvilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate condueitorului tehnic al lucrarii' In termen de 48 ore de Ja incereare. In toate cazurile in care’ re. zultatul inceredrii este sub 75% din marca preserisd, se anunfa benefieiarul pentru a stabill-d: acceptatd. Aceste cazuri se inscriw in pr crati ascunse yi se vor misuri pentru ca tencuieli, este ne- culate $i receptionate toate proteja (de ex. invelitovi, plungee ete. este necesar a se exccutie, utilizarea tipului Project, precum si aplica~ tencuiala poate fi ‘ocese verbule de} mentiona in prezentarea ce se pred 158 comisici de receptie preliminard ; aceasti comisie va hotiri de- Tinitiv asupra acceptarii tencuielit respective, « teneu eceplia pe fare de luerditi se face in cazul tencuic utor"po boss unnitowclor Yori la fecare orson in parte: a) rezisten{a mortarutui ; : b) numirul de straturi aplicat gi grosimile respective (de- terminate prin sondaje in numacul stabilit de comisie, iar ecl putin cite unul La fiecare 200 m?) ; a aderenja la suport si intre straturi (cu aceiayi frec+ venta ea la lit, b) ; 4) planitatea suporlurilor yi liniaritatea muchiilor (bu- eat cu bucata). €) dimensiunile, calitatea si po: tive si anexe (solb: ile elementelor decora~ suri, befie, corniye ete.), bueatd cu bucata, este yerificdri se efectucazd inaintea zugrdvirli sau vop- sis iar realtatele ne nse in rpotee de pocese vorbale Be Jucrari ascunse gi pe faze de lucrdri. Abaterile admisibile sint date in anexa IX — 1, 6.8. Verificdrile care se efectueazdi la terminarea'unei faze de lueriiti, se fae cite una la fiecare incdpere si cel putin una la fiveare ‘100 m?. or receptionavea preliminara se efectuewza divect de catr combs sesleyl verifier, dar cu o-freeventa de" minimuin 1/3 din freeventa precedents. ; 6.9. Verificarea aspectului general al tenculelilor se va ual de eatre comisia de reeeplie, cercetind suprafata fenculla, forma muchillor, scafelor gi a profiluiilor. Suprafetele notenculte trebule si fie uniforms, oa ‘prelucrare, 68 nu alb deniveliti, ondula(i, fisuri, impuycituri provocate de granulele de var nestins, urme visbile de reparatit locale eic. De ase- Menea, se va enalrela corespoaden|a mortarul (en Brat de piatrd, griy de marmurd, terasit etc), precum sia modului de Prelucrare a felel vizule cu prevederile din project sau cu mostre aprobate (lencuicli cu glet, buciardate, sprifuite etc.). 6.10. Verificarea supratelelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect se va face seara, cu ajutorul unei limpi elec~ ‘rice ayezala in imediata apropiere a suprafcei, pentru a seoate in evidenfa toate defectele, 159fi £ 8.11, Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, col- y |@eelh Ta Te ferestrelor si usilor, “glafurile ferestrelon ote 2 |fse| 3 4 a vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orisunta = [tee] 3 fe ' 6,12, Suprafetele tencuite nu trebuie s vezinte crapitur 4 gn8 | 2 S 2 Partlunl Neacoperite cu mortar la racordaren, tencurshe ont 42 |B. pk 7 Aimplaria, in spatele radiatourelor ete. = al 3 ae he ae 6.13. Suprafetcle tencuiclilor decorative trebuie nu pre- 3 3 Gees EB imme fo Hunt de prelucrare, euloare si nuanie neuniforme ea g g 2 Gebegas ‘sme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgivieiun ose s e Z oisvegs cat Solbancurite si diferitele profiluri trebuie si. aiba a pee Pantele spre exterior, precum si o execulie corecta a leri- 8 7 é gis, gee amarului. a 3 3 gabe" ge 6-15. Verificarea planitatit suprafetelor tencuite se va face 6 8 ® 495-883 bee Sean dreptar de 2m lungime, prin aserarea acestuie in orice S 2 : Sense 55es Gieeetle Pe suprafata wencuiti $i masurareagelurlion oie s rs rs | dreptar gi tencuiala, E] ge |Z z é 3. 8.16. Verificarea verticalita(ii si orizontaliti{ii suprafejclor Bi] g2 19 a @ (cu exceptia tencuielitor pe bolti inclinater pe ease! etc.) gi 3| #2 | # 8 i- 4 muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocal sicu firul cu a le % A a Plumb, Abaterile nu trebuie si depageascd pe cele eaereice 4 le |2 | &, «| Mane Tadul de netezime a supratetelor tencuite se va vac S| de | 4 4 53 Fr Tena numai la Lencuicli gletuite si se va aprecia, pris pltakes #| 22 | 2 i ch See vea pe suprafelele respective. Hy) ag | 2 33 zis area Grosimea stratulul de tencuialé se va veritica prin ah Z Dajerea unr euie in zonele respective sau prin sone spe- EA leee a Siales care se fac in locurite mai pujin vinibile, penn’ Po | #\ 44 a, 4 strica aspectul tencuielilor ulterioare, | Z| 32 ge ag 6.19. Aderenta straturilor de tencuiald la stratul suport se a) 8 de aS a werifica tn general numai prin ciocdnirea cu un less Oe z — lees Jemn : un sunet de ,gol* urati desprinderea tencaicliee sh 8 aagy 28s cenesitatea de a se refuce intreaga suprafa{i deslipita; fy a) 3 a Bn cazuri speciale, aderen{a In suport a tenculelilor se va’ dace “| ¢ gos ade si prin extrageri de carote din tencuiala, . 3 ie 7 2 By 3 5 gogge 5 & Be2ed So a at Se 1 —e. 1050 aonoquno afpyesds vay ‘weer op whey Raaeay wou ¢ fm 9 ot a tal aHWPE os A} ‘yo syuaumespesoe ampuysyey eo yea oie socn ¥ eEyTONHO nes sroruea op with Heaeay aawpe 98 ns Eon 3 sangers | sunotse ieee et eyes ei] elemouos, | sremoue. | ¥1eInoued, Joinzea ofa} pntnpoayep easqemuad (ext jexaue eozenuyyu09) Buje 7 worpzoe| gon] esnx| “as ay Inaba Soa| ager wieey fusrpeio wun fg wea] “peor oa) amapsea| ed tom og) amma] lao hrope os ng enarctael wafour a] rfp a] srr sonfared somsysa00) : x] “wmonen| | mL Feral Foesoun o7] HOMIE] w eriee wt op oHeRY nv ep Pont et eS ldnena St,L rotmous [er ypetey ey] ee prose | moa, | inane vemunmea ‘aqnoua, 163 162ANEXA 1X2 LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA 1: Normativ pentru excewtarea tencleltr uncle (C. 10-84); Normativ pentru executaren Iucrtllor de augriveli oi ea a Sere Vit Propararee st apeaten past OPAGe: Instructiun{ tehnice privind compozitia si prepararea mort jor de zidarie $i tencuiald (C. 17—82), . Pars cen 4 Normativ pentru executsren lucrirlor de beton qi. belon ar (C, 140—79), Anexa V-4, a Be al 164 2 CAIETUL X. PLACAJE Domeniul de aplicare 1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici 1a toate lu- cririle de placaje ceramice in clidiri de orice tip si cu placi din piatrd natural’, ceramicd smaljulta si nesmalfuitd, falanta si majolici, sticla coloratd, gresie, cirdmid’ ‘aparentd, 'PVC-ri- kid, PFI ; ‘aceste placaje avind rol de finisaje si de’ protectie sint aplicate pe suport cu mortare, paste sau adezivi de orice fel. 1.2. In cazul placajelor speciale cu rol de protectie anti- coroziva, prevederile prezentului capitol trebuie completate cu cele’ din caiet, din prescriptiile tehnice specifice si cu conditii tehnice speciale predate de proiectant. 2. Prevederi comune 2. Placajele fiind lucrari destinate — de regula — a rimine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat oricind, chiar dup’ terminarea intreguhii object si in consecinfa nu'este necesar a se inchela procese verbale de lueriti ascunse, ci numai pentru fazele de lucriri; fac exceptie placajele aplicate in interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil. 2.2. Oriee lucrare de placaje va fi inceputé numai dupa verificarea §1 receptionarea suportului, operafii care se efectu- eazi si se inregistreazé conform prevederilor. capitolelor respective, 2.3, Inainte de inceperea lucririlor de placaje, este ne- cesar a se verifica daci au fost executate si receptionate toate lucrdrile destinate a le proteja (de exemplu Invelitori, plan 165gee etc.) sau a ciror execulic ulterioari ar putea provoca d teriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalatii, timplic tie etc,), precum si dacd au fost montate piescle ‘auxiliare (ghermele, pervazui, supor{i, colfare ete). 24. Toate materialele, semifabricatele yi prefabricatele, care intra in componenta ‘unui placaj, vor fi introduse in 1 rare numai dac& in prealabil s-a verificat de citre conducd- ‘orul tehnic al luerarilor : |, — ¢& au fost livrate cu certificat de calitate, care si con- irme cA sint corespunzatoare cu normele respective 77 au fost depozitate si manipulate in condilii care sa evite orice degradare a lor ; — Sau efectuat ‘la locul de punere in operi — daci breseripiile tehnice specifice sau proiectul ¢ cer —- incereaile de calitate. .. , Mortarele provenite de la stalii centralizate, chiar studiate in incinta gantierului, pot fi introduse in lucrare numai daca Wansportul este insolit de documente din care si rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice i de compozitie. 25. Principalele verificiri de calitate comune tuturor purtlor de placaje sint : — aspectul si starea generali — elementele yeometrice (grosime, planitate, verticalitate); — fixarea placajelor pe suport (aderenta) ; racordarile placajelor cu alte elemente ale consteuctiei sat instalatiet : — eorespondenta cu proicctul __ 3 Verifiearea pe faze de Iucriti se va face, in cazul pla- cajelor interioare, pentru fivcare incipere in’ parte, lar in caaul celor exterioare, pentru ficcare tronson de fafadi in parte gi se refera la'urmatoarele obiective a) rezistenfa’ mortarelor sau pastelor de aplicare a plicilor de placaj (determinata pe cuburi de 7,07 em latura, turnate chiar dela prepararea mortarelor si pastelor respective); __ b) numarul de’ straturi din structura placajelor si grosi mile respective (determinate prin sondaje, in numarul stabilit de comisie, dar cel putin cite unul la ficcare 100m’) ; ©) aderenta la suport a mortarului de poz si intre spa- fille plcilor gi mortarului de pozi (cu aceeagi freevenfa ca Ja pet. b) 166 ¢) planitatea suporturilor gsi liniaritatea muchiilor (bu- cata cu bucata) ; ©) dimensiuinile, calitatea si pozitiile elementelor decora- tive care se placheazi (solbancuri, briie, cornige ete.), bucati cu bucata, Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sint date in anexa X.1 : 4, La receplia preliminara se va efectua direct de citre comisii aceleagi verificari, dar cu 0 freeven{i de minimum 1/5 din freeventa ardtata la pet. 3. 5, Indica(ii asupra clectuarii verifiedrilor Placaje exterioare 5.1, Prin examinare vizuala se va verifica : a) corespondenta elementelor profilate de placaj ale fa- jantei cu forma din project ; la elementele continue, situate la acelagi nivel (comnige, briie’ etc.), lintile profilulut 'trebute sa fie continue si drepte, neadmifindu-se frinturi sau curbari ; b) continuitatea rosturilor dintre plicile _placajelor,’ in sensul ci nu trebuie si existe frinturl sau curbiri vizibile; ©) chituirea rosturilor dintre plicile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorarea placajelor, afard de cazul cind prin proicet se cere altfel ; 4) frecarea gi lustruirea corecté a suprafefelor plicilor la placajele pentru’ care proiectul prevede o astfel de finfsare ; ¢) mirimea si modul de umplere cu mortar a spatiflor dintre marginile ‘suprafetei placajelor si solbancuri, tocuri de ugi, ancadramente, cornise etc. ; aceste spatii nu ‘trebuie si depageased 10 mm si si fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii si colorat, de asemenea, in culoarea placajelor respective, dacd prin project nu se cere altfel. 5.2. La placajele executate din cArémida de placaj sau plici ceramice smilfuite, planitatea suprafetei se va -verifica cu drevtarul de 2 m, asezat in orice directie pe suprafata. Abaterilc admisibile in ccea ce priveste planitatea suprafe- felor sint indicate in tabelul din anexa X. Aceeagi conditie va fi verificata si la continuitatea acestor placaje pe verticala. 16?5.3. La placaj ici de piatrd naturald, abaterile Placaje din plici de pi ly prafetelor acestor placaje fala de vertical i orizontali se vol placaje fala de verticala § sev eri ‘ul, firul cu plumb, nivela“cu bula de act si rigla gradati si nu trebuic si depigcasea abaterile. admisi- Fie Ee epacatl fl nu Urebuie si depiyeasedubaterite adimisi- 1 5.4. La placajele executate cu i cl _Phici tip marmoroc, pe fatadele dior, se va controla indeplinirea urmitoarelor zSuPtafata finisata trebuie si fie plana, sé nu prezinte enivelir viibile st supardtoure in cmp ia Goljuile eet $i Jesinde sau la rosturile de imbinare inchise Sau aparente ~_finisajul trebuie si fie aderent la suport pe toata supra: fata acestula, si nu prezinte poriuni cu desprinderi, care 1a lovire usoard cu un ciocinel de lemn suni a gol; agg Fosturile de imbinare inchise, dintre elementele placa- jului de marmeroc montate, irebuie si fle eit mal bine inchise headmitindu-se deschideri mai mari decit cele din anexa X.1.; trebuie si fie continue si drepte, fara zgiriietuei ; In cazat rosturilor deschise, de laifimi stabilite, accstea trebuie sa alba aceeagi latime pe-toatd lungimea lo —racordirile cu alte tipuri de finisaje sa a . 2 cu alte tipuri de finisaje sau la timplarie, blest do instal. tsate pe suport strapungent ety tre ule SX fie Pisuite, iar la strapun; fie mascate cu rozete metalice, din mas¢ plastice et; 8 W® ™ascate 0.77, Suprafaja placatd trebuie si prezinte aspectele de gro- sime, granulomettie si coloristice, indicate in planul de more taj, sa fle curate si far pete rezultate . : din pitrunderea la su- Prafaté a mortarului adeziv sau din alte eauze. . Placaje interioure 5.5, Prin examinare vizuali se va verifica : a) Racordarea placajului cu tencuiala, Suprafata placaté cu plici de faian\a, plici de majolica Sau cu plici ceramice smal{uite, —avind. ‘dimensiunt pind Is 40X40'mm, trebuie si se termine cu plici ctu muchiile rotunjite for spatele ‘acestora trebule si eolncdd cu nivelul netieli. scqiedit cau Placajelor din placi de faianta sau plici de ma- sock ocean wey in lle fant su lit de ma au fost prevazute borduri speciale de racordare a fatadei cu “168 peretii si daci aceslea au fost montate corect. Daci proiec Yantul nu prevede asemenca bordurl, racordarea trebuie facuté cu scafe de mortar. b) racordarea placajului din plici de faian\d, plici de ma~ jolici sau plici ceramice smaljuite cu cada de baie, Etangarea rostului de racordare respectiv trebuie si fie executaté. cit mai ingeijit, neadmitindu-se 0 grosime neuni- forma sau lipsa chitului Pentru a verifica ctanseitatea racorditii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opusi a peretelui, obser vind daci umezeala nut a trecut prin perete. ©) Stripungerile efectuate in suprafala placati, pentru trecerea fevilor de instalalii, fixarea prizelor, intrerupatoare- lor ete. 1 La acestea se va controla ca gaurile facute in plici.si fle ‘mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice-cromate, nichelate Sau prevazute cu garnituri — dupa cum se cere prin proicct. La giurile unde acoperirea cu rozetd nu este suficienta astfel incit-conturul gauril se vede si in jurul rozetel, se va dispune aplicarea unci rozete de diametru mai mare, La fel se va controla ca giurile practicate in placaj pen~ wu fixarea obiectelor sanitare (spalditor, oglinds etc.) sa nu fie vizibile de sub aceste obiecte. : 5.6. Planitatea suprafejei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din plach ceramice smalfuite si de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, agezat in orice directie, nu se admite decit o singurd denivelare de maximum 2 mm, 5.7. Verticalitatea suprafelei placate se verific’, in toate aurile, cu bolobocul si un dreptar de 1,20 m, la extremitatea caruia se permile o abatere de [a vertical de maximum 2 mm. La suprafete orizontale (glafuri, nige de laborator, margi- nea ciizii de baie etc), se va controla dacd s-a asigurat pla- cajului o panti de cca 2% spre interiorul camerei, i 58. Corespondenja rosturilor dintre plicile placajplui ‘eu prevederile prolectului si ale prescripfiilor tehnice de execu- {ie se face, In afar’ de examinarea vizual’, prin masurarea ros~ turilor cuajutorul unor calibre, in cazul cd se observ abateri. 