OBIECTIVE

Riscurile pentru salvator pe durata resuscitarii Cum se asigura suportul vital de baza Diferentele dintre asistenta acordata de personalul nemedical si asistenta de baza acordata de personalul medical specializat

Riscurile pentru salvator Salvatorii trebuie sa fie constienti de riscurile potentiale asociate cu ncercarea de resuscitare a unei victime. Aceste riscuri trebuie sa fie eliminate sau macar micsorate. AMBIENTUL nainte de a va apropia de o persoana aparent inconstienta n afara unui spital, salvatorul trebuie sa se asigure ca nu exista nici un pericol iminent care sa provina din mediul nconjurator. Acest pericol poate fi de natura traficului, electricitatii si gazelor etc. Salvatorii trebuie sa fie deosebit de atenti cnd vor ncerca sa salveze o victima aflata n apa. EXPUNEREA LA TOXICE Daca victima a fost expusa la acid cianhidric sau la hidrogen sulfurat, ventilatia va fi efectuata cu ajutorul unei masti cu valva unidirectionala, astfel nct salvatorul sa nu fie expus aerului expirat. Alte cazuri de expunere la toxice pot implica substantele chimice corozive (cum sunt acizii puternici, substantele alcaline sau ierbicidele cu actiune rapida) sau substante cum sunt fosfatii organici, care se absorb usor prin piele sau prin tractul respirator. n aceste circumstante, trebuie sa fiti atenti la manipularea hainelor pacientului sau a oricaror fluide provenite de la victima, mai ales produsul de varsatura. Trebuie sa purtati un echipament de protectie adecvat inclusiv manusi pentru a va proteja mpotriva contactului direct al toxicului cu pielea si a inhalarii toxicelor gazoase. INFECIA Posibilitatea transmiterii unei infectii, mai ales a HIV, de la un pacient la salvatorul sau n timpul respiratiei gura la gura a determinat multe discutii. Desi agentii patogeni pot fi izolati din saliva persoanelor infectate, transmiterea prin saliva a unor virusuri din snge este neobisnuita si infectarea n acest fel a fost foarte rara; au fost raportate numai 15 cazuri de infectare n urma RCP. Majoritatea acestor cazuri au fost determinate de o bacterie numita Neisseria meningitidis. Nu a fost raportata transmiterea virusului hepatitei B, a virusului hepatitei C sau a citomegalovirusului n timpul efectuarii RCP.

Toate cele trei cazuri raportate de infectare cu HIV pe durata resuscitarii unor pacienti infectati s-au datorat expunerilor cu risc cutanat major; doua dintre acestea au fost cauzate de leziuni produse prin mpunsaturi adnci cu acul folosit la resuscitare ia 16216p151q r n cel de-al treilea caz a fost vorba de contaminarea puternica a minilor salvatorului care prezentau excoriatii. Astfel, trebuie manifestata o atentie deosebita fata de ace si de celelalte instrumente ascutite. Incidenta tot mai mare a tuberculozei este n masura sa ne preocupe. Desi pentru transmiterea tuberculozei este necesara expunerea apropiata prelungita, exista cel putin un raport despre un cadru medical care a fost contaminat n acest mod pe durata resuscitarii de urgenta. Dupa ce este efectuata ventilatia gura la gura unui pacient suspect sau despre care se stie ca este bolnav de tuberculoza, salvatorul trebuie sa fie investigat imediat n vederea detectarii respectivei boli. Masuri de precautie Personalul medical trebuie sa poarte manusi si ochelari de protectie pe toata durata resuscitarii. Trebuie acordata o atentie deosebita obiectelor ascutite, trebuind sa existe la ndemna o cutie pentru depozitarea acestora. Mastile faciale cu valva unidirectionala previn transmiterea bacteriilor catre salvator. Eficienta mastilor faciale personale (face shield) nu a fost demonstrata si acestea nu previn cu certitudine trecerea bacteriilor dinspre victima catre salvator. Manechinele Nu exista nici un raport despre vreo infectare care sa fi avut loc pe parcursul sesiunilor practice de instruire n RCP. Totusi, trebuie luate masuri de precautie pentru micsorarea riscului de infectare prin folosirea manechinelor de instruire. Manechinele trebuie curatate regulat si trebuie dezinfectate total dupa fiecare ntrebuintare. Unele manechine dispun de piese faciale si cai respiratorii detasabile pentru simplificarea curatarii. Manipularea pacientilor Atunci cnd un pacient intra n stop cardiorespirator, urgenta situatiei poate distrage atentia salvatorilor care nu vor mai tine cont de masurile de protectie. Prin urmare, personalul medical si poate periclita propria siguranta pe durata ncercarilor de resuscitare a pacientilor. Salvatorul trebuie sa tina cont de propria putere si constitutie, conditia fizica si experienta proprie, precum si de greutatea si constitutia pacientului, nainte de manipularea acestuia.

