Alexandru Papiu-Ilarian a fost unul dintre organizatorii i conductorii Revoluiei Romne de la 1848 din Transilvania.

A participat laAdunarea Naional de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 i la cea din mai 1848. ntre iulie i august 1848 a fost comisar de propagand n judeul Dmbovia. Dup o scurt perioad n care a deinut funcia de inspector al colilor din cercul Blaj, a plecat la Viena. Pn n 1852 a urmat cursurile juridice la Universitatea din Viena. ntre 1852 i 1854 i-a continuat studiile la Universitatea din Padova. n data de 10 ianuarie 1854 a obinut titlul de doctor n drept. ntre 1855 i 1858 a ocupat o catedr la Facultatea Juridic din Iai, unde pred dreptul uman, dreptul penal i inaugureaz cursul de "Statistic general a Europei". ntre 1858 i 1860 Papiu este institutor al copiilor moierului Panaiot Bal, pe care i nsoete la studii n Berlin. Dup o scurt perioad cnd a fost jurisconsult al Moldovei, Papiu devine membru al Eforiei colilor din Bucureti. n 1862 el va fi numit procuror de secie la Curtea de Casaie din Bucureti. Papiu-Ilarian a fost primul romn transilvnean care a intrat ntr -un guvern de la Bucureti: ntre octombrie 1863 i ianuarie 1864 a fost ministru de justiie n guvernul Koglniceanu, legndu-i numele de o reform important (secularizarea averilor mnstireti). Papiu-Ilarian a fost primul preedinte al societii "Transilvania" pe care a condus -o ntre 1867 i 1874. n anul 1868 (alturi de Mihail Koglniceanu i George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Romne, fiind primul academician care a rostit un discurs de recepie. Discursul, rostit n edina Academiei din 14 septembrie 1869, se intitula Viaa i ideile lui Gheorghe incai din inca. Membru al Baroului de avocai din Bucureti, Papiu-Ilarian a pledat n numeroase procese. Dintre acestea, rsuntor n epoc a fost cel din 1873, cnd Papiu-Ilarian a susinut cauza lucrtorilor bivolari din Giurgiu. A fost nmormntat n cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolic) din Sibiu. Monumentul funerar a fost realizat n anul 1880 de sculptorul Carol Cauner i este alctuit dintr-un bust din marmur alb reprezentndu-l pe defunct, bust aezat pe o coloan canelat nalt de 1,25 m.