5.9. Verificarea racorditii rectilinii, a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la inceput prin examinarea vi- 169Zunld Jar daci se obsorva onduldri in plan vertical sau orizone Jat geestes se vor masura cu ajutorul unui drepter de am lungime. ~ La aceasti verificare se admite sub avind 0 sigeati mai mica de 2 mm. 5.10. La intersectiile de suprafele placate, lifimile rostue *ilor pot depasi pe cole date in anexa X. cu cel mull 0 eng 5.1. La linia de separatie a placajului de timplirie de Jemn dupa usearea. complet’ a acestuia, rosturile ne trebles $i fie mat mari de 1 mm. Acolo unde timplaia este prevaswin CMyervazuri, Placajul. trebuie si pitrunda sub ele cu eal putin 20 mm, lar pervazurile trebuie si fie falfuite pe indlfi. mea placajului, Abaterile admisibile de care webuie si se {ind seama la aprecierea calitatii placa. jelor din plici de faianta, plici de ma- jolicd si pléei ceramice smaltuite sint indicate in’ tabeltl dim dreptar o singurd undi anexa X.1, 8.12, La placajele executate cu placi din fibre de lena Grailate sau melaminaie se vor mai face urmitoarele voce ficdri : 2) modul cum s-a fiewt mascarea rostutilor dintre placl sf de la marginea superioar’ a placajului, cu baghete de lem qopsite sau lustruite ori cu profile din ‘PVC, conform indies fillor din proiect; baghetcle sau profilele montate urebuie ai aibi aceeagi culoare pe toad lungimea lor si si fie bine fixales by denivelarile’ placajului, produse in urma dezlipisi de stratul suport a unor parti de placaj care nu au fest bine lipite ; in asemenea cazuri se vor scoate plicile respective si se vor lipi din nou, insi numal dupa ce 6e va tint adezivel de pe spatele plicilor si de pe suprafata suport si numal dupt Ce acesta va fi din nou pregitit in mod corespunzator, Abaterile admisibile de care trebuic si se (ini seama Ja aprecierea calitafii placajelor din fibre de lemn, emallate sau melaminate, sint indicate fn tabelul din anexa X.1 5.13 La placajele executate cu plici tip marmoroc, prefa- PHlate, in uncle incdperi din inteviorul elidirilor civile (ho. luri, birouri, sili de receptie, vestibuluti, sili de biblioteca ste) Se va.controla indeplinirca acelorasi condifii men\ionate la Pet. 54, 170 2 ANEXA X-1 MISIBILE LA RECKPTIA CALITATIVA AUATERL ADMISIBILE La ect 1, Plici exlorioare a) Placaje din piatrd naturali si pialrd artificiald nears (betoane cu parament brut) Denivelarea relativi a plicilor Ja suprafejele glefulte sau lustruite i wm fn sens orlzontal gi 1 mm ~ fin rock vutennies + + 0 toh erica (peo sepralets dem} sn blocut uri gi plated. calea- 045 mm, dar maxinum in 3 Jocuri din marmurd gh plata 03 mm, SOCIO ET a 1a suprafetele buclardate sau gradinat wurd si din granit .. 1 mm, dar tn cel mult 2 locuri = din marmurd si din granit 1mm, in calor moat... Ee mm dem; "Devinn nlacjull dot ‘lanut eval a" sural sltulte 1 lustruite i mom’ pe 1m, dar maximum = din roci vuleanice 22... gp mm pe 3m. dar suai, relelui, i nate cu cadra a soprateote busine so gradiate ov ade | = anand 3. pron ito eS dor maxima eee min la 1m, dar maximum WE mim pe intreaga aime "a Dlacajuns Devioren rostuilor de la vertical sau orizontalé 1a suprafetele defile sa fusruite ann rok valeanioe ss... ~ din eatear moale ..... sea aie cco Be ae ae re |. Te mao at et HR a 2 eee eee paral c agi— din calear moale Slirblturi ta muchii 1a suprate — din roel vuleanice din marmuri i piatra clears La suprafejele buciardate sau gra: din marmurd si granit — din catear moate Abatert 1a dimensiunile rosturit lustruite — din roct vuleanice — din marmurd gi platracalears La suprafejcle buciardate = din marmuri si granit — din calear moale a 02% din tungimea maximum 3m ole slefuite sav lustruite maximum doug stirbituri pe 1 mt St 0 adincime de max. 0,3 mms maximum trek stirbituri pe 1 mt sto adineime de max. 018 mu dinate cu eadvu maximum trel stirblturi pe 1 mit cu o adincime ‘de max. ‘2 mun; maximum patru stirbituri pe at eo adincime de ‘max. 3 mm lor. La suprafejcle sletuile sau 03 mm pe e orizontala s 15 mm sticalé si 0,8 mm sau gradinate cu eadra 2 mm 4mm ) Placaje din pldeci ceramice smailfuite —Devierea de Ia planitate a pia silor de ‘formate miei “cz, 25X25, 4x4 si 8x5 en) tiple pe hirtie (distania ‘dintre drop. ar si suprafata placajulul) — Dovierea de Ia verticatitate a Pliclior de formate. mici (2x2, 20X25, 4X4 gi 5X5 em) lipite pe hirtie (distanja dintre drep- tar gl suprataja placajulul) — Devierea rost eile placajulu a aparenta — Dovierea de la panitate (ie na dintre dreptar sl supra: tala placajutul) SUPE —Devierea “de In verticalitate placajutui "Sorelle 3 —Devierea rosturtior " rizontate Aintre ‘cistmitile aparente — Pottluni neumplute eu mortar in 172 2mm 09 mm la 0 placa maximum dou glitbituci pe tm? sic oadineime de max. 0.2 mm 2mm ‘nu se admite 1 mm la o placa nu se admit rostului st 4) Placaje din pide tip marmaree, prefabrieate = Deschideri intre plicile prefa- Dricate ale placajului = Deschideri ta ‘vacordarile’ placa Jului ‘cu alte tipurl de Sinisa, fimplarie, oblecte’ de. instalati eee . — Pete pe suprataya placasinis, zullate din’ patrunderea In ‘st rafata a materialutut adediv saw din alle cauze eer 2, Wlacaje interioare 4) Placaje din plici de faian\i sau de majolied — Devierea de 1a planitate si ver- Kicalilate a, suprafelel. placajului Gistanja ‘diatre max. 9 min aU se admit aw se admit - 1 mm la © plack tirbiluri sau lips ‘dé glanind ja nuchille’ suprafejetor glazurale ale pliciior c{lunl neumptuie iment ally in "rosturl — Locurl neumplute max, una la 0 plac pe o sue pratayide 2 mot; u lapie’ de ~ nu se admit slazuri’ pe max. dou pe m eu o supra- supratata’ placajutu faja de 2 mm! — Tisuri pe suprafaja placajului | nu se admit ) Placaje din plici ceramice smiljuile (ca la pet. 1 b) © Placaje din plici tip marmoroc, prefabricale (ea la pet. 1 dy 4) Placaje din plicit din fibre de Tema emailate sau melaminate — Abateri locale de 1a planitate si max. 2 mm verticalitate pe supratata pli lor (dislan{a fintre dreptar ‘3 su~ prafala plicilor) = Curburi sau frinturl ‘viaibile’ pe suprafajaplacajulul 5 nu se admit ‘au se admit, nu se admit —Porfiuni de plici dezlipite de pe suport... 2... muse admit — Giuri de stepungere pentruin- stalajii vizibile de sub rozelele . de mascare.. nu se admit — Liniile de interscctic’ ale plac jului la colfurile ieqinde st in {rinde, ‘muchii ete. perfect verticale = Lilimea rosturiior dintre ‘plici perfect uniformé 173ag ANBXA X-2 LISTA PRESCRIPTILOR YEHNICE DE BAZA 1. STAS 29320 2, STAS 7813~00 3. STAS B095—20 4. STAS 6438—20 5. STAS 757720 6. STAS w961—80 7. STAS 1245—29 8, STAS 8616-80 9. STAS 8650—20 10. STAS 7570—~00 11, STAS 48190 12, STAS 59300 13, STAS 9110-78 M. Co~75 15, Ca6~75, 16. C7070 17, CAM—69 174 Placi din fa teres. Plici certimice CESAROM, Plici decorative din hirtie stratificats (DS), Pidcl din agchit “de leiin (PAL). Pte peeat Perpendicular pe fate. (AL). PE Presale Plicl malate din tre aerate Plici enogeluloice. —Pagouri plici din bre de lemn dure Pliei Tgnocelulorice, Placa} din fag pentru iu- crri de interior, penira Plici lignoceluiorce. P bre de Tenn. Pict lignoceulorice, Plici din age frudate (PAL-Td) Pllci llgnocelulouie. Piicl_mel de Tem. Condit generate Pidci, plinte si seafe dia’ belon, mozaicate. Pliei din greie coramiet. Piotre naturale fasonate pentru construe, Re- Auli de veriticarca eal, Taslruelivol tehmice pentru. efeetuarea.placajclor Interioare din. faianfay-majotien gi piel ceranoe smfljulte CESANOM. (Bul Construcfillor ne 8/9), Tnstruetiuni tehnice privindexeeutarca placajelor din profile de PVG said ul, Constructor at 7 in{ pentru placarea peretilor in- de Iemn, Conditit ge- stratiticate din tel fonoabsorbante din fk de Tema ex- aminate din fibre Normativ pentru executarea placajelor_interioare eu placi emaitate din fibre de lemn (Bul, Con. ~ O/10 gi brogura MCInd 1970). Instructiuni tehnice pentru folosirea marmoroculul Pentru lucrirl dle finisaje interioare si exterioare (Bul. Constructiilor ne. 3/1970). @ CAIBTUL XI. ZUGRAVELI, VOPSITORM, 'TAPETE 1, Domzniu de aplicare 1.41, Prevederile din prezentul capitol se referd la lucrarile de zugraveli s1 vopsitoril interioare si exterioare ale cladirilor, indiferent de’compozitia lor si de natura suprafejelor pe care se aplica, cit gi la lucrérile de tapete ce se aplicd in interiarul incdperilor de locuin(e gi social-culturale. 1.2, Conditiile de stabilire a calitdtii vapsitoriilor nu se referd ji la vopsitoriile destinate protecfiilor anticorozive care sint tratate separat. 2, Prevederi generale 2.1. Zugrivelile, vopsitoriile gi tapetele find lucrari desti- nate a rimine vizibile, calitatea lor din punet de vedere al as- pectului poate fi verificati oricind, chiar dupi terminarea in- twegului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia proces-verbal de lucrari ascunse, 2.2. Certificarea calita{ii suportului, pe care se aplicd 2u- grivelile, vopsitoriile, tapetele, se va face in cadrul verificd- Hil executarit acestui suport (tencuieli, 2idarii, betoane,.gleturi elemente de timplirie din lemn sau metalicd, clemente de in- stalatii etc.). Este interzis a se incepe executarea oriciror lucriri de zugedveli, vopsitorii, tapete inainte ca suportul, in intregime sal succesiv pentru fiecare portiune, si fi fost verificat cu atentie de cétre seful punctului de Iueru privind indeplinirea condi de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistenta). 2.3. Verificarea calitatii zugravelilor, tapetelor, se va face numai dupa uscarea lor completa. 195aan 24, Inainte de inceperca lucririlor de zugraveli, vopsito- ii, tapete este necesar a se verifica daci au fost executate $1 recepfionate toate lucriile destinate a le proteja (de ex. inve- litori, streagini ete.) sau a ciror execulie ulterioaré ar putea Provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalajii, tim- plarii etc.) precum si cd au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire, colfare etc.). 25, Toate materialele pot fi introduse in lucrare numat daca in prealabil s-a verificat de citre conducitorul tehnic al lucrarii cd au fost livrate cu cerlificat de calilate, care si confirme cf sint corespunzitoare normelor respective si co- respund paletarului coloristic dat in proiect, .6."Pe parcursul executirii lucririlor este necesar a se verifica respectarea tehnologici de executic, previzuta in pre- seriptii tehnice, utilizarea refetelor si compozifiei amestecurilor indicate in aceleasi prescripjti, precum si aplicarea straturilor succesive necesar a se urmii aplicarea misurilor de protectie impotriva useirii bruste (de ex. prin vint, insorite), - spalatii prin ploaie sau inghearii, surse de prat Sau vapori cu sub- stante chimice. 2.7. Verificarile eare se efectueaza la terminarea unei faze de lucrati, se vor face cel pulin cile una la fiecare incipere si cel putin una la fiecare 100 m? . La receptia preliminara se va efectua direct de citre comisie aceleasi verifiedri dar cu o freeven{i de minimum 1/5 din frecventa precedenti. 3. Verificiri pe faze de luer Zugraveli 3.1. Prin examinarea vizuald se verificd urmatoarele : a) Corespondenta zugrivelilor interioare si extericare cu Prevederile projectului si cu dispozifiile ulterioare; by aspectul suprafetelor zugrivite in culori de apa, pre- ‘cum gi al acelora in calcio-vechio ; ele trebuie si aibi un ton de culoare uniform’, si nu prozinte pete, seurgeri, stropi, biisici si cojiri, fire de pir sau urme de la pensuld sau’ bidinea | urmele de bidinea sint admise numai dacé sint vizibile pina la © distanta de cel mult 1 m la suprafata zugrdvitd ; nu se admit 176 corecturi sau retugiri locale care distoneazi cu tonul general, chiar la distanje mai mici de 1 m; pe suprafetele Sinisate, prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizafi uniform, afara de cazul cind prin condifiile speciale ale lucrdrii s-a prescris 0 repartizare neuniforma ; ©) uniformitatea desenului la augriveli interioare execu- tate cu rol, burete sau pinzi de sac; la asemenea desene nu sint admise’ pete sau sirituri si nici’ suprapuneri sau lipsuri ‘ale desenului ; in eax de executic cu rola se admite lipsa dese~ nului numai la legitura a dous figii vecine de desene, dar pe © lijime de cel mult 1. min. ' 3.2, Aderenta zugrivelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare usoard cu palma pe perete. O zugrdveala aderenté nu trebuie si se ia pe palma, 3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvatd. Ele trebuie si fie fara innddiri si de o litime uniforma pe toata lungimea lor. ‘Se admit la un perete cel mult doud devieri izolate, care si nu se abata de la linia dreapté cu mai mult de 2. mm, Vopsitorii 34, Inainte de inceperea verificirii calitAjii vopsitoritlor se va controla mai intii dacd la vopsitoriile in ulet sau la cele pe bazd de polimeri s-a format pelicula rezistent’, fapt ce se constata prin ciocinirea ujoard a vopselii cu degetul in mai, multe puncte, 3.5. Prin examinarea vizuali se va verifica aspectul vop- sitoriilor, avindu-se in vedere urmatoarele : a) Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sii prezinte pe toali suprafaja acelagi ton de cu- loare si acelasi aspect lucios sau mat, dupd cum se, prevede in proiect sau in mostrele stabilite. ‘Vopseaua de orice fel trebuie si fie aplicaté pind la ,per~ fect curat", adicd si nu prezinte straturi strdvezit si nici ‘pete, desprinderi, cute, bisici, scurgeri, lipsuri de buciti de’ pelicula, exiipituri ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerati de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire Sau slefuire necorespunzitoare, urme de pensulé, urme de vopsea insuficient frecatd inainte de aplicare etc. 32 — 6. 1058 17ey ‘"_ b) La vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a supratetelor de Jemn sau'metalice, bine chituite si slefuite in’‘prealabil, se va controla ea accesotiile metalice vizibile (silduri, drucdre, cr moane, olievere etc.) si nu fie pitate de vopsea. - ¢) nu se admit pete de mortar sau zugriveali pe supr. fetele de timplirie vopsite, sau care urmeani a fi vopsite. 4) Pentru controlarea pregitirii corecte a suprafetelor de Limplasie Tnaintea vopsitii (curitirea, sefuirea, chituises roe turilor ete.) se vor face verificéri ‘prin sondaje in diverse Punete, inliturindu-se cu grijé vopscaua pini la steatul suport. e) Se va examina vizual daci {evile, radiatoarele, convec- toarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sint vopsite in culorile Preserise 1 daca vopseaua este de culoare uniforma, fara note, urme de pensuld, crapituri sau alte defecte. Cu aceeasi aten- fie se ‘va controla daci pregatirea fetelor laterale gi spatele acestor piese si aparate sint vopsite pe toate clementele, fa locuri neacoperite, umflaturi ete, Pentru verificarea suprafe|clor din sputele conductelor, radiatoarelor ele, se va Tolosi oglinda. De ascmenca, se va controla prin cfteva sondaje daci vopseaua este aplicata pe suprafetele corect pregitite in prealabil si dacd este exccutald conform proiectului (curdtirea de rugink sau mortar, aplica~ rea sticcesiva’a straturilor previizute in proiect). 1) Bordurile, frizurile gi liniatura trebuie si fie de acecasi latime’ pe toati lungimea, si nu prezinte curburi sau frinturi pe acelasi aliniament, iar innddirile si nu fie vivibile de la distanfé mai mare de 1m. g) Separatiile dintre vopsitorii si zugriveli pe un acelagi perete,‘precum si cele dintre zugrivesla perefilor si tavane trebuie si fle distincte, fra suprapuneri, ondulatii ete. Veri- ficarea’ rectilinitatii liniilor de separajie se va face cu un dreptar,de lungime cit mai mare ; la aceasti verificare trebuie ca pe un intreg perete si nu existe mai mult de doud devieri izolate, si care si nu se abati de la linia dreapli cu mai mult de 2 mm. 3.6, Calitatea lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica in acelasi mod ca la celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol. 118 ‘Tapete 3.7. Verificarea calitajii lucrarilor de tapetare se va face umai dupa ce timp de 14 zile temperatura aerulul in camera respectiva a fost stabilizati la circa +16, iar umiditatea relativa a aerului la 50—60%/ ‘Temperatura si umiditatea vor fi misurate cu termometre si’ umidometre, de citre delegatul laboratorului de santier. 3.8. Se va controla dacii s-a respectat tehnologia de exe- cutie privind pregitirea si amorsarea suprafetelor si aplicarea hirGei de ziar intr-un strat sau doud straturl, peste care s-a fixat tepetul. 3.9, Tapctele aplicate trebule si fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite Intre ‘executant si beneficic ‘Toate figiile trebuie sa alba absolut aceeast culoare si nuan{a. 3.10, Lipivea (apetelor trebuie si fic realizata uniform pe intreaga suprafati a flecirel figii in perete, fara si existe por- {iuni neaderente, umflituri (pungi de aer), cute sau neregula- Tititi specifics, cauzate de progitirea necorespunzatoare a stra- le de tapet trebuie si fie dispuse vertical, verifi- carea ficindu-se cu firul cu plumb i neadmifindu-se ‘nici un fel de abatere de la verticalitate. 3.12. La suprapunerea fisiilor pe verticald trebuie si se respecte regula ca muchia fisiei de deasupra si fie orientata spre ferastri, pentru ca si nu ereeze umbre pe peretele res- pectiv. Aceasti condifie nu este aplicati 1a peretii paraleli cu i pe care se afld ferestrele ; aici figiile se pot suprapune fn orice fel, cu conditia ca si'se respecte pe tot peretele cu acelagi sens de suprapunere. : In ceea ce priveste tapetele tip T-R. (tapete in relief), - acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, intructt datorita modelelor in relief in care se fabricd, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse. 3.13. La suprapunerile de fisii, potrivirea desenului celor dou figii vecine trebuie si fie cit mai exact ; in puncte izo- late se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm. 1792 3.14. La lpirea lor cap la cap figille trebuie si fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie si nu poatd fi observata decit pin& la cel mult 2 m distan{i. 2 3,15, La muchiile intrinde sau i perii ‘osturile verticale dintre fig Ja 10-15 em de muchia respectiva. 