Introducere n tehnicile suportului vital de baza Scopul suportului vital de baza (Basic Life Support) este acela de a mentine o circulatie si o ventilatie adecvata pna se va putea actiona pentru a anula cauza care a determinat stopul cardiorespirator. Oprirea circulatiei timp de 3-4 minute (sau chiar mai putin daca pacientul este initial hipoxic va produce leziuni cerebrale ireversibile. Orice ntrziere n nceperea manevrelor de BLS (Basic Life Support) va reduce sansele obtinerii unui rezultat pozitiv. sansele de supravietuire sunt mult mai mari pentru pacientii care se afla n fibrilatie ventriculara, dar pentru o resuscitare de succes este necesara att o defibrilare ct mai rapida ct si instituirea precoce a manevrelor de BLS. Protocolele conventionale pentru BLS implica ideea ca nu este necesar nici un fel de echipament, lucru care este cu certitudine adevarat n cazul unui salvator amator care aplica manevre de BLS n prespital. Cursul de Suport Vital Avansat (Advanced Life Support - ALS) este destinat personalului medical care are acces rapid la ajutor calificat si echipamente (mai ales pentru asigurarea cailor respiratorii), si de aceea au fost adaptate si protocoalele de aplicare a BLS. Totusi, deoarece personalului medical i se solicita adesea sa predea si sa demonstreze manevrele si protocoalele de BLS aplicabile n prespital de catre persoane fara nici un fel de pregatire medicala acestea au fost incluse n cadrul cursului pentru ca acesta sa fie ct mai complet si curpinzator. ISTORIC Masajul cardiac extern a fost descris n 1878 de Boehm si a fost aplicat cu succes n cteva cazuri de stop cardiac n urmatorii 10 ani. La sfrsitul anilor '50, Peter Safar si-a publicat lucrarea sa pe tema eficientei ventilatiei gura la gura, urmata n 1960 de lucrarea clasica a lui Kouwenhoven, Jude si Kickerbocker n care era descris masajul cardiac extern. Resuscitarea cardiopulmonara moderna a fost deci stabilita n 1960 iar n anul urmator, Safar a descris succesul pe care l-a nregistrat prednd RCP pentru public. MECANISMELE MPINGEREA FLUXULUI CTRE NAINTE SANGUIN

reflecta un compromis ntre dovezile stiintifice care opteaza pentru frecvente mai mari si capacitatea resuscitatorilor de a mentine ritmuri superioare. Chiar si atunci cnd sunt efectuate optim, compresiile toracice asigura maxim 30% din debitul cardiac normal. Manevrele de BLS efectuate de persoane fara pregatire medicala Semnul considerat ca "standard de aur" al unui stop cardiac este absenta pulsului carotidian. A fost demonstrat totusi, ca palparea pulsului carotidian consuma timp si duce la concluzii eronate (referitoare la prezenta sau absenta acestuia) n circa 50% dintre cazuri. Din acest motiv nu mai este recomandata instruirea personalului nemedical n vederea detectarii pulsului carotidian ca semn al stopului cardiac. Mai jos este prezentat un rezumat al BLS pentru persoane fara pregatire medicala, iar algoritmul este indicat n Figura 4.1 de la sfrsitul acestui capitol. SUCCESIUNEA ACIUNILOR 1. Siguranta salvatorului si a victimei 2. Evaluati victima si observati daca reactioneaza: * Clatinati-i usor umerii si ntrebati cu voce tare: "Va simtiti bine?" 3. (a) Daca reactia lui consta dintr-un raspuns sau dintr-o miscare:

Lasati-l n pozitia n care l-ati gasit (cu conditia sa nu se afle nca n pericol), verificati starea acestuia si chemati ajutoare, daca este cazul. Reevaluati-i starea regulat

(b) Daca acesta nu raspunde:

Compresiunile toracice determina naintarea fluxului sanguin printr-o combinatie a doua mecanisme:

compresia directa a inimii (pompa cardiaca)

cresterea presiunii intratoracice (pompa toracica) Colapsul venelor mari toracice previne refluxul sanguin. Frecventa recomandata este de 100 de compresiuni/minut

Strigati dupa ajutor Daca nu-l puteti evalua complet n starea n care l-ati gasit, ntoarceti victima pe spate si deschidetii caile aeriene Puneti-va mna pe fruntea acestuia si dati-i capul usor pe spate, tinndu-va libere 2 degete pentru a-i pensa nasul n cazul ca va necesita respiratie artificiala gura la gura. ndepartati orice corp strain vizibil din cavitatea bucala a victimei, inclusiv dinti luxati, dar lasati-i dantura inserata corespunzator pe loc. Cu vrful degetului sau degetelor plasate sub barbia victimei , ridicati-i barbia pentru a deschide

caile respiratorii. ncercati sa evitati miscarea capului atunci cnd suspectati leziuni traumatice la nivelul gtului

Pastrnd caile aeriene deschise, priviti, ascultati si simtiti respiratia (mai mult dect gasp-uri ocazionale sau tentative slabe de a respira):

- Chiar daca nu veti avea succes, treceti la evaluarea circulatiei. 6. Evaluati semnele circulatiei la victima:

Urmariti miscarile toracelui Ascultati la gura pacientului zgomotul produs de respiratie Simtiti aerul expirat pe obrazul dumneavoastra Priviti, ascultati si simtiti cel mult 10 secunde pentru a decide daca victima respira normal.

Priviti, ascultati si simtiti pentru detectarea unei respiratii normale, a tusei sau a unor miscari ale victimei Doar daca sunteti calificat sa o faceti, verificati pulsul carotidian Aceste manevre nu trebuie sa dureze mai mult de 10 secunde.

5. (a) Daca respira normal:

ntoarceti-l n pozitia laterala de siguranta Verificati daca respira n mod constant Trimiteti pe cineva dupa ajutor sau, daca sunteti singur, lasati victima si mergeti chiar dumneavoastra sa solicitati asistenta

7. (a) Daca sunteti sigur ca ati detectat semne ale circulatiei:

(b) Daca nu respira, prezinta gasping sau face ncercari slabe de a respira:

Trimiteti pe cineva dupa ajutor sau, daca sunteti singur, lasati victima si mergeti chiar dumneavoastra sa solicitati ajutor; reveniti apoi si ncepeti resuscitarea respiratorie dupa cum va este prezentat mai jos. ntoarceti victima pe spate daca nu se afla deja n aceasta pozitie. Aplicati 2 ventilatii usoare, eficiente astfel nct fiecare sa faca pieptul sa se expansioneze iar apoi sa revina o data cu iesirea aerului.

Continuati ventilatiile gura la gura pna cnd victima ncepe sa respire spontan La fiecare zece sufluri (sau la interval de circa un minut) verificati din nou daca au aparut semne ale circulatiei, (nu mai mult de 10 secunde). Daca victima ncepe sa respire normal, dar ramne inconstienta, ntoarceti-o n pozitie laterala de siguranta. Fiti pregatiti sa ntoarceti victima pe spate si sa rencepeti ventilatiile gura la gura daca va nceta din nou sa respire.

(b) Daca nu apar semne ale circulatiei, sau daca nu sunteti absolut sigur, ncepeti aplicarea compresiilor toracice:

- Efectuati hiperextensia capului si ridicarea barbiei - Prindeti narinele victimei ntre policele si indexul dumneavoastra si pensati-i nasul , punnd restul degetelor pe fruntea acestuia. - Deschideti-i gura un, mentinndu-i barbia ridicata -Inspirati adnc si aplicati-va buzele etans pe buzele victimei - Suflati usor n gura acestuia privindu-i totodata pieptul; faceti-i toracele sa se expansioneze ca la o respiratie normala, timp de 2 secunde.