3.16. Nu se admit suprafeje neacoperite, mentare, suprapuneri supirdtoare ale desenului e linga pervazuri, intrerupatoare, prize ete. 3.17. Daca la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este previizuti o baghetd racordarea trebuie si fie realizati pe © linie dreapti de alti.culoare si care la examenul vizual 5 apara ca perfect omogeni continua si orizontala gi de aceeasi atime pe toatd lungimea cf. iesinde ale peretilor incd- ‘trebuie si fie realizate lipituri_supli sau exfolie 180 Lista 1. STAS 8341—15, 2, STAS 9099-72 3. C16 4. CAT ANEXA X11 PRESCRIPTILOR TEHNICE DE BAZA ‘Tapet lavabil pe baxi de pollmeri cu suport de hire. Hirtic suport pentru tapetele lavabile pe bazi de polimeri Normativ pentru cxecutarea 1 receptionarea_1u- cririlor de zvgraveli si vopsitorii (Buletinul ‘Con struc{illor ne. 8/76, G97 41 1/1978}. Instructiuni tehnice pentru aplicareu tapetclor (Bu- lelinul Constructiilor ne. 12/1977 51 brosura), 182CAIETUL XII, PARDOSELI 1. Domeniu de aplicare 1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la toate lu- crarile de pardoseli, execulate In clidiri de orice tip si cu im- bricdminti din :"lemn (pavele, dusumele, parchete), piatra na- turali $1 artificiald, pimint, materiale ‘bituminoase, plicit si covoare din materiale sintetice (plastice). 1.2. In cazul pardoselilor speciale cu rol de protectie anti- coroziv, prevederile prezentului capitol trebule completate cu prescriptii tehnice specifice si cu condifiile tehnice speciale, predate de proiectant, 2. Prevederi generate 2.1, Orice lucrare de pardoseli va fi inceputé numai dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectu- eazi si se inregistreazi conform prevederilor capitolelor res- pective, inclusiv in ce priveste realizarea clementelor geome- trice, 2.2. O atentie deosebits trebuie acordatd cazurilor in care suportul este constituit din pamint, balast, nisip, pietri pen- tru care trebuie si existe dovada realizirii gradului de com- pactare previzut in proiect sau in prescriptiile tehnice speci- fice ; de asemenea elementele de constructii si instalalii trebuie 88 fie executate, verificate si receptionate inaintea inceperii lucrérilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strapungeri, izo- afi ete,); trebuie si fie terminate si toate lucrdrile a ciror executare interioard ar putea degrada pardoselile. 182, ‘Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, cave intr’ in componena’unel pardoseli, pot fi introduse in lucrare numai daca in prealabil : — s-a verificat de citre conducitorul tehnic al’ jucrérii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care si‘confirme ci sint corespunzatoare pormele respective ; — au fost depozitate si manipulate in condifii care s& evite orice degradare.a lor ; — s-au efectuat la locul de punere in oper — daci pre- scriptile tehnice specifice sau proiectul le cer — incerearile de calitate Beloanele i mortarele, provenite de la stafiile centralizate chiar situate in incinta santierului, vor fi introduse in lucrare numai dacd transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de ‘compozitie. Pentru beton se vor respecta si prevederile caietului ,,Be- toane* din prezentul normativ. 24, Principalele verificdri de calitate comune , tuturor tipurilor de pardoseli sint : — aspectul si starea general — elementele geometrice (grosime, plancitate, pante) ; — fixarea imbricdmin{ii pe stratul suport ; — rosturile : ; racordirile cu alte clemente de construcjii sau insta- lati — corespondenta cu proiectul. 3, Verifiedri pe parcursul exccutiirii Iucririlor 341. La pardoselile din pavele de lemn se — fixarea In stratul de poz alcdtuit din nisip (se consi- Gerd ci aceasta este bund cind la 6 lovituri date in acelasi loc cu maiul de 35 kg de la 50 cm Indltime, infundarea maxima a pavelei este de 3 mm) ; verificarea se va face cite una la fie- care 100 m?; — deschiderea si uniformitatea rosturilor ; abaterea maxi- mi admisi este de +1 mm, fafa de prevederile preseripitilor tehnice, freeventa verificdrii va fi de 5—6 sondaje la fiecare 100 m; 183a =. umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe’ adincimea minima de 30 mm; verificarea se va face cu frecvenja de doui, trei sondaje la fiecare 100 m?; — existenta rosturilor continue umplute cu mastic bitu- Rinos in lungul peretilor, in jurul masinilor, strapungeri- lor ete. ; la lajimea acestor rosturi este < mirimea i continuitatea pantelor ; admisé este de + 2,5 mm/m ; — componenta $i grosimile straturilor succesive ; abate- rea maxima admisd este de : 10% din valoarea grosimii str turilor. La acest tip de pardoseali nu se incheie procese-verbale de lucrari ascunse, 3.2, La pardoseli din parchet se vor verific: — dimensiunile pieselor de Parehet mozaic; abateri admis din STAS 228/100, = Umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton; maximum admis 3% (pentru nisip sc determin’ conform STAS 4606-80; pentru mortar de ciment sau belon se determind cu aparatul ,,Higromette" sau prin aplicarea cu. © pensuld curati pe o porjiune de 2x5 cm din supratati, a tunel solutii de fenolftaleind in alcool, in concentratie tle 11s: Ja umiditati peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se colo- reazi in violet sau in rez intens) ; — mentinerea climatului din tneaperi la temperatura de minimum +5°C gi umiditalea relativi a acrului' de moxie mum 65% — planitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea ma- xdma admisa este de +3 mm, in cazul planitalii suprafelci si de £ 2 mm/m.in cazul orizontalitatil pardoselii ; 1 — montarea la acelagi nivel a lamelor sau panourilor ald- turat = mirimea rosturilor dintve lamele sau panourt ; in cileva Puncte izolate, lilimea maxima admisi a rosturilor esie de 0,5 mm ; abaterea maxima Parchet sau ale panourilor de ibile sint conform prevederilor — calitatea rindeluirii (nu se admit asperitaji la palpare) ; 104 — fixarea lamelelor pe suport (la sirituri de 30 em nu se admite ca pardoseala si se miste sau si scirtiie, in cazul prinderii cu cuie ; in cazul lipirii eu adeziv, la proba prin clo- cinire usoari cu’ un ciocan de zidar, sunetul trebuie si fie plin existenja rosturilor ling porefi, La acest tip de pardoseald nu se inchele procese-verbale de lucrati ascunse, 33. La pardoselile din piatra artificiald nearsi executate cu suprafete continui se vor verifica, conform STAS 2560/1-03 si STAS 2560/3-04.: — aspectul, starea generald a suprafefelor, modul de ra- cordare cu suprafetele verticale ; — planitatea §1 orizontalitatea, abaterea maxima ‘admis este de doud unde cu sigeaté de maximum -: 2 mm; — Pantele, daci sint previzute in proiect ; (abaterea maxima admisi este de -+2,5 mm/m, dar nu- ‘mai in porfiuni izolate) ; — denivelarea intre panourile adiacente rosturilor de di- latafie maximum admis -F 1,0 mm ; corespondenja intre Pozitia rosturilor de dilatajie al imbrécdmintii si cele ale stralului suport — aderenja la stratul suport (prin ciocinire cu clocanul dar) ; in cazul imbricdmintilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua si verificdrile prescrise in caietul ,,Betoane din prezentul normativ. . La aceste tipuri de pardoseli se vor intocmi procese-ver- bale de lucriti ascunse numai pentru armaturi si stratul de acoperire a acestora, 3.4, La pardoselile din piatré artificial sau nearsi exe- cutale din elemente prefabricate se vor verifica conform STAS 2560/1-83 si STAS 2560/3-84 : — planitatea si pantele; abaterile maxime admise sint conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ; — denivelirile dintre 2 elemente prefabricale aldturate ; maximum admis: £05 mm, pentru placi prefabricale din piatri artificial ars’ sau neatsd si -+1,00 mm, pentru cérémizi si dale de beton prefabricate pe sanlier de 185cy Feqcorespondenta intre poziyia rost latafi Imbrlcdmintl s cele ale siratulul suport &° “atatie ale de zidary #14 stratul suport (prin ciocdnire cu eiocanul Srenititea rosturilor ; ubalerile maxime admise si form prevederilor din STAS 2560/1-89. — '* “Am#se sint con- La aceste tipuri de pardoseli bale de lucndet ABU de Pardoseli nu se incheie procese-ver- 3.5, La pardoselile din — planitatea pardoselii Piatra naturala se vor verifiea : i abaterea maxima admii ° oud unde cu sigeata de maximum 20 mm; m4 este de Tz Pantele,: daca sint previzute in proiect wim apne 7 ‘in proieet ; abaterea ma- gigs Samisd este de 2,5 mm/m, dar numal th portiea Oa = denivelarea inire plicile a a a; abaterea = denivelare licile de piatra natural Tiggima admisa intre doud plici de piatra nateral a te aldturat, este de +0,1 mm ; seas = mari sturilor ; abater i isk Lo matirimea rostutilor; abaterea maxima admis este de — ad vatul su iocdni de zidagtren'? 18 stratul suport (prin cioesnirea cu ciocanul a ‘ vloseala inches de cant So lP, d© Pardoseala nu se inehicie procese-verbale 3.6, La pardoselile din pamint se vor T pecul 5 starea generald a suprafefel pardesei cp Planitatea pardoselii ; abaterea maxim ste de £8,0 mm, dar numai in locuri izolate jt Sms est = grosimea pardoselii ; abaterea maxima admisd £10 mm fafi de grosimea din proiect, este Ge de 1ucnanetst lip de pardoseald nu se incheie procese-verbale 3.7, La pardoselile cu covoare $i dal H ra de palma Randoselile cu covoare i dale flexibile din elocurs piimensiunile covoarelor si dalelor flexibil i admisibile sint conform prevederilor din STAS Fete Seetite ant rm prevederilor din STAS 7361-00 1 — aspectul gistarea generaléa suprafetei >u se admit adineituri, bavuri sau alle aspenitayi et UP verifica : 186 — umiditatea stratului suport; maximum admis este de : vo (in procente de greutate), in cazul lipirii cu Romeltex.5i » In cazul lipirii cu Aracet D505, iar misurarea se-face prin metodele indicate 1a.pet. 3.2 ,pardoseli din parchet" ; «i — menfinerea climatului din” incdperi la temperatura minima de +16°C si umiditatea relativa a aerului de maxi- mum 65%; — aspectul si starea general a suprafefei pardoselii ; nu se admit : pete, portitini in relief sat adincituri, colfuri gi mar- gini nelipite, umflaturi, deniveldri la rosturi; |», — marimea rostului dintre doua figii de covor sau doud dale flexibile, aldturate ; litimea maximi admisi a rostului este de : 0,5 mm litime la covor si 0,4 mm lafime la dale fle- sxibil derenja la stratul suport (la proba prin ciocdnire ugoard cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie sd fie plin) ; sco ginul de crore 3 piste a unul covor (dala Hexibils) Ja racordarea sa cu o patdoseald de alta natura, la stripung sau la conlactul siu cu diferite obiecte fixate pe stratul su- port ete. La aceste tipuri de pardoseli nu se fncheie procese-verbale de lucrati ascunse. 3.8. La pardoselile din materiale biluminoase se vor ve- rifles — deniveldrile stratului suport ; abaterea maxima admisi, izolat este de: 15,0 mm, in cazul unui strat suport elastic si -£10,0 mm, in’ cazul unui strat suport rigid. * pantele stratului suport, dacd sint prevazute in pro- ect; abaterea maxima admisi,’ pe portiuni izolate, este de : £5 mmjm, in cazul unui strat’ suport clastic si +3’ mm/m, in azul unut strat suport rigid ; — aspectul si starea generala a suprafefei pardoselii ; — planitatea suprafejci pardoselii ; abaterea maxima ad- mmisi este de doud unde cu sigeata de maximum -£4,0 mm, dar numai pe porfiuni izolate ; — aderenfa la stratul suport ; verificarea se face prin lo- Yi Gombrdesmintea este aderenti daca prezinid un sunet lin), Pima acest tip de pardoseald nu se inchele procese-verbale de luerirl ascunse. 1874. La verificarea pe faze de iuerdri (ia afara examindrii — unde este cazul finutulut proceselor-verbale de lucriri Hedrl ca i cele prescrise pentru pareu erificirile de aspect se vor efectua incdpere cu inciipere ; entry verficisle ce Comporté misuritori sau desfacer, se sondaje cu irecventa de 1/4 di 1 Pentru verfiearile pe parcurs. aera ee Pentru verificirile pentru care la Yopte Je fachelerea fazei de lucrai ai Pentru flecare incipere, dar cel pusin unul la ficere 20-100, m2 dupa importanja lucrdvi, inclusiv pentru stabiines existenjel gi grosimii straturilor componente. In cazul existentei in aledtuirea pard ii a unor ‘ari ascunse, freeventa sondajelor ae va fi de 1/5 din aceea i Pentru parcursul luerdrilor. Bh de secon [wet Pentru eazul pardosel vor aplica si'prevederile din se vor efectua direct — a existentei si con- ascunse), aceleasi veri- irsul lucrarilor. Pet, 3 nu se indica frec- Se va efectua cite un son Feat V af accel annie 8 consennca prove Se az de iri so conga conform dnstcuchiuniion tess 5. La recepfia preliminara a ctrsul lied po fae de sear eee bee Pe are i yp ain ines reels, si anume; pentru aspect, cel pujin inimum 0 verificare la flecdre 200 m?; Rentru cele ce comporté masurdtori si desfacesi, verificanlc directe se vor efectua cu freeven{a minima de 1/4 di Prescrisd pentru incheierea fazelor de luerari, oe obiectulut se vor efectua : 6. Pardoseli anticorozive, sega ReemPtia lueraitor se fecirui strat component al structurii de pardoseala, const rile féeute, fiind consomnate I erbale pentru Tie ele “) ate in procese verbale pentru Iu- Nu se va incepe executarea unui nou strat compon e 2 unui ta structurii de pardoseala decit numai dupa romedieren deliciene felor constatate la stratul anterior, 6.2. La stratul de beton de rezistenta al pardoselil © va verifica: marca betonului, grosimea, rma conform Ine Recepfia lueririlor va face pe masura executirit 188 dicafiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie si fie ‘compact, far goluri Sau segregiti, cota de nivel al suprafete- lor belonului. 6.3. La betonul de egalizare si de panté se verificé. tn timpul executici marea betonului si gradul de impermeabili- tate, pe bazi de analize de laborator. Suprafaja betonului de egalizare si de panta trebuie sé fie lipsitd de fisuri, crapaturi, spargeri, goluri, nu trebuie sa fie friabild, iar Ja ciocdnire trebuie si aiba sunet metalic. Daca se constati defecle ale betonului, stralul firabil se indepir- teazi pind la suport sdndtos si se’ face in mod corespunzator. La betonul epoxidic gi belonul apoxidie cu adaos de gu- dron se va verifica : intarirea, grosimea stratului in amplasa- mentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafejei, pan- tele citre sifoanele de pardoseali, rugozitatea suprafelel. De asemeni se va verifica executarea corecti a ridicaturi- lor verticale, scafe, reborduri la strapungeri, goluri de mon- taj, etc. 6.4, Inainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidie, beton apoxidic cu adaos de gudron de protectie ant coroziva si uzurd se va verifica umiditatea betonului de rezis tenti si respectiv a betonului de egalizare si de pant. Umiditalea se- verified cu umidometrul, in cel pufin un Punct Ja fiecare 10 m4, Nu se admite aplieavea straturilor de protectie anticoroziva pe suprafata cu umidilale mai mare decit cea prescrisi in prezentul normativ. 6.5. Verificarea calita{li materialelor de protectie (oli materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placaje anticorozive, materiale aplicabile sub formi de masi'de spa- lu) se face ‘prin examinarea certificatelor de calitate si vizual, In eaz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incerciti ce s¢ vor efectua la furnizor sau la un all laborator de speciali- tate. 6.6, Verificarea stratului de hidroizolajie anticorozivé. in cazul materialelor aplicabile in straturi multiple se va face vizual urmarindu-se continuitatea hidroizolatiei In eazul hidroizolaliei din folii anticorozive se va veritica aderenja, prin ciocinire cu un ciocan de lemn pe intreaga su- prafata insistindu-se la margini si imbindri. In cazul in care se constata defecte de lipire ce depigesc 10 cm? la fiecare 10 m? 189to de suprafaja verificald, se va proceda la inkiturarea foliel pe: aceste zone gi la repararea portiunilor defeete. 