* Cu mna dumneavoastra care este cea mai apropiata de picioarele victimei, localizati jumatatea inferioara a sternului: - cu degetele mijlocii, identificati marginea inferioara a coastei celei mai apropiate de dumneavoastra. innduva degetele mpreunate, deplasati-le prin alunecare n sus pna la punctul n care coastele se unesc cu sternul. inndu-va degetul dumneavoastra mijlociu n acest punct plasati-va degetul aratator pe stern. - Aplicati podul palmei celeilalte mini de-a lungul sternului pna atinge degetul dumneavoastra aratator; acest punct ar trebui sa fie mijlocul jumatatii inferioare a sternului. - Plasati podul palmei celeilalte mini deasupra primei palme. - Extindeti sau intercalati-va degetele ambelor mini si

- Mentinndu-i capul n hiperextensie si barbia ridicata, ndepartati-va buzele de cele ale victimei si urmariti-i pieptul cum revine o data cu iesirea aerului . * Inspirati din nou si repetati secventa dupa cum s-a indicat mai sus pentru a-i administra victimei 2 ventilatii eficiente n total. * Daca aveti dificultati n a obtine o respiratie eficienta: - Verificati gura victimei si ndepartati orice obstacole Reevaluati daca ati asigurat o hiperextensie adecvata a capului si daca barbia este ridicata. - Faceti n total cinci ncercari pentru a obtine 2 sufluri eficiente. - Eliberati toracele fara a pierde contactul dintre palme si stern, si repetati operatiunea ntr-un ritm de 100 de compresiuni pe minut; s-ar putea sa va fie de ajutor daca veti numara cu voce tare "1 si 2 si 3 si .12 si 13 si 14 si 15". Compresia si eliberarea toracelui trebuie sa aiba o durata egala de timp, iar pieptului trebuie sa i se permita sa revina la pozitia sa normala dupa fiecare compresie.

ridicati-le pentru a va asigura ca nu aplicati nici un fel de presiune peste coastele victimei. Nu aplicati nici un fel de presiune pe abdomenul superior sau pe partea de jos a sternului. - Pozitionati-va vertical deasupra pieptului pacientului si, cu minile mpreunate, apasati sternul n jos pentru a-l comprima ntre 4 si 5 centimetri.

* Daca ventilatia gura la gura se efectueaza cu presiune de insuflatie mare, aerul poate intra n stomac si poate creste riscul de regurgitare si aspiratie pulmonara

* Fiecare insuflatie ar trebui sa fie suficient de puternica pentru a face pieptul sa se extinda n mod clar (un volum de 10 ml/kg la un adult).

Combinati ventilatiile gura la gura cu compresiile:

- Dupa 15 compresii faceti hiperextensia capului, ridicati-i barbia si aplicati doua ventilatii eficiente. - Repozitionati-va minile n locatia corecta fara ntrziere si aplicati alte 15 compresii, continund compresiile si ventilatiile ntr-un raport de 15:2. - Opriti-va pentru a reevalua semnele circulatiei doar daca victima face o miscare sau aspira brusc aer; n caz contrar, resuscitarea nu trebuie ntrerupta. 8. Continuati resuscitarea pna cnd: sosesc ajutoarele calificate si preiau ei activitatea de resuscitare victima ncepe sa prezinte semne vitale v-ati epuizat

* Resuscitatorul ar trebui sa astepte ca pieptul sa se dezumfle complet pe durata expirului nainte de administrarea insuflatiei urmatoare. Aceasta ar trebui sa dureze n mod normal circa 2 - 4 secunde; fiecare succesiune de 10 ventilatii va dura, prin urmare, 40 - 60 de secunde.

* Perioada exacta pentru expir nu este critica; toracelui trebui sa i se permita sa se revina complet nainte de administrarea unui noi insuflatii.
Compresiile toracice

* La un adult, scopul este acela de a comprima toracele cu 4 - 5 cm.

* n orice moment presiunea trebuie sa fie ferma, controlata si aplicata vertical Actionarea dezordonata sau violenta este periculoasa.

* Acelasi timp trebuie acordat pentru att faza de compresie ct si pentru faza de relaxare.

Cnd sa mergeti dupa ajutor: Este vital ca salvatorii sa primeasca ajutor ct mai rapid posibil: * atunci cnd exista mai multi salvatori, unul ar trebui sa nceapa resuscitarea n timp ce celalalt va merge sa solicite ajutor imediat ce se va fi stabilit ca victima nu respira

* Cum sunt sanse mici ca activitatea cardiaca spontana si eficienta sa fie restaurata prin BLS fara alte tehnici, cum ar fi defibrilarea, nu trebuie sa pierdeti n continuare timp ncercnd sa determinati prezenta pulsului. Daca totusi pacientul face o miscare sau respira spontan, resuscitatorul ar trebui sa verifice semnele circulatiei; alocati cel mult de zece secunde pentru aceasta operatiune. n rest, resuscitarea NU TREBUIE

* atunci cnd va fi prezent un singur salvator, acesta va trebui sa decida daca trebuie sa nceapa mai nti resuscitarea sau sa solicite ajutor. Aceasta decizie va fi influentata de gradul de disponibilitate al serviciilor medicale si de cauza problemelor. * Daca victima este un adult si exista un singur salvator, acesta ar trebui sa presupuna de obicei ca este vorba de o problema cardiaca si sa plece sa solicite ajutor imediat dupa ce se va fi stabilit ca victima nu respira. Totusi, lipsa starii de constienta se datoreaza probabil unei probleme respiratorii, ca n cazul: traumatismelor necului intoxicatiei cu droguri sau alcool,

NTRERUPTA.

* n trecut, prezenta pupilelor dilatate a fost interpretata diferit cum ca ar fi semnul unui stop cardiac, al insuficientei circulatorii pe durata resuscitarii si a producerii unor leziuni ale creierului. Acest semn nu este semnificativ si nu trebuie sa influenteze deciziile de tratament nainte, pe durata sau dupa resuscitarea cardiopulmonara.

Variatii ale tehnicilor de resuscitare cardiopulmonara Persoanele nemedicale a caror activitate nu consta din implicarea lor n situatii de urgenta la locul lor de munca trebuie sa fie instruiti numai n manevre de RCP efectuata de o singura persoana, utiliznd raportul de 15 compresiuni la 2 ventilatii gura la gura.

sau daca victima este un copil salvatorul trebuie sa aplice manevrele de BLS timp de circa 1 minut nainte de a pleca sa solicite ajutorul. CONSIDERAII CU PRIVIRE LA TEHNICILE BLS Ventilatia gura la gura

Totusi, daca sunt prezenti doi resuscitatori profesionisti ( personal medical sau amatori care au sarcini de serviciu n acest sens, cum sunt de exemplu salvamarii sau politistii) este preferabil ca victimei sa-i fie acordat un CPR simultan de ambele persoane.

n timpul ventilatiei gura la gura ar trebui sa simtiti doar o mica rezistenta, durata fiecarei ventilatii fiind de aproximativ 2 secunde.
* Daca respiratia gura la gura se poate dovedi dificila din motive tehnice, de exemplu din cauza unei dentitii neobisnuite sau care lipseste

Comparativ cu CPR acordat de o singura persoana, operatiunea de mai sus are drept rezultate o mai buna ventilare si mai putine ntreruperi ale compresiunilor toracice datorate schimburilor. Un resuscitator ar trebui sa aplice compresiuni toracice n timp ce celalalt ar trebui sa ventileze plamnii victimei. Ar trebui folosit acelasi raport de 15 compresii la 2 sufluri de resuscitare. Initial victimei i se poate acorda CPR de catre o singura persoana, n timp ce cealalta merge sa solicite ajutor. La revenirea celui de-al doilea resuscitator, aceasta operatiune poate fi transformata n CPR acordat de doua persoane (metoda preferata), cu conditia ca ambele persoane sa fie resuscitatori instruiti.

* Daca nu pot fi eliminate obstacolele care obtureaza gura sau daca gura victimei a fost vatamata grav * Pe durata salvarii unei victime din apa, cnd o mna trebuie folosita pentru a-i sustine corpul neputnd fi folosita pentru pensarea nasului * Cnd resuscitarea este acordata de catre un copil a carui gura este prea mica pentru a etansa complet gura victimei adulte * Din motive estetice.