6.7. In cazul placajelor anticorozive se va proceda la cio- canivea tuturor plicilor In 24 ore de la pozare. In cazul depi- sirilor defeetelor admise de maximum 10 cm? la fiecare 10 m? suprafaja verificatd, se va proceda Ja inlocuirea placilor sau céramizilor neaderente. In timpul pozarii se va verifica la terminarea fiectirei su- prafefe'de 100 m3, respectarea dimensiunilor rosturilor si adin— cimii de ingropare a placajului, conform projectului ‘Verificarea se‘face prin masuratori directe. In gazul unor abateri mai mari decit cele admisibile (aba- teri la’ dimensiunile rosturilor litime + 2 mm si — 1 mm, adincime -+ 2 mm), se va proceda la indepirtarea placajulut din zonele de defecte. Verificarea int: erialclor de rostuire se face prin minimum 3 misurMtori pe 5 m? de placaj, prin zgiriere cu un cui de ofel. Daca se conslata pitrunderea cuiului in mate- Hialul de rost, se va proceda la inlocuirea acestuia, 0.8. La stratul de protectie anticorozivi gi de uzurdi din mase de gpaclu epoxidice, se va verifica intdrirea suprafe{ei (prin minimum 3 misurdtori 1a 10 m?) prin zgiriere cu un cui de ofel. Se va verifiea de ascmenca planitatea suprafefei, pantcle citre sifoane de pardoseald, strpungerile pentru conducte si cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe si plinte la perefi si stilpi, 6.9, Pardoselile anticorozive continui si discontinui reco- mandate in prezentul normativ se pot da in exploatare dupi minimum 15 zile de la terminarea executici. In aceasta peri- oada este obligatoriu si se mentina fn halele in care au fost executate o temperatura de minimum +20°C, pentru reti larea complet a maselor anticorozive utilizate. 190 ANEXA XID LISTA PRESCRIPTULOR TENNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORUE L SPAS 1M4/2-79 Vavele din tern easiy pentcu pavaic, Condi s tehnice generale de calitate. 7 2. STAS 226/177 Parchet in lenin masiv pentrw pardosll, Cor- SINT wenerat. L.STAS 2560128 Pardoseli_din plated artical nears, Condi tannics dee 4.STAS 23602—18 Pardoseli din taht dee ; 5. STAS 2500016 Perdosc din pint rtificiolh asi gi “neared Rerutl st! mciods de wereare 6. 8A8 126180 Covor 41 dale din polllorurd de_ vat Sras tise Gover plored do wil ye spe test STAG 256079 Consteuetl chile, Anduslrale gk ogronoothlee: frebretiving in asta turnet\pentsupardooe oni ehnice generale de calls : iv pentru exseutaren pardosetllor (Bule- inal Gonsbuctilor ar 1i/i902. farsi, Conditii 9. CAG—2 1912 CAIEYUL XU. SCAKI, BALCOANE $1 PARAPETL CAPITOLUL 1, SCARI, BALCOANE $1 PARAPETI PE: NTRU CLADIRI 1. Domeniut de aplicare A, Prezentul capitol cuprinde principalele condifii teh- nice de calitate pe care trebuie si le indeplineasci lucririle Ja sear, balcoane 9i parapete de orice fel si din orice materiale, ce se executa pentru cladiri si alte obiecte de constructii-mon: taj, indiferent de distinatia lor. 2, Vorificdri de cfectuat pe parcursul execut luerdh 2.1, Materialele, scmifabricatele si prefabricatele, vor fi introduse in lucrare numai daci, in prealabil ,s-a verificat de edtre conducitorul tehnic al lucrarii cd au fost livrate eu cer tificate de calitate. 2.2, In cazul exccutii lucrdrilor din beton, beton armat, face verificdrile iat si beton pre- semifabricate si prefabricate din beton, se v Prevazute in cap. ,,Beton simplu, beton arm: comprimat* din prezentul normativ. 2. In cazul execuldrii lucrivilor din alte materiale (zi darie, elemente metali ele) se vor efectua gi veri respectiv cap. ,,Construct 2A. Sedrile se vor verifica prin examinare vizuald $i mi suri locale, s corespundii punctelor 2 gi 2.9, 25, Treplele trebuie si fie de indlfime egald si si cores- Punda ca forma, dimensiuni si mod de finisare a prevederilor projectului. Intre dou’ podeste consecutive trepiele trebuie si fie identice, suprafata lor trebuie si fie orizontald, iar tmbri- cdmintea trebuie si fie fixata sau aderenta de suport $i si corespundi condifiilor de calitate cerute pardoselii din ace- agi material (a se vedea cap. ,,Parloseli®) 192 ey 2 . Orizontalitatea treptelor se “va verifiea ‘weapti cu dreptarul si nivela cu bul de aer. Abaterile limi admisibile sint cele aratate in anexa XIIT.1., : 2.7. Muchiile treptelor trebuie si fie drepte gi intacte, si nu prezinte ondulafii sau slirbituri. De asemenea, treptele de beton selivisit sau mozaicat nu trebuie sii prezinte reparatil locale ale unor stirbituri produse in timpul execufie’ din cauca nei protejart insuficiente a tweplelor. In asemenca cazuri,se va reface Imbricdmintea pe toaté lungimea, treptelor. 28. Podestele scdrilor trebuie si aibé suprafata plandy fara Geniveliri intre elementele constructive (placi de. mozaie,' gre marmuri, etc). Verificarea se face cu dreptarul, ‘neadmi Jindu-se denivelari mai mari decit cele ardtate tn’anexa S11. 29, Pardoseala podestelor trebuie. sd salisfacd gonditille de calitate cerule imbracimintei respective, iar’ daca ea’ este din acelasi material ca al treptelor, trebuie sa fie executald la fel, afard de cazul cind proiectul'ar prevedea o alta solutie. 2.10. Balcoanele yi loglile se verified daca’ corespund, pre! Vederilor proiectului : pardoseala si scafele vor indeplini’con: cltiile de calitate cerute, conform prevederilor” previzute’in calet XII al prezentului normativ. oe 2.11, Se va verifica daca este asigurati seirgerea apelor prin pante racordate Ja gurile aruncitoare de apa, executate din tabla, beton etc, Hidroizolatia se va vevifiea conform pre- vederilor din cap. ,zolatii", vt 2.12. Controlul executirii corecte a pantelor se va face turnindu-se pe pardoseala baleonului 0 ‘cantitate de apa’ si observindu-se dacd scurgerea ei se face complet si corect, Se va verifica existenfa licrimarelor si a dispozilivelor-de: evi- tarea prelingerii apei pe fafada si pe.balcoane de Ja nivelele superioare, rae 2.13, Se va vorifica prin vizivi_gi..masuralori: adecyate continuitatea pe fiecare fajadi a logiilor si a balcoanelor, in grijindu-se de pozitionarea lor corecta in timpul . executiel, astfel ca sa se respecte cu strictefe cotele la care au fost pre” vazute in project si sd se asigure aspectul estetic'al fafadel’ 2.15, Parapetele s& fle verticale pe toati indlfimes, 'veri— ficarea facindu-se cu firul de plumb, . 2.16. De asemenea, pe portiunile de alinianient, parapetele nu trebuie si aib ondulafii, curburi sau devieri “atit in. pla! 1B — 6. 1038 193ON nul orizontal elt si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2m, 2.17. Pe porfiunile de curbi, parapetele ‘irebuie si se de: figoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele pre zute in project. Verificarea se face allt vizual cit si prin fo- losirea unor sabloane corespunzitoare. 2.18. Suprafafa parapetelor de beton tencuit si zugravit trebuie si corespunda condifiilor de calitate cerute teneuielit si zugravelii respective (a se vedea cap. ,,Tencuieli si cap. nZugréveli*, vopsitorii si tapete" din prezentul normativ), 2:19, Parapetele metalice si de lemn trebuie s& respunda formelor grhitecturale ji dimensiunilor din proiect, si fie bine Incastrate in vanguri, trepte, podesti etc. Verifica- rea acestor fncastrari ‘se face prin clati iabirea fiecdrui element fn parte. 2.20. “Mina curenti mozaicala trebuie si fie executatd din materjalul i.in condifille previzute in proiect si s4 corespundd formei, dimensiunilor. si coloriturilor siabilite, dindu-se o im- Portanfé deosebiti aspectului estetic. Se va face deci mai in- {iio verificare viguald aménunfita a calitifii slefuirii si pla- neita{ii suprafefelor, controlind atit cu palma cit si cu drepta rul de.2 m, 2.21.'La mina curenté a parapetelor metalice se va con- trola ca fn punetele de innidire si nu existe praguri care si jeneze. la palm’, Micile denivelari se vor inldtura prin poli- zare.. 2.22 Mina curenta de lemn trebuie sa corespunda forme- Jor si dimensiunilor din proiect, Ea trebuie si fie croita nu- mai paralel cu fibrele, si fic lustruitd, sii nu aibi noduri, stir biturl, fibre iesite, cripdturi, iar rosturile la innddiri si nu de- p&seascd 1 mm, lifime, s4 nu prezinte praguri si s4 fie bine chituite’" (2.23. La'balustradele la care s-a montat profilul mind curenta din PVC-semirigid sa se verifice daca au fost respec- tate urmatoarele condifi — 'profilul trebuie s4 fie montat astfel incit, Si nu prezinte denivelari fat de axul platbandei su- Port; ,, 194 © si_nu aibe jocuri, si fie in planul orice plan perpendicular pe acesta ; 17,54 Se inscrie perfect in curbele de racordare ale plat. bandei si sd nu aibe gitulti sau ondulaii, i F 2.24. Verificarea acestor condifii se face vizual i plimbind Palma de-a lungul miinii.curente. aren ® Punctele de imbinare ale profilului si sudurile trebuie c stfel execulate incit ele si nu apara vizibila prin shim. bari de culoare sau forma si nici.si se simtd la treeeres. pal- mei Parapetului, si fie * cuplarea profilului pe toaté lungimea lui si mai cu seami pe porfiunile curbe intre regiunea imbindtilor si fic neallerata prin procesul de plastifiere, iar in cazul imbindrilor prin sudurd finisajul si fie bine executat, 5. Verifiedri de efectuat 1a receptia preliminari (pe obiect) 3.1, Comisia de receptie preliminara deazd in cadrul verificdrii scriptice, examinind toate documen tele Incheiate pe parcursul executarii lucririlor inclusiv oes letinele de incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale Ge xgmedieri sau consolidiri, actele de control sau expertizare, avindu'se in vedere respectarea cu stricteve a preseripiillo: Henerale de proicctare in conformitale cu STAS 2968/19" 3.2. In cadrul verificdrii directe, comisia de receptie va cleclua prin sondaje verificiri in numdir suficient pentru a 4h putea forma convingerea asupra corectitudinit actelor prezen- tate. De asemenca va proceda la verificdiri de acelagi tip ca cele de Ja pet. 3.1. de mai sus, 8. Atunci cind se considera ci este necesar a se face o Yerificare “a revistentelor sedvilor, balcoanclor, parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4; 3.5 30; 9-7, 3.4. Se aplicé regimul de incdredri statice si dinamice la ‘care au fost calculate la aceste luerdri, controlindu-se compor. tarea lor in ansamblu eft si pe fiecare element in parte. 35. Pentru sedtile, balcoanelor si parapetele de fier, lemn Saul alt material, in afara de zidarie de beton simplu,’se va Xerifica daci sigefile objinute rimin in limitele admise de normele in vigoare sau de prevederile din protect pentru constructiile respective. a obiectului_proce- 195Ey 3.6.'Pentru elementele din beton armat, aprecierea ‘com- Portarii lor la aceste inceredri se va face conform prevederilor din’ cap;.,,Beton-simplu, beton armat si beton precomprimat! al prezentului normativ. “3.7/¢Pentru seitile si parapetele ce se execulé la lucrari de arti (poduri, tunele, zidui de sprijin, ‘subtraversiri fe- roviare si rutlere), inafara prezentului normativ, se va avea in vedere respectarea cu strictefe a condifillor teluaice de cx. litate: prevazute in instrucfiunile’ interne, elaborate’ de insti- tutele de specialitate in proiectarea si executarea acestor ca- tegoriide lucrati; ca: IPTANA, IPCF, Intreprinderea ,,Metrou* Bucuresti.» 2 ANEXA XIV-1 ADATERI ADMISIUILE LA LUCRARI DE SCARI, BALCOANE St PARAPETE 1, Seirt La orizontalitatea treptelor = denivelare admisé la ficeare teeapli ... 1 mum/m — denivelare admisa Ja toatd lungimea treptei 2 mm. = Ia ingljimea treptelor 1 mm/treapta — denivelari’admise 1a podestele ‘sc 2 mm/m 2. Parapete imea parapetului o We eee es max, 2 mm — la mina’ curenti! mozaleats se admite-o de- nlvelare a planeitajii de. ve...) max. 1mm — Ja mina curenta de lemn, rosturile la innd- Giri nu trebuie si depigeasea In orive punct al profilului sees Lamm NOTA Valorile indicate mai sus sint aplicate in cazurile cus Tenie; im cauurl specale se vor lua tn considerate valorle.prevds fate in prolecte, chiar daci ele diferé de cole curente, 197ANEXA Nite LSTA FRESCRIPTHLOR TENNICE DE BAZA 4. CA50—64 2, C5574 3 C1906 4 Cata—ao 5 C8514 & SPAS 9770—80 7. SPAS 2924—70 8, STAS 1244/79 9. STAS 2965—79 198 —Normativ privind calitalea tibindrilor sudate din: olel ale constructor civite, industriale. 9 (Bul. Constr. nr, 7/1904), luni tehnice privind montarea_profitue na cuenta din PVC semirigid (Butetul Constr. nr. 4/1975) a = Insteuctiuni te : ice pent apices prin, tr grelare a 'mortarelor i belounclor (Buletigal Gonstructittor ar 6107), ‘ — Insteuotiuni tehiaice de” apticare 9 profitutut apiritor much de weapud in PVE (Buca Construetitioe ne. 6/1973) — Instructiuni tetinice privind montarea_profitu- Jui mind curenta din PVC semirigid (Batstinul Constructilor ne. 4/1873), — Seiri metali = Gabarite penira podusi, viaduele, pasaje den nivelate 91 podete, = Treoeri de nivel — clusiticare si modul de asiturare i circulajiei —"prescriplli gencrate ta funclie de categoria de (receri ‘de. nivel ~ Sciiri interioare — preseriptit generale de pro- Feotare, ay CAPITOLUL 2 SCARI, TROTUARE $I PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA 1, Domeniu de aplicare 1. La poduri de cale ferata cu sau {4rd parapete se pre- vad scari pe taluze, 1.2, Ele au rolul de a permite personalului de intrefinere accesul sub pod. 1.3. Trotuare cu parapete se previd pe suprastructura gi Pe culci, la nivelul edi, pentru a se asigura circulatia perso- nalului de intrejinere pe toatd lungimea podului. 2. Prevederi comune 2.1. Scitile pe taluze se execuld din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zidirie de piatra, 2.2. Parapetele se prevacl la scatile ayezale pe terasemente inalte si se executa fie din beton armal, profile melalice sau bare de ofel betonat. wt 2.3, Trotuarele situate la nivelul edii se executa din pro- file metalice si dulapi din tabla striati, de lemn sau din be- ton cu granulit, 24. Fe culei $i pe suprastrucluri din beton armat sau be- ton precomprimat trotuarele pot fi executate gi din belon ar mat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate si din beton armat fie monolit, fie prefabricat. 3. Verificdri de executat 3.1. La verificarea searilor vor avea in vedere ca material vedere calitativ, si pavapetelor de pe taluze se lele si covespunda din punct de 1993a Dimensiuite eometrice si fie conform proiectului. . terile la indljimile si lungimile rsa - ppgeased A fate da izle si lungimite treptelor sa nu de 34. Parapetul Ja indljime si nu aibi abateti m, ri ge £1 om Jar longitudinal si nu se abata de la linia win wot ject cu mai mult de +1 em. arn 3.5. Suprafata superioara a trepiclor zontal, abaterile flind de max. 51/4 ct pa si fie in plan ori- zontal 2 int spre treapta in- pul gee Vetiticarea trotuavetor cu parapete situate la ni- Raitagel 8¢ Vor avea in vedere ca materialele si corespunda vel a ‘a materialele si corespund: fo rt; Dimensiunile goomettice ale fie conform proiectului. 3.8. Abaterile la lungimi si lajiani nu vor depigi £1 em. 3.9. La grosimi clementele metalice ‘vor respecta abaleri prevazute in slandardele sap de lemma bee de produs iar dulapii-de lemn gi b fon ugor vor avea abateri de max. <5 mm. Femme # be- 43:10. Nivelul superior al trotuan zuta in proiect ; abaterile nu vor dep: 3.11.-Parapetul 1a indljimi si de -£1 cm, iar longitudinal si nu até cu mai mult de +1 om, spores Rezultatul verificdvilor vazute mai sus vor fi consemnate fie al. podului, diferitelor elemente si ‘ulul si fie la cota previ ast 5 mm. nu aibi abateri mai mari se abata de la linia prolee- fecluale conform celor pre- in procesul verbal de recep- CAIETUL XIV. IZOLATIL Capitolul 1. IZOLATII TERMICE, FONICE $1 HIDROIZOLATU ALE CONSTRUCTIILOR $I INSTALATILOR AFERENTE 1. Domeniu de aplicare 1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice, fonice si hidrofuge ale constructiilor si instalaliilor aferente, conf. pet. 1.1. $i 1.5 — caietul 1 — al prezentului normati zi 1.2, Acvste prevederi nu se aplici, izolajiilor, instalafiilor si aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izolafii decit cele mentionate la pet, 1.1, de mai sus. 2. Prevederi generale 24. Toate materialele si semifabricatele, care intra in componenta unor izolafii vor fi introduse in lucrare numai dae’, in prealabil : — s-a verifical de calre conducitorul tehnic al lucrdrii cA au fost livrate cu certificat de calitate, care si confirme fara dubiu ca sint corespunzdtoare normelor respective si pro- Vederilor proiectului ; inlocuiri de materiale nu sint permise decit cu acordul seris al beneficiarului si proiectantului ; — s-a organizat primizea si recepfia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM, 41—1959 iar manipu- Javea, depozitarea si conservarea lor in condifii in care si asigure pistrarea calita{ii si integritafii lor ; : — materialele folosite si fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatit ete, in conformitate cu prevederile din normele tehnice in vi- goare (standardele de produs) neputind fi utilizate dacd pre- Zinta abateri peste cele admisibile. 201ay 2.2, Verificarea caracteristicli si calitd}ii suportului pe ‘care se aplicd izolatii se va face in cadrul verificarit executari fupertului respectiv (de ex. plangee, percti ete), Este siriet interzis a se incepe executarea oricarer lucrati de izolafii daca fWPortul — in intregime sau pe porjiuni — nu a fost in prow abil verificat conform instrucliunilor peniva lueriti ascines, 2.3. In cazurile in care prescriplia tehnicd pentru 3. In ¢ s ehnici execu- tarea izolatii prevede condiii speciale cle planifate, force de racordari, umiditate etc, precum si montarea in prealabil a unor plese, dispozitive ele, saa unor straturi de protectic anticoroziva sau contra vaporilor ele, aceste condifii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea luctd, rilor de izolafii. : . 24, Toate verificirile ce se efectue: Ge lucrati de izolafii, care ulterior se acopera (de ex, siraturile suecesive ale izolatici propriu-zise, racordarile, piesele inglo- bate ete), se inscriu in procese verbale de lucrati ascunse, con- form instructiunilor respective. vt 1a lucrai sau parti 3, Inola(ii termice 3.1, Pe parcursul execularii lucra varea problemelor de la pet. 2.1; 2.4 de mai sus, se va ve fica daca sint indeplinite si urmatoarele condi 8) termoizolatiile care se realizeazi din plici sau bloc Sit fie executate din elemente intregi sau din fracliuni eu scule adeovale pentru a avea forme regulate iat dintre ele s& nu depigeuscd limita admisa b) densitatea aparenti a materiatelor de bard si auxiliare ca si grosimile plicilor sau blocurilor si corespunda prevede- rilor proiectului ; pentru materialele tasabile grosimea inifiald se majoreazd cu valoarea corespunziloare {asirii materialului (indicata in proiect) pentru materialele in vracy grosimea se misoara dupa pilonare ; !¢) deschiderea rosturilor si fie de minimum 2 mm ; ) nu’s-a produs goluri in gi intre plact ; ©) s-au respectat dimensiunile, filor termice, pre ‘lor, in afard de rezol- pozitiile si formele pun- ‘ule in proiect, in limilele abaterilor admi- 202 3.L.b de mai sus; nu se admit alte pun{i termice, zute in protect ; . {) barierele contra vaporilor si fie continue gi si fie exe- cutate elementele de acoperire.demontabile, acolo unde este cazul, Toate acesie verificdti se vor efeclua ,bucatd cu bucata gi se vor inserie in procese verbale de lucrati ascunse, conform instructiunilor respective. 3.2, La vorificarea pe faze de lucrdti se va examina free- venta. si confinulul actelor de verificare pe parcurs, ‘compa- rindu-l cu proicclul si prescripfille tehnice respective, in li- mitele abaterilor admisibile. In plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea inregis~ travilor facute pe parcurs ; numarul sondajelor va fi de cel Putin, 1/10 din cele preserise pentru faze premergiloare satt de executare a lucritilor. . 3.3. La receptia preliminard se va proceda ca si in cazul verificavii pe faze, Insi numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale. In plus la receptia preliminard sau — daca aceasta nu este posibil — cel mai tirziu la receplia finali, se. va verifica pe obiect in condifiile de clima inlerioar’ proiectate in .ano- timpurile de virf si cu instalatia de ineilzire (larna) sau de conditionare (vara) functionind tn slare de regim, dac& — parametrii climatici interiori (temperatura, umiditasi relative) corespund cut proiectul, in limitele abaterilor admisi- bile cum sint : pentru temperatura interioara : +0,50°C si pen- tru umiditatea relativé interioard : + 2% ; — temperatura si suprafaja interioura a elementelor, de Inchidere in cimp gi in zona puntilor termice, masuratd-la ‘pa~ vamettii nominali ai aerului interior si exterior, s& corespunda valorilor indicate in STAS 6472/3-78, in functie de destinatia cladivit e — nu apare condens in dreptul puntilor termice proiec- tate sau in alte zone. ‘ In cazul in care aceste conditii nu sint realizabile, se va proceda conform pet, 2.5 din caietul 1 al acestui normativ.: 2034. Hidroizola(ii 4-1. Verificdrile co trebuie efectuate pe: parcursul lueri~ rilor, in afara de cole prevaizule la pet. 2.1-24 de mai sus antr a) stratul suport ‘si nu_prezinte aspe 2 mm iar planitatea lui sa i tere’o singurd denivelare de cu dreptarul de 2 m, in orice directie + b) existenta rosturilor de dilatare de 2 cm lajime pe con- Tirul SH Io cimpul (la 4-5 m, distan{a pe ambele directil) sape~ lor de peste termoizolatiile noi sau in vrac (pilonaic) + ©) corectarea cu mortar de ciment la punta de max. 1:5 i ,donivelirilor de max.'10 mm admise intce clementele prefa, bricate de acoperis G) protejarea prealabili a termoizolatiilor de polistirea cw foi bitumate sau peliculd de mortar special ; ©) racordirile intre diverse suprafeje, ‘cu abateri admisi- bile fa{a de dimensiunile din proiect sau prescriplii tehnice ae — 9 si + 10 mm la raza de curbura si de'10 mm la Isfiin! {) Fespectarea rejetelor si procedeclor de preparane » mac {erialelor pe santier (masticuri, solutii ete), conform norman vului_C.112-80; §) starea de umiditate corespunzitoare stratului ,Proscsipti tehinice privind.examinarea ullrasunete a tablet 2" Si reparorea’ inst ~ jficserit ise pentru examingsea a le a Imbinatilor “sadale cap "Ia a ria topire, vealizate ct mnatenal de adase?, — :Peesetiplil ehnice pentru examinarea cu I cu lor fulosite in. construire alaillor meeaniee “sub pre Side penetrante a imbindrilor sudate ale elec rrentelor inslalajitor miccanice' sub ‘presiune = aPrexeripii tmnice privind exouinasen duet magnetice a mblngelor suas. ale Glementclor irataiaglior mecaen sake pele siune si de eidica ee ~ sPreseriph tele pat ire exci nami laliile de ridieat", eae — reveripi teinive ponte Shai petetante hobind U autorizarea perso~ nedistructive lune gt insta for stidate cap ta sa ale inaatitor con eeu ai de ridical", ol ~ Sistem de al Cait consteuel ior iv privind calitatea imbing — Insteucliuni tehnice privind imbinaroa. eles senile de eonsin{ Cu surbaa ae nal reaisten}@ pretensionate, ‘ whi CAIETUL XX PROLVECTIA CONTRA AGENTILOR AGRESIVI 1. Domeniul de aplicare -1, Prevederile din prezentul capitol se referd la metodele si prevederile practice de verificare a calitajii suprafefelor suport gi protectillor anticorosive pentru elementele de con~ strucii din beton simply, beton armat gi beton precomprimat, precum si pentru elementele supraterane de constructii meta- Tice, alit’ pe parcursul exceutici cit si la inchierea unor faze de lucriti gi la receptia preliminara a obiectivelor executate. 1.2, Pentru protectia constructiilor sau partilor de con~ steuclii din beton simplu, beton armat, beton precomprimat sau melalice, pentru care ‘nu exist pind in prezent acte nor- mative, verificarea caliti{ii executiei se va face in conformitate cu prevederile conditiilor tehnice speciale intocmite anume pentru fiecare din aceste obiective si atagale proicetelor respec- tive, precum gi a ultor dispovilii ullerioure date de prolectant e pareursul exccutiei. 2. Prevederi generale 21, Toate materialele, de orice fel vor fi introduse tn Jucrare numai daci in prealabil conducdtorul tehnie al lucrarit a verificat : — existen{a si confinutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ; — reaultatcle inceredrilor de laborator prevazute in pre- seripliile tehnice specifice. Se precizearai ci tipurile sl sortimentele de materiale pre- vaizule In protect nu pot fi schimbate decit cu avizul scris al proicetantului, 2873. Prevederi specifice 3.41. Verificarea condiiilor use thediilor agresive. a) Gradul de impermeubilitate a belonului, previaul i wa be I fat project, se va verifica in Limpul exccufict luerixilor de sites seful de Jot, impreuna cu delegatul beneficiarului sau un re. Prezentant al compartimentului CLC, prin analize de laboratory, corm fadul de permeablitale a betonulul se va det ‘orm hormativulul C 140—79, Conditia de paurundere a apel la tweapth maxima de presiune, conform STAS 3519-75 se cone sidera limi Probele pentru verificarea gradului de imper= meabifitale se vor !ua numai de la locul de punere inv lucpere a betdaulul, iar frecventa minima a delerminirilor tebuie si corespundi prevederilor clin tabelul 1. specifice pentru beloanele su- jermina con= Cantitaten de teton Denumirea susiniors leet tare th inpore ‘2 elemieutuln iv fonetie se edule co litate’ preseris, ———— Sub .05 so Iatee 0,5 94 1.5 100 peste 1,5 209 a eaaal in cave se constata ©2 gradul de impermeabilitate minim nu a fost realizat la unele probe, se va sesiza tantul care va lua masuti covespunzatoure de la ear la ew &) Grosimea minima « stratului de acoperire cu beton armaturilor, indicat in proieet, se vor verifica inainiea turnd- tii bétonului, prin masuratori directe, conform instructiunilor pentru verificutea lucrivilor ascunse. Tn cas ca se constati ubateri de la grosimile admise (anexn 4) punctut 3.1.b, se vor lua masuri pe loc pentru tes Pectarea acestora prin repovifionurea urmaturilor, 208 ©) Calitatea suprafetei elementelor de beton se va verifica, dupa decofrare, conform caictului IV al prezentului normativ i instructiunilor pentru verificarea gt receptia lucrarllor as- cunse. Suprafaja elementelor de belon trebuie si fie lipsita de juri, segregiti, goluri sau rosturi de intrerupere a Defectele admisibile, previzule in anexa IV-1 a caietu- lui IV din prezentul normativ nu sint admise la elementele suport pentru protectii anticorosive, decit daci. prin remedieri elementele pot fi aduse in aceasta situafie. Daca se constaté de- fecte ale belonuluis se vor lua masuri de remediere corespun- zitoare de citre geful de lot sau, in caz de necesitate, de catre proiectant. Pentru cazuriln in care pe elementele de belon urmeazd si se aplice protectii suplimentare, operatia respectiva nu oale incepe decit daca, in prealabil, suportul a fost verificat si receptionat conform cap. III al prezentului normativ. In plus, este necesar ca suprafata betonului si nu fie friabila gi si aibé sunet metalic la ciocdnire. Daci aceste condijii nu sint respec~ tate, stratul friabil se va indepdrta pind la suport sindtos, iar suprafaja se va reconditiona in mod corespunzaitor. Verificarea calilélii suportului pentru protectii anticovosive se va face inainte de aplicarea acestora si se va consemna intr-un proces verbal de lucrari ascunse, conform reylementarii respective. 4) La reeipien{ii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide agresive, Inainte de aplicarea protecfillor anti- corosive, suplimentare, se va efectua verificarea etanjelttil recipienfilor prin proba de umplere cu api conform STAS 4105-74 si a precizitilor din instructiunile tehnice P. 73-78 pentru proieclarea si execularca recipienilor din beton armat. si beton precomprimat pentru lichide. Proba se va face inainte de aplicarea tencuielilor si sapelor si este obligatorie, independent de natura lichidului inmaga- zinat. Verificarea finalé a etangeitaii se va face dup’ apli- carea tencuielii interioare sau straturilor de protectie. Se poate renunfa la aceastd verificare daci proba previzuta anterior a dat rezultate satisficitoare (pierderea maxima 0,250 Vzi gi m* de suprafaja udald) si nu se constati pete de umezeal’., €) Verificarea de etangeitate a recipientilor se va inscrie fntr-un proces verbal de lucrari ascunse. 19 — 6, 1058 289| , Gn cazul in care, inainte de aplicarea stwaturilor de pro- tectip anticorosiva, la orice fel de clemente de constructic, aces}a se acopera cu straluri de tencuiali, se va verifica in plus aderenja lor pe stratul suport, Porjiunile neaderente se'vor indeparta si se vor reface. Aceasta verificare se va inseric in regifarul de procese-vesie a Sesion ce devin ascunse (for- mular 9—13—107), g) Umiditatea suprafefelor se va verifica cu umidometul in ofl putin 1 punct la ficcare 10 m.p. si cel putin cite 1-punct e flecare fala a clementelor — suport. Nu se admite aplicarea Straturilor de protectie anticorosiva pe suprafele cu umiditale mai'mare decit cea indicata de furnizorul materialului respec~ tiv y suprafetele cu umiditayi mai mari vor fi supuse unel uselri prealabile lente, 3.2. Verificarca sistemului de protectie in timpul execuliei lueriirilor. a) Verificarea calitafii matevialelor (ambrse, mortare si chituri anticorosive de hidroizolafie, straturi de armare, cmailuri, lacuri, placaje antitorosive), se'va face-vigual si prin examinatea certificalelor de galitate. In caz de dubiu, materialul va fi supus nor ineer. cari! efectuate la furnizor sau la un alt laborator de specialitate, b) Verificarea calitifii fiecirui strat se va face vizual, urmérindu-se objinerea unor straturi uniforme, continue. §1 aderente, Verificarca se va face de conducitorul ‘technic al Ii- craril si de un delegat al compartimentului CTC al executan tului. Aceste verifi icari fac obiectul unor procese verbale de lucrari ascunse (formular 9—13—107). ©) Verificarea aderen(ei foliilor hidroizolatoare se va face Prin ciocdnire cu ciocan de lemn pe intreaga suprafata, inst {induese la margini si imbindri, tn eazul in care se ‘constal defecte de lipire ce depisesc abatcrile limit din anexa, se va Proceda la inlaturarea si refacerea portiunilor dofecte, Gn cazul placajelor anticorosive se va proceda la ciocinirea tuturor plicilor 1a 24 ore de la pozare, inainte de inceperea opefafiel de rostujre. In cazul depagiril abaterilor Jimita din anexd, se va proceda la inlocuirea plicilor sau ciramizilor neaderente, In timpul pozaril se va verifica la terminarea fie~ caréi suprafefe de 100 m.p., respectarea dimensiunilor rosti- rilor 31 adincimii de ingropare a placajului in materialul de Pozare, conform proiectului. Verificarea se va face pr de protectic si auxiliare aditivi, diluanti, foli 290 2B ‘atori direcle, In cazul unor abateri mai mari decit cele admi- sibile se va proceda la indepartarea placajului anticorosiv: din zonele cu defecte, 3.3, Verificarea pe faze de tucrari. Aceasta se va face conform reglementirii in vigoare gi const din : a) Verificarca vizuali a aspectului sislemului de protectie, uwmitrindu-se realizarea unei protec{ii continue §1 uniforme | b) Determinarea aderenfei se va face prin minimum 3 misuritori pe fiecare fajé de clement protejat, indiferent de mirime, dar nu mai pulin de 3 masurdtori la 100 m.p. de pro“ tecfie. La mase de spaclu i placaje anticorosive determinarea se va face prin ciocinire’ pe fiecare element sau supratata fin parte. La vopsitorii anticoresive se va folosi metoda de determi hare a aderentei prin tdiere echidistanté in forma de grill (STAS '3661—65), cu_precizarile de la punctul 4.3.b de mai Jos. In cazul constatarii unor zone cu defectiuni se va proceda Ja indepartarea sistemului neaderent de pe zonele necorespun- zitoare si la refacerea luerdrilor de protectic. ©) Determinarea grosimil sc va face prin minimum 3 ma- surdtori pe fiecare faji de element protejat, indiferent de mi- rime, dar nu mai putin de 3 misuréteri fa 100 m.p. de protec~ fie. Grosimea se va stabil micrometric. In cazill constataril ‘unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protectia pentru remedierea defectelor. 4) Verificarea tntavirii si continuitatii sistemelor de mase de spaclu si a materialelor din rosturile placajelor anticorosive se va face prin minimum 3 masurdtori la 10 m.p. de sistem de masi de spaclu sau la 5 m.p. de placa} prin zgiriere cu un cui de ofel. Dacd se constati pitrunderea cuiului in masa de spaclu sau in malerialul din rost se va proceda la inlocuirea materialului folosit, 4. Verificares condifiilor specifice pentru elomentele de consiruc(ii metalice din ofel supuse mediilor agresive, inclusiv pentru clomente de intindere 4.1. Pregittirea suprafeyelor. ‘Verificarea pregatirli suprafejelor elementelor de construc fil din ofel se va face la primirea lor pe santier de edtre co- misia de receptie numita de unitatea care efectueaza montajul. 291a Jn cazul tablelor a prafala se poate preqati gi Imani’ Be Sanller, veriticarea pregatici, supralejelor ee se tac Inalnte de aplicarea primului strat de protectie, 2 Nevificarea preyativii supratelei se va face conform STAS 10.166—76 ta ficeare din lipurile diferite de elemente SARE Glcdluiese constructia si unume la 5% din nuance wremrelor ‘contractate. La fiecare clement eare trebuie ok ae Ser Heat se va indeparia grundul prin metoda de la puretal Si, Gia ‘Btandardut respectiv. Ja 2% din ‘numarul’ pleselee aoe fotep ear gt SS comparit aspectul’ supratelei plesei cu etalowat fotogratic (Cig. 6..20 — STAS 10.166—76), corespucniee gra- dull si tipului minim de curative prevazute in proiece Mirimea suprafojei de pe care se inkiturd grundul in vex Gerep weriflcaril se va stabiti de comisia de recepiie, in functie de dimensiunile picsoi si astfel ca sa Amediat dupa verificare, suprafejele picselor de pe care a {ost indepirlat grundul trebuie reacoperite eu stratul de eeoe tectie temporara: b) Daca se constati ci aspectul supra corespunziitor unui grad si lip de cur: Frevizut in project, se va repeta verificarca pe aceeasl plese dact se constalé chiar Ja o singus’ piesd aspectul supriltclar Fegorespunzitoare proiectului, toate clementele din tipal veri Tieat se refuzi la receptic. 