Atunci cnd victimei i se administreaza CPR de catre Pentru realizarea unei ventilatii gura la nas: doua persoane, trebuie urmarite urmatoarele puncte: Eliberati nasul victimei si nchideti-i gura Etansati-va gura n jurul nasului victimei si 1. Prima prioritate este solicitarea de ajutor. Aceasta respirati usor ca n cazul tehnicii gura la gura poate nsemna ca un resuscitator ar putea demara Permiteti victimei sa deschida gura si sa expire. acordarea CPR n timp ce celalalt pleaca sa solicite ajutor. RCP ACORDAT NUMAI PRIN COMPRESIUNI 2. Este preferabil ca resuscitatorii sa se plaseze de-o TORACICE

parte si de alta a victimei. 3. Trebuie folosit un raport de 15 compresii la 2 insuflatii. La sfrsitul fiecarei serii de 15 compresii, resuscitatorul care va fi responsabil cu ventilatia se va pozitiona pentru a putea fi pregatit sa acorde 2 insuflatii fara nici o ntrziere. Este folositor ca resuscitatorul care aplica compresiunile toracice sa numere cu voce tare: "1 si 2 si 3 si.12 si 13 - 14 - 15." 4. Capul victimei trebuie mentinut n hiperextensie si barbia trebuie ridicata. Fiecare ventilatie trebuie sa dureze 2 secunde, perioada n care compresiunile toracice trebuie sa nceteze; acestea vor fi reluate imediat dupa cea de-a doua insuflatie, dupa ce toracele a revenit complet dupa a doua insuflatie. 5. Daca resuscitatorii doresc sa-si schimbe locurile, de obicei deoarece cel care efectueaza compresiunile oboseste, aceasta operatiune trebuie realizata ct mai rapid posibil.
VENTILAIA GURA LA NAS Exista cteva situatii n care ventilatia gura la nas este preferabila respiratiei gura la gura: LEZIUNILE COLOANEI CERVICALE

n ciuda relativei sigurante a ventilatiei gura la gura, studiile au aratat ca un numar mare de profesionisti si persoane fara pregatire medicala sunt reticenti la aplicrea aceste tehnici unei persoane necunoscute care a suferit un stop cardiac. Exista multe dovezi care demonstreaza ca rezultatul aplicarii compresiunilor toracice fara respiratie gura la gura este mult mai bun dect neefectuarea niciunei manevre de RCP. Astfel, daca o persoana nu doreste sau nu poate administra ventilatia gura la gura unui adult aflat n stop cardiac, trebuie efectuate macar compresiuni toracice. Daca aceasta manevra este combinata cu hiperextensia capului victimei pentru deschiderea cailor aeriene, compresiunile toracice pot produce o anumita ventilare a plamnilor victimei. Persoanele neinstruite care se pot afla la locul producerii stopului cardiac vor fi capabile sa intervina mult mai rapid daca dispecerii ce lucreaza pentru serviciile medicale de urgenta le-ar transmite instructiuni numai pentru efectuarea compresiunilor toracice, dect pentru o RCP completa. Asadar, efectuarea unui RCP constnd numai din compresiuni toracice este adecvata pe durata unei resuscitari conduse prin instructiuni primite telefonic.

- nclestati-va pumnul si plasati-l ntre ombilic apendicele xifoid. Apucati-l cu cealalta mna.

si

Daca este suspectata leziunea coloanei cervicale, trebuie acordata o atentie deosebita pe durata - Efectuati miscari succesive de comprimare si eliberare manipularii si resuscitarii pentru mentinerea alinierii a abdomenului; obiectul care obstructioneaza caile capului, gtului si pieptului ntr-o pozitie neutra. Pentru respiratorii ar trebui sa fie dislocat si sa iasa din gura. deschiderea cailor respiratorii, se va face o extensie minima a capului, att ct sa permita ventilarea - n cazul n care corpul strain nu a fost sau intubatia. Este preferabila subluxatia mandibulei eliminat reexaminati cavitatea bucala a victimei n ridicarii barbiei. Pe durata resuscitarii, s-ar putea dovedi speranta de a gasi corpul strain ntr-o pozitie din care necesara asistenta celorlalti pentru a mentine alinierea ar putea fi nlaturat cu indexul continund apoi sa capului, gtului si a pieptului daca nu veti dispune de alternati cinci lovituri interscapulare cu cinci sustinere cervicala adecvata. compresiuni abdominale.
Obstructia cailor aeriene superioare Daca obstructia cailor aeriene superioare este partiala, victima va fi de obicei capabila sa elimine obiectul strain tusind, daca nsa obstructia cailor respiratorii este completa, atunci este necesara o interventie urgenta pentru prevenirea asfixiei.

Daca victima devine inconstienta:

Pierderea starii de constienta duce la relaxarea muschilor din jurul laringelui si permit aerului sa treaca n plamni. Daca la un moment dat victima devine inconstienta, efectuati urmatoarele manevre:

Daca victima este constienta si respira, n ciuda dovezilor de obstructie a cailor respiratorii:
ncurajati-o sa continue sa tuseasca dar nu faceti nimic altceva.

Daca obstructia cailor respiratorii este completa sau victima prezinta semne de epuizare sau devine cianotica: Daca victima este constienta * Loviti-o cu palma peste spate:

Hiperextensia capului si ndepartarea oricarui corp strain vizibil n cavitatea bucala Deschiderea cailor aeriene prin ridicarea barbiei Verificarea respiratiei privind, ascultnd si simtind. Doua ncercari de aplicare a ventilatiei gura la gura. Daca se obtine o respiratie eficienta din 5 ncercari: verificati semnele circulatiei

ndepartati orice resturi evidente sau proteze dentare din gura Asezati-va ntr-o parte si usor n lateralul victimei Sustineti pieptul victimei numai cu o mna si aplecati-o usor catre nainte, astfel nct atunci cnd va fi dislocat obiectul care a obstructionat caile respiratorii, acesta sa iasa din gura si sa nu patrunda mai adnc n caile respiratorii. Dati victimei 5 lovituri interscapulare cu podul celeilalte palme; fiecare lovitura trebuie sa aiba scopul de a ndeparta corpul care a determinat obstructia obstructia, prin urmare nu este obligatorie administrarea tuturor celor 5 lovituri interscapulare, daca s-a realizat dezobstructia ntre timp

ncepeti compresiunile toracice si/sau ventilatia gura la gura, n functie de situatie

Daca nu puteti obtine o ventilatie eficienta dupa cinci ncercari: ncepeti imediat sa aplicati compresii torace pentru nlaturarea obstructiei. Nu verificati semnele circulatiei.

Dupa 15 compresii, verificati cavitatea bucala si curatati-o de orice corp strain vizibil, apoi ncercati sa administrati ventilatii gura la gura. Continuati sa administrati cicluri de 15 compresiuni urmate de ncercari de administrare a ventilatiilor gura al gura

Daca loviturile interscapulare nu au efect, ncercati compresiunile abdominale: - Pozitionati-va n spatele victimei si plasati-va ambele mini n jurul partii superioare a abdomenului acestuia. - Asigurati-va ca victima se apleaca corespunzator catre nainte astfel nct la dislocarea obiectului care obstructioneaza caile respiratorii, acesta sa fie eliminat din gura si sa nu patrunda mai adnc n caile respiratorii.

* Daca n orice moment obtineti o respiratie eficienta: - Verificati semnele circulatiei - Continuati aplicarea compresiunilor toracice si / sau a ventilatiei gura la gura, n functie de situatie
Pozitia laterala de siguranta

Dupa ce au fost restabilite circulatia si respiratia, este important sa mentineti deschise caile respiratorii si sa va asigurati ca limba nu va cauza o noua obstructie. Este de asemenea important sa nlaturati riscul aspiratiei de continut gastric n caile aeriene. Din acest motiv, o victima inconstienta va fi plasata n pozitie laterala de siguranta. n aceasta pozitie se mentin caile aeriene deschise.

* Atunci cnd n apropiere se afla alti membrii ai personalului medical, se pot ntreprinde simultan mai multe dintre actiunile descrise mai jos.