4.2, Aplicarea stratului de protectie temporari. Verificavea aplicarii_stratulut de protectie temporara (rund), se va face lu primirea pe santier a elementelor de Olel, de ciitre comisia de recepfie numita de unitatea care alee tueaz& montajul. - 2), Verificarea aplicirii stratului de protectie temporara (grund) se va face vizual 1a toate elementele constructiel Strat tul de grund trebule si fie uniform si si acopere intveaga sua Prafaja a piesclor care aleiluiese elementele. Jn cazul cind se conslata cd stratul de Protectie temporard aplicat fa uaind nu este uniform 91 nu ecoperd Intreaga supra fata, ise va aplica pe santier un nou strat de proteclie cu noo. Jasi material ca gi stratul de protectic inifial, 292 = x crilicarea preyitiit supratelclor si a stratului de protec- SeouemPomed fane oblectul uncr procese verbute: ie AMO: ascunse, b) Daca elementele de consti Cufundare la cald (de ex, tabla, pen fecajente de inchidere, profilele cu perelt subtin ieee Tegeh, Se va execula veriticarea grosimil stratwur dena prin s conform pel. 4.3 acrqusarea Srosimll stratului de zine se va face la acelagi Be emtgilg, Clemente ca la pet. 4. a. In caz cd la venient proce iti Srosimi mai mici decit cele minime previcuene Ceptig’” (OMe clementele Gin tipul verifieat se refucd Ie x ri sau pentra Aceasta verificare se va conser verbale de lucrari ascunse. 43 Werificarea in timpul executiei se va face conform’ roglementarii in vigoare i consté dint rea suaminarea proceselo: verbule anterioare privind pre- Lecfie tesebtatetel st aplicarea stratulut sau stratufoy Ue rer teclie temporard executate in uzind ; — verificarea calita{ii ficcdrul. st Se va face vizual, urmirindu-se uti con=" eer cuore, lipsite de Lasict si inerefiturl gi de nuanfe distinete pentru fiecare strat in’ parte. Pari un strat nu este continu si uniform, se va uplica PEG, ines un strat, care nu va conta la mumndrul totek se straturi Dacé wi strat prezinti porfiunile cu defecte acelagi mater a) Verificurea yi receplia pe faze de lucie Conform reglementirii in vigoure si constau din J erificarea aspectului stratulut Ge protect use objinerea unui sistem de ipsit de bagiei gi ineretitu vizual ; =" vorifiearen acl mna in registrul de procese- ‘odsici sau inerelituri, se vor curita i se Vor acoperi cu un ‘now strat din se vor face urmirin- Protec{ie continu, uniform, aceasti verificare se va face ici sislemului de protectic pe supore tul metalic se va face conform STAS 3601-69 cmap giificarea grosimii sistemului de prolectie se va face conform Instructiunilor tehaice © 130—03 ; 293za | Verificarea aplicirii Inteegului numar de straturi.pre= Unmdg J Prolect se va face prin sondaj, prin talere cu lama, wemiindu-se existenfa tuturor straturilor cu nuanje diferite, ack aspectul sau grosimea totald « sistemului de protec. He nu sint corespunzitoare proiectului, profeclantul va’ decide asupfa masurilor ce trebuie Iuate, ) Numirul de determiniri de ader si zohele unde trebuie efectuale se vo mai dus. eterminarea aderen| conform STAS 3661-65. ezultatele se exprima prin cifre aabe de la 1 la 4, con tabelului urmator, enfa gi grosime, precum stabil, conf, pel, a de ci la suport a peliculei se va face Citra de aderena Aspoctul caulilajelor marginea ticturilor este dreapts = lei “un pitrat die cadrila) nw este oaprins 1 (adetonfi. foarte buna) = macginile taiotucitor slat wor ximfate = 1a punctole do tnteettiore a Uielusilor se observa slabe desprinderi ale pot ulei, care nu depSsese 3% din suprar fata cadeitajtor 2 (Aderon}i buna) — policula ste dosprinss de-a Iungul iiotuciior gi la panctele de itreseef i pind ta 5% din supeatata cadrilajelor, 3 (Adaren}i. modiocraj = pelicula esto dosprinst de-a tungul Gots 4 Adoronfi. uecorespunestaae lor gi Ia pactete de falerscefic were " 7 pins Sf ames eee | __ ins is ase ain Stpratat eadnitjetor_| Daci sistemul de protectie veriticat are cifra de aderenta 3 {aderen{i mediocrd) sau 4 (aderen{i necorespunzitoare), pro- teclia elementului sau piesei respective se va reface in in tregine. 294 3 ANEXA XX LISTA DE ABATERI ADMISIBILE 3.1. Grosimea minima a stratului de acoperire ct beton a arméturilor, = Ja grosimea de 3..4 em ou se admit abateri in’ minus — Je grosimea de 45..7 cm se admite o abatere tn minus de 05 em. Abaterile in plus sint admise. 3.4, Verificarca etangeita comprimal na probii cu api de beton up. suprafala udati ; — proba finala cu apd dupa aplicarea protecfiel .. pierdere mae xia 0.25 1/2i $i mp, suprafaya dats. Ni recipienjilor de beton armat gi beton pre- plerdere maxima 05 V2i si 3. Progitizes supratofc ‘Se accept defocte de pregiltire sau neaderen\a pe zone demas 10 em? ar nu ‘mai mult de 3 defecte la 10 mp. supratata veriticata, 32, 9 3, Verificarea sistemului de protectic. — defecte de Upire a follilor hidrolzolatoare, placajelor si ma selor de gpaciu nu se admit, cele exisiente se vor repars obit. gatorlu: — defecte de umplore a rosturilor placajelor sau nectangeitajit Inlre materialut din rost si placa} nu sint admise ; — abaleri admise 1a dimensiunile rosturilor : lijime 2 mm si—1mm} — grosimen sistemulul de mase de spaclu sl vopsitoril ; abatert in minus de max. 109 4 Verificaren conditillor specitice pentru clemente de constructii metalice din of, STRATUL DE PROTECTIE 42.b, Pentru grosimea stratulul de zincare se admit abateri in minvs de maximum 10%. 4a, Pentru grosimea stratulul de protectie finald se admit abateri in minus de maximum 10% 295| LIS PRESCRIPTULOR TENNICE DE BAZA Criterii pentru aprecie- 2 STAS 767/218 ~ Construct K alvile si Industiate, Construct melalice nituite, Prescriptii de executic, a ~ Construct din ofet sedate, Presripti de exe- 4 srds 20—14 — Consiuett civie, induscate gt 4 civic, industeite 1 ogrozooet alee, ProtecjiaIemnulul contra bulreaias — Proleia conten coroalunt'« eonstrtilcesu- Praterane din ofc: Clasteaes meal gees 6 StAs so166/1—77 — Prigatirea mecanich a supraetclor 7. STAS 10702/1—W9 — Protea contra coroalual e eeerectr din {at nupraterane, Aeopent sees difii tehnice ieencrale. Protea STAS 0702/20 — Protecin conte corerunil a consrvelir au praterane LAL. Verifictré la pregatirea stratului suport La progiilirea stratului suport se vor veritica Fupcufatirea temeinicd si uscarea suprafetei ; 1a strat jue Suport constituite din macadam, eurdjirea va ‘merge oid Ja aparitia aspectului de mozaic al impietruitil, duce eee Pople si denivelarite se vor umple cu binder sau’ cu ¢rrobate bituminoase compacto ; = in sectoarele de si mijlociu, 1a care fund: imbriedmintei sau d sub lata de 3m tuminoase ; intraan yuBbicimintile alcituite din covoare bituminoase cavuig, Singur sirat : executarea unui amorsaj cu bitum tice Prengag, S24 Suspensic de bitum, aplicat pe stratul” suport Dregatit in prealabil, cu dozajul de’ 0,3..0,5 kg bitum purer jralt,imbrdciminile in grosime total sub 15 em, aplicate pe straturi suport din bitum de ciment sau macadern rrsat® 302 hy (at: executarea Ja rosturi, a unei spoiri cu pasti de var pe. 0,60 m lilime, sau acoperirea rosturilor cu carton bitumat sau alte materiale similare, 1.2. Verificarea calitiipii mixturilor asfaltice Verificarea calitajii_mixturilor asfallice, pentru consti farea modului de respectare a proicctului gi reletelor stabi lite in laborator pe baza prevederilor STAS 174-03, se. va, face prin : — verificarca conditiilor de fabricalie si asternere a mixturii ; — Prelevarea gi incercarea probelor de mixtura. a) La verificarea condifiilor de fabricujie si aslernere a. mitturii se vor avea in Vedere 7, la lant: dozarea in masa sau in volum, cu abatere. de = 0,40. fafa de refete (+.0,2% la betoanele asfaltice cu agregat marunt si rugos) ; temperatura, la iesirea din topitor : 150°. In cazul In care aceeasi cantitate de liant a fost topita 5i leita de mai multe ori, se va verifica punctul de Inmuiere cu metoda inel-bil — la agregate: dozavea prin dispozitive de cintirire cu precizie de 38%; temperatura Ia iegirea din uscdtor : 165°. 190°C. Dupa trecorea in malaxor si amestecarea cu filerul rece, dozat gravimetric separat, temperatura ameslecului agregale- filer webuie si fie de 150°..180°C ; — temperatura mixturii, la tegirea din mulazor : 140°. 170°C (155°..170°C Ia betonul asfaltic rugos), in functie de temperatura atmosforicd, de distanfa de transport si de gro- simea stratului de imbriedminte ; — temperatura mixturii la punctul de lueru, inaintea aj ternerii: minimum 130°C (145°C pentru. mixturi rugoase). b) Rezullatele incercirii opruvetelor de mixturd, prele~ vate la malaxor sau Ta locul de ajtemere (cite 2 probe de 10 kg pentru fiecare 200..400 tone de mixiurd, in functic de productivitatea instalajiilor de fabricat mixturi), trebuie sa se fnscrie in: — prevederile rejetelor — ca dozare a liantului si gra~ hulozitate a amestecului mineral — cu abaterile men= fionale la pet. a de mai sus ; 303TP valorile admisibile ule caracteris ale mixturii, cuprinse in STAS 1 13, Verificarea calivayti imbriiciminte’ executate a) Verificarea clementelor geometric ferile nae umbrleciminte’ se va efectua in module ee ete terile admisibile prevazute in anexa XXL-2. Calitatea imbricdmintei gata executate (grosime, ade- Fee nte Straturi, dozave in lianUt si agregate cones fizicoimecanice), se verified prin incerecer probelor extrase Gin inpbrdcdminie (2 placi de 40>¢40 em pentr fee 7000 m? de suprafata, extrase la 20 zile dupi dares in circulatie,. Sapin ,efectuatea unei prime examingvi a probelor ex- Hise jdin mbriciminte se vor putea stabill. aprecee! preli- Pentre caybta calitili imbricamintei, servind ca inderl pentra exigenta si interpreturea “colorlalte incereari Astfel Se vor putea face conslatiri in legaturd eu ie seagtimizarea de structur’d a mixturii, consideratd pe fiecare strat in purle : repartizarea uniferma'a ageegatelor gi Mantului, anrobarea fiterului, grad r aderenta dintre straturile Brécliminte si 'stratul suport. (continuitaten, senuoe ee Fen, eficienja amorsitii elc,), 4) Verificarea grosimii imbri turi componente, se face pe baza ticilor fizico-mecanice '74---B3 tabelele 7 si 8. Sia regularitayii lul de compactare ete. ; imbracdmintei si dintre im- ade- La receptia preliminar’i comisia poate aprecia i hotisi Singlsurarea grosimilor si tie completata et sondaje (na- brachmieesondade pe km), cfectuate la 1m de marginea ime bracdthintei, vilor efectuale asupra epruvetelor (Placi de 1010 em sau 12x12 em), confectionate ee paral cerca agcare sirat — din probele extrase din imbrdcacinie: precumm gi asupra epruvetelor cubice confectionate din wit dere Primed In aceleugi probe, trebuie’ si satisfacd proves derile pet. 1.2.b, 304 2, Imbriciiminfi biluminoase (urate, executate Ia cald (STAS 175—16). 24, Verificurea calitapii mixturilor si tmbriciminte’ executate eriticarea calitajii mixturilor preparate pentru. imbré: cimint sialic urate in veered eased a respectare a proiectului si a refetelor, stabilite in laborator pe baa STAS 175—76, se va tare prin ee = veri condifiilor de fabricatie si asternere ; = pretevarea ff ncereares probelor de asfalt turnat, gata executat. a) Verificarea clementelor geometrice si vegularitalea su- prafelei imbricdmintel se vor efectua in modul si cu abate- Tile admisibile prevazute In anexa nr. XXI-2, - b) La fabricarea mixturii se va verifica incadrarea in ur mitorii parametri — temperatura mixturii la prepa- rare 170°..190°C ; — abaterea admisibild la dovarea 0,4%/ din agregatul liantului : total ; — punetul de inmuiere a mixturti: — Somperatura mixturii, Ja locul de asternare : errata ee ¢) In cazul aplicirii directe a asfaltului turnat pe stra tuti de’ boed din belon ds clment saa macadam cimentat, se va verifica executarea rosturilor tn masa bituminoasd, exact peste cele ale stratului de baz, precum si colmalarea cu mas- tic bituminos a acestor rosturi. ; 4) Rezultatele incercdrii epruvetelor confeclionate din pro bele de mixturd prelevate ca la pet, 1.3.c. din imbrdedmintea executald, irebuie si se inscrie in’ prevederile retetelor, cu (oleranja 1a dozajul de lant mentionata 1a pct. a de mai'sus, precum si in condifille de admisibilitate pentru caracteristicile fizico-mecanice cuprinse in STAS 175—76 — (abelul 2. ©) Verificarea grosimei imbrécémintei se va face ca la pel, 1.3.a, abaterea admisibild flind gi in acest caz de 10% fata de grosimea previzuta in proiect 89°C (inel-bila) ; 20 — o, 10303 Imbriciminti din beton de ciment (TAS 183-83) 3.1] Verificari de efectuat ta preparare asi. transportut betonului a) Werificarea calitatii materialelor ce se folosese la pre- pararea| betonului se va face vilnie. . b) Werificarea stabilirii reletei betonulut se va face finind seama fle Instructiunile tchnice privind stabilirea compozitiei betoandlor (C. 140-79), cu aplicarea prevederilor pet, 2.2. STAS 18383. ©) La stafia de betdane : — se va verifica cel puin o daté pe siptimi narea dorect& a mijloacelor gravimbtric funetio~ de dozare (agregatele si cimentul apa cu dozatorul) ; jla probele de cintirire a componentilor admit ndtoarele abateri betonului se 3% la agregate ; =! 28% Ja ci — cantitatea de api necesar pentru prepararea betonului Se va Verifica zilnic sau la fiecare modificure a umiditdtii agregatelor, urmirindu-se ca factorul 4 s& nu depigeascd 0,45; — densitatea aparenti a belonului marti, delerminata con- form SITAS 1759-80, trebuie si fie de minimum 2450 kg/m? pentru betonul folosit Ja stratul de uzura si de minimum 2.400 kg/m? pentru betonul stratului de rezisten{i, d) Calitatea betonului preparat va fi controluta zilnic ; incereatile se vor efectua conform STAS 1759—80. ) Pentru verificarea marci betoanelor si a rezisten{elor Ja intindere, se vor preleva probe de control, cubiee i prisma- tice (cdnform STAS 1275—81 sau anexa XIX la normativul C. 140-79), cu freeventa : cite 4 serii pentru ficcare strat, din- tr-un lot de 5000 m.p.. o serie cuprinzind 3 epruvete prism: tice $i 3 cubice. Interpretarea rezultatelor incercdrilor probelor se va face potrivit anexei XX A la Normativul C. 140-79, 1) Dozarea 94 utilizareu aditivului DISAN se va. verifica conform normativului C. 140-79 si STAS 8625-70, 306 y 8) La transportul betonului : — starea tehnicd a traseului utilizat pentru transportul betonului trebuie si permita circulafia cu viteza medie de cel putin 30 km ord ; — transportul cu autobasculanta a betonului se’ va efectua pe distanfe maxime de 10 km; peste accasti distan{i se vor uliliza autobetoniere. 3.2. Verifictri de efectuat la execuia imbriciminter —, a) Se va urmiri ca cxecutarea imbricimintilor din beton de ciment si fie limitaté Ia perioada in care temperatura de lucru nu scade sub +5°; sub aceasta valoare si numui pind Ja —S°C se pot execula beloniri de volum mic, cu masuri speciale, b) Productia statiei, debitul de transport si organizarea Punerli In. opera a betonului trebuie si asigure ci timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten{a si pind la completa finisare a stratului de uaurd sd nu depaseasci cu mai mult de o ord inceputul prizei. ©) La punerea in operd a betonului se va verifica execu- tarea lucrisilor preliminare, in suecesiunea urmitoare : — montarea longrinelor metalice ; — acoperirea fundajiei cu un strat de nisip si compactarea acestuia, grosimea finala find de 2 em ; — asternerea stratului de hirtie sau a foliei de polietilena ; — amenajirile de la rosturi (monlarea de ancore, scin- uri sau inlocuitori etc), conform STAS 183-83. 