* Verificati daca pacientul respira, ncercnd simultan sa palpati pulsul central si sa evaluati orice semne ale ndepartati spectatorii. circulatiei. Daca nu are puls si/sau nu respira, trebuie ngenunchiati lnga victima si asigurati-va ca chemata echipa medicala de urgenta. ambele picioare sunt ndreptate Asezati-i bratul cel mai apropiat de dumneavoastra n afara n unghi drept fata de * Daca pacientul are puls si respira, va fi necesara o evaluare medicala urgenta. Pna la sosirea echipei de corp, cu cotul ndoit si cu palma ndreptata n urgenta se va administra pacientului oxigen, vor fi atasate sus. Aduceti-i bratul contralateral peste piept si tineti echipamentele pentru monitorizarea ECG si se va obtine accesul venos. partea anterioara a minii sub obraz . Cu cealalta mna, apucati piciorul ndepartat chiar deasupra genunchiului si trageti-l n sus, * n timp ce o persoana ncepe efectuarea BLS, celelalte trebuie sa cheme echipa de urgenta, sa aduca asezndu-i talpa pe pamnt innd mna victimei apasata pe obrazul echipamentele de resuscitare si un defibrilator. Daca este acesteia, trageti de picior pentru a ntoarce prezent numai un singur cadru medical, acesta va trebui victima catre dumneavoastra pe partea sa sa paraseasca temporar pacientul. laterala. Ajustati piciorul de deasupra astfel nct soldul si * Asigurarea cailor aeriene si ventilatia trebuie efectuate

genunchiul sa fie asezate n unghi drept. Aplecati-i capul usor pe spate pentru a asigura deschiderea cailor aeriene. Aranjati mna sub obraz, daca va fi necesar, pentru a mentine capul n hiperextensie. Verificati respiratia la intervale regulate.

Trebuie sa aveti grija sa monitorizati circulatia periferica din bratul asezat dedesupt. Daca victima trebuie sa fie tinuta n pozitie de siguranta mai mult de 30 de minute, aceasta ar trebui sa fie apoi ntoarsa pe cealalta parte. Manevrele de BLS efectuate de persoane cu pregatire medicala (din spitale)

ct mai rapid posibil cu cele mai adecvate echipamente care se gasesc la ndemna (ex. o masca simpla si o canula orofaringiana). Administrati-i victimei ct mai mult oxigen, ct mai rapid posibil. Alternativ, puteti folosi o masca laringiana si un balon de ventilatie cu rezervor de oxigen sau o masca si un balon de ventilatie cu rezervor de oxigen. Atunci cnd se administreaza oxigen suplimentar si caile respiratorii ramn neprotejate, se recomanda administrarea unui volum tidal mai mic, de 67 ml/kg sau 400-600 ml. Aceasta va mentine o oxigenare arteriala adecvata reducnd totodata riscul distensiei gastrice.

* Trebuie efectuate doua ventilatii gura la gura la 15 compresiuni toracice. Dupa intubatia pacientului, compresiunile toracice nu mai trebuie ntrerupte pentru Pentru mediul medical, disponibilitatea imediata a ventilatie. Ventilatia poate fi administrata nesincronizat, la echipamentelor de resuscitare si a personalului o frecventa de 12 pe minut. profesional duce la obligativitatea efectuarii unor * imediat dupa sosirea defibrilatorului, trebuie aplicati modificari ale protocoalelor de BLS standard. electrozii pe toracele pacientului si se va analiza ritmul Unele modificari similare se vor aplica si celor care cardiac. Daca este indicat pacientul va fi defibrilat. Daca ajunge nainte sau simultan cu lucreaza n sectorul prespitalicesc, care dispun de defibrilatorul instruirea necesara si pot avea acces imediat la echipamentele de asigurare a cailor aeriene, defibrilarea echipamente, cum sunt de exemplu mediciii si va fi efectuata cu prioritate. paramedicii de pe ambulante. Algoritmul pentru managementul initial al stopului cardiac n medicu * Dupa nceperea resuscitarii, vor fi pregatite canula IV si medicamentele necesare, de exemplu adrenalina, daca spitalicesc este prezentat n Figura 4.2. personalul prezent este suficient. * Atunci cnd un medic sau un cadru mediu din spital observa un pacient care colabeaza sau daca gasesc un pacient aparent inconstient ntr-o sectie clinica, acestia trebuie sa solicite mai nti ajutor si apoi sa evalueze starea pacientului si sa vada daca acesta reactioneaza la stimuli verbali sau tactili.