4) O atentie deosebiti se va acorda verificirii misurilor de protectic a betonului, care trebuie executate astfel : — cu acoperiguri de inventar, pind la wscarea completé a suprafefei betonului ; in urmatoarcle 10 ale cu folii de polietilena sau strat de 3 cm grosime mentinut umed. Se mai pot utiliza protectii cu pelicule de emulsie catodied sau de parafind sau cu bilum tiat §1 nisip, ¢) La darea in circulatie a imbricdmintilor de beton de ciment. se va verifica daci la incercarea epruvetelor au fost 307alizate cel pujin 80%/ din rezistenjele betonului Prescrise 4p 28 zile. Determinarea timpului in care seen posibild reali- rerag {eslstenfe se poate face, indicativ, prin caleuieie late in STAS 1275-81 (anexa nr. 2), f) La rosturi se vor veritica seiyamPlasarea corecti a rosturilor : plsirurea liniei dreple 1a ‘rosturile longitudinale ; amplasarea rosturilor. tn ds dilatatie la distante de cca 100 m de constructie-incovoiere la distan{a de Krai oxecularea rosturilor de contaet gi d dinale si transversale) pe toald pro: — executareu numai pe stratul ebntractie-incovoiere. goialt ambele cazuri se va verifica respectarea masuritor (de Hielare la rosturile de contact ; de montare a scindeciig (oo Hilocuitorulu de material lemnos la ‘rosturite de dilatayic ete.) Previzule de STAS 193—83 pet. 3.3. gi anexi, 3.3. Verificare 2 qetificarea clementelor geometrice si ale suprafetei Rmbricimintei se va fue in modul $i cu abalerile sdeicitee Prevavute in anexa nr, XXI-2, b) Verificarea calilijii betonului din punetul de vedere al compactitrii si aderenjei intre straturi se va Tace Ia receptie, examinarea carotelor extrase din imbrdcdminte, cile 4 bac, jecare 10.000 m?, ©) Verificarea grosimei_imbri fiecare strat in parte, din masurar ailor imbraciminte ja receptie verificarea se va completa p grosimii pe carotele extrase din imbrieaminte Grosimea medic a stratului de imbri ia masurdtorilor objinute pe lotul sau receptiei. Abalerea admisibitd la grosime este de maximum +10 mm At se aplicd separat stratului de rezistenia si stratalui ae uzura. @) In cazul in cave rer trol sint nesalisficitoure — le dilatajie (longitu- mea imbracdmintei : de uzuri, a rosturilor de a calitafil lucrarilor executate ‘icdmintei se va face, pentru ea efectuatii la marginile ben- minte revulti din obiectul prezentat tatele incercdrii probelor de con- rezisten{ele betonului fiind mai 308 = ' mici de 0,85 din marei — sau daci, din prelucrarea si inter Praca Teuullatelor inceredrilor fécute pe probele exirase pe Jotul sau obiectul prezentat receptiei, indicele de realizare’s Fd ie eesalislicdtor. se va proceda conform ‘pet. 9.9 si 9.10 din normativul C. 140-79 (in primul caz efectuarea de incer i i 2) Evidenja activitajii de control a calitatii luerdrilor se consemneazii in; condica de betoane, dosarul de incereiti, re. uistrul de procese-verbale pentru luerdri ascunse, registrul de ordine de santier, prevazute la pet. 9.12 al normativu- lui C. 140-79, In condica de beloane se vor face zilnic, notirile previe zule de pet. 9.6 al normativului C, 140-79 (luerarile exeeutate, Cu indjcarea punctelor in care au fost ulilizate betoanele pre’ arate ; provenienja, pe stafii, a belonului; masurdtorile. §1 coreciiile efectuate la dozarea apei; incercirile efectuate ast. pra betonului proaspat; epruvelele confectionate; condiille de executie ete), 4, Macadam (STAS 179-84). 4.1, Verificari pe purcursul executdrit macadamului a) Se va verifica dac cd grosimea de asternere a pietrei, cu cilindrul compresor gi cantitatea ceculirii in conditiile proiectului, au fost stabilite 1a inceperea lucratii prin incercdri pe sectoare de Probi si daci rezullatele acestor incerciri sint aplicate in execufia curenté. Orientaliv se dau urmatoarek le date, ca puncte de plecare pentru incercérile ce se vor ofectua pe sectoarele = !a grosimea de asternere a stratului de 4,25 X grosimea de realizat dupa cilindrare 3 — la numérul optim de treceri Pentru macadam de 8 cm grosime dupa 60... 80 treceri pentru roci mol ; 100...110 treceri pentru roci semidure ; 40 treceri pentru roci dure. Piatra sparta : cu cilindrul compresor, cilindrare : 309Ay Tgobentr materiale (agregate si apa) se vor utiliza, orien tativ, datele din STAS 179-84 (tabelul 2), ») Se va verifica executarea imbricimintei cu respectarea Suctesiunii normale a lucravilor ; mentelor la macadamul folosit ca imbracdmin Ty impinarea cu split in minimum 2 reprize, concomitent cu fropiet $i cilindrare (2—3 treceri) ; in final splitul trebule 8a fie inclestat in piatra spar FJ jumplerea cu savurd (sau nisip, dupa cum prevede pro iectul) in 2 reprize, concomitent cu stropire gi cilindrare, pina la fixarea definitiva, care se va verifica si considera termincta atunci cind rofile unui rulou greu nu mai lasd urme pe supr fatg, lar mai multe pieire de aceeasi mirime si nalurd ca piagrd sparti din stratul asternut sint sfatimate de rulourl, fara infundare, | Dupi aceste operafii, suprafata macadamului trebuie si Prezinte un aspect de mozaic, cu rispindire uniforma o mate, rialelor utilizate ; — asternerea unui strat de protecti aledtuit din savura sau nisip griunjos. , in grosime de cm, | 6) In cursul executirii lucrdvilor se va efectua, cel putin odaté 1a 10 zile de lucru gi cel pufin la fiecare 0,5 km de drum, verificatea consumului efectiv de materiale, care se'va compara cu datele privind consumul de materiale, objinute la incercarile facute pe sectoarele de proba, confor pet. 41. Rezultatele vorificdvilor vor fi inserise in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse. 4d) In paralel, se vor efectua verificdrile clementelor geo~ metrice si de regularitate a suprafetei, in modul si cu abatecile din anexa nr. XXI-2. ©) Se va verifica daci, de 1a davea in circulatie si pind la receptie, se exccutii repararea cu split (0—16 si 1625) si savurd, a denivelirilor sau degradirilor apirute. La aceste re- Parafii materialul va fi Intins gi bitut cu maiul, 310, SB 4.2, Verificdri de efectuat la recepfia lucririlor ®) Verificarea calitafii materialelor utilizate, conform pet. Li. b) Verificarea consumului de materiale realizat se va face conform pet. 4.1.0. -2. Pentru macadamul folosit.ca strat de baz, ibile sint cele ale imbricémintel respective, 4) Grosimea iinbracdmintei se va verifica prin efectuarea de sondaje (cel putin 2 pe km de drum), utilizind pentru for: marea unei aprecieri juste in legiturd cu grosimea medie realizati, date in legatura cu consumul efectiv de materiale conform pet. 4.1b, Abaterea limita local admisé la grosimes imbrdcdmintei fata de grosimea din proicct : 4 10%/,.| ANEXA xxi pmQDUL DE EVECTUARE PRECUM §1 TOLBRANTELE UMISIDILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE SUA REGULARITATH suPRareTi 4 FUNDATHLOR, RESPECTIV A STRATULUL DE BAZA SUPERIOR 3. Ldilimea fundajiel, respectiv a stratului de bari A. Abaterea admisibita ta ragim tului/de'bazi superior, este de Se 2, Verificaren Ti 2. Deelivitis 4. Abatcrle adnisibite ate de tit uperion fait undagiitor, respeetiv a stra nil'se va fee Ja distan{a de maximum 200 m, ote! Tundaticl, respectiv 44 stratus profiiulut longitudinal prevazute in Yazule in anexa XXI-2, cu mentiunca ci pentru pavajele de platri le pro- Meritiarca pe faue io asl drumuui im punciele previzute tw Profiful in lung clin proicet, et spar de niveneet ee Prevazue 4. Regutaritaves su ratelei Ju In profil longitudinal se ad ana sau dreplarut dei m si anaes = waxing, 20 jn tri spart §4 materia 1 deniveliti Tucale, masurate ea fundatfile exceulate din balast, pia lc granulare stabilizate mecanic' = Maximum 19 mm pentew Undalil execulate coe sa ale stahitizate cat ciment aximuns 30 mm pentew straturile din belon de ciment : mun 12 mm pentru stralurlle We haz execuinae ig cu mixturi bithiminoase. a) Penliy fundatie. sau stratuite de bo2d executate din. mace: dam, enivelirite‘admiitle locale in, rot lose ete Gy ana sub dreptarl de i'n sink cele"ale innoreaeainal turale e li ald cu agregat.mitunt yi strat de tee ur, prev inti asfaltice turnate, Cxerutate Ta ead, amnbele cabegorit Cu asterser ee e a1 = taximum 7 mm pentru: imbriciminls asfallice ellin- rate’ executate ta "eald, anernule manual tou feng ninGaafaltice rara strat 'de legiluri betoane nafaiice gu ageegat mare excculate ia call; hmbractmingt sate tice exeeutate In rece 5 = maxirnurn 20 none pentru imbrdedmin ulate prin penelrares ‘maximum 4 mm penteu Smbristmini din beton de cl ment execute la’ auloseta, piste de aeredromuris dna su gt stra dc" clase tchmicl TAY gl dromust Inde ‘la Saimiate sesstora ‘maximum § mm pentru tmbricdmini din Beton de oi teat exceulate la‘drumurl maria! Ue clase Ve russ Jnuusttale asimilate acestora, drumuri ‘aghcale A Blo forme de pareare’s maximum 2 em la pavaje din piatrd brut sau bolo ait — puoximam mm ta pavaje de calupurh calit. 1,12 mm Ja pavele normale calit. 1 si ide” ealupurt calit, 11; 35 mm la pavele nosinale clit 1131 fa povele ‘abnoree! &) Masurarea cu rofil longitudinal se va face i bituminoase exe- sub dreplarul de 3 m, a denivelisitor in = Ja 30 em de axa sh 1a minimum 1m de marsinea Sm braeimintei, pe ambele’ parti, In fundatiite sau, stratus File de bazdi execulate sub Imbracuminyt astaltice — in axa ficedrei figll de belon la pistele de aterlzare-de- colare, platforme de stationare si locuri de barcare 7 = 19 070..1,00 1m de una din marginile Fieciret figii de’ be- on, la drumuri din beton de eiment dle orice categorie — in ax, precum si pe 2 gencratoare situate de © parle si de alta a axci, 1a minimum 1m distan\a de margine, Ja fundatii sub imbriiciminti de macadam $1 sub pavaje de plated bruta si holovant ; — in ax, precwo si pe prinul rind de pavele de Tings borduri sau rigold, la fundatii sub pavaje din plated naturald, pavele abnorme si ealtpul ©) Dimensiunil XXL pet. 13.4. 32 Masurarca pantelor si a denivelirilor in profil. transversal ale suprafelet fundalitlor sau a ultimului strat de bazd se face cu ana ‘avezaté sub gabloane de Iungime egal ew li\imea fundatiilor Ja ‘porjiuniie cu profil in formé de acoperis, sau su dreplare Ge Jungime egald cu lijimea fundatillor pentru porjiunile cu pantd trans. versald unied, ile si modul de gradare a penei sint dale in anexa 313% Dimensiunite $i modu filed Dimeesiunile 91 modut de geadare 202k sablonul, sint date in anoxy qamggeluaile eupor- 2) Abaterile admisi pret a XXI-2 pets 13, ratelet Sundatir,"weopeceie af, Bante. tn prot te I, tespectiv ale strat Deron iat’ itt fe hana Repo yp irile maxime locale i a ale sede fa ot ape ae Sin aay Safer, ae ANEXA XXt MODUL DE EVECUARE, PRECUM SI. TOLERANTELE -ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE S{ A REGULARITATH SUPRATETEL IMDRACAMINTILOR EXECUTATE 41, Imbricimin{t bituminoase cilindvate, execulale Ja ald (STAS 17481) 11. Profit longitudinal 2) La verificarea cotelor profilulul longitudinal, in punetele din ‘proiect (reperi heclometrici, schimbarl de ‘panle, racordirt de declorn, MAMI, puncte caracteristice etc), se admite o abatere locald de <5 cy gut gonditia respectarii pasulut'de prolectare adoptat. Verificarca se va efectua fn axi la drumuri, In axd gl la rigole la stedzl In’ ambele cazurl verificarea se va face cu un aparat de nivelment, ) La receplii se vor verifiea: 1a deumtrl, cllin In axa pentru minimum 10¥/ din lungimea traseulul ; la strdal, citirl In aed pentru 20% din tungimea traseului precum $i verlflearl 1a’ rigole in toate punelele de schimbare a declivitaliior. ©) Se va acorda o deosebili alentie verificdrii cotelor_profilulul in Jung, la racordarea declivitatilor. 1 tn acest caz se va uliliza apo Fatul de nivelment. Comparatia se va face fa\i de datele prolecteloe; ‘dacd acestea sint distanjate si nu permit maletializarea, unel trasiri ‘corespunzitoare, verificarea se va face ulilizind tabele de curbe sau sealcule efectuate de verifieator. 1.2, Lifimea drumutut Abaterea limiti locali 1a Iilimea imbricdmintel drumului : 45 em. Verificdrile se vor face la distanja de maximum 50m. 13, Regutaritatea suprafepet ® In lungul drumutul, denivelérile se misoaré cu dreptarul de 3m $i cu pana, Dimensiuniie penet aint iunginne 20 om t 1aflane te mum 30 mm ; inelinare 1/10. Fata Inclinala a penei va fl gradaté pon: tru @ permite evaluarea diferenjelor de tndl\ime de 1 mm. Cllirile denivelittlor se fac la mijiocul dreptarului pe pana introdusa ‘ntee tm- ‘brdcdminte gi fata inferioard a dreptarulu 315vw Verificarile penteu id ifies de toe } fe fac deplasind dreptarul be toald Iungimea Gruman a, Som eink atm ae ee, Smelly ERR Seats somes ta ag fe — Beton asfaltic cu axroxat mirunt sai : serihlg Saat mir sa bes axe nage Fett deere mies = Beg TR ee, | = Bete ase toi fo ie S82 in zona rigole, abaterite de mai SUS Se reduc cu 50 ip) In sens transversal, denivelanie va f aie ft Peete, sa in le ate panes Caren offal ina huneines egal eu hime blot send yeniess, Mee (Spblonul se owaza Fin nal geet De macginite imbesedminte, 5248 Bn rep entra piles aed one egitensstmin, a ee sai lt att venta siratnl So a, La slrdet cu mal mult ded veg este de 25 mm/m, on blenul pentru profit in forma et un dreplar, eee forma de 2 Iunbrichmingt sian RAS TIS oh 21 Prof tongitatinat Yeritearca coeler prot feet (reperi hoetometri dint Dunete earacteraton ia reapectarl pact elle condi nouse (uenale, execulate 1a cal Dune ain po. ide aoc de ok'3 om, a cu preve- ni mod de veriticare ca la pet. 12 316 Gondlllle de efectuare a veritietrit sint identice cu cele previe ule la pet, Lda, b) In sens transversal, in afura veriticitilor 5 toleranjelor mene fienate 1a, pet. 1b, se va verifica in profiele indicate in proleels sea In punctate in care'se considera necesar, diferenta de nivel aes ne xinile Imbricdminte, diferenta care trebuie 88 fie Ue maximum 2 man, 23. mbes i din beton de ciment (STAS 183—83) 3.4. Profltul longitudinal. 4) La verificarea cotelor profitului longitudinal in punctete di prolect (raperi hectometrici, schimbari de panle, racordaet de aces ‘811 puncte caracteristice cle), ubaterite limild, ‘misurate in as stn 10 mm Ja aulostedzi, piste de aerodromuri, drumurt si stedsi do clasa tehnied Ti 1 i de clasa tehnicd If si IV, cdi de Fulare ‘si bretele ale acrodromurilor st deumurl asimilate ‘luseloe tee hice UIP 3 1¥ 5 st 90 teiate” asim pareare, wm la drumuri si stedzi de clasa lehnied V, drumuri induse le aceslei clase tehnice, drumiti agricole, plattorme de ‘Verificarca se va face cu un aparat de nivelment, b) Pentru verificarea cotelor profitulul tn tung la racordarea dee livititilor, se va proceda conform pk Lee, 2. Laitinen drumutui Abaterea limit ta Lifimea dalelor de beton: Je 13 mm. Verificarea se va face la distanje de maximum 00m. 33, Regularitatea suprafetei 2.28, lungul drumutui denivelacite admisibito masurate cu dvep: farul de 3m pe toali lungimen Lrasculii $i pe ficcare bands de ton, sin Hof int J aulostriai, piste de acrodromuri, drumurt si stedzt de clasa telinied 1...1V si drumusi industriale asimilate. aeostova tS mm la deumuri gi strat de clasa V, drumurt indusiriale asimilate acestora, drumuri agricole $i platforme de parcare, Miasuritorlle se efectuoazi : in ax la piste de aletizare-decolare, Piatforme ‘de, stationare, locuri de pareare, 1a 0.10.» 100 mm de neceke nite fisilor ta autostrdzi. drumuri. de orice categorie, admisiaiaton sau clasa tehnied gi slrizi, Modul de masurare ca'la pol tae In plus, se vor verifica 1a rostul longitudinal denivelarite. dintre 2 benai adiacente, abaterea maxima admisi filnd. ded ann 317abian Pill Wansversl. veritiacen donivelition ER Eablon skid, tn mod eli preity Yeaktee, . llualoro in deepal profier Yeates, {2 Pii,* "60H, Conia Pete efan at proee, a nes Profile, seeste Modul de. ctortuass Perici cw sabtona, arti, este cel indicat la pet, 13.b, a ‘Abalerea M8 We prevedevile proicctului ent 2, pai Sag", 38, ponta profi irra SAS ach her tet dn ea, seta oars Valovi limite my ey z ‘fa de tlgurare a Scurger apelon, = ™! Webule 3 stata ce sural as fjQUSle Sone, denivetarea toca naning ‘mis, misuratd sub sablon, vele ded mm, C2 Noeald marin’ ag. 55 NO" vera inna obligate denivetn ofan ante Sent "dace ellos dente aft, mo Jo autos, de tase teice 1 ulilizind pana qi de: i acesta ave: ie vosturilor trans- ‘admit “urmitoarele Piste de serodromuri, drumuri gt steal — 2 mm Ja celelaite catexoril gi clase tehnice 4. Macadam (STAS 179—g4) 4A. Profit tongitudinat 2) La verifiearea eaietor Brolect (reperi heck li, puncte varacte Hinata longitudinal in punctete din £3 'em, Sejibar de panto, "racordart ae ted Sri? a hte © abatere de. mexgeel pasullt de projectare. adoplat’ Ja racordarea de- >) Per clivititiior: 42. Latimes drummutut Modul de verificare si abaterea admisibita ca la pet rafetei 12, 43, Regularitates supr 2) Abaterca seimisibila i Ful de 3'mz maximum ny Veriticarca se vin fe tn 2 keneratosre rar Met MC: Ia nian MS Herat ‘onbeteimitiel a ale jae etecinace a versie Gy maeRn Slee ‘Heat sint identice "eu cele pee & Abolerea admisibia ta panta protiany oui Id Ta pont proteus “7, Modul de verificare ca Is pet. *54,°%" ee Ja to (S22, eaten eres een ER , arate se va ac brn Spare py kel fee da moximis Hwogul drumului, masurata eu drepiac st pe transversal: maxi- istanta de 318, ANEXA XXI-3 LISTA PRESCIEFTULOR TENCE DE Ovservatic importants Orice modificiel ulterioare in dle mai “jos ca, gl orice nol preserip{il goare a celei de'fal3, sint obligatorit ch Yederile din lextul aldturat. 12 conscelnt, utitizatorii peezentet preserip(ii_ trebuie sk mene sa calnglutnt lista de mai jos, introducind ‘replat in ta nodinicee te Saul completarite survenite. 1. STAS 1628 vprinsul preseripliilor din lista apirute dupi intrarea in vit iar dacd nu concord et) pre- Uerisi de drumusi, Imbricimiati din beton gi iment. Imbrichimin{i bituminoase ellindrate, execulate 1a cald. Condifii generale de calitate. Imbricimnin|! bituminoase eilindrate, exccutate 1a rece cu suspensie de bitum filerizal (subiL). Gore iti generale, 4. STAS 1334 Jmibriciinin{t bituminoase exceutate la eald, Mex lode de Incercare, Imbricimin}i bituminoase execulate la rece cu suspensie de bitum filerizat, Metode de fncerace, TAS 1120~-82 Imbricimin(i bituminoase executate prin peneira re. Macadam penotrat. Gondifil gencraie: 7 STAS 175-16 Imbrieimin\t bituminoase turmate exceulate Ja ald. Conditii generale. 8. STAS 159078 Lucriei de drumur. Ineadra 8. STAS 179-53 STAS 171—~09 3. STAS 72-61 8. STAS 10974 ea imbriciminjilor, Macadam. Conditii tehnice, preserip|ii generale de ‘execufie si conditit de recepiie STAS 9095-77 Pavaje din piatra brut sau bolovani, M-STAS 0978-77 Pavaje din piatri naturald. Pavele normale, pax ele abnorme 1 calupuri "AS O019—B5 Rugozitatea imbrcdmin(ilor rutiere, Metode de mae surare $i valorile limita 1, STAS 7970-76 Straturi de Vaz executale la cal cu mixlurl bie tumingase. 31914 STAS wu40—¥3 Straturi rutiere 18. STAS 590-83 Tratamenie 40. STAS 297249 Mortare ou o hharea pe gantier a cons! spel bias ‘erst Deer AT. SYAS GHOV—~81 st raturi de ai baud si undatie. Conditii tehnice ge- i 18. C.140—79 Ponlta proicctarea, nesinereadrumurtion eee r fir, 3/1984). Paes CAIETUL XXII CAI FERATE. SUPRASTRUCTURA CAPITOLUL I. CAL FERATE INDUSTRIALE Prezentul capitol cuprinde principalele condifii tehnice Se calitate pe care trebuie si te indeplineased lucratile ae fubrastructurd a cdilor ferate industtiale gi verifiedrile “co trebuie efectuate in seopul de a se constata realizares noes tor condi : Capitolul se referd in special la liniile normale (ecarta- arent A495 mm), dar poate fi folosit, cu adaplatile specifice, & ja Tiniile tnguste (ecartament 760 mm si 600 mm), ca si Ip cele cu ccarlament larg (1520 mm), Nu ste cuprinsi uici verificurea indeplinis lehnice de calitate a lucririlor de infrastructura a cdlloy fer ale industriale, aceasta verificare fiind tralali separat, ia capilolul ,,Terusamente", din nermativ, 1, Verificdri de ofectuat pe parcursul executirii lucririlor 11. Inainte de inceperen lucravilor de suprasteuctura se va verifica ducd au fost terminate si recep\ionale lucrarils de infrastructurd a caii, inclusiv. acelea pentru seurgerea apelor (drenuri, ganjuri, rigole ete), precum si a stratului de repartiie in tronsonul in eare urmeazi a se executa supra structura cai, 1.2. Teale materialele — balast, traverse de lemn si de beton precomprimat, gine, aparate de cale, ote. — care antes in compunerea suprastructurii ciilor ferale industriale pot fi introduse in lucrare numai dacd s-a verificat de cite condu- cdtorul tehnic al lucrarii ec au fost livrate cu certificat de 2c. 1058 321ea Salitate sau buletin de analiza si ca pind ta Dun operd s-au pistyal conlitiile de ealitate hocmare! j-3 La montarea cdii, indiferent te “weloda aleasi in exceuturen procesului de po Se Wva verifiew execufia carecla a in in procesul cde montare a edi, incepind lege (rasurea pe plat forma cdi a poziliitor pinotiriler, agesanen traversel-r si gine- Roe fl Pind Io stringerea si completaren. Unloee ee sf gurus burilor, acta @xeeularea elit ferate tard joante se va con‘rola MOP Te ea Stic a principiilor tehnice din Insleuclia Sie te 2EPTe. privind sudares si prelucrarea, tostaslion i acest etebtuate. einchelt ilnic, procesc-verbuie penura sade eietuat, consemina an heer tue calllate eons fort Prevederilor proiectului). tronsonul ile aie care s-a sudat gi temperatura zilei respective. 1.5. La balastarea The DM sparta. pietriy ‘curuit sau mec! care trebuie SF [eaille clav’ clin buleline dle analiza si de incon Saige ftearatorul de specialitate (STAG sa rAS age: pot AS 602-82). se va verilica execulante vere a {atwror operatillor care inti tn procesul de allaslare, ince- nel intvoduceres balastului in cale, burajeie fe NM si forme gi gl gt levminind cw profilarea prismet de baleen forma gi dimensiunile regulamentare, incloswn irea de Piatra sparid a banchetelor eaii sia santueilon 16. Dupa_executarea ridicarii verselor gi a ripsrit li ea lor an juerw we (in Tan, in cietu), vor eperaliilor care intra liniei, dupa asigurarca cali i balas- nivelarii, burajului wa. ici, se va veritica cu minufioritate adus ceren Uiniel la traseut! si cata definitiva din proteer te curbs Se Wa Yetifica, in plus, coreeta realizure a supraindllarii ye suptalazgirii liniei 17. 0 ‘atentie:cu totul deosebita se va da verificieit cali- {alii materialelor §i desdvirsitei executie! travmaga aparatelor de cale in stati; schimbeloare Re cale, inal mati, {aversiti-jonctiuni, bretele, vespectitlse ine vigoate CUE proizctului si ale prescription toka jn vigoare. Toleraniele, normele si abaterile limita admisibile sing date in anexa XXIL1, 322 iciri de efectuat ta reeoptia preliminara @ obiectului. 4, Conducdtorul lehnie al lucratii, in colaborare cu dele- Falul beneficiarului. este obligat a pregiti si preda ines forma organivala (Gi insofite de un borderou}, breton widote locumentele incheiate pe parcursul executiril {uerarilor, inclusiv certificatele de culitate, buletivele wee Hat 51 Inceredti, dispoaitiile de gantier, procesele verbele ge suduri, actele de'control su expertizare etc = inlerpretarea rezultatelor analizelor gi inceredtilor; Snek i cereres Presedintelui comisiei, un referat sintetié Races vai privind calitatea Iucrarilor in comparayie ca tree Yetevile protectului si ale preseriplillor tehnive +1 develing cu actele prezentate. vorii cgimisia de veceptie preliminars a obiectului, prin emmbrit sii de specialitate sau prin special din tare (conform pet. 20 al Regulamentului de efecturs © eceptiilor) Procadeaza 1a verificarea scriptica si verificarea directh he. tice constat din examinarea : srgctistentei tuluror certiticatelor de calitate si a buleti« elor de analiza si incerevi privind ealitatea materialeloc a proceselor-verbale incheiate pe suntier privind calitalea, gedue Tor Precum si a dispazitiilor date de bencticiar, ‘proiestant sau organele de control ; seu Golinutului: si rezultatelor inserise in documentele respective. 2-4, Verificdrile divecle constau din examinarea vizuala 2 Dee Msurdlori a tuturor clementelor eave alcituiese supra: structura edi, La verificarea Iuerarilur, comisia va wmiti dacé sint rese Peclate urmatoarele conditii a) {Abaterile de ecartament, rosturi, poza traverselor ete, Tine eanteaai in tolerantele si abaterile stabilite prin prescrip? fille tehnice in vigoare. iar abatorile a nivel 41 yocivia de plan {Si8el) 2 incadreaza in ‘oleranjele din. proiect si prescrotin, oi tzaseul Incadrindu-se la categoria buna" si forrte bee }a misuritoarea ce se face cu vagonul’ sau cirucioral de ee ficat calea. 323,TE, Galea ferati Cara joante veriticarea sudurilor se va Zage (cu linealul pentru plancitatea supratejelen ey si cu ApHrataj adecvat pentru structura interna a materiales 1) Fraverscle sint de bund calilate gi au fost burale uni form, tard a exista averse neburate $i cu laeneat oarbe ; ig) Materialul marunt de prindeve, buloane la elise etc., $ribta in ‘conditiile prevézute si este slane corespunzator, iehiusesbectate in (olaltate’ prevederieprivind seen ee alebtuise aca p@) Sint execulale lucrivile de asigurare, semnalizare, Pee eacs dndicatoritor, pusuje de nivel ‘ete, respect ae Fespegnle Privind asigurarea civculafiet Urcnuriioe Wet Tespeclind prevederile din S TAS-wile si normele tehnice in vigoare, 25. Comisia de receplie, care fuce veriticurea luerdclt in vederea dai ei in exploatare, consemneas {alele la toate conditiile aritate mat sus, fi Girl ce le consider necesare. Linia nu poate fi data in exploatare de peste toate conditiile tehnice de calitate peo $i prescriptiile tehnice in vigoare. Nu nici unei abateri limits, obligatoriu rezul- ‘ind $i alle verifi- daca indepli- tute in proiect se admite depisicea ANEXA NXIL2 FORME, TOLERANTE $1 ABATERI LIMITA ADMISIBILE NolE: Valorie indicate, mot Jos sint aplicabile in eazuri curente, tm aan Qbeciale cind In proiect tau prescris alte valerie ws vie Jus in considerare prevederile din prokeet’ AL LINIT 1 Beartamentut edli in tinie curenta, stottt si poduri: 1 Renrtament normal ; 1425 mm eu tolerana -} 3 mm Beartament lave Eearlament ingust : = 1mm 1524 mm cu tolerania + 3mm — 1 mt 1000, 760, 730, 600) eu toleranja + 3 mm — 1 mm lor fn curb ot raza pind eeartamentul ya fmirit asticl: a) Tinid eu eeart ‘i larg pind a raz intre 207 intre 251 gh 30m intre 301 400 ') Fini cu ecartament ingust : 1000 mm pind ha “raza tm Intre 813i 160m lntre 51" 9i 250" m intro 251 gi 960 He eeartament ingust : 760, 7 ini ba raza 80m intre 01 $1150 an fntre 151" 9h 200m inlre 201 $1 900" at ° 609 Abaterile, tolerate ta ccartamentul reat (inclusi ‘nu trebuie si depaseased valorile de la punctal 1. in cacul folosirii materialulul reeuperat' saul recond y lnate ccartamentele si siluatile: talinismont ok ‘abaterile tolerate vor fi 24." nim = Sn 4. Abaterile la ‘ceartamentul presctis. init a punctele 1, 2 513, trebuie’ si se ining de col mut I'mm/m. 'Y. supraldrgirea)ve nivel ee AniaieUL dintre sind $3 conteagind la trecertle de nivel va fi: Jn eurbe GF anus “+ suprativgivea eurbsi in aliniament 67 mi Abalevi in atiniament si curb + 3 an Kuiglneo Jelabului nu va tivbui si depageased 109. mn, § Aue hiabulul iatre sind st conteaging Ia trecere dg nocate ciuie Sk tie’ mat inied “de 30" mut pontee hike Rormale si 35 nmi pentew tinille taguste, 1 Pe Poduri, 4 lnille ferate ex evartament sormal si tare, diee tiny nes $I8 sl contrasind este 160 mia pe linllen ee Soe peakeu sham ME aceasta distan|s poate fintee 20) Gy see Corrente £4 eatlament ingust stant wale 140 peas foloranta 3.5 nm, 8. Conteasinile Uretnic si fhe a ‘mal gi larg ew du mun mal si minus 59 im, fae a ecit ginele «at toleranyat gt 13 aa wezale 1a lisiile cu eeartament nor- Tnalt decit ginele eu loleraaye 9 ite Anguste cu 20mm mai inalte ninus 20 nun Uh, Nivelut ait 9. Adatorite tu nivelul presext lament'si eutbo, va ft 20. Dam estans 39 promt longitudinal pet ule si inteeaesi 1-7 anne Deniveldri incrucigate nu se avis, - al unui fir fal’ de celdtalt in atl al anit :3 amt wire Kem fire aut teen UL, Materiat refatosit Ty fat Gorin’ de. gine recuperate (ecimtctune), uzuee ver= Heald a ciupercit sinei, nu Webuie se inieen 1a tipurile 60 si 16 min fey tipuriie 49 i 31 4 mint 12 Mure cuprinse intre 49 excl, si 40 inet YS Mh {8 Uurite cuprinse inte a eset. 5830 inch a at 1s Upuritg by sin é 6 lateral a ciupercit sini este funetie' de uru, af nu va Urebui si depageusea valorile dein vertical 1, jos: Gea verticaliO 10203 408 8 7 8 10 tt 12 jam wee lw oe oot tee ee tip 49 exe 49 Ine, a CO MISmI lade mom tip 40 exe. 30 Inch, 1 Oo 6 5 5 4 4 5G mum ib sub 6 3 kaa me 326 1H. Adincinea gcopitor ta sine patinate maxion 2 mm 1 NUM dle Inttoducoten in line's sinclor eu SE, 2, 2 Gated Taletea"sau,gturien neon’ ct Mame geome, ites 1 Meee Adie fina sine end saurte clisclr nu se po. (chvese eu patil snel i acest ae xe Ya gar uma eis, Speeimla de ta’ prinagatra fa capa inet va fk de aie aon IW, Travene 1 eatels lce, 2 traverse, consecutive mmisurate din. ax tn ioe camtclttca inaistament fala Ue cake a, 22, Ni Gopeased Tih BAINES 2 feaverse de lo eapilul panoului 1 em, ~ a Festal pancuivl 3m! oe Goat gamle allnlament st eutba pind ta 10- mane deposit noemnta nage © Ftiggs eguerel de tenn te divptot net in uma, sabo- AU teebule sie a mes Oem, 2 . Tinersee A letn folosite vor trebul sé indeptineasca cmt Mille dg calltate si dimensiunt. prevents 300/2,3,4 PAS. 30/173 i Sad qu abaterile mentionate. in stanuardene ec, Imetive, iar cole de beton, condilile din STAs Stes, V. Prisme de batustare finele de bulastare sint cele ile mengfonate In standard Fea MG dia SAS 406784, cu abae pecti, urite trl few, Pi, peecuin i dlstanfele tntse tint ¢1 one yg ABsalattle favecinate vor tt cele, pensaiycets at pani, RONU Halt Terate normale gl taret ee ea SH—76 pentra lint ferale inguster B. APARATE DE CALE, aga, Gimensiuniie in plan prescrise prin planul de ozs At pparatclor de ale, se adinlt urmatoarale ane — [A viel edleil, curbe (de pe sinele Ue len kitura) 43 mm gi <1 mam — 18 inima — unde ccartamentul este cu 2 mm mai mare decit ‘ecartamentul noe I, abaterva este +t a ‘eoppits SS Aamile abateri de + 3 mm, eu urmiloarein except Ti & Bille denivetavea contesacului tats de ae ~ RW S€ admite deviveiarea imine Inch 32726. Distanie intre sup de inerucisi au Lrebul alii de coutaet a victulul inimii lerald dinspre sind a contrasinii 1395 ‘U eeartament novel 1483 ni 964 nm Muse eA eeatFLaMant 1020 many 724 a ike Inguste eu eeaetament 780 tm le InBUste et 21, Distan(a intr Fay lalerala, exterioaa dexchis yi fala interioar’ a en bbuie sd Tie mutt wie deeit 225 mm la linlite ew ceartament normal si larg : 50 mon fa linille inguste, 28, Intredesctider orizyntala nut facului 1 viet in pox iupereli contraaculti nu tre= lui fala do conlvaue, misural pe mat mane ee ccirtament norinal gl larg; 3 mm Ia liniile ingusw. 6 29. Nu se admive destipieen | 30 Ta naul tolosiid aparuteior de eile recuperate, eat ny ape Dulese st cepasenset | Ha contraace 6 mn pentru toute ceartamentete ; Saini nim pentru eeartament nocmal gt Iaeg'§t 4 rent Ingust. ©. PLAFORMA CAI 31, La platforma citi exewutate cont ‘itoarele abuiert ini = la'colete platformet Ia cotele plattornel fat Alned au caracterTeeal = denivelara Tovali faa superior a er 2, anaamentn . noon 2am , Grealmea siratulul de repartiie (nisip 008..7 mim) dupa vo pactare, in dreptul sinci irebuie si fie la” = "ell ferate eu ecartament nor = efi serate cu cenrtament ingust Wve prolup sl inima acuta, . STAS 738261 se admit ure i de axa troseulu pry \a de nivel a proieetului celal + 3 ent ie 15 em 30 em, 1 D. DIVERSE 83, Nu se admit in linie sau intre aparatele de cale feratd cupoane de sine care att lungime mal mict des = 800 an pe Tinitle cu vitean peste 80 kuvord : = 450 m pe Tiniile eu viteza sub $0 knvord Fpl m — inal sh in caatrt cu total speciale, |. Tolerante fat de inclinarea nurmala (1720) @ sinelor 1/15—1/30 38, Distan{a intre fata Witonului sau eramponulul §1 talpa sine! pe care © prinde, nu trebuie xi depiseased Tem 36, Rozifia Tiniei in plan in aliniamient trebuie si fie tara eof 4 fara gerpuiri, 97 An curbs indauiate eu cuardi de 2 m din 10 in 10 m, tolerane fele la sigeata vor 1 Koza tm ji eciee 251-350 13 2mm 351-330 2 maw 18 mm peste 331 10 15 run tem 38. In curbe masurate ew coarda de 0 m din 5 in 5 m, tolerantete Ja sigeati vor th; - “elena Tae koa tam | Sit voce sgt mani nai J __F ssc wen | 2 2 ee reCAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL 1. Domeniu de aplicare 2. Trecori la nivel din afara incintolor intreprinderilor industriale jrindesi ent teecerile ta nivel din atara incintelor intr Belnderilor inclusttiale se vor respecte data ey revederile din SEAS T2Y2—T0, STAS Iatanea gp eee ronedetl din 2.2. Alcdtuirea caié se pout in coal ontrasine din sine si implctruirea dint ontragine in nae linia CH este pe Lene de Tema ae create, Prefubricale din beton — vind linia CE ¢ traverse de lemn sau beton. en 4 Hala CF ante Pe 3. De o parle si de alla ime de 10 m. 24. Tn cazisl dotate cu : — baticre sau semibariere, automate . a sau Aeautomate de sonmnali are — conf. S$ 1244/—7: Tae conf. STAS 1244, @ liniei drumul se_pavears pe cerilor de nivel pizite, acestea vor trebui T Farapete de divijare — conf. STAS 1948—77, = {BMleatoare de avertizare — cont. STAS Log Jp, Still de tluier — cont. STAs Taig; ny, ia adit Cazul Wweceritor de nivel nepazite, acestea vor rebut dod r vel nepazite, acestea vor tredui ~ Pacapels de ciedjare cont, STAS 1949—77, 330 Andicatoare de avertizare conf. STAS 1848/1~71, — Stilpi de fluier conf, STAS 1749/1—11. 3, Treceri 1a nivel in incinta intreprinderilor , Aledtuirea cdi este identicd am cea de ia pet, 2; 2. In incinta trecerilor de nivel de regula nu se semna. Tizeaza. 3.3, Se pot monta Ja nevoie o parle din indicatoarele de 1a pet. 2.5. dupa caz — si care in general vor {i prevazute In proiect. 4. Prevederi comune 4.1. Toale lucrérile de realizare a unei treceti de nivel Se vor executa si monta in conformitate cu Standardele men. fionate. 42, La recepjia lucrdrilor se va verifica dacd au fost exe- Sutale conform prevederilor, normelor, standardelor, fata de ‘care nu se admite nici o abatere. CAPITOLUL 3. LUCRARI ANEXE (NDICATOARE, BORNE, ETC) 1, Domeniu de aplicare 3.1. Prezentul capitol se referé la lucritile anexe ale unei Fil Lerate, al caror scop este de a permite ca exploutares niet respective s& se poate face in eft mai bune eonditii 2. Prevederi comune 2.1, Toate lucratile anexe se vor execula 51 monta in con formitale cu STAS-urile sau NID-urile in vigoare, 2.2. Se va da o atentie deosebité vopsirii corespunzitoare 4, indicatoarelor 1 semnalizatoarelor si asigurdrii viabilitatit de catre personalul de exploatare. 2.3. La receplia lucratilor se va verifica dacd att fost exe= Gulate si amplasate in conformitate eu proiecteic. normele 4 standardele care Je reglementeuzi, faji de care nu se admits nici 0 abatere, 331